Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/04-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 28-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2018

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 08,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună dimineața!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 28 martie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

Dați-mi, așadar, voie să citesc.

 
  Andrei Nicolae - declarație politică intitulată Constituția din 1923 - litera și spiritul unei generații;

Pentru început, Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Andrei Nicolae.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Andrei Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi prezenta declarația politică "Constituția din 1923 - litera și spiritul unei generații".

Stimate colege,

Stimați colegi,

La data de 28 martie 1923 Regele Ferdinand I promulga Constituția României Mari, apreciată la acea dată ca una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa.

Prin acest act fundamental se consolida prestigiul politic al noului stat al tuturor românilor, meritul făuririi acestuia fiind, fără îndoială, al celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă, dar și al unei clase politice care de la 1848 a luptat programatic, profesionist, patriotic și neobosit pentru a aduce toți urmașii dacilor între hotarele lor firești.

După un război sângeros și un ideal atins, transpunerea în legislație a noii organizări a României Mari a fost dovada supremă a respectării angajamentelor asumate de autoritățile române în Declarația de la Alba Iulia. România primea Basarabia acasă și nu-i deporta minoritățile în stepă. Primea Transilvania, Crișana, Maramureșul și Banatul, garantând învățământul în limba minorităților care locuiau în aceste provincii. Bucovina revenea fără a-i fi distruse lăcașe de cult ale minorităților. Românii nu au ars drapele, nu au distrus simboluri ale culturii și istoriei națiunilor care se aflau acum în minoritate în noile granițe.

Dreptate și Frăție, acestea am oferit noi vecinilor noștri, indiferent de limba în care se rugau. Aceste principii ne-au ghidat chiar și în vremuri de război și grea încercare, când rapturile teritoriale ne-au sfâșiat din nou trupul țării.

Dincolo de sentimentalisme, declarații patriotice și fluturarea drapelelor, cei care au construit România modernă au mai avut ceva: curaj. Curajul de a-și afirma cu tărie principiile în care cred și de a acționa cu fermitate pentru îndeplinirea lor.

În urmă cu 100 de ani provinciile țării, înstrăinate, s-au întors, prin voința democratică a celor ce le locuiau și a reprezentanților lor, care au simțit importanța momentului și au fructificat acea ocazie istorică. Fără a se gândi la vreo notă de plată și având credința că, indiferent de provocări sau greutăți, împreună, uniți, întotdeauna ne va fi mai ușor. Credința lor a responsabilizat întreaga clasă politică națională și a dus la adoptarea unei Constituții juste, garantate de un monarh înțelept.

Așadar, tuturor celor care ne spun astăzi că este prea costisitoare reunirea cu Basarabia, ar trebui să le cerem să evalueze aceste costuri alături de cei căzuți la Călugăreni, la Șelimbăr, Vidin, Plevna, Mărăști, Mărășești și Oituz. Cât au plătit ei oare ca să putem vorbi noi astăzi limba română, să fim liberi, independenți și suverani și cât le datorăm noi pentru asta?

Singurul cost al îndeplinirii marilor proiecte naționale este cel al sacrificiului de sine. Cei care dau înapoi, de fapt, de asta se tem: de propria lor micime în fața măreției unei nații.

Închei cu un îndemn simplu, al străbunilor care doar cu sabia în mână, având cușma și cămeșa pavăză, au ținut piept istoriei și ne-au asigurat continuitatea aici, în Grădina Maicii Domnului: "O viață avem români, și-o cinste. Deșteptați-vă, că am dormit destul!".

Vă mulțumesc.

Andrei Nicolae, deputat al PSD, Circumscripția nr. 31 Prahova.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Daniel Olteanu - semnalarea unor nereguli în activitatea Delgaz Grid;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Olteanu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Timpul pe care l-a petrecut fără energie electrică, prin întreruperi neplanificate, un consumator aflat în contract cu Delgaz Grid a fost, în medie, de peste 7 ore, și aici mă refer la anul 2016, ultimul an pentru care există date.

În județul Vaslui a fost chiar mai rău, noi fiind cei care creștem această medie.

Cu siguranță, așa s-a întâmplat și în 2017, un an în care zona Bârlad a fost la un moment dat într-o situație critică din cauza lipsei de energie electrică.

Am mai multe interpelări pe această temă, iar răspunsurile din partea instituțiilor abilitate, de la ministere care își pasează responsabilitatea unul altuia și până la ANRE, mă fac să fiu extrem, extrem de îngrijorat.

Și nu pentru profitul Delgaz Grid sunt eu îngrijorat, care a fost de aproape 290 de milioane de lei în anul 2016, ci pentru momentele în care, așa cum s-a întâmplat în zona noastră, nici spitalele nu vor avea energie electrică.

Nu critic, în primul rând, indicatorii de comunicare, chiar dacă în cazul Delgaz Grid vorbim de aproape 70.000 de apeluri telefonice la care consumatorii au așteptat peste un minut să li se răspundă. În ceea ce privește alți operatori de distribuție, timpul de răspuns a fost mai mic de un minut. Suntem obișnuiți să nu ni se răspundă la telefon, mai ales că fiind din Vaslui, din Moldova, nu ni se răspunde nici atunci când cerem investiții în infrastructură.

Mă îngrijorează însă foarte tare datele ANRE, care atenționează extrem de clar asupra cauzelor care duc la această situație. Astfel, în ceea ce privește retehnologizarea liniilor electrice de distribuție, dacă și-ar păstra ritmul din 2016, Delgaz Grid ar avea nevoie, pentru liniile electrice aeriene de înaltă tensiune, de 327 de ani; ca să retehnologizeze liniile de medie tensiune ar avea nevoie de 703 ani; pentru cele de joasă tensiune, de 55 de ani. Asta, în condițiile în care durata normală de viață a liniilor electrice aeriene este de 48 de ani.

Să notăm faptul că acolo unde e problema cea mai mare, la liniile de medie tensiune, unde sunt peste 85% din întreruperi, avem și cele mai mari deficiențe - cu 700 de ani timp de retehnologizări, conform ritmului din 2016, ne îndreptăm spre colaps, spre lampă și lumânări.

Nu în ultimul rând, dacă și pentru posturile de transformare și-ar păstra ritmul din 2016, Delgaz Grid ar avea nevoie de 200 de ani pentru a le retehnologiza, în condițiile în care durata de viață normală este de 28 de ani.

Aceste date trebuie obligatoriu completate cu cele care reies din nerealizarea programului de mentenanță - doar 83%, mai grav fiind faptul că, spune ANRE, din lucrările realizate de Delgaz Grid, doar 42,1% reprezintă lucrări de mentenanță preventivă, celelalte 57,9% reprezintă lucrări de mentenanță corectivă.

Partea de prevenție este, așa cum de multe ori este și rețeaua, la pământ.

Inutil să subliniez că la alți operatori de distribuție partea de prevenție are o pondere mai importantă decât partea corectivă.

Strict pentru județul Vaslui, din 2012, investițiile asumate și nerealizate de Delgaz Grid sunt de 11,6 milioane de lei, fără anul 2017, unde, în primele 8 luni, gradul de realizare a investițiilor era de aproximativ 40%.

În această situație, stimați colegi, stimați responsabili din domeniul energiei, vă rog să nu ne mai jucăm cu o chestiune realmente de viață și de moarte, pentru că despre asta vorbim în momentul în care spitalele rămân fără energie electrică.

Voi continua cu interpelările. Și sper ca ANRE, Ministerul Energiei să înțeleagă faptul că pe primul plan sunt consumatorii și că acest ritm de realizare a investițiilor este inacceptabil.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Mihai-Cătălin Botez - considerații asupra situației deplorabile a drumurilor din zona de graniță de la Albița;

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Cristina-Ionela Iurișniți. Nu este.

Doamna Lavinia-Corina Cosma. Nu este.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Anul 2018 este Anul Centenar, 100 de ani de când, cu sângele strămoșilor, statul român se reîntregea. Ieri am sărbătorit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Astăzi, România și Republica Moldova se găsesc în două entități separate, două state separate de o graniță ce poate fi străbătută prin diverse puncte vamale.

Unul dintre aceste puncte vamale este Vama Albița, aflată pe teritoriul județului Vaslui. Punct de ieșire, ultima imagine a României în conștiința celor care părăsesc România, punct de intrare, prima imagine a României în conștiința celor care intră în statul nostru.

O astfel de imagine trebuie păstrată în cea mai bună stare posibilă, așa că tot ce ține de interacțiunea cu cetățenii, români sau străini, ar trebui să fie într-o stare pe cât de bună ne permit posibilitățile financiare.

Surprins am rămas atunci când, în acest weekend, în drum către Chișinău, am descoperit că Vama Albița, cel puțin din perspectiva infrastructurii rutiere, este dezolantă.

Scene absurde s-au petrecut în fața ochilor mei, unde, din cauza craterelor, pentru că gropi nu pot fi numite, precum și din cauza condițiilor meteo deloc prielnice, șoferii au trebuit să își scoată mașinile din craterele pline cu gheață, împingându-le, în vamă.

Infrastructura generală a statului român nu este nici ea într-o stare foarte bună. Pe lângă lipsa autostrăzilor de care se discută în fiecare zi, drumurile noastre existente nu se află nici ele într-o stare foarte bună. Pierdem milioane în oportunități, atunci când investitorii privesc către infrastructura noastră rutieră, dar, mai important, pierdem vieți pe drumurile proaste străbătute de șoferi.

Fac un apel pe această cale către cei responsabili, să aloce cu celeritate fonduri pentru asfaltarea zonei de graniță de la Albița. Am trimis întrebări despre această situație către ANAF, către Ministerul Afacerilor Interne, dar și către Ministerul Transporturilor și le-am cerut să găsească împreună o soluție pentru acest punct vamal.

Prima impresie contează, iar efortul pentru reabilitarea a 200 de metri de drum n-ar trebui să fie o problemă pentru statul român.

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Csép Éva-Andrea - declarație politică intitulată Promovarea incluziunii în educație a copiilor cu dizabilități;

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul Constantin Avram. Nu este.

Domnul Mihai Niță. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva-Andrea, vă rog.

   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Promovarea incluziunii în educație a copiilor cu dizabilități".

Dreptul la învățătură este un drept fundamental și obligatoriu, prevăzut de art. 32 din Constituția României, potrivit căruia toți copiii din România au asigurat dreptul de a învăța în instituții de învățământ general, liceal și profesional, învățământ superior, precum și în alte forme de instrucție și de perfecționare.

Este nevoie ca aceste instituții să fie adaptate pentru a deveni prietenoase și primitoare pentru nevoile fiecărui elev în parte. Izolarea sau segregarea copiilor cu dizabilități în instituții de educație specială nu este numai un model învechit, dar și contrar prevederilor legislației internaționale.

La 10 ani după semnarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, școlile de masă din România încă nu sunt adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități - accesul în clădiri se poate face la nici 20% dintre școlile din orașele mari, totodată, accesibilizarea etajelor, a sălilor de clasă, laboratoarelor, băncilor și toaletelor nu este făcută conform standardelor în vigoare.

Trebuie să ne schimbăm urgent mentalitatea și să nu etichetăm pe nimeni doar prin prisma prejudecăților pe care le avem. Acești copii sunt frecvent considerați bolnavi, periculoși, uneori chiar contagioși - din această cauză multă lume se sperie și îi evită. Profesorii, la rândul lor, nu sunt pregătiți, nu cunosc modul de gestionare a copiilor cu nevoi speciale, și nici nu vor să facă un efort suplimentar pentru a-și însuși această aptitudine.

Conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în țara noastră sunt înregistrați 71.245 de copii cu dizabilități, însă există multe familii care, din cauza procesului îndelungat și costisitor pentru obținerea certificatului de handicap, nu îl parcurg, deci cifra reală privind copiii cu dizabilități este una mult mai mare.

Prin semnarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, România și-a asumat transformarea școlilor de masă în școli incluzive, capabile să acomodeze toți copiii.

Astfel, după 10 ani, 30% dintre copiii cu dizabilități nu sunt școlarizați, iar aproximativ 52% sunt segregați în școli speciale, unde, nu de puține ori, sunt expuși riscului major de abuzuri și neglijență și, prin urmare, după terminarea studiilor în astfel de împrejurări, nu se pot integra în societate.

Și acum, dați-mi voie să citez o parte din scrisoarea Clarei, un copil cu Sindrom Down, de 13 ani, adresată senatorilor și deputaților din Parlamentul României, cu ocazia Zilei Internaționale a Sindromului Down:

"Eu și alte zeci de mii de copii cu dizabilități din România avem nevoie de sprijinul dumneavoastră ca să putem merge la școală, o școală primitoare, alături de toți ceilalți copii, ca să putem trăi independent și să putem întoarce contribuția noastră către societate și către cei dragi.

Eu am avut ocazia să trăiesc și să merg la școală alături de toți copiii, un an de zile, în Statele Unite ale Americii. Acolo am învățat să spun primele cuvinte la vârsta de 12 ani, mi-am făcut prieteni și am fost în excursii. Acum, acasă, în România, nu mai merg la școală. Pentru că nicio școală nu este adaptată nevoilor mele".

Stimați colegi, vă îndemn să stabilim de urgență momentul în care cei peste 70.000 de copii cu dizabilități din România vor fi o prioritate pe agenda legislativă, în vederea promovării, reglementării și implementării incluziunii în educație, în spiritul respectării drepturilor omului și a principiilor de diversitate, nediscriminare și echitate.

Vă mulțumesc.

Csép Éva-Andrea, deputat al UDMR, Circumscripția nr. 28 Mureș.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Corneliu Bichineț - rememorarea evenimentelor petrecute în ziua precedentă, în care s-au sărbătorit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România;

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Corneliu Bichineț.

Vă ascultăm, domnule deputat.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Orice grupare umană are momente sublime în evoluția ei. Iată, și Parlamentul României, o grupare umană bine selectată, selectivă, cu sintalitatea ei accentuată, a avut ieri o zi deosebită. Holurile Parlamentului au fost inundate, pur și simplu, de invitați - parlamentari din Republica Moldova, oameni de cultură, artiști, mulți elevi. Și ziariști, care puneau întrebări - "În ce an a avut loc Unirea din 1918?". Sigur, răspunsurile erau foarte interesante, de la cei care, cu o zi înainte, la întrebarea "Care a fost ultima carte citită?", răspundeam: "Viața la țară" de Tănase Scatiu. Și ziaristul a spus: "Am citit-o și eu. Mi-a plăcut".

În sală, aici, a avut loc un moment festiv extraordinar. În primul rând, s-au ținut alocuțiuni, discursuri - foarte bine pregătite.

Am reținut că un coleg de-al nostru de la UDMR, în timp ce noi aniversam, Domnia Sa comemora. E chestiune de nuanță.

De asemenea, am reținut discursul unui tânăr pornit din Basarabia care în loc de pomi fructiferi vedea, dincolo de gardul casei sale, sârmă ghimpată. Cum a fost școlit în România, cum a învățat în România și astăzi este parlamentar. E vorba de colegul nostru Eugen Tomac, care a prezentat trăit, pătruns, un discurs deosebit despre Unire.

Al doilea om în stat, parcă profitând de faptul că primul om în stat nu a fost aici - nu știu din ce motive, de la Dodon n-aveam nicio pretenție să fie aici, dar de la Klaus Iohannis parcă mă așteptam să fie prezent în sală -, deci, repet, al doilea om în stat s-a comportat ca primul om în stat. Și cred că la toată lumea a plăcut discursul Domniei Sale.

Dar bomba bombelor a venit de la cine credeți? De la Liviu Dragnea. N-am crezut că o să vin eu la acest pupitru și să îl laud pe Liviu Dragnea. Dar a ținut un discurs extraordinar de bun. Cred că l-a pregătit singur. Și sugerez tuturor să vă pregătiți singuri discursurile, că acelea sunt cele mai bune.

Acum, dacă Liviu Dragnea, care s-a pronunțat tranșant, clar, direct pentru unire, va reuși să se smulgă din mrejele, din brațele puternice ale unei doamne, eu cred că are de ce să se gândească să fie al doilea om în stat sau primul om în stat și chiar mai departe.

Unii vorbesc despre Unire, alții scriu despre Unire, iar Traian Băsescu face unire.

Eu vă doresc tuturor gândul cel bun. Oamenilor din Basarabia, să creadă în România.

Iar aseară cei care au avut răbdare au putut să asculte Botgros cu un program folcloric de excepție, care a marcat și el 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Vă mulțumesc tuturor.

Corneliu Bichineț, PMP Vaslui.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - prezentarea unor propuneri de îmbunătățire a Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

Din partea deputaților neafiliați, doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colege,

Dragi colegi,

Astăzi vă propun un exercițiu de imaginație: care credeți că ar fi fost viața dumneavoastră dacă ea ar fi început într-unul din cele 150 de centre de plasament din România? Imaginați-vă cum ar fi fost să creșteți alături de alți copii, prea mulți copii, și totuși să fiți singuri, fără o familie care să vă îndrume primii pași, fără să aveți cui să-i spuneți "mamă" și "tată"! Eu nu pot să descriu în cuvinte cât de dureros este acest gând - și sunt sigură că sunteți și dumneavoastră de acord.

Aceasta a fost viața a zeci de mii de copii din România, crescuți în centrele de plasament, așa-numitele orfelinate, moștenite de la regimul comunist. Efectele orfelinatelor asupra acestor copii au fost devastatoare. Cercetători români și străini deopotrivă le-au documentat și confirmat încă din anii 1990: copiii crescuți în centre de plasament au un IQ semnificativ mai scăzut decât cei care au beneficiat de un mediu familial. Din lipsă de stimulare cognitivă, acești copii din centre au o dezvoltare emoțională precară, anomalii și întârzieri în dezvoltarea fizică și motorie, întârzierea limbajului, probleme de sănătate mintală și, per ansamblu, incapacitatea de a se adapta la situațiile societății.

Pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple și pentru că toți copiii merită o familie, alături de 65 dintre colegele parlamentare am inițiat modificarea art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Credem că este datoria noastră să dăm șansa copiilor instituționalizați să aibă un început cât mai apropiat de cel ideal: cel puțin până la vârsta de 7 ani să nu poată fi plasați în sistem rezidențial, ci numai în asistență maternală sau în familii de plasament. Ca economist, vă asigur că această modificare este atât în beneficiul copiilor, cât și în avantajul statului. Studii avansate au demonstrat că randamentul investițiilor în dezvoltarea timpurie a copilului poate depăși 13 procente, iar costurile de îngrijire familială sunt de până la 6 ori mai mici decât plasamentul rezidențial.

România a mai dovedit că poate să lase în urmă ororile sistemului de plasament dinainte de 1989.

Acesta este doar un nou pas înainte, pe care îl facem împreună.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Vă rog să sprijinim această inițiativă la vot în plen și împreună să dăm șansa fiecărui copil la o familie și o dezvoltare armonioasă, pentru binele lui și al întregii societăți.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent, București.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Ștefan-Ovidiu Popa - declarație politică având tema 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România - 1918-2018;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ștefan-Ovidiu Popa.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi are ca temă "100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România - 1918-2018".

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dragi români,

În urmă cu 100 de ani, mai exact, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-au unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești: Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare. Reîntregirea României a început la Chișinău și s-a încheiat la Alba Iulia.

Unirea Basarabiei cu Țara Mamă se valorifică prin identitatea națională, reprezentată de "românismul" care promovează identitatea culturală și politică a tuturor vorbitorilor de limbă română.

Niciun pact și nicio asuprire străină nu pot suprima voința oamenilor cu aceleași origini, cultură și identitate. Respectarea drepturilor cetățenești, precum și a dorinței de unire este o dovadă a democrației.

Înfăptuirea unirii creează avantaje reciproce ambelor state, atât din punctele de vedere amintite mai sus, cât și din punct de vedere economic și socio-politic, având în vedere că România și Republica Moldova își doresc să-și coordoneze prioritățile de dezvoltare, cu toate că în prezent există deja nenumărate proiecte comune.

Amânarea înfăptuirii unirii nu aduce decât o continuă frustrare de neputință și menține vie doar o speranță. Ziua de 27 martie 1918 nu este doar o zi istorică, este ziua în care strămoșii noștri, determinați de propria voință, au făcut eforturi foarte mari ca Unirea să fie posibilă.

În cadrul ședinței solemne, de ieri, 27 martie 2018, a celor două Camere ale Parlamentului României, s-a aprobat ca această zi să fie declarată sărbătoare națională.

În calitate de deputat, consider că este datoria mea și a fiecăruia dintre noi să promovăm dorințele cetățenilor și să ne asigurăm că drepturile acestora sunt respectate.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD Vâlcea.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Corneliu Olar - declarație politică intitulată Meșteșugurile populare pot revigora satul românesc;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Corneliu Olar.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Corneliu Olar:

Declarația mea de azi se intitulează "Meșteșugurile populare pot revigora satul românesc".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mai este nicio noutate faptul că au plecat tinerii din România, că au plecat tinerii peste hotare, pentru că în țara lor, în bătătura lor, nu mai găsesc nicio șansă să se poată realiza.

Vreau să cred că știți și dumneavoastră că cel mai afectat de exodul tinerilor este satul românesc, unde rareori se mai naște un copil, iar preotul e tare ocupat cu înmormântările.

Unii i-au acuzat pe tineri că nu sunt suficient de patrioți, că nu rămân în țara lor ca să rabde de foame, în așteptarea unor vremuri mai bune. Vă pot da garanții că dacă tânărul român ar avea ce lucra în țara lui, ar avea posibilitatea de a construi o casă și a-și întemeia o familie, ar da la o parte Occidentul pentru România. Din păcate, după 28 ani de guvernare democratică, nimeni nu a putut face nimic pentru a salva satul românesc, mândria noastră de români, rădăcina noastră identitară.

Satul românesc nu are nevoie de nu știu ce mari măsuri, de nu știu ce fonduri uriașe de la buget pentru a fi salvat. Satul românesc are nevoie să poată să ducă mai departe tradiții, meserii și meșteșuguri din care a reușit să reziste de-a lungul istoriei.

Când îți pleacă tinerii, cine oare mai învață meseriile tradiționale? Cui transmite meșterul bătrân experiența lui de-o viață? Ar putea să o pună pe Internet, dar nici acolo nu este de prea mare actualitate.

Nu aș vrea să mai spun că până și meșterii bătrâni nu mai pot produce obiecte tradiționale, pentru că legile fie nu le mai dau dreptul de acces la materii prime, fie nu mai pot comercializa, ca odinioară, obiectele prelucrate sau sculptate din lemn sau țesăturile manuale.

Stimați colegi deputați,

Moții din Apuseni și-au crescut copiii și i-au dus la școală, asudând în muncile meșteșugărești. Astăzi, aceste meserii sunt amenințate, iar odată cu ele este amenințat și satul românesc.

Haideți să luăm exemplul țărilor dezvoltate - Italia și Franța - care au conservat și sprijinit munca meșteșugarilor. Aceste țări au găsit inspirație în munca meșteșugarilor și au construit industrii performante de pe urma lor. De ce noi, românii, nu putem face oare asta? Am salva și tradițiile comunităților rurale, dar și economia națională.

Corneliu Olar, deputat de Alba.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Nicolae-Daniel Popescu - declarație politică referitoare la traficul de persoane;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului Ilie Dan Barna. Nu este.

Domnului Emanuel-Dumitru Ungureanu. Nu este.

Domnului deputat Nicolae-Daniel Popescu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la traficul de persoane.

Mesajul pe care vreau să-l transmit azi este acela că România are nevoie de măsuri urgente pentru prevenirea, combaterea și sancționarea traficului de ființe umane.

Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 29 iunie 2017, atunci când un fost ministru delegat pentru românii de pretutindeni era audiat în Parlament, i-am atras atenția asupra faptului că România se află, din păcate, pe primul loc în ceea ce privește numărul de victime ale traficului de persoane și că se impun măsuri urgente.

Potrivit unui raport din 2016 al Consiliului Europei, în perioada 2011-2015, 4.622 de victime provenite din România au fost traficate în țări precum Italia, Spania, Germania sau Franța. Majoritatea au fost femei - 66%, iar copiii au reprezentat 34,5% din numărul total al victimelor.

Principala formă de exploatare a fost cea sexuală, urmată de exploatarea prin muncă și cerșetoria forțată.

La începutul anului 2018, tot în cadrul unei audieri de miniștri, am expus această problemă și doamnei ministru al afacerilor interne, insistând asupra faptului că este imperativ să fie luate măsuri urgente împotriva acestui fenomen.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ar fi o pierdere de timp să argumentez necesitatea ca România să ia măsuri serioase de prevenire, combatere și sancționare a traficului de persoane. Motivele sunt evidente, iar cifrele vorbesc de la sine. Este un fenomen de o gravitate și o amploare îngrijorătoare și vă mărturisesc personal, ca rezident în străinătate, că acesta nu face nicio cinste țării noastre. Din contră, naște prejudecăți din partea statelor-gazdă, locuitorilor țărilor-gazdă, denotă neputință din partea rudelor și cunoscuților victimelor, precum și neputință din partea autorităților statului român.

Cred totuși că se poate face mai mult sub acest aspect. Există o strategie europeană în materie. Există un cadru național care permite măsuri concrete din partea autorităților competente în materie.

Ce ne lipsește atunci? Poate doar suficientă determinare de a pune în practică cu mai multă forță acțiuni eficiente și hotărâte de prevenire, combatere și sancționare a traficului de persoane. Acestea ar salva vieți și ar împiedica, cu siguranță, alte experiențe dureroase.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Închei prin a-mi exprima convingerea că veți găsi justificată insistența cu care vă vorbesc despre problema traficului de persoane originare din țara noastră. Găsesc că o presiune parlamentară susținută asupra instituțiilor competente este imperativă pentru ca lupta împotriva acestui fenomen să fie luată cu adevărat în serios și să dea rezultate.

De aceea, voi continua să urmăresc activitatea autorităților, sub acest aspect, și mă voi bucura, atunci când este cazul, să înregistrez succesul.

Vă adresez și dumneavoastră același îndemn.

Vă mulțumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, Circumscripția nr. 43, pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Constantin Codreanu - considerații cu privire la celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918;

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Ionuț Simionca. Nu este.

Domnul deputat Constantin Codreanu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică de astăzi este un post-scriptum al zilei istorice pe care am trăit-o ieri.

Parlamentul României și-a asumat reunirea. Parlamentul României, noi toți, parlamentari ai României, am făcut un pas important, de la statutul de oameni politici, la cel de oameni de stat.

Primul l-am făcut în 2016, atunci când am votat ca această zi de 27 martie să fie zi de sărbătoare națională în România.

Ieri însă am constatat, noi, cei pentru care acest obiectiv de țară este unul extrem de important și este unul definitoriu, că am găsit în Parlamentul României voci care să exprime acest deziderat. Și am fost toți bucuroși, mândri și onorați că l-am avut pe președintele Camerei Deputaților, care a vorbit clar și răspicat despre faptul că România este gata să își asume acest obiectiv de țară, invocând inclusiv cadrul legal internațional pe care îl vom utiliza atunci când vom vota această declarație - Actul Final de la Helsinki, al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Sigur, mai avem și anumite abateri. Mai avem și colegi care și-au făcut din această sfidare a Centenarului un obiectiv politic. Mai avem și oameni pe care îi credeam de stat, dar care nu se comportă ca oameni de stat, și care a ales să răspundă basarabenilor care l-au votat printr-un e-mail. Aveam alte așteptări de la președintele României. Dar, în același timp, de ce ar fi venit? Oricum nu a făcut nimic pentru Republica Moldova. De ce ar fi venit? Oricum nu a făcut nimic pentru noi, cei din Mișcarea Unionistă.

În același timp, cu siguranță, trebuie să spunem că în Republica Moldova clasa politică nu se ridică la așteptările pe care le avem noi, unioniștii. Dar avem o ocazie unică să schimbăm această clasă politică, să schimbăm configurația Parlamentului de la Chișinău, la alegerile parlamentare viitoare. Mai ales că, așa cum ați putut observa, pe 25 martie la Chișinău s-a ieșit în stradă pentru reunire, la Marea Adunare Centenară, și este clar că cei din Republica Moldova își doresc reunificarea din ce în ce mai mult și nu mai acceptă minciuni pe care le-au rostit, inclusiv ieri, politicieni din Republica Moldova, de la această tribună. Minciuni scăldate cu promisiuni deșarte, ale integrării europene.

Cetățenii nu mai pot fi mințiți nici de unii, nici de alții. Cetățenii își doresc reunirea.

Și este foarte important că noi, Parlamentul României, am reușit să dăm un semnal foarte clar pentru cei din Republica Moldova, acolo unde nimeni nu mai poate spune că România nu-și dorește reunirea.

Cu siguranță însă nu ar trebui să ne îmbătăm cu această declarație euforică și să rămânem doar la nivel de declarație, pentru că reunirea se face și prin pașii mici care contează enorm. Avem foarte multe lucruri pe care trebuie să le facem, lucruri pe care le-am enunțat în declarații politice, în interpelări pe care le-am susținut de la această tribună.

Ieri, în a doua parte a zilei, am asistat la un moment emoționant, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. 100 de unioniști au depus Jurământul de credință față de patria lor, România. 100 de unioniști au redevenit cetățeni români. Este un lucru foarte important, pentru că cetățenia română este instrumentul cel mai sigur pentru realizarea și apropierea reunificării. Este foarte important ca numărul cetățenilor români din Republica Moldova să crească.

Și, cu această ocazie, îmi aduc aminte de un lucru pe care l-am cerut de la această tribună, și anume, să dublăm personalul de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie și să-i ajutăm în acest proces de încetățenire a celor din Republica Moldova. Este unul dintre lucrurile pe care trebuie să le facem în viitorul apropiat.

În rest, închei prin a vă felicita încă o dată, cu ocazia acestei Declarații care, cum vă spuneam, a produs efecte neașteptate pentru unii.

Și sper să prindem, fie în această legislatură, fie într-o legislatură viitoare, ultimul pas - acela în care vom vota declarații de unire în ambele Parlamente, din cele două state românești.

Vă mulțumesc.

Deputat diaspora, Constantin Codreanu, PMP.

 
  Beatrice Tudor - declarație politică intitulată Este necesară o investigație parlamentară în legătură cu activitatea SCL România, dar mai ales cu modul în care utilizatorii români de Facebook au fost manipulați cu diverse obiective politice;

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Din partea parlamentarilor neafiliați, domnul Daniel Constantin. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Beatrice Tudor, vă rog.

   

Doamna Beatrice Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Este necesară o investigație parlamentară în legătură cu activitatea SCL România, dar mai ales cu modul în care utilizatorii români de Facebook au fost manipulați cu diverse obiective politice".

Stimați colegi,

Prin declarația politică de astăzi vreau să atrag atenția asupra unei probleme grave și actuale: protecția datelor pe internet și protejarea democrației românești de ingerințele manipulărilor prin intermediul rețelelor sociale.

În România există peste 18 milioane de alegători și peste 10 milioane de conturi de Facebook. Românii sunt europenii care se declară cei mai dispuși, în proporție de 59%, să aibă încredere în știrile și informațiile pe care le accesează prin intermediul rețelelor sociale și a aplicaților de mesagerie, potrivit unei cercetări efectuate de Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, din cele peste 10 milioane de români care folosesc Facebook, peste 6 milioane sunt dispuși să aibă încredere în orice citesc acolo.

La polul opus, cetățenii din Italia - 19%, Germania și Austria - 17% - sunt printre cei mai puțin dispuși să aibă încredere în informațiile disponibile pe rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie, în timp ce 38% dintre repondenți nu folosesc această platformă. În mod curios, în aceste țări nu vezi nici agitatori politici pe rețele sociale, nici îndemnuri și organizări pentru proteste și manifestații politice, nici indivizi care să îndemne la violență în numele unei agende politice extremiste.

Scandalul Facebook - Cambridge Analytica a scos în evidență trei aspecte:

  • marile companii de tehnologie, precum Facebook sau Google, profită în mod mercantil și cinic de pe urma clienților lor. Acest lucru trebuie oprit și reglementări legislative trebuie elaborate cât mai repede;
  • în secolul XXI, democrația nu depinde exclusiv de expresia suverană a cetățenilor care se pronunță prin vot, din păcate, ci depinde de gradul de manipulare prin intermediul rețelelor sociale a acestei voințe. România nu este ferită de acest risc, dacă nu cumva el s-a produs deja;
  • dacă acum câțiva ani campaniile de presă erau menționate ca amenințări la adresa siguranței naționale, în prezent manipulările prin rețelele sociale trebuie clar tratate ca amenințări la adresa siguranței naționale.

Având în vedere că SCL, compania care a fondat Cambridge Analytica, acționează și în România, și având în vedere că această companie are încheiat chiar un contract de consultanță cu o companie americană care trebuie să ofere servicii de "educare" membrilor Congresului SUA și membrilor Administrației SUA în problemele legate de corupția din România, după cum scrie negru pe alb în contract, consider că se impune o investigație a Parlamentului României, atât în legătură cu activitatea SCL România, cât și în legătură cu modul în care datele utilizatorilor români ai platformei Facebook au fost folosite în diverse interese politice.

Vă mulțumesc.

Beatrice Tudor, deputat al PSD București.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Antoneta Ioniță - declarație politică având titlul Spitalul Regional Brăila-Galați, o simplă promisiune electorală a PSD;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Antoneta Ioniță.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Antoneta Ioniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Spitalul Regional Brăila-Galați, o simplă promisiune electorală a PSD".

În campania electorală din 2016, aflam cu surprindere despre o inițiativă a PSD, prinsă în Programul de guvernare, care ne asigura că, până în 2020, zona Brăila - Galați va beneficia de un spital regional.

Fiind la primul meu mandat de parlamentar, trebuie să recunosc că sunt destul de sceptică în privința promisiunilor electorale făcute de un partid politic, cu atât mai mult cu cât acel partid se numește PSD.

În acest caz însă, dorința de a vedea o astfel de investiție în zona Brăila - Galați m-a determinat să privesc proiectul cu o notă de speranță. Până la urmă, sănătatea românilor este cea care contează.

A trecut aproape un an și jumătate de la acel moment și partidul de guvernământ pare preocupat de alte priorități, nu de investițiile în sănătate.

Am încercat să aflu în ce stadiu se află această promisiune electorală, gândindu-mă că poate cei din Ministerul Sănătății lucrează de zor la proiectul Spitalului Regional, fără a comunica eficient.

În acest sens, în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, am adresat o întrebare ministrului sănătății, solicitând două informații: în ce stadiu se află proiectul construcției Spitalului Regional și care vor fi sursele de finanțare.

Aici începe partea cu adevărat interesantă, cea care definește comunicarea Executivului cu parlamentarii opoziției. La întrebarea "În ce stadiu se află proiectul construcției Spitalului Regional?", răspunsul este că: "Programul de guvernare definește Brăila - Galați ca una din locațiile unde se va construi un spital regional de urgență".

Deci la întrebarea "Când?", răspunsul este: "Da". Cred că era mai simplu să copieze unul dintre răspunsurile date de ministrul de la transporturi, care atunci când a fost întrebat: "Când vom putea circula pe Centura de Sud a Capitalei, pe două benzi?", a răspuns: "Când va fi gata", sau la întrebarea: "Ce loturi de autostradă vor fi deschise anul acesta?", ministrul a spus că: "românii vor circula pe autostrăzile ce vor fi recepționate".

La întrebarea a doua, cea legată de sursele de finanțare, răspunsul este de-a dreptul caraghios: "În noiembrie 2017 a fost aprobat Memorandumul cu tema «Memorandumul pentru aprobarea inițierii demersurilor în vederea identificării de soluții de finanțare pentru construirea a cinci spitale regionale»".

În traducere liberă, după un an de la alegeri, PSD a fost de acord să înceapă căutarea de soluții de finanțare. "Aprobarea inițierii demersurilor în vederea identificării de soluții de finanțare", oricât de pompos ar fi formulată, această frază exact asta înseamnă - PSD a trecut proiectul spitalului regional în program, a stat un an degeaba, iar în noiembrie 2017 a fost de acord ca cineva să înceapă să caute soluții de finanțare.

Puteți să-i spuneți cum doriți, dar acest mod de a privi marile proiecte de infrastructură și sănătate este de-a dreptul bolnăvicios.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniță.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Nicolae Georgescu - intervenție cu tema 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Nicolae Georgescu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

"100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România".

Idealul desăvârșirii unității naționale, visul de veacuri al românilor și al marilor săi voievozi, s-a putut înfăptui datorită vitejiei și jertfelor ostașilor români în Războiul de Întregire Națională din 1916-1918, dar și condițiilor favorabile create de căderea autocrației țariste și de destrămarea monarhiei austro-ungare.

La 27 martie/9 aprilie 1918 se realiza, așadar, Unirea Basarabiei cu România. Se deschidea astfel calea fondării statului România Mare, ce avea să se împlinească prin unirea Bucovinei cu România și a Transilvaniei la 1 decembrie 1918.

În asemenea momente suntem tentați să pomenim în discursurile noastre doar numele marilor oameni politici care au jucat un rol major în fondarea Statului Unitar Român, omițând, de multe ori, pe cei care au trudit din greu la realizarea aceluiași scop, dar care au rămas oarecum în umbra istoriei. Rolul unor asemenea oameni este la fel de important, deoarece fără contribuția lor nu s-ar fi reușit consolidarea Unirii.

Un asemenea om a fost Vespasian Erbiceanu, care a avut o contribuție majoră la integrarea legislativă a Basarabiei în cadrul României.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să evoc câteva aspecte legate de personalitatea acestui profesionist al dreptului.

Născut la 30 noiembrie 1865, în comuna Buciumi, județul Iași, într-o familie de preoți, Vespasian Erbiceanu a urmat studiile primare și liceale la Seminarul "Veniamin" din Socola, continuându-și pregătirea superioară la Academia de Înalte Studii Teologice și Filosofice din Kiev. Și-a luat a doua licență în 1896, în drept, la universitatea ieșeană. A debutat în cariera de magistrat în anul 1895, ajungând în 1910 prim-președinte al Tribunalului Iași.

Vespasian Erbiceanu a activat în Basarabia în perioada 31 martie 1918 - 22 septembrie 1923, iar activitatea sa cuprinde două etape: cea de consilier tehnic al Ministerului Justiției pe lângă Directoratul de Justiție al Basarabiei, funcție pe care o exercită între 31 martie și 14 octombrie 1918 și în care se implică activ ca legiuitor și organizator al justiției; și cea de prim-președinte al Curții de Apel din Chișinău, între 15 octombrie 1918 și 22 septembrie 1923, timp în care dă dovadă de calități excepționale de magistrat și cercetător al dreptului.

La scurt timp după Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, Erbiceanu a fost însărcinat de Guvernul condus de Alexandru Marghiloman cu o misiune foarte importantă și în același timp extrem de delicată. În calitate de consilier tehnic al Ministerului Justiției pe lângă organele de justiție din provincia unită, magistratul ieșean avea misiunea de a se documenta cu privire la specificul funcționării legislației basarabene și de a ajuta factorii de decizie ai magistraturii de la Chișinău, în sensul reorganizării pe baze naționale a legislației din această provincie. Implicarea lui Erbiceanu în organizarea justiției de peste Prut va depăși sarcinile trasate oficial de minister, activitatea lui fiind apreciată deopotrivă de magistrații și politicienii basarabeni, cât și de guvernele românești.

Activitatea pe terenul magistraturii, lucrările științifice publicate i-au deschis calea spre Academia Română, care, în ședința solemnă din 30 mai 1932, l-a primit printre membrii săi, în calitate de membru corespondent.

După o viață dedicată studiului științelor juridice și administrării dreptății, Erbiceanu s-a stins la 27 decembrie 1943, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

Ca recunoaștere a activității...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiați de concluzii, deja ați vorbit aproape 5 minute.

 
   

Domnul Nicolae Georgescu:

Pentru marcarea acestui moment deosebit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, începând cu data de 26 martie 2018, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic un set de trei monede - din aur, argint și tombac cuprat - și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Anul 2018 este un prilej de a reliefa... (Voci suprapuse.)

 
     

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule deputat, vă rog să citiți concluziile.

 
   

Domnul Nicolae Georgescu:

... fragmente din istoria acestui secol de existență comună, de prețuire și recunoaștere a importanței identității naționale, a tradițiilor, a limbii române.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Argeș, Georgescu Nicolae.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Vă rog să vă încadrați în cele 3 minute, din respect pentru ceilalți colegi.

 
  Sorin-Ioan Bumb - declarație politică intitulată PSD pune în pericol viața participanților în trafic, refuzând să deschidă tronsonul de autostradă Aiud-Turda;

Domnul deputat Sorin Bumb, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "PSD pune în pericol viața participanților la trafic, refuzând să deschidă tronsonul de autostradă Aiud-Turda".

Când e vorba de PSD și autostrăzi, județul Alba a ajuns să dețină deja două recorduri negative. Primul record negativ este reprezentat de cel mai mare accident în lanț pe o autostradă din România, petrecut în iarna anului 2013, când 40 de mașini s-au ciocnit din cauza gheții de pe carosabil. PSD, patronat atunci de Victor Ponta, a deschis tronsonul 2 al autostrăzii Orăștie - Sibiu, fără să asigure servicii de deszăpezire și combatere a poleiului, în toiul iernii.

Al doilea record negativ constă în refuzul de a deschide circulației tronsonul de autostradă Aiud - Turda, pentru că nu este apă la buda publică. Asta, în condițiile în care pe șoseaua de lângă noua autostradă traficul într-o zi normală este aproape la fel de aglomerat ca pe Valea Prahovei într-o zi de sărbătoare. Aici mașinile se mișcă cu viteza melcului, printre craterele apărute în carosabil și numeroase accidente grave, soldate cu morți, răniți și importante pagube materiale, au loc săptămânal.

Aceste motive nu sunt însă suficient de importante pentru PSD. Nu contează că oamenii sunt în pericol de moarte pe acest drum. Nu contează că firmele au importante pierderi materiale. Nu contează că mașinile se rup prin gropi. Pentru PSD contează doar să aducă momentul inaugurării autostrăzii cât mai aproape de momentul alegerilor, ca să taie "pamblica" cu elan electoral. Fiind singurul tronson de autostradă care va fi inaugurat în următorii 2-3 ani, pentru că restul au fost păpate de "revoluția fiscală" a PSD, noul partid-stat găsește nod în papură pentru a menține autostrada închisă.

Cine va plăti însă pentru paza autostrăzii închise? Cine va plăti pentru morții și răniții din accidente? Noi toți, desigur. Așa cum plătim în fiecare zi costurile unei guvernări iresponsabile, ce a dus România înapoi cu 30 de ani.

Fac apel, de la tribuna parlamentului, la Guvernul PSD, să deschidă cât mai repede acest tronson de autostradă. Toate pârghiile legale sunt la ei. Îi împiedică doar cinismul diabolic și nepăsarea față de românii de rând.

Domnilor de la PSD, puteți inaugura autostrada ori de câte ori vreți, nu ne vom supăra. Puteți tăia "pamblica" la prima mașină de pe autostradă, la prima Lună plină de pe autostradă, la prima ploaie și, desigur, la prima apă trasă la buda publică. Lăsați-ne doar să circulăm pe această autostradă și să nu ne mai punem viețile în pericol pe un drum național plin de gropi și accidente.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Costel Lupașcu - declarație politică având ca obiect Importanța zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Costel Lupașcu.

   

Domnul Costel Lupașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației mele politice este: "Importanța zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România".

Stimați colegi,

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred că trebuie să reprezinte un lucru esențial pentru noi toți, de aceea voi vorbi despre Ziua Unirii Basarabiei cu România.

În data de 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, unirea cu țara - eveniment ce constituie Statul Modern Român al cărui Centenar îl sărbătorim.

În acest sens, Parlamentul României a făcut un prim pas de recunoaștere a importanței acestei zile, prin adoptarea Legii nr. 36/2017 privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională, cu respectarea prevederilor art. 75 și a art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

În Anul Centenarului trebuie să ne gândim la un lucru esențial pentru noi toți. De aceea, trebuie să ținem cont de coeziunea și conectivitatea dintre România și Republica Moldova.

În data de 25 martie 2018 am fost prezent la Chișinău, în capitala celui de-al doilea stat românesc, acolo unde zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a marca, pe de o parte, cei 100 de ani de la momentul istoric în care Sfatul Țării de la Chișinău a votat ca Basarabia să revină la Patria-mamă, România, iar, pe de altă parte, să ceară reîntregirea.

Cu toții cred că am fost impresionați de gestul total neconstrâns de adoptare a Proclamației Marii Adunări Centenare din 25 martie 2018, de la Chișinău. Și cred că în Anul Centenar deja am trecut într-o etapă a evoluției României, în care problema reîntregirii ar trebui pusă direct și pe față, fără niciun fel de temeri.

Pentru noi, românii, această Proclamație reprezintă o chestiune de demnitate națională și poate însemna un prim pas pentru reîntregirea țării.

Este important de știut că Republica Moldova este parte a României, iar moldovenii sunt cetățeni ai României.

Consider că după aderarea României la NATO și aderarea la Uniunea Europeană, singurul mare ideal de înaltă năzuință este și rămâne reîntregirea prin unire a Republicii Moldova cu România. Bineînțeles, prin mijloace pașnice, ale democrației, ca reparație morală pentru suferințele trecutului, pe cale legală, prin consens, prin referendum, printr-o dezbatere largă care trebuie să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susținerea acestei Proclamații, deoarece nu trebuie să uităm că Basarabia este România, iar unirea trebuie să rămână un ideal pe care să-l punem în practică, având curaj și demnitate.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Costel Lupașcu, Circumscripția nr. 7 Botoșani.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Școala centrată pe copil;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Florica Cherecheș.

   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Școala centrată pe copil".

Am participat recent la o conferință cu tema "Ce-i lipsește educației din România", organizată de Școala româno-finlandeză, în care ambasadoarea Finlandei a prezentat cele trei elemente fundamentale ale sistemului lor de învățământ, cel mai performant din lume.

Ne-a spus că profesorii se bucură de un statut foarte apreciat de societate, că sunt buni profesioniști, implicați în toate deciziile care privesc școala și că au independență totală în predare, evaluare și folosirea metodelor pedagogice dorite.

Al doilea element fundamental îl constituie utilizarea metodelor de predare care i se par profesorului cele mai potrivite pentru a-și atinge obiectivul educațional. Profesionalismul dascălilor, coroborat cu ingeniozitatea metodelor de predare fac ca abandonul școlar să fie extrem de scăzut în Finlanda, unde 99,7% dintre elevi încheie cu succes școala.

Al treilea element distinctiv îl constituie evaluarea elevilor, care nu suferă comparație cu niciun alt sistem, și se desfășoară zilnic și aproape niciodată. Elevii sunt observați și evaluați zilnic de profesorii lor, fără ca acest lucru să pună presiune pe ei, prima evaluare formală fiind la sfârșitul gimnaziului.

Elevii merg cu plăcere la școală, simt că sunt respectați și ajutați să-și găsească un drum în viață și li se trezește interesul pentru a citi și a studia toată viața. Elevii au încredere în profesorii lor, așa cum au și părinții, iar școala comunică în permanență cu ei.

Finlanda alocă 11% din PIB pentru învățământ și nu permite implicarea politicului în educație, astfel că toate partidele susțin investiția în educație, considerând-o esențială pentru viitorul națiunii.

Pare de domeniul fantasticului, dar se întâmplă într-o țară aflată la nici 2.000 de Km distanță, care acum 40 de ani se găsea la același nivel al sistemului de educație cu România.

Între timp, în România, 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional; aproximativ 18,5% abandonează școala; peste 100.000 de tineri între 15 și 19 ani se pierd în fiecare an; 2.418 de clădiri aparținând unor unități școlare nu au grup sanitar în interior; 1.000 de unități școlare riscă să fie închise. Între timp, în România, sectorul privat cere cu insistență meseriași, iar sistemul educațional se încăpățânează să producă absolvenți în domenii fără căutare pe piața muncii. Între timp, în România, programele de tip "Școală după școală" sau "Masa caldă" sunt o raritate. Între timp, în România, mulți copii abandonează școala după clasa a opta, pentru că familia nu îi poate ține la liceu la oraș, iar statul nu le decontează integral naveta, nu le oferă gratuit cazare și masă și nu promovează în mod atractiv învățământul profesional dual.

Într-o lume a diversității, România conferă prin lege dreptul de monopol pe piața de manuale celei mai slab cotate edituri și legiferează manualul unic.

Educația, prioritate națională?! Să fim serioși!

Stimați colegi de la putere,

Vă rog să fiți de acord să purtăm un dialog constructiv și să fim preocupați mai mult de calitatea educației și de viitorul copiilor noștri în țara noastră, decât de satisfacerea unor ambiții de orice natură, a celor care conduc vremelnic Guvernul și Parlamentul. Avem modele verificate care să ne inspire, totul e să avem voință politică și apoi să ne respectăm angajamentele. E chiar așa de greu?

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Aida-Cristina Căruceru - declarație politică intitulată Un program național de consiliere profesională în școli devine o obligație pe care statul trebuie să o aibă față de elevi;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Aida-Cristina Căruceru.

Poftiți, doamnă deputat.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Se discută intens, în ultima vreme, despre lipsa forței de muncă din România, însă fără a se discuta și despre cauzele ce conduc către această situație. O cauză este lipsa de consiliere și orientare în carieră timpurie, adică de la nivelul claselor gimnaziale și liceale.

Există nenumărate dezbateri despre importanța consilierii și orientării profesionale în cazul elevilor. Din păcate, orele din curriculum dedicate consilierii și orientării elevilor, cunoscute tradițional sub numele de dirigenție, sunt folosite, cel mai frecvent, pentru predarea materiilor profesorilor care sunt diriginți. Iar în ceea ce privește activitatea generală de consiliere, lucrurile sunt tragice, dacă statisticile vehiculate în spațiul public sunt încă de actualitate. Nu poți să ai pretenția că faci în mod real și eficient nici consiliere și nici orientare profesională, atunci când ai un consilier la 800 de elevi.

Pentru a permite dezvoltarea tinerilor români, pentru a le permite să-și atingă întregul potențial, avem nevoie de un program național real de orientare în carieră, în adevăratul sens al cuvântului. Susțin cu tărie faptul că avem nevoie de un proiect național pentru includerea unor ore de orientare profesională adecvată în fiecare dintre școlile și liceele din România.

Tinerii trebuie să știe pentru ce se pregătesc, în ce mod pot să-și valorifice cel mai bine aptitudinile dobândite în școală și cum se pot coordona eficient cu necesarul societății și al mediului de muncă în care vor ajunge după liceu sau după facultate.

Avem generații de tineri care sunt bine pregătiți și care sunt interesați de viitor, care-și doresc să fie activi și productivi. Este datoria noastră să-i orientăm și să le oferim toate instrumentele prin care pot să-și atingă potențialul, iar făcând asta, să ne ajute pe noi toți, ca societate și ca țară.

Vă mulțumesc.

Aida Căruceru, deputat al PSD, București.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Nicolae Neagu - declarație politică având titlul Creșterea economică din anul 2017, înghițită de deficitul comercial: 7% deficit comercial, 7% creștere economică;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi: "Creșterea economică din anul 2017, înghițită de deficitul comercial: 7% deficit comercial, 7% creștere economică".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cunoaștem datele oficiale care ne spun ce avem de făcut în acest an și în anii care urmează, dacă vrem modernizarea României și liniștea românilor, clamând, de altfel, interesul anului jubiliar al marii Românii, să investim, să atragem capitaluri publice și private.

În 2017, am importat cu 13 miliarde de euro mai mult decât am exportat, adică gradul de acoperire al importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a coborât la 86,4%. Producția internă nu ține pasul cu creșterea veniturilor populației, și atunci consumăm ce produc alții, pe datorie.

În structura pe destinații, pe sectoare, guvernarea PSD-ALDE a dus un deficit al balanței comerciale de aproape 10 miliarde de euro pe Uniunea Europeană și restul, de 3 miliarde de euro, pe zona noneuro.

Singurul segment pozitiv este cel înregistrat pe mașini și echipamente de transport, cu un plus de 0,86 de miliarde de euro. În schimb, interesant, și acolo unde există resursă, datorat politicii fiscale fluctuante - vezi supraacciza la carburanți - am dezechilibrat balanța comercială la carburanți, importând, într-o veselie, din Bulgaria și Ungaria, care nu au nici resurse proprii și nici tradiție în domeniu.

Deși avem cam aceeași pondere a investiției în economie cu Germania, ei ies din schimburile la extern cu plus 7% din produsul intern brut, și noi cu minus 7% din produsul intern brut.

Deficitul balanței comerciale și a contului curent au pus și vor pune presiune pe cursul valutar, accelerând inflația, scumpind produsele alimentare și cele de consum casnic, inclusiv costurile utilităților casnice: apă, curent, gaz. Și astfel toată creșterea salarială se duce în consum, cu riscul de a diminua coșul zilnic necesar existenței.

Nu avem soluții în acest moment, decât să reducem deficitul de cont curent, a echilibrării balanței comerciale și a ținerii inflației sub control. Asta doar prin atragere de capital public și privat și a fondurilor europene care stau grațios să intre, dar tu, Guvernul, în loc să le iei, găsești mereu zeci de explicații și motive pentru care nu le poți lua.

Investițiile publice, orientate spre dezvoltarea circulației mărfurilor, precum și o politică fiscală serioasă și predictibilă, sunt căile de urmat, dacă ne dorim, în Anul Centenarului, o României unită, sigură și prosperă și un proiect național pentru agricultură și zootehnie, care să transceadă vremelnicelor guverne politice.

Deci orice guvern responsabil, exceptând, se pare, cel al PSD, ar mări gradul de absorbție al fondurilor europene și private și ar aloca minim 7% din produsul intern brut pentru investiții publice. În schimb, astăzi avem alocarea de 4,2% proiectată dar, din păcate, cu o realizare pe anul trecut doar de 3,7% din produsul intern brut pentru investiții.

Soluția? Investiții în infrastructura de transport, în educație, în infrastructura energetică sau în sănătate.

Și noi spunem: "Autostrăzi, autostrăzi, autostrăzi!".

Aude și Guvernul Dăncilă, aud și domnii Dragnea și Tăriceanu? Altfel, de ce ți-e frică, nu scapi!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică intitulată România va depăși cu succes tendințele demografice, printr-o politică coerentă și durabilă;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Dîrzu. Nu este.

Domnul deputat Ștefan Mușoiu? Nu este.

Domnul deputat Claudiu-Augustin Ilișanu?

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care o susțin astăzi se intitulează "România va depăși cu succes tendințele demografice printr-o politică coerentă și durabilă".

Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, prezint înaintea dumneavoastră următoarea declarație politică.

Familia a fost și este fundamentul societății. În România trebuie să avem un discurs pertinent privind echilibrul și continuitatea pe care le generează familia în societate. Aceste aspecte trebuie să fie din ce în ce mai mult în atenția noastră, întrucât ne confruntăm, de ani de zile, cu o migrație în masă a cetățenilor români către alte state ale Uniunii Europene, precum și cu o scădere a natalității.

Aceste tendințe de scădere demografică, destul de accentuate în ultimii ani, sunt vizibile în numeroase țări europene. Germania, de exemplu, a căutat, începând cu anul 2015, să fie din ce în ce mai preocupată de elaborarea unei strategii bazate pe o creștere a natalității, ca atenuare a consecințelor nedorite ale schimbărilor demografice pe termen lung, pe coeziune socială în cadrul familiilor, pe coeziune între generații, între cei bolnavi și cei sănătoși, între persoane cu și fără handicap și între grupuri de persoane cu medii de cultură diferite.

În anul 2013, România s-a confruntat cu o realitate tristă, înregistrând cel mai mic număr de nou-născuți din 2000 încoace.

Suntem cu toții conștienți că țara noastră are nevoie de o reintroducere a politicilor de creștere a natalității și de susținere a unei demografii active.

Guvernul României, conștient de acest lucru, a continuat să relanseze în anul 2017 această tendință demografică care, cu siguranță, va avea un ritm pozitiv și în următorii ani.

Cauzele scăderii natalității trebuie să le căutăm, înainte de toate, în cadrul conceptului de familie ce trebuie nu redefinit, cum se vede în tendințele actuale, ci consolidat. Această mobilitate a cetățenilor noștri către alte state europene, fie că vorbim despre căutarea unui loc de muncă în străinătate, fie despre stabilirea domiciliului permanent într-o altă țară, are, cu siguranță, diverse consecințe: dezechilibre și conflicte familiale, singurătatea copiilor, lipsa comunicării dintre părinți și copii, scăderea natalității și implicit a demografiei.

Dragi colegi,

Coaliția este conștientă de necesitatea unor măsuri pentru încurajarea familiei și pentru redresarea natalității și a demografiei, aspecte care, cu siguranță, vor fi în atenția noastră în programele pentru o dezvoltare durabilă a României.

Centenarul Marii Uniri nu înseamnă finalizarea unei etape, ci el reprezintă, înainte de toate, un nou început. Acest început trebuie să facă țara noastră o voce mai puternică și mai numeroasă în Europa, nu doar acum, în Anul Centenarului, sau anul viitor, la deținerea președinției Consiliului European, ci vorbim, așadar, despre o constantă care să genereze o Românie numeroasă peste decenii.

România trebuie să fie capabilă să transmită mai departe valorile primite de la înaintașii noștri. Iar pentru ca aceste valori, pe care le evocăm în acest an, să fie nepieritoare, trebuie ca cei ce ne succed să nu fie mai puțini decât noi. Renașterea, continuitatea și prosperitatea unei națiuni depind atât de valorile moștenite, cât și de suma resurselor umane ce intră în posesia acestora, cu misiunea de a le duce, la rândul lor, mai departe.

Dragi colegi,

Beneficiind de privilegiul de a fi contemporani celebrării Centenarului Marii Uniri, devenim cu atât mai mult datori să sprijinim o politică care să îi facă și pe urmașii noștri fii, respectiv nepoți și strănepoți, ai Centenarului. Să fim solidari în îndeplinirea acestui deziderat!

Claudiu Ilișanu, deputat de Bacău, Circumscripția electorală nr. 4.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Pavel Popescu - declarație politică intitulată GDPR, un pas înainte spre o bună guvernare digitală;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Tinel Gheorghe. Nu este.

Domnul deputat Pavel Popescu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează "GDPR, un pas înainte spre o bună guvernare digitală".

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că mai sunt aproape două luni până la momentul în care țara noastră, ca membră a Uniunii Europene, va aplica Regulamentul U.E. al Parlamentului European și al Consiliului, din 27 aprilie 2016, privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei nr. 95/46/CE, Regulamentul general privind protecția datelor.

Prin aplicarea acestui regulament, instituțiile statului și restul agențiilor care lucrează cu datele personale trebuie să le asigure cetățenilor siguranța că acestea nu vor fi folosite în mod inadecvat.

Din calitatea de secretar al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, aș dori să vă aduc la cunoștință o serie de principii care au stat la baza elaborării Regulamentului general pentru protecția datelor cu caracter personal.

Principiul legalității, care implică transparență când este vorba de prelucrarea datelor cu caracter personal.

Al doilea principiu se referă la limitarea scopului; datele să fie utilizate doar în scopuri explicite și legitime.

În urma definirii scopului, se vor colecta doar datele relevante pentru îndeplinirea acestui obiectiv, fără abuzuri.

Prin acest regulament se urmărește ca datele să fie actualizate, de câte ori este necesar, pentru a fi corecte. Totodată, acestea pot fi păstrate doar pentru perioada în care s-a dat consimțământul; în mod contrar se va încălca principiul stocării datelor. Datele trebuie să fie securizate în mod adecvat.

Iar un ultim principiu obligă operatorul la responsabilitate și seriozitate.

Aplicarea acestui regulament va însemna un pas înainte pentru țara noastră, pentru realizarea completă a proiectului digitalizării. Astfel, cetățenii vor avea șansa să-i crediteze cu maximă încredere pe cei care le operează datele cu caracter personal.

Sper că suntem pregătiți să aplicăm și să respectăm principiile mai sus enumerate, pentru a avea o Românie modernă, digitalizată.

Vă mulțumesc.

Pavel Popescu, deputat al PNL de Timiș.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Alina Teiș - declarație politică având subiectul Partidul Social Democrat, singurul partid care promovează egalitatea de gen între bărbați și femei;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Alina Teiș.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Alina Teiș:

Domnule președinte,

Titlul declarației este "Partidul Social Democrat, singurul partid care promovează egalitatea de gen dintre bărbați și femei".

Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală a social- democrației.

Partidul Social Democrat promovează acest principiu, înscriind în statut și în alte documente de bază obiective care să conducă la instaurarea unui sistem paritar între bărbați și femei.

Congresul Partidului Social Democrat din data de 10 martie anul acesta a adoptat modificări de reprezentare egală între bărbați și femei pentru funcția de vicepreședinte, în cele opt regiuni. Totodată, în funcția de președinte-executiv al partidului a fost aleasă tot o femeie, în persoana doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministru al României.

Congresul a ales următoarele femei vicepreședinte:

  • Gabriela Firea, primar general al capitalei, în regiunea București-Ilfov;
  • Carmen Dan, ministru pentru regiunea de sud;
  • Olguța Vasilescu, ministru, regiunea de sud, Oltenia;
  • Natalia Intotero, ministru, regiunea de vest;
  • Roxana Mînzatu, deputat, pentru regiunea de centru;
  • Doina Pană, deputat, pentru regiunea de nord, Transilvania;
  • Federovici Doina, senator, pentru regiunea de nord, Moldova;
  • Mirela Furtună, deputat, pentru regiunea sud-est.

Această hotărâre a congresului vine ca urmare a propunerilor făcute de președintele Partidului Social Democrat, domnul Liviu Dragnea, care susține în mod consecvent promovarea femeilor, fapt ce este confirmat și de prezența femeilor în Parlament, în Guvern și în administrația publică locală.

La nivelul Guvernului, prim-ministrul este femeie, sunt opt femei ministru și 23 de femei secretar de stat, șefi de agenții de nivel național.

În administrația locală și în Parlament situația este următoarea:

  • femei primar - 87, din care: municipii - 3, orașe - 3, Ștefănești, Argeș, și comune - 81;
  • femei viceprimar - 89;
  • femei consilier județean - 104;
  • femei consilier local - 3.540;
  • femei parlamentar - 53, din care: 43 deputați și 10 senatori.

România este un exemplu european. În țara noastră nu se poate vorbi de discriminare salarială între femei și bărbați, așa cum este în alte țări ale Europei. În Germania, de exemplu, diferențele salariale sunt, în medie, de 21,5% în favoarea bărbaților. În România nu există, pe piața muncii, discriminare de gen. Munca femeilor este apreciată, iar salariile femeilor, atât la stat, cât și în mediul privat, sunt aproape egale cu cele ale bărbaților.

Nu am cerut și nici nu voi cere vreodată să fiu susținută pentru că sunt femeie, ci vreau ca munca mea să fie apreciată, să mă fac remarcată prin ideile și principiile pe care le promovez, pentru caracterul și educația mea, pentru muncă și seriozitate.

Dacă am pregătirea și competențele necesare, îmi doresc să am șanse egale cu orice bărbat pentru a ocupa o funcție prin care să pot demonstra profesionalismul, echilibrul și implicarea femeilor social-democrate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
  Nicu Niță - declarație politică referitoare la podul peste Dunăre dintre Brăila și Tulcea;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Camelia Gavrilă. Nu este.

Doamna deputat Bianca-Miruna Gavriliță? Nu este.

Domnul deputat Nicu Niță?

Domnule deputat Nicu Niță, citiți?

   

Domnul Nicu Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face referire la podul peste Dunăre dintre Brăila și Tulcea.

Am trecut într-o nouă etapă a execuției podului peste Dunăre la Brăila. Doresc încă o dată să aduc sincere mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă începerea acestei investiții și finalizarea procedurilor prin care a fost adjudecată licitația. Este un prim pas, extrem de important, în demersul susținut de toți brăilenii, și nu numai, privind realizarea acestui important obiectiv.

Așa cum am mai subliniat de la tribuna Parlamentului României, podul peste Dunăre la Brăila este un vis ce își are începuturile în momentul în care Carol I trecea pe un pod de vase din portul Brăilei, unul dintre cele mai importante centre ale comerțului cu grâne din România, aducând Dobrogea la Patria-mamă.

Iată că, după aproape 150 de ani, după ce podul părea că devenise o legendă, Guvernul PSD a găsit resursele necesare pentru a demara această investiție de circa 500 de milioane de euro, cea mai importantă lucrare de infrastructură din ultimii 30 de ani din România și una dintre lucrările de referință în Europa.

Ne dorim ca investiția să se realizeze în cele mai bune condiții și fac apel la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să depună toate eforturile pentru ca procedura, ca și acțiunile premergătoare începerii lucrărilor, în mod deosebit exproprierile, să se facă în cele mai bune condiții și în termenele prevăzute.

Pentru că, așa cum spuneam, Guvernul PSD a făcut eforturi deosebite pentru a găsi soluțiile de finanțare și este o obligație a tuturor celor ce au responsabilități executive, să urmărească finalizarea corespunzătoare a acestei lucrări, extrem de importantă pentru zona Brăila-Galați-Tulcea, dar și pentru întreaga țară.

Mulțumesc.

Deputat de Brăila, Niță Nicu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Adoptarea monedei euro, un beneficiu pentru toți românii;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Anișoara Radu. Nu este.

Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban? Nu este.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru? Nu este.

Domnul deputat Ștefan Mușoiu?

Domnul Mușoiu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește "Adoptarea monedei euro, un beneficiu pentru toți românii".

Stimați colegi,

Aproximativ 70% din activitățile economice din țara noastră se realizează, la ora actuală, prin raportare la moneda euro, respectiv cu plata în lei la cursul zilei. Așadar, adoptarea monedei euro până în 2024 este un pas natural pe care România trebuie să-l facă după aderarea de acum 11 ani la Uniunea Europeană.

De asemenea, angajarea noastră, a celor de la PSD, pentru un astfel de proiect necesar și ambițios nu reflectă doar preocuparea noastră față de viitor, ci este și o invitație de conlucrare, lansată către toată clasa politică, pentru pregătirea acestui proiect național în anul Centenarului. În cadrul congresului intern am votat o convenție pentru adoptarea monedei euro și ne-am propus ca până la 1 decembrie 2018 toate partidele politice să ajungă la un consens pentru realizarea acestui obiectiv.

Ca întotdeauna, PSD este deschis dialogului și propunerilor venite din întreg spectrul politic, precum și din partea societății civile, pentru că, dincolo de orice fel de orgolii ale opoziției, trebuie să avem în vedere că, pentru prima oară de la intrarea în Uniunea Europeană, la inițiativa PSD, România are un obiectiv național de țară foarte clar în beneficiul românilor.

Din păcate, spațiul public a fost deja invadat de tot felul de speculații malițioase, care vor să convingă pe cât mai mulți că un astfel de pas este în detrimentul românilor.

Dragi colegi și dragi români,

Schimbarea monedei se va regăsi doar în portofel. În loc de lei, veți avea euro. Trebuie să subliniez că pentru economie această schimbare va aduce mai multe beneficii. Spre exemplu, băncile vor oferi dobânzi mai mici pentru firme, stat, cât și pentru populație, ca urmare a aplicării directe și nemijlocite a dobânzilor și comisioanelor Băncii Europene. Și inflația va fi mult mai mică și mai stabilă, prețurile vor evolua în funcție de moneda euro, exporturile vor fi stimulate și se vor atrage mai multe investiții. Exportatorii și transportatorii vor fi avantajați pentru că nu vor mai depinde de fluctuațiile cursului valutar.

Mai mult, țara noastră va deveni un participant activ la deciziile fiscale și monetare al Uniunii Europene. Atingerea tuturor acestor targeturi va reveni Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro. Această comisie va reuni reprezentanți ai Guvernului, Administrației Prezidențiale, patronatelor, sindicatelor, BNR, ASF, mediului academic și ONG-urilor, fiind condusă de prim-ministru și de președintele Academiei Române, în calitate de copreședinți, și de către doi vicepreședinți, respectiv guvernatorul BNR și un vicepremier.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Ialomița, Ștefan Mușoiu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Dau citire listei celor care au depus în scris declarațiile politice: Ioan Dîrzu, Camelia Gavrilă, Bianca Gavriliță, Anișoara Radu, Georgeta-Carmen Holban, Cristina-Elena Dinu, Tudor Ciuhodaru, Florinel Stancu, Radu-Adrian Pau, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Claudia Gilia, Corneliu Ștefan, Mihai Weber, Mihaela Huncă, Tamara-Dorina Ciofu, Petru-Sorin Marica, Răzvan-Ilie Rotaru, Daniela Oteșanu, Florin-Dan Tripa, Mihăiță Găină, Maricela Cobuz, Aurel Căciulă, Eliza-Mădălina Ștefănescu, Cornel Itu, Viorel Stan, Silviu Nicu Macovei, Theodora Șotcan, Cristina Burciu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus: Tinel Gheorghe, Raluca Turcan, Vasile-Florin Stamatian, Viorica Cherecheș, Dumitru Mihalescul, Dumitru Oprea, Găvrilă Ghilea, Cristian Buican, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Aurel-Robert Boroianu, Bogdan-Iulian Huțucă, Ionuț-Marian Stroe, Constantin Șovăială, Cristina Trăilă, Dănuț Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Vasile Răcuci, George Șișcu, Tudorița Lungu.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Cristina-Ionela Iurișniți, Lavinia-Corina Cosma, Ilie Dan Barna, Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Din partea Grupului parlamentar ALDE: Constantin Avram și Mihai Niță.

Din partea Grupului parlamentar al PMP: Ionuț Simionca, Petru Movilă, Cornel-Mircea Sămărtinean, Emil-Marius Pașcan, Eugen Tomac.

Și din partea deputaților neafiliați: Daniel Constantin.

Așadar, acestea fiind spuse, declar închisă partea de declarații politice și intervenții din ședința din 28 martie 2018, orele 8,30 - 10.00, și vă urez tuturor să aveți o zi excepțională!

Vă mulțumesc tare mult.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Constantin Avram - declarație politică despre Nevoia de ordine și adevăr;

Domnul Constantin Avram:

"Nevoia de ordine și adevăr"

În ultimele zile, urmărind știrile legate de subiectul, sau, mai bine zis, de scandalul așa-ziselor liste negre stabilite la Bruxelles, privind stadiul unor cauze penale din justiția românească, am avut sentimentul specific unei mari dezamăgiri! De ce...?!

Pentru că, dacă unele poziții exprimate de unii oficiali ai Uniunii Europene, privind lupta împotriva corupției în România, au indus în rândul românilor sentimentul că noi românii, cetățeni europeni, noi ne-am pierdut o parte din suveranitate, iar întocmirea acestor liste negre pe alte meleaguri ne-au lăsat impresia că suntem pe cale să ne pierdem și demnitatea națională! Mai dureros este faptul că percepția publică privind acest subiect se îndreaptă spre o concluzie unanimă, aceea că aceste liste ar fi fost întocmite la sugestia unor cetățeni români, europarlamentari, care ar fi trebuit să apere demnitatea națională a românilor, nu s-o știrbească din interese personale meschine. Este foarte adevărat, mai este numai un an până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019, iar problema monitorizării României prin mecanismul MCV, sub masca căruia ar fi fost construite aceste liste în 2012, ar putea redeveni o serioasă teamă de campanie electorală.

Poziția tranșantă a europarlamentarului ALDE, Norica Nicolai, exprimată în spațiul public, a lămurit în parte motivele pentru care au fost întocmite aceste liste negre, în sensul folosirii lor pentru eliminarea unor adversari politici ai momentului și scoaterea din piața românească ai unor reprezentanți ai capitalului autohton.

Dar românii interesați de acest subiect, care își respectă și îi iubesc țara natală, se pot întreba... ce fel de oameni sunt acești cetățeni români care alimentează denigrarea României, în orice ocazie și în toate forurile europene?! Un bătrân venit în audiență la cabinetul parlamentar din Bacău m-a lăsat fără răspuns, fără replică, când a afirmat: "... ce domnule, ăștia nu sunt oameni... ăștia sunt trădători de neam și de țară... și trebuiesc aspru pedepsiți de lege!"

Atâta simplitate și limpezime în gândire rareori întâlnești, iar ideea unor politicieni, potrivit căreia românul simplu nu știe sau nu înțelege astfel de probleme, este complet perimată și dăunătoare.

Mai mult ca sigur că unora dintre concetățenii noștri le este dor de ordine și adevăr, de conducători fermi, de iubitori ai poporului din care se trag cu mândrie națională și demnitate. Cu această ocazie, întreb și mă întreb, cum să fim respectați în Uniunea Europeană și în lume, când unii dintre noi, cei cu atribuții de reprezentare a națiunii române, se îngrămădesc să-și întineze țara în care s-au născut?!

Acum mai mult ca oricând este nevoie de solidaritate și de unitate națională, de înțelegere și de armonie, nu doar pentru că sărbătorim Centenarul națiunii române, ci pentru simplul motiv al păstrării cu sfințenie al identității naționale a neamului nostru românesc.

Apariția pe aceste liste negre și cererea imperativă a Comisiei Europene privind furnizarea de informații în legătură cu dosarul referendumului din 2012 de suspendare a președintelui Traian Băsescu, aflat în curs de anchetă, mi-a născut întrebarea - cine avea interesul ascuns de menținere a lui Traian Băsescu la putere...?!

Vizita intempestivă, la București, a unui înalt oficial american, imediat după ce se declarase în spațiul public furtul a două milioane de voturi, ne poate oferi un răspuns, care nu a fost conturat încă!

Eu cred că nu vom afla niciodată adevărul cu privire la "erata" Curții Constituționale, care, în fapt, oficializa rămânerea la Palatul Cotroceni a lui Traian Băsescu!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică Cum este posibil ca noua Lege a salarizării să fie deja modificată prin două ordonanțe de urgență, doamnă ministru Olguța Vasilescu?!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Cum este posibil ca noua Lege a salarizării să fie deja modificată prin două ordonanțe de urgență, doamnă ministru Olguța Vasilescu?!"

Majoritatea PSD-ALDE demonstrează pe zi ce trece incapacitatea de a guverna România, serios și responsabil! Un exemplu elocvent în acest sens sunt din ce în ce mai desele modificări ale noii Legi a salarizării. Astfel, Legea-cadru nr. 153/2017 a avut parte, de la începutul acestui an, de mai multe modificări prin ordonanțe de urgență.

De această dată, este vorba de O.U.G. nr. 90/2017, pe care majoritatea PSD-ALDE a ales să o treacă, săptămâna trecută, prin Camera Deputaților, în doar două zile, fără a ține cont de prevederile regulamentare, încălcând orice principii și reguli parlamentare și democratice. Mai mult decât atât, această nouă ordonanță de urgență a fost trecută prin Parlament, fără a fi dezbătută serios, împreună cu toate părțile implicate, deși actul normativ conține numeroase modificări cu impact negativ asupra multor categorii de salariați din sistemul public.

Printre acestea, trebuie menționate blocarea angajărilor din sistemul public, tăierea cheltuielilor publice cu 10%, ceea ce presupune că tot nu se vor acorda personalului bugetar tichete cadou, premii sau indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și nici nu se vor plăti orele suplimentare angajaților bugetari.

Cu alte cuvinte, doamna ministru Olguța Vasilescu într-un an promite, iar în următorul taie sau amână pe termen nedeterminat ceea ce a promis în mod "solemn" anterior.

De asemenea, este de remarcat și faptul că, prin adoptarea O.U.G. nr. 90/2017, majoritatea PSD-ALDE a decis ca în anul 2018 să nu se acorde ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, la retragere, la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru personalul militar, iar alte drepturi sunt plafonate.

În plus, prin adoptarea Legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2017, majoritatea PSD-ALDE dă o nouă lovitură comunităților locale. Adică, dacă înainte de adoptarea acestui act normativ cheltuielile erau asigurate în proporție de 100%, prin transferuri de la bugetul de stat, acum se asigură doar 90% din transferuri, autoritățile locale fiind obligate să taie din banii destinați investițiilor locale, pentru a compensa deficitul de 10%!

PNL a depus mai multe amendamente la acest proiect legislativ, care aveau rolul de a preîntâmpina unele consecințe negative ale acestuia, dar amendamentele au fost respinse de majoritatea PSD-ALDE.

Printre amendamentele PNL, se numără și cel referitor la exceptarea unităților de învățământ și a instituțiilor publice din domeniul învățământului preuniversitar, de la măsura reducerii cu 10% a cheltuielilor bugetare, pe care am considerat-o absolut necesară, pentru a evita restructurarea rețelei școlare din România, care poate însemna închiderea sau comasarea unor unități de învățământ, precum și dispariția unor posturi didactice.

Dar ce folos, dacă celor din PSD-ALDE nu le pasă de nimic?! Nu le pasă nici de profesori, nici de funcționarii din administrație sau de cei din apărare și ordine publică. Nu le pasă, de fapt, decât de a-și crea cât mai multe beneficii și sinecuri pentru partidele și acoliții lor!

    Cristina Burciu - declarație politică intitulată Fiecare român este dator să vegheze la protecția mediului!;

Doamna Cristina Burciu:

"Fiecare român este dator să vegheze la protecția mediului!"

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Inițiativa legislativă a reglementat transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului, din 29 aprilie 2015, privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

Legea votată de Parlament interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner, respectiv pungile de unică folosință, pe înțelesul tuturor. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019, se interzice în totalitate și în România comercializarea acestor pungi de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner.

Legea mai prevede și responsabilitatea operatorilor economici, care introduc pe piața națională pungi de transport din plastic biodegradabile și compostabile, de a eticheta aceste ambalaje. De asemenea, noul act normativ introduce obligația operatorilor economici, care comercializează produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile, de a primi ambalajele reutilizabile la schimb sau de a rambursa, la solicitarea consumatorului, valoarea depozitului. Nu în ultimul rând, agenții economici care distribuie ambalaje de desfacere, inclusiv pungi din plastic, trebuie să se ocupe și de eliminarea deșeurilor rezultate.

Prin această lege, România se alătură statelor civilizate și din punctul de vedere al colectării și al reciclării pungilor, începând din vară doar cele reutilizabile fiind destinate comercializării. În opinia mea, protecția mediului trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare dintre noi, deoarece toți trebuie să contribuim la păstrarea unui mediu sănătos și pentru viitoarele generații. Pe lângă modul de aplicare a acestei noi legi, consider că toți românii sunt datori să vegheze la respectarea unui mediu cât mai puțin poluat, iar un minim de atenție pe această temă ar aduce mari beneficii pe termen lung.

    Aurel Căciulă - declarație politică cu titlul Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, prima treaptă spre idealul României Mari;

Domnul Aurel Căciulă:

"Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, prima treaptă spre idealul României Mari"

În contextul geopolitic de azi, aniversarea Unirii Basarabiei cu România, moment care a marcat începutul unui an 1918 memorabil, are o încărcătură aparte. Spre deosebire de Transilvania, Basarabia este încă ruptă din trupul țării, iar balansul actualei Republici Moldova, între Est și Vest, și tensiunile care au dus la afirmarea unui nou război rece între Rusia și NATO demonstrează că problema teritoriului dintre Prut și Nistru este una de actualitate și, de asemenea, o rană încă deschisă în conștiința națională.

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Cu toate că ne desparte o graniță, noi, cei de pe valea Prutului, vom fi întotdeauna rude, prieteni, cumetri cu frații noștri de peste apă. Acum, când trecem granița fără pașaport, vizitele noastre au sporit în Basarabia, relațiile dintre noi sunt mai solide, iar astăzi Chișinăul ni se pare la fel de familiar ca Iașiul. Dacă vrem să privim o piesă de teatru, sau să mergem la operă, sau la shopping, putem alege între Chișinău și Iași, astăzi Chișinăul însemnând tot acasă.

Ne bucurăm să fim contemporani cu Centenarul Marii Uniri!

    Camelia Gavrilă - declarație politică având ca temă Psihologia - calea și soluția pentru un mediu educațional de calitate, sigur și echilibrat;

Doamna Camelia Gavrilă:

"Psihologia - calea și soluția pentru un mediu educațional de calitate, sigur și echilibrat"

Implementarea unei modalități eficiente de evaluare psihologică a profesorilor și creșterea numărului de consilieri școlari constituie priorități pentru o educație de calitate.

Complexitatea sistemului educațional românesc și a problemelor specifice implică și interacțiunea dintre profesori, care trebuie să fie modele și repere pentru tinerii, și elevii cu un contur al personalității încă nedefinit, aflați într-o continuă căutare prin labirintul cunoașterii, parcurgând drumul dificil al înțelegerii lumii, dar și al înțelegerii de sine. Interacțiunea nu vizează doar aspecte profesionale, didactice, cuprinse în cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, ci și numeroase și consistente elemente de ordin psihologic, relații interumane, apreciere sau rezervă, simpatii și rețineri, comunicare caldă, empatică sau relații reci, distante, toate determinate de trăsăturile de personalitate, de temperament, de datele psihice ale fiecărui actor implicat, aspecte care nu pot fi încadrate în planuri de lecții sau într-un curs anume.

Prezenta declarație politică revine cu un nou semnal de alarmă asupra importanței evaluării psihologice periodice a cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar și chiar nedidactic, demers care se cere urgentat la nivelul sistemului educațional, în întregul său. Profesia de dascăl înseamnă implicare emoțională, comunicare, talent pedagogic, multiple competențe, dincolo de cele strict științifice, profesionale. Testarea psihologică periodică este esențială pentru a identifica posibile disfuncții, dizarmonii interioare, forme incipiente de depresie, pentru identificarea și eliminarea unor posibile patologii care ar afecta procesul didactic, educațional, relațiile echilibrate și corecte, pedagogice din lumea școlii.

Pe de altă parte, la fel de importantă este și problema consilierii psihologice a elevilor, unde semnalăm din nou numărul insuficient de consilieri școlari, care să ajute tinerii să reziste factorilor de presiune psihică, mediului social complex, tensiunilor familiale, dificultăților de învățare, dar și tentațiilor negative dintr-o lume contrastantă și inegală valoric.

Cu siguranță, asemenea evaluări și testări sunt necesare în orice mediu care presupune interacțiunea continuă cu publicul, cu diferite persoane - administrație, poliție, jandarmerie, justiție, lumea medicală -, dar mai ales acolo unde vorbim despre copii și despre adolescenți, despre fragilitatea vârstelor, despre demersuri didactice și educaționale, despre formare și instruire a celor implicați. Evaluarea psihologică presupune investigarea și analiza modului în care funcționează psihicul unei persoane, prin testări de ordin cognitiv, neuropsihologic, comportamental, sau prin testarea unor aspecte care țin de personalitate și de mecanismele de adaptare la stres.

Potrivit unui studiu realizat de UNICEF România, rata fenomenelor de violență în școli, în anul 2016, a fost de peste 13.000 de cazuri raportate, fie că vorbim despre conflicte între elevi și profesori, fie între adulți implicați în diferite activități ale școlii etc., cu un procent de 82%, mai mare în cartierele periferice față de zonele centrale, unde rata este de 73%. România ocupă poziții critice în statisticile Uniunii Europene, întrucât unul din trei copii este cel puțin o dată agresat fizic pe întreaga perioadă a ciclurilor școlare, după cum și cazurile de violență domestică afectează copiii, fie că sunt ei înșiși victime, fie că asistă la scene violente consumate în familie. Aceste cifre reprezintă vârful unui iceberg, pentru că în realitate numărul este mult mai mare, o parte dintre cazuri nefiind raportate de teamă, din discreție, în speranța unor remedieri, dar și pentru că multe dintre acestea se produc în afara unităților de învățământ.

Pentru diminuarea acestui fenomen, care umbrește și complică sistemul educațional românesc, o testare psihologică și, apoi, o evaluare psihologică care să permită o analiză nuanțată, completă și detaliată, precum și creșterea numărului de consilieri școlari reprezintă primi pași. Aceste ameliorări se pot realiza printr-un efort comun, inclusiv de ordin financiar, din partea consiliilor locale și a ministerelor de resort, într-o colaborare cu facultățile de profil psihologic, cu inspectoratele școlare și cu echipele de management ale unităților de învățământ.

Profesorul reprezintă reperul și modelul moral și profesional pentru formarea tinerilor aflați pe un drum cognitiv complex, într-o continuă descoperire a lumii și a propriei ființe. Cadrul didactic practică o meserie dificilă, de vocație, are puterea de a dărui cunoaștere, cultură, valori, emoții. Cu siguranță, aceste aspecte aduc rezultate pozitive și succese pedagogice, atunci când sunt transpuse în practică, într-un mediu propice învățării, dezvoltării, caracterizat și de o stare neuropsihologică, emoțională, cognitivă și comportamentală adecvată procesului didactic.

Există și un suport legislativ - evaluarea psihologică a personalului didactic din unitățile de învățământ este obligatorie în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.169/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, astfel încât testarea trebuie să fie anuală din punct de vedere medical, în virtutea unor contracte de servicii de specialitate pentru medicina muncii. Unele aspecte negative, disfuncții, acte de violență fizică sau verbală, relații tensionate sau devieri comportamentale ar putea să fie diminuate prin testarea psihologică atentă a personalului, prin parcurgerea unor evaluări, prin interviuri, prin parcurgerea unor chestionare cu relevanță în domeniu, iar acolo unde sunt deficiențe, corectarea lor să fie posibilă prin consiliere, intervenție de specialitate, programe adecvate. În mod evident este necesară modificarea prevederilor actuale, prin detalierea unor abordări, astfel încât testarea psihologică să devină obligatorie atunci când apar situații speciale. Consider că este necesară crearea unor grupuri de lucru mixte, formate din psihologi, pedagogi, psihiatri, sociologi, dar și specialiști în management educațional, care să propună soluții concrete pentru un nou model de evaluare psihologică, în acord cu nevoile școlii românești, folosind cele mai recente teste și tendințe în domeniu.

Într-o recentă declarație politică, am prezentat la tribuna Parlamentului situația consilierilor școlari din România și am abordat conducerea Ministerului Educației Naționale, a Departamentului de Resurse Umane, pentru o analiză eficientă și riguroasă a situației reale și a posibilităților de creștere a numărului acestora, de alocare a unui număr mai mare de consilieri, de specialiști în psihologie și pedagogie. Regăsim în prezent consilieri școlari bine pregătiți, dar într-un număr scăzut în raport cu cel al elevilor din școli. Mai mult de 800 de elevi pentru un consilier școlar reprezintă un raport nefavorabil. Identificarea problemelor, consilierea școlară, dialogul permanent, conturarea unor soluții adecvate pentru problemele tinerilor, dar și elemente care țin de orientarea în carieră reprezintă doar câteva dintre sarcinile complexe ale unui consilier școlar. Cu toate acestea, numărul lor scăzut face ca sistemul să fie încă unul insuficient pregătit să evite și să gestioneze relațiile tensionate între elevi sau elevi și profesori, eșecul școlar, riscul de abandon, violența din școli, fenomenul de bullying în școli etc.

Școala reprezintă un microunivers social pentru copii, dar și locul unde profesorii își desfășoară activitatea și își petrec o bună parte din timpul lor instruind, modelând comportamente și personalități. Dezechilibrele regăsite, vulnerabilitățile individuale, cât și colective pot fi corectate dacă sunt depistate la timp, printr-o evaluare psihologică corectă și prin monitorizare continuă, atât în direcția cadrelor didactice, a personalului din școli, cât și a elevilor.

În calitate de parlamentari, dar și ca profesioniști ai domeniului, avem datoria de a ne apleca atent asupra tuturor aspectelor care țin de asigurarea unor condiții optime pentru derularea procesului de învățământ în școli, astfel încât tinerii să beneficieze nu doar de dotări și de un curriculum modern, dar mai ales de un confort psiho-social, acel "plus" intangibil fără de care nu există succes școlar. Am convingerea că tinerii au nevoie de îndrumare și de consiliere mai ales astăzi, când trăim și activăm într-o societate complexă care oferă mai multe întrebări decât răspunsuri, o societate dinamică, fluidă, care îi pune uneori în dificultate chiar și pe adulții cu experiență de viață și profesională.

    Claudia Gilia - declarație politică intitulată Unirea se construiește în fiecare zi prin muncă, speranță și sacrificiu;

Doamna Claudia Gilia:

"Unirea se construiește în fiecare zi prin muncă, speranță și sacrificiu"

Anul 1918 a fost pentru istoria constituțională a statului român un an cu semnificații deosebite.

Acum o sută de ani, Basarabia, prima provincie românească, a votat unirea cu Patria-Mamă România.

În istorie nu este nimic întâmplător. Drumul până la înfăptuirea Unirii nu a fost ușor. Unioniștii de pe ambele maluri ale Prutului au avut parte de multe provocări și chiar amenințări. Însă, în acel an, românii, pe lângă noroc, au avut parte și de politicieni puternici, cu viziune, cu voință și cu anvergură istorică. Unirea nu s-a făcut peste noapte. Ea s-a înfăptuit prin pași mărunți, începând cu anul 1917, fără a se arde anumite etape. Atunci s-au format partide politice care aveau drept obiectiv Unirea, s-a obținut autonomia față de Rusia, s-a înființat Sfatul Țării, a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească. La începutul anului 1918, din cauza conflictelor izbucnite în Basarabia, Consiliul Directorilor (Cabinetul de miniștri) a cerut ajutor Armatei Române. În consecință, puterea sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat Tezaurul aflat la Moscova. Asupra Basarabiei aveau pretenții și vecinii ucraineni, iar marile puteri au negociat foarte dur. România era pusă să aleagă între Basarabia și Dobrogea, care era râvnită de bulgari. Din fericire pentru toți românii, nu a fost nevoie să renunțăm la vreuna dintre cele două provincii. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat pentru Unirea cu Patria-mamă.

Unii dintre istorici spun că istoria este ciclică. În același timp, viitorul nu poate fi prezis. Însă lecția pe care ne-o dă istoria anului 1918 este una extrem de valoroasă pentru noi - Unirea s-a construit în fiecare zi, cu mari sacrificii.

Au existat oameni de stat care au pus pe primul loc interesele naționale și au renunțat la privilegii, la bogății și la orgolii personale. Au fost făcute investiții publice din banii proprii pentru educarea profesorilor, pentru tipărirea manualelor și a ziarelor de limbă română în Basarabia. Vremurile erau instabile și în defavoarea României, dar ei au crezut în visul lor și au reușit!

Astăzi, mai mult ca oricând, cred că trebuie să avem un nou obiectiv de țară, la fel cum s-a întâmplat în anii 1848, 1859, 1866, 1877, 1918, 1989, 2004 sau 2007, când România și-a luat soarta în propriile mâini, îndeplinindu-și obiectivele râvnite de majoritatea populației.

În calitatea mea de deputat, membru în Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, voi susține orice proiect care va veni în sprijinul tuturor românilor. Primele proiecte care se îndreaptă către etnicii români din afara granițelor sunt proiectele educaționale și culturale. Statul român este obligat să sprijine educația acestora, în țară sau în străinătate, prin burse și fonduri de cercetare, prin susținerea proiectelor culturale și artistice. Primii noștri ambasadori, trebuie să fie, așa cum s-a întâmplat și în 1918 în Basarabia, educația și cultura. Prin păstrarea limbii, tradiției și a istoriei comune facem Unirea să fie din ce în ce mai aproape. Dacă o țară are rădăcini puternice, are și un viitor luminos.

Astăzi, situația geopolitică este diferită. Însă granițele nu mai înseamnă un impediment geografic, un gard cu sârmă ghimpată. Un român din Basarabia, Bucovina, Serbia sau Canada poate lua legătura în timp real cu alți români și cu instituțiile din România. Pasivitatea trebuie înlocuită cu munca de zi cu zi și cu proiecte pentru românii de pretutindeni, iar pesimismul cu un optimism bazat pe fapte și proiecte reale.

La mulți ani, Basarabia!

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români!

    Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică intitulată 100 de ani de istorie comună, România-Republica Moldova;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"100 de ani de istorie comună, România - Republica Moldova"

27 martie 1918 este o zi deosebită în istoria noastră comună. Este ziua în care se împlinesc 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Fără dorința, fără energia și fără voința basarabenilor, această unire ar fi fost imposibilă.

Au urmat celelalte provincii românești: Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918 fiind astfel creată România Mare. După o lungă perioadă de ocupație țaristă, 1812-1918, a venit în sfârșit și rândul Basarabiei de a se uni cu România. Unirea a fost posibilă și datorită eforturilor depuse de armata română, care, prin acțiunile sale, a pus capăt atacurilor banditești ale bolșevicilor din Basarabia în timpul Revoluției din 1917.

Astăzi, România și Republica Moldova sunt mai apropiate ca niciodată, țara noastră oferind necondiționat sprijinul în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. România a pledat în mod constant la nivel european în favoarea avansării procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Acordul de asociere, semnat la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles, între Uniunea Europeană și Republica Moldova, a reprezentat o formă concretă de cooperare politică și economică, fiind un instrument creat pentru țările din Parteneriatul estic, aflate în anticamera aderării și accederii la statutul de țară candidată în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Semnarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost fără îndoială un act de importanță istorică, o confirmare a eforturilor depuse de Republica Moldova, dar și o încununare a eforturilor diplomatice asidue depuse de România în ultimii ani. Semnarea Acordului de asociere, obținerea unui grad crescut de securitate economică, energetică, integrarea cât mai aprofundată în mecanismele de cooperare ale Uniunii Europene, sunt etape esențiale pentru finalizarea cu succes a acestui proces. Reintegrarea europeană a Republicii Moldova ar reprezenta o reparație istorică atât pentru cetățenii moldoveni, cât și pentru o Europă prea mult timp lipsită de componentele și valorile ei estice. Prin toate acțiunile sale, România va continua și nu va înceta să susțină perspectiva parcursului european al Republicii Moldova.

Sprijinul pe care România îl oferă Republicii Moldova în finalizarea parcursului său european constă în: adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul educației, științei și cercetării, împărtășirea experienței României în domeniul armonizării legislative; promovarea prin consultări a unor inițiative legislative în Parlamentul României și al Republicii Moldova, în vederea îmbunătățirii cooperării bilaterale; stimularea cooperării între ministerele educației din România și Republica Moldova, inclusiv în domeniul curricular, cu o focalizare specifică asupra domeniilor literaturii și istoriei; realizarea transmiterii reciproce a informațiilor și a documentelor privind politicile de tineret și acordarea suportului legislativ necesar; operarea de modificări în legislația națională pentru finalizarea procedurilor de recunoaștere reciprocă a actelor de studii universitare, precum și extinderea numărului de burse pentru studiile de masterat și doctorat ale studenților din Republica Moldova.

Republica Moldova a fost, este și va rămâne o temă majoră a României și în actualul context european. Comuniunea de limbă, de istorie, de civilizație și de cultură a Republicii Moldova cu România este un subiect special și, totodată, sensibil la nivel european. România are o datorie față de cetățenii aflați dincolo de Prut, datorie derivată tocmai din această relație specială.

România nu va înceta să militeze pentru ca Republica Moldova să revină la valorile europene de care a fost despărțită prin forță de o istorie ostilă. Republica Moldova merită și trebuie să se întoarcă la valorile sale europene, valori pe care, în realitate, nu le-a abandonat niciodată, și pe care le-a reafirmat continuu din prima zi a independenței de stat.

    Cristian Buican - declarație politică cu titlul 100 de ani de la Unirea cu Basarabia;

Domnul Cristian Buican:

"100 de ani de la Unirea cu Basarabia"

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării s-a întrunit în Sala Mare a Parlamentului de la Chișinău și a decis semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România, devenind astfel prima provincie care se unește cu statul român. Astăzi, marcăm 100 de ani de la acele evenimente memorabile și avem datoria să-i cinstim pe românii participanți la eveniment, învățători, studenți, oameni simpli sau politicieni. Nu trebuie să uităm nici factorul diplomatic, care a contribuit enorm la acest proces; diplomații români s-au dovedit buni tacticieni, exemplu fiindu-le deciziile rapide pe care le-au luat și nu au ezitat să acționeze pentru acest ideal. Datorită lor, Basarabia a parcurs toate etapele necesare pentru ca decizia din 27 martie 1918 a Sfatului Țării să fie pe deplin legitimă și să fie considerată baza incontestabilă a recunoașterii Unirii, nu doar pe baza factorului etnic, ci și pentru cel al contribuției în război.

Cu toate că unirea de jure a durat doar 22 de ani, Basarabia a fost ferită în acest timp de războiul civil rus, de teroarea roșie, de colectivizare, de Holodomor sau de deportări forțate în Gulag. În schimb, Basarabia a primit două lucruri de preț: în plan cultural, basarabenii au putut învăța în limba maternă, au tipărit cărți și ziare în limba română, iar în plan politic, prin deschiderea spre lumea occidentală și familiarizarea cu valorile ei.

Noi, românii, avem datoria să ne mobilizăm pentru a distruge diferențele care există încă între Basarabia și România. Pentru că, dintre toate provinciile, Basarabia este cea care a trecut prin cele mai crunte evenimente, chiar și după prăbușirea comunismului, când au fost lansate idei precum: două națiuni și două limbi, româna și moldoveneasca, totul având o miză politică - menținerea sub influența Rusiei sau apropierea de România și de Uniunea Europeană.

"Basarabia este prea mică pentru a trăi singură", se menționa într-un memorandum britanic realizat de către Departamentul de Informații Politice Foreign Office, în august 1918. Decidenții de atunci au demonstrat că s-au ridicat la înălțimea așteptărilor și năzuințelor cetățenilor. De aceea, noi avem obligația morală nu doar de a comemora curajul înaintașilor noștri, ci și de a ne implica activ în asigurarea unui parcurs european pentru Republica Moldova. Prin puterea exemplului și prin asigurarea unui sprijin constant, România trebuie să rămână aproape de Basarabia și să se reîntregească sub cupola Uniunii Europene, cu frații săi de peste Prut.

Să nu uităm niciodată că ziua de 27 martie este cea mai mare sărbătoare a Basarabiei, fapt dovedit de românii care s-au adunat pentru a comemora evenimentul și nu doar simpla amintire dintr-un manual școlar de Istoria românilor.

    Cristina Trăilă - declarație politică intitulată O zi solemnă pentru toți românii!;

Doamna Cristina Trăilă:

"O zi solemnă pentru toți românii!"

În această zi de sărbătoare vă invit să reflectăm la ceea ce înseamnă "conștiința națională". În urmă cu 100 ani, acest lucru reprezenta un adevărat crez, un crez care a făcut posibilă realizarea Marii Uniri.

Celebrăm un moment istoric, ziua de 27 martie 1918, atunci când românii din România și Basarabia s-au regăsit, și-au dat mâinile și s-au reînfrățit, în ciuda tuturor atrocităților și asupririlor pe care au fost nevoiți să le răzbească o dată care, fără îndoială, ar trebui să se regăsească scrisă în cărțile de istorie cu litere de aur.

Este, într-adevăr, o zi solemnă pentru noi toți. Dar asta nu înseamnă că trebuie să privim doar înapoi, în trecut. Prezentul, în acest context, este la fel de important, și poate mult mai important este viitorul.

Să ne aducem aminte cuvintele profetice rostite de Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, în urmă cu exact 10 decenii: "Noi azi am făcut Unirea..." - spunea el - "...Credem că va veni un timp când vom face o Unire și mai mare ca cea de azi". Aceste cuvinte sunt mai actuale ca niciodată și vor dăinui până când românii de pretutindeni vor fi uniți sub aceeași stemă.

Observăm că istoria tinde să se repete. Astăzi, din nou, unirea este un obiectiv. Ceea ce s-a întâmplat duminică la Chișinău este dovada clară că românii vor să fie împreună, să se întoarcă la Țara-mamă.

Cu toții ne dorim acest lucru. Pentru realizarea lui însă este nevoie de conștiință națională. România trebuie să considere cu adevărat că reclădirea României Mari este un obiectiv național. Trebuie să regăsim dezideratele naționale care existau în inima fiecărui român în 1918. Iar această conștiință națională nu poate fi materializată decât printr-un proiect de țară, un plan care să reprezinte un semnal pentru toți românii și care să reflecte dorința de unire a tuturor.

În anul Centenarului, trebuie să depunem toate eforturile pentru desăvârșirea unității naționale. Prioritatea zero pentru noi, ca țară, trebuie să fie reprezentată de o astfel de viziune.

Românii au nevoie de un proiect național, românii pot fi uniți doar într-un proiect național!

    Daniel Constantin - declarație politică despre aderarea României la NATO, la 29 martie 2004;

Domnul Daniel Constantin:

Există, în istoria României moderne, câteva momente de referință, care au marcat definitiv viitorul țării noastre. Unul dintre ele este data de 29 martie. În 2004, românii au încheiat definitiv lunga tranziție, veche de sute de ani, către occidentalizare. Sau, altfel spus, la acea dată, am atins vârful cel mai înalt la nivelul relațiilor internaționale, de când existăm oficial pe harta politică a lumii civilizate.

România a devenit atunci membru cu drepturi depline al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, alături de alte șase state - Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Slovenia -, cu prilejul ceremoniei de depunere a instrumentelor de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO, organizată la Departamentul de Stat al SUA din Washington. A fost ziua când numărul membrilor Alianței a ajuns la 26, fiind cea mai amplă extindere a organizației. Premierul Adrian Năstase a depus instrumentele de aderare a României la NATO, în cadrul unei ceremonii prezidate de secretarul de stat american, Colin Powell, și a fost primit, la Casa Albă, alături de șefii Guvernelor ale celorlalte șase state, de președintele american, George W. Bush. România, practic, a intrat în cea mai puternică sferă de protecție militară și strategică a lumii, dobândind astfel un solid fundament de securitate, garantat de prevederile de aderare.

Desigur, România, la rândul ei, a furnizat securitate lumii. Prin jertfele militarilor aflați în teatrele de operațiuni ale NATO, România a confirmat că este un partener solid, angajat să respecte și să apere valorile pentru care Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost construită. De altfel, România continuă și astăzi să arate aceeași consecvență și același devotament, angajându-se ca 2% din PIB să fie direcționați către apărare. Privite în ansamblu, angajamentele pe termen lung ale țării noastre ne-au plasat alături de membrii cei mai de încredere, pe care aliații noștri occidentali îi au.

Sunt momente însă când, la nivel intern, țara noastră își pierde soliditatea politică și coerența în actul de guvernare. Mofturile unor inși vremelnici ajung chiar să pună în pericol și să pericliteze imaginea, percepția și statutul țării noastre, prin iresponsabilitate, prin cinism și prin comportament feudal. Dar am încrederea totală că România are la îndemână, la momentul de față, experiența și instrumentele necesare pentru a depăși cu bine această paranteză istorică în care trăim și care are potențialul de a-i îngrijora pe partenerii occidentali, cei alături de care am angajat un drum ferm spre democrație și spre consolidarea instituțiilor statului de drept.

    Dănuț Bica - declarație politică intitulată Ratăm și de această dată șansa de a reduce sărăcia în România!;

Domnul Dănuț Bica:

"Ratăm și de această dată șansa de a reduce sărăcia în România!"

Nu cred că mai sunt prea mulți români care să se îndoiască de faptul că alianța PSD-ALDE, aflată de 15 luni la guvernare, și-a demonstrat pe deplin incompetența. Deciziile adoptate în această perioadă, incoerente și contradictorii, dau impresia că echipele instalate la Palatul Victoria conduc România din gard în gard, asemenea unui cetățean turmentat. Grav este faptul că beneficiile creșterii economice, înregistrate în anii 2016 și 2017, nu se fac resimțite în buzunarele cetățenilor, această situație favorabilă nefiind utilizată pentru a se îndrepta vreuna dintre disfuncțiile majore, pe care le cunoaștem cu toții, atât în economie, cât și în domeniul social. Sorin Mihai Grindeanu a ratat șansa de a da startul unor reforme structurale, atât de necesare în plan economic și social. A ratat apoi și Mihai Tudose, iar Vasilica-Viorica Dăncilă încă nu pare să fi înțeles ce ar trebui să facă un prim-ministru veritabil. Nu cred că Nicolae-Liviu Dragnea nu-i lasă pe premierii săi să facă ce ar fi bine pentru țară. Ceea ce cred este că cele trei Guverne PSD-ALDE au dat dovadă de amatorism și incompetență totală în exercitarea actului de guvernare.

Sloganul aclamat obsesiv de liderii PSD și ALDE, "suntem buni pentru că am realizat creștere economică", ar trebui abandonat de urgență, pentru că, în plină creștere, a năvălit peste români un val de dezechilibre economice și de probleme sociale, ale căror efecte negative se vor accentua din ce în ce mai mult, pe măsură ce creșterea economică va încetini. Se știe, din experiențele trecutului nu prea îndepărtat, că o țară, care uită sau nu vrea să recunoască faptul că economia este ciclică și nu ia decizii în consecință, va fi aspru pedepsită cu ocazia unei viitoare crize economice. Dintre Guvernele celor 28 de state care intră în componența Uniunii Europene, cel aflat la cârma României este, din păcate, singurul care acționează, atât când adoptă măsuri în plan economic, cât și în domeniul social, ca un șofer iresponsabil, apăsând pedala de accelerație, deși în față poate apărea oricând prăpastia.

Pentru susținerea celor afirmate anterior este suficient să ne uităm la ceea ce se întâmplă în alte țări europene care au beneficiat, în aceeași perioadă, de un context economic favorabil. De pildă, Germania a înregistrat excedente bugetare de zeci de miliarde de euro în ultimii trei ani, o parte din bani utilizând pentru realizarea de noi investiții publice, iar o altă parte utilizând pentru achitarea datoriilor acumulate în perioada de criză. Bulgarii, la care ne-am uitat mai mereu cu superioritate, construiesc de zece ori mai repede decât noi infrastructura de transport și stimulează serios investiții în industrie, agricultură și, mai ales, în turism. Italia face reformă administrativă reală, Franța stimulează întinerirea populației, iar statele nordice investesc enorm în educație. În acest context, România nu face nimic durabil, doar se împrumută.

Înainte de momentul aderării României la Uniunea Europeană, ne aflam și noi pe primul loc între statele continentului, la un indicator statistic, cel privitor la ponderea populației care trăia în sărăcie. Pe la începutul anilor 2000, unul din trei români o ducea extrem de greu, la limita subzistenței. Deși au trecut atâția ani de când țara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europeane, iar grație acestui fapt am fi putut accesa zeci de miliarde de euro din fondurile comunitare nerambursabile, România a rămas tot pe un loc fruntaș, al doilea, imediat după Bulgaria, în acest trist și rușinos clasament, cu o pondere de 38,8%, a populației expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale. Cei mai săraci și vulnerabili angajați din Uniunea Europeană sunt în România, pensiile cu cea mai mică putere de cumpărare sunt tot în țara noastră, iar ponderea cea mai mare a populației active care beneficiază de asistență socială din partea statului este tot la noi. Nu s-a schimbat nimic, deși au trecut aproape două decenii, am avut două cicluri de creștere economică, iar România a fost îndatorată de guvernanți cu peste 200 de miliarde de lei.

Ieșirea din sărăcie nu se poate face decât prin muncă. Cine spune altceva, minte cu nerușinare. Din păcate, la noi zicala "cine-i harnic și muncește are tot ce vrea, cine-i leneș și chiulește are tot așa" este încă de actualitate, pentru că dorința românului de a munci este, în primul rând, îngrădită de legi absurde și de taxe insuportabile. Primul și cel mai mare obstacol în calea muncii îl reprezintă cadrul fiscal general, care îl cocoșează pe bietul angajat român, dar și pe angajatorul lui. Aproape jumătate din contravaloarea muncii sale pleacă, chiar în ziua de salariu, către bugetul de stat și către bugetele alimentate prin contribuții.

Apoi, legislația muncii, combinată cu legislația privind asistența socială a unor categorii de persoane, este o altă piedică majoră în calea stimulării muncii. Legislația muncii ar trebui să fie cea care să încurajeze munca angajatului, care să faciliteze angajatorului posibilități multiple de a relaționa cu forța de muncă și care ar trebui să stimuleze munca în detrimentul firimiturilor antisărăcie, date prin așa-zisele venituri minime sociale garantate sau prin alte prestații cu caracter social.

Din păcate, sub o guvernare care se pretinde a fi de sorginte social-democrată, munca este elementul cel mai disprețuit, cel mai taxat și cel mai puțin încurajat. Cei aflați acum la putere sunt mult mai preocupați de acapararea instituțiilor statului, de ciuntirea atribuțiilor justiției, decât de faptul că în România numărul celor care trăiesc prost crește în fiecare zi. Marii specialiști ai PSD au desființat contractele de muncă cu timp parțial de lucru în sectorul privat, iar multe alte prevederi din legislația muncii se mențin ca un obstacol în calea angajării unor persoane, fie în ramuri cu caracter sezonier, fie pentru activități care ar putea fi prestate de zilieri. Guvernul nu este capabil să înțeleagă faptul că goana sa după bani mai mulți, pentru alimentarea bugetului de stat, nu se poate finaliza cu succes, prin hăituirea și amendarea agenților economici și prin spolierea angajaților. Statele dezvoltate reușesc să aibă venituri mai mari, acționând în direcția stimulării mediului de afaceri, prin susținerea investițiilor publice, prin încurajarea celor care muncesc și printr-o fiscalitate suportabilă aplicată salariilor.

Atâta vreme cât legislația fiscală jupoaie angajatul de jumătate din venituri, iar legislația specifică descurajează relațiile de muncă oficiale, vom continua să avem în România și cei mai săraci angajați în sectorul privat, și cei mai săraci pensionari, dar și sute de mii de persoane care vor prefera să beneficieze de asistența socială a statului, pentru că mulți dintre cei care muncesc sunt aproape la fel de săraci ca beneficiarii de asistență socială. Noi trebuie să încurajăm de urgență munca și realizarea prosperității prin muncă. Numai când vom reuși acest lucru, vom ieși din topul rușinos al sărăciei la nivelul Uniunii Europene, însă Guvernele PSD-ALDE au demonstrat că nu pot să pună în practică acest deziderat. Atât timp cât miniștrii ghidonați de domnul Liviu Dragnea vor rămâne instalați în birourile de la Palatul Victoria, este clar că vom rata încă o dată șansa de a reduce sărăcia în România!

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică având ca subiect Măsuri ale guvernării PSD-ALDE privind combaterea violenței în familie;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Măsuri ale guvernării PSD-ALDE privind combaterea violenței în familie"

Tema declarației mele de astăzi este una mai puțin dezbătută în spațiul public, dar care, prin implicațiile sale în societate, ajunge să fie una extrem de sensibilă - violența domestică.

Dezbaterile, pe orice subiect ar fi ele, sunt inutile, dacă în urma lor nu apar și măsuri care să ducă la rezolvarea unor probleme apărute în societate.

În privința violenței domestice, România a făcut pași importanți, iar guvernarea PSD-ALDE a arătat că acordă o importanță deosebită acestui subiect, prin măsurile concrete pe care le-a luat.

Să ne amintim că România și-a asumat această răspundere și prin ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită și Convenția de la Istanbul.

Prin semnarea acestui act, țara noastră se obligă să schimbe legile, să introducă noi politici publice pentru protecția femeilor împotriva violenței domestice și să aloce resursele necesare pentru a preveni și a lupta împotriva agresiunilor de orice fel împotriva femeilor și, implicit, a copiilor.

Necesitatea implicării statului într-o măsură mai mare în această problemă este dată și de faptul că fenomenul a atins cote alarmante în România, astfel că, într-un singur an, în 2015, au fost înregistrate aproape 200 de decese, ca urmare a violenței domestice.

Fie că vorbim de violență verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală, ele implică traume grave, unele ireversibile.

Cifrele conținute în statistici sunt alarmate - una din patru femei din România a fost, cel puțin o dată în viață, agresată fizic sau sexual de partenerul său.

În județul meu, în Giurgiu, din nefericire, în primul trimestru al anului 2017, s-a înregistrat o creștere cu aproape 35% a acestui tip de infracționalitate. 30% dintre cazuri au fost înregistrate în mediul urban și 70% în mediul rural, 80% s-au întâmplat la domiciliu și 20% în spațiul public, dar, ce este cel mai grav, este că autorii infracțiunilor au fost în proporție de 70% bărbați, iar în ceea ce privește victimele, 15 % au fost copii.

Mă bucur să constat că guvernarea PSD-ALDE acordă atenția cuvenită acestui subiect și, după o serie de dezbateri constructive, Guvernul a aprobat, luna trecută, Proiectul de Lege privind combaterea violenței în familie, act normativ prin care se introduce ordinul de protecție provizoriu, instrument care permite organelor de poliție să acționeze imediat pentru protejarea victimei și înlăturarea agresorului.

Acest act de protecție se emite pe loc de organul de cercetare, având caracter executoriu.

Legiferarea acestei măsuri reprezintă un pas foarte important pentru asigurarea suportului legal, atât pentru polițiști și procurori, cât și pentru victimele unor astfel de abuzuri.

Prin acest proiect de lege, coaliția PSD-ALDE arată că respectă atât promisiunea asumată față de cetățeni, de a crea și de a implementa un program național pentru combaterea violenței domestice, dar respectă și obligațiile pe care România și le-a asumat prin semnarea Convenției de la Istanbul.

Desigur, este doar un pas, dar am convingerea că vom reuși să dezvoltăm și alte măsuri prin care victimele abuzului domestic să fie mai bine protejate și consiliate decât se întâmplă astăzi.

Reducerea violenței în general, în special cea împotriva femeilor și a copiilor, este un scop pentru care merită să ne folosim toate resursele, să ne unim toate eforturile.

    Dumitru Mihalescul - declarație politică Ce am pierdut în ultimii ani de democrație?;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Ce am pierdut în ultimii ani de democrație?"

În cei peste 28 de ani care au trecut de la căderea comunismului, românii și România au avut foarte mult de câștigat, dar, din păcate, și destul de mult de pierdut. În primul rând, am câștigat apartenența la cea mai mare alianță politico-militară din lume, NATO, ceea ce ne dă toate garanțiile posibile de securitate și ne permite să dormim noaptea liniștiți, știindu-ne copiii în siguranță. Am câștigat reintrarea în marea familie europeană, prin aderarea la Uniunea Europeană, familie care pierduse prea mulți copii și pe care i-a reprimit acasă după un lung și sinuos proces. Am câștigat oportunitatea de a călători liber în Europa, de a conecta economia noastră la una dintre cele mai performante economii din lume, de a beneficia de miliarde de euro nerambursabili, care să modernizeze o țară închistată în trecut. Am câștigat și la noi acasă drepturi și libertăți fundamentale la care visam cu ochii deschiși înainte de 1989 și pe care le consideram exclusiv apanajul marilor democrații ale lumii. Este evident că am avut foarte multe de câștigat în toți acești ani care s-au scurs de la căderea regimului opresiv.

Din păcate, în tot acest răstimp, românii și România au avut și prea mult de pierdut. Una dintre cele mai mari pierderi o reprezintă tinerii goniți la muncă în străinătate, pentru că Guvernele care au condus țara nu au știut aproape niciodată cum să-și țină copiii acasă, cum să le creeze condiții pentru a se dezvolta, pentru a-și construi o familie prosperă și pentru a se bucura de surâsul propriilor copii, cum să le creeze locuri de muncă bine plătite, astfel încât să pună umărul la reconstrucția țării lor, nu la prosperitatea unor state deja prospere. Aceasta este o pierdere uriașă, de care niciunul dintre actualii guvernanți nu pare să fie mișcat.

Apoi, la nivel economic, România a pierdut fabrici, uzine și întregi ramuri industriale, pentru că, în loc să facem reformă imediat după Revoluție, noile Guverne autoproclamate democratice au construit "capitalismul de cumetrie".

În tot acest context, nu ne-am întrebat de ce noi, românii, nu mai producem mare lucru, iar mai bine de jumătate din bunurile pe care le cumpărăm sunt produse în alte state ale lumii, deși, cu ani în urmă, industria românească era recunoscută pentru unele produse care astăzi nu se mai fabrică. Am pierdut, de asemenea, șansă după șansă, de a utiliza tot sprijinul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană, prin fondurile europene gratuite, de a reconstrui infrastructura sau ramuri industriale strategice.

Nu aș trece cu vederea faptul că Guvernul PSD-ALDE și-a întemeiat toate promisiunile electorale pe sloganul "reindustrializarea României", promisiune pentru care nu au făcut până la acest moment absolut nimic.

Poporul român s-a remarcat în istoria sa ca un popor credincios, ghidat în toate acțiunile sale de valorile și morala creștină. Tot noi, românii, am fost probabil cei mai puternici susținători ai valorilor creștine în ceea ce privește definiția familiei, formată dintre - o femeie și un bărbat, dar și recunoscuți pentru sfaturile pe care le primeam de la părinții noștri, potrivit cărora "cine are carte, are parte". Dacă este să mă întrebați, v-aș spune că resimt tot mai puternic o îndepărtare a tinerilor noștri de ceea ce pe noi ne-a ghidat în viață - credința în Dumnezeu și binele făcut aproapelui tău!

De asemenea, nu pot să nu remarc faptul că, deși România are impozite și taxe asupritoare, are cea mai slabă politică de încurajare a familiei tradiționale, de susținere a tinerilor care vor să-și cumpere o casă și să pornească în viață.

Nu în cele din urmă, aș vrea să trag un puternic semnal de alarmă în legătură cu sistemul de valori care s-a răsturnat profund și care a făcut ca sfatul părintesc - "cine are carte, are parte" - să nu mai fie deloc de actualitate. Toate aceste lucruri se întâmplă sub ochii noștri, iar soluția se află în primul rând la politicieni. Cu toții ar trebui să uităm de rivalități și competiții politice și să găsim soluții moderne pentru a salva ceea ce este mai de preț pentru poporul român: tinerii să-și construiască viața în România, să ne întoarcem cu toții la credința în Dumnezeu, să prețuim, așa cum se cuvine, valorile creștine, iar copii să vadă în școală lumina care le va călăuzi viața.

    Dumitru Oprea - declarație politică cu titlul Guvernul paralel. Paralel cu școala!;

Domnul Dumitru Oprea:

"Guvernul paralel. Paralel cu școala!"

La recentul Congres al PSD, Liviu Dragnea și-a îndemnat colegii să nu se mai lase înșelați de aparențe: reforma educației din ultimele trei decenii a eșuat. Liderul formațiunii politice, care a incendiat școala românească în aceste decenii, își arogă acum rolul de pompier, de parcă toată lumea s-ar fi născut ieri. PSD a dat cei mai mulți miniștri ai educației în perioada de după 1989, toți cu ambiții de reformatori. Rezultatul este recunoscut astăzi de Liviu Dragnea: un dezastru!

Punctul culminant al preocupării social-democraților pentru școală l-a reprezentat plantarea domnului Liviu Pop la minister, corigent nu doar în domeniul administrării sistemului, dar și la gramatică. Părinții au avut un exemplu numai bun de dat copiilor: dacă nu înveți carte, riști să ajungi ministrul educației!

Pentru a vorbi cu adevărat de o reformă a școlii românești, pe lângă bani este necesar să fie eliminat controlul politic al învățământului, în special al celui preuniversitar. Inspectoratele școlare județene au devenit adevărate feude conduse în folosul partidului, directorii de școli continuă să fie numiți, prin pseudoconcursuri, pe bază de carnet de partid, doar că acum au dublă subordonare, față de minister și față de primar. Nu suntem departe de adevăr nici în privința glumei care circulă despre îngrijitorii din școli - și ei trebuie să dovedească iubire față de partid.

PSD a folosit școala românească exclusiv în scopuri electorale, ori de câte ori a ajuns la putere, adică foarte des. Elevii, părinții și profesorii au ajuns să fie în atenția social-democraților numai ca masă de manevră electorală. Cu grija permanentă de a nu supăra, de a nu strica înțelegerile locale, de a nu lua elevii note mici, nu se poate realiza niciun fel de reforme pe baze solide. A încerca noi și noi reforme în acest climat, înseamnă a juca viitorul țării la jocurile de noroc, cu șanse infime de câștig.

Pentru PSD, atunci când se află la guvernare, examenele naționale sau bacalaureatul devin prilej de adunat capital politic, nu de moment al adevărului. PSD vorbește cu dușmănie despre editorii de manuale școlare, dar nu face nimic să rezolve adevăratele probleme - programele școlare și disciplinele de studiu total inadecvate prezentului, pentru a nu mai vorbi despre viitor. Când școlile transformă disciplinele opționale în materii obligatorii la ordinul inspectorilor șefi sau al miniștrilor, fără să țină cont de interesele elevilor și părinților, atunci ne dăm seama că orice reformă s-a dovedit, în cele din urmă, a fi doar o mimare a preocupării pentru domeniu și atât.

Da, educația are nevoie de mult mai mulți bani, însă sistemul preuniversitar trebuie scos cu totul de sub controlul politic, iar cel universitar trebuie să aibă garantată integral autonomia, așa cum prevede legea.

Nu există soluții miraculoase de aplicat peste noapte, dar există suficiente lucruri care se pot face pe termen scurt și mediu pentru reinstaurarea normalității. Abia apoi vom putea vorbi despre un proiect de reformă.

    Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată Trăiască România dodoloață!;

Domnul Emil-Marius Pașcan:

"Trăiască România dodoloață!"

Am lăcrimat de emoție marți, 27 martie 2018, într-o zi istorică de referință, în care Parlamentul României a votat, în cadrul unei ședințe solemne a celor două Camere reunite, la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, Declarația care consfințește ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor Republicii Moldova să susțină reunificarea cu România. Doar 19 parlamentari s-au abținut rușinos de la acest vot istoric, evident cei reprezentând UDMR, subminatori ai Constituției și ai statului național unitar român.

Este o solidaritate transpartinică pentru acest proiect politic de țară, pe care Partidul Mișcarea Populară și l-a asumat încă de la începuturile existenței sale, iar președintele Traian Băsescu, ca vârf de lance unionist, a generat în acest sens o emulație extraordinară pe ambele maluri ale Prutului.

Doamne, câtă bucurie am citit în ochii fraților români basarabeni, prezenți în număr mare la acest eveniment solemn! Doar cine nu știe la ce suferințe, oprimare și cazne, deportări prin Siberia și exterminări în masă, prin care i-au pedepsit bolșevicii și Stalin pe frații noștri din Republica Moldova, dar și pe românii din Bucovina de Nord, despărțindu-ne națiunea prin forța armelor și a sârmei ghimpate, privește cu ignoranță, cu desconsiderare sau impasibil această reușită politică românească istorică din această săptămână.

Poetul Grigore Vieru a surprins emoționat, metaforic, tragedia Basarabiei: "Reaprindeți candela-n căscioare/Lângă busuiocul cel mereu/Degerat la mâini și la picioare/Se întoarce-acasă Dumnezeu/Doamne, Cel din slăvile creștine/Ce păcate oare-ai săvârșit/Că te-au dus acolo și pe Tine/În Siberii fără de sfârșit?!"

Iată câteva crâmpeie din mărturiile celor care au suportat ororile și supliciul deportărilor, a foametei și înfometării până la moarte, a intelectualilor și preoților închiși și "reeducați" prin schingiuiri și tortură de regimul comunist sovietic. O carte bine scrisă și documentată în acest sens îi aparține domnului Nicholas Dima, un român basarabean stabilit în SUA, pe care am avut șansa să-l cunosc chiar cu ocazia acestor manifestări solemne ale Parlamentului României.

"Pe care stea, pe ce planetă Doamne/Bătrân fără vedere și auz/Ai adormit trudind de-o veșnicie/Ca-n deznădejdea-mi oarbă să te-acuz?", sunt versurile unui poet rămas anonim, închis și exterminat pentru vina incredibilă de a fi un intelectual român basarabean.

"Țăranii rămași la sate, în Basarabia, în 1944, erau cu precădere oameni săraci și cu puțină știință de carte. Intelectualii, oamenii înstăriți, cei cu sentimente românești bine-cunoscute, fuseseră deja arestați, împușcați ori deportați încă din 1940. Acum venise rândul oamenilor de rând să fie exterminați.

Activiștii de partid, majoritatea proveniți din alte regiuni, confiscau de prin sate tot ce agonisiseră țăranii din puțina recoltă a anului. Măturau podurile bieților oameni de ultimele grăunțe; spărgeau zidurile caselor în căutarea alimentelor ascunse, găureau pământul peste tot, ca să găsească ceea ce doseau țăranii. Dintre cei care ascunseseră ceva alimente pentru copii, mulți au fost arestați, condamnați și trimiși în Siberia...

Iată ce mărturisește Vasile Gaidău la bătrânețe, și care la vremea foametei avea opt ani.

"Foametea a fost pusă foarte bine la cale, ea n-a căzut în capul nostru din cer... Foametea a fost organizată. Au vrut staliniștii să ne măture de pe fața pământului. Eu, atunci, în plină foamete, am rămas fără tată la șase ani, iar la șase ani și jumătate am rămas și fără mamă... Se ducea fratele Mihai, născut în 1932, la baltă, spărgea gheața, aduna scoici, papură... le prefăceam în turte și le mâncam. Eram patru frați... Cum se vede, s-a gândit cineva că războiul i-a ucis pe puțini dintr-ai noștri și s-au gândit animalele să născocească alt război, cel al foametei...

În 1946, a murit un frate de-al tatălui meu. Sidor Banaru îl chema. El, săracul, în timp de foamete, neavând ce mânca, s-a dus în baltă după papură, după rădăcini de stuf, le-a adus acasă, a încropit din rădăcinile acelea un soi de mâncare și și-a amăgit foamea. N-a răbdat unchiul Sidor să usuce rădăcinile, să le râșnească și să coacă turte din ele. El le-a fiert și le-a mâncat așa, verzi încă, necoapte. Le-a mâncat, s-a umflat și a murit. A scăpat de nevoi."

Iată o altă mărturie dramatică a lui Cozma Munteanu.

"Într-o vreme, văzând că nu avem cu ce amăgi stomacul, am spălat opincile și mama le-a pus în sobă, la copt. Când le-a scos din cuptor, mai nu am leșinat de mirosul lor plăcut. Ne băteam cu soră-mea de la ele. Când am mâncat opincile, am dat-o pe cizme, pe pantofi, pe sandale... Umblam cu sora mea Tecla prin pod să căutam vreo bucată de opincă... Țin minte, a venit la noi mama mamei mele, adică bunica mea. Nu avea ce mânca. Nici noi nu aveam ce mânca. Am culcat-o pe un pat, lângă sobă. Să-i fie măcar cald. Iar dimineața am găsit-o moartă. Flămândă a murit."

Așa a fost începutul ocupației sovietice în Basarabia. Așa a fost comunismul! Aceasta a fost omenia omului internațional pe care l-a creat marxismul. Și când te gândești că și azi Moscova și rușii din Moldova și acoliții lor regretă acele timpuri!"

...Cât despre deținuți, urletul lor disperat, al celor care au crezut într-un ideal, care au trăit pentru un crez, căderile au fost abisale. Iată această dramă surprinsă agonic în versurile poetului Sergiu Mandinescu: "...Atât de cumplite au fost suferințele,/Atât de satanică a fost urgia,/Că mulți dintre noi în noaptea aceea și-au pierdut mințile,/Iar alții și-au pierdut veșnicia".

Avem nevoie ca Basarabia să revină și să recompună pe cale pașnică trupul sfânt al României. Avem nevoie de o solidaritate politică transpartinică și de voința majoritară exprimată prin vot a Parlamentelor celor două țări și, evident, de susținere în baza tratatelor internaționale pe baza cărora s-au reunificat fostele RFG și RDG. Doar noi mai suferim azi consecințele Tratatului criminal Ribbentrop - Molotov, Hitler - Stalin, în timp ce țările baltice, precum Polonia, Cehia și Slovacia, Bulgaria, țările din cadrul fostei Iugoslavii, Ungaria, s-au eliberat de ocupația sovietică și au scăpat de prevederile și de consecințele dramatice ale respectivului tratat fascisto-comunisto-totalitar.

Avem nevoie de curaj, de voință politică și de încredere reciprocă. Acesta este cel mai important proiect politic de țară pe care îl putem asuma în prezent ca națiune. Străbunii noștri au unit națiunea română în condiții istorice și geopolitice mult mai vitrege decât cele de azi. Depinde doar de noi!

Închei, citând versurile poetului basarabean Dumitru Matcovschi: "Trecută prin foc și prin sabie,/furată, trădată mereu,/ești floare de dor, Basarabie,/ești lacrima neamului meu."

Trăiască România dodoloață!

    Eugen Tomac - despre consolidarea parteneriatului între România și Grecia;

Domnul Eugen Tomac:

România și Grecia au o îndelungată istorie în ceea ce privește relațiile diplomatice, acestea fiind marcate, de-a lungul timpului, de colaborare și dialog politic, constante și în permanență ascendente. Desigur, există elemente comune care favorizează consolidarea, în mod natural, a legăturilor între cele două state. În acest sens, unul cu un impact puternic este cu siguranță cel legat de moștenirea bizantină și identitatea creștină în Europa.

Mai departe, vorbim despre legături vechi, care s-au conturat și s-au consolidat în timp, prin cooperare la toate nivelurile, începând cu cel economic, continuând cu cel politic și până la cel cultural-științific. Parteneri regionali și europeni, evoluția raporturilor stabilite între cele două țări au fost influențate de abordări și provocări comune. Modul în care relația România-Grecia a progresat până în ziua de astăzi este foarte ușor de cuantificat, cifrele fiind dovada cea mai elocventă în acest sens. Rezumându-mă la prezent, un exemplu concis asupra căruia mă voi opri, se referă la evoluția comerțului bilateral, la volumul schimburilor comerciale cu Republica Elenă care, la 31 mai 2017, însuma 678,81 milioane euro, în creștere cu 8,80% față de perioada similară a anului 2016, potrivit MAE. Mai mult, Grecia ocupă locul 7 în topul investitorilor străini, în România fiind înregistrate, la 31 august 2017, 6.684 de societăți comerciale cu participare elenă, însumând un capital de 1,83 miliarde de euro.

Desigur, relația cu Grecia trebuie construită și șlefuită în permanență, ea trebuie cultivată cu determinare, luciditate și responsabilitate. Astfel, pe data de 25 martie, cu ocazia aniversării Zilei naționale, am transmis o scrisoare de felicitare domnului Vassilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene la București. Cred cu tărie că, dincolo de ceea ce există în prezent, trebuie încurajată identificarea unor noi oportunități de cooperare în domenii având un potențial aparte, precum educația, cultura, turismul, mediul, energia, telecomunicațiile.

Drumul european parcurs de România și Grecia este unul comun. Atât una, cât și cealaltă au în vedere consolidarea unui parteneriat pragmatic și, deopotrivă, a unui statut de prosperitate, stabilitate și dezvoltare pentru că istoria nu ne așteaptă, iar timpul este mereu de partea celor care acționează, care mișcă lucrurile, care clădesc.

    Vasile-Florin Stamatian - declarație politică cu titlul Învățământul gratuit din România este pe bani. Părinții asigură gratuitatea acestuia!;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Învățământul gratuit din România, este pe bani. Părinții asigură gratuitatea acestuia!"

Voi prezenta astăzi un subiect care ar trebui să dea de gândit celor care se află la conducerea acestei țări. Chiar dacă au trecut 27 de ani de la așa-zisa revoluție și de la intrarea în așa-zisa democrație, situația școlii românești continuă să se degradeze, iar încercările succesive de reformare s-au întrecut în mari insuccese și chiar în modificarea tragică a destinelor copiilor noștri.

Și aici nu mă refer doar la situația clădirilor școlare și preșcolare, care, în cele mai multe cazuri, sunt insalubre, continuând să existe toalete în curtea școlii, fără spații igenico-sanitare sau alte dotări, atât de necesare pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ. Vorbesc și de proasta infrastructură școlară, de multele modificări mai bune sau mai proaste aduse organizării învățământului, care au dezorientat atât elevii, cât și părinții.

Proasta salarizare a cadrelor didactice a avut ani de zile consecințe grave asupra capitalului uman specializat și cu experiență, cadre care au migrat masiv spre alte sectoare de activitate, iar acum cu mult hulita lege a salarizării bugetarilor, aceștia continuă să fie nemulțumiți pentru că mărirea este nesemnificativă.

De cele mai multe ori, părinții sunt nevoiți să cumpere manuale școlare, să contribuie la diferite fonduri, unele cu lungă tradiție: fondul clasei, fondul școlii, paza școlii, iar proastele obiceiuri nu se opresc aici. Părinții care doresc binele copiilor trebuie să umble adânc în buzunar și să apeleze la meditații particulare, extrem de costisitoare pentru foarte mulți dintre aceștia. Culmea ironiei este că aceste meditații se fac cu aceiași profesori, care ar trebui să își facă treaba la orele de curs.

Principiul constituțional "învățământul obligatoriu este gratuit" nu este deloc adevărat și mulți copii din păturile sociale sărace sau din mediul rural nu ajung să absolve o facultate, fiind condamnați la eșec, iar profesorii noștri nu mai beneficiază de recunoștință și de respect.

Cauza este clară și dureroasă - dezinteresul statului pentru educație, școli la nivel central și local care primesc bani prea puțini, insuficienți pentru ca accesul la educație să fie gratuit, nu mai vorbesc și de calitatea acestuia, calitate pe cale de dispariție. Și la acest capitol - educație - România este campioană - cei mai puțini bani alocați educației, dezinteres și ignoranță pentru zonele sărace și rurale, unde abandonul școlar este în creștere.

Alocarea de resurse financiare substanțiale va duce la o eficientizare a activității educaționale și acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede, deoarece educația din România numai poate aștepta încă 27 de ani.

    Mihăiță Găină - declarație politică Criza imunoglobulinei a luat sfârșit!;

Domnul Mihăiță Găină:

"Criza imunoglobulinei a luat sfârșit!"

Guvernul PSD-ALDE a pus capăt crizei imunoglobulinei. Cabinetul condus de premierul Viorica Dăncilă, a stabilit, printr-o ordonanță de urgență, ca imunoglobulina să fie produsă pe plan intern, de o companie națională. Prin această decizie, statul român nu va mai putea fi șantajat de speculanții de pe piața de medicamente. De asemenea, Executivul a optat pentru încredințarea către CN Unifarm SA a activității de aprovizionare cu imunoglobulină și acordarea unui ajutor de stat, suplimentar, în vederea acestor achiziții.

Pe lângă veștile bune venite dinspre Palatul Victoria, consider că este necesar să le explicăm tuturor românilor cum a fost regizată această criză a medicamentelor. Lipsa imunoglobulinei a rezultat în urma șantajului lansat de unii producători privați de pe piața de medicamente. Scopul lor a fost să determine Guvernul să renunțe la taxa de clawback. În momentul în care statul a retras această taxă pentru producătorii de imunoglobulină, luați prin surprindere, aceștia nu au mai avut stocurile necesare deservirii cererii din piața din România.

Guvernul a luat măsuri clare și prompte, să nu se mai ajungă, pe viitor, în astfel de situații de șantaj, care pun viața pacienților români în pericol. Serviciul de aprovizionare cu imunoglobulină a fost declarat serviciu de interes economic general.

Mai mult, imunoglobulina va fi produsă pe plan intern, de o companie națională, astfel încât să existe mereu o alternativă la oferta producătorilor privați.

    Găvrilă Ghilea - declarație politică Căile Ferate Române au traverse de lut!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Căile Ferate Române au traverse de lut!"

Concluziile unei dezbateri organizată recent sub auspiciile Comisiei pentru transporturi din Camera Deputaților, cu scopul de a identifica soluții pentru accelerarea implementării proiectelor de investiții în infrastructura feroviară, ar trebui să fie îngrijorătoare, deopotrivă pentru autoritățile statului responsabile în administrarea acesteia, cât și pentru antreprenorii care și-au adjudecat proiecte specifice de modernizare.

Este inadmisibil ca, după mai mult de un deceniu de la debutul așa-numitului program de modernizare a infrastructurii feroviare, să nu fie reabilitați decât aproximativ 400 de km, ceea ce reprezintă nici 10% din totalul rețelei principale de cale ferată, care depășește 4.000 de km.

În fapt, conform informațiilor diseminate în cadrul dezbaterii, în contul celor 10% "succesuri" au fost punctate doar reabilitarea celor 224 de km de cale ferată care leagă Bucureștiul de Constanța, cei 140 de km care despart Predealul de București, respectiv un apendice de 37 de km care unește Frontiera-Curtici cu Kilometrul 614.

Păstrând același ritm de implementare a proiectelor de investiții, perspectiva finalizării programului de modernizare al infrastructurii feroviare naționale se va suprapune abia cu aniversarea Bicentenarului Marii Uniri, undeva la orizontul anului 2118.

Amfitrionii dezbaterii au mai constatat că România se legitimează în zadar cu a șaptea rețea de căi ferate, ca lungime, din Uniunea Europeană, dacă exploatarea celor peste 20.000 de kilometri de linii se face cu viteza melcului, care are o medie de 45 de km/h în cazul trenurilor de călători și 18 km/oră pentru garniturile de marfă, iar media întârzierilor zilnice a depășit anul trecut... 8,6 zile, adică nu mai puțin de 12.500 de minute.

Edificatoare pentru actuala stare de lucruri a fost și comparația prezentată de unul dintre vorbitori. În vreme ce, în perioada interbelică, un tren de marfă avea nevoie de doar patru zile pentru a ajunge de la Constanța la Curtici, astăzi, parcurgerea aceleiași distanțe necesită nu mai puțin de șapte zile.

În acest context, obiectivul strategic asumat și de țara noastră prin Cartea Albă a Transportului, conform căreia jumătate din actualul trafic rutier pe distanță medie ar trebui să fie transferat pe calea ferată, pare un deziderat imposibil de atins.

Administrând un parc învechit de 750 de vagoane, din care mai mult de jumătate au nevoie de reparații, operatorul național de transport feroviar se complace în finanțarea mentenanței acestora de la bugetul de stat, în loc să atragă fondurile europene disponibile, estimate la peste 7 miliarde de euro, o parte dintre acestea intrate deja sub incidența riscului de dezangajare, pentru modernizarea infrastructurii feroviare și achiziționarea unui nou material rulant.

Incompetența administrativă, dublată de o crasă lipsă de responsabilitate din partea instituțiilor statului și a operatorilor feroviari naționali, precum și colaborarea deficitară cu antreprenorii angajați în derularea proiectelor de investiții, sunt tot atâtea bariere în calea modernizării unei infrastructuri strategice și tot atâtea argumente care susțin convingerea că, de fapt, Căile Ferate Române sunt construite pe traverse de lut...

    George Șișcu - despre Unirea de la 27 martie 1918;

Domnul George Șișcu:

Ieri s-au împlinit o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara Românească. Așa cum bine știm cu toții, la 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Țării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chișinău și care a votat Unirea, făcând astfel ca dintre toate provinciile românești aflate sub dominație străină, Basarabia să fie prima care s-a unit cu România.

Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui Centenar îl sărbătorim anul acesta.

În contextul geopolitic, aniversarea Unirii Basarabiei cu România are o încărcătură aparte. Spre deosebire de Transilvania, Basarabia este încă ruptă din trupul țării, iar balansul actualei Republici Moldova între Est și Vest și tensiunile care au dus la afirmarea unui nou război rece între Rusia și NATO demonstrează că problema teritoriului dintre Prut și Nistru este una de actualitate și, de asemenea, o rană încă deschisă în conștiința națională.

Această sărbătoare națională este un act de exprimare a solidarității tuturor românilor, de reîmbărbătare a românilor de dincolo de Prut, iar marcarea acestei sărbători naționale de suflet este un moment care îndeamnă la reflecții și la găsiri de modalități prin care neamul nostru să-și cunoască mai bine trecutul și, într-un context internațional favorabil, să se regăsească, în viitor, în cadrele statale naturale.

Datoria noastră, astăzi, este să ținem vie memoria zilei de 27 martie 1918. Să fim alături de frații noștri de peste Prut, prin strângerea legăturilor, fie că sunt ele economice, politice, de suflet sau ideal național !

Partidul Național Liberal va fi alături de frații ei, asumându-ne și sprijinind continuarea proiectului de realizare a unui viitor comun european pentru toți românii.

Cu multă dăruire și iubire de țară, dar și respect pentru memoria celor care au înfăptuit Marea Unire, visele și idealurile noastre se vor împlini.

    Georgeta-Carmen Holban - declarație politică intitulată Conceptele de unitate, de armonie, de colaborare și de dezvoltare a țării ar trebui să ne privească pe toți!;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Conceptele de unitate, de armonie, de colaborare și de dezvoltare a țării ar trebui să ne privească pe toți!"

Suntem în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri. Sărbătorim 100 de ani de la strângerea în matca străbună a tuturor teritoriilor românești. La Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, națiunea română a renăscut, și-a deschis un drum nou în Europa și în lume. Am devenit puternici!

Străbunii noștri au luptat secole de-a rândul, purtând în suflet acest ideal, pe care noi ar trebui să-l evocăm zi de zi, măcar anul acesta. Unirea ar trebui să fie icoană sfântă în inimile și în casele noastre! Conceptele de unitate, de armonie, de colaborare, de dezvoltare a țării ar trebui să ne privească pe toți, indiferent de apartenența politică și religioasă. 2018 este anul în care trebuie să arătăm lumii că românii știu ce vor, că avem un cuvânt de spus în ceea ce privește prezentul și viitorul comun al Europei!

Constat, din păcate, că societatea românească este dezbinată. Ura, răzbunarea și ideile cu iz totalitar sunt vehiculate din ce în ce mai intens în aceste zile.

Mulți dintre noi nu reușesc să se debaraseze de metehnele trecutului, de ideile cu caracter antidemocratic. Vor cu orice preț ca zăngănitul cătușelor să devină în România un motto existențial.

Noi, reprezentanții Partidului Social Democrat, nu suntem de acord să achiesăm, în anul Centenarului, anul care ar trebui să reflecte cel mai bine ideea de democrație, de unitate, de prosperitate, la concepția unora îndreptată spre perimarea libertăților de gândire, de exprimare, de abordare a problematicii sociale, culturale și economice, în spiritul european.

Prin modificările pe care le-am adus Legilor justiției, vrem să punem capăt abuzului, vrem să redăm cetățeanului cinstit, onest încrederea că nu va mai fi persecutat, că nu va deveni o victimă a nu știu cărui sistem, că poate trăi liber în România.

O țară nu poate prospera, nu se poate dezvolta, nu se poate face remarcată în sens pozitiv, în lumea civilizată, fără democrație, fără libertate, fără legi drepte, fără instituții independente, servite de oameni corecți.

Astăzi, 27 martie 2018, sărbătorim 100 de ani de la alipirea Basarabiei la România. Este pasul de început al Marii Unirii înfăptuite la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Este momentul care a declanșat exuberanța, emoția, dorința de unitate a românilor de pretutindeni.

A fost primul val care a spălat de noroiul nedreptății istoria țării noastre, trecutul adevărat. Pentru a cinsti memoria celor care acum 100 de ani au lăsat la o parte conflictele interne, ura, deznădejdea și apartenențele de grup, de clasă, și au devenit un tot, un crez, o dorință, noi, toți, suntem datori, astăzi, să punem capăt convulsiilor societății.

Democrația nu este un dar pe care ți-l oferă cineva. Nu vine din neant. Democrația este obținută prin luptă, prin efort, prin dăruire și prin loialitate față de țară, față de cei care te onorează cu încredere și tot așa trebuie susținută.

Noi, reprezentanții PSD, luptăm pentru acest deziderat, luptăm pentru democrație și pentru libertate, pentru prosperitatea poporului român. Este cadoul pe care îl facem țării în anul Centenarului Marii Uniri!

    Ilie Dan Barna - declarație politică cu titlul Împreună în Europa, nu în afara ei!;

Domnul Ilie Dan Barna:

"Împreună în Europa, nu în afara ei!"

La 27 martie 2018, am aniversat 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, un moment cu totul special și care a generat o puternică emoție pentru românii de pretutindeni. Relevanța acestui moment nu a fost dată doar de evenimentul marcat efectiv, ci și de contextul actual, un context în care sentimentele sincere și reale care leagă cu atât mai mult cele două popoare și societăți înfrățite, se lovesc de bariere din ce în ce mai sofisticate, ridicate atât de actori externi, cât și de forțe politice din propria țară.

Într-o perioadă atât de tulbure în plan internațional, ca cea pe care o traversăm astăzi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, legați și de idealul european, se confruntă cu poziționări surprinzătoare ale autorităților publice, pe care, cel puțin în România, nu le-am fi crezut posibile în urmă cu câțiva ani. Aniversăm 100 de ani de la acel moment, 1918, care va reprezenta pentru totdeauna o reflectare deplină a istoriei și a valorilor pe care s-a clădit România, iar guvernarea României alege să cultive un discurs îndreptat împotriva propriilor cetățeni și a parcursului dorit de aceștia, doar de dragul propriilor interese meschine. Astăzi nu ne mai putem hrăni doar din idealul românilor de atunci, din urmă cu un secol. Avem nevoie de un nou ideal, unul pe care îl poate aduce doar parcursul european al tuturor românilor, împreună.

Săptămâna trecută s-a consumat un nou episod al eternei lupte a actualilor guvernanți cu justiția, pe care l-au continuat și săptămâna aceasta cu aceeași seninătate și batjocură. Intangibilitatea pe care și-o atribuie le creează sentimentul atotputerniciei, un ideal propriu atât de măreț și luminos, încât sunt astăzi mai presus nu doar de români, dar și de familia europeană, având, probabil, senzația că Liviu Dragnea își va extinde imperiul întocmai ca Baiazid. Comparația nu este una întâmplătoare, modelul principal pentru Dragnea și "profesioniștii" săi notorii regăsindu-se în Turcia de astăzi, în care vechi orânduiri ale societății otomane revin în forță.

Să analizăm puțin datele. PSD-ALDE au măcelărit din nou justiția în Parlament, într-un moment deloc întâmplător, în care Liviu Dragnea a fost audiat într-unul din dosarele sale și lucrurile păreau că se întorc împotriva sa. PSD apare pe lista de posibili beneficiari ai furtului de date personale în contextul Cambridge Analytica, cel puțin o tentativă de atac fără scrupule la drepturile și libertățile cetățenilor. Peste toate acestea, Vasilica-Viorica Dăncilă îl mustrează în scris pe președintele Comisiei Europene, acuzând Comisia de ingerințe în justiție, într-un gest pe care nici măcar Viktor Orbán nu l-a făcut, topindu-se de jalea unor condamnați notorii precum Dan Voiculescu, Gigi Becali, Cătălin Voicu sau Șerban Brădișteanu.

Asaltul este unul diversificat. Curtea Constituțională a României declară în mod repetat că refuză să se mai întâlnească cu delegațiile Comisiei pe tema Mecanismului de Cooperare și Verificare, iar "academicianul" Liviu Pleșoianu se ridică împotriva lui Frans Timmermans, din cauza demonstrației vicepreședintelui Comisiei Europene, care a semnalat faptul că instituțiile europene cunosc marionetele PSD din media. Liviu Dragnea, inclusiv în discursul rostit în Parlament cu ocazia ședinței solemne din 27 martie, și-a început discursul populist cu un mesaj împotriva Uniunii Europene.

Este din ce în ce mai clar că disperarea lui Liviu Dragnea este atât de mare, încât camarila sa este dispusă să scoată România din Uniunea Europeană, pentru a putea abuza ulterior de putere pe modelul Rusiei, Turciei și al altor state din Est. Gruparea de corupți care conduce astăzi România nu are limite în lupta pentru salvarea conducătorului. Nu a fost de ajuns faptul că PSD-ALDE a atacat în mod repetat instituții ale statului român. Peste toate acestea, ministrul justiției vrea să plătească zilele de stat în pușcărie ale condamnaților, din cauza condițiilor de detenție pe care nu se preocupă, însă, să le schimbe.

În fiecare zi ne sunt servite episoade noi de luptă împotriva României, împotriva propriilor cetățeni și împotriva parcursului său democratic și european, iar PSD își asumă fracturarea relației cu Uniunea Europeană, în speranța că mesajele naționalist-otrăvite le vor permite să rămână singuri cu propriul joc.

Costurile pentru România ale acțiunilor PSD-ALDE, sub dictatura Dragnea, sunt deja uriașe și vor fi din ce în ce mai mari. Din păcate pentru ei, USR rezistă. Vom face toate eforturile care țin de activitatea parlamentară, pentru a opri dezastrul și pentru a oferi o alternativă reală, pentru că știm că România nu este și nu poate fi pe persoană fizică, iar locul nostru este în Uniunea Europeană și în NATO, nu în "Ne-Europa" spre care ne îndreaptă Dragnea și ai lui.

Închei în aceeași notă în care am făcut-o și în discursul de ieri, în ședința solemnă a Parlamentului, dedicată aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Viitorul comun al României și al Republicii Moldova poate fi proiectat într-un viitor european comun, pentru că viitorul european este singurul care are acum potențialul să ne unească.

Însă, în condițiile în care România este dusă la colțul Europei de actuala guvernare, nu știu când vom face din România o țară suficient de puternică și de credibilă în Europa, ca să susțină și prin politică și prin economie, aderarea Moldovei.

Dar idealurile nu sunt construite pe calcule politice. Ele sunt construite pe speranță și pe încredere. Dacă în urmă cu 100 de ani, idealul era construcția României Mari, deci unitate, astăzi idealul nostru se repetă - un popor român unit într-o Europă unită.

    Ioan Balan - declarație politică intitulată 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara-mamă;

Domnul Ioan Balan:

"100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara-mamă"

Ieri, 27 martie, toți cei cu sânge de român am sărbătorit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara-mamă, România. În urmă cu un secol, Sfatul Țării făcea primul pas important spre ceea ce urma să fie România Mare, proclamând următoarele: "În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei, România."

Destinul tragic al neamului nostru a făcut ca mama țară să-și vadă copiii lângă ea numai pentru o scurtă perioadă de vreme, după care istoria nedreaptă a celui de-al Doilea Război Mondial i-a rupt de la sân pe pruncii ei dragi. Cine oare se îndoiește de faptul că Țara-mamă plânge și astăzi de dorul pruncilor ei? Cine oare se îndoiește că prin brațele românilor de peste Prut trece tot un sânge de român? Cine oare ar mai putea să nege vreodată că români, basarabeni, bucovineni, dobrogenii de sud sau românii din Voivodina sunt cu toții același neam?

Mult prea multă vreme politicienii români și-au consumat energiile în lucruri mărunte, pe care vremea le-a măturat și nimic nu a rămas în urmă. Mult prea multă vreme politicienii nu și-au concentrat eforturile, prin consens politic, asupra a ceea ce este mai important pentru români și pentru România. Nu vreau să cred că ați uitat cu toții cât s-a luptat Ștefan să țină Moldova unită! Câți dintre fii acestei țări au îngrășat ogoarele cu jertfa lor supremă? Nu vreau să cred că ați uitat "pohta" lui Mihai Voievod Viteazul, de a-i vedea pe toți frații români laolaltă, nedespărțiți de ziduri și de granițe vremelnice. Domnii țărilor românești ne-au arătat întotdeauna calea cea dreaptă - unirea tuturor românilor.

Unirea cu Basarabia a fost primul pas istoric spre înfăptuirea Marii Uniri. Or, astăzi, la aceste momente de sărbătoare, vedem că Unirea cu Basarabia nu este doar un vis frumos, trăit în urmă cu 100 de ani, ci este visul pe care îl au tot mai mulți români de pe o parte și de cealaltă a Prutului. În Basarabia, aproximativ 120 de localități au adoptat deja declarații unioniste, în care și-au pus pe hârtie visul de veacuri al descălecătorilor Moldovei - Unirea cu Țara-mamă. Nu este decât expresia a ceea ce doresc și simt inimile a mii de moldoveni. Aceleași simțăminte le avem și noi, cei din Țara-mamă, care i-am primit cu brațele deschise pe cei care îi reprezintă pe unioniști.

Partidul Național Liberal, prin vocea președintelui Ludovic Orban, a dat semnalul cel mai clar din rândul tuturor partidelor politice din România, spunând că Țara-mamă este pregătită să-și primească copilul acasă și trebuie să facă mai mult și mai concret pentru copilul său, decât simple declarații politice. Am apreciat foarte mult poziția președintelui PNL, căci Marea Unire este opera unor lideri politici vizionari, tot membri ai Partidului Național Liberal, care au îndrăznit să viseze la un popor român unit, nu numai prin istorie, valori, cultură, religie și limbă, ci și nedespărțit de frontiere desenate vremelnic peste popoare, peste familii și frați.

Vreau să fac un apel la parlamentarii din majoritatea PSD, care, nu foarte demult, se lăudau că sunt "mândri că sunt români". Oare vă mai mențineți această titulatură? Dacă da, atunci vă rog să lăsați la o parte orice obstacol politic mărunt, orice orgoliu prostesc și haideți să vă alăturați unui demers pentru istorie! Haideți să secăm Prutul, pentru că dacă vom vrea, vom putea! Basarabia are astăzi, mai mult ca niciodată, nevoie de sprijin de la românii din Țara-mamă. Este cu un pas în Uniunea Europeană și nu va izbândi decât cu ajutorul nostru. Haideți să lăsăm faptele să vorbească despre noi, haideți să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor pe care le au românii de la aleșii lor, indiferent de care mal al Prutului am vorbi!

    Ionuț-Marian Stroe - declarație politică cu titlul Puterea prezentului românesc, de o parte și de alta a Prutului;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Puterea prezentului românesc, de o parte și de alta a Prutului"

27 martie este ziua când sărbătorim prima etapă a realizării Marii Uniri din 1918, când Basarabia s-a întors alături de Patria-mamă. Inevitabil, în anul Centenarului, emoțiile sunt mai puternice decât în anii trecuți și se profilează tot mai clar, pe ambele maluri ale Prutului, ideea că principalul proiect de țară ar trebui să fie reiterarea Actului unificator din 1918.

Sunt de părere că Unirea cu Basarabia trebuie să fie un obiectiv național, pe care Guvernul de la București are datoria să îl pregătească așa cum se cuvine. Totuși, când se va face, Unirea se va decide la Chișinău, Bucureștiului revenindu-i doar sarcina de a ratifica această decizie. Inițiativa nu poate să vină decât de la frații noștri de peste Prut. La fel ca și în 1918, cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să se pronunțe în mod clar și democratic asupra drumului pe care doresc să îl urmeze.

Până în acest moment, în Republica Moldova, au votat Declarații simbolice de Unire cu România peste 125 de comunități locale din 1681 și 3 raioane din 35. Sunt îmbucurătoare aceste semne de solidaritate, dar nu suntem încă la momentul când putem spune că s-a creat masa critică pentru Unire. Până când se va ajunge acolo, sunt câteva lucruri pe care trebuie să le facem, și anume, să sprijinim parcursul european al Republicii Moldova și să continuăm modernizarea României. Aici mă refer nu numai la întărirea instituțiilor democratice, ci și la chestiuni cât se poate de pragmatice, cum ar fi o infrastructură care să lege cu adevărat toate regiunile țării noastre - drumuri moderne, o rețea de transport a energiei electrice si a gazului, infrastructură școlară adecvată și așa mai departe.

Provocările care ne așteaptă sunt cât se poate de serioase. Vorbim despre decalaje importante în ceea ce privește dezvoltarea economică, despre un nivel foarte ridicat al corupției, despre un declin demografic și, nu în ultimul rând, despre un conflict înghețat care nu dă încă semne de liniștire. Asumarea Unirii ca proiect de țară trebuie făcută cu responsabilitate. Bravadele politicianiste pe tema idealurilor naționale nu țin loc de măsuri concrete. Proiectul unionist nu poate fi conceput separat de proiectul de modernizare și de europenizare a celor două state.

Însă istoria ne învață ceva, că obstacolele pot fi depășite, dacă există suficientă voință politică de ambele părți. În 1918, România era mult mai puțin pregătită pentru Unire decât este astăzi. Jumătate din teritoriul Vechiului Regat era sub ocupație germană, ne confruntam cu bande de dezertori ruși înarmați și economia era aproape zdrobită de efortul anilor de război.

Succesul Marii Uniri nu s-a desăvârșit în decembrie 1918 și nici la negocierile de pace din 1919-1920, ci în anul 1923, la momentul intrării în vigoare a noii Constituții, una dintre cele mai moderne legi fundamentale din Europa la acel moment. Nu întinderea teritorială a făcut România Mare, ci faptul că, în urma acestui act istoric, cetățenii din toate provinciile reunite au putut duce o viață mai bună, protejați de legi juste și echilibrate. Succesul unui stat nu stă în numărul kilometrilor pătrați pe care îi controlează, ci în demnitatea și prosperitatea cetățenilor săi.

    Tudorița Lungu - declarație politică intitulată 170 de ani de la «Petiția - proclamație în numele tuturor Stărilor Moldovei»;

Doamna Tudorița Lungu:

"170 de ani de la «Petiția - proclamație în numele tuturor stărilor Moldovei»"

Se împlinesc 170 de ani de la "Petiția - proclamație în numele tuturor stărilor Moldovei", redactată în 35 de puncte, multe dintre ele actuale și astăzi.

Eradicarea corupției, reforma în educație, creșterea salariilor și reducerea inechităților în stabilirea pensiilor - erau, pe-atunci, obiective prin care revoluționarii pașoptiști cu viziune europeană urmăreau modernizarea Țării Moldovei. 170 de ani mai târziu, ele sunt, fără echivoc, nevoi majore ale societății românești, cu o singură diferență, însă, hotărâtoare pentru situația lamentabilă în care ne aflăm astăzi - au făcut și fac obiectul unei josnice manipulări electorale marca PSD, fiind, deja, de mult pierdute printre zecile de promisiuni nesustenabile cu care ne-au obișnuit.

Actuala putere a demonetizat însăși noțiunea de "nevoi ale societății" înlocuind-o, nonșalant, în doar câteva luni, cu cea de "interes personal". Nu mai putem visa la reforme durabile, dacă de un an de zile batem pasul pe loc, în scandaluri închipuite. Nu putem spera să ajungem o zonă respectată și prosperă, atât timp cât coaliția majoritară iubește sărăcia.

Românii au nevoie de politicieni cu viziune, integri, de guvernanți străini de metehnele regimului predecembrist, pentru a putea vorbi din nou de prosperitate și dezvoltare!

    Petru-Sorin Marica - declarație politică privind Relansarea agriculturii, un angajament politic prioritar care trebuie onorat;

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Relansarea agriculturii, un angajament politic prioritar care trebuie onorat"

Politicile agricole și de dezvoltare rurală cuprinse în Programul de guvernare actual sunt destinate să asigure toate condițiile necesare pentru ca sectorul agricol să continue să fie un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, garantând venituri mai bune agricultorilor.

Dacă o politică este eficientă sau nu, o demonstrează cel mai clar rezultatele ei. Și rezultatele anului trecut vorbesc de la sine. În 2017, fermierii au obținut cele mai mari producții la grâu, la rapiță, la mazăre, la floarea-soarelui, la orz și orzoaică, la soia, la porumb, iar la cartofi și la struguri s-au atins cele mai mari producții medii la hectar.

Sunt convins că performanțele sunt în primul rând consecința directă a efortului depus de oameni, dar o contribuție trebuie să fi avut și câteva măsuri guvernamentale care au fost un sprijin concret și direct pentru agricultori. De exemplu, trebuie menționat că anul trecut au beneficiat de subvenții pentru agricultură circa 723.000 de fermieri si ele au fost plătite la timp, spre deosebire de anul 2016.

Tot anul trecut, Ministerul Agriculturii a derulat Programul de tomate. În cadrul acestuia, peste 4.000 de fermieri au beneficiat de ajutorul de 3.000 de euro. Fermierii înscriși au obținut o producție totală de 50.000 de tone de roșii fără pesticide, livrate pe piață, diminuându-se importul cu această cantitate. În octombrie 2017, a fost demarat ciclul al II-lea al programului.

Un alt program care începe să dea rezultate este Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, prin care crescătorii de ovine primesc un leu/kg pentru lâna comercializată. La acesta, și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, iar cantitatea totală estimată a fi colectată este de aproximativ 23.000 de tone. Deja, de la începutul sezonului de tuns al oilor, au fost strânse peste 1.500 de tone, din care 1.100 tone au fost trimise la export, către Turcia, India, China și Italia.

Pentru acest an, Ministerul Agriculturii are stabilite și alte programe ce urmează a fi derulate, toate cuprinse în Programul de guvernare. Acestea prevăd măsuri de promovare pentru porcinele și taurinele din rasele românești, apoi Programul Bivolița, Programele pentru păsări, pentru agricultura din zona montană, pentru dezvoltarea de depozite pentru legume-fructe, centre de preluare și prelucrare, Programul de încurajare a activităților din zona montană ș.a.

Dar, pentru a putea fi puse în practică, trebuie să existe o colaborare permanentă, coerentă, consecventă, între Parlament și Guvern. Iar Parlamentul este chemat să transforme aceste proiecte în legi. Sunt deja depuse la parlament, ca inițiative legislative, o parte dintre aceste programe: Programul de susținere a producătorilor din sectorul pescuitului și acvaculturii, care se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru acești producători, prin care se acordă 40% din investițiile realizate în domeniu; Programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor, a fructelor de pădure și a plantelor medicinale în zona montană. Valoarea totală a acestui program este de 66 de milioane de euro, pentru realizarea unui număr de maximum 658 de centre, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Așteptăm să fie depuse la Parlament și celelalte programe preconizate a fi puse în aplicare. Conferindu-le putere de lege, instituim ferm obligativitatea respectării lor, indiferent de echipa guvernamentală care se află la Palatul Victoria.

În plus, un alt tip de inițiativă legislativă poate de asemenea veni în sprijinul agriculturii și am în vedere, de exemplu, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I - IV din învățământul de stat și confesional. Dincolo de investiția în sănătatea copiilor noștri, această inițiativă poate constitui imboldul de care apicultorii români au nevoie acum, pentru ca România să redevină un un paradis al albinelor, al apiculturii, care trebuie păstrat, așa cum ne sfătuiesc străinii.

Agricultura rămâne o ramură principală a economiei naționale în toate statele, inclusiv în cele puternic dezvoltate. Problemele economice nu pot fi soluționate făcând abstracție de agricultură.

O trăsătură fundamentală a agriculturii românești constă în faptul că potențialul natural ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populație mult mai numeroasă decât cea existentă în prezent. În aceste condiții, importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare și diversificare a consumului.

Acest potențial natural este și principalul atu pe care se bazează măsurile de relansare a acestei importante ramuri a economiei. Scopul final ar trebui să fie dincolo de asigurarea necesarului, cantitativ și calitativ, de alimente pentru întreaga populație, la prețuri accesibile, câștiguri mai bune pentru agricultori, care să le permită o viață decentă. Până la urmă, dacă vorbim despre social-democrație, vorbim despre o viață mai bună pentru oameni, în termenii unui climat social echitabil și echilibrat. Este și angajamentul pe care Partidul Social Democrat și l-a luat la precedentele alegeri generale și pe care este decis să-l onoreze.

    Maricela Cobuz - declarație politică având ca obiect 16 noi molecule pe lista medicamentelor compensate și gratuite;

Doamna Maricela Cobuz:

"16 noi molecule pe lista medicamentelor compensate și gratuite"

Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat 16 molecule noi pe lista de medicamente compensate și gratuite, de care să beneficieze pacienții.

Boli precum tuberculoza, afecțiuni oncologice, astm bronșic, poliartrită reumatoidă, HIV/SIDA, dermatită atopică gravă vor putea fi tratate cu medicamente noi, de ultimă generație.

Tratamentul pentru afecțiunile oncologice - leucemie limfoblastică acută, mielom multiplu și mielom multiplu recidivant - va fi completat de 3 noi molecule, din cele 16, introduse în lista de medicamente gratuite.

Alte 9 molecule sunt destinate pentru tratamentul tuberculozei multidrog rezistente, prin care Ministerul Sănătății asigură accesul tuturor pacienților la tratament în momentul diagnosticării. Cele 9 molecule noi se adaugă celor 21 de denumiri comune internaționale, DCI, utilizate în tratamentul bolnavilor cu tuberculoză sensibilă la tratament sau multidrog - rezistentă, care se află în lista de medicamente compensate 100%.

Amintim faptul că pe listele DCI sunt cuprinse 2.684 de medicamente din clasa C2 și 4.399 de medicamente din clasele A-B-C1-C3-D, valabile de la 1 februarie 2018.

În calitate de medic și de membru al Comisiei pentru sănătate și familie, susțin accesul pacienților la tratamente moderne și inovatoare, la fel ca în celelalte state din Uniunea Europeană.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu titlul 27 martie, moment de unitate și solidaritate pentru toți românii;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"27 martie, moment de unitate și solidaritate pentru toți românii"

Astăzi, 27 martie 2018, am aniversat cu bucurie 100 de ani de la Unirea primei provincii istorice cu Patria-mamă, România. Basarabia deschidea calea către sărbătoarea de suflet a tuturor românilor cunoscută în istoriografie ca Marea Unire sau Unirea tuturor românilor.

Anul 1918 a fost și va rămâne cel mai important an din istoria statului român, înscris adânc în sufletul și în conștiința românească, un ideal care a îmbinat veacuri de zbucium, speranță, lacrimi, dorință cu clipe de biruință.

Desăvârșirea unității naționale, la finalul anului 1918, prin Unirea Vechiului Regat cu Basarabia - 27 martie/9 aprilie 1918, Bucovina - 15/28 noiembrie 1918 și Transilvania - 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a creat un impact pozitiv la nivelul mintal, românilor.

27 martie este un prilej în care fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund pentru cei care au făcut jertfa supremă pentru apărarea și întregirea teritoriului național. Generației eroice de la 1918, pentru cugetul, curajul, onoarea și pentru dragostea de țară îi datorăm respectul nostru profund!

În Decretul regal promulgat de Regele Ferdinand I al României, la data de 9 aprilie 1918, se menționa, printre altele, că potrivit Hotărârii Sfatului Țării, Basarabia "în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria (...) de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România."

Reiterez faptul că cele mai importante evenimente din istoria României se leagă de istoria PNL. Fie că vorbim despre Proclamarea Independenței în 1877, despre pledarea pentru introducerea votului universal în 1892, despre elaborarea devizei "Prin noi înșine" care este și astăzi deviza PNL, fie că vorbim despre Unirea de la 1 Decembrie 1918, despre reformele administrative, agrare din perioada interbelică, PNL a fost părtaș la toate aceste momente care au conferit stabilitate românilor. Făcând un arc peste timp, PNL are resursele și capacitatea pentru a crea astăzi cadrul unei Românii puternice.

Astăzi, poporul român are nevoie mai mult ca oricând să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat. "Aripile" identității naționale ale României sunt puternice, în ciuda ultimilor ani petrecuți sub auspicii incerte. Astăzi trebuie să fim mult mai solidari și să punem umărul la construirea unei Românii puternice, recunoscută pe toate meridianele lumii.

Ultimii 25 de ani au fost marcați de provocări și dezamăgiri, de reușite și de austeritate, de momente bune și de momente mai puțin bune, în care românii și-au găsit forța interioară să meargă mai departe. România este astăzi o națiune care a demonstrat umanității că dorește o schimbare, că are valorile materiale și umane necesare pentru a îndeplini acest lucru. Democrația a devenit un bun al nostru, al tuturor, și trebuie apărată cu orice preț. România este astăzi capabilă să furnizeze încredere partenerilor ei, să furnizeze stabilitate la nivel regional și continental.

Anul acesta vom sărbători centenarul Unirii, un moment de reflecție pentru întregul eșichier politic, pentru ceea ce va trebui să construiască pe viitor. Egoismul politic ar trebui lăsat deoparte și gândit un proiect pentru veacul viitor, un proiect care să insufle generațiilor viitoare importanța și rolul valorilor naționale.

În final, doresc să vă transmit că prezentarea continuă a evenimentelor negative din societatea noastră, denigrarea simbolurilor naționale, a valorilor societății căreia îi aparținem, a instituțiilor statului, nu va ajuta pe nimeni. Consider că o atitudine mai cumpătată și stabilă a tuturor va duce la progres.

Și vreau să mai transmit un mesaj: între frați nu există granițe!

La mulți ani, români! La mulți ani, România!

    Nicolae Giugea - declarație politică Domnul Daea a făcut de râs oaia;

Domnul Nicolae Giugea:

"Domnul Daea a făcut de râs și oaia"

Mie îmi este încă vie în memorie imaginea domnului Petre Daea, care, la braț cu protectorul Domniei Sale, Liviu Dragnea, amăgea crescătorii de ovine cu soluții miraculoase pentru stocurile de lână pe care aceștia le au și nu le pot valorifica într-un mod corespunzător. Nu pot să uit promisiunile făcute în urmă cu aproximativ un an, legate de organizarea unor centre de colectare a lânii, direct de la crescători, prețuri ferme pentru fiecare kilogram furnizat și decontări rapide pentru producători. Oare câți fermieri au visat și au sperat că aceste promisiuni nu sunt numai vorbe în vânt? Vă garantez că numărul lor este foarte mare!

În fapt, chiar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că în acest program s-au înscris nu mai puțin de 32.000 de crescători de oi și că s-a reușit "marea performanță" de a se colecta 1.500 de tone, adică vreo 4% din total.

Guvernarea făcută în râs, bazată pe glumițe răsuflate și pe gesturi profund neserioase, nu va putea ascunde niciodată lipsa de pricepere a miniștrilor, incompetența acestora și nici nu poate produce efecte favorabile în țară. Promisiunile s-au făcut și au rămas la stadiul de promisiuni. În schimb, episoadele tragi-comice cu care ne-a obișnuit domnul ministru Daea par că nu se mai termină, de parcă Domnia Sa ar vrea să detroneze recordurile serialului "Tânăr și neliniștit".

Mai deunăzi avea sub braț plăpumi de lână, sperând să impresioneze pe cineva că în acest mod a rezolvat problema stringentă a colectării acestei materii prime valoroase. Nu s-a lăsat și a trecut și la șosetele de lână, făcând comenzi, după tipicul electoral, la o mică fabrică de lângă Sibiu, care a reușit ca prin minune să reziste și să nu își închidă porțile. Văzând că nu-i iese nici așa, ministrul a început să fredoneze melodia salvării crescătorilor de oi și a lânii, prin stimularea producătorilor români de covoare tradiționale care, chipurile, vor cumpăra cantități impresionante de lână de la producători.

Vreau să înțelegeți că nu am dorit să fiu malițios la adresa domnului ministru Petre Daea, însă, atâta vreme cât Domnia Sa nu își ia rolul de ministru în serios, nici noi nu putem să-l tratăm cu vreo urmă de seriozitate. Din păcate pentru agricultura românească, performanțele slabe ale ministrului încep să se concretizeze de la o zi la alta. Cu excepția subvențiilor, care vin în agricultură automat, prin plăți de la Uniunea Europeană, toată lumea se întreabă oare ce a făcut domnul Daea până acum?

În legătură cu problema reală a stocurilor de lână pe care producătorii nu o pot valorifica singuri în condiții optime, domnul ministru s-a încurcat în propriile scamatorii și a uitat că, cel puțin oficial, crescătorii români de oi produc anual peste 36.000 de tone de lână. Neoficial, cu siguranță cantitățile sunt mult mai mari. Nici dacă ne-am înveli cu toții cu plăpumi de lână, ne-am încălța cu șosetele preferate ale ministrului și am cumpăra covoare din lână românească în fiecare cameră a caselor noastre, și le-am atârna și pe pereți, tot nu am ajunge să folosim toată cantitatea de lână care se produce în România. Apoi, ceea ce a uitat să spună ministrul Daea este faptul că din zecile de fabrici românești care produceau în 1990 diverse țesături, covoare și produse pe bază de lână, astăzi mai sunt active doar câteva la nivelul întregii țări. Despre exporturi chiar nici nu s-a deschis discuția, pentru că lâna, ca materie primă, nu mai are căutarea de odinioară, cel puțin pe piețele occidentale.

Mi-aș fi dorit ca ministrul Daea să aibă succes în politicile și în promisiunile făcute, însă lumea s-a schimbat enorm în ultimii 30 de ani, iar domnul ministru încă nu a realizat acest lucru. Un ministru care și-ar lua misiunea în serios, n-ar trebui să stea toată ziua prin piețe, la degustări de pastramă și zacuscă. Ar trebui să nu doarmă nopțile până nu ar pune în funcțiune sisteme și programe de finanțare a producătorilor, a investițiilor primare în infrastructura agricolă, astfel încât aceștia să devină mai competitivi. Tractoare nu sunt, treierătoarele sunt puține, iar mecanizarea este specifică doar marilor fermieri, care și aceștia sunt mult prea puțini. Agricultura românească stă pe umerii micilor fermieri. Despre lâna pe care ministrul o consideră "o podoabă frumoasă", ministrul ar fi trebuit să nu se obosească stând lângă cântare sau lângă mașini de testare a lânii. Ca ministru, responsabil la nivel național de soarta agriculturii, putea să stabilească acorduri de comerț avantajoase cu state puternic interesate de această materie primă, care ar fi venit ele, însele, să testeze, să cântărească lâna, să o transporte și chiar să o plătească mult mai bine decât un leu pe kilogram.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată România a început la Iași. Unirea a început cu Basarabia!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România a început la Iași. Unirea a început cu Basarabia!"

Acum un secol, în ziua de 27 martie, Basarabia revenea la Țara-mamă, după ce a fost ruptă din teritoriul Moldovei, iar românii de aceiași limbă și credință au fost separați de istorie de o parte și de alta a Prutului. Gestul reunirii tuturor moldovenilor a fost unul de mare curaj, animat de idealul unei Românii mari, țară a tuturor românilor. Această dorință, a cărui început a fost în 1859, la Iași, Unirea Moldovei cu Țara Românească, va fi fost împlinită la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

În aceste zile, la rândul nostru, vorbim cu mult curaj nu despre un nou ideal de unire a Moldovei cu România, ci exact despre același vis din totdeauna, cel al reîntregirii tuturor teritoriilor noastre. Românii de pretutindeni doresc acest lucru prin dreptul lor natural de a viețui în aceeași țară, fii ai aceluiași neam, ai aceleași sfinte credințe în Dumnezeu!

Acum, în anul Centenarului, România își asumă strângerea relațiilor cu Republica Moldova la un nivel care nu a mai fost vizat de zeci de ani. Obiectivele asumate ale Guvernului țării noastre presupun intensificarea sprijinului direct, prin proiecte de investiții în domeniul energiei, și transporturilor.

În privința infrastructurii, România se va angaja la finalizarea Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și la investiții în liniile electrice și poduri. În același timp, vor fi derulate și proiecte în domeniul social, cum ar fi, extinderea SMURD pe tot teritoriul Republicii Moldova, în domeniul sănătății, în domeniul educației, al culturii, dar și formării elitelor prin bursele de studii.

Această apropiere a României de Republica Moldova înseamnă pași concreți, reali, pentru a ne regăsi reuniți într-un ideal al democrației, al prosperității și al dezvoltării, sub umbrela Uniunii Europene. Este de netăgăduit rolul esențial pe care noi trebuie să ni-l asumăm în integrarea europeană a Republicii Moldova.

Aminteam mai înainte faptul istoric prin care țara noastră a început practic la Iași, în 1859, când s-a înfăptuit Actul de Unire al statului modern, România. Atunci Iașiul era capitala administrativă, academică și culturală, un centru adevărat al coagulării idealurilor românești. Este suficient să ne uităm pe harta vremurilor de atunci, ca să înțelegem că Iașiul era punctul în care convergeau energiile și aspirațiile românilor.

Tot Iașiul a fost capitala de război atunci când, în Primul Război Mondial, Casa Regală și Guvernul și-au găsit refugiu pentru a gestiona o țară ocupată de armate străine. Efortul de a susține trupele române, lupta cu tifosul, administrarea statului, toate acestea le-a dus cu succes Iașiul, oraș aflat sub bombardament.

Acum, când vorbim despre apropierea fraților de pe ambele maluri ale Prutului, de unire în context european, și de reîntregire, consider că Iașiul trebuie să fie din nou punctul de convergență a împlinirii tuturor acestor dorințe. Iașiul trebuie să devină centrul administrativ, cultural și economic care să gestioneze toate aceste relații cu Republica Moldova.

De aceea, trebuie să luăm cu toții în considerare învestirea Iașiului cu încrederea de a gestiona, în anii care urmează, complexitatea împlinirii idealurilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului!

România a început la Iași. Unirea a început cu Basarabia!

    Mihai Niță - declarație politică cu titlul Politichie la botul calului;

Domnul Mihai Niță:

"Politichie la botul calului"

Este deja prea mult, inacceptabil de mult timp, de când Parlamentul României s-a transformat din tribună politică în scenă de bâlci, pe care ar putea s-o aprecieze numai consumatorii de la bodegă, după ce s-au aghezmuit vârtos, și amatorii de bancuri cu politicieni. Uneori am impresia că actorii unor scene jenante, scandaloase, provocate în forumul suprem al țării acționează deliberat în scopul decredibilizării instituției în care lucrează, sau în care ar trebui să lucreze. Dacă o fac în mod inconștient, este la fel de grav.

Am asistat, frecvent, la scene ridicole, care sunt preferate acțiunilor cu adevărat politice, dar care se pretind a fi demonstrații de protest cu caracter ideologic sau moralist. De la țopăieli asociate cu însemne grafice ale unor organizații străine de interesele românilor până la concursul patologic al decibelilor în sălile de lucru, vocea rațiunii este contracarată de sunetele emise prin aparatura audio special adusă, pentru a transforma lucrările comisiilor parlamentare în haos. Autorii acestor gesturi ridicole și revoltătoare aduc un afront noțiunii de inteligență, căci politica s-ar asorta bine cu politichia, dacă ar avea o rațiune corectă. Au fost momente când reprezentanți ai Parlamentului au trecut de la provocări deșănțate la agresiuni fizice. Cu atât mai rușinos pentru niște personaje, de la care cetățenii României așteaptă exemple de comportament și de atitudine demnă. Asta este tot ce le putem arăta?

Colegi mai nou sosiți în instituția elitei politice s-au substituit cameramanilor, provocându-și colegii la reacții necontrolate, pe care le promovează ulterior în rețelele de socializare. Să nu fi auzit ei niciodată de unii dintre marii oratori din istoria parlamentarismului românesc? Tot ce este posibil. Altfel, ar fi înțeles că lupta politică nu se poartă prin gesturi stupide, de cea mai joasă speță, ci prin discursul inteligent și elegant adresat colegilor de la tribuna la care au acces și care, pesemne, îi irită. Le este mai la îndemână comportamentul suburban. În acest caz, devine justificată întrebarea cetățenilor care asistă la asemenea episoade: "Cum or fi ajuns ăștia în Parlament?" Desigur, democrația vă oferă libertatea de exprimare. Dar, "o libertate fără limite ucide libertatea".

Glasul norodului este cea mai mare putere, spune un proverb românesc. Vă mai interesează, stimați colegi, ce crede și ce glăsuiește norodul despre noi? Vă mai amintiți ce glăsuiam, fiecare dintre noi, în campaniile electorale? E clar că unii dintre noi au uitat, din momentul în care au fost confirmați ca parlamentari. Oamenii ne-au trimis aici cu speranța că le vom face legi bune, sănătoase, pentru că "Legea este prietenul celui slab", după cum credea Schiller. Sau așa ar trebui să fie.

Rostul Parlamentului este să legifereze, mereu cu gândul la poporul pe care-l reprezintă. Spectacolul în această instituție își găsește locul numai dacă se materializează în discursuri politice și inițiative menite să aducă cele mai bune soluții pentru elaborarea legilor. Miile de amendamente prezentate de o parte a opozanților, pentru diminuarea eficienței muncii noastre, sunt complementare cu scenele ilare prestate, despre care făceam vorbire anterior. Iată de ce este greu de crezut în coincidențe nevinovate.

Gândiți-vă, onorabililor, la ce mesaje veți mai putea să recurgeți într-o viitoare confruntare electorală, când votanții dumneavoastră vă vor întreba ce ați făcut pentru ei timp de patru ani! Dacă nu, cumva, cheful de muncă v-a părăsit și nu veți binevoi să continuați cu teatrul dubios pe care l-ați practicat și pentru care ați fost bine plătiți din bugetul statului român.

Luați aminte la vorbele lui Petre Țuțea - "Ordinea de drept este una din mărețiile omului".

Când vă mai încearcă impulsul nefericit de a vă manifesta în maniera jalnică de până în prezent, poate vă cuprinde și un sentiment de rușine și de respect față de unul dintre cei mai profunzi gânditori ai națiunii române.

    Daniela Oteșanu - declarație politică intitulată O lege nu este perfectă, dar, cu siguranță, este perfectibilă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91 a fost adoptată în Parlament;

Doamna Daniela Oteșanu:

"O lege nu este perfectă, dar, cu siguranță, este perfectibilă. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91 a fost adoptată de Parlament"

Declarația mea politică de astăzi se referă la O.U.G. nr. 91 din 2017 privind modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a fost adoptată de Parlament la 7 martie, cu 175 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă și 14 abțineri.

Cu o zi înainte ca ordonanța să treacă de Parlament, aceasta a fost dezbătută în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, unde au fost acceptate mai multe amendamente pentru corectarea unor disfuncționalități identificate de instituțiile publice în procesul aplicării Legii nr. 153/2017.

Prin adoptarea amendamentelor au fost majorate salariile, prin mărirea grilelor de salarizare pentru inspectorii de specialitate din Consiliul Concurenței, amendament pe care l-am susținut alături de colega mea, Luminița Jivan, și președintele Comisiei pentru muncă, domnul Adrian Solomon. Salariații Consiliului Concurenței vor beneficia și de spor de complexitate de 10%. Directorii din deconcentratele din Ministerul Sănătății și din Ministerul Educației Naționale și salariații Curții de Conturi și cei ai Agenției Naționale de Integritate vor beneficia de un spor de complexitate de 15%, iar angajații Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor de un spor de 10% ca și experții criminaliști.

Vești bune au primit și conducerile Inspectoratelor Școlare Județene, ale căror grile au fost modificate, în sensul creșterii.

Polițiștii și jandarmii au beneficiat și ei de adoptarea unor amendamente, astfel că jandarmii vor primi indemnizație de 10% pentru intervenții, polițiștii vor avea orele suplimentare plătite cu 75% din solda de bază, iar de la 1 martie, tot personalul ambulanțier, inclusiv șoferii de pe ambulanțe, va intra pe grila din 2022. Managerul general și managerii de spitale care au mai mult de 400 de paturi vor avea salariul cel puțin egal cu salariul de bază al directorului medical, majorat cu 10%.

De majorarea cu 10% a salariului beneficiază și psihologii din unitățile sanitare, unitățile de asistență medico-socială și unitățile de asistență socială. Cu 12,5% crește și salariul funcționarilor publici cu statut special din administrația penitenciară, armată și poliție.

Personalul de specialitate și funcționarii publici din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Administrației Prezidențiale, din ministere, din deconcentrate precum și funcționarii publici parlamentari vor beneficia de o majorare cu 15% a salariului de bază.

Așadar, cu aceste amendamente, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91 din 2017 a fost adoptată de Parlament, au fost corectate neclaritățile și disfuncționalitățile, iar aceste modificări au adus măriri salariale anumitor categorii de bugetari.

    Radu-Adrian Pau - declarație politică cu titlul Mamele minore, stigmatizate pe nedrept!;

Domnul Radu-Adrian Pau:

"Mamele minore, stigmatizate pe nedrept!"

Problema fetelor minore care au devenit mame este un fenomen îngrijorător, în ciuda eforturilor guvernamentale din ultima perioadă. Din nefericire, nu prea sunt statistici oficiale conforme cu realitatea, dar este clar că în ultimii ani numărul minorelor care au devenit mame, unele chiar la 11 ani, la 12 ani sau la 13 ani, a crescut alarmant în România. Este evident că societatea românească se confruntă cu o adevărată problemă în ceea ce privește educația sexuală, prevenirea sarcinilor și mentalitatea. Toate acestea concură la creșterea nedorită a fenomenului "copii cu copii". Numărul mare al minorelor care fac avorturi este, de asemenea, generator de îngrijorare.

Din păcate, nu vorbim doar despre minorele care nasc în urma căsătoriilor nefirești dintre copiii din comunitatea romilor, deoarece, se pare, că asistăm la un fenomen național. Este necesar ca societatea civilă și autoritățile abilitate să manifeste o mai mare preocupare pentru diminuarea acestei stări de lucruri, cu atât mai mult cu cât numărul copiilor abandonați imediat după naștere a crescut simțitor.

La agravarea acestui fenomen se adaugă și o situație de discriminare a mamelor minore în mass-media. Mă refer la prezentarea în diferite jurnale ale televiziunilor și în presa scrisă a mamelor minore, supuse astfel unor privațiuni de ordin intim și social. Știrile respective incriminează exclusiv persoanele de gen feminin.

Astfel de prezentări unilaterale, ale așa-numitei vinovății a minorelor care au devenit mame, pot constitui o discriminare. În niciun caz, însă, din cele prezentate în mass-media, nu apar persoanele de sex masculin, respectiv tații, fapt absolut reprobabil, pentru că, în astfel de situații-limită, partea de vină trebuie împărțită în mod egal între părinți. În aceste condiții, mamele minore sunt din start dezavantajate, iar procesul de reintegrare socială va fi umbrit de stigmatul arătatului cu degetul...

    Petru Movilă - declarație politică intitulată Un Centenar ca pentru Kim-Jong-un;

Domnul Petru Movilă:

"Un Centenar ca pentru Kim Jong-un"

Luna martie a fost marcată de evenimentele dedicate zilei de 27 martie, pentru celebrarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, precum și de toate declarațiile de unire semnate de unitățile administrative din ambele țări. Mă bucur pe această cale să vă readuc în atenție faptul că, în România, noi, Partidul Mișcarea Populară, filiala Iași, am fost cei care am dat startul acestor acțiuni, colegii mei consilieri locali fiind primii care au depus un proiect de hotărâre privind semnarea de către Primăria Municipiului Iași a Declarației de susținere a unirii dintre Republica Moldova și România.

Însă, după ziua de ieri a venit momentul să analizăm situația reală din România. Sărbătorim 100 de ani de la Unire, 100 de ani în care Guvernele care s-au succedat pe la Palatul Victoria nu au fost capabile fie să contureze o strategie clară pentru țară, fie nu au fost capabile sau nu au vrut să continue planurile administrațiilor precedente.

De aceea, astăzi, la 100 de ani de la Unirea provinciilor românești, România nu are un proiect unitar și concret dedicat Centenarului. Ce să mai vorbim despre autostrăzile promise pentru unirea Moldovei de Transilvania, în condițiile în care Programul Centenar este un întreg manifest dedicat marelui președinte Liviu Dragnea. Documentele asumate de Guvernul actual arată de parcă angajații Guvernului s-au inspirat de la Kim Jong-un. Ca de la conducător suprem la conducător suprem, manifestările Centenarului sunt dedicate marelui partid din România, PSD, și marelui președinte instaurat în vârful aceluiași partid dodoloț.

Este momentul să trecem peste aceste acțiuni superficiale. Centenarul nu trebuie să însemne conferințe peste conferințe, evenimente fără structură și fără însemnătate, unde unul sau altul să vină și să laude.

Partidul Mișcarea Populară își dorește un Centenar cu inaugurări de autostrăzi care să lege Moldova de Transilvania, cu acțiuni concrete și realizări vizibile și cu cât mai puține conferințe și vorbărie fără sens.

Trebuie să trecem de momentul declarațiilor simbolice, să sărbătorim așa cum se cuvine Centenarul și să ne pregătim pentru unirea celor două țări. Să ne facem strămoșii mândri și să-i comemorăm așa cum se cuvine pe cei care acum 100 de ani și-au pierdut viața pentru unire, precum și pe cei care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-și vedea țara întreagă.

Haideți să nu ne mai inspirăm de la Kim Jong-un și să ne întoarcem la Alexandru Ioan Cuza, la Ferdinand I, la Iuliu Maniu și la toți marii români care au conturat România zilelor noastre.

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică Nu mai sunteți mândri că sunteți români?;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Nu mai sunteți mândri că sunteți români?"

Cele două partide care conduc astăzi România, PSD și ALDE, i-au mințit deopotrivă pe angajați, pensionari, pe elevi și pe studenți, dar și pe cei care muncesc zi de zi în economia privată cu promisiunea că viața lor se va schimba, peste noapte, în bine. Spuneau cu voce tare că sunt mândri că sunt români, iar astăzi, din cauza politicilor dăunătoare, banii românilor alimentează preponderent importurile, pentru că agentul economic român este tot mai slab, tot mai neajutorat, tot mai expus riscului de a intra în insolvență sau faliment.

În anul 2017, două Guverne PSD-ALDE au dus economia și politica fiscală a țării din gard în gard, din modificare în modificare, iar acum încep să se vadă efecte dezastruoase ale tuturor măsurilor nocive luate în ultimele 15 luni. Registrul Comerțului a arătat, negru pe alb, că ritmul în care firmele din România se suspendă a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 4 ani. Dar îi pasă cuiva din Guvern?

Așadar, numai în prima lună și-au suspendat activitatea 2.472 de firme, iar perspectivele sunt tot mai sumbre. Încrederea în economia românească scade nu numai în ochii investitorilor străini, dar și în cei ai românilor.

Pe lângă faptul că mii de firme se suspendă lunar, efectele guvernării antieconomice se văd și în ritmul de înființare de noi firme, acesta ajungând în prezent la cel mai mic nivel din ultimii 5 ani. Din cauza incertitudinii legislative totale din România, în care Guvernul modifică astăzi o ordonanță dată săptămâna trecută, a făcut praf orice plan de afaceri, mai ales pentru agenții economici mici și mijlocii. Am ajuns ca în țara cu o creștere economică foarte mare, pe alocuri gonflată, de 7% din PIB, rata de supraviețuire a firmelor să ajungă la 52% și aceasta este în continuă degradare. Așadar, una din două firme dispare mai devreme sau mai târziu, iar inamicul numărul unu nu este nepriceperea antreprenorului, ci chiar Guvernul. Da, Guvernul, care ar fi trebuit să le sprijine.

Au promis Programe de tipul Start-up, înființări de mii de firme, însă toate acestea au rămas doar pe hârtie, pentru că, în realitate, programele nu au devenit funcționale din lipsa alocărilor financiare. Au promis concurență loială și o prezență cât mai mică a statului în economie, iar astăzi agentul economic român este lovit din toate părțile de concurența neloială din țară și din străinătate și de companiile de stat obligate să intre pe piața achizițiilor publice.

Să nu uităm că, în anul 2017, am avut cel mai mic nivel al investițiilor publice din ultimii 12 ani, pentru că banii au fost tăiați dintr-o lovitură la rectificările bugetare. Investițiile publice nu doar că aduc efecte favorabile prin construcția de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale, dar generează și comenzi pe orizontală pentru agenții economici mici și mijlocii, care pot să vândă în țară producția lor, superioară calitativ. În an de creștere economică record, nu s-a construit absolut nimic. Nu vreau să mă mai întristez și să mă mai gândesc și la faptul că de aproape doi ani nu am luat mai nimic din banii gratuiți care zac la Uniunea Europeană și din care am fi putut să facem o Românie modernă!

Oare când o să avem un guvern care să vadă cum statele dezvoltate îți susțin firmele autohtone cu toată forța, pentru că firme din țară sunt cele care te ajută și la bine și când ți-e greu? Oare cât o să mai așteptăm să vedem reconstrucția României prin forțe proprii și prin fondurile europene nerambursabile? PNL are obligația de a veni la guvernare, cât mai repede, să fie partenerul direct și loial al antreprenorilor români și să reconfirme faptul că este partidul care a modernizat România.

    Anișoara Radu - declarație politică cu titlul 27 martie - un eveniment, mai multe istorii;

Doamna Anișoara Radu:

"27 martie - un eveniment, mai multe istorii"

Ieri s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, un eveniment care a pus bazele constituirii României Mari.

În anul Centenarului, acest eveniment nu are doar o simplă valoare istorică, ci evocă o năzuință neabătută a poporului român, de a fi unit în granițele sale istorice.

Parlamentul României a marcat evenimentul printr-o ședință solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, în cadrul căreia a fost adoptată o Declarație solemnă care enunță speranța unui viitor comun al românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Am intitulat această declarație politică "27 martie - un eveniment, mai multe istorii", deoarece aș dori să subliniez anumite elemente referitoare la Unirea Basarabiei cu Regatul României, dintr-o perspectivă mai puțin cunoscută.

Am apelat, în acest sens, la un document istoric de o importanță deosebită pentru istoria României, respectiv, "Memoriu confidențial trimis de Nicolae Titulescu Regelui Carol al II-lea al României, referitor la istoricul relațiilor româno-sovietice, la începutul anului 1940".

Este important pentru noi, oamenii politici, să înțelegem corect situația politico-juridică din acele momente, să acceptăm și aspectele care, poate, nu ne sunt întotdeauna favorabile și să luptăm întotdeauna pentru idealurile românilor.

Revenind la memoriul lui Nicolae Titulescu, cel mai de seamă ministru de externe al României, acesta scotea în evidență problemele pe care le avea România cu privire la Unirea din 1918. Astfel, acesta menționa, și vă cer îngăduința de a-mi permite să citez in extenso: "Primul nostru titlu în ceea ce privește Basarabia, după Marele Război, este autodeterminarea din 1918, Basarabia a vrut să se alipească Patriei-mame. Este un fapt care ar trebui să aibă o importanță capitală, dacă condițiile legale ale unei autodeterminări sunt întrunite. Dar au fost ele? (...) autodeterminarea a avut loc în vreme ce trupele române ocupau Basarabia, în virtutea hotărârii pe care Guvernul Ion Brătianu a luat-o în timp util. (...) Dar autodeterminarea este, ca să spunem așa, plebiscitul. Orice plebiscit, pentru a avea o valoare de drept internațional, trebuie să se desfășoare în libertate. De aceea, acolo unde a fost folosit foarte adesea (...) forțe internaționale au fost acelea care au menținut ordinea și nu forțele militare ale uneia sau alteia din părțile interesate. (...) Un alt titlu în virtutea căruia România crede că posedă Basarabia este Tratatul semnat în 1920 de Franța, Anglia, Italia și Japonia. (...) Am citit repede tratatul și am observat imediat două lucruri: a) Că brațul Chilia, care aparținea în deplină suveranitate Rusiei, trecea, în virtutea noului tratat, sub controlul Comisiei Europene a Dunării; b) Că în realitate marile puteri nu ne dădeau Basarabia, deoarece li se recunoștea rușilor dreptul de a face apel la Societatea Națiunilor pentru întreaga chestiune privind Basarabia. Cu alte cuvinte, ceea ce ne acordau aliații era un proces de pledat în fața Societății Națiunilor. (...) Cât valorează, din punct de vedere juridic, Tratatul din 1920? (...) Dar la noi s-a comis greșeala de a considera acest tratat ca o sursă de drept, cu condiția ca el să fie ratificat de semnatari. S-a făcut, de asemenea, greșeala de a nu cere Japoniei ratificarea, în momentul când chestiunea îi era indiferentă sau chiar agreabilă. (...) trebuie recunoscut că, din punct de vedere juridic, Tratatul din 1920 nu ne poate da Basarabia. El are totuși o mare valoare morală. El angajează Marea Britanie și Franța, care ar putea cu greu să ne conteste, vorbind în mod juridic - posesiunea legală a Basarabiei, odată ce au semnat și ratificat Tratatul din 1920."

Toate aceste elemente politico-juridice nu pot pune sub semnul întrebării adevărul istoric, acela că Basarabia sau Republica Moldova de astăzi a fost, este și va fi întotdeauna pământ românesc.

Dar, în calitate de oameni politici, suntem obligați să cunoaștem toate aceste aspecte și să nu ne mulțumim cu puțin, să luptăm pentru interesul național tot timpul și să obținem cât mai multe lucruri pentru România.

Astăzi, Unirea României cu Republica Moldova pare un deziderat îndepărtat, dar lucrurile se pot schimba în favoarea noastră. Odată ce Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene, oportunitatea unirii ni se va deschide din nou, așa cum s-a întâmplat și la începutul anilor `90, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, o oportunitate de care nu am profitat. Depinde numai de elita politică să profite de oportunitățile istorice pentru România și Republica Moldova.

Dumnezeu să binecuvânteze România, Republica Moldova și poporul român!

    Raluca Turcan - declarație politică intitulată Stabilitatea financiară a țării este în pericol;

Doamna Raluca Turcan:

"Stabilitatea financiară a țării este în pericol"

Execuția bugetului general consolidat ne arată, negru pe alb, că finanțele României sunt în mare dificultate. Deficitul bugetar este de 10 ori mai mare decât în anul 2017, urcând la 5,5 miliarde, adică la 0,59% din PIB. Un asemenea nivel nu am mai avut din perioada crizei economice.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 38,5%, în condițiile în care veniturile nu au avut decât o creștere de 21,3%. Informațiile pe care le avem ne spun că problemele se agravează și mai mult în luna martie, când ritmul încasărilor va fi și mai mic, pentru că evaziunea fiscală este neatinsă, iar cele mai importante venituri ale bugetului vin din impozitele pe salarii și din contribuțiile sociale. Cu excepția subvențiilor din agricultură, Guvernul nu a încasat nimic de la Comisia Europeană în primele două luni ale anului.

Cui i-a folosit revoluția fiscală a PSD-ALDE? Salariul mediu net pentru luna ianuarie a scăzut cu 5,5%, puterea de cumpărare s-a erodat cu 4,72% într-un an, din cauza creșterii accelerate a prețurilor, iar veniturile la bugetul de stat ne arată că nu avem o creștere economică sănătoasă.

Singura șansă pentru a evita un colaps al bugetului de stat se află în demararea, de urgență, a programelor cu finanțare europeană, care ar putea să aducă, numai în anul 2018, peste 20 de miliarde de lei. Dacă Guvernul nu se trezește nici în ceasul al 12-lea, avem toate motivele să le solicităm acestor incompetenți demisia, în bloc! Să recunoască în fața tuturor că sunt incapabili să guverneze!

    Aurel-Robert Boroianu - despre moțiunea simplă depusă de PNL împotriva ministrului culturii și identității naționale;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

PNL a depus la Camera Deputaților moțiunea simplă împotriva ministrului culturii și identității naționale, cu titlul - "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni, Centenarul Marii Uniri"

Am semnat, alături de toți colegii mei, deputați liberali, Moțiunea simplă împotriva Ministrului Culturii și Identității Naționale, domnul George Ivașcu, cu titlul: "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri". Aceasta a fost depusă luni, 26 martie a.c., în plen, de Grupul Parlamentar al PNL din Camera Deputaților.

Noi, liberalii, am considerat absolut necesar acest demers, pentru a trage un semnal de alarmă serios ministrului de resort, având în vedere că mai sunt doar opt luni până la 1 decembrie, când Centenarul Marii Uniri ar fi trebuit marcat pe măsura importanței lui deosebite pentru istoria noastră, a tuturor românilor.

Dar, din păcate, cele trei guverne PSDragnea nu au făcut absolut nimic până în prezent în acest sens. Deși la nivelul Guvernului a fost înființat Departamentul Centenar, încă din iulie 2016, deci de aproape doi ani, totuși acesta nu a reușit să implementeze nici măcar un singur proiect, având în continuare doar un simplu rol decorativ.

La aniversarea celor 100 de ani de la făurirea Statului unitar modern, românii ar fi trebuit să beneficieze de implementarea unei serii de proiecte importante de țară, care să celebreze așa cum se cuvine anul Centenarului! Dar au parte doar de luptele interne din PSD, de un sac de promisiuni deșarte, precum și de cele mai dese schimbări de guverne ale aceleiași puteri. Dar au parte, mai ales, de foarte multe schimbări ale miniștrilor culturii și ale secretarilor de stat responsabili de pregătirea Centenarului, care nu au făcut absolut nimic concret până acum, ci, și mai grav, au reușit doar să bulverseze tot mecanismul de pregătire și de organizare a acestui eveniment!

La trei luni de la intrarea în anul Centenarului, noul Guvern PSDragnea-Dăncilă a găsit de cuviință să anuleze tot efortul administrațiilor publice locale - primării și consilii județene - și al muzeelor, care depuseseră 2.048 de proiecte pentru Centenar, dar care, culmea iresponsabilității, au fost retrase recent de actualul ministru al culturii, domnul George Ivașcu!

Deși PNL a făcut numeroase demersuri pentru a trezi partidele puterii aflate la guvernare, PSD și ALDE, semnalând deseori situația gravă în care se află domeniul cultural românesc, înainte de celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918, lucrurile încă stagnează, fără nicio apăsare, la Guvern.

Sperăm, totuși, ca această moțiune simplă să-i readucă urgent la realitate pe guvernanții domnului Dragnea, responsabili de acest mare eveniment, și să nu ajungă să facă de râs România și românii, lăsând pentru următorii 100 de ani finanțarea unor proiecte coerente și concrete, care să-i facă mândri pe români atunci când își celebrează cel mai important moment din istorie!

    Viorel Stan - declarație politică Investim în educație;

Domnul Viorel Stan:

"Investim în educație"

Dacă de obicei găsim o mulțime de defecte sistemului de învățământ din România, de data aceasta primim o veste care ne arată că se poate. Și aici fac referire la Legea pentru modificarea art. 84 alin. (1) și alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Conform acesteia, adolescenții din învățământul preuniversitar vor beneficia de tarife reduse cu cel puțin 50% la transportul local și vor plăti cu 75% mai puțin pentru evenimente culturale.

Proiectul a fost inițiat de 62 de parlamentari ai PSD, care considerau că în forma actuală a Legii educației se creează o discriminare față de studenții de până în 26 de ani, care beneficiau de tarife reduse cu minimum 50% pentru transportul local în comun. De asemenea, era limitat și dreptul autorităților locale de a stabili reduceri mai mari pentru aceste abonamente. Acum, însă, noile modificări au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis și urmează să fie puse în aplicare.

Potrivit actului normativ, reducerile vor fi aplicate pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, pe tot parcursul anului calendaristic. Astfel, toate primăriile din țară sunt obligate să deconteze jumătate din banii pe care elevii îi dau pe naveta către școală, chiar dacă nu au destule fonduri în buget.

Pe lângă reducerile aplicate la mijloacele de transport, elevii vor putea obține bilete ieftine la concerte, spectacole de film sau de teatru organizate de instituții publice. La toate acestea, reducerile vor fi de aproximativ 75%.

De ce am ales să vorbesc despre această lege? Consider că era absolut necesară și că, odată cu adoptarea ei, vom vedea mai multe schimbări în bine în învățământul românesc. Cred că legea va ajuta la reducerea abandonului școlar, mai ales că, în prezent, abandonul școlar atinge un procent de 40% din unitățile de învățământ din mediul rural, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în licee. Iar una dintre cauzele abandonului școlar o reprezintă naveta pe care mulți copii sunt nevoiți să o facă, în fiecare zi, până la școală. Sunt mii de elevi care străbat kilometri întregi, prin noroi sau în ger.

De asemenea, inițiativa va veni în ajutorul copiilor care au o situație materială precară și care, până acum, n-au avut șansa să ajungă într-o sală de spectacole sau de cinema.

Este un alt pas spre o școală românească mai performantă, spre rezultate mai bune la examenele elevilor noștri, spre un viitor mai bun al tinerilor acestei țări.

    Florinel Stancu - declarație politică având ca temă Ziua mondială a apei, pentru România;

Domnul Florinel Stancu:

"Ziua mondială a apei, pentru România"

Am marcat, la 22 martie, Ziua mondială a apei, o zi pe care Adunarea Națiunilor Unite a stabilit-o în anul 1993, nu pentru a sărbători, ci pentru a ne aminti că trebuie să ocrotim acest dar neprețuit al naturii, pe care alte popoare, din păcate, nu îl posedă. Organizația Națiunilor Unite estimează că, până în anul 2025, aproape 1,8 miliarde de oameni vor locui în țări sau în regiuni în care apa va fi o problemă. Pe mine aceste date mă înspăimântă. Noi, românii, putem spune că suntem binecuvântați pentru faptul că deținem o resursă de apă atât de bogată. În același timp, trebuie să conștientizăm că lucrurile nu vor sta totdeauna așa, dacă nu vom deveni mai responsabili și mai atenți cu una dintre cele mai importante resurse de viață.

Citeam într-un comunicat emis zilele trecute, că Obiectivul 6 al Dezvoltării durabile de pe Agenda ONU 2030 impune ca toată populația planetei să aibă acces la resurse de apă de calitate și include obiective privind protejarea mediului natural și reducerea poluării. Plantarea de păduri noi, reconectarea râurilor în zonele inundabile și restaurarea zonelor umede reprezintă un mod durabil și rentabil, pentru a ajuta la reechilibrarea ciclului apei, la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și pentru a îmbunătăți sănătatea și mijloacele de trai ale omului.

Pentru asta am optat și am dezbătut în fiecare zi din mandatul acesta. Asta voi face și de astăzi înainte, indiferent de ce mi-ar spune unii sau alții. Consider că natura și mediul în care viețuim cu toții nu poate fi negociat. România noastră cu păduri și ape nu poate fi supusă negocierilor și neglijenței. Este de datoria fiecăruia din noi să marcăm această zi printr-o cooperare extinsă, prin care să facem față provocărilor cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creșterea cererii de acces la apă și la serviciile în domeniu.

Resursele de apă și gama de servicii pe care le furnizează susțin creșterea economică, reducerea sărăciei și durabilitatea mediului. România va deveni mult mai importantă pentru Europa și din acest punct de vedere, iar noi trebuie s-o pregătim în fața viitoarelor provocări, s-o menținem curată și cu o natură protejată.

Tema Zilei mondiale a apei din acest an a fost "Natură pentru apă". Potrivit worldwaterday.org, ea se axează pe explorarea soluțiilor din natură, pentru a face față provocărilor legate de apă cu care ne confruntăm în secolul al XXI-lea - inundații, secetă, poluare, daune aduse mediului, împreună cu schimbările climatice. Țara noastră se confruntă frecvent cu inundații și secetă. În ultimii ani, am reușit să reducem considerabil din calamitățile care se abăteau asupra cetățenilor. Totul a fost posibil datorită cooperării dintre oameni și instituțiile statului. Acest lucru mă face să propun pentru anul viitor ca tema Zilei mondiale a apei să fie "cooperare pentru viitorul apelor"!

    Corneliu Ștefan - declarație politică intitulată Unirea Basarabiei cu Țara-mamă, primul pas spre făurirea României Mari!;

Domnul Corneliu Ștefan:

"Unirea Basarabiei cu Țara-mamă, primul pas spre făurirea României Mari!"

În urmă cu 100 de ani, la 27 martie 1918, națiunea română a început să arate lumii că are voință, forță și dorință de libertate. Basarabia s-a unit atunci cu Patria-mamă. A fost prima provincie străbună care s-a alipit României. Evenimentul rămâne memorabil, un semnal clar, limpede, pentru unitate, pentru democrație, pentru integrare în rândul țărilor civilizate.

Visul de veacuri al românilor a început să se împlinească la 27 martie 1918. Lupta înaintașilor pentru independență, pentru suveranitate, nu a fost zadarnică. Revărsarea dorinței de unire nu a mai putut fi oprită de nicio forță potrivnică. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, zăgazurile construite de cotropitori au fost rupte, rase de pe fața pământului. Atunci, prin voința neamului, s-a creat o Românie unică, puternică și independentă.

Acum, în anul Centenarului, ar trebui ca peste tot în România să clocotească istoria, emoția, dorința de unitate, de echilibru, de conlucrare pentru bunul mers al treburilor țării. Faptele de vitejie ale înaintașilor, sacrificiul lor suprem ar trebui să ne oblige, pe noi, cei care am fost trimiși aici, în Parlamentul României, în urma unor alegeri libere și democratice, să lăsăm la o parte ura, vrajba, diferențele de opinii, de doctrină și să dovedim că servim patria!

Trebuie să le arătăm românilor că Centenarul Unirii nu este o formalitate, un eveniment bifat, o motivație pentru a-ți face imagine, ci un crez care ne definește, o trăsătură caracteristică acestui popor mult încercat. Unitatea, solidaritatea și lupta comună pentru un ideal nu sunt concepte istorice, ci adevăruri pe care, din păcate, unii nu vor să le mai ia în seamă, mânați fiind de interese care nu țin de România.

Acum 100 de ani, înaintașii noștri ne-au dat un exemplu imens de patriotism, de curaj, de sacrificiu. În ciuda tuturor opreliștilor, Sfatul Țării, reunit la Chișinău, a decis Unirea Basarabiei cu România. Și acest lucru s-a produs în coasta Imperiului Rusesc, care a răcnit năprasnic, dar nu a putut să se opună voinței izvorâte din lăuntrul unui popor încercat, care își dorea cu ardoare unirea, libertatea.

Și iată, acum, la un secol distanță de mărețul eveniment, constat cu tristețe că suntem dezbinați, că suntem învăluiți în ură, că nu putem să luptăm pentru un țel comun, acela de a aduce bunăstare, încredere și siguranță românilor. Democrația înseamnă, într-adevăr, diversitate de idei, de opinii, înseamnă contradicții și politici diferite, dar există și un numitor comun suprem, țara și binele ei.

Vă invit să reflectăm asupra acestui lucru!

    Eliza-Mădălina Ștefănescu - despre Ziua mondială a teatrului;

Doamna Eliza-Mădălina Ștefănescu:

Cultura reprezintă, pentru toate țările lumii, un atribut de excelență, atunci când vine vorba de educarea și de formarea cetățenilor de pretutindeni. Întreaga lume marchează, la 27 martie, Ziua mondială a teatrului, o dată de însemnătate maximă, dacă este să privim, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, la rolul teatrului, cu toate echipele care au grijă să ducă mai departe această artă.

Teatrul are o zi de sărbătoare mondială încă din anul 1961, atunci când aceasta a fost inițiată de Institutul Internațional de Teatru. Scopul zilei de 27 martie este să marcheze potențialul imens al acestui tip de instituții de cultură, să promoveze activitățile teatrelor și, nu în ultimul rând, să reamintească oamenilor de peste tot de importanța lor. Teatrul nu înseamnă doar un simplu spectacol, ci o întreagă armată de oameni care ajută, fiecare în felul său, ca totul să iasă perfect până ce cortina cade.

Dincolo de partea sa de culturalizare și de petrecere a timpului liber, teatrul vine ca o continuare naturală a educației, una care nu se oprește niciodată. Fie că vorbim despre teatrul dramatic, despre cel liric, despre cel de păpuși - sărbătorit recent pe 21 martie - sau despre cel de improvizație, el este modul firesc prin care o persoană poate continua să se formeze din punct de vedere intelectual. Mai mult decât atât, teatrul, în mod particular, și cultura, în general, sunt arme drepte de luptă împotriva intoleranței și excluderii sociale. Frumusețea a ceea ce urmărim desfășurându-se pe scenă a ajutat mereu la păstrarea unui spirit liber, totodată critic, dar mai ales la formarea exprimării libere.

Atât Parlamentul României, cât și Guvernul și Partidul Social Democrat susțin cu tărie tot ceea ce înseamnă cultură, conștiente fiind de importanța sa la nivelul țării noastre. În urmă cu circa trei săptămâni, a fost aprobată, în cadrul Congresului Partidului Social Democrat, Convenția Națională pentru Cultură. Aceasta se referă la asigurarea unui fond de un miliard de euro, pentru o perioadă de șapte ani, pentru proiectele majore din domeniul culturii, care vor fi selectate în acest an. Pe lângă aceasta, conform Programului de guvernare, Guvernul României și-a asumat majorarea, de la an la an, a bugetului pentru investiții în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă, în anul 2020, la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesitățile domeniului.

Totodată, pentru că echipele de teatru extraordinare din țara noastră au nevoie de infrastructură și de condiții pentru a-și face meseria, construcția de teatre, opere și săli de spectacol va începe curând la noi în țară, iar asta nu ne poate face decât să spunem că România ține ștacheta sus atunci când vine vorba de oamenii care lucrează în acest domeniu.

Țara noastră s-a mândrit mereu cu valorile sale culturale din acest domeniu, care nu sunt deloc de neglijat. Altfel, cine ar mai fi vorbit, în România, despre evenimente de amploare legate de teatru, precum Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional "Shakespeare", despre Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, dar și despre multe alte mișcări teatrale menite să educe, să provoace bucurie, să culturalizeze și, de ce nu, să lege prietenii între orașe și națiuni. Actorii noștri sunt premiați, piesele de teatru produse în țara noastră câștigă premii după premii, oamenii din spatele scenei, la fel, iar spectacolele din majoritatea orașelor au început să fie jucate, din ce în ce mai mult, cu casa închisă. Dovadă că oamenii din România au nevoie și își doresc din ce în ce mai mult să facă parte din marea mișcare culturală a teatrului.

Toate acestea se petrec în anul 2018, în care întreaga țară și întregul public pasionat de cultură au în gând o idee comună, Centenarul, 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de la formarea României Mari, 100 de ani care nu ar putea fi sărbătoriți altfel decât prin manifestări culturale, pe tot teritoriul țării noastre, atât în teatre, cât și în celelalte instituții de cultură. Și, mai mult decât atât, în condițiile în care, tot pe 27 martie, pe stil vechi, marcăm și împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Țării.

Este de la sine înțeles să continuăm să îi susținem și să ne mândrim cu toți cei care urcă România pe scenele celor mai celebre festivaluri și teatre din lume, căci și aceștia contribuie la identitatea noastră națională. Cu toții contează, de la actori la regizori, scenografi, costumieri, machiori, marionetiști, până la ingineri de sunet, de lumini, proiectanți și constructori, pornind din cele mai mici și modeste companii de teatru independent și ajungând la cele mai mari scene ale țării.

La mulți ani acestor echipe minunate!

    Theodora Șotcan - declarație politică cu titlul Opoziția sacrifică interesul copiilor în favoarea intereselor editorilor de manuale;

Doamna Theodora Șotcan:

"Opoziția sacrifică interesul copiilor în favoarea intereselor editorilor de manuale"

Scopul declarației politice de astăzi este de a elucida, pe cât posibil, motivele pentru care PNL și USR se opun, cu o energie demnă de o cauză mai bună, reformării regimului manualelor școlare din România.

Astfel, doamnele și domnii deputați ai PNL și ai USR susțin, cu îndârjire, că un manual unic ar suprima concurența pe piață și ar dăuna calității actului didactic, întorcând învățământul românesc la spiritul perioadei dictatoriale. Cu toate acestea, ne este imposibil să credem că dumnealor, care, de altfel, au participat la dezbaterile purtate în Comisia pentru învățământ, pe această temă, și îndrăznim să sperăm, au citit proiectul de lege, în varianta inițială și în cea cu toate amendamentele admise, nu au înțeles încă faptul că legea nu instituie un manual unic, ci o competiție între un număr nelimitat de conținuturi - deci, distinși colegi de la PNL și USR, o concurență - dintre care grupurile de evaluatori alcătuite din profesori vor alege minimum două și maximum trei variante pe care le vor pune la dispoziția profesorilor, părinților și elevilor. Mai departe, chiar aceștia vor alege, dintre variantele disponibile - deci altă concurență - manualul pe care doresc să îl utilizeze.

Așadar, după cum spuneam, nu putem să credem că nu ați înțeles aceste aspecte. Din acest motiv, ne-am întrebat, de dragul căror interese - probabil, mercantile - sunteți dispuși să sacrificați interesul superior al elevilor, al copiilor noștri. Și nu a fost nevoie de prea mult efort pentru a identifica răspunsul.

Dacă aruncăm o privire asupra principalelor edituri care au în obiectul lor de activitate și tipărirea de manuale școlare, vom găsi, printre acestea, celebra editură Humanitas, o editură respectabilă și performantă, nimic de zis, dar condusă aproape 25 ani, până recent, de altfel, de domnul Gabriel Liiceanu, pe care actualmente îl găsim în ipostaza de acționar. Aceeași editură le tipărește, cu asiduitate, cărțile - ne închipuim că nu pe gratis -, dumnealui și domnului Andrei Pleșu, care i-a și încredințat conducerea ei, pe vremea când era ministru al culturii și afacerea profitabilă de astăzi se numea Editura Politică. Amândoi, de altfel, dincolo de meritele intelectuale indiscutabile, sunt susținători convinși ai opoziției și importanți vectori de imagine ai acesteia, suficient de importanți, încât opoziția să nu poată rămâne indiferentă la perspectiva diminuării veniturilor dumnealor.

De asemenea, doamnelor și domnilor deputați și distinși cetățeni, știți cine reprezintă, de ani buni, în instanță, interesele asociației editorilor de manuale? Nimeni altul decât domnul avocat Doru Trăilă și asociații săi, în diferite configurații, fostul soț al doamnei deputat Cristina Trăilă, PNL, ex-PDL, și fost asociat al avocatului Valeriu Stoica, la rândul său, fost fruntaș PDL și obișnuit al contractelor de asistență juridică încheiate cu autoritățile centrale și locale aflate sub conducerea PDL. Iată cum editorii de manuale folosesc orice mijloc posibil, de la cele judiciare până la lobby-ul politic, și nu știm cum se întâmplă, pentru că exact la PNL găsesc teren fertil pentru interesele lor.

Așadar, PNL mimează opoziția, dar știe exact ce face - urmărește interesul financiar în orice situație, chiar și pe spinarea copiilor noștri, la propriu, și departe de grija față de orizonturile culturale și de bunăstarea elevilor, pe care o afișează!

În ceea ce ne privește, doamnelor și domnilor deputați și, mai ales, doamnelor și domnilor elevi, părinți și profesori, noi nu reprezentăm interese comerciale. Nu pentru aceasta ne-ați încredințat mandatele de deputați. Noi suntem obligați să reprezentăm interesele dumneavoastră, a destinatarilor și actorilor procesului educațional. Dorim ca anul școlar să înceapă cu manuale pe bancă. Dorim ca ghiozdanul copiilor să fie mai ușor - doamnă Trăilă, ați fi dispusă, de dragul editorilor pe care îi sprijiniți, să cărați în spate, în fiecare zi, un obiect care cântărește 7-8 kilograme? Dacă nu, de ce îi obligați pe copii să facă asta?!? - cuprinzând doar strictul necesar, adică niște manuale corecte și complete, care nu mai necesită ajutorul unor materiale auxiliare. Dorim ca educația să fie cu adevărat gratuită, adică părinții să nu mai fie nevoiți să achiziționeze tot felul de suporturi care vin în ajutorul manualelor, tipărite de aceleași edituri. Și dorim, nu în ultimul rând, să realizăm economii la bugetul educației, care să ne permită să investim în condiții mai bune pentru elevi și profesori.

De aceea, doamnelor și domnilor deputați, distinși elevi, părinți și profesori, noi vom susține Legea manualului școlar, indiferent câte amendamente identice vom fi nevoiți să respingem și prin hățișul căror interese mercantile va trebui să ne croim drum!

    Angel Tîlvăr - declarație politică despre Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și comerțului transatlantic cu sclavi;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și comerțului transatlantic cu sclavi"

În fiecare an, la 25 martie, Organizația Națiunilor Unite onorează memoria celor peste 15 milioane de oameni - bărbați, femei și copii - care, timp de 400 de ani, au suferit și au murit în sistemul brutal al sclaviei.

Pentru anul acesta, Organizația Națiunilor Unite a ales tema "Remember Slavery: Triumphs and Struggles for Freedom and Equality" - "Amintiți-vă de sclavie: victorii și provocări pentru libertate și egalitate". Este un omagiu adus bărbaților și femeilor care au avut curajul de a rezista și de a persevera în lupta pentru drepturile lor fundamentale, recunoscând numeroasele provocări care au fost depășite în mișcarea către libertate și egalitate.

Lupta pentru abolirea sclaviei și combaterea discriminării nu este o bătălie pe deplin câștigată, atât timp cât în multe zone ale lumii mulți oameni încă au de îndurat condiții greu de imaginat, de muncă forțată, captivitate, trafic de persoane sau exploatare sexuală. Din nefericire, nici România, asemenea altor țări din Europa și din întreaga lume, nu este ocolită de acest flagel al lumii moderne. În urma amplificării și multiplicării rutelor fenomenului migraționist, România, până acum doar țară de origine, a devenit și țară de destinație pentru fenomenul traficării de ființe umane.

În calitatea mea de coordonator al Grupului pentru Combaterea traficului de ființe umane din Parlamentul României, pot să vă spun că suntem în continuă căutare de soluții, politici și mecanisme eficiente pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și a exploatării prin muncă.

Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să trăiască într-o lume fără rasism și fără sclavie modernă, trebuie să combatem prejudecățile care stau la baza acestor fenomene sociale și să luptăm pentru egalitate, pentru respect și pentru toleranță.

Această zi are și scopul de a atrage atenția asupra pericolelor și provocărilor rasismului, intoleranței și xenofobiei. Trebuie să ținem cont că practicile teribile generate de aceste prejudecăți lasă răni adânci, radicalizează și dezumanizează.

Fie ca în această zi să ne consolidăm hotărârea de a lupta împotriva rasismului și a oricăror forme de exploatare și să lucrăm împreună pentru a asigura oportunități egale și pentru a schimba atitudini.

Istoric

Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și comerțului transatlantic cu sclavi, marcată la 25 martie, a fost proclamată de ONU prin Rezoluția A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală, la 17 decembrie 2007.

La 25 martie 2015, Organizația Națiunilor Unite a inaugurat, la sediul din New York, monumentul "Ark of Return", Arcul întoarcerii, dedicat memoriei victimelor sclaviei și comerțului transatlantic cu sclavi.

    Florin-Dan Tripa - declarație politică intitulată «Drumul Regelui», un obiectiv care ar trebui să se bucure de atenția Guvernului României, în contextul anului Centenar;

Domnul Florin-Dan Tripa:

"«Drumul Regelui», un obiectiv care ar trebui să se bucure de atenția Guvernului României, în contextul anului Centenar"

Pentru a întâmpina cum se cuvine sărbătorirea Marii Uniri, consider că în anul Centenar suntem datori să redăm poporului român acele repere culturale care se identifică cu momentele semnificative din istoria sa modernă. În calitate de deputat de Arad, sunt preocupat de punerea în valoare a obiectivelor care aduc glorie și respect evenimentului major pe care îl aniversăm în acest an.

Un astfel de obiectiv este fără îndoială "Drumul Regelui", reper istoric care reamintește importanța majoră pe care o are monarhia în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Este un fapt de netăgăduit că Regele Ferdinand I, cunoscut drept "întregitorul României", a avut un rol esențial în construirea statului român modern.

De aceea, consider că este de datoria noastră să protejăm și să conservăm moștenirile culturale, istorice și materiale pe care Casa Regală ni le-a lăsat de-a lungul timpului. "Drumul Regelui Mihai" poate deveni astfel unul dintre proiectele de investiții pe care Guvernul le dedică celebrării a 100 de ani de existență a României Mari, într-un județ strâns legat de realizarea acestui vis măreț al secolului trecut.

În acest spirit, doresc să solicit sprijin guvernamental în vederea reabilitării drumului județean DJ707, "Drumul Regelui Mihai" și, implicit, crearea unei noi legături strategice între județele Arad și Hunedoara, legătură care ar favoriza dezvoltarea zonei, actualmente izolată. Drumul județean 707 are o însemnătate aparte pe harta rutieră a județelor pe care le străbate, acesta făcând legătura între două obiective regionale majore: Castelul Regal Săvârșin, județul Arad, și stațiunea balneară Vața de Jos, județul Hunedoara, ambele cu un important potențial turistic și economic latent. Cei aproximativ 17 kilometri propuși pentru reabilitare/restaurare sunt încadrați în categoria drum pietruit și sunt în prezent impracticabili pentru autoturismele mici. Fac totodată mențiunea că niciunul dintre consiliile județene care au în administrare acest traseu nu a realizat investiții pentru întreținerea sau conservarea drumului în ultimii peste 20 de ani. Poate cel mai important argument care susține această inițiativă îl constituie faptul că acest drum, DJ707, a fost construit în perioada interbelică, din ordinul Regelui Mihai I al României, în aceeași perioadă în care monarhul a cumpărat Castelul Regal de la Săvârșin.

Soluția tehnică folosită de inginerii italieni contractați de Majestatea Sa la acea vreme a fost pavarea traseului cu piatră rotundă de râu, o caracteristică încă vizibilă pe alocuri și care îl face unic în România.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă propun declararea drumului județean DJ707 ca monument istoric și reabilitarea sa prin refacerea pavajului original, pentru a păstra autenticitatea și unicitatea obiectivului. Totodată, solicit interzicerea traficului greu, unul dintre principalii factori care au condus la distrugerea terasamentului.

Mai mult decât atât, tronsonul de drum județean 707 care străbate județul Arad facilitează accesul spre mai multe obiective turistice importante, precum Castelul Salbek din localitatea Petriș, monument istoric de clasă A, sau bisericile de lemn din satele Corbești și Roșia-Nouă, monumente istorice de clasă B, construite în urmă cu mai bine de două secole.

Așadar, există toate argumentele necesare pentru ca acest proiect să se alăture eforturilor Ministerului Culturii și Identității Naționale de a celebra într-o cheie nuanțată cadrul istoric generos care a condus la Marea Unire, fără a uita contribuția Casei Regale a României la înfăptuirea acestui măreț deziderat național.

    Tudor Ciuhodaru - despre Programul național pentru sănătatea femeii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Nu uitați să vă testați! Programul național pentru sănătatea femeii a devenit realitate și la Iași. E o șansă unică pentru toate doamnele și domnișoarele din România. Doar la Iași vor beneficia gratuit peste 230.000. Sunt zilnic mii de drame care ar putea fi prevenite. Absența educației pentru sănătate și lipsa banilor sunt principalele cauze.

Este bine de știut:

  1. Prin acest program, toate femeile din România vor beneficia de informare și acces la toate consultațiile și investigațiile necesare pentru prevenirea, diagnosticul și tratamentul precoce a celor mai frecvente tipuri de cancer.
  2. Testul este gratuit, indiferent dacă sunt sau nu asigurate.
  3. Testarea este nedureroasă.
  4. Este foarte importantă testarea periodică pentru depistarea leziunilor care pot duce la cancer sau chiar a cancerului în stadii de debut.
  5. Dacă rezultatul este pozitiv, pacientele vor fi îndrumate pentru investigații suplimentare.

  6. Dacă rezultatul este negativ, vor fi reprogramate pentru o nouă testare după cinci ani.

  7. Testarea poate preveni până la 80% din cazurile de îmbolnăvire.

Mulțumesc tuturor celor care au susținut de-a lungul timpului, care susțin și care vor susține acest program. Au fost deja alocați pentru prima etapă 47 milioane de euro. Proiectul meu de suflet s-a concretizat.

Cele 3 tipuri de cancer sunt diagnosticate târziu, atunci când șansele de vindecare sunt reduse, pentru că există două bariere:

  1. Educația pentru sănătate - 52% dintre românce nu cunosc ce programe sunt disponibile pentru prevenția și pentru depistarea în stadiu incipient, iar 63% dintre medicii ginecologi susțin că nivelul scăzut de educație al pacientelor este principala provocare cu care se confruntă în diagnosticarea acestor cancere.
  2. Accesibilitatea, mai exact gratuitatea și disponibilitatea, la programele naționale de screening, pentru cancerul de sân și cancerul de col uterin.

Programul pe care l-am inițiat vizează două obiective majore:

  1. Introducerea orelor de educație pentru sănătate - proiectul este la Senat - inclusiv cele privind sănătatea reproducerii, pentru dobândirea unor cunoștințe și deprinderi legate de anatomie, fiziologie, metode de autoexaminare, examene periodice, simptome de alarmă.
  2. Accesul gratuit pentru toate femeile din România la toate consultațiile și investigațiile medicale necesare depistării precoce a acestor trei tipuri de cancer, mai precis:
    • a) 47 de milioane de euro sunt destinați pentru Programul național de depistare a cancerului de col, din care 5 milioane de lei pentru elaborarea metodologiei de prevenție, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin, HPV/ Babeș Papanicolau.
    • b) 10,5 milioane de euro sunt destinați pentru susținerea efectivă a programelor de prevenție, diagnostic și tratament precoce pentru Iași și întreaga Moldovă.
    Vasile Cîtea - declarație politică cu titlul 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România;

Domnul Vasile Cîtea:

"100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România"

În 2018 nu se împlinesc doar o sută de ani de la Marea Unire, ci și o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România, un eveniment care a avut loc la 27 martie 1918 și care a constituit prima treaptă spre idealul României Mari.

În urmă cu exact o sută de ani, țara noastră intrase în război de partea Imperiului Rus, Angliei și Franței. Pe atunci, Unirea cu Basarabia părea un vis care era departe de a se concretiza, mai ales că două treimi din teritoriu erau pierdute în fața Puterilor Centrale. În plus, țara noastră trecea printr-o perioadă de zbucium, la un pas să abandoneze lupta din Primul Război Mondial.

Unirea a venit atunci când toți se așteptau mai puțin, mai ales că Basarabia era, de mai bine de o sută de ani, din 1812, anexată Imperiului Țarist, dar era încă populată în mare parte de români, care și-au reîntregit neamul la 27 martie, prin decizia luată de Sfatul Țării, de a uni Basarabia cu țara noastră. Hotărârea a fost luată la Chișinău, în prezența premierului român Alexandru Marghiloman, cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 36 de abțineri, un document care avea să scrie una dintre cele mai importante file din istoria României.

Evenimentul de la 27 martie 1918 a fost recunoscut mai apoi de Marile Puteri, prin Tratatul de Pace de la Paris, din 1920, iar Unirea cu România a ferit Basarabia de Războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale "terorii roșii" și ale deportărilor către Gulag, aceasta fiind și scopul Sfatului Țării, al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea. Și, mai mult decât atât, decretul adoptat la Chișinău a fost primit cu mult entuziasm de românii de pretutindeni, mai ales că era prima bucurie după ani grei de război.

Bucuria românilor a durat însă doar 20 de ani, până în 1940, când Stalin ia decizia alipirii Basarabiei la Uniunea Sovietică, iar de atunci și până acum, o nouă unire între cele două state n-a existat, deși există atât de multe lucruri care le unesc.

Suntem, așadar, la o sută de ani de la unirea primei dintre provinciile istorice cu România, o sută de ani pentru care trebuie să le fim recunoscători celor care au fost despărțiți de familiile lor și deportați, celor care au suferit, celor care și-au asumat, celor care au făcut primul pas către România de astăzi.

Îmi doresc ca, în pragul Centenarului, să ne trezim conștiința națională, să stimulăm oamenii spre Europa, spre România, și să ne reîntregim, într-o formă sau alta, neamul românesc.

    Viorica Cherecheș - declarație politică intitulată Controalele încrucișate în spitale, o politică nouă pentru Ministerul Sănătății?;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Controalele încrucișate în spitale, o politică nouă pentru Ministerul Sănătății?"

La fiecare schimbare de gardă la nivelul Ministerului Sănătății, noul ministru cere controale în unitățile medicale cu paturi din țară. Inițiativa, deși nu este o noutate, ar putea să fie foarte bună, dacă aceste controale ar fi cu adevărat în beneficiul pacienților și în prevenirea neregulilor din spitale.

Este normal ca aceste controale să fie tratate cu maximă responsabilitate și cu profesionalism, astfel încât, la finalul perioadei de control, managerii să aplice în mod corect prevederile legale în vigoare în unitățile sanitare și să înțeleagă că respectarea acestora reprezintă o condiție esențială pentru pacienții tratați. Fiecare control sanitar vizează verificarea documentelor privind înființarea și funcționarea spitalelor, verificarea structurii funcționale, a normelor privind asigurarea condițiilor generale de igienă, verificarea asigurării utilităților, a blocului alimentar, verificarea respectării normelor de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale. Se are în vedere și verificarea modului de aprovizionare cu materiale de curățenie, condițiile de depozitare a deșeurilor, cam tot ce ține de buna funcționare a unui spital.

Nimeni nu contestă necesitatea unor astfel de verificări periodice, rolul lor benefic în a remedia unele deficiențe din sistem sau de administrare al unor unități medicale din țară, numai că unii dintre colegii medici, inspectori de sănătate publică trimiși în control, aleg să transforme misiunea lor într-o acțiune care nu corespunde normelor și conduitei profesionale. Modul malițios în care se fac aceste verificări induc în rândul personalului sanitar și al celor care administrează spitalul o stare de presiune și disconfort.

Aceste verificări vin la foarte scurt timp după ce multe dintre spitalele din țară au trecut prin procesul de acreditare, un demers laborios care a cuprins toate procedurile din unitățile medicale.

În calitate de medic la Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare, pot să vă spun că ultimele controale care s-au desfășurat la acest spital ne-au lăsat un gust amar. Verificările s-au făcut la mai puțin de trei luni de la vizita de evaluare a spitalului, de reprezentanții ANMCS, pentru ciclul II de acreditare.

Pentru această procedură, colegii mei, o echipă întreagă de oameni competenți și bine pregătiți, au muncit timp de câteva luni, dar și rezultatele au fost pe măsură, îndeplinirea a peste 95% dintre obiectivele cerute de ANMCS. Controlul încrucișat, dispus prin Ordin al OMS nr. 305/07.03.2018 privind aprobarea desfășurării acțiunii de control încrucișat pentru verificarea conformității cu prevederile legale în vigoare în unități sanitare cu paturi de stat sau private, efectuat de comisia provenită din județul Dolj, nu a făcut decât să arunce în derizoriu munca acestora. Comportamentul de care au dat dovadă cele două inspectoare de la Craiova, care au constituit comisia de control, este un afront la adresa medicilor și a personalului medical din spital, care zi de zi depun eforturi pentru asigurarea unui act medical de înaltă performanță.

Orice control trebuie să fie obiectiv și să lase termene de conformare, nu să se finalizeze cu amenzi usturătoare pentru lucruri minore care nu afectează calitatea actului medical.

Nu cred că scopul controalelor este acela de a aplica amenzi, mai ales că știm cu toții cât de "generoase" sunt fondurile de care dispune sistemul sanitar din România. Dacă sancționăm atât de drastic neajunsurile minore sau faptul că autorizația sanitară de funcționare a fost reînnoită la fiecare modificare de structură - pentru că așa cere legea - nu cred că are rost să vorbim despre deficiențele grave din sistemul sanitar care de multe ori sunt trecute cu vederea. Vorbim despre spitale insalubre cu igrasie, șobolani, gândaci, fără medici și medicamente. Politica sanitară a Ministerului Sănătății ar trebui să nu fie una superficială, ci una profundă, de restructurare fundamentală, pentru prevenirea, pentru depistarea precoce a bolilor și pentru asigurarea programelor naționale de sănătate.

Controalele pentru verificarea conformității cu prevederile în vigoare în unitățile sanitare ar trebui efectuate de fiecare direcție sanitară, împreună cu administrația publică locală sau județeană care le are în subordine. Oare își pune întrebarea Ministerul Sănătății cât a cheltuit fiecare direcție de sănătate publică județeană, din banii publici, pentru "sejururile" de o lună ale comisiilor încrucișate? Cine va remedia toate neconformitățile sancționate deja?

Credeți că în Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare, spital care a fost etichetat de comisia ANMCS ca "spital european" și care este etalon pentru alte unități medicale din țară, controalele frecvente fac un bine pacienților? În loc să se ocupe de terapii și scheme de tratament, medicii și asistenții trebuie timp de o lună de zile să prezinte zeci de documente și să răspundă la întrebările puse flegmatic de comisia încrucișată. Probabil aceasta este noua politică sanitară în Ministerul Sănătății.

Ultimele controale încrucișate care s-au desfășurat în această lună în spitalele din Maramureș au fost făcute cu un exces de zel evident, care, din păcate, nu au făcut decât să tulbure rutina fragilă a pacienților internați.

Semnale de acest fel sunt din toată țara.

    Mihai Weber - declarație politică cu titlul Partidul Social Democrat dorește ca fiecare român să aibă acces la servicii minime de sănătate;

Domnul Mihai Weber:

"Partidul Social Democrat dorește ca fiecare român să aibă acces la servicii minime de sănătate"

Prima bogăție a omului este sănătatea... fără sănătate, nimic nu mai contează. Fiecare român are dreptul la un serviciu medical performant, să beneficieze de o asistență medicală de specialitate, ori de câte ori este necesar.

Proiectul ordinului pus în dezbatere de Ministerul Sănătății, care constă în aprobarea normelor metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea cabinetelor și unităților medicale mobile în zonele defavorizate, vine în ajutorul persoanelor neajutorate, adulți și copii, din mediul rural, prin accesul la servicii medicale de specialitate.

Potrivit acestui proiect, cabinetul medical mobil va avea în componența sa o sală de tratament, un spațiu de depozitare, un compartiment destinat recoltării probelor, după caz, aparatură pentru sterilizarea instrumentarului medical, chiuvetă dotată cu apă curentă rece și caldă. În ceea ce privește asigurarea lanțului de frig, cabinetul va fi dotat cu geantă izotermă cu un termometru pentru transportul vaccinurilor și cel puțin o ladă frigorifică dotată cu un termometru pentru transportul probelor biologice.

Prin înființarea acestor unități medicale, contribuim la respectarea Legii sănătății, care prevede, încă din 2006, în art. 135 lit. e, ca asistența medicală să se acorde și în cabinete și unități mobile, normele fiind conform legii, stabilite prin ordin de ministru.

Dat fiind faptul că în anumite zone rurale defavorizate nu avem nici măcar un centru de performanță, aceste unități medicale vor fi utile pentru populație, aceasta putând să se bucure de o bună asistență medicală oferită de medici pregătiți, voluntari, care sunt deschiși să se implice în acest tip de proiect.

Pe lângă asistența de medicină generală, aceste cabinete vor avea ca obiect de lucru și asistența stomatologică. Educațional, în ceea ce privește igiena orală zilnică, vor fi informați despre prevenirea unor boli, lipsa de educație ducând la afecțiuni grave.

Tot prin intermediul acestor centre, se vor desfășura caravane pentru screeningul de cancer de sân, precum și alte programe care vor fi implementate și care vor folosi acestui tip de asistență medicală mobilă.

Implementarea acestui proiect este esențială pentru PSD, deoarece este imperios necesar să oferim servicii medicale de calitate, la standarde minimale de asistență medicală de specialitate în fiecare zonă a țării, astfel încât să fie posibilă eradicarea și prevenirea bolilor, a complicațiilor de orice fel, care reprezintă mari pericole pentru sănătatea românilor.

    Constantin Șovăială - declarație politică intitulată Capitala, un loc al nimănui!;

Domnul Constantin Șovăială:

"Capitala, un loc al nimănui!"

Dragi guvernanți și parlamentari ai majorității, cum este posibil ca Bucureștiul să fi rămas singura capitală europeană fără o centură ocolitoare modernă?! Pe cel mai important nod rutier al țării se circulă încet, periculos și foarte scump. Centura face parte din Coridorul pan-european IV, adică este un obiectiv de o importanță economică majoră, atât pentru noi, cât și pentru restul continentului.

În timp ce Guvernul PSD se laudă cu cea mai mare creștere economică de pe continent, pe Centura Bucureștiului mașinile fac slalom printre gropi. În timp ce România bate pasul pe loc, bulgarii au și construit ceea ce noi doar am desenat pe hârtie. În vestul Sofiei se circulă pe 5 benzi pe sens. Au giratorii suspendate, poduri și pasaje, iar în nordul orașului, centura este în regim de autostradă - se poate circula cu 120 de kilometri la oră. În București, pe singura porțiune modernizată sunt restricții și de 30 de kilometri la oră. Am cheltuit zeci de milioane de euro pe consultanți, avocați și firme de construcții, iar rezultatul este dezastruos - din cei 70 de kilometri de centură, doar 19 sunt modernizați.

Cine sunt responsabilii de acest dezastru?! CNAIR în frunte cu directorul general, Ștefan Ioniță, unul dintre cei mai incompetenți oameni, și Ministerul Transporturilor. Pe Centura de nord, sectorul dintre DN2 și A2 trebuia demult modernizat, doar că nu s-a realizat nimic concret. Avem o bandă pe sens, un drum ciuruit de gropi, cu marcaje proaste, poduri periculoase și șleauri formate în asfalt.

Bulgarii și-au modernizat centura din fonduri europene, în timp ce noi am încercat să o lărgim cu bani de la buget. Noi ne chinuim de zeci de ani, în timp ce bulgarii au reușit într-un singur an! Cele două țări, România și Bulgaria, au trecut similar același nivel de dezvoltare și aceleași probleme cu corupția, doar că bulgarii au centura, iar noi am rămas cu planurile. Încă din 1996, Centura Bucureștiului apare în Legile de amenajare a teritoriului. În 1999, o găsim în Programul de construcție a autostrăzilor; În 2002, în Programul prioritar pentru autostrăzi, iar în 2006 în altă Lege, de amenajare a teritoriului.

Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au avut centura trecută în Programele de guvernare, doar că până acum niciun tronson n-a fost finalizat cap-coadă. Trebuie să conștientizăm că suntem într-o competiție regională care va determina viitorul țării în următorii 100 de ani.

Culmea minciunii este că Liviu Dragnea, președintele PSD, spunea, în noiembrie 2016, că dacă o să fie ei la guvernare, o să lărgească centura la 4 benzi, până în 2020.

    Ioan Dîrzu - declarație politică cu tema 16 elemente noi în lista medicamentelor compensate și gratuite;

Domnul Ioan Dîrzu:

"16 elemente noi în lista medicamentelor compensate și gratuite"

PSD își respectă promisiunea din campania electorală, de a facilita accesul pacienților la medicamente compensate și gratuite, în special pentru pacienții care au nevoie de un tratament foarte costisitor - tuberculoză, cancer, HIV/SIDA.

Astfel, se includ în listă medicamente inovatoare, extrem de scumpe, pe care pacienții erau obligați să le cumpere pentru tratamentul unor afecțiuni oncologice grave: leucemie limfoblastică acută, mielom multiplu și mielom multiplu recidivant. Personal, m-am îngrijit de această problemă, adresând anul trecut întrebări ministrului sănătății și întrebându-1 despre nevoile de compensare a unor medicamente pentru cancer și tuberculoză.

Noile medicamente asigură accesul tuturor pacienților la tratament, în momentul în care nu vom mai beneficia de finanțarea externă pentru tratamentul tuberculozei și rezolvă criza medicamentelor pentru tratamentul HIV/SIDA.

De asemenea, asigură accesul pacienților la o gamă mai largă de medicamente inovatoare, în cazul unor boli pentru care medicamentele aflate pe listă nu asigurau un tratament extrem de eficient: astm bronșic, poliartrită reumatoidă, dermatită atopică gravă.

În ceea ce privește criza de imunoglobulină, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru încredințarea către CN Unifarm SA a activității de aprovizionare cu imunoglobulină și acordarea unui ajutor de stat, suplimentar, în vederea acestor achiziții.

Guvernul a luat măsuri clare, ca imunoglobulina să fie produsă la noi în țară, de o companie națională, astfel încât statul român să nu mai fie șantajat de privații speculanți de pe piața de medicamente.

Criza de imunoglobulină a fost declanșată ca urmare a șantajului unor producători privați de pe piața de medicamente, pentru a determina Guvernul să renunțe la taxa de clawback, taxa care impune producătorilor de medicamente să returneze o parte din profitul realizat în urma vânzării de medicamente compensate peste suma alocată acestora de Fondul Național de Asigurări de Sănătate. Am propus și propun o anchetă, la nivelul Guvernului, pentru a vedea cine se face vinovat de asta și ce instituții trebuie sesizate.

Pentru a urgenta primele achiziții, Guvernul a modificat legislația, astfel încât statul să poată compensa diferența de preț pentru achizițiile urgente de imunoglobulină.

Serviciul de aprovizionare cu imunoglobulină a fost declarat serviciu de interes economic general. În aceste condiții, aprovizionarea va fi făcută de un singur operator, respectiv de Unifarm SA. Din punctul meu de vedere, aceeași soluție trebuie impusă și în privința unor medicamente de tratare a cancerului, care uneori întârzie să apară în farmacii.

Ordonanța rezolvă actuala criză a imunoglobulinei, asigură aprovizionarea continuă în următoarele 12 luni și oferă o perioadă suficientă de timp pentru ca procedurile normale de achiziție să fie modificate, în așa fel încât astfel de crize să nu mai existe.

    Bianca-Miruna Gavriliță - declarație politică cu titlul Testarea psihologică a cadrelor didactice devine imperativă!;

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță:

"Testarea psihologică a cadrelor didactice devine imperativă!"

Evenimentele tragice din ultima perioadă, și mai ales cazul extrem de grav de la Timișoara ne fac să ne gândim la importanța testărilor psihologice pentru educatori și profesori. Din păcate, aceste evaluări nu mai sunt obligatorii de aproape 6 ani, dar și până atunci erau făcute de multe ori cu superficialitate și nu se caută întotdeauna găsirea unor soluții la problemele care erau descoperite în urma acestor testări.

În acest moment, Legea educației prevede că personalul didactic trebuie să fie apt din punct de vedere medical și psihologic, fără însă a exista testări specifice complexe prin care să se poată stabilii dacă persoana vizată este aptă, din punct de vedere psihologic, să predea în învățământ. În prezent, cadrele didactice trebuie să obțină de la medicul de familie doar o adeverință din care să rezulte că nu suferă de boli cronice și fac anual un examen medical de medicina muncii. lată că realitatea ne arată că aceste proceduri nu sunt suficiente. Ar fi nevoie de o noua gândire în acest domeniu.

Ministerul Educației Naționale ar trebui să pregătească un set de reglementări care să prevină apariția situațiilor în care copiii sunt agresați psihic sau fizic sau, chiar mai grav, le este pusă viața în pericol. Și nu puțini sunt profesorii sau educatorii care susțin necesitatea unor asemenea teste, pentru că, până la urmă, vorbim de integritatea și chiar de viața copiilor noștri, iar aceste lucruri nu pot fi subiecte de dezbatere.

Din păcate, cazul educatoarei din Timișoara, care recent și-a ucis fetița de 4 ani, nu este un caz izolat. În ultimii ani am avut mai multe cazuri care, chiar dacă nu s-au soldat cu decese sau cu vătămări corporale, sunt la fel de grave și ne fac să ne gândim tot mai mult la măsurile care trebuie luate urgent în domeniul învățământului.

Testările psihologice obligatorii pentru cadrele didactice ar fi un prim pas în crearea unor condiții mai bune și mai sigure pentru copiii din grădinițe și din școli.

    Mihaela Huncă - declarație politică despre Implementarea Programului «România, înapoi la școală», pentru a oferi modele morale și profesionale tinerilor din țara noastră;

Doamna Mihaela Huncă:

"Implementarea Programului «România, înapoi la școală», pentru a oferi modele morale și profesionale tinerilor din țara noastră"

Având în vedere programul "EU Back to school", implementat la nivelul Uniunii Europene, prin care se oferă posibilitatea angajaților instituțiilor europene să-și reviziteze fostele școli și să le vorbească elevilor despre alegerea lor profesională, despre responsabilitățile zilnice de serviciu, precum și despre provocările și oportunitățile unei vieți trăite în afara țării, consider oportun să adaptăm și să implementăm un astfel de proiect și în țara noastră.

În acest program, oficialii Uniunii Europene devin imaginea Europei pentru o zi, iar școlile care au luat deja parte la această inițiativă tind să aprecieze această manieră de a crește gradul de cunoaștere despre Europa în rândul elevilor.

Dacă scopul "EU Back to School" constă în facilitarea tinerilor să cunoască îndeaproape proiectul european, apreciez că pentru țara noastră putem să lansăm un astfel de proiect prin care să antrenăm de la specialiști la oameni cu experiență în anumite domenii de activitate, până la politicieni care să își reviziteze unitățile de învățământ și să le împărtășească copiilor din propria experiență profesională acumulată în sectoarele de pe piața muncii în care și-au desfășurat activitatea.

În acest fel, în opinia mea, se poate crește motivarea și implicarea elevilor pentru a se pregăti și forma într-un anumit domeniu de activitate.

În cazul în care un astfel de proiect ajunge să fie organizat în fiecare an la nivel local, cred că poate să completeze și să contribuie la procesul de consiliere în carieră, prin care se urmărește asistarea indivizilor, indiferent de vârstă și de momentul vieții active, pentru a lua cele mai bune decizii cu privire la propria carieră. Cu alte cuvinte, acest proiect devine complementar procesului de consiliere în carieră, care se adresează deopotrivă elevilor, care fac primele alegeri legate de viitorul lor profesional.

În cadrul procesului de consiliere în carieră, sunt investigate, pe de o parte, resursele și aspirațiile personale, caracteristicile individuale, nivelul de educație, experiența acumulată, obiectivele de carieră, pe de altă parte, oportunitățile existente în mediu, oferta de educație și de formare profesională, apariția de noi ocupații, soluții flexibile de angajare.

Proiectul, care se poate intitula "România, înapoi la școală", va putea să genereze modelele de valori morale și profesionale la care aspiră copiii și tinerii din învățământul preuniversitar și chiar universitar din țara noastră, care, în acest moment, caută astfel de tipologii și nu le identifică decât la nivelul media, al Internetului sau la nivelul prietenilor și cunoscuților.

Așadar, un astfel de proiect, alături de consilierea în carieră, va genera o mai mare compatibilizare a resurselor și aspirațiilor personale cu oportunitățile mediului socio-economic.

Spre deosebire de adulți, în cazul cărora consilierea în carieră îmbracă adesea forma unei intervenții țintite pe rezolvarea unei probleme de carieră, cum sunt reorientarea profesională, reinserția pe piața muncii după o perioadă de inactivitate etc., în cazul tinerilor, acest tip de program asociat celor de consiliere vor fi, mai degrabă, procese de explorare și de cunoaștere.

În urma aspectelor prezentate, cred că, dacă vom acționa împreună și vom dezvolta acest proiect la nivelul fiecărui județ, vom reuși în câțiva ani să consolidăm câteva repere de bază sănătoase în dezvoltarea oricărui tânăr din această țară prin orientarea către cinste, corectitudine, rațiune obiective și rezultate, disciplină de sine, empatie, cunoștință de sine, adaptabilitate, integritate, curaj, rezistență și toleranță.

    Neculai Iftimie - despre Măsuri care se impuneau pentru fermele de suine, Mangalița și Bazna;

Domnul Neculai Iftimie:

"Măsuri care se impuneau pentru fermele de suine, Mangalița și Bazna"

Plecând de la premisa că rasele de porci Mangalița și Bazna au o creștere mai lentă și un randament mai scăzut la sacrificare decât alte rase specializate pe producția de carne, Guvernul României a impus o serie de măsuri legislative și economice pentru sprijinirea crescătorilor de animale care cresc în mod tradițional, în semilibertate, aceste rase de suine.

Chiar dacă ultimele măsuri inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vin în sprijinul creșterii și eficientizării acestor rase, acestea trebuie coroborate cu o serie de cerințe de condiționalitate eco ori sanitar-veterinare.

Deși Regulamentul de bune practici al Uniunii Europene, adresat micilor crescători de suine, în mod tradițional a fost negociat de fiecare țară în parte, în urmă cu mai mulți ani, pentru care s-au primit o serie de derogări pentru membrii Uniunii Europene, pentru România nu a negociat nimeni până în momentul de față.

Astfel, țăranul român este obligat să crească animale pe care nu le poate asuma și prelucra în mod tradițional, acesta fiind obligat să respecte toate cerințele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, instituție care aplică în toate cazurile legislația specifică creșterii suinelor în mod industrial, sancționând micii crescători de animale în egală măsură cu cei mari, în lipsa unei legislații specifice, care să facă diferența dintre cele două categorii.

Trebuie menționat că rasele Mangalița și Bazna se pretează în cel mai înalt grad pentru creșterea în sistem ecologic, bio, datorită rezistenței animalelor la factorii de mediu și la boli, a gradului ridicat de adaptabilitate. Cu deosebită utilitate și viabilitate, aceste rase valorifică excepțional pășunea, albumina de origine vegetală și se procesează bine carnea, grăsimea și subprodusele artizanal.

Creșterea și exploatarea acestor suine în sistem ecologic se supune integral Regulamentelor U.E. nr. 835/2007, nr. 1806/1999 și Ordonanței de urgență nr. 34/2000.

Pentru a putea valorifica în întregime cerealele și nutrețurile care se găsesc în micile ferme țărănești, în aceste condiții, se urmărește dezvoltarea acestui segment zootehnic de creștere a acestor două rase, precum și procesarea directă a carcaselor de carne obținute în mod tradițional, dat fiind faptul că a fost certificată calitatea superioară a cărnii de porc Mangalița și Bazna, din punct de vedere gustativ, dar și biochimic.

Pentru a dezvolta și asigura continuitatea fermelor existente, acestea au nevoie de sprijin din partea autorităților, prin luarea unor măsuri care în final vor ajuta la realizarea obiectivului de a produce hrană sănătoasă, fără hormoni de creștere, premixuri ori alți stimulenți sintetici, în beneficiul consumatorilor finali, cetățenii României.

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică cu titlul Reglementarea privind obligația ca autovehiculele care circulă pe drumurile publice să fie dotate cu sisteme audio funcțional de preluare a apelurilor telefonice mobile;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Reglementarea privind obligația ca autovehiculele care circulă pe drumurile publice să fie dotate cu sistem audio funcțional, de preluare a apelurilor telefonice mobile"

Declarația mea de astăzi vă aduce în atenție una dintre problemele frecvente și deseori cu consecințe grave, care se întâmplă pe drumurile publice. În pofida tuturor interdicțiilor și amenzilor prevăzute de lege, vedem în continuare numeroși șoferi care folosesc aparatele de telefonie mobilă în timp ce conduc diversele mijloace de transport.

În foarte multe situații vorbitul la telefonul mobil este cauza care provoacă accidentele rutiere, care uneori sunt soldate cu vătămări corporale sau chiar victime omenești. De multe ori mor sau au de suferit persoane nevinovate, pentru că cei care au provocat accidentul vorbeau la telefon.

De asemenea, constatăm că, în orașele aglomerate, șoferii care utilizează telefoanele mobile în timpul condusului comit greșeli de încadrare, acroșează alte vehicule, nu mai respectă semnele de circulație sau chiar culoarea semaforului și au un comportament la volan care afectează fluiditatea traficului rutier. Este deci limpede că actuala reglementare în acest domeniu nu este în măsură să stopeze sau măcar să diminueze acest fenomen.

Drept urmare, consider că se impune o nouă reglementare care, într-o perioadă rezonabilă, să spunem 4-5 ani, să prevedem introducerea obligativității ca autovehiculele care circulă pe drumurile publice să fie dotate în mod obligatoriu cu sistem audio care să poată prelua automat apelurile telefonice, în sistem mâini libere, astfel încât șoferul să nu fie limitat în capacitatea de a conduce vehiculul.

Subliniez faptul că și în prezent există sistem de telefonie care pot fi instalate pe orice autovehicul, indiferent de anul de fabricație sau dotările din fabrică ale acestuia.

Evident că o astfel de măsură ar trebui completată de o reglementare care să permită sancționarea șoferilor care circulă pe drumurile publice cu autovehicule care nu dispun de un sistem audio funcțional de preluare a apelurilor telefonice.

Având în vedere amploarea socială a acestui fenomen sper că îmi veți acorda susținerea pentru o astfel de propunere legislativă.

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică privind Introducerea de măsuri legislative pentru tragerea la răspundere a părinților și a reprezentanților legali ai copiilor care abandonează învățământul obligatoriu;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Introducerea de măsuri legislative pentru tragerea la răspundere a părinților și reprezentanților legali ai copiilor care abandonează învățământul obligatoriu"

Având în vedere că România ocupă locul trei în Uniunea Europeană la abandonul școlar, iar potrivit analizelor și studiilor realizate la nivel național părinții și reprezentanții legali ai copiilor au cea mai mare influență în părăsirea timpurie a școlii de către minori, consider că împreună trebuie să identificăm cele mai bune soluții, pentru a atinge ținta propusă de majoritatea statelor europene - și anume, să ajungem sub pragul de 10% până în anul 2020.

În Legea educației naționale nr. 1/201, la art. nr. 86 alin. (3) se prevede doar că "Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu", însă nu se precizează niciun fel de sancțiune pentru părinți sau nicio altă metodă prin care să se determine frecventarea permanentă a cursurilor școlare.

În Legea învățământului nr. 84/1995, la art. 180 alin. (2) era prevăzută obligația părintelui/tutorelui de a asigura frecvența școlară a elevului în învățământul obligatoriu, stipulându-se că nerespectarea acestei dispoziții, din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, constituia contravenție și se sancționa cu amendă între 500.000 lei și 2.000.000 lei. Conform prevederilor alin. (3), constatarea contravenției și aplicarea amenzii urmau să fie făcute de autoritățile prevăzute la art. 179 alin. (2), unde se preciza: "constatarea contravenției... și aplicarea sancțiunilor se fac de autoritățile abilitate". Aceste prevederi ineficiente au fost menținute în textul legii și după republicarea acesteia în anul 1999, până în anul 2003, când a fost adoptată Legea nr. 268/2003 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Prevederile art. 180 din Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, erau inaplicabile și din cauza faptului că autoritățile abilitate, cel puțin din anul 2001, de când s-a modificat legislația care reglementează domeniul, nu erau abilitate legal să constate existența acestei contravenții și să aplice amenzile corespunzătoare, nici prin O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare și nici prin legislația care a precedat-o.

Sancționarea pecuniară a părintelui/tutorelui pentru neachitarea de obligația acestuia, de a asigura frecventarea școlii de copil în perioada învățământului obligatoriu, nu este deloc o noutate în legislația românească. În perioada interbelică s-a practicat cu succes, fiind altfel reglementată.

Prin Legea pentru învățământul primar al statului și învățământul normal, publicată în Monitorul Oficial nr. 161 din 26 iulie 1924, adoptată în timpul Guvernului prezidat de Ion I. C. Brătianu, se introducea învățământul primar de 7 clase, de câte un an fiecare, care devenea obligatoriu și gratuit în învățământul de stat, pentru copiii cetățenilor români. Pentru prima dată în învățământul românesc, legea reglementa, la lit. D din Secțiunea a Il-a, Capitolul al II-lea, obligativitatea învățământului, modul în care se aplica obligativitatea învățământului - învățătoarele și/sau învățătorii erau datori să țină "registre de chemare, în care vor nota regulat absențele motivate și nemotivate ale școlarilor din fiecare clasă"; părinții/tutorii elevilor din învățământul primar erau datori să anunțe pe învățători de absentarea copiilor lor, în termen de cel mult trei zile de la data când copiii au început să absenteze, absențele fiind motivabile "în cel mult 15 zile", acestea socotindu-se pe zile întregi, "indiferent de numărul orelor de lecții dintr-o zi" - art. 23. Amenzile pentru absențele nemotivate erau stabilite de către "delegația comitetului școlar", care "la 15 și 30 ale fiecărei luni... înaintează perceptorului lista pentru încasarea amenzilor la care au fost impuși părinții, ai căror copii au absentat nemotivat" - art. 26.

În urma aspectelor prezentate, consider că se impune adoptarea unui act normativ pentru tragerea la răspundere a părinților și a reprezentanților legali ai copiilor care abandonează învățământul obligatoriu.

În acest sens, vă propun introducerea în legislație a unui model de contract educațional care să fie semnat de ambii părinți, unde este cazul și reprezentantul unității de învățământ cu privire la respectarea drepturilor și obligațiilor fiecărei părți, respectiv, școala pe de o parte, și copiii și părinții pe de altă parte. Iar în cazul nerespectării prezenței obligatorii la școală a copilului, cu excepția cazurilor obiective, probleme medicale, condiții meteo nefavorabile etc., părinții sau reprezentanții legali să fie sancționați gradual de la avertisment până la amendă și prestarea unei activități în folosul comunității sau decăderea din exercițiul drepturilor părintești.

    Cornel Itu - despre Centenarul Unirii Basarabiei cu România.

Domnul Cornel Itu:

"Centenarul Unirii Basarabiei cu România"

Ziua de 27 martie marchează, începând cu 1918, un moment deosebit al istoriei noastre, cu atât mai mult în acest an, când sărbătorim Centenarul Unirii Basarabiei cu România, cât și Centenarul Marii Uniri. Decizia Sfatului Țării, din 27 martie 1918, prin care Basarabia s-a unit cu Patria-mamă, își poartă rezonanța până în prezent.

Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, în anul 1918. Au urmat apoi celelalte provincii românești - Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Din nefericire, efectele Unirii Basarabiei cu România au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou această parte a țării noastre, în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov.

La aniversarea celor 100 de ani care au trecut de la Unire, în ciuda vitregiilor istoriei, ne leagă pe toți aceeași simțire cu frații de peste Prut. Sondajele de opinie făcute în România arată că 3 din 4 cetățeni ai României își doresc reunirea cu Basarabia. Este un vis pe care trebuie să-1 urmăm, cu o atitudine consecventă, prin dialog și prin susținerea integrării europene a Republicii Moldova. Dacă privim atent, vedem că se fac pași spre acest vis, un mare salt fiind declararea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova, în 5 decembrie 2013. Mai exact, în anul 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română și că textul Declarației de Independență, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii supreme. Un alt pas important a fost făcut la sfârșitul anului trecut, de Guvernul Republicii Moldova, care a aprobat un Proiect de Lege privind schimbarea în Constituția țării a denumirii limbii oficiale de stat din limba moldovenească în limba română, iar noi sperăm ca acest act normativ să fie adoptat și de Parlament.

Anularea unei nedreptăți istorice care a frânt destinul unui popor împărțit în două state separate de granițe artificiale ar fi o reparație firească și cred că este posibilă prin concentrarea voinței politice, prin susținerea proiectelor care unesc România și Republica Moldova, prin acțiuni comune în domeniul energiei, infrastructurii, economiei, în sfera socio-culturală și în sfera educației.

La ceas aniversar, cu emoție în suflete, să ne amintim Declarația de unire cu frații noștri de peste Prut: "În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei, România".

La mulți ani, Basarabia! La mulți ani, România!

  Aprobarea suplimentării ordinii de zi.  

După o scurtă pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineața, stimați colegi!

Secretar de la opoziție?

Domnule Buican, începem ședința. Scuzați că vă deranjăm! Nu, dar nu vă grăbiți!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 120 de colegi.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Avem dezbateri până la 11,30; pauză; vot final la ora 12,00; ședința Biroului permanent, după încheierea ședinței de vot final. La ora 14,00 ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Vă rog, domnule Suciu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă propun să suplimentăm ordinea de zi de astăzi cu PL-x 482/2017, respectiv reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 și să fiți de acord să fie pe poziția 8 pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

 
   

57 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, două abțineri. Aprobat.

Mai sunt intervenții la ordinea de zi? Nu.

Începem dezbaterile.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri (Pl-x 466/2016/2017). (rămasă pentru votul final)  

3. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri.

Comisia?

Domnul președinte Știrbu.

   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, ca urmare a cererii Președintelui României, cu cererea de reexaminare asupra Legii privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri, transmisă cu PL-x 466/2016/2017.

Această lege, adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 13 mai 2017.

În data de 24 octombrie 2017, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare a actului normativ trimis la promulgare, invocând următoarele considerente.

Din perspectiva referinței la Războiul pentru Întregirea Neamului, a fost supus atenției Parlamentului titlul legii. Astfel, față de obiectul de reglementare al legii transmise la promulgare, s-a considerat că indicarea intervalului 1916-1918 nu se circumscrie cu acuratețe faptelor de arme și sacrificiului uman consemnate, de altfel, în documente, lucrări științifice, monumente, memoriale și inscripții, care atestă că acestea au continuat până în anul 1919.

Art. 6 alin. (3) din Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 și Centenarul Marii Uniri prevede faptul că Guvernul României va selecta activitățile care vor primi cofinanțare și va decide cuantumul acesteia. Având în vedere că această normă vizează resursele financiare necesare derulării activităților legate de Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și al Marii Uniri, s-a apreciat că acest text ar trebui să cuprindă criterii minimale de selecție a acestora, în acest mod fiind exclus arbitrariul cu privire la obiectivitatea alocărilor bugetare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare trimisă de Președintele României și a adoptat Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 și Centenarul Marii Uniri, în ședința din data de 6 decembrie 2017.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 și Centenarul Marii Uniri în ședința din 12 decembrie 2017, fiind prezenți un număr de 23 de deputați, din numărul total de 25 de membri.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, a participat la dezbateri secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare trimisă de Președintele României.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a procedat la reexaminarea legii, votând în unanimitate adoptarea cererii de reexaminare trimisă de președintele României.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare trimisă de Președintele României.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 și Centenarul Marii Uniri face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineața și la mulți ani de ziua Basarabiei!

Stimați colegi,

A fost nevoie de 200 de zile ca această solicitare de reexaminare să intre în discuția noastră.

Dacă așa vor sta lucrurile și în ceea ce privește partea guvernamentală - și se pare că lucrurile stau chiar mai rău -, nu vom avea o mare sărbătoare a Centenarului Marii Uniri, pentru că un ministru își dă la gioale cu alt ministru, luptele interne din PSD înseamnă "Proiectele astea sunt bune, celelalte nu sunt bune!", domnul Romașcanu mai avea puțin și se lua la păruit cu domnul ministru Ivașcu, domnul Ivașcu îl acuza că anumite proiecte au fost date pe axa politică a fostei tabere din PSD, acum banii se dau după noua axă de putere din interiorul Partidului Social Democrat și în acest timp avem 2.048 de proiecte blocate.

Avem și un ministru care minte și care vine și spune: "Domnule, am dat proiectele înapoi, pentru că nu aveau notă de fundamentare". Serios?! Păi, asta ați cerut, domnule ministru, ați cerut proiecte!

Stimați colegi,

Este momentul - și mă refer la cei din majoritatea guvernamentală - treziți-l pe omul acesta! Nu știu dacă înțelege în ce a intrat, nu știu dacă înțelege că Anul Centenarului și Ziua Centenarului sunt lucruri total diferite! El are impresia că își bea o cafeluță, merge, face o scenă de teatru și a plecat acasă!

Vă rog frumos, stimați colegi din majoritatea parlamentară, treziți-l pe omul ăsta! El nu înțelege că Anul Centenarului se sărbătorește zi de zi! Dacă vrem treaba asta! Dacă nu, o să rămână în istoria României ca ministrul care a îngropat cea mai mare sărbătoare și poate va înțelege și domnul Ivașcu că nu mai putem aștepta 100 de ani, până se trezește Domnia Sa!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bacalbașa.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Este foarte bine că, în materie de aniversare a Centenarului, lucrurile avansează. Ceea ce regret este că Centenarul a devenit o ocazie ca membri ai opoziției să se dea în bărci, atacând partidul sau mai exact alianța de guvernământ, și cred că atitudinea reală față de Centenar este legată de aniversarea a 100 de ani de la unirea cu Basarabia, sau mai exact de recuperare a Basarabiei răpite, când președintele acestei țări, sigur, neromân etnic, dar reprezentând România, nu ne-a onorat.

Sigur că toate aceste partide din opoziție sunt din partidul popular, adică "Deutschland, Deuschland über alles", este opțiunea lor, dar a folosi Centenarul ca mijloc de a ataca o alianță de guvernământ care a făcut totul ca să recupereze o Românie care iese de sub influența hegemonului Uniunii Europene, mi se pare profund incorect!

Așa că vom merge mai departe și să n-aibă grijă: noi suntem România! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc frumos.

Nu aveam de gând să intervin, dar mă obligă domnul Bacalbașa.

Domnule, problema este că numai vorbiți și nu faceți nimic! Aceasta este problema!

Faptul că președintele nu este etnic român nu-l face mai puțin cetățean, faptul că numai vorbiți și numai faceți proclamări grandioase de aici și organizarea Anului Centenar este un dezastru, este o realitate factuală!

Și nu ne dăm noi, opoziția, în bărci, doar ne facem datoria să sesizăm în ce hal de incompetență a ajuns până și sărbătoarea aceasta, la nivel de organizare! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la articole? Nu sunt.

Vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 482/2017/2018). (rămasă pentru votul final)  

8. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; în procedură de urgență.

Domnul Varga, Comisia juridică.

   

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Comisia juridică a fost sesizată pentru reexaminarea în fond a acestei legi.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Consiliul Legislativ a avizat, în 28 noiembrie 2017, printr-un aviz favorabil.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, de asemenea, a aprobat un raport de adoptare tot pe 4 decembrie 2017, cu trei amendamente admise.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat inițiativa legislativă în ședința din ziua de 11 decembrie 2017.

Senatul a adoptat pe 18 decembrie 2017 această propunere.

Președintele României a transmis Camerei Deputaților o cerere de reexaminare a legii, formulată în temeiul prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, prin această cerere de reexaminare solicitându-se reanalizarea legii transmise la promulgare, "sub aspectul oportunității acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat această lege în ședința din 27 martie 2018.

Membrii comisiei prezenți la dezbateri au reexaminat prevederile a căror reanalizare s-a solicitat în cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, mai puțin 8 voturi, să respingă solicitările formulate de Președintele României în cererea de reexaminare, întrucât acestea sunt contrare prevederilor pct. 37 din Decizia Curții Constituționale nr. 619/2016.

Pe cale de consecință, membrii Comisiei juridice au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de adoptare a Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010, în forma adoptată inițial de Parlament.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu privire la această propunere legislativă, Partidul Național Liberal a formulat sesizare la Curtea Constituțională. Este adevărat că obiecțiile noastre de neconstituționalitate au fost respinse de Curtea Constituțională, însă Partidul Național Liberal își menține punctul de vedere și va vota împotriva acestui proiect de lege. Am fi votat pentru cererea de reexaminare, însă, prin raport, se propune respingerea acesteia.

Motivul nostru este simplu: acela că, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, un asemenea proiect de lege nu ar fi trebuit promovat niciodată.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu completările și modificările ulterioare (Pl-x 446/2017). (rămasă pentru votul final)  

12. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu completările și modificările ulterioare.

Comisia?

Domnul Călin.

   

Domnul Ion Călin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu completările și modificările ulterioare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215/2001, în sensul instituirii obligației postării unor informații de interes public pe pagina de internet a primăriilor unităților administrativ-teritoriale și a consiliilor județene, cum ar fi: ordinea de zi a ședințelor, hotărârile consiliilor locale, rapoartele lunare etc., dar și în sensul înregistrării ședințelor consiliilor locale cu mijloace audio-video.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriul au examinat propunerea legislativă în ședințe separate, iar în urma acestor dezbateri au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună respingerea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna Fădor Angelica.

 
   

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea Pl-x 446/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu completările și modificările ulterioare.

Considerăm că Legea nr. 215/2001 este suficient de explicită în ceea ce privește transparența actului administrativ, în așa fel încât, dacă am fi de acord cu Pl-x 446/2017, nu am face decât să suprareglementăm și nu este cazul.

De aceea, Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi vom vota împotriva respingerii acestui proiect legislativ; este proiectul nostru.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215/2001, în sensul instituirii obligației postării unor informații de interes public pe pagina de Internet a primăriilor unităților administrativ-teritoriale, a consiliilor județene, cum ar fi: ordinea de zi a ședințelor, hotărârile consiliilor locale, rapoartele lunare etc., dar și în sensul înregistrării ședințelor consiliilor locale cu mijloace audio-video.

Stimați colegi,

În 2001, când a fost adoptată această lege, administrațiile publice locale aveau acces limitat la Internet, dar, la 17 ani distanță de la promulgarea acestei legi, cetățenii își manifestă spiritul civic, mai ales prin intermediul mijloacelor de comunicare online.

Acestea sunt vremurile în care trăim, iar politica trebuie să țină pasul cu tehnologia. Vorbim despre audiențe ținute pe Facebook, ședințe de consiliu transmise live, consultări online și toate aceste exemple de mai sus sunt doar excepții pe care le găsim în câteva orașe mai mari.

În majoritatea unităților administrativ-teritoriale, informațiile încă circulă doar din biroul primarului la avizierul primăriei, nefiind accesibile cetățenilor în timp util.

Ca deputat la primul mandat, pun foarte mult preț pe nivelul crescut al transparenței activității administrației publice, motiv pentru care cred cu tărie că cetățenii trebuie să aibă acces din ce în ce mai ușor la documente și activitățile ce țin de instituțiile locale.

Prin această propunere legislativă, vă rugăm să susțineți o serie de măsuri normale, într-o democrație evoluată, menită să apropie cetățenii de decidenții politici, să-i implice în procesul decizional, să le ofere cetățenilor toate informațiile publice necesare pentru o participare activă.

Pe toți cei care cred sincer în nevoia de implicare activă a cetățenilor în administrația publică locală îi îndemn să voteze astăzi împotriva raportului de respingere a acestei propuneri legislative.

Aveți șansa, stimați colegi, să probați prin fapte vorbele frumoase spuse în campaniile locale, chiar de către cei din PSD, care sunt majoritari la nivelul aleșilor locali.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Csoma Botond.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

În calitate de inițiator al proiectului de lege...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Movilă, i-am dat cuvântul domnului Csoma Botond!

 
   

Domnul Petru Movilă:

A, îmi cer scuze! Am înțeles!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și sunt la dezbateri generale, nu la inițiatori! Am întrebat! Am intrat în dezbateri.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Mi se pare un proiect superfluu. Cred că transparența este reglementată și acum în Legea nr. 215.

Vă spun că în județul Cluj, în majoritatea UAT-urilor - și nu vorbesc numai de Cluj-Napoca, și de comunele mai mici - sunt postate pe Internet atât ordinea de zi, cât și procesele-verbale ale ședințelor și sunt foarte multe consilii locale și primării unde ședințele de consiliu local sunt înregistrate.

Eu vă spun, am fost 10 ani consilier local la Cluj-Napoca, înainte de a deveni parlamentar, și cunosc situația nu numai din municipiul reședință de județ, ci și din multe alte UAT-uri.

Din acest motiv, cred că ar trebui să votăm împotrivă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Chiriac Viorel.

 
   

Domnul Viorel Chiriac:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa colegilor de la PMP este lăudabilă, că avem grijă de cei care vor să se informeze cu privire la activitatea administrației publice, însă, să spunem, au toate condițiile să facă acest lucru, cei care vor să o facă și în prezent.

Este un lucru cu care, sigur, am putea fi de acord, însă să stabilim și să supranormăm pentru secretarul administrației publice locale norme, pentru a putea face lucrul acesta, vă dați seama că i-am încărca activitatea, și așa destul de greoaie la nivelul administrației publice locale.

Așa încât, după foarte multele discuții de la administrația publică locală, de la comisia noastră de specialitate, și eu mă alătur celor care resping acest proiect, în forma în care el a fost prezentat. Sigur, cu mențiunea, încă o dată, că este lăudabilă intenția, însă cred că avem toate condițiile ca în acest moment să avem acces la informații.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Știți, mi-a luat mai bine de un an de zile, așa, să înțeleg cum funcționează anumite lucruri și o anumită retorică și constat că și coaliția majoritară, dar și colegii de la PNL, consideră lăudabilă inițiativa, dar aleg să își protejeze și primarii, și majoritățile din consiliile locale, de o măsură de transparentizare absolut necesară.

Și să vă spun de ce este necesară? Oriunde, inclusiv într-un oraș ca Brașovul, pot să vă spun, unde mie, deși am dreptul legal să iau cuvântul în consiliul local, mi se refuză dreptul acela și până la urmă să lămuresc că comit un act împotriva legii, ședințele, înregistrările video ale ședințelor de consiliu local sunt editate, ca să scoată părți din dezbatere în care intervine opoziția - pot să vă aduc dovezi în sensul acesta.

Deci să fim cât se poate de clar înțeleși: în teritoriu se comit o grămadă de abuzuri legate de transparența dezbaterii ordinii de zi, punctelor de pe ordinea de zi. În fine, sunt un milion de "faulturi" care se produc la adresa cetățenilor, iar acest proiect de lege al colegilor de la PMP este extrem de binevenit.

Am auzit argumente în comisie, legate de "Domnule, le facem viața grea, oricum au activitatea foarte încărcată, nu au mijloacele financiare pentru a procura aparatura necesară!". Nu este nimic mai important decât ca cetățenii să aibă acces să poată să-și vadă toți aleșii la lucru, așa cum ne văd și pe noi! Așa trebuie să-i vadă și pe cei din consiliile locale, și pe cei din consiliile județene!

Și, nu, legea nu este superfluă, legea aduce un plus de..., cum să vă spun eu, rigoare și coerciție, și presiune pe aleșii locali, să facă acești pași.

Grupul USR va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege care este foarte bun!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și domnul Seidler?

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

O să vă vorbesc acum în calitate de fost consilier local în Primăria Sectorului 1, o primărie condusă de un primar PSD, din partea dumneavoastră, așadar!

Acolo, să știți că ședințele de consiliu local - și o să urmeze să spun ceva de bine de PSD, așa că o să vă rog să fiți atenți, se întâmplă destul de rar - acolo ședințele de consiliu local sunt transmise live pe Internet și înregistrările se păstrează pe website, ordinea de zi, precum și procesul-verbal al ședințelor se publică pe site dinainte, respectiv procesul-verbal ulterior, în termen de câteva zile.

Este o bună practică pe care câțiva primari PSD o au.

Și nu, nu este superfluă această prevedere legală. Pentru că, din păcate, această bună practică se întâmplă totuși rarisim prin țară.

Costul implementării eventualei legislații pe care o avem astăzi în dezbatere este minimal. În anul 2018, o cameră, un microfon și transmiterea pe Internet a ședințelor de consiliu local presupun costuri minimale.

Nu vorbim aici despre impact financiar major. Vorbim în schimb despre un impact major în comunitățile locale în care cetățenii ar putea afla ce se discută, pe banii lor, în primăriile conduse de membrii partidelor pe care le reprezentăm aici.

Transparența, vă aduc aminte, face parte și este cuvântul cel mai repetat din Strategia Națională Anticorupție.

Nu este, într-adevăr, niciun obstacol real, altul decât decizia politică, în fața implementării unei asemenea legi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ascultam un coleg de la USR, de la un partid care n-are niciun primar în România, spunându-ne ce trebuie să facă primarii în România.

E bine, dar mai ușurel. Mai ușurel, stimați colegi. Administrația e treabă grea și nu se învață peste noapte. (Vociferări.)

Dacă am mai și citi, și am vedea că avem deja această chestiune reglementată, și vorbim de o suprareglementare, dacă ne uităm că fiecare consiliu local își aprobă prin regulament propriu - prin regulament propriu, și nu prin lege - astfel de lucruri, ne-am da seama că de fapt ne învârtim în jurul cozii.

Așa că lăsați lucrurile cum sunt, că sunt foarte bune. Nu e nicio lipsă de transparență. Cine dorește, și la ora actuală, poate să facă toate aceste lucruri pe care le-ați invocat. Dar, vă repet, pentru asta trebuie să știi ce face un primar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună ziua, stimați colegi.

Domnule președinte de ședință,

Tot ce s-a spus de la acest microfon este valabil. Și argumentele sunt pertinente. Și cele pentru și cele împotrivă.

Și v-o spune un fost prefect și un om care a făcut administrație vreo 14 ani, la zi.

Problema nu este acolo unde există cât de cât un echilibru al forțelor politice în consiliile locale și unde se promovează, de regulă, transparența, ci acolo unde funcționează o dictatură a majorității, pe care și aici o vedem manifestată adeseori.

Acolo unde, hai să facem înțelegerile între noi, să punem pumnul în gura opoziției și să nu știe nici cetățeanul de rând ce se întâmplă, ce hotărâri luăm, cum votăm bugetul, care sunt prioritățile și inițiativele pe care le asumă un consiliu local.

De aceea, eu nu cred că este deloc superfluu. Nici măcar nu presupune o cheltuială semnificativă de resurse. Astăzi, o cameră web se poate instala simplu. Este cât se poate de puțin costisitoare.

Și dacă am ales - pentru că asta înseamnă, de fapt, votul, noi am ales să fim persoane publice, să fim reprezentanți ai comunității, să votăm, să decidem în numele comunităților - atunci ne asumăm și acest risc, de a vorbi, și aceste luări de poziție ale noastre să fie transmise public, să poată fi vizualizate de oricine din comunitate.

Așadar, stimați colegi, nu putem fi obtuzi. Nu e nimic superfluu. Este o dorință de a suplimenta prevederile legislative actuale și de a impune, ca o condiție obligatorie, transparența la nivelul tuturor administrațiilor publice locale, și acolo unde funcționează acest principiu al dictaturii majorității și unde ceilalți nu se văd și nu se aud.

De aceea, vă rog să fiți binevoitori, și să gândiți cu dreaptă și justă măsură acest proiect legislativ. El nu are de ce să supere pe nimeni, câtă vreme nu există lucruri de ascuns în administrația publică locală; câtă vreme e vorba de banul public; câtă vreme este vorba de proiectele comunității și de acestea trebuie să aibă cunoștință orice cetățean, cetățean de rând. Și el trebuie să-l vadă pe alesul său, fie el consilier local, județean, ce face și dacă într-adevăr îl reprezintă cu bună-credință.

Așadar, să fim și noi de bună-credință, stimați colegi.

Și votați pentru acest proiect, pentru că nu greșiți.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În momentul de față, avem o inițiativă legislativă înregistrată în Camera Deputaților și în Senat - în Parlamentul României -, și, în dezbatere, în Senat, ceea ce reprezintă Codul administrativ.

Codul administrativ urmează să reunească toate legile, ceea ce guvernează această zonă administrativă a acestei țări.

Din 17-18 legi, se va realiza o singură lege, un cod pentru întreaga administrație din România.

În acest context, a dezbate, în momentul de față, o lege care oricum va fi abrogată în acest an, mi se pare neesențial.

Această propunere, dacă doresc, colegii noștri ar trebui să o depună la Senat, în comisiile de specialitate, în Codul administrativ. Pentru că este, în momentul de față, o muncă în plus.

Oricum, dacă va fi aprobată, va fi abrogată, prin Codul administrativ, legea în sine.

Deci nu văd, în momentul de față, oportunitatea aprobării acestei legi.

Trebuie, dacă doresc să-și susțină punctul de vedere, depus în Senat, la comisia respectivă, pentru dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Olar.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă cunoașteți cu toții. Și cred că actul administrativ este destul de greoi și la ora actuală.

Respect transparența și inițiativa PMP, însă, dacă o luăm practic, să știți că îngreunăm actul administrativ.

Nu s-a referit deloc la anumite ședințe cu caracter extraordinar, ședințe de îndată, tocmai de a înlesni oarecum procesul administrativ.

Sunt atâtea proiecte în derulare - pe fonduri europene, pe fonduri guvernamentale - la care de azi pe mâine trebuie aduse anumite clarificări. Trebuie rezolvate în consiliile locale.

De aceea sunt eu împotriva acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Și sper să votăm în cunoștință de cauză.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit o mulțime de lucruri interesante.

Proiectul de lege se referă la faptul că administrațiile locale trebuie să afișeze ordinea de zi pentru ședințe. Administrațiile locale trebuie să afișeze programul pentru comisii. Administrațiile locale trebuie să-și pună pe site-uri contractele încheiate, când a început o lucrare la un drum, care este valoarea, când se termină. Administrațiile locale trebuie să facă publice dezbaterile din consiliile locale, pentru că aceia care plătesc contribuții, care votează trebuie să știe acest lucru.

Aș putea să vorbesc politic despre faptul că 90% din primari sunt în două mari partide și este firesc să existe această atitudine.

De asemenea, pot să fac referire la colegul meu antevorbitor care a avut 3-4 mandate și vine și spune că e grea administrația.

S-au mărit și salariile, s-au mărit și indemnizațiile consilierilor. Acest proiect de lege nu cere niciun consum financiar în plus, decât un parcurs corect. Așa cum facem și noi în Parlament, totul este public și transparent.

Are cineva ceva de ascuns în administrația locală?

Sunt primari care fac acest lucru, de la diverse partide, oameni serioși. Însă cei mai mulți nu fac. Ședințele de comisii ale consiliilor locale sunt cu jumătate de oră înainte de plenul consiliului local. Unele consilii locale încă se mai țin prin alte locuri decât în primării.

Nu înțeleg de ce nu doriți să realizați o concordanță între afirmațiile publice din campania electorală, când plângeți pe umerii alegătorilor, și acest proiect de lege.

În ceea ce privește recomandarea colegului meu de la UDMR. Sigur, eu n-am făcut niciodată recomandări, ce să se facă cu proiectele de lege.

Însă avem suficiente exemple de situații în care proiecte de lege au fost respinse pentru că în 2012 am făcut reorganizarea administrativă, în 2013 am făcut modificarea Constituției și așa mai departe.

Proiectul de lege trebuie să treacă, să-și parcurgă, să-și realizeze efectele. Și atunci când Codul administrativ va fi realizat, nu este nicio problemă ca prevederile acestui proiect să fie preluate și el să fie abrogat.

Dar, încă o dată. Nu mai acționați cu dublă măsură. În afara Parlamentului, plângeți pe umerii contribuabililor și acum nu sunteți capabili să luați o decizie care nu costă bani pe nimeni, să avem minima decență să punem pe site-ul primăriilor lucrurile absolut normale și de interes general.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un minut, domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Scurt drept la replică. Voi fi scurt.

A spus domnul Florin Roman că cine vrea poate, în momentul de față, pe cadrul existent actual.

Exact asta este problema. Că nu se vrea. Prea mulți primari nu doresc să facă lucrul acesta.

Și atunci o să-i spun domnului Roman - și o să-l citez direct pe președintele PNL-ului, pe domnul Ludovic Orban - "Gata cu blaturile! Transparența ajută să terminăm cu blaturile în consiliile locale".

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită dreptul la replică.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, domnule...

Domnule deputat...

Pentru ce? Nu v-a înjurat, nu a fost ofensator, nu a fost jignitor, nu a fost nimic.

Nu, îmi pare rău.

Continuăm. (Vociferări.)

Nu sunt obligat, citiți Regulamentul.

V-am dat cuvântul la 3 vorbitori. Dumneavoastră creați dreptul la replică fără să vreți. Nu a fost nicio... Nu a fost nimic. Am încheiat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.16 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 447/2017). (rămasă pentru votul final)  

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Vă rog, Comisia pentru învățământ, doamna Gavrilă.

Doamna Șotcan.

Vă rog, doamnă Șotcan.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Haideți, că vă dau voie. Dar...

 
   

Doamna Theodora Șotcan (fără microfon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ideea e... să-mi duc și eu ideea până la capăt, 30 de secunde, stimată doamnă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă Șotcan, vă rog să citiți raportul.

Domnule deputat, vă rog să mergeți în bancă.

Vă rog. (Vociferări.)

Vedeți, tocmai de aceea nu v-am dat cuvântul.

 
   

Doamna Theodora Șotcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 447 din 11 decembrie 2017, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 din Legea educației nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili o nouă durată și o nouă componență a învățământului general obligatoriu, după cum urmează: învățământul general obligatoriu este de 15 clase și cuprinde ultimii 2 ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul preșcolar și învățământul liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În ședința din 27 februarie 2018, membrii comisiei au prevăzut un calendar de aplicare, stabilirea unor etape de implementare pentru a exista o abordare rațională din punct de vedere financiar și al resurselor umane, pentru o modificare importantă, dar complexă a structurii sistemului de învățământ preuniversitar. În acest sens, învățământul general obligatoriu va fi de 13 ani din totalul de 15 ani ai învățământului preuniversitar și va cuprinde ultimii 2 ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul liceal și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, iar grupa mijlocie, până cel mai târziu în anul 2023.

În urma dezbaterii, în ședința din 27 februarie 2018, comisia a propus, cu 13 voturi pentru și 7 abțineri, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Îmi permiteți, vă rog, să aduc la cunoștința dumneavoastră faptul că s-a produs o eroare materială. La nr. crt. 3 și la nr. crt. 4 din raport, la textul de la art. 16 alin. (1) și alin. (2), în sensul că au fost trecute 15 clase, în loc de 13.

Astfel, textul va deveni: "Învățământul general obligatoriu este de 13 clase și cuprinde ultimii 2 ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar, gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior.

Învățământul liceal și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, iar grupa mijlocie, până cel mai târziu în anul 2023.

Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 13 clase la forma cu frecvență încetează la vârsta de 18 ani."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri, domnul Zisopol.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Propunerea legislativă are la bază prevederile asumate de România la nivel european și național. Mă refer aici la Strategia Europa 2020 și Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii.

În acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cherecheș.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Dragi colegi,

Principiul care stă la baza acestei inițiative legislative este unul corect. Și anume scăderea vârstei de intrare în învățământul obligatoriu pentru copiii de grădiniță, lucru care corespunde și cu tendința în Uniunea Europeană, aceea de a scădea această vârstă.

S-a demonstrat că un copil care este adus cât mai timpuriu la grădiniță are mai multe șanse să nu abandoneze mai târziu sistemul, să se integreze, să fie mai sociabil în raport cu ceilalți, și să aibă rezultate bune la învățătură.

În acest moment însă sunt școli și grădinițe înghesuite, chiar în București. Statistic vorbind, în București, învață în două schimburi 81% dintre elevi, 2% învață în 3 schimburi și doar un procent de 17% merg într-un singur schimb la școală.

În ultimii 20 de ani, numărul de grădinițe a scăzut de 10 ori, numărul de copii înscriși în învățământul preșcolar s-a redus cu 30%, în timp ce numărul de educatori s-a redus cu 12%.

Cum credeți că putem face învățământul obligatoriu de la 4 ani dacă nu avem spații adecvate, cadre didactice calificate și bine plătite?

Pentru a face posibil acest lucru mai avem nevoie de generalizarea celor două proiecte vitale pentru învățământul românesc - Programul "Școală după școală" și "Alimentație diversificată în școli".

Altfel, vom crea o nouă obligație, fără un sprijin real pentru elevi, profesori și părinți.

În acest moment, după clasa a VIII-a, renunță la școală 20.000 de elevi, aproximativ 15%. Alți 30% abandonează liceul, nu ajung nici măcar până în clasa a X-a, iar jumătate dintre cei rămași nu iau examenul de bacalaureat.

Partidul Național Liberal consideră că schimbările din învățământ trebuie făcute gradual, responsabil, cu alocarea bugetului corespunzător, pentru că, altfel, nu vom putea să ne atingem obiectivele.

În consecință, Partidul Național Liberal se va abține de la acest vot.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Mi-a atras atenția domnul ministru să am grijă ce spun aici. Și voi avea grijă.

Domnule președinte de ședință,

După cum cred că știți și dumneavoastră, nicio lege nu este dată o dată pentru totdeauna. Nicio lege nu este încremenită într-o realitate, nu este imuabilă.

Legea nr. 1/2011, Legea educației naționale, la timpul ei a fost o lege bună. Nu perfectă, dar bună. A suportat de-a lungul vremii, din pricina faptului că în Parlament sunt foarte mulți profesori, și la Camera Deputaților, și la Senat, multe amendamente, modificări, încât eu cred că cel mai bine ar fi ca această lege să fie modificată structural, în întregime.

Acum, Partidul Mișcarea Populară să nu vă imaginați că dorește altceva decât ce dorește orice ființă normală: ca în școala din România să se învețe carte.

Trăim într-un ev, după cum observați, grandios, măreț. Totul pare sub zodia hiperbolei. Salariile cresc, pensiile cresc, zăpada cade din abundență. Așa că ce s-au gândit 26 dintre colegii noștri? Să mărească și perioada de școlarizare.

Însă vreau să vă atrag atenția tuturor că după I-IV, când, de bine, de rău, părinții își duc copiii la școală și majoritatea copiilor învață ce trebuie - adunarea, scăderea, citirea, înmulțirea, împărțirea și ce este cu România și patriotismul - la V-VIII, lucrurile deja capătă o turnură negativă. Un sfert din copii...

Doamnă Gavrilă, bine că ați venit, pentru că tocmai vă sugeram să luați legătura cu domnul ministru și cu toți profesorii din Parlamentul României, și poate faceți o Lege a învățământului, o Lege a educației naționale bună. Și rămâneți și dumneavoastră astfel în istorie.

Știți foarte bine, domnule președinte, că nu numai la sate, dar și la orașe, foarte mulți copii nu mai trec de clasa a VIII-a, iar cei care rămân în bănci până la clasa a X-a aproape că nu învață nimic.

S-a prăbușit învățământul profesional, foarte bun în România, când cei care aveau înclinații pentru meserii puteau să-și găsească rezolvarea aspirațiilor și după 3 ani de zile de profesională puteau să-și câștige pâinea.

Noi îi ducem spre liceu pe majoritatea, împotriva voinței lor, și prima zi după ce absolvă liceul, cei care îl absolvă, cu bacalaureat sau fără bacalaureat, știți unde merg? La Oficiul Județean pentru Ocuparea Forței de Muncă. Și încep să ia șomaj. Asta este realitatea pe care noi o trăim.

De aceea, eu cred că trebuie să se lucreze pentru curriculă, pentru manuale bune, pentru ajutarea copiilor încât să aibă condiții materiale - cu ce să se încalțe, să se îmbrace, să vină la școală -, iar profesorii să dorească să practice această meserie, nu să găsească tot felul de subterfugii pentru a-și rotunji veniturile.

Partidul Mișcarea Populară, se înțelege, nefiind contestatar al învățământului de niciun fel, se abține de la a vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să vă spun foarte sincer că sunt mirat de faptul că această lege, se pare, nu va fi votată în unanimitate. Dintr-un motiv foarte simplu. Legea nu vorbește despre prelungirea duratei de învățământ în ceea ce privește zona liceală, ci, așa cum și-a asumat România, așa cum foarte bine a spus domnul coleg Zisopol, România și-a asumat, inclusiv în perioada în care președintele țării era domnul Traian Băsescu, faptul că va da posibilitatea și va deveni obligatorie grădinița, în România.

În momentul de față există o discrepanță reală între frecventarea grădiniței în mediul urban și mediul rural. 98% din copiii din mediul urban frecventează o grădiniță.

Acest procent este undeva de 53% până în 75% - este plaja în funcție de zonă, de izolare și așa mai departe - în mediul rural.

Toți specialiștii, cei care se pricep puțin la învățământ, spun că acest decalaj, această lipsă de participare în zona preșcolară - deci, practic, în grădiniță - nu poate fi recuperată decât foarte greu în perioada învățământului primar - 0 - IV.

Deci tocmai zonele marginalizate, copiii care sunt în zone marginalizate, care nu frecventează învățământul în grădiniță, vor avea posibilitatea să recupereze foarte greu acest decalaj, având un background inclusiv social și familial care nu-i ajută în recuperarea acestui decalaj.

În acest context, inițiativa vine și spune că având în vedere că în România există mai multe programe guvernamentale, inclusiv europene, de construire de grădinițe, de 2.500 de grădinițe și creșe, există Programul Național de Dezvoltare Locală, există un program al Băncii Mondiale în cadrul Ministerului Educației, există program, în cadrul Programului Operativ Regional, construirea de grădinițe, deci cel puțin 3 surse de finanțare, în momentul de față, pentru construcția de grădinițe, acest proiect este viabil. Cu atât mai mult cu cât, pentru zona rurală, nu neapărat grădinițele noi sunt o problemă, întrucât grădinițele există, ci faptul că nu merg copii la grădiniță este o problemă.

Fizic, în 1989, aveam mai mulți copii înscriși în grădinițe decât sunt acum, pentru că efectiv aveam mai mulți copii. Grădinița exista și atunci. În loc de 13 copii sau 14 copii vor fi 15-20, dacă această lege va fi adoptată.

Efectiv nu înțeleg, cei care spun că este model european, România și-a asumat, și, ulterior, de aici, se spune că se vor abține de la vot.

Eu sper ca totuși parlamentarii să fie mai deștepți decât propriii lideri de partid.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în fața unei inițiative legislative de mare generozitate și de mare umanism.

Mă surprinde faptul că transformăm în politică, în dezbatere de multe ori sterilă tot ceea ce ține de... și chiar și de educație sau de cultură. Cred că ar trebui să fie domenii în care abordarea transpartinică să prevaleze asupra unei tendințe de discurs politic.

Grădinița mai devreme este și un principiu european și o modalitate de socializare a copilului. Iar toate studiile pedagogice și sociologice pe verticala timpului arată că un copil școlarizat prin grădiniță este un copil mult mai performant în anii de școală.

Nu mai vorbim de ceea ce și domnul vicepreședinte Szabó menționa, medii defavorizate, unde suportul educațional de specialitate dat de grădiniță, de educatoare înseamnă un plus pentru devenirea copilului.

Iar pentru stimatul nostru coleg cu formație filosofică. M-aș fi așteptat să aveți o abordare socratiană, o abordare de dialog, o abordare de deschidere. Și nu așa, o tendință de a demitiza și de a asocia toate problemele educației, toată problematica legislativă, atunci când vorbim, de fapt, de ani de școală, de temeiuri ale ființei, de sistem educațional care vrea să fie mai performant, spre binele copiilor, de altfel.

Deci mai multă seninătate socratiană nu ar strica în dialogurile noastre, domnule Bichineț.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și doamna Iurișniți. Și încheiem dezbaterile.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Uniunea Salvați România va susține accesul copiilor la școală cât mai devreme.

Este foarte important să oferim condiții acestor copii, mai ales în mediile rurale defavorizate, să aibă acces la educație de calitate, să aibă acces la profesionalizarea competențelor lor în timp și dezvoltarea lor personală, încă de la cele mai fragede vârste.

Este foarte important să avem un personal calificat pe care încă ar trebui să-l punem pe ruta calificării permanente, a formării continue. Și aici atrag atenția că este nevoie de finanțare. Sistemul de educație este subfinanțat de ani de zile. Cu 3% din PIB nu cred că vom reuși să ne ducem la îndeplinire toate aceste obiective.

În același timp, toată această inițiativă legislativă, care este în acord cu Strategia Europa 2020 și Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii, trebuie să o încurajăm. Dar fără finanțare va fi foarte greu să avem un învățământ de calitate.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Brasilia, la 13 iunie 2017 (PL-x 2/2018). (rămas pentru votul final)  

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Brasilia, la 13 iunie 2017.

Comisia juridică, domnul Varga.

   

Domnul Vasile Varga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Brasilia, la 13 iunie 2017.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au avizat favorabil acest proiect de lege care are ca obiect de reglementare formele de asistență judiciară în materie penală necesare în vederea facilitării dintre autoritățile judiciare române și cele braziliene. Astfel, tratatul prevede notificarea actelor de procedură pentru comunicarea citațiilor, fiind prevăzută transmiterea acestora cu cel puțin 40 de zile înainte de data stabilită pentru înfățișare; localizarea sau identificarea persoanelor și a obiectelor; efectuarea de comisii rogatorii, inclusiv audierea prin videoconferință, transferul temporar al persoanelor deținute; executarea cererilor de percheziție, sechestru și confiscare; transmiterea de documente, materiale de probă și obiecte; restituirea bunurilor; transmiterea spontană de informații; suportarea cheltuielilor ce decurg din executarea unei cereri de asistență, în funcție de obiectul acesteia. Comunicarea între autoritățile judiciare române și cele braziliene se va realiza prin intermediul Ministerelor de Justiție ale celor două țări, fără a fi exclusă comunicarea pe canale diplomatice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cu unanimitate de voturi, au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui Proiect de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Federativă a Braziliei.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Ion Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mulțumesc.

Cred că este evident că vom vota. USR-ul va vota pentru această Lege de ratificare a Tratatului între România și Brazilia, chiar dacă el va afecta tranzacțiile de "portocale" dinspre România înspre Brazilia.

Pentru cine nu cunoaște, în Brazilia termenul de "portocală" desemnează interpușii. Interpușii în infracțiunea de spălare de bani.

Și este ciudat cum unii văd într-o lădiță "o portocală" și fac mare tam-tam, dar când sunt prinși cu tirul cu "portocale", pe care vor să le trimită către Brazilia, nu mai zic nimic.

Închid paranteza spunând că acest tratat vine în completarea Tratatului de extrădare semnat în 2003 și ratificat de România în 2004, moment de la care s-a schimbat cumva și opțiunea turistică a multora dintre români, unii, foști parlamentari.

Brazilia a fost ocolită și au fost preferate, în ultimul timp, țări precum Costa Rica, Serbia, Madagascar. Știți cu toții la ce mă refer.

Este un proiect așteptat. Este un proiect foarte bun. Partea proastă, istoric vorbind, partea proastă este că inițiativa a aparținut părții braziliene. A durat 9 ani de zile, din 2007 și până în 2016, când România a hotărât să semneze acest tratat. Abia Guvernul Cioloș a făcut acest pas. După care a mai trecut un an de zile, când, cu două săptămâni înainte de a-și da demisia, domnul Grindeanu, la fel, a dispus să se semneze acest tratat de ratificare a asistenței judiciare în materie penală.

Semnarea acestui tratat face un bine chiar și celui mai iubit fiu al poporului, pentru că îi va facilita acestuia - mă refer, bineînțeles, la președintele Camerei Deputaților, mult stimatul și iubitul domn deputat Liviu Dragnea -, îi va facilita acestuia posibilitatea să își dovedească sau nu nevinovăția în fața organelor judiciare braziliene.

Deci, stimați parlamentari, mai ales de la putere, facilitați-i președintelui partidului această posibilitate, să răspundă în fața organelor judiciare în mod civilizat, prin corespondență, să fie folosite mijloace tehnice de ultimă generație. Nu e normal să vină organele judiciare tocmai din Brazilia sau să meargă domnul Dragnea până acolo, să dea o declarație.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Moldovan.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Votați cu încredere legea, pentru că este foarte, foarte bună. (Aplauze.)

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Tratatul negociat este unul modern, răspunzând astfel evoluției fenomenului infracțional transnațional și își propune să faciliteze cooperarea judiciară bilaterală îndeosebi în lupta împotriva formelor grave ale criminalității, precum corupția, criminalitatea organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de arme, terorismul.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegul nostru din partea Partidului Salvați România a avut un discurs politic de parcă am fi în fața unei noi revoluții în materie penală, am avea o lege substanțială, alta decât există, și de acum încolo totul va merge și mai bine datorită Guvernului Cioloș.

Ei bine, această lege este o lege de ratificare a unui tratat. A unui tratat cu o nouă țară, aidoma altor zeci de tratate pe care le avem cu alte țări. Nimic ieșit din comun.

Evident, o vom vota.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles (PL-x 28/2018). (rămas pentru votul final)  

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles.

Comisia pentru industrii, domnul Iancu.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un acord deosebit de important. Și îl rog și pe domnul prim-ministru Tudose să urmărească un pic cu atenție, pentru că vorbim despre Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect. Un proiect care reglementează și ratifică acest Acord de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles. Un acord care definește principiile și obiectivele dialogului Uniunii Europene - Cuba, urmărindu-se îmbunătățirea dialogului politic, a cooperării și dezvoltarea unor acțiuni comune în sferă multilaterală.

Acordul este conceput pe 3 piloni: dialog politic, cooperare și, totodată, o cooperare în dezvoltarea unor acțiuni comune în privința politicilor sectoriale, a comerțului și a cooperării comerciale.

În urma analizei, membrii Comisiei pentru industrii și servicii propun plenului adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale, domnul Bumb.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Principiile și obiectivele Acordului de cooperare între Uniunea Europeană și Republica Cuba au la bază 3 piloni: dialogul politic, cooperarea și dialogul privind politicile sectoriale, comerțul și cooperarea comercială.

PNL va vota pentru ratificarea acestui acord, pentru că se deschid noi oportunități ale schimburilor comerciale între România, ca stat membru al Uniunii Europene, și Republica Cuba.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnișoara Prună.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

La finalul lui 2016 a fost încheiat acest Acord istoric de dialog și cooperare cu Republica Cuba. Este un prim pas de normalizare a relațiilor dintre cele două părți.

Să nu uităm că Uniunea Europeană este principalul exportator în Republica Cuba. Să nu uităm că o treime din turiștii care se duc anual în Cuba sunt din Uniunea Europeană. Și să nu uităm și că Uniunea Europeană este principalul investitor în Cuba.

Acum, în ceea ce privește România, acest acord este o urmare firească și va fi de bun augur pentru întărirea relațiilor comerciale dintre România și Cuba, și mai ales o oportunitate pentru mediul de afaceri românesc, să meargă în Cuba și să dezvolte relații comerciale cu partenerii cubanezi.

Totodată, la finalul lui 2016, așa cum vă spuneam, Uniunea Europeană a ratificat acest acord. În 2017, Parlamentul European l-a validat, iar astăzi, în 2018, este, iată, rândul nostru să ratificăm acest acord și să confirmăm apartenența la Uniunea Europeană.

USR va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vîrză.

 
   

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles.

Acordul definește principiile și obiectivele dialogului Uniunea Europeană - Cuba, urmărindu-se îmbunătățirea dialogului politic, a cooperării și dezvoltării unor acțiuni comune în sferă multilaterală.

Acordul este conceput pe 3 piloni: dialogul politic, cooperarea și dialogul privind politicile sectoriale, comerțul și cooperarea comercială.

În zona dialogului politic, dispozițiile relevante acoperă mai multe domenii de politică, inclusiv drepturile omului, armele de calibru mic și armamentul ușor, dezarmarea și neproliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul, infracțiunile grave de interes internațional, măsurile coercitive unilaterale, combaterea producției, traficului și consumului de droguri ilicite, combaterea discriminării rasiale, xenofobiei și a intoleranței asociate acestora.

Dispozițiile din zona cooperării și dialogului privind politicile sectoriale acoperă diverse domenii de cooperare viitoare, referindu-se la aspecte politice și juridice, aspecte sociale, de mediu, economice și de cooperare, inclusiv la nivel subnațional.

Zona comerțului și cooperării comerciale codifică baza convențională pentru schimburile comerciale Uniunea Europeană - Cuba, incluzând dispoziții privind reglementările vamale, comerțul sustenabil și investițiile, facilitarea comerțului și cooperarea în domenii precum barierele tehnice în calea comerțului și standardele de comerț.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții. Fără amendamente. Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 104(2) și articolului 105(1) din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 462/2017). (rămasă pentru votul final)  

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 104 alin. (2) și art. 105 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Comisia?

Doamna Huncă, inițiator? Comisia?

Vă rog, raport.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 462 din 18 decembrie 2017, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere, în fond, propunerea legislativă pentru modificarea art. 104 alin. (2) și a art. 105 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1 din anul 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 104 alin. (2) și art. 105 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1 din 2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul înlocuirii expresiei "articole de cheltuieli" cu denumirea "categorii de cheltuieli" și a completării categoriilor de cheltuieli care se asigură din finanțarea de bază, respectiv din finanțarea complementară.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 6 martie 2018, comisia a propus, cu 12 voturi pentru și 5 voturi împotrivă, adoptarea propunerii legislative cu amendamentul admis din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În plus față de ceea ce a citit colega noastră, care este și secretar în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, aș completa cu faptul că propunerea legislativă prevede completarea categoriilor de cheltuieli din finanțarea de bază cu reparații curente și cheltuieli de natura obiectelor de inventar în situații excepționale impuse și când sumele cuprinse la finanțarea de bază nu au asigurat sau nu pot asigura buna funcționare a unităților școlare. Un punct foarte important, având în vedere experiența de zi cu zi a problemelor din școlile românești.

În același timp se stabilește modificarea art. 105, astfel încât în finanțarea complementară, prin care se asigură cheltuielile de capital, cheltuielile sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat, care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților școlare, să fie introduse și cheltuielile privind încălzirea, iluminatul și forța motrică, precum și cele cu utilizarea apei, canalizării și a salubrității, dacă acestea nu au putut fi acoperite din finanțarea de bază și să asigure funcționarea unității școlare.

Iată de ce propunerea legislativă aduce valoare adăugată sistemului de învățământ românesc, acesta fiind și motivul principal pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cherecheș.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative care vizează extinderea cheltuielilor făcute din finanțarea de bază și pentru reparații curente și cheltuieli de natura obiectelor de inventar.

Înțelegem nevoia ca școala să poată interveni rapid pentru a acoperi anumite cheltuieli. Dar cum definim situațiile excepționale care sunt invocate în acest act normativ?

Se deschide drumul, prin această lipsă de claritate, către abuzuri și către o centralizare care nu este deloc sănătoasă în sistemul de învățământ.

Autoritățile locale, pe de altă parte, se plâng că nu au bani suficienți pentru a acoperi toate cheltuielile, iar noi le punem niște cheltuieli suplimentare.

În condițiile în care din acest an salariile profesorilor sunt plătite direct de Ministerul Educației, și banii vor ajunge pentru salarii doar în primele nouă luni din acest an, în condițiile în care costul standard pentru fiecare elev este de 4.413 lei/an, nu putem să mai luăm din acești bani deja insuficienți și pentru alte categorii de cheltuieli, reparații sau obiecte de inventar.

Soluția este ca Executivul să crească bugetul pentru aceste cheltuieli, și nu să ia din finanțarea de bază.

Acesta este motivul pentru care noi vom vota împotrivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole, dacă...?

Domnul Korodi, la dezbateri, da?

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Flexibilizarea metodologiei prin care instituțiile școlare pot să-și finanțeze activitățile proprii este bine-venită și este bine să decidem în acest sens.

Totuși aș dori să trag un semnal de alarmă, în sensul în care este nevoie de o dezbatere generală, națională, cu privire la finanțarea per capita și cu privire la această sumă care este alocată fiecărui elev în sistemul școlar preuniversitar. Demonstrează viața reală că această sumă este prea mică, coeficienții cu care se lucrează în finanțarea per capita sunt prea mici și este nevoie de o decizie urgentă, cu o fundamentare solidă. În spatele acestei fundamentări să stea toate schemele și problemele cu care se confruntă școlile din zona rurală, din zona urbană, pentru că a tergiversa, a lăsa pe același făgaș deciziile cu privire la finanțarea per capita va îngreuna sistemul educațional și mai mult în viitor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole? Nu sunt intervenții. Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 503/2017). (rămasă pentru votul final)  

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Vă rog, comisia?

   

Doamna Alina Teiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 503 din 1 februarie 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 256 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (5). Intervențiile legislative vizează instituirea stării de incompatibilitate pentru funcțiile de conducere, de îndrumare și de control, prevăzute la art. 256 din actul de bază, cu funcțiile de conducere alese sau numite în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 6 martie 2018, comisia a propus, cu 9 voturi pentru adoptare și 11 voturi împotriva adoptării, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

  • regimul incompatibilităților care pot surveni în exercitarea funcțiilor de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar ar trebui reglementat prin completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
  • alin. (4) art. 257 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede că directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național. O nouă reglementare în acest sens ar crea un paralelism legislativ, ceea ce încalcă dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Moldovan.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Stimați colegi,

Prezentul Proiect de modificare și completare a Legii educației naționale are ca scop depolitizarea funcțiilor de conducere din sistemul educațional din învățământul preuniversitar.

Prin introducerea incompatibilității între funcția deținută într-un partid politic și poziția de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar am scoate acel criteriu care, deși nu este obligatoriu, de cele mai multe ori cântărește cel mai greu - funcția politică.

Putem să negăm acest aspect, însă realitatea o cunoaștem cu toții.

În cadrul dezbaterilor Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților am propus nu doar funcțiile de președinte și vicepreședinte, cum a prezentat colega mea raportul, ci toate funcțiile politice să fie interzise, după principiul care se aplică și la reprezentantul Guvernului în teritoriu, respectiv prefectul, să fie același principiu și la funcțiile de conducere pentru unitățile de învățământ preuniversitar.

Noi ne dorim un sistem de educație mai bun, mai performant, iar Grupul parlamentar al PNL susține această propunere legislativă și va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu mai sunt. Vot final.

Suspendăm ședința.

La 12,00 fix vot final.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Vă rog să vă invitați colegii în sala de ședință și să reintroduceți cartelele pentru resetarea sistemului. Vom face și un vot test.

Facem un vot test?

Vă rog să votați.

 
   

Suntem în cvorum.

Mulțumesc. Începem.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul Regiunilor Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu COM(2018) 10 (PHCD 15/2018); (adoptat)

Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaților.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul Regiunilor - Acțiuni ale U.E. în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu.

Vă rog, vot.

   

261 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu optează. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un cadru de monitorizare pentru economia circulară COM (2018) 29 (PHCD 16/2018); (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un cadru de monitorizare pentru economia circulară.

Vă rog să votați.

   

258 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu optează. Adoptat.

 
  Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 274/2017/2018); (adoptată legea în forma adoptată de Seanat.)

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea în forma adoptată de Senat.

Vot.

   

262 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (PL-x 505/2016); (adoptat)

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Comisia pentru mediu propune adoptarea.

Vă rog, vot.

   

263 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri. Adoptat.

 
  Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri, reexaminată la cererea Președintelui României (Pl-x 466/2016/2017); (adoptată legea cu amendamente)

5. Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului și Centenarul Marii Uniri, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru cultură propun adoptarea legii cu amendamente.

Vă rog, vot.

   

254 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu optează. Adoptată.

Explicarea votului, domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

A fost nevoie de 200 de zile pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot final pe o cerere de reexaminare a președintelui extrem, extrem de importantă.

Fac un apel public, de la tribuna Parlamentului, la majoritatea parlamentară, să înțeleagă că nu opoziția este de vină că, înainte cu 8 luni de marea sărbătoare a românilor, nu avem niciun proiect aprobat de Guvernul pe care dumneavoastră îl susțineți.

Stimați colegi,

În urmă cu câteva luni, am votat, în Parlamentul României, Legea Monumentului Unirii de la Alba Iulia, când niște colegi, care ne vorbeau despre blaturi, făceau blat cu cei din UDMR și votau împotriva acestui monument.

Ulterior a fost alocată suma necesară pentru ridicarea Monumentului de la Alba Iulia. Nici în ziua de astăzi, Ministerul Culturii nu a fost în stare să semneze contractul de execuție. În timp ce Ungaria alocă 300 de milioane de euro pentru Trianon, noi nu suntem în stare să punem în aplicare o lege votată în Parlamentul României.

Doamnelor și domnilor colegi din majoritatea guvernamentală,

Treziți-l pe domnul ministru! Am ajuns să fim blocați pe toate proiectele, pentru că domnul Romașcanu era pe o axă politică, iar domnul Ivașcu este pe altă axă politică. Acum, banii pentru Centenar nu se mai dau pentru evenimente, nu se mai dau în funcție de istorie, se dau în funcție de cum este noua axă în interiorul puterii.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc.

Concluzionez imediat.

Atrag atenția, la modul cel mai serios, așa cum am făcut-o și anul trecut, când unii dintre dumneavoastră zâmbeați ironic, și vă spuneam "... vedeți că timpul a trecut și nu mai este timp pentru așa ceva...!"

Din păcate, realitatea îmi dă dreptate și vă repet, dacă vă iubiți cu adevărat țara, așa cum spuneți, faceți măcar un monument, așa cum v-ați angajat, în memoria celor care au murit pentru țară.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Partidul Mișcarea Populară a votat pentru, bineînțeles. Suntem constanți, suntem consecvenți, atunci când vine vorba de acțiuni prin care să marcăm Centenarul Marii Uniri și ne bucură că, totuși, există interes în cadrul Administrației Prezidențiale pentru acest eveniment definitoriu pentru noi, românii.

Chiar dacă ieri am fi putut constata că absența președintelui de la ședința solemnă ar indica contrariul, chiar dacă ieri ne-am fi așteptat ca președintele României, conștient de faptul că a fost votat de zeci de mii de cetățeni români din Republica Moldova, care au înghețat la cozi interminabile, în Republica Moldova și în afara acesteia, ar fi avut un minim respect să fie prezent la această ședință solemnă și să nu-i salute printr-un email. Sper ca Administrația Prezidențială să înțeleagă, în continuare, că suntem într-un an în care nu ne permitem atitudini prin care să fim separați.

Sper ca și Guvernul să înțeleagă că am ajuns deja în luna martie a acestui an și că nu mai putem accepta situația în care nu avem nici măcar un ghid de finanțare, deși am primit asigurări din partea ministrului Ivașcu, acum două săptămâni, în cadrul întâlnirii pe care am avut-o acolo și, în concluzie, se pare că deocamdată, noi, cei din Parlament, suntem singurii care am reușit, prin evenimentul și prin Declarația istorică adoptată ieri, să ne ridicăm la așteptările românilor din țară, a românilor din comunitățile istorice, din diaspora, și prin Declarația istorică pe care am adoptat-o ieri și prin asumarea mesajului reunirii de președintele Camerei Deputaților, care a vorbit, fără echivoc, inclusiv despre cadrul legal internațional prin care vom face Reunirea, reușim să facem acest pact, de la simplii oameni politici la oameni de stat.

Vreau cu această ocazie să vă felicit.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödőn.

 
   

Domnul Szabó Ödőn:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu consider că o inițiativă legislativă de acest gen a fost susținută, după cum se vede, și de grupul nostru. Dar nu ar trebui ca unii colegi, la orice lege, să-și aducă aminte de UDMR. Dacă Centenarul României, în acest context, pentru unii colegi înseamnă ca la toate legile să facă referire ori la UDMR ori la Ungaria, cred că se merge pe un drum greșit.

Acești colegi, care realizează acest demers, de ani de zile, poate vor face și o grevă a foamei, pentru că oricum au făcut-o de la cină, sau până la prânz, sau de la prânz până la cină, și pentru adoptarea acelor prerogative care erau în Declarația de la Alba Iulia.

Nu am pronunțat niciun nume!

Eu cred că este foarte important să vorbim despre principii, în acest an, cum vrem să arate țara pentru următorii 100 de ani. Un monument sau un eveniment poate fi, pe moment, o bucurie, dar pe noi, în această dezbatere, ne interesează cum putem avea un dialog corect, cinstit pentru a trăi împreună, civilizat, în următorii 100 de ani, respectând tot ceea ce s-a promis la Alba Iulia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să fac o corecție la ceea ce s-a spus mai devreme.

Grupul parlamentar al USR, vasta majoritate a membrilor noștri, a votat și pentru Monumentul de la Alba Iulia, deci nu s-a pus problema niciunui blat.

Evident, noi am votat și susținem Legea Centenarului, însă aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru, referitor la ceea ce ne-a spus oaspetele nostru de la Chișinău, ieri, în discursul susținut de la această tribună, și anume că Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică, și podurile de flori au deschis calea, dar dumnealor vor și poduri de piatră, adică autostrăzi și căi ferate.

Legea Centenarului este foarte bună, mă bucur că am adoptat-o, dar, stimați colegi, este timpul să și facem. Doar vorbim, de mult prea multă vreme. De un an și mai bine doar vorbim. Este timpul să mai și facem!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

(Domnul Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnule Roman, nu aveți drept la replică. Nu a fost niciun caracter ofensator, nu v-a pronunțat numele.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Observații scurte la adresa colegului de la UDMR.

1. Veți avea atâtea drepturi și autonomie în România, atâtea câte au românii din Ungaria. Și să înțelegeți bine treaba asta, pentru totdeauna!

Iar 2, a fost - și domnul Dragnea este aici - cea mai eficientă acțiune de protest. În ziua respectivă s-au luat două decizii, și domnul Dragnea poate spune dacă este așa sau nu. Când am fost la dumneavoastră în birou, ați avut discuția cu Romașcanu, a apărut în Monitorul Oficial finanțarea pentru monument.

Și 2. Dacă ne uităm în negura acelor vremuri, a fost acea declarație din partea Grupului PSD, care a anunțat, frumos și normal, că nu susține acea inițiativă, cu scăderea pragului pentru unitățile administrativ-teritoriale.

Dar rețineți - despre autonomie - cât au românii din Ungaria, atât o să aveți și voi aici!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vedeți, de aceea nu vă dau dumneavoastră cuvântul! Și am să vă citez din Regulamentul Camerei Deputaților, art. 151 alin. (4). Vă citez din memorie - "... Dreptul de replică poate fi cerut dacă s-au făcut afirmații ofensatoare la adresa unui coleg și dreptul la replică nu trebuie să genereze un alt drept la replică..."

Ca atare, vă informez că nu voi mai acorda dreptul la replică în această situație. Valabil și pentru domnul Benga, căruia i-am acordat un drept la replică și s-a iscat acea controversă, după care am văzut că au stat de vorbă împreună.

Domnul Márton Árpád, ultimul drept la replică.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Eu vreau să-i mulțumesc domnului deputat Roman că ne-a promis că vom avea și noi autoguvernare culturală, așa cum au românii din Ungaria.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Brasilia, la 13 iunie 2017 (PL-x 2/2018); (adoptat)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. Continuăm.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Brasília, la 13 iunie 2017

Comisia juridică propune adoptarea.

Vă rog, vot.

   

Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles (PL-x 28/2018); (adoptat)

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de dialog politic și de cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Cuba, pe de altă parte, semnat la 12 decembrie 2016, la Bruxelles.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Vă rog să votați.

   

Unanimitate. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

 
  Proiectul Legii manualului școlar (PL-x 86/2018); (adoptat)

8. Proiectul Legii manualului școlar.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Vă rog, vot.

   

175 de voturi, 82 de voturi împotrivă 4 abțineri. Adoptat.

Doamna Cherecheș, explicarea votului.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei legi făcute pe repede-nainte, fără o dezbatere reală și fără o consultare a experților, ba chiar în pofida protestelor a mii de experți în educație.

După tunul financiar și anticoncurențial pe care l-ați votat săptămâna trecută, prin Editura Didactică și Pedagogică, unic producător de manuale în România, acum, la pachet, vine și Legea manualului. Elevii, profesorii, părinții, care au nevoi diferite, locuiesc în medii diferite, nu vor mai putea să se implice în selectarea celui mai potrivit manual pentru copiii lor. Se încalcă astfel, din nou, competiția care asigură calitate sporită.

Se prevede o competiție între manuscrise, dar aceasta este o competiție de fațadă, care nu rezolvă problema manualelor. Manualul unic nu îndeamnă la colaborare și nu asigură un viitor mai bun, ci îndeamnă la închiderea minții, la o traiectorie unică a elevilor, la o uniformizare și o îngrădire a posibilităților de dezvoltare a lor.

Trebuie să păstrăm dreptul profesorilor, care este prevăzut de Legea educației naționale, de a-și alege manualul împreună cu elevul și de a-și alege și metoda de predare. Tendința, peste tot în Europa, este de a ridica statutul profesorului, de a-i da mai multă libertate în alegerea manualelor, a metodelor de predare, a modului în care își face evaluarea. Profesorul trebuie, și în România, să devină cel mai important în actul de predare, nu manualul.

România nu poate să recupereze decalajul educațional față de celelalte țări, dacă ia astfel de măsuri și dacă adoptă manualul unic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este firesc, și cei care am votat în favoarea Legii manualului, să punctăm câteva lucruri și să ne aplicăm cu bună-credință asupra a ceea ce s-a votat, asupra raportului, asupra amendamentelor, pentru a risipi din start acest clișeu care se permanentizează.

Referitor la ideea că vorbim de un manual unic, noi am prevăzut clar, la nivelul comisiei - și sunt și membri ai opoziției care au participat și care au avut chiar amendamente susținute - că vor fi minim două, maxim trei variante. Deci nu putem vorbi nici de uniformizare, nici de manual unic, nici de lipsa competiției, nici de lipsa posibilității profesorilor de a alege în cunoștință de cauză pentru diferite colective de elevi, pentru diferite situații pedagogice, specifice mediului școlar, comunității educaționale în care se află.

Am luat în calcul această posibilitate tocmai pentru că dorim un învățământ diversificat, un învățământ care să fie atent la traseul fiecăruia și care să ofere profesorului posibilitatea de a-și adapta și metoda, și conținuturile, și strategia educațională.

Deci este nedrept ceea ce se spune și trebuie să se știe clar că, din Camera Deputaților, de la Comisia pentru învățământ, această lege pleacă ferm cu precizarea că există variante, există alternative de manual.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am votat în favoarea acestei legi, pentru că este în avantajul învățământului pentru minoritățile naționale.

Dar, dacă este să discutăm în general despre învățământ, noi conservăm, și nu numai noi, toată lumea conservă, un sistem de învățământ care a fost gândit, construit pe vremea lui Frederic cel Mare.

Între timp, au trecut 3 revoluții industriale. Problema nu este dacă manualul este unic sau nu, problema este că avem o curriculă unitară, ceea ce este o foarte mare greșeală în lumea în care trăim, că am dirijat-o spre teste naționale care o osifică și mai tare, ceea ce este o foarte mare greșeală, și că avem un învățământ orientat spre concursuri școlare, în care copiilor li se toarnă în cap algoritmi, pentru ca părinții să fie fericiți că au mai luat copiii lor un premiu. Este un ssistem de învățământ bolnav, care nu are nicio șansă în a treia revoluție industrială.

Din păcate, o soluție pe Planeta Pământ, la sistemul acesta de învățământ bolnav, încă nu s-a găsit, dar aceasta nu înseamnă că noi nu putem să căutăm și nu putem să găsim o soluție. Adică nu am făcut un mare pas înainte sau înapoi cu manualele acestea. Am rămas tot acolo, la 1763, când Frederic cel Mare dădea General Schule Regulament pentru prima revoluție, pentru zorii primei revoluții industriale. Tot acolo suntem, producând oameni standardizați, distrugându-le capacitatea de a crea și bucurându-ne că iau premii la concursuri școlare, fiind dotați cu algoritmi pe care nu o să-i mai folosească niciodată în restul vieții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Iurișniți.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Uniunea Salvați România, în cadrul Comisiei pentru învățământ, prin membrii prezenți, a depus amendamente la Legea manualului, dar nu au fost acceptate.

Prin urmare, le vom trimite mai departe, Senatului, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată. Senatul este Cameră decizională.

La ce anume ne-am referit prin aceste amendamente? Ne-am referit la posibilitatea ca profesorul să-și aleagă singur varianta de manual, din cele două variante, maxim trei, câte s-au agreat în final, și să fie un an prevăzut pentru licitații. Nu se poate să ne apucăm de licitații la finalul anului școlar, să dorim să avem manuale pe băncile copiilor și să rămânem doar cu dorința goală. Și anul școlar viitor, copiii claselor a VI-a nu vor avea la timp manuale.

Prin urmare, USR a votat împotriva adoptării acestui proiect de lege. El nu aduce nimic nou, dimpotrivă nu aduce perfecționarea cadrelor didactice, nu aduce o diversificare și o promovare a unui învățământ european, a valorilor europene.

Prin urmare, nu putem agrea acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
  Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 482/2017/2018); (adoptată legea în forma inițială)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

9. Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vă rog să votați.

   

172 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu optează. Adoptată.

Doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Dragi colegi,

Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei legi cu convingere și sancționează votul de astăzi cu fermitate, pentru că această lege este una bolnăvicioasă. Ea pune deasupra legii, deasupra chiar a multora dintre dumneavoastră, o categorie de parlamentari aflați în conflict de interese în perioada 2007-2013 și care aveau decizii judecătorești de constatare a incompatibilității.

Este un lucru halucinant ceea ce a propus domnul coleg Iordache, și Partidul Național Liberal consideră că această lege stă la baza inclusiv a trocului politic pentru alianța de guvernare sau chiar pentru legile justiției, pentru că este cea mai bună dovadă de vot pe care unii din acest Parlament l-au dat pentru ei înșiși, și au șters decizii judecătorești de incompatibilitate. Sunt oameni importanți din PSD, din ALDE, chiar și din UDMR care sunt avantajați în mod direct de această lege.

Așadar, vă solicităm ca la Senat să încercați să corectați această decizie politică pe care dumneavoastră ați luat-o. Putem să înțelegem disperarea de a menține la guvernare această coaliție, însă nu putem accepta sfidarea și încălcarea legii.

Dacă dumneavoastră distrugeți conceptul de cetățean egal în fața legii, înseamnă că dumneavoastră puneți între paranteze statul de drept din România.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, concluzionați.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Președintele a întors, spre reexaminare, această inițiativă legislativă a domnului coleg Iordache, care îl salvează de probleme pe propriul coleg de partid, foarte important pe funcție.

Această lege a fost contestată de PNL la Curtea Constituțională. Sperăm că va fi corectată la Senat și că veți opri acest abuz al votului direct pentru interesul personal al multora dintre dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Stimați colegi,

Știu că pare un demers fără speranțe și fără rost, dar cred că este important ca adevărul să fie rostit - am mai spus-o și cu alte ocazii -, măcar că, la un moment dat, atunci când se vor uita istoricii în urmă, vor vedea că a spus cineva nu acestui tăvălug.

Așa că este important să spunem că este o lege de spălare, cu ținte precise, am putea să spunem Legea Marian Neacșu. Sunt oameni cu probleme penale, oameni despre care noi susținem că nu mai trebuie să fie în funcții de conducere, pe care această lege îi scapă de consecințele faptelor lor.

Evident, am votat împotrivă. Evident, dumneavoastră veți continua cu buldozerul și tăvălugul distrugerii justiției.

Aceasta este România de astăzi, sperăm că o vom schimba mâine. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când se vorbește despre această lege, se uită anumite lucruri.

Un principiu fundamental de drept - legea dispune numai pentru viitor. Deci nu poți fi pedepsit pentru ce nu era interzis la momentul comiterii faptei.

Există chiar o decizie a Curții Constituționale, în acest sens. Nu știu de ce nu o atacați, din moment ce Curtea Constituțională și-a spus cuvântul.

Ca atare, această lege spune exact același lucru pe care, de altfel, ar fi trebuit să-l înțeleagă și judecătorii, pentru că asta se învață, mi se pare, în anul I, la curs, la principii fundamentale de drept, în care, încă o dată spun, legea dispune numai pentru viitor.

Așa prevede, așa spune și Constituția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Trebuie să spunem adevărul, așa cum solicita colegul de la USR, și anume în perioada 2007-2013 această faptă nu era incriminată. Asta a decis Curtea Constituțională și avem cazuri, erori judiciare, în care judecătorii au sancționat colegi de-ai noștri care nu comiseseră niciun fel de faptă.

Această lege pune capăt efectelor unor erori judiciare. Curtea Constituțională spune negru pe alb, cred că la punctul 35 din Decizia nr. 618 cu privire la modificarea art. 38 din statutul nostru, că în perioada 2007-2013 nu a existat conflict de interese.

Dar există decizii ale instanței care au sancționat colegi pentru o faptă care nu era prevăzută. Asta înseamnă eroare judiciară. Erorile judiciare, într-un stat de drept, se îndreaptă, sau măcar efectele lor, o parte dintre efectele lor, pentru că unele lucruri nu mai pot fi îndreptate, așa cum știți și dumneavoastră.

Deci rețineți! Acesta este adevărul. Legea respectivă, în acord cu două decizii ale Curții Constituționale, pune în concordanță, și anume elimină efectele ilegale ale unor erori judiciare. Nu este o lege cu dedicație, nu este o lege în favoarea cuiva, este o lege în favoarea dreptății.

Și, ca să vedeți cât de bine știau antevorbitorii mei să vă informeze despre adevăr, vă spun în felul următor:

Doamnă Turcan, conflictul de interese nu-i totuna cu incompatibilitatea. Aveți atâția ani în Parlament, ne-am săturat de confuzia aceasta, pe care au făcut-o și alții.

Iar în ceea ce îl privește pe colegul nostru, să știți că nu este vorba despre alte funcții, nu este vorba de o chestiune care poate fi în ajutorul unor colegi, nu este vorba de o lege cu dedicație, dumneavoastră căutați să faceți din orice un atac la persoană și cred că este cazul, la un moment dat, pentru acuzații calomnioase și defăimătoare, cineva să plătească.

Rețineți! Este o lege care șterge efectele unor erori judiciare. Poate că doriți să sesizăm și CSM pentru acest lucru, în așa fel încât cei care au încălcat legea, pronunțând astfel de sentințe, să mai și plătească. Aveți tot dreptul. Acesta este statul de drept. Poate că este cazul ca, odată și odată, Parlamentul să facă aceste sesizări, pentru că dacă făcea o dată...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

... nu mai greșea altcineva în continuare, da? (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Adeseori am senzația că această tribună este o scenă de teatru. Și când văd anumiți retori cu o atitudine didacticistă, care ne explică fie că suntem unii mai naivi, fie că nu înțelegem prea bine terminologii juridice, care se duc în zona speculațiilor, tipic avocățești, cred că nu înșelați pe nimeni, stimați colegi.

Creați aceste privilegii, doriți să-i scăpați de conflicte de interese pe anumiți colegi, tocmai ca să compună această dictatură a majorității în continuare și să o susțină. Sunt niște condiționări politice interne, la care vă raliați, dar nu cumva să-l credeți pe românul de rând prost. Este, pentru unii dintre noi, o dramă să mergem să vorbim cu cei care ne-au votat, în teritoriu, și care ne bat obrazul zi de zi și ne spun "Oare, câte privilegii, câte salarii în plus, câte pensii speciale, ce imunități, ce scuturi vă mai creați, încercând să spuneți că ne reprezentați pe noi, cei care v-am dat votul?" Și rușinea ar trebui să fie egală, și din partea celor din opoziție, și din partea celor care compun puterea, pentru că cetățenii, adeseori, nu fac această distincție.

Oamenii spun "... v-am votat... ar trebui, cu onestitate, cu știință și cu onoare să ne reprezentați". Dar moralitatea, din păcate, în politică, este pe cale de dispariție, iar acest lucru este rușinos pentru noi, toți. Și nu mai umblați cu asemenea tertipuri jenante, speculative, de tip didacticist, avocățesc. Nu țin! Este o lege care vă salvează niște colegi...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... care îi scoate din zona conflictelor de interese, și acest lucru ar trebui să ne dea de gândit pe termen lung, măcar, fiindcă tot am spus și s-a clamat că se dorește o primenire morală, politică a Parlamentului României, a creșterii importanței rolului semnificației sale în viața comunității, ca instituție democratică supremă a unui stat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

În primul rând, aș vrea să fac o observație de principiu. Se vorbește mult, în România, despre primenirea și întinerirea clasei politice. Vreau să vă asigur că avem una dintre cele mai tinere și mai primenite clase politice. În ultimii ani, am bătut toate recordurile în ceea ce privește cei mai tineri prim-miniștri, cei mai tineri șefi de partide. Și, dacă priviți Camera Deputaților, veți constata că cel puțin 70% din colegii care ocupă bănci în Parlament, sunt oameni noi și oameni tineri.

Stimate coleg, bănuiesc că din bună-credință și din necunoaștere ați făcut afirmația că noi folosim tertipuri. Aș vrea să vă citesc, cuvânt cu cuvânt, tertipul la care vă referiți. "Curtea Constituțională reține că, în perioada 2007-2013, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplica în privința deputaților și senatorilor. Abia din 2013 apare un caz de conflict de interese, expres prevăzut, precum și obligația deputaților și senatorilor de a respecta legislația în materie privind conflictul de interese."

Așadar, stimați colegi, haideți să ne lămurim asupra unui lucru. Dacă nu avem niciun fel de reper, atunci nu o să reușim niciodată să ne înțelegem. Și, până una alta, acest reper constituțional este Curtea Constituțională. Dacă un act legislativ aplică o decizie a Curții Constituționale, nu este nici tertip, nici tentativă de a ne scăpa colegii, ci este un gest de omagiu pe care parlamentarii îl aduc Curții Constituționale.

Sigur că dumneavoastră puteți să nu respectați Curtea Constituțională, dar Curtea Constituțională, dacă îmi permiteți o figură plastică, este "nodul la ață". Dacă nu avem Curte Constituțională, atunci o să coasem fără să reușim vreodată să prindem nasturele de haină.

De aceea, vă rog să ne spuneți dacă aveți respectul acesta constituțional pentru Curtea Constituțională și socotiți că actele Curții Constituționale validează, legitimează acuratețea legislației.

Dar vreau să mai adaug ceva, domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să fac această declarație în nume personal.

Observ că în ultima vreme, tot mai mult, invocarea drepturilor omului este socotită un alibi, o protecție nelegitimă pentru corupție, iar încălcarea drepturilor omului, abuzurile îndreptate împotriva drepturilor omului devin o bravadă strălucitoare a luptei împotriva corupției. În momentul în care drepturile omului sunt în acest fel răstălmăcite, atunci tot sistemul de valori din societate, la rândul lui, se va răsuci.

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Drepturile omului sunt valabile pentru toți oamenii din România, și invocarea drepturilor omului, mai ales cu legitimitate constituțională, trebuie să fie sacrosantă pentru toți membrii acestei Camere.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Tocmai ce spusesem, la începutul ședinței, că v-aș ruga să ne respectăm, să avem Regulament, să nu mai provocăm dreptul la replică... dar, mă rog, voi acționa în consecință!

Vă rog, un minut, doamnă Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Apreciez că îmi respectați dreptul la replică.

Oameni buni, despre ce vorbim aici? (Rumoare. Aplauze.)

Despre ce vorbiți dumneavoastră aici? Despre Curtea Constituțională, despre erori judiciare, când, de fapt, un membru al PSD îi salvează pe unii colegi din alianța de guvernare, de faptul că și-au dus suma forfetară acasă, angajându-și neamurile? Asta considerați dumneavoastră eroare judiciară? Reveniți-vă, oameni buni! Nu puteți să-i păcăliți...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... la nesfârșit pe cetățenii acestei țări!

Această lege este despre anularea... (I se închide microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art.16 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 447/2017); (adoptată)

Continuăm.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educației naționale nr.1/2011.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

   

178 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 56 de abțineri. Adoptată.

Explicarea votului. Doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Partidul Național Liberal s-a abținut la această inițiativă legislativă, întrucât, printr-un vot care pare marcat de bune intenții, astăzi, Parlamentul decide ca învățământul obligatoriu să fie de 15 clase, adică să includă și grupa mijlocie și mare în învățământul obligatoriu. O tendință perfect europeană! Însă aceasta nu înseamnă că abandonul școlar, între clasa a VIII-a și a IX-a, nu este de 30%. Aceasta nu înseamnă că 20% din elevii de liceu nu abandonează școala, pentru că, din păcate, sistemul de educație nu-i poate ține.

Și stau și mă întreb, dacă dumneavoastră continuați în felul acesta, cu atac după atac la sistemul de educație, de ce să ne mai mirăm că în Parlamentul României anulați sentințe de interdicție de a mai candida pentru cei care au fost în conflict de interese și și-au dus sumele forfetare acasă?!

Aceasta este consecința. În asta vreți să transformați dumneavoastră România! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art. 105 al Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 462/2017); (adoptată)

11. Propunerea legislativă pentru completarea art. 105 al Legii educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Vă rog să votați.

   

200 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, 6 abțineri. Adoptată.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației și sportului (Pl-x 463/2017); (respinsă)

Capitolul III. Respingeri.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației și sportului.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Vă rog să votați.

   

226 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 33 de abțineri. Adoptată.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu completările și modificările ulterioare (Pl-x 446/2017); (respinsă)

13. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu completările și modificările ulterioare.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun respingerea.

Vă rog, vot.

   

218 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 5 abțineri, un coleg care nu optează. Adoptată.

Vă rog, explicarea votului, domnul Stanciu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc.

Uniunea Salvați România a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege, adică contra respingerii. Este un proiect pentru normalitate în țara noastră. Este un fapt că România este printre cele mai corupte 5 țări din Uniunea Europeană. (Vociferări.) Este un fapt că Grupul țărilor din Uniunea Europeană, împotriva corupției, ne-au făcut nenumărate recomandări despre cum am putea îmbunătăți calitatea actelor administrative, și nu le-am respectat.

De la majoritatea de la guvernare nu aveam mari așteptări. Dar am fost surprins că cei din PNL s-au opus acestui proiect de normalitate. Cu toate acestea, eu aș vrea să-i felicit, în primul rând, pentru că au luat decizia istorică ca, după 27 de ani, să spună nu blaturilor politice, și cineva cu expertiză să ne și reconfirme astăzi că USR este un partid curat care nu poate face blaturi. (Rumoare.)

Așa că vă anunț, cu această ocazie, că am lansat chiar astăzi site-ul www.blaturipolitice.ro, unde vom realiza noi înșine aceste măsuri de transparență, pentru a aduce în spațiul public toate blaturile care se fac și care scad încrederea populației în actul de guvernare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu are nicio legătură cu subiectul.

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca să faci blaturi în administrație, ar trebui să ai primari. În România sunt 3.300 de primari. (Aplauze.) Voi, dragi colegi, rupeți-vă palmele, dar mai bine alergați să învățați cum ajung unii oameni primari, pentru că numai din palme nu se rezolvă problema.

Aici sunt partide care au ligi ale aleșilor locali. PNL, PSD, UDMR, PMP, voi aveți liga consilierilor locali, dacă aveți..., că primari nu aveți, dragii mei!

Să vii să dai lecții despre ce trebuie să facă primarii, în condițiile în care tu nu ai un primar în partidul tău, este greu de înțeles!

Și vă mai spun un lucru. Am văzut că ați citat din Ludovic Orban și bine faceți! Aș fi vrut să citez și eu din al vostru, dar, nu știu, voi mai aveți președinte? (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 503/2017). (respinsă)

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Vă rog, vot.

   

169 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, 6 abțineri. Adoptată.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (Pl-x 417/2017); (Adoptată în procedură de urgență.) <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (Pl-x 418/2017); (Adoptată în procedură de urgență.) <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (Pl-x 419/2017); (Adoptată în procedură de urgență.)  

Vă rog...

Vă informez că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 28 martie 2018, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor; Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 28 martie 2018.

Mulțumindu-vă pentru că m-ați ascultat acum, la final, declar ședința închisă.

Urmează ședința Biroului permanent.

     

Ședința s-a încheiat la ora 12,55.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 1:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro