Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/12-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 03-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,03.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe lucrările.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, un număr de 204.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 3 și 4 aprilie 2018; programul de lucru pentru perioada 2 - 7 aprilie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 28 martie - 3 aprilie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă prezint și două informări scrise, din partea domnului deputat Oprișcan Doru Mihai și din partea domnului deputat Suciu Daniel, liderul Grupului PSD.

 
Informare privind încetarea activității domnului deputat Oprișcan Mihai Doru în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul deputat Oprișcan Doru Mihai ne aduce la cunoștință că-și încetează activitatea în Grupul parlamentar al PNL și devine deputat neafiliat.

Informare privind unele modificări în structura de conducere a Grupului parlamentar al PSD.

Iar liderul Grupului PSD, domnul deputat Daniel Suciu, ne aduce la cunoștință că au intervenit modificări în structura de conducere a Grupului PSD: doamna deputat Moagher Laura-Mihaela va ocupa funcția de vicelider, iar domnul deputat Babuș Radu va ocupa, de asemenea, funcția de vicelider al Grupului PSD.

Dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, doamna Viorica-Vasilica Dăncilă, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema Premierul României, Viorica Dăncilă, trebuie să le explice românilor unde sunt banii din creșterea economică..

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

La punctul 2 al ordinii de zi, în temeiul art. 206 din Regulament, în ședința de astăzi, în cadrul "Orei primului-ministru", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Premierul României, Viorica Dăncilă, trebuie să le explice românilor unde sunt banii din creșterea economică".

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant, astfel: Grupul parlamentar al PNL - 5 minute pentru prezentarea dezbaterii politice; doamna prim-ministru - 5 minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului; reprezentanții grupurilor parlamentare - câte 5 minute, cu excepția Grupului parlamentar al minorităților naționale; reprezentantul deputaților neafliați - două minute. La finalul dezbaterilor, doamna prim-ministru, cinci minute, pentru a răspunde intervențiilor.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul doamnei deputat Raluca Turcan, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, pentru a prezenta tema dezbaterii politice.

Doamnă deputat, aveți cinci minute.

 

Doamna Raluca Turcan:

Nu supuneți la vot ordinea de zi?

Întrebam dacă nu supuneți la vot, domnule președinte, ordinea de zi?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Înainte, supun votului dumneavoastră și dacă sunt observații la ordinea de zi pe care v-am prezentat-o?

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Și vedeți că-mi curge timpul!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu, nu, încă nu v-am dat cuvântul!

Să înceapă votul.

 
 

Ordinea de zi a fost adoptată; a fost aprobată de Biroul permanent.

Începem.

O invit pe doamna Turcan. Vă rog, prezentați...

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimată doamnă prim-ministru,

Dragi colegi,

Cred că Parlamentul României se bucură astăzi că are șansa de a afla direct de la prim-ministru în ce stadiu se găsesc diferite proiecte de interes major pentru români.

Doamnă prim-ministru,

Atât dumneavoastră, cât și liderul de facto al acestei alianțe de guvernare, domnul Liviu Dragnea, ați transmis mesajul că ați înțeles cauzele eșecului guvernelor precedente și că ați format un nou cabinet, în ideea remedierii numeroaselor probleme și remedierii întârzierilor din actul de guvernare.

După primele luni, doamnă prim-ministru Dăncilă, din păcate Guvernul dumneavoastră pare la fel de împăcat cu eșecul, precum Guvernele Grindeanu și Tudose.

V-ați lăudat cu creșterea salariilor, dar singurul lucru pe care l-a oferit, la modul pragmatic, guvernarea dumneavoastră, a fost creșterea prețurilor. Și prețurile au crescut atât de tare, încât puterea de cumpărare a fost diminuată cu cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Aceasta este realitatea și acestea sunt cifrele.

Doamnă prim-ministru,

În acest Guvern vă faceți că munciți, căutați dușmani pentru problemele pe care dumneavoastră le generați și în tot acest timp problemele se acutizează și se cronicizează. Deficitul bugetar este în creștere, deficitul comercial este în creștere. Există un haos fără precedent în ceea ce privește subvențiile pentru fermieri. Există o stare tot mai proastă a drumurilor publice, lipsesc proiectele în infrastructură, în autostrăzi și drumuri naționale. Companiile private sunt de-a dreptul împovărate, iar companiile de stat sunt stoarse de resurse sau căpușate de hoarde de proptele politice.

Programele de investiții în zone cheie, precum energia sau transporturile, sunt abandonate sau mult întârziate, din cauza dorinței Guvernului PSD-ALDE de a jefui, practic, companiile de stat, pentru a da mai mulți bani baronilor locali și pentru a angaja tot felul de PSD-iști în structura superstufoasă a ministerelor și, de asemenea, în instituțiile publice.

Și în tot acest timp, în care Guvernul PSD își angajează rudele în toate instituțiile statului, zeci de mii de români aleg să părăsească România, din cauza lipsei de oportunități în privința angajărilor.

Doamnă prim-ministru,

Nu vă doare sufletul?

Stimați colegi,

Avem un răspuns clar la acest flagel care apasă în momentul de față România, și anume, că tinerii și românii părăsesc România?

Cronicizarea tuturor acestor probleme vine și în contextul unei lipse totale de transparență, care ascunde, practic, înțelegeri oculte cu privire la destinația banului public.

Stimată doamnă prim-ministru,

Institutul Național de Statistică ne spune foarte clar că salariul mediu net a scăzut cu 150 de lei, în ianuarie 2018, față de luna precedentă.

Ceea ce trebuia să fie o majorare de salarii a fost, per ansamblu, o scădere, conform cifrelor oficiale.

De fapt, a fost o mare înșelătorie! Măririle de salarii au fost forfecate de așa-zisa Lege a salarizării și așa-zisa reformă fiscală.

Bugetarii au rămas cu foarte puțin, ba chiar mulți dintre ei s-au trezit cu salariile diminuate, iar angajații din mediul privat, în proporție de 40% au pierdut la buget, la bugetul lor personal!

De asemenea, grație stagnării investițiilor, s-au pierdut locuri de muncă. Datele statistice arată, pe februarie, comparat cu noiembrie anul trecut, că s-au pierdut 60.000 de locuri de muncă și a crescut la 350.000 numărul celor cu venituri sub salariul minim pe economie. 350.000 de români s-au trezit sub pragul sărăciei, ca și cum economia României ar fi într-o recesiune, și nu pe creștere.

La scumpiri de prețuri Guvernul patronat de Liviu Dragnea este campion. Și, așa este, prețurile au crescut! Guvernele succesive PSD-ALDE s-au instalat la Palatul Victoria cu o inflație de 0,1% și astăzi au o inflație de 4,72%, adică de 50 de ori mai mare.

Doamnă prim-ministru,

Suntem în Săptămâna Mare și vă solicităm să spuneți, cu sinceritate, dacă există vreun român care anul acesta nu este în situația de a cumpăra mai puțin pentru masa de Paște, cu aceiași bani de anul trecut? Și majorările de prețuri la alimente, îmbrăcăminte, gaz, curent electric, servicii, nu se vor opri aici! Și vă solicităm, doamnă prim-ministru, de la această tribună, faceți un anunț curajos și sincer, spuneți că prețurile vor continua să crească!

Cu siguranță, "beneficiile" guvernării nu-i ocolesc nici pe pensionari și, din păcate, pensionarii au fost, de asemenea, ținta minciunilor acestei guvernări, pentru că dacă pensiile lor ar fi indexate de la 1 ianuarie 2018, la finalul anului ar fi cu 30% mai mari, așa cum prevede legea. Dar ce mai contează legea când, de fapt, fărădelegea dictează în România?!

Dacă avem o creștere economică de 7 procente, doamnă prim-ministru, de ce le-a pus guvernarea pe care o conduceți, dumneavoastră și domnul Liviu Dragnea, gând rău românilor, prin această permanentă obsesie de a confisca, fura, naționaliza banii din Pilonul II de pensii, până la ultima centimă?!

Sunt pensiile a peste 7 milioane de români care astăzi sunt în puterea muncii. Peste 4 milioane de români au constatat zilele acestea, cu indignare, că le-a scăzut contribuția la Pilonul II de pensie și asta în pofida tuturor asigurărilor pe care ministrul muncii le-a dat și de la acest microfon, că pensiile nu vor scădea.

Dacă s-a mințit de la acest microfon, doamnă prim-ministru, fiți curajoasă, demiteți-o pe ministrul muncii Lia Olguța Vasilescu, pentru că i-a păcălit pe români! (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Ați epuizat timpul. Vă rog, finalizați!

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Doar o guvernare sinucigașă economic și ruptă complet de interesele țării ar ajunge să taie banii de la comunitățile locale, într-un boom declarat al economiei!

Dacă aveți bani de creștere economică, de ce le luați banii primarilor și președinților de consilii județene, de ce-i lăsați fără bani de investiții?! Numai în județul Sibiu, consiliul județean a pierdut 47 de milioane de lei, iar primăria 62 de milioane de lei! La fel s-a întâmplat în toate marile orașe! Inclusiv în Alexandria, să știți, și la Videle, au pierdut bani la bugetul local!

Doamnă Dăncilă, aveți ocazia astăzi, aici, în Parlamentul României, să le faceți dreptate primarilor și spuneți că veți da aviz favorabil propunerilor PNL, prin care primăriilor și consiliilor județene să le rămână 100% din impozitul pe venit! Și, de asemenea, că 80% din banii pe redevențe pentru resursele naturale aflate pe teritoriul lor rămân bani la autoritățile locale. Faceți lucrul acesta, pentru că le-ați spus că veți găsi o soluție! Nu le băgați mâna în buzunar și nu-i lăsați fără bani de investiții!

Nici fondurile europene nu au o situație mai bună și, din păcate, astăzi, în România, riscăm să pierdem 1,5 miliarde de euro!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumim, doamnă deputat!

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Știu că vă fac semn din sală să-mi tăiați microfonul...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Nu, doamnă, dar avem un Regulament, doamnă deputat!

 
 

Doamna Raluca Turcan:

...însă, în același timp, Regulamentul cred că nu vă va face să-i tăiați microfonul nici doamnei premier Viorica Dăncilă. (Vociferări.)

Vă rog, în Săptămâna Mare, să faceți această indulgență, să mă lăsați; mai am trei fraze, sper!

Mulțumesc.

Vă solicităm, doamnă prim-ministru, în privința fondurilor europene, anulați un plan de măsuri urgente care să valorifice banii europeni, astfel încât în anul 2018 să putem să folosim 20 de miliarde de lei.

În încheiere, vă rog, de la acest microfon și această tribună, să răspundeți clar și concis la câteva întrebări:

  1. Aveți bani de la 1 aprilie să plătiți salariile majorate ale profesorilor sau aveți o problemă financiară de 3 miliarde de euro, pe care acum vă străduiți să o rezolvați, urmărind să luați bani de la toate instituțiile statului?
  2. Care este astăzi nivelul stocurilor de imunoglobulină din spitalele românești?
  3. Care este stadiul achizițiilor de echipamente pentru modernizarea spitalelor din România?
  4. Care este stadiul Autostrăzii Sibiu-Pitești și de ce stagnează acest proiect?
  5. Ce măsuri intenționați să luați pentru infrastructura critică a României și să n-o lăsați să se mai deterioreze? Și mă refer la Transelectrica, Compania de Aeroporturi.
  6. Ce măsuri veți dispune, astfel încât neregulile semnalate de presă cu privire la APIA să fie remediate și să dați garanția că nu vom fi decertificați de la primul audit?
  7. Ce aveți de gând să întreprindeți cu privire la întârzierile de informatizare a Fiscului și ce măsuri întreprinde prim-ministrul României pentru folosirea fondurilor europene?
 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicit, doamnă prim-ministru, în încheiere, (Vociferări,) să considerați aceste probleme ca fiind reale și toate problemele invocate ar fi putut să fie subiectul unor comisii de anchetă, nu cele pe care le-ați făcut dumneavoastră, însă preferați Fake News, Fake comisii de anchetă.

Fiți curajoasă și răspundeți, de la acest microfon, la toate problemele, la modul cel mai sincer și cel mai responsabil cu putință, așa cum ar trebui să o facă un prim-ministru al României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

O invit, în continuare, la cuvânt, pe doamna Viorica Dăncilă, prim-ministru al Guvernului României.

 
 

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc pentru invitația de a da detalii despre creșterea economică record din anul 2017 și de a vă arăta felul în care a fost ea utilizată, în mod public, prin intermediul bugetului, în folosul cetățenilor și al sectorului privat.

Dați-mi voie, înainte de a trece la explicațiile concrete, bazate pe cifrele oficiale, să subliniez importanța pe care, eu, personal, dar și colegii mei din Guvern, o arătăm Parlamentului.

Așa cum afirmam și cu ocazia învestiturii, suntem prezenți în Parlament ori de câte ori suntem solicitați și răspundem cu responsabilitate și deschidere la întrebările și interpelările senatorilor și deputaților.

Invitația dumneavoastră este deosebit de importantă și utilă. Am dispus, ca urmare, să se efectueze analize economice detaliate, pentru a vă putea răspunde cât mai argumentat la întrebarea adresată.

Mi s-a cerut să explic românilor cum au fost cheltuiți banii din creșterea economică.

Sunt convinsă că, în calitate de reprezentanți ai românilor, veți folosi aceste explicații în dezbaterile publice, astfel încât activitatea Executivului să fie cât mai bine înțeleasă.

Țin să subliniez, totodată, că, pentru mine, ca prim-ministru, criticile aduse Guvernului de opoziția parlamentară, și în mod special de către Partidul Național Liberal, reprezintă un element foarte important în evaluarea activității Guvernului.

Nu ne considerăm infailibili! Aceste critici sunt absolut necesare pentru noi, ba chiar vreau să adaug că la baza unei vieți politice, a unei vieți publice sănătoase, este raportul dintre guvernare și opoziție. Pe această bază trebuie să construim democrația românească și nu pe conflicte interinstituționale, care afectează activitatea democratică a instituțiilor publice.

Doamnelor și domnilor deputați,

România a înregistrat în 2017 o creștere economică record, de 7%, însemnând un produs intern brut de 856,4 miliarde de lei. Altfel spus, în 2017, valoarea adăugată în economie a fost de 94 de miliarde de lei, sumă aproape dublă față de cea din anul 2016, de 49,7 de miliarde lei. La aceasta se adaugă 11,8 miliarde de lei, resurse provenite din import. Cele mai multe sunt bunuri intermediare pentru producția industrială și bunuri de capital.

Prin urmare, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2017, în ansamblul economiei naționale, banii din creșterea economică utilizați pentru consum și investiții au fost în sumă de 105,8 miliarde de lei. Acești bani au două modalități clare de utilizare: prin intermediul bugetului național, conform politicilor și activității guvernamentale, și direct de către sectorul privat.

Indiferent de modalitatea de utilizare în economie a produsului intern brut, prin intermediul bugetului național sau de sectorul privat, două sunt destinațiile principale care determină creșterea economică, consumul populației și investițiile.

În ansamblul economiei, datele macroeconomice arată că, din cele 105,8 miliarde de lei, 57,5 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile pentru consum ale populației, care au fost cu 20 de miliarde de lei peste cele din anul 2016, 19,5 miliarde de lei s-au utilizat pentru investiții, cea mai mare sumă suplimentară de după criză alocată pentru investiții, 10,6 miliarde de lei s-au consumat în administrația publică, respectiv pentru servicii publice generale, funcționarea administrației publice, pentru apărarea națională și menținerea ordinii publice. Și să nu uităm că în anul 2017 s-a alocat 2% din PIB pentru apărare, România fiind una din puținele țări membre ale Uniunii Europene care se poate mândri cu îndeplinirea acestui angajament. 6,9 miliarde de lei au fost cheltuite pentru sănătatea și educația cetățenilor. 11,3 miliarde de lei au reprezentat acumularea de capital a sectorului privat, sub forma stocurilor de materii prime și echipamente pentru investiții, ceea ce practic înseamnă încrederea întreprinzătorilor că în 2018 își vor dezvolta afacerile și că economia românească le oferă oportunități noi de investiții.

Din cele 94 de miliarde de lei, produs intern brut creat suplimentar, s-au colectat ca venituri bugetare în plus, față de anul 2016, deci venituri bugetare provenite din creșterea economică, 27,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 30%.

Pentru înțelegere, precizăm că, în anul 2015, veniturile bugetare au fost în sumă de 233,8 miliarde de lei, în anul 2016, de 223,9 miliarde de lei, și în anul 2017, de 251,8 miliarde de lei.

Datorită rezultatelor mai bune în ceea ce privește colectarea veniturilor, în anul 2017 cheltuielile bugetare au fost cu 34 miliarde de lei mai mari decât în anul 2016. Creșterea economică a oferit un spațiu suplimentar, astfel încât, în condițiile unei ponderi a deficitului în PIB de 2,88%, să se cheltuiască peste veniturile colectate, cu 6 miliarde de lei mai mult decât în anul 2016.

Răspunsul meu face referire la modul în care au fost utilizate cele 34 miliarde de lei. Această sumă, ca de altfel întreg bugetul, s-a utilizat cu maximă responsabilitate și în concordanță cu prevederile din Programul de guvernare al coaliției.

Maxima responsabilitate este arătată și de faptul că, în anul 2017, pentru prima dată după foarte mulți ani, s-a reușit reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Chiar dacă valoarea reducerii, respectiv 300 milioane lei, pare mică, să nu uităm că niciodată, în România, nu s-a putut pune în practică o astfel de raționalizare a cheltuielilor de funcționare.

O a doua dovadă de responsabilitate este că am reorientat creșterea economică pentru îmbunătățirea nivelului de trai, fără a afecta echilibrul bugetar.

Prin măsurile sociale aplicate în 2017, nu numai că s-a depășit ținta de deficit bugetar asumată, dar am reușit, cu adevărat, să demonstrăm că noul nostru model de dezvoltare, bazat pe bunăstare și investiții, este viabil și pe deplin realist.

Datele oficiale, deja cunoscute, arată că se poate regăsi creșterea economică în buzunarele românilor, fără a afecta investițiile.

În anul 2017, câștigul salarial mediu brut pe total economie a crescut cu 14,8%, față de anul 2016. Această evoluție s-a datorat majorării câștigului salarial mediu brut din sectorul bugetar, cu 24,6%, și a câștigului salarial din sectorul concurențial, cu 12,2%.

În sectorul bugetar, majorările efective sunt apropiate de prevederile legale, 30,2% în educație, sănătate și asistență socială, 17,5% în învățământ, 25,6% în administrația publică.

Dacă ne referim la ceea ce au primit salariații în mână, câștigul salarial mediu net în economie s-a majorat cu 14,2%, respectiv cu 23,5% în sectorul bugetar și cu 11,8% în sectorul privat.

Datorită măsurilor de majorare a pensiei minime și a punctului de pensie, pensia minimă de asigurări sociale s-a majorat în anul 2017 cu 12,6%, ajungând la 1.069 lei pe lună.

În decembrie 2017, pensia de asigurări sociale a ajuns la 1.132 de lei, respectiv cu 18% peste nivelul de la sfârșitul anului 2016, când era de 959 de lei.

Inflația medie în anul 2017 a fost de numai 1,34%, ceea ce a făcut ca majorările de salarii și pensii să se reflecte aproape în totalitate în creșterea puterii de cumpărare. În termeni reali, pe total economie, creșterea câștigului salarial a fost de 12,7%. Câștigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creștere de 21,9%, iar în sectorul concurențial de 10,3%.

În cazul pensionarilor, puterea de cumpărare a pensiei medii a fost în anul 2017 de 11%.

Vă readuc în atenție - pentru că am văzut că au fost uitate - măsurile pe care le-am întreprins în anul 2017.

Vă reamintesc că unii "specialiști", cu ghilimelele de rigoare, spuneau că aceste măsuri vor face să explodeze deficitul bugetar.

Creșterea salariului minim la 1.450 de lei; creșterea cu 20% a salariilor din administrația publică locală; creșterea cu 50% a salariilor actorilor și artiștilor; eliminarea plafonului plății CAS și CASS; creșterea punctului de pensie la 1.000 de lei; eliminarea plății CASS pentru pensionari; eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile între 1.050 și 2.000 de lei; gratuitate pentru studenți la călătoriile pe căile ferate; creșterea alocării pe student, de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună; deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale; reducerea cotei TVA de la 20% la 19%; creșterea salariilor în educație și sănătate; creșterea veniturilor lunare pentru asistenții persoanelor cu handicap, la 1.450 de lei; creșterea indemnizației lunare minime pentru concediul de creștere a copilului, de la 1.062 de lei la 1.232 de lei; creșterea stimulentului de inserție, de la 531 de lei la 616 lei; creșterea pensiei minime la 520 de lei.

Sunt foarte multe lucruri de spus. Știu că timpul alocat este scurt. Și cred că aș putea să vorbesc o oră sau două.

Esențial este să înțelegem ceea ce s-a făcut pentru oameni, să renunțăm la discursul politic și să ne gândim dacă acest lucru aduce un plus de imagine sau face bine României sau românilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul de guvernare al Partidului Social Democrat a avut parte, de la început, de o respingere automată din partea adversarilor partidului pe care îl reprezint. Acesta este adevărul.

În cursul anului 2017, adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist, pentru a contesta acest program, care, vă spun foarte sincer, nu a făcut bine României.

Este nevoie de mai multă responsabilitate atunci când aceste mesaje sunt exportate în afara țării. Cui folosesc? Românilor? României? În niciun caz.

Deci, deși în decursul timpului au existat divergențe majore între politicile economice ale PSD și ale PNL, niciodată până acum nu s-a ajuns la o asemenea radicalizare a discursului public.

Creșterea economică din 2017 și modul responsabil în care Guvernul PSD a folosit-o au demonstrat viabilitatea Programului de guvernare al PSD și capacitatea PSD-ALDE de a realiza o bună guvernare.

Scenariile alarmante nu s-au adeverit. Dimpotrivă, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice din Europa și chiar din lume, iar această creștere se simte acum în buzunarele românilor.

Încă de la preluarea mandatului, mi-am arătat disponibilitatea și deschiderea la dialog. Este singura modalitate în care România poate merge înainte.

Ura, dezbinarea, exportarea acestor discursuri politicianiste în afara țării nu vor aduce nimic bun.

Vă spun acest lucru având credința că opoziția reprezintă un element extrem de important în reglarea actului de guvernare.

Vă spun acest lucru și cu speranța că în anul Centenar vom reuși ceea ce nu am reușit în 2017, anume să refacem dialogul politic și să construim, fiecare cu rolul său, dar fiind totuși împreună, o bună guvernare pentru România și pentru românii de pretutindeni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă prim-ministru.

Urmează dezbaterile din partea grupurilor parlamentare, cât și a deputaților neafiliați.

Fiecare grup parlamentar are la dispoziție 5 minute, cu excepția majorității parlamentare, care are 15 minute, iar reprezentantul deputaților neafiliați, două minute.

Potrivit înscrierilor la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Robert Iohan Sighiartău.

 
 

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (din sală):

Ionatan.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Ionatan. Ionatan, da, corect.

 
 

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Ionatan, domnule președinte.

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dezbaterea de astăzi are totuși un câștig. I-am adus, pentru câteva ore, în prezentul realității, pe guvernanții PSD-ALDE. I-am scos din turnul de fildeș în care i-a închis domnul Liviu Dragnea și i-am pus în fața adevăratelor probleme pe care le au acum românii.

Zi de zi, propaganda domnului Dragnea îi aruncă pe români fie într-un trecut reinterpretat diversionist, fie într-un viitor PSD-ist de aur. Prezentul, așa cum îl trăiesc românii cu adevărat, a fost izgonit de domnii Dragnea și Tăriceanu din agenda guvernării. Vor să-l alunge și din agenda publică.

Doamnă prim-ministru,

V-am ascultat discursul cu atenție și cu speranță firavă, ce-i drept, că nu veți mai recita din cărticica roșie pe care v-a pus-o în brațe marele conducător.

Ați ratat, din păcate, șansa să fiți pe aceeași lungime de undă cu românii. Ați continuat să mergeți milimetric pe linia trasată de șeful dumneavoastră.

Ați fost perfect paralelă cu dramele generate de scumpiri, de scăderea puterii de cumpărare, din cauza politicii inflaționiste, cu situația din Evul Mediu din spitale, cu îngroparea marilor proiecte de infrastructură. Ba, mai mult, l-ați numit iarăși pe "groparul autostrăzilor", pe domnul Narcis Neaga, șef peste construcțiile de autostrăzi.

Ați fost paralelă cu daunele provocate de aberațiile fiscale, de vânarea sistematică a întreprinzătorilor privați, de furtul pe față din banii cuveniți dezvoltării comunităților locale. Ba, mai mult, l-ați numit iarăși pe domnul Mișa, "groparul finanțelor", în fruntea ANAF.

Sunteți pe o linie paralelă cu scumpirile facturilor de gaze și ale energiei electrice ale românilor, cu faptul că nu ați reușit să atrageți nici măcar 1% din fondurile europene. Ba, mai mult, fondurile pentru pensiile generației viitoare, care astăzi muncește din greu și mai crede în viitorul României, sunt furate de Guvernul dumneavoastră, iar dumneavoastră ați rămas indiferentă.

Doamnă prim-ministru,

Suntem în Săptămâna Patimilor, suntem un popor creștin, îmi măsor cu grijă cuvintele, dar răbdarea multora dintre cei care ne urmăresc acum a ajuns la capăt.

Îmi fac datoria să vă spun, stimată doamnă, că sunteți în slujba unor politicieni fără frică de Dumnezeu. Sunteți simplul lor executant.

Doar oameni fără Dumnezeu au fost în stare să planifice și să execute cea mai mare escrocherie politică din ultimii 30 de ani. Amăgirea, tragerea pe sfoară a milioane de concetățeni, cu promisiuni enorme făcute fără niciun fel de scrupul, fără niciun fel de acoperire.

Domnul Liviu Dragnea & Co. au știut de la bun început ce fac. Mecanismul înșelătoriei este următorul: măriri mincinoase de salarii, tăiate apoi prin măsuri viclene, precum transferul contribuțiilor la angajat, apoi declanșarea mecanismului inflației, prin majorarea accizei la combustibili, care alimentează iluzia că sunt bani mai mulți pe piață.

Nu în ultimul rând, că ați vorbit de creștere economică bazată pe investiții, devierea creșterii economice bazată pe investiții și dezvoltare, la cea bazată pe consum din importuri, prin care se anulează beneficiile creșterii economice reale.

Și, peste toate acestea, ați îndatorat țara mai mult decât în perioada de criză. Ați conceput totul pentru a spune: "PSD vă dă!".

Da, dragi români, PSD, girat de falsul liberal Tăriceanu, vă dă cu o mână și vă ia îndărăt cu zece. Vă dă, furându-vă pensii, autostrăzi, spitale, viitorul copiilor voștri.

Doamnă prim-ministru Dăncilă,

Vă rog frumos, nu mai fiți paralelă cu actul de guvernare! Lăsați pe altcineva să conducă prezentul românilor! (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Budăi.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Stimată doamnă prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Dragi colegi,

Cred că discursul doamnei prim-ministru a sintetizat foarte bine parcursul anului 2017 și modul în care o guvernare bazată pe un program economic concret poate genera creștere economică, venituri mai mari în buzunarele cetățenilor și beneficii pentru mediul de afaceri.

Eu însă aș vrea să punctez doar câteva declarații apocaliptice pe care dumneavoastră, stimați colegi de la PNL, le-ați susținut anul trecut și care au fost infirmate de realitățile economice.

La începutul anului 2017, când Comisia Națională de Prognoză estima o creștere economică de 5,2%, un reprezentant de seamă al Partidului Național Liberal, în speță, domnul senator Florin Cîțu, spunea: "Comisia Națională de Prognoză a fost forțată să preia datele umflate din Programul PSD de guvernare, pentru a-l credibiliza".

Ba, mai mult, domnul senator Cîțu cerea, atunci, nici mai mult, nici mai puțin, să depună sau să se depună de cineva, nu știm cine, o plângere penală împotriva Comisiei Naționale de Prognoză, pentru că ar fi umflat estimările.

Eu întreb acum - când avem datele oficiale pe 2017, cu o creștere economică de 7% -, împotriva cui ar trebui să adreseze domnul senator această plângere penală? Poate împotriva FMI, care ne spunea că vom avea o creștere de 3,8%? Nu știu, veți decide dumneavoastră.

Văd însă că domnul senator Cîțu recidivează, dar, din fericire, nu cred că îl mai ia cineva în serios. Cine se mai poate încrede acum în declarațiile Domniei Sale, când anunță sumbru că inflația va ajunge în 2018 la 12%, pe motiv că Guvernul a mărit salariile, iar românii cheltuiesc prea mult?

Și dacă tot a venit vorba de creșterile salariale, îi rog pe stimații colegi de la PNL să nu se mai încurce și să se contrazică în declarații. Ba ne spuneți că salariile nu au crescut, ba că nu au crescut suficient, ba că au scăzut. Ba ne spuneți că suntem populiști și că am mărit prea mult salariile, iar astfel se generează inflație.

Deci, vă rog să vă hotărâți. Au crescut sau nu salariile? Eu zic că au crescut, în limitele în care ne-a permis economia.

Și vă mai dau un sfat. Nu mai vorbiți de scăderi de salarii, că iarăși își amintesc românii ce le-ați făcut în 2010!

Văd aici, în sală, foarte mulți colegi care au votat și au susținut atunci, în plenul Camerei Deputaților, tăierea salariilor cu 25%.

Aș vrea să reamintesc, și dacă tot vorbim, și vorbea doamna deputat Raluca Turcan de Săptămâna Mare și de minciuni, și declarația dumneaei, dată exact anul trecut, pe 1 septembrie, când anunța apocaliptic: "... pensiile care sunt acum promise multor oameni și care, din nefericire, nu pot fi susținute dincolo de luna noiembrie 2017".

Stimați colegi de la PNL,

Nu numai că nu s-au epuizat fondurile pentru pensii, dar, cum zicea și doamna prim-ministru, s-au dat în plus 10,8 miliarde la acest sistem. Și de la 1 iulie pensionarii se vor mai bucura încă de o creștere.

Deci, doamnă Turcan, ar fi decent să vă cereți scuze față de pensionari, pentru că anul trecut, fără să vă bazați pe nimic, ați lansat astfel de zvonuri care au adus îngrijorare în rândurile pensionarilor.

Iar dacă nu mă înșel, chiar dumneavoastră, doamnă deputat Turcan, ați susținut, în această sală, tăierile de pensii din 2010 care însă nu au avut loc, grație deciziei de atunci, a Curții Constituționale.

Dar tot nu v-ați lăsat și ați extins aplicarea CASS, ca să luați din banii pensionarilor cu cele mai mici pensii.

După ce v-ați făcut de râs cu acea predicție, că nu vor mai fi bani de pensii, cine credeți, doamnă Turcan, că vă mai ia în serios, acum, când vorbiți de colapsul bugetului de stat?

Cine vă mai crede, când veniturile bugetare sunt mai mari cu peste 21,5%, în primele două luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut?

Știu, veți răspunde că au crescut și cheltuielile.

Da, au crescut cheltuielile, dar în limitele anticipate de noi, în limitele prognozelor noastre, pe care ne-am fundamentat bugetul de stat.

Văd acum că s-a lansat o nouă teorie apocaliptică a opoziției. Cum că au crescut cheltuielile la începutul anului, pentru că nu am fi făcut plățile anul trecut, ca să ne încadrăm în ținta de deficit bugetar.

Este o altă aserțiune din aceeași categorie cu declarațiile domnului senator Cîțu și ale doamnei deputat Turcan, pe care le-am comentat mai devreme.

Înainte de a vă lansa din nou în astfel de acuzații, vă recomand să vă uitați puțin mai atent la execuția bugetară pe primele două luni.

Vă dau un singur indiciu: + 441%. Atât au crescut investițiile publice față de anul trecut. Aici este o mare parte din creșterea cheltuielilor bugetare. Iar asta pentru că, spre deosebire de anul trecut, când tehnocrații nu au lăsat proiecte majore sau mature de investiții, în acest an au început plățile în PNDL 2 și pentru programele europene care fuseseră blocate.

De asemenea, vă recomand să vă uitați la subvențiile pentru agricultură și să încercați să vă amintiți cu câte luni întârziere s-au dat subvențiile la fermieri în timpul guvernării tehnocrate pe care ați susținut-o în 2016.

Vă spun eu. A fost o întârziere de nouă luni. Subvențiile au ajuns la agricultori când grâul era deja pâine în cuptor.

Stimați colegi,

România nu are nevoie de profeți mincinoși. Avem destul de mulți profeți mincinoși în afară, care, la fel ca aceia de la noi, din Parlament, au fost contraziși de realitățile din economia noastră națională.

Pentru a pune capăt acestor dezinformări sistematice ale unor reprezentanți ai opoziției, aș vrea doar să vă anunț câteva date oficiale, care nu vin nici de la PSD, nici de la ALDE, și nici măcar de la Guvern, ci de la Eurostat.

Consumul. S-a tot spus din partea opoziției - chiar domnul senator Cîțu are o mare predilecție în acest sens, și doamna deputat Turcan, azi - că, anul trecut, creșterea economică a fost bazată doar pe consum.

Eu vreau să vă spun că România este în marja Uniunii Europene, în ceea ce privește ponderea consumului final în PIB.

Media U.E. este undeva la 76,5%, iar la noi a fost de 75,9%, mult sub statele dezvoltate din Uniunea Europeană - Franța, Marea Britanie, Italia.

Inflația. În ceea ce privește inflația, despre care se vorbește atât de mult în ultima vreme, vreau să vă spun că anul trecut, atunci când PNL sau PDL, că nu mai știm, spunea că România a intrat în haosul inflației, în țara noastră, inflația medie a fost de 1,1%. Fiind a patra țară din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută rată a inflației medii anuale. Iar ponderea acțiunii guvernamentale, în această inflație despre care vorbim, a fost extrem de scăzută. Chiar Banca Națională a României a spus, într-unul dintre rapoartele sale, că revenirea accizelor la nivelul din Guvernarea Cioloș a influențat doar cu 0,3% în creșterea inflației.

Da, anul acesta vom avea o inflație mai mare. Dar dacă suntem corecți, ne uităm la ce s-a întâmplat cu prețul petrolului pe plan internațional, ne uităm la liberalizarea pieței de energie și la crizele unor alimente de bază europene.

Datoria guvernamentală. O altă sintagmă preferată a opoziției este că România a crescut pe datorie. Pe lângă nonsensul economic care subzistă în această propoziție scurtă, vă dau din nou datele oficiale de la Eurostat.

35,2% din PIB a fost datoria guvernamentală în anul 2017. Suntem a cincea țară din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere a datoriei în PIB.

Mai mult, 95% din structura datoriei guvernamentale sunt împrumuturi pe termen mediu și lung, ceea ce ne conferă o sarcină bine distribuită în timp.

Creșterea economică. Doamna prim-ministru v-a prezentat rezultatele economice.

După ce ne spuneați, în ianuarie 2017, că am venit cu o estimare populistă, de 5,2%, a creșterii economice, acum vorbiți de 7% ca și cum ar fi ceva banal.

Nu e deloc așa. Nu e deloc puțin lucru pentru România, pentru o țară lovită de criză în perioada 2009-2010, să ajungă în 2017 să devanseze creșterea economică a celor mai puternice state ale lumii.

Fonduri europene. O altă temă preferată a dumneavoastră, a opoziției. România are în prezent o rată de absorbție de 12,29%, mai mare decât cea din Franța - 12,11%, din Germania - 12,06%, Olanda - 10,85% și Marea Britanie - 10,54%.

În exercițiul financiar anterior, când la guvernare era doamna lider de grup de la PNL împreună cu prim-ministrul Boc și președintele Băsescu, gradul de absorbție era undeva la 7%. Deci, comparativ cu acea perioadă, acum, în 2018, avem o rată de absorbție cu peste 70% mai mare.

Mă opresc aici cu aceste exemple, cu o recomandare pentru colegii din PNL. Terminați cu profețiile mincinoase! Nu vă mai crede nimeni. Dacă vreți să transmiteți seriozitate față de alegătorii dumneavoastră și față de opinia publică, în general, vă sugerez să fiți mai rezervați și puțin mai riguroși atunci când faceți predicții despre evoluțiile economice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, Grupul USR, doamna deputat Chichirău, vă rog.

Aveți 5 minute, doamnă deputat.

 
 

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Stimată doamnă prim-ministru,

Dragi colegi,

Până acum am auzit doar scuze bine împachetate, dar adevărul este că bugetul e scăpat de sub control. Doar după două luni, deficitul e deja la peste 5 miliarde, respectiv 0,6% din PIB. Cheltuielile bugetului au crescut cu 38% față de primele două luni ale anului trecut, iar cheltuielile de personal sunt cu 19% mai mari.

Salariile nete în economia productivă sunt cam aceleași, dar inflația a ajuns la 5%. Multe salarii au scăzut, iar unii au trebuit să aducă bani de acasă.

Ați creat confuzie generală între antreprenori și liber profesioniști. Oamenii care au depus Declarația 600 acum trebuie să depună din nou Declarația unică și să stea la cozi ca să-și recupereze plățile sau să le transfere.

Ratele pe care românii le plătesc pentru împrumuturi au crescut, pentru că dobânzile reflectă în mod corect lipsa de responsabilitate a Guvernului.

Cu alte cuvinte, Programul de guvernare este nefuncțional, mincinos și iresponsabil.

Creșterea economică trebuia să fie bine administrată, și nu irosită. Trebuia cheltuită pe lucruri care chiar contează. Dar dumneavoastră funcționați în realitatea tristă, creată tot de comuniști, a unei societăți divizate, atomizate, în care fiecare e pentru el. În loc să dați niște creșteri salariale prost planificate, ați putea crea un stat cu adevărat social, în care nu luptăm fiecare în izolare, pentru copilul lui, căutând o școală mai bună sau un spital mai curat.

Scopul taxelor nu este, în principal, să luăm de la unii și să dăm altora. Scopul taxelor este să realizăm investiții mari, care nu pot fi făcute de oameni pe cont propriu și care cresc semnificativ nivelul de trai al tuturor.

Românii mor pe drumuri, în accidente rutiere, și mor cu zile în spitale. Mortalitatea prevenibilă în România este de 47%. Adică dintr-o sută de români care mor 47 ar fi putut fi salvați, dacă aplicam standardele medicale disponibile astăzi.

Nicio creștere salarială, de nicio dimensiune nu va repara aceste probleme fundamentale. Ați ales calea banului în mână, și nu calea investițiilor pentru societate. De aceea, migrația crește, în ciuda creșterii economice.

Deși promiteți venituri mai mari, speranța moare. Oamenii vor și continuă să plece din țară, pentru că oamenii au nevoie de mai mult decât câțiva lei aruncați ca pomană electorală. Românii vor o țară civilizată. Iar marile investiții publice sunt o forță civilizatoare, nu doar o investiție pur economică.

De exemplu, dacă am realiza toate studiile de fezabilitate, doamnă prim-ministru, până în 2020, iar între 2021 și 2025 am construi cei 650 de kilometri de autostradă, necesari pentru a uni Iașiul de Oradea și Constanța de Arad, ne-ar costa în plus, față de banii de la Uniunea Europeană, cam 4 miliarde de lei pe an de la bugetul statului. Adică 65 de lei pe lună pentru un salariat și 16 lei pe lună pe cap de locuitor.

Vedeți, domnule Dragnea...

Domnule Dragnea, în loc să dați 65 de lei pe lună unei persoane salariate, ați putea da 650 de kilometri de autostradă, o investiție care se va întoarce înzecit la bugetul României și în veniturile oamenilor.

Și totuși, în ciuda acestei guvernări, noi încă mai avem un vis pentru România. Un vis în care bebelușii nu mor în primele zile de viață. Un vis în care elevii nu sunt semianalfabeți și studenții nu visează doar la emigrare. Un vis în care părinții nu aleargă disperați după medicamente elementare prin străinătate, și copiii nu merg la culcare flămânzi.

Noi încă mai avem un vis pentru România, în care, în 2025, circulăm pe autostrăzi, de la Iași la Oradea, și de la Constanța la Arad. Un vis în care avem parcuri industriale, cu locuri de muncă multe și bine plătite, și nu milioane de oameni care trăiesc din agricultură de subzistență. Un vis în care avem spitale curate, civilizate și bine dotate. În care administrația publică este informatizată și nu pierdem milioane de ore stând la coadă, umiliți. Un vis în care ne recăpătăm demnitatea, ca români.

Și dacă tot avem creștere economică extraordinară, vă cer, doamnă prim-ministru, să cheltuiți această creștere ca să faceți din acest vis realitate.

Aceasta este obligația dumneavoastră față de România. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Grupul parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian, vă rog.

Doamnă Turcan, înțeleg că aveți drept la replică, vă dau imediat, după domnul deputat.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Sigur că ALDE este implicată în actul de guvernare. ALDE nu are o implicare apologetică, noi nu suntem dintre cei care să elogieze necondiționat guvernarea, suntem într-o implicare responsabilă.

Și noi, așa cum pozițiile noastre de până acum au arătat, milităm pentru stimularea investițiilor. Sperăm ca, în anul acesta și la anul, Programul Start-up Nation să aibă o dezvoltare mult mai amplă. Și noi sperăm ca investițiile bugetare să fie mai consistente, și programele regionale - și, în primul rând, ceea ce mă doare pe mine, Programul pentru dezvoltarea economică a Moldovei - să fie aplicate temeinic și cu perioade clare de aplicare.

Dar, dincolo de asta, dincolo de asta, dragii mei, avem aici două atitudini. O atitudine reprezentată de ceea ce a spus doamna Turcan și o alta reprezentată de ceea ce a spus doamna Dăncilă.

Noi regretăm, firește, că pentru mulți români țara noastră e un spațiu al deznădejdii și al dezolării și că ei fie aleg să plece, fie, dacă au plecat, aleg să nu se întoarcă.

Însă dacă unii ar fi deschis televizorul numai în prima parte a acestei întâlniri, ce-ar fi aflat despre România în care ar putea să se întoarcă? Că în România e flagel, că e haos, că e hoție, că sunt oportunități ratate. Și ar mai fi aflat, ceva mai încolo, că în România copiii se culcă flămânzi.

Sigur că putem să acceptăm că din punct de vedere politic așa ceva este posibil. Însă pentru unii dintre liderii politici ai acestei țări, o astfel de atitudine nu este compatibilă cu demnitatea acestei tribune.

Nu poți să vii să spui că în luna ianuarie salariile au scăzut față de luna decembrie, atunci când ar trebui să știi - inclusiv, dacă citești o cărticică roșie, dacă Institutul Național de Statistică tipărește cu coperte roșii Anuarul - că, în fiecare an, luna ianuarie are o medie salarială netă mai mică decât luna decembrie, pentru că în luna decembrie sunt numeroase prime, sunt bonusuri, sunt diverse alte venituri în componentă materială, care se adaugă, și îți iei această rezervă, dacă ai răbdarea să citești cifrele dinainte.

Nu poți să spui că salariații din România au oportunități ratate în ceea ce privește căutarea unui nou loc de muncă, când în România lui 2017 am avut peste 100.000 de noi locuri de muncă, când, din 2011 și până astăzi, în România s-au creat aproape un milion de locuri de muncă, lucru pe care aceeași cărticică, pe care v-o recomand să o citiți, a Institutului Național de Statistică, o spune.

Nu poți să spui că este haos în ceea ce privește subvențiile fermierilor, decât dacă vorbești despre altă țară, poate, și nu despre această țară, în care simpaticul și neobositul nostru ministru al agriculturii a dovedit, anul trecut, că subvențiile pot fi date la timp.

Nu poți, de asemenea, să spui că inflația a scăzut veniturile reale, când, de la decembrie la decembrie, avem diferențe de la 2.629 de lei, venituri nete în decembrie 2017, față de 2.354 de lei în decembrie 2016, și - atenție! - acestea sunt venituri nete.

Mai mult decât atât, nu poți să spui că România se tot îndatorează, când datoria publică în PIB a scăzut, și nu a crescut!

Eu am mai spus și cu alte ocazii. Ar trebui, poate, să existe o echipă mixtă de experți în domeniul economic, din partea tuturor partidelor parlamentare, care să decidă asupra cifrelor pe care discutăm, asupra țării despre care vorbim, sau dacă vorbim sau nu despre aceeași Românie, pentru că, altminteri, suntem într-un dialog al surzilor, din care cei care ne privesc nu vor înțelege decât că nu reușim să ne înțelegem și că între noi se cască o prăpastie tot mai mare.

Ceea ce a prezentat prim-ministrul, aici, a fost util pentru ca noi să înțelegem că fără să avem un salt uriaș, fără să trăim, astăzi, ca în Vest... Pentru că, să recunoaștem, în timp ce jocurile politice, făcute peste capul nostru, ne trimiteau în zona comunistă, Statele Unite finanțau țările vestice, prin Planul Marshall, și pe noi ne jefuiai rușii. Acesta este un handicap istoric pe care nu putem să-l rezolvăm numai într-o singură zi.

Dar - și cu aceasta închei -, de la această tribună, trebuie să dăm românilor sentimentul că totuși se poate și la noi. Poate nu atât de repede, poate nu atât de bine întotdeauna, dar că este posibil! Și să arătăm națiunii noastre, atât de bântuită de traume, atât de confuză, de zeci de ani de egalitarism și autoritarism, că este posibil să ne luăm destinul în propriile mâini, și realitățile economice ale ultimilor ani arată că se poate. Și dacă iubim țara aceasta, și dacă știm că o conducem sau stăm în opoziție, tot în ea vom fi, vom trăi, vom muri și o vom lăsa copiilor noștri. Să dăm acest curaj națiunii române!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Eugen Tomac.

 
 

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Doamnă prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Este o săptămână importantă. Vreau să le mulțumesc colegilor din Partidul Național Liberal pentru această inițiativă. Este bine să discutăm despre starea economiei, despre inflație, despre deficit. De asemenea, și celelalte critici sunt bine-venite, însă grupul nostru politic a decis, în această săptămână importantă, în care trebuie să fim mai smeriți, să ne gândim și la cei care au probleme mult mai mari.

 
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria românilor uciși în masacrul de la Fântâna Albă.

Și pentru că, doamnă prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, stimați colegi, în urmă cu două zile, împreună cu mai mulți colegi parlamentari, am fost prezenți la Fântâna Albă, acolo unde, în 1941, aproape 3.000 de români au fost omorâți pe nedrept doar pentru că au fost mințiți că vor fi repatriați în România, propun, în semn de respect, în amintirea lor, să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Luările de cuvânt au fost epuizate. Colegii de la UDMR și de la minorități nu au niciun vorbitor.

Drept la replică.

Doamnă Turcan, aveți un minut.

Vă rog.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Un minut pentru fiecare dată când mi s-a rostit numele, bănuiesc, pentru că mi s-a rostit obsesiv. (Vociferări.)

Aș dori să...

 
 

Domnul Florin Iordache:

S-a spus... între cei care au susținut... erau sub 25%, doamnă!

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc.

Am înțeles că datele pe care le-am prezentat nu sunt exacte. Și ne întrebăm când veți schimba și conducerea Institutului Național de Statistică, când o să schimbați legea, pentru că am citat din cifrele date de Institutul Național de Statistică. Dar poate că nu sunt suficiente.

Așadar, vă provoc la o serie de întrebări și de răspunsuri, dacă puteți, oneste.

Știți cât costă acum o pâine? Știți cât costă ouăle? Știți cât costă un litru de ulei? (Vociferări.) Cunoașteți cât costă un kilogram de carne?

Dacă nu, vă spun aici. În timpul Guvernului Grindeanu, un bon cu carne de porc, pâine, ulei, lapte, ouă și unt valora 43 de lei. În timpul Guvernului Tudose, valora 65 de lei. Iar astăzi, în timpul guvernării doamnei Dăncilă, valorează 86 de lei. (Vociferări.)(Aplauze.)

Vi-l las aici, să vă uitați la el, atunci când spuneți că cifrele contrazic realitatea.

Mai mult decât atât, am auzit datele, repetate cu obstinație, din 2017, și vă întreb, domnule Dragnea - mă rog, sunteți absent, dar poate îmi răspundeți la televizor -, de ce l-ați schimbat pe domnul Tudose? De ce ați schimbat guvernarea Grindeanu, dacă toate acele date și investiții, și locuri de muncă au fost atât de bune?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Doamnă Turcan, dreptul la replică, vă rog frumos!

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Dreptul la replică se referă și la următorul lucru. Realitatea este că există un stat paralel, dar statul acela paralel este format din dumneavoastră și trăiți în acest stat paralel, doamnă prim-ministru, dumneavoastră cu acoliții, iar România reală este o Românie care sărăcește, este o Românie din care ne pleacă tinerii în străinătate, și aleg să-și trăiască viața în străinătate. Și sunt oameni care o duc din ce în ce mai rău, iar dumneavoastră, ca prim-ministru, ca femeie, ar trebui să aveți răspunsuri măcar la una dintre problemele pe care astăzi le-am invocat aici!

Am auzit marile realizări...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

... dar din pacate niciun răspuns concret!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

În continuare, o invit pe doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, pentru a răspunde.

Vă rog.

 
 

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Vă mulțumesc pentru posibilitatea de a le spune românilor adevărul.

Eu înțeleg discursul politic, dar n-am să înțeleg niciodată negarea realității.

Vă spun punctual.

Răspuns pentru doamna Cosette Chichirău. Mulțumesc pentru întrebări.

Cheltuielile de personal sunt cu 19% mai mari. M-ați întrebat, doamnă deputat. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul bugetar s-au majorat cu 19%, față de anul 2017, adică 1,2 milioane de familii au venituri mai mari.

Ne-ați vorbit despre Declarația 600, care ține românii la cozi. Din 7 declarații care trebuiau depuse, până de curând, de cei cu activități independente, s-a ajuns la o singură declarație, care se poate depune și online, fără să mai fie nevoie să stăm la cozi.

Referitor la problemele de infrastructură. Problema este reală și tocmai de aceea, în cursul următoarei săptămâni, vom restructura monitorizarea și coordonarea investițiilor strategice, prin înființarea unei unități centralizate.

Domnule Robert Sighiartău,

Gradul de absorbție a fondurilor europene este de 1%, ați spus dumneavoastră.

Două precizări. La sfârșitul anului 2017 nu au fost dezangajări de fonduri europene pentru niciun program operațional, iar în primul trimestru al anului 2018 s-a primit de la Uniunea Europeană o sumă de 3,1 miliarde de euro, ducând gradul de absorbție la peste 12%. Ne-am propus, până la sfârșitul anului 2018, un grad de absorbție de 25%, și vă asigur că o să-l atingem! (Vociferări.)

Da, eu credeam că putem da dovadă de seriozitate în această instituție, de la care oamenii așteaptă lucruri serioase, și nu ironii sau lucruri urâte.

Doamnă Raluca Turcan,

A scăzut puterea de cumpărare.

Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din România a crescut în 2017 cu 12,7% în cazul salariilor, și cu 10,3% în cazul pensiilor medii. Sunt cele mai mari creșteri ale puterii de cumpărare din cadrul Uniunii Europene.

M-ați întrebat dacă sunt bani, de la 1 aprilie, să plătim salariile profesorilor.

Avem bani atât pentru plata salariilor profesorilor, majorate cu 20%, precum și pentru plata salariilor medicilor, majorate cu procente între 75%-125%, dar și pentru plata a 1,2 milioane de vouchere de vacanță, în valoare de 1.450 de lei, pentru fiecare angajat din sistemul public.

Care este nivelul stocurilor de imunoglobulină?

Vă răspund și la această întrebare.

Avem 3.500 de fiole, în prezent.

Care este stadiul achizițiilor de echipamente pentru spitale?

Au fost contractate 13 aparate Computer-Tomograf și 24 de aparate de RMN.

M-ați întrebat de autostrada București-Pitești, stadiul autostrăzii Sibiu...

Da. Vreau să vă răspund punctual și de aceea sunt foarte atentă.

Stadiul Autostrăzii Sibiu-Pitești. Secțiunile I și a V-a ale autostrăzii se află în evaluare, iar la începutul lunii mai se vor anunța câștigătorii acestor licitații. Secțiunile a II-a, a III-a și a IV-a vor fi scoase la licitație după data de 18 iulie și se va obține acordul de mediu.

Ce măsuri pentru infrastructura critică?

Până la sfârșitul acestei luni, vom adopta o lege a parteneriatului public-privat și un nou pachet legislativ privind achizițiile publice. Și considerăm că acest lucru este benefic și este așteptat de mulți români.

Ce se va întâmpla cu Pilonul II de Pensii?

Acesta va exista în continuare, iar începând de anul viitor vom propune un pachet prin care să ne asigurăm că nicio pensie nu va scădea pentru cei care optează pentru o contribuție privată la pensie.

Ce se va întâmpla cu banii pentru autoritățile publice locale?

Începând de anul viitor, sută la sută din impozitul pe venit va merge către administrațiile publice locale.

M-ați întrebat ce se întâmplă cu numărul locurilor de muncă.

Numărul locurilor de muncă nu s-a redus. Numai în luna ianuarie, față de luna decembrie, s-au creat, conform Institutului Național de Statistică, 38.000 de locuri de muncă.

Mi-ați spus "Numiți un român căruia i-au crescut veniturile la acest Paște, față de Paștele trecut."

Uitați-vă în fluturașul de salariu, doamnă Raluca Turcan! (Vociferări. Aplauze.)

Am ascultat cu foarte multă atenție și am răspuns cu foarte multă seriozitate. Am încercat să răspund punctual fiecărei întrebări, tocmai pentru a arăta respectul pentru Parlament și pentru deputați și senatori.

Sper ca, de acum încolo, să putem să avem un respect reciproc, să nu folosim cuvinte care nu fac cinste acestei tribune.

Eu vă asigur că încă țin la o bună cooperare, sunt deschisă cooperării și, dincolo de critici, aștept proiecte de la dumneavoastră, care să fie salutate de guvernare, dar mai ales de români. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile la acest punct.

Pauză 10 minute. Apoi începem dezbaterea moțiunii simple.

 
  Dezbaterea moțiunii simple intitulate PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!, inițiate de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar Uniunea Salvați România și Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.

După pauză

 

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimați colegi.

La punctul 3 al ordini de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 106 deputați.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatarii moțiunii își retrage adeziunea la această moțiune? Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următoarele: moțiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului îi revin 50 de minute, pe care le va utiliza la începutul și la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, fiecare grup parlamentar are următorul timp alocat susținerii: PSD - 26 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - 3 minute; Minoritățile naționale - 3 minute; Deputați neafiliați - două minute.

Dacă sunt observații? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot, stimați colegi.

Domnule Vexler, haideți să începem dezbaterile!

Pregătiți cartelele de vot. Voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

 
 

78 de voturi pentru, 3 colegi care nu și-au exprimat votul.

Propunerile au fost aprobate.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință numele deputaților înscriși pentru dezbateri.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Bogdan Gheorghiu pentru a citi moțiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Moțiune simplă, adresată ministrului culturii și identității naționale.

Titlul moțiunii - "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!"

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Domnule ministru George Vladimir Ivașcu,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, împreună cu Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară și cu Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România constată situația gravă în care se află domeniul cultural românesc, cu doar câteva luni înainte de celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Prezenta moțiune este despre trezirea, în ultimul ceas, la realitate a ministrului culturii și a guvernanților actuali să facă ceva pentru ca românii să poate celebra Centenarul Marii Uniri, așa cum se cuvine.

Prezenta moțiune aduce în atenție apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituțiilor din domeniu și oamenilor implicați și, în același timp, subliniază necesitatea urgentă a soluționării problemelor cu care se confruntă acest mediu sub actuala guvernare. În acest context, deputații opoziției consideră necesară o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluții pentru reconsiderarea unui plan național dedicat Centenarului Marii Uniri.

Stimate domnule ministru George Ivașcu,

Când ați fost numit în această funcție, ne-am pus cu toții speranța că vă veți implica în mod real pentru ca domeniul cultural să nu mai fie veșnica Cenușăreasă. Dar am constatat, cu tristețe și cu îngrijorare, că experiența dumneavoastră de director de teatru, bine-cunoscută și recunoscută de altfel, nu o puteți demonstra și în activitatea ministerului.

Remarcăm că toate acțiunile și declarațiile dumneavoastră nu au făcut altceva decât să demonstreze incoerența actului de guvernare într-o problemă prioritară, precum organizarea manifestărilor Centenarului. În același timp, Ministerul Culturii și Identității Naționale a intrat într-o epocă a lipsei de transparență, a blocajului instituțional, a lipsei dialogului cu Parlamentul și a lipsei de strategie de dezvoltare.

Concret - să dăm și un exemplu concret - Comisia pentru cultură din Camera Deputaților a făcut demersurile pentru a vă invita la audieri, încă de la începutul lunii februarie, pentru a discuta despre manifestările, acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului României și a Primului Război Mondial, promovate și desfășurate de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Ce ați făcut dumneavoastră, domnule ministru? Nu ați dat curs nici acelei invitații, dar nici altor alte trei. Rețineți! Încă 3 invitații și solicitări ulterioare au venit din partea Comisiei pentru cultură.

Deși art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților prevede clar faptul că în situația în care miniștrii sunt invitați cu cel puțin 24 de ore înainte la lucrările comisiei "prezența lor devine obligatorie", dumneavoastră, domnule Ivașcu, nu ați catadicsit să răspundeți oficial măcar uneia dintre invitații.

Ba mai mult, în data de 13 martie a.c., când ar fi trebuit sa fiți prezent în fața membrilor Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, am sunat din nou la cabinetul dumneavoastră, noi, cei de la comisie, pentru o confirmare a prezenței, deoarece, cum am mai spus, toate invitațiile transmise din partea membrilor Comisiei pentru cultură au fost ignorate. Ni s-a transmis că motivul pentru care dumneavoastră nu veți putea fi prezent în Parlament este acela că veți participa la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig.

Ulterior, cu stupoare am aflat, chiar de pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale, faptul că mesajul ministrului culturii, la Leipzig, a fost transmis de secretarul de stat Alexandru Oprean.

Așadar, nu v-ați prezentat nici la Comisia pentru cultură din Camera Deputaților și nici la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig.

Vă caracterizează absența, domnule ministru, absența din tot ceea ce înseamnă activitate, proiecte concrete și materializate în Ministerul Culturii și Identității Naționale. Poate aveți lucruri mai bune de făcut și nu vrem să vă reținem în funcția de ministru al culturii, tocmai în anul Centenarului.

Domnule ministru Ivașcu,

Suntem la sfârșitul primului trimestru al anului 2018. Ați explicat românilor care a fost rațiunea dumneavoastră atunci când ați luat decizia să anulați hotărârea fostului ministru al culturii, tot de la PSD, domnul Romașcanu, și anume aceea de a invalida - și aici, atenție! - de a invalida cele 2.048 de proiecte. S-au invalidat, dintr-un foc, 2.048 de proiecte depuse și propuse de administrațiile publice locale, primării, consilii județene și muzee, care au fost analizate și selectate de Departamentul Centenar!

Răspunsul a fost halucinant - pentru că există probleme de evaluare și probleme legale, ați spus dumneavoastră!

Păi, dacă este așa, domnule ministru Ivașcu, poate ne spuneți și dacă ați informat instituțiile statului în legătură cu suspiciunile dumneavoastră. Insinuați că aceste proiecte sunt folosite pentru "sifonarea banului public"? Sau că sunt proiecte "cu dedicație"?

Cum și când mai aveți timp să hotărâți, în perioada următoare, care sunt proiectele viabile pentru aniversarea Centenarului? Sau le faceți din pix? Cred că știți că proiectele pe această temă trebuie să urmeze o procedură de licitație, care poate dura mai multe luni.

Sau, dacă a trebuit să treacă un an, pentru ca, în sfârșit, un responsabil al Guvernului Dragnea III - că la Guvernul Dragnea III am ajuns - să recunoască faptul că în acest moment nu există criterii de evaluare a proiectelor, teme bine conturate, obiective coerente sau reprezentative și, prin urmare, nu există vreo listă finală a proiectelor finanțabile privind sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Vă rog să recunoașteți și să spuneți publicului, domnule ministru Ivașcu!

Realitatea crudă, acum, și care nu poate fi contestată, este că România are zero proiecte aprobate, zero proiecte finanțate și zero proiecte implementate la nivel național pentru celebrarea Centenarului, iar timpul zboară și Centenarul Marii Uniri nu mai poate aștepta încă 100 de ani, până vă rezolvați problemele interne. Oare chiar înțelegeți ce responsabilități vă asumați ca ministru al culturii în anul Centenarului Marii Uniri?

Regretabil este faptul că, în anul Centenarului Marii Uniri, luptele interne din PSD și desele schimbări în rândul miniștrilor culturii și în rândul secretarilor de stat ai Departamentului Centenar au pus cruce pregătirilor proiectelor de țară dedicate celor 100 de ani de la făurirea statului unitar modern.

Actualii guvernanți nu reușesc să facă diferența dintre anul Centenarului și Ziua Centenarului Marii Uniri.

La trei luni de zile de la aprobarea bugetului de stat și de la adoptarea, în Camera Deputaților, a Legii Monumentului Unității Naționale de la Alba Iulia, ministrul culturii nu a fost în stare să semneze contractul de execuție! Cine răspunde pentru acest lucru grav?

Înțelegem că în PSD sunt lupte interne pentru "ciolan", dar nu putem accepta ca Centenarul Marii Uniri să fie sacrificat.

Guvernul PSD-ALDE este complet depășit de importanța acestui moment unic. Triumfalista Comisie interministerială a Centenarului a reușit performanța de a se întâlni o singură dată în ultimele 3 luni, deși ar fi trebuit să se întâlnească săptămânal pentru a lua decizii.

PSD-ALDE folosește această somptuoasă comisie pentru a bloca, de fapt, luarea deciziilor.

Suntem convinși că veți selecta din nou ceva proiecte. Probabil veți muta axul unirii de pe direcția Arad-Iași-Alba Iulia-București, pe axa PSD, care, obligatoriu, începe de la Teleorman și se termină la Olguța Vasilescu via Marian Oprișan, adică pe noua axă de putere din PSD.

Vă atragem atenția, pentru înțelegerea dumneavoastră, că proiectele rămân doar proiecte pe hârtie, dacă nu există timpul necesar pentru realizarea lor. Știți foarte bine că în procedurile de achiziție publică există și contestații!

Domnule ministru,

Este de neacceptat să faceți de râs România la 100 de ani. Nimeni, dar nimeni nu vă va ierta pentru asta!

Vă mai sugerăm, domnule ministru, să faceți un exercițiu de imaginație. Cum ar arăta platoul din fața Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, în anul Centenarului Marii Uniri, cu o groapă imensă, locul în care ar fi trebuit ridicat Monumentul Unității Naționale de Ministerul Culturii și Identității Naționale? Vă puteți închipui așa ceva? Sau poate acolo trebuie proiectată o hologramă, în format 3D, simbolizând cum ar fi trebuit să fie construit monumentul de ministerul pe care îl conduceți?

Nu dinamitați anul Centenarului Marii Uniri! Lăsați, momentan, teatrul! Între timp ați ajuns ministru!

Stimați colegi,

Opoziția a atras atenția, încă de la începutul anului 2017, asupra faptului că schimbarea, de mai multe ori, a unei structuri menite să pregătească și să implementeze programe culturale, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, are drept scop doar crearea de noi posturi și poziții administrative pentru clientela PSD și nimic mai mult. Și ne referim la Departamentul Centenar.

Presa națională a reflectat în mod corect, de altfel, angajarea unui număr de 21 de persoane, fără vreo legătură cu domeniul managementului cultural, aceștia provenind de la societăți de pază și protecție, de la confecționare mobilă și articole de fierărie, de la firme de construcție sau service-uri auto - iată, ridicăm și munca din service-urile auto la rang de artă! - un fapt care spune totul despre expertiza celor chemați să pună în valoare istoria națională cu un asemenea prilej important.

Astăzi, din păcate, schimbarea unui secretar de stat parașutat de la cabinetul senatorului PSD Niculae Bădălău și reorganizarea, nu știm, pentru a câta oară, a Departamentului Centenar, ne duce cu gândul mai mult la o reglare de conturi în PSD și mai puțin la găsirea cu adevărat a unor soluții pentru rezolvarea situației existente.

PNL a avut dreptate în clipa în care a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la direcția greșită în care este îndreptat proiectul Centenarului și, mai ales, asupra incompetenței și obtuzității politice a celor care au condus în numele PSD destinele culturii române în ultimul an.

Domnule ministru al culturii și identității naționale,

Am observat că pe site-ul oficial al instituției, pe care nu putem spune că o conduceți, există spre consultare publică, Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu privire la Centenarul României.

Ce spune acest act normativ? Spune că sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar, pentru acțiunile, proiectele și manifestările finanțate, potrivit art. 8, se restituie la bugetul de stat, cu excepția celor utilizate de instituțiile finanțate din venituri proprii și de instituțiile publice finanțate din bugetele locale. Spune că sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar de instituțiile finanțate din venituri proprii și de instituțiile publice finanțate din bugetele locale se reportează și rămân la dispoziția acestora, urmând a fi utilizate cu aceeași destinație, în anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiții, proiectelor și acțiunilor, până cel târziu la sfârșitul anului 2020. Sumele rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiție, proiectelor și acțiunilor se restituie la bugetul de stat, cel târziu până la sfârșitul anului 2020.

Concret, ce înțelegem? Dumneavoastră amânați celebrarea Centenarului până în anul 2021!

Si acum înțelegem de ce doriți amânarea sărbătoririi acestui eveniment, pentru că doriți să sărbătoriți Centenarul în mai 2021, probabil atunci când se vor împlini o sută de ani de la înființarea PCR-ului?!

Înțelegem eforturile pe care le faceți pentru legitimarea partidului din care faceți parte, PSD, dar nu vă bateți joc de patrioții români. Dacă nu vă interesează, pe dumneavoastră și pe colegii de coaliție din PSD-ALDE, de marea sărbătoare a tuturor românilor de pretutindeni, și anume, celebrarea Centenarului, atunci, vă rugăm insistent, dați-ne pace și lăsați la cârma instituției Ministerului Culturii și Identității Naționale un om care trăiește și simte românește!

Scăpați-ne de situația jenantă în care se află țara noastră, aceea de a nu fi în stare să organizeze, așa cum se cuvine, un eveniment cu o vizibilitate internațională semnificativă, așa cum este celebrarea Centenarului Marii Uniri.

Stimați colegi de la PSD și ALDE,

Ați promis că domeniul culturii va fi o prioritate.

Dar ce constatăm?

Constatăm faptul că Guvernul ignoră cu bună știință importanța strategică a culturii, așa cum este statuată în orice țară europeană, și, în același timp, uită faptul ca îmbunătățirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil.

Preocuparea slabă a responsabililor din zona guvernamentală, vizavi de pregătirea Centenarului, accentuează îngrijorarea românilor în ceea ce privește sărbătorirea, așa cum se cuvine, a evenimentului istoric petrecut la 1 decembrie 1918. Ar fi normal ca celebrarea importantului eveniment al istoriei și a figurilor sale emblematice să reprezinte o prioritate pentru Guvern, mai ales în actualul context geopolitic, economic și social în care se regăsește țara noastră.

Trebuie să înțelegeți că, dacă doriți să ajutați România, într-un moment simbolic al națiunii române, anul Centenarului, trebuie să-i oferim o șansă!

Nu considerați că PSD-ALDE ar trebui ca, în acest an important pentru România, să-și concentreze toată atenția pentru celebrarea, așa cum se cuvine, a Centenarului, prin organizarea și desfășurarea unor evenimente și festivități corespunzătoare? Că Guvernul ar trebui să fie în întregime Departamentul Centenar, pentru a cataliza acțiunea la nivel național, pentru marcarea secolului de la Marea Unire? Aniversarea Marii Uniri ar trebuie să fie o preocupare majoră a coaliției aflate la putere, așa cum este evidențiată și în programul dumneavoastră de guvernare, de altfel.

Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanță extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană.

Deputații PNL, PMP și USR, semnatari ai acestei moțiuni, își arată îngrijorarea profundă față de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfășurare a sărbătorii de la 1 decembrie, îngrijorare manifestată sistematic și de profesioniști din domeniul muzeal, de asociații din domeniu, de istorici, dar și de oameni de cultură.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin această moțiune simplă, vă solicităm exprimarea votului de neîncredere față de responsabilitatea Guvernului actual în ceea ce privește dezastrul din cultura românească, în anul aniversării Centenarului și, de asemenea, în tot ceea ce ține de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem, de la instalarea puterii PSD-ALDE.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul ministru al culturii, George Ivașcu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Vă rog.

 
 

Domnul George Vladimir Ivașcu (ministrul culturii și identității naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La fel ca și dumneavoastră, m-am frământat și eu, căutând răspuns la întrebarea "Ce este Centenarul?"

Ca român, ca om de cultură și ca membru al Guvernului României, m-am întrebat, la fel ca dumneavoastră, cum trebuie cinstit și aniversat un eveniment de o asemenea magnitudine istorică și spirituală?

De fapt, cred că noi nu suntem astăzi, aici, dintr-un singur motiv. Nu suntem aici să ne certăm, ci să găsim soluții, cum să organizăm mai bine acest eveniment.

Cu toată onestitatea, mărturisesc că, dat fiind faptul că este prima oară când ne confruntăm cu asemenea sarcină, am constat că nimeni nu știe exact. Însă fiecare are dreptul la o părere și ține să o impună în public.

Pentru unii, Centenarul ar trebui să fie un mare revelion, cu muzică populară, bucate și licori alese, care să țină, probabil, tot anul 2018, și toate acestea pe banii cetățenilor.

Pentru alții, Centenarul ar trebui să fie un fel de "Jocuri olimpice ale României", doar ale României, în care județele se vor întrece în activități cât mai năstrușnice, iar în final, pe la 1 decembrie seara, să organizăm un imens foc de artificii, să ne dăm medalii între noi, pentru că, nu-i așa, important este să participi!

Mai sunt cei care optează pentru o variantă mai sobră. Centenarul este prilejul de a comemora câteva mari figuri ale istoriei, prin organizarea unor ceremonii militaro-religioase, o invocare maraton, din care, cu greu, ar putea un trecător să ghicească bucuria acestui popor, la împlinirea unui ideal pentru care a așteptat nu 10, nu 100, ci 1.000 de ani?

Toți cei mai de sus au dreptul să gândească așa. Dar, din punctul meu de vedere, pierd esențialul. Am spus-o în mai multe rânduri, dar sunt mândru să o repet și aici - cred, cu cea mai mare tărie, că a cinsti cu adevărat reușita măreață a înaintașilor noștri înseamnă a omagia în primul rând faptele lor și adevărul istoric.

Unirea a trebuit să fie recunoscută, consfințită și ratificată de sistemul tratatelor internaționale, după Primul Război Mondial. Așadar, vom sărbători Tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919, care a anulat pacea separată, impusă samavolnic la Buftea. Vom sărbători Tratatul încheiat la 10 septembrie 1919, care a recunoscut Unirea Bucovinei. Vom aniversa Tratatul de la Paris din 9 decembrie 1919, prin care se recunoștea internațional faptul că România Mare a acordat cetățenia sa tuturor minorităților de pe teritoriul unificat.

Vă întreb, merită aceste momente ale istoriei noastre să facă parte din sărbătoarea Centenarului? Nu de alta, dar Guvernul României a prelungit alocarea bugetară până în 2020, fiindcă aceste evenimente au avut loc în 1918, 1919, 1920, nu fiindcă ministrul Ivașcu ar fi leneș sau incompetent.

Vă întreb, iarăși, merită marcată semnarea Tratatului de la Trianon, așa cum unii dintre dumneavoastră o știu cu siguranță, a avut loc la 4 iunie 1920, cu 4 luni înaintea celui de la Paris, prin care se recunoștea Unirea Basarabiei?

Putem să nu sărbătorim ianuarie 1919, atunci când Statele Unite ale Americii, prin președintele Wilson, susțin și recunosc unificarea României?

Doamnelor și domnilor deputați,

Ce Românie și ce unire ar trebui să sărbătorim, fără Parlamentul Unirii din 1919?

Așadar, nu ministrul Ivașcu și nu Guvernul PSD au hotărât că momentul unirii nu se încheie, ci doar începe în anul 1918!

Mă întreb, atunci, de ce nimeni nu s-a gândit să respecte adevărul istoric, inducându-se, în mod nedrept și incorect față de națiunea română și față de făuritorii Marii Uniri, conceptul că aniversarea Centenarului se referă doar la 1918, ignorându-se în felul acesta marile evenimente naționale, europene și internaționale, ce au urmat și validat, atestând România Mare, România unită?

Centenarul nu sărbătorește victoria românilor asupra altor popoare, ci eliberarea tuturor fiilor acestui pământ de sub asuprirea imperiilor care ne-au confiscat atât de des devenirea!

Doamnelor și domnilor,

Chiar în titlul moțiunii de azi se face referire la românii de pretutindeni, pe care cineva consideră că i-aș nesocoti. Dimpotrivă, cred că o Românie demnă, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să fie clădită din demnitatea fiecărui cetățean al ei, oriunde s-ar afla acesta.

De aceea, îndrăznesc, cu permisiunea Domniilor Voastre, să vă spun acest lucru și altfel, cu vorbele unui mare om, de acum 100 de ani: "Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său, și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume. Fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiți niciodată modești pentru poporul pe care îl reprezentați." Așa vorbea cel mai iscusit dintre liderii liberali, marele om de stat Ion I.C. Brătianu, ale cărui recomandări sunt valabile și astăzi, și pentru acest ministru al PSD, al culturii și identității naționale.

Privitor la manifestările din teritoriu, la proiectele din județe și primării, țin să asigur, de la această tribună, pe fiecare responsabil local, că are în mine cel mai deschis ministru pentru sărbătorirea Unirii pe întreg teritoriul. Dar aici intervine una dintre diferențele modului de abordare - aleg să aprob acele manifestări care, cum spuneau înaintașii noștri, aduc lumină culturii, în cel mai îndepărtat cătun, acele investiții în recondiționarea caselor memoriale sau căminelor culturale care sunt mereu și mereu uitate, sunt peste puterile comunităților restrânse și cer, neapărat, intervenția statului.

Cred din tot sufletul în educația prin cultură, doresc ca marile personalități ale acestui secol, din toate domeniile, să aibă fiecare măcar un bust în localitatea natală, pentru ca elevii care trec pe lângă ele, în drum spre școală, să știe că există precedente, că se poate, că succesul lor în viață depinde de ei și că România de peste 100 de ani se va mândri cu figuri răsărite din toate straturile societății noastre.

De aceea, vă dau dreptate! Pentru toate procedurile acestea este nevoie de timp.

Am avut deja două comitete interministeriale în care s-a aprobat deja o primă listă - asta ca să vă răspund că nu s-a aprobat nimic și vă reamintesc că sunt doar de două luni...

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată asistență,

Având în vedere importanța aniversării Centenarului, moțiunea de azi, dar și din dorința de a fi cât mai clar și mai riguros, vă voi expune următoarele: situația existentă la preluarea mandatului; ce s-a întreprins în cele 60 de zile de guvernare ale actualului Guvern și ce urmează a se realiza în perioada imediat următoare, la nivelul Comitetului Interministerial și, implicit, la nivelul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

I. Punctual, cu privire la situația existentă la preluarea mandatului, am constatat următoarele.

Nu exista o strategie unitară, bazată pe o concepție clară, principii și teme principale, a modului de aniversare a Centenarului. Erau doar liste, tabele, cu circa 2.042 de enunțuri de activități dedicate Centenarului. Nu aveau o fundamentare reală, completă. În plus, nu exista cadrul legal adecvat, mai ales din punctul de vedere al mecanismelor de finanțare. Acest lucru a făcut această nouă ordonanță. A reglat mecanismele de finanțare.

Vorbim, totuși, despre bani publici, alocați cu destinație clară, și anume, aniversarea Centenarului.

Așadar, nu puteam fi de acord cu risipirea banului public, pentru că nu existau criterii de selecție. Nu existau descrieri complete ale acțiunilor propuse, lipseau fișele tehnice și devizele justificative. Vă rog să mă credeți, am 10 ani de experiență în activitatea managerială și administrativă în domeniul culturii.

Din păcate, mulți dintre cei care au propus aceste idei, cu bună-credință și emulație pozitivă, au fost induși în eroare.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră, să înțelegeți că nu am făcut decât să reconsider situația și să introduc relevanța tematică și legalitatea în cheltuirea banului public.

II. În acest context, cu sprijinul necondiționat, direct și nemijlocit al doamnei prim-ministru, al colegilor din Comitetul Interministerial - și cu această ocazie le mulțumesc pentru înțelegere și pentru sprijin - am întreprins, încă de la începutul mandatului, în principal, următoarele.

S-a elaborat și s-a aprobat ordonanța de urgență prin care sunt stabilite:

Mecanismele clare de finanțare, oferind și posibilitatea reportării sumelor neutilizate la finalul anului bugetar, până cel mai târziu în anul 2020, permițând, în felul acesta, continuarea, până la finalizare, a proiectelor importante și, mai ales, a celor care vizează refacerea caselor memoriale.

S-a decis că la ședințele Comitetului Interministerial, pot participa, în afară de membrii acestuia, reprezentanți ai Parlamentului, ai Administrației Prezidențiale, ai mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale.

Consider că am reușit să repar o nedreptate, introducând și posibilitatea legală pentru finanțarea proiectelor propuse de organizații neguvernamentale, evident, acolo unde se face dovada unui potențial creator excepțional.

Pe 12 martie 2018, s-a obținut certificatul OSIM al Ghidului vizual al Centenarului. Din acest moment, toate instituțiile centrale și locale, dar și entitățile private pot demara implementarea cât mai largă a acestuia, cu titlu gratuit.

Vă rog să-mi permiteți, cu această ocazie, doamnelor și domnilor parlamentari, să vă solicit participarea, pentru reușita acestei implementări, cât mai rapidă și mai largă, la toate nivelurile și, mai ales, în circumscripțiile electorale pe care le reprezentați.

Deci nu am blocat nimic, ci realizez un demers de intrare în normalitate și în legalitate.

Ordonanța de urgență este fundamentată pe Documentul Programatic și are la bază conceptul care vizează România contemporană și viitoare, în contextul european și nord-atlantic. Aniversarea Centenarului trebuie să se realizeze printr-o abordare și viziune integrată și unitară pe coordonatele unității, coeziunii și consensului național. Documentul Programatic conține principii, teme și tipuri de acțiuni care trebuie să se desfășoare pentru aniversarea Centenarului.

Ne aflăm într-o evaluare permanentă și benefică a tuturor propunerilor și ideilor depuse până în prezent și avem aceeași deschidere și transparență pentru propunerile de proiecte care vor urma.

Am supus aprobării o primă listă de proiecte eligibile din punctul de vedere al conținutului, conceptual și tematic, criteriilor de selecție și legalității finanțării.

Prin decizia doamnei prim-ministru, s-a schimbat componența Comitetului Interministerial, ridicându-se gradul de reprezentativitate și responsabilitate a membrilor acestuia, la nivel de miniștri. Pe măsura finalizării tuturor listelor de proiecte și aprobării acestora de Comitetul Interministerial, se va întocmi calendarul național de evenimente dedicate aniversării Centenarului. (Rumoare.)

Doamnelor și domnilor,

Un punct important în moțiunea dumneavoastră este cel referitor la situația Monumentului Marii Uniri de la Alba Iulia.

Deși nu există în moțiunea dumneavoastră, vă rog să-mi permiteți să vă prezint și situația Monumentului dedicat Marii Uniri de la Arad. Cu toată sinceritatea, vă mărturisesc că situația ambelor monumente este gravă. Consider că atât dumneavoastră, cât și opinia publică trebuie să cunoașteți situația exactă, reală, cu atât mai mult cu cât în spațiul public se vehiculează tot felul de informații false și denaturări ale adevărului.

Doamnelor și domnilor,

În 1993, adică acum 25 de ani, a avut loc concursul pentru Monumentul Unității Naționale din Alba Iulia, cu ocazia celei de-a 75 aniversări a Marii Uniri. După cum toată lumea știe, acum aniversăm 100 de ani.

Câștigătorul acestui concurs a fost sculptorul Mihai Buculei, conform procesului-verbal din 21 octombrie 1993. După 5 ani, în 1998, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului avizează încredințarea directă a elaborării studiului de fezabilitate pentru monument, autorului.

Ei bine, doamnelor și domnilor, mai trec 10 ani și, în 2008, Primăria municipiului Alba Iulia solicită, printr-o adresă, Ministerului Culturii, finalizarea Proiectului "Mihai Buculei", pentru negocierea onorariului autorului, pentru proiectarea lucrărilor de amenajare urbană aferente și pentru identificarea surselor de finanțare.

În 2009, ca urmare a unei documentații înaintate de Mihai Buculei Comisiei Naționale pentru Monumente de For Public, se obține aviz favorabil pentru faza întâi. În același an, 2009, Ministerul Culturii solicită organizatorului, respectiv autorității locale, deținătoarea documentației și arhivei concursului, completarea documentației pentru faza a doua.

După 8 ani de stagnare, în 2017, pe 7 decembrie, Parlamentul României adoptă Legea nr. 246, pentru realizarea Monumentului Marii Uniri, alocând o sumă de 18,5 milioane de lei.

Primul lucru pe care l-am constatat analizând situația, repet, în contextul dorinței de a avea la Alba Iulia acest monument, este că, după 25 de ani, între Ministerul Culturii și autorul operei, sculptorul Mihai Buculei, nu există niciun contract și nici nu a existat vreodată!

Ce am întreprins în această perioadă și ce trebuie întreprins pentru a începe realizarea operei și montarea ei în timp util?

În primul rând, încheierea contractului între autor și Ministerul Culturii. Pentru ca aceasta să se realizeze în depline condiții de legalitate, trebuie reconstituită toată documentația necesară, încă din 1993. În acest sens, încă de la începutul mandatului meu, s-au făcut întâlniri de lucru în compartimentele de specialitate ale Ministerului Culturii, s-a constituit o comisie de analiză și prenegociere, trimițându-se sculptorului și un draft de contract, pentru analiză. Tot în această perioadă, s-a menținut contactul permanent cu autoritatea locală, respectiv Primăria Alba Iulia, în special cu domnul primar Hava, cu care am avut o primă întâlnire directă, la București, următoarea fiind programată joi, 5 aprilie, când mă voi deplasa personal la Alba Iulia, pentru a analiza împreună situația la fața locului.

Vă asigur, doamnelor și domnilor parlamentari, că ambele părți, respectiv, Primăria municipiul Alba Iulia și Ministerul Culturii, și-au exprimat cert dorința de a rezolva toate problemele până la finalizarea montării monumentului. Sperăm într-o colaborare constructivă și din partea sculptorului Mihai Buculei.

Arad.

Situația privind finalizarea lucrărilor pentru realizarea și amplasarea Monumentului Marii Uniri din 1918, din municipiul Arad, este la fel de dificilă, însă cu un parcurs de numai 12 ani, spre deosebire de cel anterior, de 25 de ani.

Datele obiective sunt, în mod succint, următoarele.

În 2006, Ministerul Culturii organizează un concurs, câștigat în 2007 de sculptorul Florin Codre. În același an, se încheie contractul între Ministerul Culturii și autorul câștigător, în valoare de 10 milioane de lei. Se începe plata contractului, pe etape de execuție, ultima plată a contractului către autor efectuându-se în 2010, exact acum 8 ani, autorul rămânând cu obligația montării monumentului.

Începe o suită de tergiversări și discuții, atât asupra amplasamentului monumentului, cât și a obligațiilor contractuale, care se soldează cu un proces civil, finalizat prin sentința definitivă din 27 aprilie 2016, prin care autorul este obligat să transporte și să amplaseze monumentul.

Având preocuparea de a rezolva în sens pozitiv amplasarea Monumentului Marii Uniri, încă de la începutul mandatului meu, acum două luni, am efectuat întâlniri cu autorul, sculptorul Florin Codre; deplasarea la Arad, pentru a constata situația amplasării monumentului și pentru a purta discuții în vederea găsirii soluțiilor de rezolvare ; întâlniri cu domnul primar Falcă; întâlniri cu parlamentari și consilieri locali ai PSD, în dorința de a găsi, prin mediere, soluțiile optime, pentru a reuși amplasarea acestui monument.

Considerăm că numai prin negocierea între factorii politici locali și primar, acest monument se poate monta în circa o lună și jumătate, conform afirmațiilor făcute de sculptorul Florin Codre.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După cum vedeți, în ambele situații, Alba Iulia și Arad, în aceste două luni mi-am dedicat toată atenția și o bună parte din timp rezolvării problemelor, sub trei aspecte: legal, instituțional și prin implicare personală. Pe scurt, nu am oprit, blocat, complicat sau încurcat absolut nimic în legătură cu aceste monumente, ci m-am străduit să descurc ițele moștenite de la vreo 20 de miniștri anteriori.

Vă asigur că am toată disponibilitatea și dorința ca România să poată construi Monumentele Marii Uniri, dar fiecare pas în acest sens trebuie să fie unul legal.

Înainte de a încheia, aș dori să mă adresez direct dumneavoastră, ca deputați români și responsabili politici.

Ne-am adunat astăzi, aici, să lămurim acum cum dorim să celebrăm marile fapte de acum 100 ani.

Când vor vota deputații liberali, mi-aș dori să se întrebe cum ar fi votat Brătianu o moțiune politică pe o asemenea miză. Iar când va vota orice patriot român, de orice orientare politică, să aibă un gând pentru patrioții Iuliu Maniu, Vaida-Voevod, Marghiloman, Averescu sau Take Ionescu, lideri care au dat strălucire istoriei noastre, nu atât prin luări de poziții tăioase, cât prin compromisuri înțelepte, fecunde și stabilizatoare de țară.

Doamnelor și domnilor,

Poate ar fi timpul ca din România mea, din România ta, din România lui, să facem România noastră!

La mulți ani, România noastră!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Beatrice Tudor.

Vă rog, doamnă deputat.

 
 

Doamna Beatrice Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru George Ivașcu,

Stimați colegi,

Înainte să discutăm despre textul propriu-zis al moțiunii, sunt câteva lucruri care trebuie spuse, pentru ca nu cumva să lăsăm politica să stea în calea adevărului.

Primul mesaj pe care vreau să-l transmit ferm și răspicat este acesta - atât eu, cât și întreg Grupul PSD din Camera Deputaților regretăm că Centenarul a ajuns subiect de dezbatere partizană în Parlament și că a devenit un subiect politic folosind, pentru a servi, același narativ folosit de opoziție: PSD este rău și opoziția este bună. Este ironic faptul că un subiect care ar trebui să ne unească pe toți românii este folosit să ne divizeze politic. Este, de asemenea, o iresponsabilitate din partea celor care se pretează la aceste jocuri, pentru că acestea sunt jocuri politice și nu trebuie să ne ferim în a le spune pe nume.

Da, regretăm faptul că trebuie să facem din Centenar un spectacol politic, în loc de un spectacol al românismului.

Al doilea mesaj pe care vreau să-l transmit ferm este că, pentru noi, Partidul Social Democrat, aniversarea Centenarului reprezintă o miză reală și importantă, pentru că stă la baza politicii naționale pe care încercăm să o implementăm.

Noi, PSD, suntem partidul care nu ne-am sfiit niciodată să spunem că suntem români în România și pentru românii din România trebuie să facem politică, pentru ei trebuie să propunem idei și legi și pentru ei trebuie să acționăm.

Noi nu am spus niciodată că țara sau poporul nostru este neguvernabil și că avem nevoie de o Înaltă Poartă. Noi niciodată nu ne-am dus cu pâra la educatorii din Vest, cărora le-am descris în cuvinte grele o situație care nu are nimic de-a face cu realitatea.

Noi niciodată nu ne-am subminat țara și nu i-am subminat pe români. De aceea, noi nu am folosit Centenarul nici ca armă politică, nici ca pretext politic, așa cum văd că a început să fie la modă. Noi ne-am văzut de treaba pentru care românii ne-au votat.

Al treilea mesaj pe care vreau să-l transmit se adresează mai puțin politicienilor actuali, cât guvernării tehnocrate.

Rușine Guvernului tehnocrat, pentru că a folosit Centenarul în scopuri comerciale. În documentarea acestei luări de poziție, am dat peste această informație din anul 2016. Guvernul Cioloș a folosit contextul Centenarului pentru scopuri financiare. Sigur, nu persoanele, dar aceasta este doar o problemă de nuanță.

Premierul Dacian Cioloș a declarat la lansarea emisiunii de titluri de stat pentru populație "Fidelis Centenar" că, "... dincolo de acest context aniversar al Centenarului, această acțiune are și o componentă economică foarte clară. Este o investiție sigură, o investiție garantată de stat, unde dobânda și câștigul pentru capital reprezintă venituri neimpozabile...".

Se vede, așadar, unde stătea grija premierului Cioloș, de la acea vreme - la dobânda și la câștigul neimpozabil pentru capital și mai puțin la modul în care se foloseau simbolurile naționale în scopuri de marketing.

Pentru curioși, la finalul Programului "Fidelis Centenar", tot premierul Cioloș ne anunța că peste 20.000 de români au cumpărat titluri de stat în valoare de 735 de milioane de lei, adică peste 150 de milioane de euro. Nu este un rezultat deloc rău, nu știm ce o fi vândut aceste produse, fie conceptul Centenarului, fie încrederea românilor în Cabinetul Cioloș - cert este că un produs financiar cu termenul Centenar a fost comercializat, și încă cu vârf și îndesat....

Spune asta doar pentru a sublinia că lui George Ivașcu, ministru de doar două luni, i se reproșează că nu are un plan despre modul de gestionare a Centenarului, tocmai de niște formațiuni politice care au girat un guvern care avea un plan, extrem de bine pus la punct, de a folosi Centenarul pentru diferite interese economice și financiare, nu la fel de bine pus la punct ca planul de achiziționare a "Cumințeniei Pământului", un proiect guvernamental tehnocrat eșuat, care ține mai mult de istoria artei decât de istoria României și care a devenit stindardul guvernării tehnocrate.

Dar să revenim acum la moțiunea noastră, căci avem și aici multe de spus.

Primul lucru care merită menționat este că vorbim de prima moțiune simplă din istoria postdecembristă a Parlamentului, care se vrea o moțiune de cenzură. Doar asta se poate înțelege din îndemnul inițiatorilor, de la finalul moțiunii, care solicită un vot de neîncredere față de responsabilitatea Guvernului actual. Nu este rău pentru o găselniță de comunicare politică, dar v-am mai rugat, stimați colegi, să nu confundați editorialele cu moțiunile. Acum vedem că s-a ajuns la confundarea moțiunilor simple cu cele de cenzură, ceea ce este totuși mai grav.

Avem însă speranța că până la finalul acestei legislaturi veți învăța exact care este diferența între o moțiune simplă și una de cenzură.

Apoi, înțelegem, de la începutul moțiunii, că doriți o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluții pentru reconsiderarea unui plan național dedicat Centenarului Marii Uniri. Ideea nu este rea, iar noi, deputații PSD, suntem mereu deschiși dialogului. Dar chiar credeți că invitația la dialog este ceea ce rămâne reținut după câteva pagini de invective politice și acuzații? Spun asta doar pentru a arăta că, pentru ca dialogul să aibă succes, el trebuie purtat cu bună-credință, iar această bună-credință trebuie să fie evidentă încă de la invitație. Adevărul adevărat este că textul moțiunii nu abundă de foarte multă bună-credință, dar cred că este vorba doar despre o deficiență de stil, nu despre o intenție politică a dumneavoastră.

Apoi, vine întreaga chestiune: cine, ce a făcut pentru Centenar... iar aici lucrurile trebuie puse în contextul lor istoric.

În iulie 2016, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului Cioloș, s-a înființat Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.

Departamentului i s-a stabilit ca obiectiv coordonarea, la nivel național, a pregătirii, a organizării și a desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României. Cu acest prilej, s-a făcut și o pagină de internet, ușor propagandistică, față de viitoarele intenții politice ale tehnocraților.

Să citez doar punctul 8 al Documentului programatic de pe această pagină de internet, intitulat "Dimensiunea România 200" - "... este o temă de dezbatere organizată în medii instituționalizate, dar și în medii nereglementate, platforme sociale, care vizează obținerea unui volum relevant de informații cu privire la ceea ce trebuie să fie reunit sub deviza noului proiect de țară; dimensiunea este legată organic de cea axată pe tinerele generații. Organizarea unei astfel de dezbateri naționale poate pleca de la premisele de discuție lansate în spațiul public de autorități și personalități relevante, vizând consolidarea democratică a societății, în jurul unor obiective naționale care derivă din necesitatea imperioasă a desăvârșirii modernității românești...".

"România 200" scrie în documentul programatic de pe centenar.gov.ro, inițiat de Cioloș, "România 100 se numește Proiectul politic al lui Dacian Cioloș", iar toate indiciile conduc spre ideea că fostul premier și acoliții săi încearcă utilizarea Centenarului în scopuri politice.

Să vă mai ofer câteva argumente în acest sens.

Țineți minte titlurile stat cu sintagma Centenar, menționate mai devreme! Iată ce spunea Dacian Cioloș, cu ocazia lansării titlurilor de stat "Fidelis Centenar" la Palatul Victoria, titluri a căror scadență este la 18 iulie 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire: "... În curând, în câteva săptămâni, urmează să adoptăm și să trimitem Parlamentului o lege a Centenarului, care să încadreze atât instituții, cât și proiecte care vor fi dedicate Centenarului, proiecte de infrastructură, proiecte legate de educație, de sănătate."

Nu avem cunoștință de vreo lege a Centenarului depusă, alta decât cea propusă anul trecut de Guvernul PSD, lege care a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL, din motive strict politice, Curtea Constituțională respingând sesizarea doar 3 zile mai târziu.

Și pentru că tot am vorbit despre Legea Centenarului a lui Dacian Cioloș, să mai amintesc că, potrivit declarațiilor publice, din această lege urma să facă parte și Proiectul Autostrăzii Pitești-Sibiu. Doar ca o curiozitate, dacă PSD propunea același lucru, nu cumva spuneați că ne pierdem vremea cu proiecte care nu au legătură cu manifestările și cu acțiunile dedicate acestui mare eveniment național, așa cum arătați în moțiunea pe care o dezbatem acum?

În ceea ce privește gestionarea proiectelor care ar urma să fie finanțate, iarăși nu este clară critica. A făcut bine sau nu a făcut bine ministrul Ivașcu, atunci când s-a comportat riguros și scrupulos în ceea ce privește banul public? Pentru că noi credem că tocmai asta se dorește de la un ministru, dar poate am înțeles noi greșit.

Când reprezentanții opoziției dau de cineva care este meticulos cu banul public, tot nu sunt mulțumiți și îi dedică o moțiune simplă, dovadă că singura rațiune din spatele acestor moțiuni este tot dorința de publicitate și pofta de marketing politic. Dar politica nu se face doar prin comunicare, iar comunicarea nu înseamnă orice, oricând, oricum.

În cele din urmă, o întrebare de logică elementară pentru inițiatori. Dacă elementul principal al criticii dumneavoastră este că s-a pierdut timp în organizarea manifestărilor dedicate Centenarului, nu este logic că, dacă ministrul Ivașcu ar da curs invitației dumneavoastră și ar părăsi ministerul, ar surveni și mai multe amânări și s-ar pierde și mai mult timp? Adică să înțelegem că ați depus o moțiune simplă, mânați de îngrijorarea reală și de bună-credință, în ceea ce privește întârzierile Centenarului, iar soluția pe care o propuneți conduce la și mai multe întârzieri. În acest caz, de ce ați mai propus moțiunea?

Stimați colegi,

Nu ne propunem nici să mistificăm adevărul, nici să ascundem lucrurile evidente. Sunt întârzieri în ceea ce privește desfășurarea Centenarului. Acest lucru a fost recunoscut chiar de premierul Viorica Dăncilă, în cadrul ședinței de Guvern din data de 21 martie, atunci când a fost adoptată Ordonanța de urgență care reglementează cadrul legal și de finanțare al manifestărilor dedicate Centenarului.

Speranța și angajamentului prim-ministrului au fost exprimate în sensul în care întârzierile să fie recuperate și ne-a îndemnat pe toți să nu mai privim spre trecut, ci spre viitor, și să facem tot ceea ce depinde de noi, pentru a ne asigura că românii se vor bucura de un eveniment atât de important cum este Centenarul.

În acest context, lansez și eu un apel pentru o abordare nepartizană a Centenarului și pentru o conlucrare politică de bună-credință, care să ne permită să rezolvăm toate situațiile care necesită atenția noastră.

Am speranța că toate forțele politice reprezentate în Parlament își doresc un Centenar reușit și că nu se vor sabota politic doar pentru a câștiga puncte politice în campaniile electorale din anul următor.

Având în vedere toate cele spuse, Grupul PSD din Camera Deputaților va vota împotriva moțiunii simple. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, Grupul PNL.

Domnul deputat Gigel Știrbu.

 
 

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi deputați,

Vă rog să mă credeți că am rămas puțin uimit când l-am auzit pe domnul ministru vorbind despre Ion I.C. Brătianu, despre Iuliu Maniu și despre mulți oameni politici din perioada interbelică.

Dar, domnule ministru, mulți dintre ei au murit în pușcărie, omorâți de înaintașii dumneavoastră! (Aplauze.)

Totodată, domnule ministru, aș vrea să-i spun colegei dumneavoastră, care spunea mai devreme că sunteți riguros și scrupulos în ceea ce privește banul public, înseamnă că predecesorul dumneavoastră avea alte gânduri? Era de la dumneavoastră din partid... vă mulțumesc!

Dar nu despre asta am venit să vorbim, domnule ministru.

Am venit să vorbim despre subiectul acestei moțiuni simple. Opoziția, prin depunerea acestei moțiuni simple, a vrut să tragă un semnal de alarmă, atât dumneavoastră sau cel puțin celui care conduce Ministerul Culturii, pentru că și așa am văzut că ați delegat atribuțiile unui alt domn din minister, sau să tragem un semnal de alarmă Guvernului României și celui care este premierul de facto al acestui Guvern, domnul Liviu Dragnea.

Ne aflăm, domnule ministru, în a patra lună, în anul în care trebuia să sărbătorim 100 de ani de când România există ca entitate statală, sub acest frumos steag și nume.

Și noi ce facem?

Trebuie să depunem o moțiune simplă, ca să vă avem în fața noastră, domnule ministru. Pentru că la invitațiile noastre și la invitația colegei dumneavoastră, care a vorbit înaintea mea, nu ați binevoit să răspundeți, să fiți prezent în fața Comisiilor pentru cultură, domnule ministru.

Ca atare, acesta este un act democratic, nu este un act împotriva unui om, este un act împotriva unui guvern. Și, domnule ministru, pe logica pe care funcționează actuala majoritate guvernamentală, s-ar putea ca peste 4 luni, pentru că deja două luni au trecut, să avem un alt ministru. Și atunci, nu avem dreptul, noi, opoziție parlamentară, noi, români, să știm ce se întâmplă cu această mare sărbătoare a românilor de pretutindeni?

Sau atunci acel ministru va veni și va spune: "... eu nu sunt... Mafalda, nu sunt supraom, să fac în două luni ce n-au făcut alții în doi ani..." - aceeași majoritate parlamentară, pentru că, domnule ministru, să mă iertați, dar, în logica asta, dacă ați călcat pe bec, și nu alocați, la Teleorman, la Videle, să nu dau nume de județ, banii necesari pentru sărbătorirea Centenarului, s-ar putea ca în decembrie, la Alba Iulia, altul să fie ministrul culturii.

Domnule ministru,

Acum 100 de ani și mai bine, oamenii politici intelectuali, mari patrioți români, au renunțat la orgolii, la cariere personale, la valori în care credeau și la averi personale, pentru a face un singur lucru, acela de a îndeplini visul tuturor, Marea Unire de la 1918.

În urma comportamentului dumneavoastră, ca reprezentant al actualei majorități parlamentare, pe logica pe care funcționați, în dimensiunea politică în care existați, domnule ministru, s-ar fi putut ca, acum 100 de ani, oamenii respectivi, dacă ar fi avut același comportament, astăzi să asistăm la acest vis... să fi rămas un simplu vis? Astăzi, dumneavoastră nu ați fi stat pe acel jilț! Astăzi, noi, toți cei de aici, am fi fost împărțiți în diferite zări!

Pe această logică, domnule ministru, credeți că avem dreptul, noi, opoziția parlamentară, să tragem un semnal de alarmă?

Domnule ministru George Ivașcu,

Ca orice ocupant al acelui fotoliu, sunt convins că vă doriți sau v-ați dorit să rămâneți în istoria acestei noțiuni. Din punctul meu de vedere, domnule ministru, ați reușit. Ați reușit, cel puțin din două punte de vedere!

Primul - ați reușit să aduceți, la nivelul mentalului public, faptul că Centenarul este facultativ.

Și al doilea - sunteți primul ministru al culturii care beneficiază de o moțiune simplă, după 1990 încoace.

După 1990 încoace, niciodată, la adresa ministrului culturii, nu s-a depus vreo moțiune simplă! Ar trebui să fie un semn de întrebare pentru dumneavoastră.

Și pentru că vreau să-i dau dreptul altui coleg, să vă spună și el gândurile, foarte pe scurt vă mai spun un singur lucru, domnule ministru.

Imaginați-vă, ca să înțelegeți dimensiunea fotoliului pe care îl ocupați, dimensiunea atitudinii pe care ar trebui să o aveți, domnule ministru, imaginați-vă că sunteți actor și jucați în fața a 20 de milioane de spectatori. Pe această scenă însă nu aveți, domnule ministru, dreptul să aveți trac, pentru că veți fi penibil. Și pentru că prin prisma profesiei dumneavoastră, domnule ministru, cunoașteți foarte bine operele lui Caragiale, vă dați seama ce v-ar fi spus, în astfel de momente, nenea Iancu? "E groasă rău, nenea Jorj!"

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul parlamentar al USR.

Doamna deputat Cristina-Ionela Iurișniți.

Aveți 5 minute, doamnă deputat.

 
 

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule ministru, în mod firesc, la mai puțin de două luni de la învestirea noului Guvern, o moțiune simplă împotriva ministrului culturii nu ar fi trebuit să fie o prioritate.

Iată că totuși, astăzi, prin acest act de retragere a încrederii acordate la învestire, partidele de opoziție vă solicită să vă dați demisia.

Iată și motivele pentru care USR consideră că nu mai puteți conduce Ministerul Culturii și Identității Naționale în anul crucial al Centenarului.

Domnule ministru,

La începutul mandatului pe care l-ați început, în cadrul audierii la ședința Comisiilor pentru cultură, reunite, ați promis că veți păstra un dialog deschis și continuu cu Parlamentul. Ați fost invitat de patru ori să răspundeți întrebărilor membrilor comisiei și nu ați făcut-o.

De asemenea, ați refuzat să vă prezentați în fața Comisiei pentru Centenar, pentru a prezenta statu-quo-ului proiectelor menite să sărbătorească acest moment important din istoria României, și nu doar atât.

Domnule ministru,

Ați sfidat Parlamentul, atunci când, în cadrul ultimei ședințe a Comisiei pentru Centenar, ați prezentat așa-zisele cele mai importante proiecte menite să sărbătorească Centenarul, excluzând un monument care, dincolo de controversa estetică, este de mult așteptat de locuitorii din Alba Iulia.

De ce nu comunicați, domnule ministru?

De ce trebuie să chemăm tot Parlamentul să vă asculte, pentru a răspunde întrebărilor legitime ale parlamentarilor?

Sunt o mulțime de întrebări, la care, până acum, nu v-ați obosit să răspundeți.

Ce v-a împiedicat să semnați acel contract pentru monumentul de la Alba Iulia, pentru a înlătura orice suspiciune de rea-credință?

De ce a trebuit să avem prezentat un plan pentru Centenar, abia la sfârșitul lunii martie?

Iată că avem, în sfârșit, o listă cu proiectele aprobate pentru finanțare. Lista în sine nu ne ajută însă cu nimic pentru a înțelege logica, criteriile și obiectivele urmărite în procesul de selecție a proiectelor câștigătoare. În lipsa unor explicații, rămânem cu întrebările.

Care este legătura cu sărbătorirea Centenarului, a finanțării procesului de pregătire a tinerilor diplomați, de Ministerul Afacerilor Externe? De altfel, MAE deține un număr de 8 proiecte din 43 aprobate, în condițiile în care este ordonator principal de credite și are propriul buget de activități. Alte ministere, precum și alte instituții centrale, cum este ICR, sunt și ele finanțate, în timp ce muzeele și instituțiile din teritoriu cu greu își găsesc loc printre acestea.

Să mai spunem și că Teatrul Național "Lucian Blaga" de la Cluj-Napoca, Corul Național de Cameră Madrigal "Marin Constantin" și Centrul Național de Artă "Tinerimea Română" sunt cam singurele instituții din această listă care produc conținut cultural efectiv și că lipsesc, cu desăvârșire, instituțiile independente, ONG-urile, operatorii culturali de la firul ierbii, care să dea dinamism și să atragă public nou și tânăr pentru aniversarea Centenarului?

Dacă ar fi doar aceste nemulțumiri enumerate mai sus, v-ați face vinovat doar pe jumătate. Ce este cel mai dureros este că, prin lipsa dumneavoastră de acțiune de astăzi, împiedicați proiecte de o mare perspectivă pentru România.

Vi le enumerăm acum. Este vorba despre Dosarul "Roșia Montană", de la UNESCO. Institutul Național al Patrimoniului și-a făcut treaba, clarificând obiecțiile ridicate de această instituție. Dumneavoastră de ce nu comunicați mai departe răspunsurile la aceste obiecții, pentru a putea să demarăm procesul de încadrare a sitului de la Roșia Montană, în patrimoniul universal?

Care este colaborarea dumneavoastră cu municipalitatea Timișoara, în vederea pregătirii statutului de Capitală Culturală în 2021?

La Timișoara lucrurile se mișcă foarte greu. Știați asta, domnule ministru? Dacă nu, vă spunem noi! Ce vă împiedică să numiți un comisar din partea ministerului, pentru a se ocupa de această sarcină, așa cum a fost desemnat un comisar din partea ministerului, pentru Sibiu 2007?

Este grav că prin parteneriate suspecte doriți să externalizați către Academia România competențe care revin direct Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Care este fundamentul acestei mișcări, domnule ministru? Așteptăm explicațiile dumneavoastră!

Ce înseamnă Senatul culturii?

În loc să stăvilim creșterea birocrației, o înflorim! De ce?

Avem nevoie de răspunsuri la aceste chestiuni, care nu se explică și nu sunt justificate.

Dacă tot sunteți așa de ocupat, spuneți-ne și nouă, ce se întâmplă, de nu ați venit la comisie? Ați spus că trebuie să mergeți la Târgul de Carte de la Leipzig, unde v-ați pierdut, domnule ministru, că nu ați reușit să ajungeți nici acolo și nici la comisie? România a fost invitată de onoare și nu ați fost prezent.

Știați că anul acesta este Anul European pentru Patrimoniu, domnule ministru?

Care este poziția dumneavoastră vizavi de inițiativa recentă a PSD de a scoate din sfera penală intervențiile, fără autorizație, asupra clădirilor monument istoric?

Așteptăm niște răspunsuri!

Și reamintim că nici la Plovdiv nu ați fost, unde Memorialul de la Sighet a primit de la comisarul european pentru cultură marca de "Patrimoniu European".

Sunteți absent peste tot: absent în Parlament, absent la Leipzig, absent la Plovdiv, absent în comisie.

Nu în ultimul rând, vă rugăm să ne spuneți cum stăm cu pregătirea Sezonului cultural România-Franța? Se desfășoară începând de la 1 decembrie 2018, dar totuși nu știm nimic despre ce se va întâmpla, ce fonduri se vor aloca, ce evenimente se vor petrece?

Dacă este firesc ca opoziția să fie nemulțumită de activitatea dumneavoastră, vă aducem totuși la cunoștință că, în cadrul ultimei ședințe a Centenarului, cei mai mulți și cei mai duri critici ai dumneavoastră au fost din partea PSD. Păcat că senatorii nu sunt în sală. Astfel, domnul Romașcanu și doamna Andronescu ar fi confirmat cele spuse.

Am văzut cu toții multe, în ultimul an, dar să te certe colegii din PSD, să-ți arate obrazul, chiar nu am văzut!

Așteptăm niște răspunsuri clare și eficiente!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul ALDE. Domnul deputat Varujan Vosganian.

Aveți 3 minute, domnule deputat.

Vă rog. Suficient!

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi inițiatori, oriunde vă aflați,

Vă rog eu, economisiți-ne timpul, data viitoare! Nu mai faceți moțiuni în dorul lelii! (Vociferări.) Vă rog eu foarte mult! (Aplauze.)

Spunea o colegă - dacă senatorii ar fi în sală - dar deputații unde sunt? Sunt cu senatorii, probabil! Deci haideți... și culmea care este? Noi facem o moțiune, să-l certăm pe ministrul culturii de ce este absent. Asta-i chiar că-i bună! Adică noi, absenții deputați, îl chemăm pe ministru, să-l întrebăm de ce este absent. (Vociferări.)

Nu pe toți, domnule Roman. Dumneavoastră sunteți în sală și vreau să elogiez faptul că pot privi drept în ochii dumneavoastră albaștri! (Vociferări.)

Dar, într-adevăr, această moțiune are semnificația ei, o invitație adresată tuturor miniștrilor, de a participa la ședințele comisiilor, acolo unde sunt invitați. Sunt sigur că domnul ministru vă va explica de ce a lipsit, dar este un avertisment ca miniștrii să fie prezenți atunci când sunt invitați.

Încă ceva.

Stimate coleg, care l-ați invocat pe Ion Brătianu,

Eu cred că sigur, din perspectiva PSD, s-ar putea suspecta anumite traume din trecut, dar să știți că și eu am fost curios să știu ce fotografii sunt pe pereții PSD și singura dată când am vizitat sediul PSD, în faimoasa noapte a alegerilor din 2009, primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg să văd cine este pe pereții PSD. Și l-am găsit pe Titel Petrescu, l-am găsit pe Emil Racoviță și alți reprezentanți ai Partidului Social Democrat Român, dintre care unii chiar au fost victime ale închisorilor comuniste. (Vociferări.)

De aceea, în discuția asta privind închisorile comuniste, fiecare a avut ofranda sa. Dar atunci când îi invocați pe Brătieni, stimați colegi care vă revendicați din Brătieni, dumneavoastră aveți chiar o responsabilitate în plus, ca atunci când vorbiți despre victimele abuzurilor făcute de Procuratură, înfrățită cu serviciile de informații, vă mărturisesc chiar aveți o mare problemă în invocarea Brătienilor.

Așa că, data viitoare, când mai faceți astfel de admonestări, gândiți-vă, în primul rând, la ce responsabilitate aveți dumneavoastră în condamnarea abuzurilor și în proclamarea drepturilor fundamentale, atunci când faceți astfel de afirmații.

Am să închei, spunând că am avut, în mai multe rânduri - o să recomand și colegilor care au semnat moțiunea - să aibă întâlniri cu domnul ministru, cu creionul în mână... există o ordonanță de urgență care se referă la Centenar, există câteva proiecte în Programul de guvernare, care vor începe, domnul ministru are dreptate când spune că celebrarea Centenarului nu este mărginită la un singur an, ci va dura mai multă vreme și poate că o să sărbătorim Centenarul și atunci când vom finaliza Operele de la Iași, de la Craiova și de la Cluj, sau atunci când vom finaliza alte obiective pe care le vom porni în Centenar.

Dar un lucru este cert și apare tot mai clar! Ca să sărbătorim Centenarul, prima condiție este să fim la înălțimea idealurilor care au fost proclamate atunci!

Și, dacă vreți cu adevărat să sărbătorim, sărbătoarea nu începe cu statuile de la Arad și de la Alba Iulia, ci începe cu monumentele sufletești care se clădesc în piepturile noastre!

Mulțumesc! (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PMP.

Domnul deputat Marius Pașcan.

Și dumneavoastră aveți tot 3 minute, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Domnule ministru, evrika, chiar existați!

Am crezut că sunteți o nălucire, vreo plăsmuire, vreo fantomă, vreo prezență de tip miraj, câtă vreme v-am invitat de atâtea ori în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților; de asemenea, ați fost invitat, în mod repetat, în Comisia specială comună pentru celebrarea Centenarului, a celor două Camere, și nu v-ați prezentat, și nu v-ați prezentat, fiind ascuns și absent nemotivat.

Sigur că retorica este interesantă, a unor antevorbitori, dar noi trebuie să punctăm în mod concret faptul că cei care au venit la comisiile noastre, și la cea pentru cultură și la comisia specială, ca reprezentanți ai domnului ministrul Ivașcu, nu au fost capabili să răspunsă unor întrebări elementare. Ba, am avut ocazia, la ultima întâlnire din Comisia pentru Centenar, cu un consilier al domnului ministru, să constatăm că este paralel cu procedurile elementare administrative, de promovare și de susținere a unor proiecte. Așadar, aici este vorba despre rea-voință și rea-credință.

Înțeleg că ați găsit o cale să declarați incompetentă echipa anterioară a ministerului, a colegului dumneavoastră Lucian Romașcanu, să puneți sub semnul întrebării cele 2.048 de proiecte, ați început să retrimiteți, birocratizând procedurile, noi fișe tehnice, deși acelea au fost după criteriile stabilite de antecesorul dumneavoastră, și astăzi asistăm la această bătaie de joc.

V-am văzut în chip patetic, prezentând aici, la modul fastuos, realizările și ce ar trebui să facem la nivelul țării, la nivelul Ministerului Culturii, ce ar trebui dumneavoastră să faceți. Ați identificat o grămadă de probleme, de parcă acesta v-ar fi rolul actoricesc și demagogic de a ne prezenta probleme pe care nu sunteți capabil să le rezolvați!

Domnule ministru,

Eu cred că nici colegii dumneavoastră nu v-au pus în acea funcție și nu v-au mandatat cu încrederea lor, pentru a face elogiu și a evoca problemele pe care nu sunteți capabil să le rezolvați. Acele probleme au fost și pe agenda anteriorilor miniștri, și a colegului dumneavoastră Romașcanu, la fel de revoltat, credeți-mă, în discuțiile personale, în care mi-a spus că nu înțelege la ce situație s-a ajuns, de reglare de conturi în interiorul PSD, astfel încât victima principală să fie tocmai manifestările subsecvente Centenarului.

Sigur că aici putem filosofa, putem avea o retorică interesantă, putem aborda din orice unghi am dori, acele manifestări, dar noi, ce am făcut în primul rând, și ce ați făcut dumneavoastră, este să dăm flit, să respingem în bloc manifestările pe care tot ministerul dumneavoastră le-a selectat, ale administrațiilor publice locale, ale organizațiilor neguvernamentale și să spunem că ele nu sunt relevante, nu sunt elocvente, că nu sunt bine făcute, deși s-au cheltuit bani pentru elaborarea proiectelor respective. Despre acest lucru este vorba și nu încercați să disimulați.

A trecut primul trimestru. Nu știm nimic despre acele monumente, nu știm nimic despre acele proiecte și am primit din partea dumneavoastră, la Comisia pentru Centenar, o punere în temă de principii și de strategii pe care să le urmăm, atenție!, atunci când va începe al doilea trimestru din acest an. Dar cu manifestările care au fost planificate pentru primul trimestru și cele care ar trebui să se desfășoare acum și pe care le reevaluați, dar nu știm ce este cu ele, ce se va întâmpla, domnule ministru?

Sigur că altminteri putem să avem orice fel de abordare și poziție, dar ceea ce trebuie să înțelegem cu toții - și am mai spus de la acest microfon - este că manifestările Centenarului, semnificația și evocarea lor, și tot ceea ce punem în scenă, chiar cu titlu actoricesc, la nivelul țării, declarativ, pompos, bombastic, pentru că suntem români și ne mândrim cu asta, trebuie să ne asumăm transpartinic. Depinde de fiecare dintre noi acest lucru și nu trebuie să-i facem proști pe cei din administrațiile publice sau pe cei de la nivel local care au gândit anumite proiecte. Sunt prioritățile lor! Le aprobați sau nu? Sau tot recentralizăm și toate proiectele vor fi duse la minister și va stabili ministerul prin ce firme, și cu cine, și cum, centralizat, cheltuim banii respectivi?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați!

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Îmi pare rău, domnule ministru, pentru că, printr-un act de bună-credință al tuturor, al nostru, am consimțit să majorăm semnificativ bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale!

Aveți suficienți bani să susțineți și manifestările locale, de asemenea să le susțineți și pe cele centrale! Cum doriți, cheltuiți banii cu cine vreți, cu firmele de casă din arealul politic, cu clientela de partid, dar lăsați manifestările să se întâmple! Nu căutați scuze și pretexte pentru a vă deroba de această responsabilitate! Sunteți pus într-o funcție executivă...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... și înainte de toate să ne dați și nouă socoteală când vă chemăm!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul minorităților naționale.

Domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Noi dorim să vă aducem în atenție un aspect care este strict legat de Centenar, dar și de denumirea, mai nou, a ministerului dumneavoastră, care conține sintagma "identitate națională" și care, dincolo de fervoarea manifestărilor preconizate, credem că este chiar mai important, și anume, conservarea, prezervarea patrimoniului cultural național, un aspect neglijat în mandatele predecesorilor dumneavoastră, care, din acest punct de vedere, au fost sublime, dar au lipsit cu desăvârșire.

Noi credem că este important să finanțezi un festival de muzică ușoară la Brașov, dar credem că banii respectivi ar fi putut fi direcționați, pentru ca, într-un parteneriat cu Biserica Ortodoxă, să fie renovat Muzeul de la Biserica "Sfântul Nicolae" din Șcheii Brașovului, unde Diaconul Coresi publica primele texte în limba română, cu sprijinul și în sensul Reformei luterane, promovate de sașii brașoveni. În egală măsură, credem că banii respectivi ar fi fost utili pentru renovarea Casei lui Iuliu Maniu de la Bădăcin, în parteneriat cu Biserica greco-catolică, pentru a sublinia rolul acestei biserici, dar și al fruntașilor Partidului Național Român din Transilvania, atunci când s-a pus problema Marii Uniri, în care Iuliu Maniu a jucat un rol central.

Deci credem că acestui aspect îi trebuie acordată o mare importanță, cu atât mai mult cu cât este vorba despre patrimoniul național, generat de români, populația majoritară, dar și de minoritățile naționale, care, atunci când și-au exprimat adeziunea, spre exemplu în ianuarie 1919, sașii transilvăneni la Mediaș, de a face parte din Regatul României, așteaptă, în mod justificat, un sprijin al statului, atunci când este vorba de a păstra și de a feri de vicisitudinile naturii monumente arhitectonice din secolul al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, care decad astăzi, în Transilvania, din neglijență și din dezinteres, unele dintre ele fiind parte a Patrimoniului Mondial UNESCO sau monumente de Clasă A, la fel cum în rest așteaptă și alte biserici, sinagogi, geamii, să fie refăcute.

De aceea, rugămintea noastră, domnule ministru, este următoarea.

Ne-am dori, în primul rând, să creșteți capacitatea instituțională a ministerului dumneavoastră. Noi ne dorim un dialog sincer, dar nu este posibil ca la o întrebare parlamentară pe care v-am adresat-o, la instituție mă refer, nu dumneavoastră personal, în noiembrie anul trecut, să nu fi primit răspuns nici până astăzi, deși ea privește atragerea de fonduri europene pentru refacerea unor astfel de biserici fortificate. Nu este posibil, este o ofensă la adresa Parlamentului și vă rog pe dumneavoastră, ca ministru, să nu mai girați asemenea atitudini, iar atunci când parlamentarii vi se adresează să răspundeți în termenul legal solicitărilor acestora.

În aceeași măsură, vreau să vă rog să încercați să reduceți birocrația. Diferitele comitete și comisii, existente la nivelul sau pe lângă Ministerul Culturii, întârzie avizele pe care trebuie să le dea și, în consecință, pun în pericol absorbția fondurilor europene, tocmai pentru aceste proiecte de maximă importanță.

Atât timp cât nu avem bani de la bugetul de stat, este singura soluție, alături de, sigur, finanțări din țările de care suntem apropiați ca limbă și cultură, pentru a păstra intacte aceste importante monumente.

De aceea, este inadmisibil ca un simplu aviz, de la nu știu ce comisie de nu știu ce natură, să dureze luni de zile, iar solicitantul să nu aibă vreo informație referitoare la aceasta.

Și, în fine, domnule ministru, o ultimă propunere, eventual, din partea noastră. Poate că ar fi frumos ca anul în care sărbătorim acest Centenar să însemne și un început, în sensul că poate suntem în stare, toate forțele politice din România, să ajungem la o înțelegere transpartinică, pentru un plan multianual, să zicem 10, prin care, indiferent ce guverne se succed în această țară, să fie asigurată o sumă clară, constantă și semnificativă, în bugetul național, pentru aceste obiective care țin de patrimoniul nostru național, al tuturor.

Vă mulțumesc frumos! (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Începem cea de-a doua serie a vorbitorilor.

Grupul PSD. Domnul deputat Gheorghe-Dinu Socotar.

Mai aveți 14 minute.

 
 

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Suntem în fața unei proceduri parlamentare pe care Constituția României o pune la dispoziția membrilor Parlamentului, procedură folosită de regulă de opoziția parlamentară.

Moțiunea simplă, așa cum este definită de Constituție și de literatura de specialitate, oferă posibilitatea semnatarilor ei să-și exprime poziția, atitudinea, doleanțele sau revendicările, într-o anumită problemă de politică internă sau externă, pe care o supun dezbaterii și votului Camerei sesizate, Camera Deputaților în cazul nostru, aspect subliniat de antevorbitorii mei.

Ea este o armă politică și ar fi bine să fie folosită ca atare, pentru a semnala derapaje, pentru a corecta erorile de parcurs ale guvernanților.

Este a șaptea moțiune simplă din această legislatură și în egală măsură din mandatul meu de parlamentar. Am constatat că, în loc de ceea ce ar trebui să fie în jocul și în echilibrul democratic, aceste moțiuni sunt de fapt niște platforme, care amestecă jumătăți de adevăr cu lozinci populiste și politicianiste, cu unicul scop de a acapara, măcar pentru o secundă, opinia publică, atenția mass-mediei, a presei, pentru un efemer moment de celebritate.

Din nefericire, nici documentul pe care îl dezbatem astăzi nu face excepție de la aceste practici. Încă de la începutul textului moțiunii, stimații noștri colegi din opoziție afirmă: "Prezenta moțiune aduce în atenție apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituțiilor din domeniu și oamenilor implicați și, în același timp, subliniază necesitatea urgentă a soluționării problemelor cu care se confruntă acest mediu, sub actuala guvernare." Vă rog să remarcați sintagma "sub actuala guvernare."

Stimați colegi,

Dacă tot vorbeam despre jumătăți de adevăr, amestecate cu lozinci populiste, nu poate fi un exemplu mai bun pentru a ilustra această tehnică de manipulare, decât această sintagmă de la sfârșitul frazei citate, "sub actuala guvernare."

Trecând peste aspectul că este de-a dreptul ridicol să încerci să pui presupusele nerealizări ale unui domeniu în sarcina unui guvern sau pe umerii unui ministru care este în funcție de circa două luni, vă întreb, stimați colegi, care a fost Guvernul postdecembrist care a tratat cultura ca pe o prioritate națională? Asta în mod real, și nu numai declarativ.

De fapt, dați-mi voie să reformulez. Care a fost Guvernul care, în ultimii 28 de ani, chiar dacă nu a considerat cultura drept o prioritate națională, a tratat-o măcar la nivelul celorlalte ministere?

Întrebările sunt, desigur, retorice, dar cert este un lucru. Timp de 28 de ani, cultura a fost o Cenușăreasă a tuturor guvernelor, indiferent de configurația lor politică, în care s-au regăsit și reprezentanții puterii de azi, dar și ai opoziției politice de azi. Tocmai de aceea resping categoric intenția semnatarilor moțiunii, de a transfera întreaga responsabilitate pentru nerealizările de trei decenii dintr-un domeniu, pe umerii unui ministru aflat în funcție de două luni.

Și la fel de nedreaptă este această insinuare referitoare la actuala guvernare, chiar dacă ne referim la întreaga perioadă a guvernării din majoritatea PSD-ALDE, care are un an și 3 luni. Și dacă tot am afirmat că cultura a fost o Cenușăreasă a guvernelor, haideți să aruncăm o privire și asupra modului în care a tratat opoziția acest domeniu foarte important, al culturii naționale.

Stimați colegi,

În cele 8 legislaturi postcomuniste, ajungem astăzi la moțiunea simplă cu numărul de ordine 118 și vă rog să constatăm împreună un fapt remarcabil, subliniat și de antevorbitori, că este prima moțiune pe cultură, în timp ce domenii precum educația, economia, agricultura, sănătatea au avut, de regulă, una, două, câteodată chiar 3 moțiuni simple, per legislatură.

Cam atât ar fi de spus și despre aplecarea și despre interesul opoziției, oricare a fost ea, asupra culturii naționale.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Dacă tot am amintit de guvernarea PSD-ALDE din actuala legislatură, haideți să recunoaștem că această majoritate a adoptat un Program de guvernare cu 21 de măsuri de îmbunătățire a activității în acest domeniu. Dar lucrul cel mai important este angajamentul ferm al Guvernului pentru o creștere anuală de 50% a bugetului pentru investițiile în domeniul cultural, astfel încât acest buget să ajungă, în anul 2020, la o valoare care să satisfacă, într-o manieră rezonabilă, necesitățile domeniului.

Nu putem să nu amintim și de creșterea spectaculoasă a bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale, pe anul 2018, o creștere de aproape 65%, care, în cifre absolute, înseamnă 107 milioane de euro, creștere legată, sigur, și de activitățile dedicate Centenarului Marii Uniri. Asta apropo de textul și de criticile din moțiune.

Sunt convins că domnul ministru George Ivașcu a răspuns sau va răspunde punctual problemelor ridicate de opoziție.

Eu aș dori să mai amintesc de un singur aspect punctual, dar care mi se pare relevant vizavi de textul, de atitudinea și de tonul general, incorect și fals, al moțiunii, atunci când face referiri la posibilele nerealizări ale unor acțiuni din ansamblul de evenimente dedicate marii sărbători a Centenarului.

Ca parte a acestor acțiuni, Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 67/2017, devenită Legea nr. 15/2018, prin care stabilește ca o cotă-parte din finanțările acordate Centrului Național al Cinematografiei pentru producția de film românesc, să respecte o anumită arie tematică, caz în care, bineînțeles, în cazul concret al anilor 2017-2018, este tema Marii Uniri din decembrie 1918.

Este evident că șansa ca aceste producții cinematografice să ajungă în cinematografe în anul 2018 este foarte mică. După aprecierea mea, un eventual film artistic de valoare, dedicat acestor evenimente, lasă în mentalul colectiv o amprentă mult mai mare decât zeci de conferințe, adunări sau serbări și, de aceea, o asemenea creație, care ar fi rezultatul acestei intervenții legislative, acestei ordonanțe, este bine-venită și în anii ce vin, post 2018. Dar lansarea acestor creații s-ar fi putut rula în 2018, aș cum ar fi fost normal și ideal.

De ce nu se poate face acest lucru? Pentru că, pentru a realiza această lansare, ar fi trebuit ca ordonanța să apară cel târziu în anul 2016, în timpul Guvernului tehnocrat, sau, poate, și mai devreme. Situația este una strict punctuală și am ales-o doar pentru simplul motiv, pentru că de la acest microfon am susținut adoptarea acelei ordonanțe. În schimb, este o situație reprezentativă pentru ansamblul de măsuri care alcătuiesc amplul program de manifestări din anul Centenar, care, dacă sunt întârziate, sunt și din cauza faptului că 2017, anul preluării guvernării de majoritatea PSD-ALDE, a constituit un moment tardiv pentru elaborarea și pentru lansarea multor proiecte dintre cele care sunt incluse în acest pachet și ar fi trebuit ca acestea să fie lansate în 2016, sau, așa cum am subliniat, chiar mai devreme.

Aș încheia cu o invitație pentru colegii semnatari ai moțiunii, dar și pentru toți colegii mei parlamentari.

Haideți să ajutăm, să ne implicăm și să ne bucurăm de manifestările și de evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri, să apreciem că, în sfârșit, cultura se bucură de un buget consistent și să nu mai acceptăm ca, după terminarea serbărilor, când luminile spectacolelor se vor stinge, cultura să redevină, în anii care vin, o cenușăreasă pentru Guvernele României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Procedură, domnul Varujan Pambuccian.

Un minut, vă rog.

Și apoi domnul Roman.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un drept la replică pe care îl cer în numele unui om care nu-și poate lua dreptul la replică, pe numele său Caragiale Ion Luca.

În opera acestui domn, nu există nicăieri sintagma citată aici "E groasă rău!". Există, este drept, sintagme construite mult mai interesant, cum ar fi - "La un semn, ușile din fund se deschid: supeul!" sau "Și v-am adus ceva ca cadou. Și scoate, și scoate și scoate."

Și dacă tot trebuie să cităm din oameni mari pe care i-a avut cultura română - poate că omul acesta a fost unul dintre cei mai mari - să nu încercăm să punem în opera lor frazele banale din capul nostru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor al Grupului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mulțumesc că dați dovadă de românism și ați rămas în sală, acum când se discută un subiect atât de important pentru români.

Și prima concluzie este că, dacă s-ar fi votat astăzi moțiunea, la ce număr eu în sală, domnul Vladimir Ivașcu ar fi fost istorie.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule Dragnea,

Vă salut din fața televizorului, pentru că nu ne-ați onorat cu prezența la discutarea acestei moțiuni.

Vreau să vă spun că unii spuneau astăzi, colegi cârcotași, că am văzut, după discursul domnului ministru, un teatru ieftin. Nu sunt de acord cu asta, eu zic că am văzut o piesă bună, jucată de domnul ministru, cu un actor bun. Numai că, domnule Ivașcu, noi avem nevoie de un ministru! Din păcate, trebuie să spunem că este ca la anunțul de mică publicitate - pierdut ministru al culturii?! Eu nu vreau să vă declarăm nul, dar vreau să spuneți dacă oferim sau nu recompensă, dacă sunteți în stare sau nu să ridicați un monument al Unirii la Alba Iulia?

Domnule Ivașcu, dacă erați ministru, ceea ce nu sunteți, astăzi ați fi venit la această tribună, ați fi pus contractul pe masă și ați fi spus - "Dragilor din opoziție, nu aveți dreptate!"

Dar în loc să vă faceți treaba, să veniți cu un contract semnat, ați venit cu lamentări, penibile, iertați-mă, pe alocuri.

Când vă ascultam pe dumneavoastră, parcă îl vedeam pe PSD-istul care vine după dumneavoastră și parcă îl văd că o să folosească aceleași lamentări.

Domnule ministru,

Ca deputat de Alba, născut în Alba Iulia, vă spun cu toată dragostea, nu fiți un început de politruc! Ați mințit astăzi. Ați spus că autoritățile sunt de vină, pentru că nu au venit cu proiecte.

Domnule ministru, v-ați uitat pe ce le-ați cerut? Dacă nu v-ați uitat, vă spun eu. Colegul dumneavoastră, Romașcanu, le-a cerut proiecte și idei de proiecte! Nu mai aruncați vina pe oameni care cu adevărat își fac treaba! Și, în timp ce dumneavoastră pierdeți vremea și ne anunțați triumfalist că ați avut o mare realizare, ați venit cu acea ordonanță de urgență privind finanțarea evenimentelor, vă spun eu, este din ianuarie, din 29, lăsată de Romașcanu! Aceasta este marea realizare a dumneavoastră. O altă mare realizare este că ați retras 2.048 de proiecte și nu ați pus nimic la loc. Nu pot să cred că toate au fost eronate. Nu pot să cred că ați mai introdus o dată pumnalul în pieptul românilor din Basarabia, anulând, la pachet, cele 67 de proiecte dedicate Unirii Basarabiei cu Țara-mamă!

Domnule ministru,

Sunt dispus să stau lângă dumneavoastră, să discut cu dumneavoastră, așa cum am stat și cu domnul ministru Romașcanu, să-l fac să înțeleagă! Din păcate, când a început să înțeleagă, l-ați dat afară! Sper să nu aveți aceeași soartă! Vă spun însă, în încheiere, cu toată prietenia, vin peste dumneavoastră, domnule ministru, să muncim împreună, dacă dumneavoastră nu vreți să facem altă treabă!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. S-au încheiat dezbaterile.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul George Vladimir Ivașcu:

În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-am auzit. Este o experiență pe care o trăiesc pentru prima oară și sper și pentru ultima oară.

Așa că, vă rog frumos să mă invitați la Comisia pentru cultură, voi fi acolo!

Și haideți să urmăm sintagma pe care o avem, "sărbătorim împreună!"

Le urez tuturor românilor sărbători fericite și dumneavoastră la fel!

Vă mulțumesc din suflet. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Au fost încheiate dezbaterile.

Votul final, mâine, și la votul final vom avea și votul pe această moțiune simplă.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

Ne vedem mâine dimineață, la ora 8,30, la declarații politice.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,10.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 25 aprilie 2018, 17:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro