Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/12-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-09-2018
24-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 03-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018

6. Dezbaterea moțiunii simple intitulate "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!", inițiate de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar Uniunea Salvați România și Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.  

 

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimați colegi.

La punctul 3 al ordini de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 106 deputați.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatarii moțiunii își retrage adeziunea la această moțiune? Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următoarele: moțiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului îi revin 50 de minute, pe care le va utiliza la începutul și la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, fiecare grup parlamentar are următorul timp alocat susținerii: PSD - 26 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - 3 minute; Minoritățile naționale - 3 minute; Deputați neafiliați - două minute.

Dacă sunt observații? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot, stimați colegi.

Domnule Vexler, haideți să începem dezbaterile!

Pregătiți cartelele de vot. Voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

78 de voturi pentru, 3 colegi care nu și-au exprimat votul.

Propunerile au fost aprobate.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință numele deputaților înscriși pentru dezbateri.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Bogdan Gheorghiu pentru a citi moțiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Moțiune simplă, adresată ministrului culturii și identității naționale.

Titlul moțiunii - "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!"

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Domnule ministru George Vladimir Ivașcu,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, împreună cu Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară și cu Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România constată situația gravă în care se află domeniul cultural românesc, cu doar câteva luni înainte de celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Prezenta moțiune este despre trezirea, în ultimul ceas, la realitate a ministrului culturii și a guvernanților actuali să facă ceva pentru ca românii să poate celebra Centenarul Marii Uniri, așa cum se cuvine.

Prezenta moțiune aduce în atenție apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituțiilor din domeniu și oamenilor implicați și, în același timp, subliniază necesitatea urgentă a soluționării problemelor cu care se confruntă acest mediu sub actuala guvernare. În acest context, deputații opoziției consideră necesară o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluții pentru reconsiderarea unui plan național dedicat Centenarului Marii Uniri.

Stimate domnule ministru George Ivașcu,

Când ați fost numit în această funcție, ne-am pus cu toții speranța că vă veți implica în mod real pentru ca domeniul cultural să nu mai fie veșnica Cenușăreasă. Dar am constatat, cu tristețe și cu îngrijorare, că experiența dumneavoastră de director de teatru, bine-cunoscută și recunoscută de altfel, nu o puteți demonstra și în activitatea ministerului.

Remarcăm că toate acțiunile și declarațiile dumneavoastră nu au făcut altceva decât să demonstreze incoerența actului de guvernare într-o problemă prioritară, precum organizarea manifestărilor Centenarului. În același timp, Ministerul Culturii și Identității Naționale a intrat într-o epocă a lipsei de transparență, a blocajului instituțional, a lipsei dialogului cu Parlamentul și a lipsei de strategie de dezvoltare.

Concret - să dăm și un exemplu concret - Comisia pentru cultură din Camera Deputaților a făcut demersurile pentru a vă invita la audieri, încă de la începutul lunii februarie, pentru a discuta despre manifestările, acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului României și a Primului Război Mondial, promovate și desfășurate de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Ce ați făcut dumneavoastră, domnule ministru? Nu ați dat curs nici acelei invitații, dar nici altor alte trei. Rețineți! Încă 3 invitații și solicitări ulterioare au venit din partea Comisiei pentru cultură.

Deși art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților prevede clar faptul că în situația în care miniștrii sunt invitați cu cel puțin 24 de ore înainte la lucrările comisiei "prezența lor devine obligatorie", dumneavoastră, domnule Ivașcu, nu ați catadicsit să răspundeți oficial măcar uneia dintre invitații.

Ba mai mult, în data de 13 martie a.c., când ar fi trebuit sa fiți prezent în fața membrilor Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, am sunat din nou la cabinetul dumneavoastră, noi, cei de la comisie, pentru o confirmare a prezenței, deoarece, cum am mai spus, toate invitațiile transmise din partea membrilor Comisiei pentru cultură au fost ignorate. Ni s-a transmis că motivul pentru care dumneavoastră nu veți putea fi prezent în Parlament este acela că veți participa la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig.

Ulterior, cu stupoare am aflat, chiar de pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale, faptul că mesajul ministrului culturii, la Leipzig, a fost transmis de secretarul de stat Alexandru Oprean.

Așadar, nu v-ați prezentat nici la Comisia pentru cultură din Camera Deputaților și nici la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig.

Vă caracterizează absența, domnule ministru, absența din tot ceea ce înseamnă activitate, proiecte concrete și materializate în Ministerul Culturii și Identității Naționale. Poate aveți lucruri mai bune de făcut și nu vrem să vă reținem în funcția de ministru al culturii, tocmai în anul Centenarului.

Domnule ministru Ivașcu,

Suntem la sfârșitul primului trimestru al anului 2018. Ați explicat românilor care a fost rațiunea dumneavoastră atunci când ați luat decizia să anulați hotărârea fostului ministru al culturii, tot de la PSD, domnul Romașcanu, și anume aceea de a invalida - și aici, atenție! - de a invalida cele 2.048 de proiecte. S-au invalidat, dintr-un foc, 2.048 de proiecte depuse și propuse de administrațiile publice locale, primării, consilii județene și muzee, care au fost analizate și selectate de Departamentul Centenar!

Răspunsul a fost halucinant - pentru că există probleme de evaluare și probleme legale, ați spus dumneavoastră!

Păi, dacă este așa, domnule ministru Ivașcu, poate ne spuneți și dacă ați informat instituțiile statului în legătură cu suspiciunile dumneavoastră. Insinuați că aceste proiecte sunt folosite pentru "sifonarea banului public"? Sau că sunt proiecte "cu dedicație"?

Cum și când mai aveți timp să hotărâți, în perioada următoare, care sunt proiectele viabile pentru aniversarea Centenarului? Sau le faceți din pix? Cred că știți că proiectele pe această temă trebuie să urmeze o procedură de licitație, care poate dura mai multe luni.

Sau, dacă a trebuit să treacă un an, pentru ca, în sfârșit, un responsabil al Guvernului Dragnea III - că la Guvernul Dragnea III am ajuns - să recunoască faptul că în acest moment nu există criterii de evaluare a proiectelor, teme bine conturate, obiective coerente sau reprezentative și, prin urmare, nu există vreo listă finală a proiectelor finanțabile privind sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Vă rog să recunoașteți și să spuneți publicului, domnule ministru Ivașcu!

Realitatea crudă, acum, și care nu poate fi contestată, este că România are zero proiecte aprobate, zero proiecte finanțate și zero proiecte implementate la nivel național pentru celebrarea Centenarului, iar timpul zboară și Centenarul Marii Uniri nu mai poate aștepta încă 100 de ani, până vă rezolvați problemele interne. Oare chiar înțelegeți ce responsabilități vă asumați ca ministru al culturii în anul Centenarului Marii Uniri?

Regretabil este faptul că, în anul Centenarului Marii Uniri, luptele interne din PSD și desele schimbări în rândul miniștrilor culturii și în rândul secretarilor de stat ai Departamentului Centenar au pus cruce pregătirilor proiectelor de țară dedicate celor 100 de ani de la făurirea statului unitar modern.

Actualii guvernanți nu reușesc să facă diferența dintre anul Centenarului și Ziua Centenarului Marii Uniri.

La trei luni de zile de la aprobarea bugetului de stat și de la adoptarea, în Camera Deputaților, a Legii Monumentului Unității Naționale de la Alba Iulia, ministrul culturii nu a fost în stare să semneze contractul de execuție! Cine răspunde pentru acest lucru grav?

Înțelegem că în PSD sunt lupte interne pentru "ciolan", dar nu putem accepta ca Centenarul Marii Uniri să fie sacrificat.

Guvernul PSD-ALDE este complet depășit de importanța acestui moment unic. Triumfalista Comisie interministerială a Centenarului a reușit performanța de a se întâlni o singură dată în ultimele 3 luni, deși ar fi trebuit să se întâlnească săptămânal pentru a lua decizii.

PSD-ALDE folosește această somptuoasă comisie pentru a bloca, de fapt, luarea deciziilor.

Suntem convinși că veți selecta din nou ceva proiecte. Probabil veți muta axul unirii de pe direcția Arad-Iași-Alba Iulia-București, pe axa PSD, care, obligatoriu, începe de la Teleorman și se termină la Olguța Vasilescu via Marian Oprișan, adică pe noua axă de putere din PSD.

Vă atragem atenția, pentru înțelegerea dumneavoastră, că proiectele rămân doar proiecte pe hârtie, dacă nu există timpul necesar pentru realizarea lor. Știți foarte bine că în procedurile de achiziție publică există și contestații!

Domnule ministru,

Este de neacceptat să faceți de râs România la 100 de ani. Nimeni, dar nimeni nu vă va ierta pentru asta!

Vă mai sugerăm, domnule ministru, să faceți un exercițiu de imaginație. Cum ar arăta platoul din fața Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, în anul Centenarului Marii Uniri, cu o groapă imensă, locul în care ar fi trebuit ridicat Monumentul Unității Naționale de Ministerul Culturii și Identității Naționale? Vă puteți închipui așa ceva? Sau poate acolo trebuie proiectată o hologramă, în format 3D, simbolizând cum ar fi trebuit să fie construit monumentul de ministerul pe care îl conduceți?

Nu dinamitați anul Centenarului Marii Uniri! Lăsați, momentan, teatrul! Între timp ați ajuns ministru!

Stimați colegi,

Opoziția a atras atenția, încă de la începutul anului 2017, asupra faptului că schimbarea, de mai multe ori, a unei structuri menite să pregătească și să implementeze programe culturale, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, are drept scop doar crearea de noi posturi și poziții administrative pentru clientela PSD și nimic mai mult. Și ne referim la Departamentul Centenar.

Presa națională a reflectat în mod corect, de altfel, angajarea unui număr de 21 de persoane, fără vreo legătură cu domeniul managementului cultural, aceștia provenind de la societăți de pază și protecție, de la confecționare mobilă și articole de fierărie, de la firme de construcție sau service-uri auto - iată, ridicăm și munca din service-urile auto la rang de artă! - un fapt care spune totul despre expertiza celor chemați să pună în valoare istoria națională cu un asemenea prilej important.

Astăzi, din păcate, schimbarea unui secretar de stat parașutat de la cabinetul senatorului PSD Niculae Bădălău și reorganizarea, nu știm, pentru a câta oară, a Departamentului Centenar, ne duce cu gândul mai mult la o reglare de conturi în PSD și mai puțin la găsirea cu adevărat a unor soluții pentru rezolvarea situației existente.

PNL a avut dreptate în clipa în care a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la direcția greșită în care este îndreptat proiectul Centenarului și, mai ales, asupra incompetenței și obtuzității politice a celor care au condus în numele PSD destinele culturii române în ultimul an.

Domnule ministru al culturii și identității naționale,

Am observat că pe site-ul oficial al instituției, pe care nu putem spune că o conduceți, există spre consultare publică, Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu privire la Centenarul României.

Ce spune acest act normativ? Spune că sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar, pentru acțiunile, proiectele și manifestările finanțate, potrivit art. 8, se restituie la bugetul de stat, cu excepția celor utilizate de instituțiile finanțate din venituri proprii și de instituțiile publice finanțate din bugetele locale. Spune că sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar de instituțiile finanțate din venituri proprii și de instituțiile publice finanțate din bugetele locale se reportează și rămân la dispoziția acestora, urmând a fi utilizate cu aceeași destinație, în anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiții, proiectelor și acțiunilor, până cel târziu la sfârșitul anului 2020. Sumele rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiție, proiectelor și acțiunilor se restituie la bugetul de stat, cel târziu până la sfârșitul anului 2020.

Concret, ce înțelegem? Dumneavoastră amânați celebrarea Centenarului până în anul 2021!

Si acum înțelegem de ce doriți amânarea sărbătoririi acestui eveniment, pentru că doriți să sărbătoriți Centenarul în mai 2021, probabil atunci când se vor împlini o sută de ani de la înființarea PCR-ului?!

Înțelegem eforturile pe care le faceți pentru legitimarea partidului din care faceți parte, PSD, dar nu vă bateți joc de patrioții români. Dacă nu vă interesează, pe dumneavoastră și pe colegii de coaliție din PSD-ALDE, de marea sărbătoare a tuturor românilor de pretutindeni, și anume, celebrarea Centenarului, atunci, vă rugăm insistent, dați-ne pace și lăsați la cârma instituției Ministerului Culturii și Identității Naționale un om care trăiește și simte românește!

Scăpați-ne de situația jenantă în care se află țara noastră, aceea de a nu fi în stare să organizeze, așa cum se cuvine, un eveniment cu o vizibilitate internațională semnificativă, așa cum este celebrarea Centenarului Marii Uniri.

Stimați colegi de la PSD și ALDE,

Ați promis că domeniul culturii va fi o prioritate.

Dar ce constatăm?

Constatăm faptul că Guvernul ignoră cu bună știință importanța strategică a culturii, așa cum este statuată în orice țară europeană, și, în același timp, uită faptul ca îmbunătățirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil.

Preocuparea slabă a responsabililor din zona guvernamentală, vizavi de pregătirea Centenarului, accentuează îngrijorarea românilor în ceea ce privește sărbătorirea, așa cum se cuvine, a evenimentului istoric petrecut la 1 decembrie 1918. Ar fi normal ca celebrarea importantului eveniment al istoriei și a figurilor sale emblematice să reprezinte o prioritate pentru Guvern, mai ales în actualul context geopolitic, economic și social în care se regăsește țara noastră.

Trebuie să înțelegeți că, dacă doriți să ajutați România, într-un moment simbolic al națiunii române, anul Centenarului, trebuie să-i oferim o șansă!

Nu considerați că PSD-ALDE ar trebui ca, în acest an important pentru România, să-și concentreze toată atenția pentru celebrarea, așa cum se cuvine, a Centenarului, prin organizarea și desfășurarea unor evenimente și festivități corespunzătoare? Că Guvernul ar trebui să fie în întregime Departamentul Centenar, pentru a cataliza acțiunea la nivel național, pentru marcarea secolului de la Marea Unire? Aniversarea Marii Uniri ar trebuie să fie o preocupare majoră a coaliției aflate la putere, așa cum este evidențiată și în programul dumneavoastră de guvernare, de altfel.

Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanță extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană.

Deputații PNL, PMP și USR, semnatari ai acestei moțiuni, își arată îngrijorarea profundă față de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfășurare a sărbătorii de la 1 decembrie, îngrijorare manifestată sistematic și de profesioniști din domeniul muzeal, de asociații din domeniu, de istorici, dar și de oameni de cultură.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin această moțiune simplă, vă solicităm exprimarea votului de neîncredere față de responsabilitatea Guvernului actual în ceea ce privește dezastrul din cultura românească, în anul aniversării Centenarului și, de asemenea, în tot ceea ce ține de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem, de la instalarea puterii PSD-ALDE.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul ministru al culturii, George Ivașcu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Vă rog.

Domnul George Vladimir Ivașcu (ministrul culturii și identității naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La fel ca și dumneavoastră, m-am frământat și eu, căutând răspuns la întrebarea "Ce este Centenarul?"

Ca român, ca om de cultură și ca membru al Guvernului României, m-am întrebat, la fel ca dumneavoastră, cum trebuie cinstit și aniversat un eveniment de o asemenea magnitudine istorică și spirituală?

De fapt, cred că noi nu suntem astăzi, aici, dintr-un singur motiv. Nu suntem aici să ne certăm, ci să găsim soluții, cum să organizăm mai bine acest eveniment.

Cu toată onestitatea, mărturisesc că, dat fiind faptul că este prima oară când ne confruntăm cu asemenea sarcină, am constat că nimeni nu știe exact. Însă fiecare are dreptul la o părere și ține să o impună în public.

Pentru unii, Centenarul ar trebui să fie un mare revelion, cu muzică populară, bucate și licori alese, care să țină, probabil, tot anul 2018, și toate acestea pe banii cetățenilor.

Pentru alții, Centenarul ar trebui să fie un fel de "Jocuri olimpice ale României", doar ale României, în care județele se vor întrece în activități cât mai năstrușnice, iar în final, pe la 1 decembrie seara, să organizăm un imens foc de artificii, să ne dăm medalii între noi, pentru că, nu-i așa, important este să participi!

Mai sunt cei care optează pentru o variantă mai sobră. Centenarul este prilejul de a comemora câteva mari figuri ale istoriei, prin organizarea unor ceremonii militaro-religioase, o invocare maraton, din care, cu greu, ar putea un trecător să ghicească bucuria acestui popor, la împlinirea unui ideal pentru care a așteptat nu 10, nu 100, ci 1.000 de ani?

Toți cei mai de sus au dreptul să gândească așa. Dar, din punctul meu de vedere, pierd esențialul. Am spus-o în mai multe rânduri, dar sunt mândru să o repet și aici - cred, cu cea mai mare tărie, că a cinsti cu adevărat reușita măreață a înaintașilor noștri înseamnă a omagia în primul rând faptele lor și adevărul istoric.

Unirea a trebuit să fie recunoscută, consfințită și ratificată de sistemul tratatelor internaționale, după Primul Război Mondial. Așadar, vom sărbători Tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919, care a anulat pacea separată, impusă samavolnic la Buftea. Vom sărbători Tratatul încheiat la 10 septembrie 1919, care a recunoscut Unirea Bucovinei. Vom aniversa Tratatul de la Paris din 9 decembrie 1919, prin care se recunoștea internațional faptul că România Mare a acordat cetățenia sa tuturor minorităților de pe teritoriul unificat.

Vă întreb, merită aceste momente ale istoriei noastre să facă parte din sărbătoarea Centenarului? Nu de alta, dar Guvernul României a prelungit alocarea bugetară până în 2020, fiindcă aceste evenimente au avut loc în 1918, 1919, 1920, nu fiindcă ministrul Ivașcu ar fi leneș sau incompetent.

Vă întreb, iarăși, merită marcată semnarea Tratatului de la Trianon, așa cum unii dintre dumneavoastră o știu cu siguranță, a avut loc la 4 iunie 1920, cu 4 luni înaintea celui de la Paris, prin care se recunoștea Unirea Basarabiei?

Putem să nu sărbătorim ianuarie 1919, atunci când Statele Unite ale Americii, prin președintele Wilson, susțin și recunosc unificarea României?

Doamnelor și domnilor deputați,

Ce Românie și ce unire ar trebui să sărbătorim, fără Parlamentul Unirii din 1919?

Așadar, nu ministrul Ivașcu și nu Guvernul PSD au hotărât că momentul unirii nu se încheie, ci doar începe în anul 1918!

Mă întreb, atunci, de ce nimeni nu s-a gândit să respecte adevărul istoric, inducându-se, în mod nedrept și incorect față de națiunea română și față de făuritorii Marii Uniri, conceptul că aniversarea Centenarului se referă doar la 1918, ignorându-se în felul acesta marile evenimente naționale, europene și internaționale, ce au urmat și validat, atestând România Mare, România unită?

Centenarul nu sărbătorește victoria românilor asupra altor popoare, ci eliberarea tuturor fiilor acestui pământ de sub asuprirea imperiilor care ne-au confiscat atât de des devenirea!

Doamnelor și domnilor,

Chiar în titlul moțiunii de azi se face referire la românii de pretutindeni, pe care cineva consideră că i-aș nesocoti. Dimpotrivă, cred că o Românie demnă, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să fie clădită din demnitatea fiecărui cetățean al ei, oriunde s-ar afla acesta.

De aceea, îndrăznesc, cu permisiunea Domniilor Voastre, să vă spun acest lucru și altfel, cu vorbele unui mare om, de acum 100 de ani: "Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său, și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume. Fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiți niciodată modești pentru poporul pe care îl reprezentați." Așa vorbea cel mai iscusit dintre liderii liberali, marele om de stat Ion I.C. Brătianu, ale cărui recomandări sunt valabile și astăzi, și pentru acest ministru al PSD, al culturii și identității naționale.

Privitor la manifestările din teritoriu, la proiectele din județe și primării, țin să asigur, de la această tribună, pe fiecare responsabil local, că are în mine cel mai deschis ministru pentru sărbătorirea Unirii pe întreg teritoriul. Dar aici intervine una dintre diferențele modului de abordare - aleg să aprob acele manifestări care, cum spuneau înaintașii noștri, aduc lumină culturii, în cel mai îndepărtat cătun, acele investiții în recondiționarea caselor memoriale sau căminelor culturale care sunt mereu și mereu uitate, sunt peste puterile comunităților restrânse și cer, neapărat, intervenția statului.

Cred din tot sufletul în educația prin cultură, doresc ca marile personalități ale acestui secol, din toate domeniile, să aibă fiecare măcar un bust în localitatea natală, pentru ca elevii care trec pe lângă ele, în drum spre școală, să știe că există precedente, că se poate, că succesul lor în viață depinde de ei și că România de peste 100 de ani se va mândri cu figuri răsărite din toate straturile societății noastre.

De aceea, vă dau dreptate! Pentru toate procedurile acestea este nevoie de timp.

Am avut deja două comitete interministeriale în care s-a aprobat deja o primă listă - asta ca să vă răspund că nu s-a aprobat nimic și vă reamintesc că sunt doar de două luni...

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată asistență,

Având în vedere importanța aniversării Centenarului, moțiunea de azi, dar și din dorința de a fi cât mai clar și mai riguros, vă voi expune următoarele: situația existentă la preluarea mandatului; ce s-a întreprins în cele 60 de zile de guvernare ale actualului Guvern și ce urmează a se realiza în perioada imediat următoare, la nivelul Comitetului Interministerial și, implicit, la nivelul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

I. Punctual, cu privire la situația existentă la preluarea mandatului, am constatat următoarele.

Nu exista o strategie unitară, bazată pe o concepție clară, principii și teme principale, a modului de aniversare a Centenarului. Erau doar liste, tabele, cu circa 2.042 de enunțuri de activități dedicate Centenarului. Nu aveau o fundamentare reală, completă. În plus, nu exista cadrul legal adecvat, mai ales din punctul de vedere al mecanismelor de finanțare. Acest lucru a făcut această nouă ordonanță. A reglat mecanismele de finanțare.

Vorbim, totuși, despre bani publici, alocați cu destinație clară, și anume, aniversarea Centenarului.

Așadar, nu puteam fi de acord cu risipirea banului public, pentru că nu existau criterii de selecție. Nu existau descrieri complete ale acțiunilor propuse, lipseau fișele tehnice și devizele justificative. Vă rog să mă credeți, am 10 ani de experiență în activitatea managerială și administrativă în domeniul culturii.

Din păcate, mulți dintre cei care au propus aceste idei, cu bună-credință și emulație pozitivă, au fost induși în eroare.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră, să înțelegeți că nu am făcut decât să reconsider situația și să introduc relevanța tematică și legalitatea în cheltuirea banului public.

II. În acest context, cu sprijinul necondiționat, direct și nemijlocit al doamnei prim-ministru, al colegilor din Comitetul Interministerial - și cu această ocazie le mulțumesc pentru înțelegere și pentru sprijin - am întreprins, încă de la începutul mandatului, în principal, următoarele.

S-a elaborat și s-a aprobat ordonanța de urgență prin care sunt stabilite:

Mecanismele clare de finanțare, oferind și posibilitatea reportării sumelor neutilizate la finalul anului bugetar, până cel mai târziu în anul 2020, permițând, în felul acesta, continuarea, până la finalizare, a proiectelor importante și, mai ales, a celor care vizează refacerea caselor memoriale.

S-a decis că la ședințele Comitetului Interministerial, pot participa, în afară de membrii acestuia, reprezentanți ai Parlamentului, ai Administrației Prezidențiale, ai mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale.

Consider că am reușit să repar o nedreptate, introducând și posibilitatea legală pentru finanțarea proiectelor propuse de organizații neguvernamentale, evident, acolo unde se face dovada unui potențial creator excepțional.

Pe 12 martie 2018, s-a obținut certificatul OSIM al Ghidului vizual al Centenarului. Din acest moment, toate instituțiile centrale și locale, dar și entitățile private pot demara implementarea cât mai largă a acestuia, cu titlu gratuit.

Vă rog să-mi permiteți, cu această ocazie, doamnelor și domnilor parlamentari, să vă solicit participarea, pentru reușita acestei implementări, cât mai rapidă și mai largă, la toate nivelurile și, mai ales, în circumscripțiile electorale pe care le reprezentați.

Deci nu am blocat nimic, ci realizez un demers de intrare în normalitate și în legalitate.

Ordonanța de urgență este fundamentată pe Documentul Programatic și are la bază conceptul care vizează România contemporană și viitoare, în contextul european și nord-atlantic. Aniversarea Centenarului trebuie să se realizeze printr-o abordare și viziune integrată și unitară pe coordonatele unității, coeziunii și consensului național. Documentul Programatic conține principii, teme și tipuri de acțiuni care trebuie să se desfășoare pentru aniversarea Centenarului.

Ne aflăm într-o evaluare permanentă și benefică a tuturor propunerilor și ideilor depuse până în prezent și avem aceeași deschidere și transparență pentru propunerile de proiecte care vor urma.

Am supus aprobării o primă listă de proiecte eligibile din punctul de vedere al conținutului, conceptual și tematic, criteriilor de selecție și legalității finanțării.

Prin decizia doamnei prim-ministru, s-a schimbat componența Comitetului Interministerial, ridicându-se gradul de reprezentativitate și responsabilitate a membrilor acestuia, la nivel de miniștri. Pe măsura finalizării tuturor listelor de proiecte și aprobării acestora de Comitetul Interministerial, se va întocmi calendarul național de evenimente dedicate aniversării Centenarului. (Rumoare.)

Doamnelor și domnilor,

Un punct important în moțiunea dumneavoastră este cel referitor la situația Monumentului Marii Uniri de la Alba Iulia.

Deși nu există în moțiunea dumneavoastră, vă rog să-mi permiteți să vă prezint și situația Monumentului dedicat Marii Uniri de la Arad. Cu toată sinceritatea, vă mărturisesc că situația ambelor monumente este gravă. Consider că atât dumneavoastră, cât și opinia publică trebuie să cunoașteți situația exactă, reală, cu atât mai mult cu cât în spațiul public se vehiculează tot felul de informații false și denaturări ale adevărului.

Doamnelor și domnilor,

În 1993, adică acum 25 de ani, a avut loc concursul pentru Monumentul Unității Naționale din Alba Iulia, cu ocazia celei de-a 75 aniversări a Marii Uniri. După cum toată lumea știe, acum aniversăm 100 de ani.

Câștigătorul acestui concurs a fost sculptorul Mihai Buculei, conform procesului-verbal din 21 octombrie 1993. După 5 ani, în 1998, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului avizează încredințarea directă a elaborării studiului de fezabilitate pentru monument, autorului.

Ei bine, doamnelor și domnilor, mai trec 10 ani și, în 2008, Primăria municipiului Alba Iulia solicită, printr-o adresă, Ministerului Culturii, finalizarea Proiectului "Mihai Buculei", pentru negocierea onorariului autorului, pentru proiectarea lucrărilor de amenajare urbană aferente și pentru identificarea surselor de finanțare.

În 2009, ca urmare a unei documentații înaintate de Mihai Buculei Comisiei Naționale pentru Monumente de For Public, se obține aviz favorabil pentru faza întâi. În același an, 2009, Ministerul Culturii solicită organizatorului, respectiv autorității locale, deținătoarea documentației și arhivei concursului, completarea documentației pentru faza a doua.

După 8 ani de stagnare, în 2017, pe 7 decembrie, Parlamentul României adoptă Legea nr. 246, pentru realizarea Monumentului Marii Uniri, alocând o sumă de 18,5 milioane de lei.

Primul lucru pe care l-am constatat analizând situația, repet, în contextul dorinței de a avea la Alba Iulia acest monument, este că, după 25 de ani, între Ministerul Culturii și autorul operei, sculptorul Mihai Buculei, nu există niciun contract și nici nu a existat vreodată!

Ce am întreprins în această perioadă și ce trebuie întreprins pentru a începe realizarea operei și montarea ei în timp util?

În primul rând, încheierea contractului între autor și Ministerul Culturii. Pentru ca aceasta să se realizeze în depline condiții de legalitate, trebuie reconstituită toată documentația necesară, încă din 1993. În acest sens, încă de la începutul mandatului meu, s-au făcut întâlniri de lucru în compartimentele de specialitate ale Ministerului Culturii, s-a constituit o comisie de analiză și prenegociere, trimițându-se sculptorului și un draft de contract, pentru analiză. Tot în această perioadă, s-a menținut contactul permanent cu autoritatea locală, respectiv Primăria Alba Iulia, în special cu domnul primar Hava, cu care am avut o primă întâlnire directă, la București, următoarea fiind programată joi, 5 aprilie, când mă voi deplasa personal la Alba Iulia, pentru a analiza împreună situația la fața locului.

Vă asigur, doamnelor și domnilor parlamentari, că ambele părți, respectiv, Primăria municipiul Alba Iulia și Ministerul Culturii, și-au exprimat cert dorința de a rezolva toate problemele până la finalizarea montării monumentului. Sperăm într-o colaborare constructivă și din partea sculptorului Mihai Buculei.

Arad.

Situația privind finalizarea lucrărilor pentru realizarea și amplasarea Monumentului Marii Uniri din 1918, din municipiul Arad, este la fel de dificilă, însă cu un parcurs de numai 12 ani, spre deosebire de cel anterior, de 25 de ani.

Datele obiective sunt, în mod succint, următoarele.

În 2006, Ministerul Culturii organizează un concurs, câștigat în 2007 de sculptorul Florin Codre. În același an, se încheie contractul între Ministerul Culturii și autorul câștigător, în valoare de 10 milioane de lei. Se începe plata contractului, pe etape de execuție, ultima plată a contractului către autor efectuându-se în 2010, exact acum 8 ani, autorul rămânând cu obligația montării monumentului.

Începe o suită de tergiversări și discuții, atât asupra amplasamentului monumentului, cât și a obligațiilor contractuale, care se soldează cu un proces civil, finalizat prin sentința definitivă din 27 aprilie 2016, prin care autorul este obligat să transporte și să amplaseze monumentul.

Având preocuparea de a rezolva în sens pozitiv amplasarea Monumentului Marii Uniri, încă de la începutul mandatului meu, acum două luni, am efectuat întâlniri cu autorul, sculptorul Florin Codre; deplasarea la Arad, pentru a constata situația amplasării monumentului și pentru a purta discuții în vederea găsirii soluțiilor de rezolvare ; întâlniri cu domnul primar Falcă; întâlniri cu parlamentari și consilieri locali ai PSD, în dorința de a găsi, prin mediere, soluțiile optime, pentru a reuși amplasarea acestui monument.

Considerăm că numai prin negocierea între factorii politici locali și primar, acest monument se poate monta în circa o lună și jumătate, conform afirmațiilor făcute de sculptorul Florin Codre.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După cum vedeți, în ambele situații, Alba Iulia și Arad, în aceste două luni mi-am dedicat toată atenția și o bună parte din timp rezolvării problemelor, sub trei aspecte: legal, instituțional și prin implicare personală. Pe scurt, nu am oprit, blocat, complicat sau încurcat absolut nimic în legătură cu aceste monumente, ci m-am străduit să descurc ițele moștenite de la vreo 20 de miniștri anteriori.

Vă asigur că am toată disponibilitatea și dorința ca România să poată construi Monumentele Marii Uniri, dar fiecare pas în acest sens trebuie să fie unul legal.

Înainte de a încheia, aș dori să mă adresez direct dumneavoastră, ca deputați români și responsabili politici.

Ne-am adunat astăzi, aici, să lămurim acum cum dorim să celebrăm marile fapte de acum 100 ani.

Când vor vota deputații liberali, mi-aș dori să se întrebe cum ar fi votat Brătianu o moțiune politică pe o asemenea miză. Iar când va vota orice patriot român, de orice orientare politică, să aibă un gând pentru patrioții Iuliu Maniu, Vaida-Voevod, Marghiloman, Averescu sau Take Ionescu, lideri care au dat strălucire istoriei noastre, nu atât prin luări de poziții tăioase, cât prin compromisuri înțelepte, fecunde și stabilizatoare de țară.

Doamnelor și domnilor,

Poate ar fi timpul ca din România mea, din România ta, din România lui, să facem România noastră!

La mulți ani, România noastră!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Beatrice Tudor.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Beatrice Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru George Ivașcu,

Stimați colegi,

Înainte să discutăm despre textul propriu-zis al moțiunii, sunt câteva lucruri care trebuie spuse, pentru ca nu cumva să lăsăm politica să stea în calea adevărului.

Primul mesaj pe care vreau să-l transmit ferm și răspicat este acesta - atât eu, cât și întreg Grupul PSD din Camera Deputaților regretăm că Centenarul a ajuns subiect de dezbatere partizană în Parlament și că a devenit un subiect politic folosind, pentru a servi, același narativ folosit de opoziție: PSD este rău și opoziția este bună. Este ironic faptul că un subiect care ar trebui să ne unească pe toți românii este folosit să ne divizeze politic. Este, de asemenea, o iresponsabilitate din partea celor care se pretează la aceste jocuri, pentru că acestea sunt jocuri politice și nu trebuie să ne ferim în a le spune pe nume.

Da, regretăm faptul că trebuie să facem din Centenar un spectacol politic, în loc de un spectacol al românismului.

Al doilea mesaj pe care vreau să-l transmit ferm este că, pentru noi, Partidul Social Democrat, aniversarea Centenarului reprezintă o miză reală și importantă, pentru că stă la baza politicii naționale pe care încercăm să o implementăm.

Noi, PSD, suntem partidul care nu ne-am sfiit niciodată să spunem că suntem români în România și pentru românii din România trebuie să facem politică, pentru ei trebuie să propunem idei și legi și pentru ei trebuie să acționăm.

Noi nu am spus niciodată că țara sau poporul nostru este neguvernabil și că avem nevoie de o Înaltă Poartă. Noi niciodată nu ne-am dus cu pâra la educatorii din Vest, cărora le-am descris în cuvinte grele o situație care nu are nimic de-a face cu realitatea.

Noi niciodată nu ne-am subminat țara și nu i-am subminat pe români. De aceea, noi nu am folosit Centenarul nici ca armă politică, nici ca pretext politic, așa cum văd că a început să fie la modă. Noi ne-am văzut de treaba pentru care românii ne-au votat.

Al treilea mesaj pe care vreau să-l transmit se adresează mai puțin politicienilor actuali, cât guvernării tehnocrate.

Rușine Guvernului tehnocrat, pentru că a folosit Centenarul în scopuri comerciale. În documentarea acestei luări de poziție, am dat peste această informație din anul 2016. Guvernul Cioloș a folosit contextul Centenarului pentru scopuri financiare. Sigur, nu persoanele, dar aceasta este doar o problemă de nuanță.

Premierul Dacian Cioloș a declarat la lansarea emisiunii de titluri de stat pentru populație "Fidelis Centenar" că, "... dincolo de acest context aniversar al Centenarului, această acțiune are și o componentă economică foarte clară. Este o investiție sigură, o investiție garantată de stat, unde dobânda și câștigul pentru capital reprezintă venituri neimpozabile...".

Se vede, așadar, unde stătea grija premierului Cioloș, de la acea vreme - la dobânda și la câștigul neimpozabil pentru capital și mai puțin la modul în care se foloseau simbolurile naționale în scopuri de marketing.

Pentru curioși, la finalul Programului "Fidelis Centenar", tot premierul Cioloș ne anunța că peste 20.000 de români au cumpărat titluri de stat în valoare de 735 de milioane de lei, adică peste 150 de milioane de euro. Nu este un rezultat deloc rău, nu știm ce o fi vândut aceste produse, fie conceptul Centenarului, fie încrederea românilor în Cabinetul Cioloș - cert este că un produs financiar cu termenul Centenar a fost comercializat, și încă cu vârf și îndesat....

Spune asta doar pentru a sublinia că lui George Ivașcu, ministru de doar două luni, i se reproșează că nu are un plan despre modul de gestionare a Centenarului, tocmai de niște formațiuni politice care au girat un guvern care avea un plan, extrem de bine pus la punct, de a folosi Centenarul pentru diferite interese economice și financiare, nu la fel de bine pus la punct ca planul de achiziționare a "Cumințeniei Pământului", un proiect guvernamental tehnocrat eșuat, care ține mai mult de istoria artei decât de istoria României și care a devenit stindardul guvernării tehnocrate.

Dar să revenim acum la moțiunea noastră, căci avem și aici multe de spus.

Primul lucru care merită menționat este că vorbim de prima moțiune simplă din istoria postdecembristă a Parlamentului, care se vrea o moțiune de cenzură. Doar asta se poate înțelege din îndemnul inițiatorilor, de la finalul moțiunii, care solicită un vot de neîncredere față de responsabilitatea Guvernului actual. Nu este rău pentru o găselniță de comunicare politică, dar v-am mai rugat, stimați colegi, să nu confundați editorialele cu moțiunile. Acum vedem că s-a ajuns la confundarea moțiunilor simple cu cele de cenzură, ceea ce este totuși mai grav.

Avem însă speranța că până la finalul acestei legislaturi veți învăța exact care este diferența între o moțiune simplă și una de cenzură.

Apoi, înțelegem, de la începutul moțiunii, că doriți o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluții pentru reconsiderarea unui plan național dedicat Centenarului Marii Uniri. Ideea nu este rea, iar noi, deputații PSD, suntem mereu deschiși dialogului. Dar chiar credeți că invitația la dialog este ceea ce rămâne reținut după câteva pagini de invective politice și acuzații? Spun asta doar pentru a arăta că, pentru ca dialogul să aibă succes, el trebuie purtat cu bună-credință, iar această bună-credință trebuie să fie evidentă încă de la invitație. Adevărul adevărat este că textul moțiunii nu abundă de foarte multă bună-credință, dar cred că este vorba doar despre o deficiență de stil, nu despre o intenție politică a dumneavoastră.

Apoi, vine întreaga chestiune: cine, ce a făcut pentru Centenar... iar aici lucrurile trebuie puse în contextul lor istoric.

În iulie 2016, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului Cioloș, s-a înființat Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.

Departamentului i s-a stabilit ca obiectiv coordonarea, la nivel național, a pregătirii, a organizării și a desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României. Cu acest prilej, s-a făcut și o pagină de internet, ușor propagandistică, față de viitoarele intenții politice ale tehnocraților.

Să citez doar punctul 8 al Documentului programatic de pe această pagină de internet, intitulat "Dimensiunea România 200" - "... este o temă de dezbatere organizată în medii instituționalizate, dar și în medii nereglementate, platforme sociale, care vizează obținerea unui volum relevant de informații cu privire la ceea ce trebuie să fie reunit sub deviza noului proiect de țară; dimensiunea este legată organic de cea axată pe tinerele generații. Organizarea unei astfel de dezbateri naționale poate pleca de la premisele de discuție lansate în spațiul public de autorități și personalități relevante, vizând consolidarea democratică a societății, în jurul unor obiective naționale care derivă din necesitatea imperioasă a desăvârșirii modernității românești...".

"România 200" scrie în documentul programatic de pe centenar.gov.ro, inițiat de Cioloș, "România 100 se numește Proiectul politic al lui Dacian Cioloș", iar toate indiciile conduc spre ideea că fostul premier și acoliții săi încearcă utilizarea Centenarului în scopuri politice.

Să vă mai ofer câteva argumente în acest sens.

Țineți minte titlurile stat cu sintagma Centenar, menționate mai devreme! Iată ce spunea Dacian Cioloș, cu ocazia lansării titlurilor de stat "Fidelis Centenar" la Palatul Victoria, titluri a căror scadență este la 18 iulie 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire: "... În curând, în câteva săptămâni, urmează să adoptăm și să trimitem Parlamentului o lege a Centenarului, care să încadreze atât instituții, cât și proiecte care vor fi dedicate Centenarului, proiecte de infrastructură, proiecte legate de educație, de sănătate."

Nu avem cunoștință de vreo lege a Centenarului depusă, alta decât cea propusă anul trecut de Guvernul PSD, lege care a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL, din motive strict politice, Curtea Constituțională respingând sesizarea doar 3 zile mai târziu.

Și pentru că tot am vorbit despre Legea Centenarului a lui Dacian Cioloș, să mai amintesc că, potrivit declarațiilor publice, din această lege urma să facă parte și Proiectul Autostrăzii Pitești-Sibiu. Doar ca o curiozitate, dacă PSD propunea același lucru, nu cumva spuneați că ne pierdem vremea cu proiecte care nu au legătură cu manifestările și cu acțiunile dedicate acestui mare eveniment național, așa cum arătați în moțiunea pe care o dezbatem acum?

În ceea ce privește gestionarea proiectelor care ar urma să fie finanțate, iarăși nu este clară critica. A făcut bine sau nu a făcut bine ministrul Ivașcu, atunci când s-a comportat riguros și scrupulos în ceea ce privește banul public? Pentru că noi credem că tocmai asta se dorește de la un ministru, dar poate am înțeles noi greșit.

Când reprezentanții opoziției dau de cineva care este meticulos cu banul public, tot nu sunt mulțumiți și îi dedică o moțiune simplă, dovadă că singura rațiune din spatele acestor moțiuni este tot dorința de publicitate și pofta de marketing politic. Dar politica nu se face doar prin comunicare, iar comunicarea nu înseamnă orice, oricând, oricum.

În cele din urmă, o întrebare de logică elementară pentru inițiatori. Dacă elementul principal al criticii dumneavoastră este că s-a pierdut timp în organizarea manifestărilor dedicate Centenarului, nu este logic că, dacă ministrul Ivașcu ar da curs invitației dumneavoastră și ar părăsi ministerul, ar surveni și mai multe amânări și s-ar pierde și mai mult timp? Adică să înțelegem că ați depus o moțiune simplă, mânați de îngrijorarea reală și de bună-credință, în ceea ce privește întârzierile Centenarului, iar soluția pe care o propuneți conduce la și mai multe întârzieri. În acest caz, de ce ați mai propus moțiunea?

Stimați colegi,

Nu ne propunem nici să mistificăm adevărul, nici să ascundem lucrurile evidente. Sunt întârzieri în ceea ce privește desfășurarea Centenarului. Acest lucru a fost recunoscut chiar de premierul Viorica Dăncilă, în cadrul ședinței de Guvern din data de 21 martie, atunci când a fost adoptată Ordonanța de urgență care reglementează cadrul legal și de finanțare al manifestărilor dedicate Centenarului.

Speranța și angajamentului prim-ministrului au fost exprimate în sensul în care întârzierile să fie recuperate și ne-a îndemnat pe toți să nu mai privim spre trecut, ci spre viitor, și să facem tot ceea ce depinde de noi, pentru a ne asigura că românii se vor bucura de un eveniment atât de important cum este Centenarul.

În acest context, lansez și eu un apel pentru o abordare nepartizană a Centenarului și pentru o conlucrare politică de bună-credință, care să ne permită să rezolvăm toate situațiile care necesită atenția noastră.

Am speranța că toate forțele politice reprezentate în Parlament își doresc un Centenar reușit și că nu se vor sabota politic doar pentru a câștiga puncte politice în campaniile electorale din anul următor.

Având în vedere toate cele spuse, Grupul PSD din Camera Deputaților va vota împotriva moțiunii simple. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, Grupul PNL.

Domnul deputat Gigel Știrbu.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi deputați,

Vă rog să mă credeți că am rămas puțin uimit când l-am auzit pe domnul ministru vorbind despre Ion I.C. Brătianu, despre Iuliu Maniu și despre mulți oameni politici din perioada interbelică.

Dar, domnule ministru, mulți dintre ei au murit în pușcărie, omorâți de înaintașii dumneavoastră! (Aplauze.)

Totodată, domnule ministru, aș vrea să-i spun colegei dumneavoastră, care spunea mai devreme că sunteți riguros și scrupulos în ceea ce privește banul public, înseamnă că predecesorul dumneavoastră avea alte gânduri? Era de la dumneavoastră din partid... vă mulțumesc!

Dar nu despre asta am venit să vorbim, domnule ministru.

Am venit să vorbim despre subiectul acestei moțiuni simple. Opoziția, prin depunerea acestei moțiuni simple, a vrut să tragă un semnal de alarmă, atât dumneavoastră sau cel puțin celui care conduce Ministerul Culturii, pentru că și așa am văzut că ați delegat atribuțiile unui alt domn din minister, sau să tragem un semnal de alarmă Guvernului României și celui care este premierul de facto al acestui Guvern, domnul Liviu Dragnea.

Ne aflăm, domnule ministru, în a patra lună, în anul în care trebuia să sărbătorim 100 de ani de când România există ca entitate statală, sub acest frumos steag și nume.

Și noi ce facem?

Trebuie să depunem o moțiune simplă, ca să vă avem în fața noastră, domnule ministru. Pentru că la invitațiile noastre și la invitația colegei dumneavoastră, care a vorbit înaintea mea, nu ați binevoit să răspundeți, să fiți prezent în fața Comisiilor pentru cultură, domnule ministru.

Ca atare, acesta este un act democratic, nu este un act împotriva unui om, este un act împotriva unui guvern. Și, domnule ministru, pe logica pe care funcționează actuala majoritate guvernamentală, s-ar putea ca peste 4 luni, pentru că deja două luni au trecut, să avem un alt ministru. Și atunci, nu avem dreptul, noi, opoziție parlamentară, noi, români, să știm ce se întâmplă cu această mare sărbătoare a românilor de pretutindeni?

Sau atunci acel ministru va veni și va spune: "... eu nu sunt... Mafalda, nu sunt supraom, să fac în două luni ce n-au făcut alții în doi ani..." - aceeași majoritate parlamentară, pentru că, domnule ministru, să mă iertați, dar, în logica asta, dacă ați călcat pe bec, și nu alocați, la Teleorman, la Videle, să nu dau nume de județ, banii necesari pentru sărbătorirea Centenarului, s-ar putea ca în decembrie, la Alba Iulia, altul să fie ministrul culturii.

Domnule ministru,

Acum 100 de ani și mai bine, oamenii politici intelectuali, mari patrioți români, au renunțat la orgolii, la cariere personale, la valori în care credeau și la averi personale, pentru a face un singur lucru, acela de a îndeplini visul tuturor, Marea Unire de la 1918.

În urma comportamentului dumneavoastră, ca reprezentant al actualei majorități parlamentare, pe logica pe care funcționați, în dimensiunea politică în care existați, domnule ministru, s-ar fi putut ca, acum 100 de ani, oamenii respectivi, dacă ar fi avut același comportament, astăzi să asistăm la acest vis... să fi rămas un simplu vis? Astăzi, dumneavoastră nu ați fi stat pe acel jilț! Astăzi, noi, toți cei de aici, am fi fost împărțiți în diferite zări!

Pe această logică, domnule ministru, credeți că avem dreptul, noi, opoziția parlamentară, să tragem un semnal de alarmă?

Domnule ministru George Ivașcu,

Ca orice ocupant al acelui fotoliu, sunt convins că vă doriți sau v-ați dorit să rămâneți în istoria acestei noțiuni. Din punctul meu de vedere, domnule ministru, ați reușit. Ați reușit, cel puțin din două punte de vedere!

Primul - ați reușit să aduceți, la nivelul mentalului public, faptul că Centenarul este facultativ.

Și al doilea - sunteți primul ministru al culturii care beneficiază de o moțiune simplă, după 1990 încoace.

După 1990 încoace, niciodată, la adresa ministrului culturii, nu s-a depus vreo moțiune simplă! Ar trebui să fie un semn de întrebare pentru dumneavoastră.

Și pentru că vreau să-i dau dreptul altui coleg, să vă spună și el gândurile, foarte pe scurt vă mai spun un singur lucru, domnule ministru.

Imaginați-vă, ca să înțelegeți dimensiunea fotoliului pe care îl ocupați, dimensiunea atitudinii pe care ar trebui să o aveți, domnule ministru, imaginați-vă că sunteți actor și jucați în fața a 20 de milioane de spectatori. Pe această scenă însă nu aveți, domnule ministru, dreptul să aveți trac, pentru că veți fi penibil. Și pentru că prin prisma profesiei dumneavoastră, domnule ministru, cunoașteți foarte bine operele lui Caragiale, vă dați seama ce v-ar fi spus, în astfel de momente, nenea Iancu? "E groasă rău, nenea Jorj!"

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul parlamentar al USR.

Doamna deputat Cristina-Ionela Iurișniți.

Aveți 5 minute, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule ministru, în mod firesc, la mai puțin de două luni de la învestirea noului Guvern, o moțiune simplă împotriva ministrului culturii nu ar fi trebuit să fie o prioritate.

Iată că totuși, astăzi, prin acest act de retragere a încrederii acordate la învestire, partidele de opoziție vă solicită să vă dați demisia.

Iată și motivele pentru care USR consideră că nu mai puteți conduce Ministerul Culturii și Identității Naționale în anul crucial al Centenarului.

Domnule ministru,

La începutul mandatului pe care l-ați început, în cadrul audierii la ședința Comisiilor pentru cultură, reunite, ați promis că veți păstra un dialog deschis și continuu cu Parlamentul. Ați fost invitat de patru ori să răspundeți întrebărilor membrilor comisiei și nu ați făcut-o.

De asemenea, ați refuzat să vă prezentați în fața Comisiei pentru Centenar, pentru a prezenta statu-quo-ului proiectelor menite să sărbătorească acest moment important din istoria României, și nu doar atât.

Domnule ministru,

Ați sfidat Parlamentul, atunci când, în cadrul ultimei ședințe a Comisiei pentru Centenar, ați prezentat așa-zisele cele mai importante proiecte menite să sărbătorească Centenarul, excluzând un monument care, dincolo de controversa estetică, este de mult așteptat de locuitorii din Alba Iulia.

De ce nu comunicați, domnule ministru?

De ce trebuie să chemăm tot Parlamentul să vă asculte, pentru a răspunde întrebărilor legitime ale parlamentarilor?

Sunt o mulțime de întrebări, la care, până acum, nu v-ați obosit să răspundeți.

Ce v-a împiedicat să semnați acel contract pentru monumentul de la Alba Iulia, pentru a înlătura orice suspiciune de rea-credință?

De ce a trebuit să avem prezentat un plan pentru Centenar, abia la sfârșitul lunii martie?

Iată că avem, în sfârșit, o listă cu proiectele aprobate pentru finanțare. Lista în sine nu ne ajută însă cu nimic pentru a înțelege logica, criteriile și obiectivele urmărite în procesul de selecție a proiectelor câștigătoare. În lipsa unor explicații, rămânem cu întrebările.

Care este legătura cu sărbătorirea Centenarului, a finanțării procesului de pregătire a tinerilor diplomați, de Ministerul Afacerilor Externe? De altfel, MAE deține un număr de 8 proiecte din 43 aprobate, în condițiile în care este ordonator principal de credite și are propriul buget de activități. Alte ministere, precum și alte instituții centrale, cum este ICR, sunt și ele finanțate, în timp ce muzeele și instituțiile din teritoriu cu greu își găsesc loc printre acestea.

Să mai spunem și că Teatrul Național "Lucian Blaga" de la Cluj-Napoca, Corul Național de Cameră Madrigal "Marin Constantin" și Centrul Național de Artă "Tinerimea Română" sunt cam singurele instituții din această listă care produc conținut cultural efectiv și că lipsesc, cu desăvârșire, instituțiile independente, ONG-urile, operatorii culturali de la firul ierbii, care să dea dinamism și să atragă public nou și tânăr pentru aniversarea Centenarului?

Dacă ar fi doar aceste nemulțumiri enumerate mai sus, v-ați face vinovat doar pe jumătate. Ce este cel mai dureros este că, prin lipsa dumneavoastră de acțiune de astăzi, împiedicați proiecte de o mare perspectivă pentru România.

Vi le enumerăm acum. Este vorba despre Dosarul "Roșia Montană", de la UNESCO. Institutul Național al Patrimoniului și-a făcut treaba, clarificând obiecțiile ridicate de această instituție. Dumneavoastră de ce nu comunicați mai departe răspunsurile la aceste obiecții, pentru a putea să demarăm procesul de încadrare a sitului de la Roșia Montană, în patrimoniul universal?

Care este colaborarea dumneavoastră cu municipalitatea Timișoara, în vederea pregătirii statutului de Capitală Culturală în 2021?

La Timișoara lucrurile se mișcă foarte greu. Știați asta, domnule ministru? Dacă nu, vă spunem noi! Ce vă împiedică să numiți un comisar din partea ministerului, pentru a se ocupa de această sarcină, așa cum a fost desemnat un comisar din partea ministerului, pentru Sibiu 2007?

Este grav că prin parteneriate suspecte doriți să externalizați către Academia România competențe care revin direct Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Care este fundamentul acestei mișcări, domnule ministru? Așteptăm explicațiile dumneavoastră!

Ce înseamnă Senatul culturii?

În loc să stăvilim creșterea birocrației, o înflorim! De ce?

Avem nevoie de răspunsuri la aceste chestiuni, care nu se explică și nu sunt justificate.

Dacă tot sunteți așa de ocupat, spuneți-ne și nouă, ce se întâmplă, de nu ați venit la comisie? Ați spus că trebuie să mergeți la Târgul de Carte de la Leipzig, unde v-ați pierdut, domnule ministru, că nu ați reușit să ajungeți nici acolo și nici la comisie? România a fost invitată de onoare și nu ați fost prezent.

Știați că anul acesta este Anul European pentru Patrimoniu, domnule ministru?

Care este poziția dumneavoastră vizavi de inițiativa recentă a PSD de a scoate din sfera penală intervențiile, fără autorizație, asupra clădirilor monument istoric?

Așteptăm niște răspunsuri!

Și reamintim că nici la Plovdiv nu ați fost, unde Memorialul de la Sighet a primit de la comisarul european pentru cultură marca de "Patrimoniu European".

Sunteți absent peste tot: absent în Parlament, absent la Leipzig, absent la Plovdiv, absent în comisie.

Nu în ultimul rând, vă rugăm să ne spuneți cum stăm cu pregătirea Sezonului cultural România-Franța? Se desfășoară începând de la 1 decembrie 2018, dar totuși nu știm nimic despre ce se va întâmpla, ce fonduri se vor aloca, ce evenimente se vor petrece?

Dacă este firesc ca opoziția să fie nemulțumită de activitatea dumneavoastră, vă aducem totuși la cunoștință că, în cadrul ultimei ședințe a Centenarului, cei mai mulți și cei mai duri critici ai dumneavoastră au fost din partea PSD. Păcat că senatorii nu sunt în sală. Astfel, domnul Romașcanu și doamna Andronescu ar fi confirmat cele spuse.

Am văzut cu toții multe, în ultimul an, dar să te certe colegii din PSD, să-ți arate obrazul, chiar nu am văzut!

Așteptăm niște răspunsuri clare și eficiente!

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul ALDE. Domnul deputat Varujan Vosganian.

Aveți 3 minute, domnule deputat.

Vă rog. Suficient!

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi inițiatori, oriunde vă aflați,

Vă rog eu, economisiți-ne timpul, data viitoare! Nu mai faceți moțiuni în dorul lelii! (Vociferări.) Vă rog eu foarte mult! (Aplauze.)

Spunea o colegă - dacă senatorii ar fi în sală - dar deputații unde sunt? Sunt cu senatorii, probabil! Deci haideți... și culmea care este? Noi facem o moțiune, să-l certăm pe ministrul culturii de ce este absent. Asta-i chiar că-i bună! Adică noi, absenții deputați, îl chemăm pe ministru, să-l întrebăm de ce este absent. (Vociferări.)

Nu pe toți, domnule Roman. Dumneavoastră sunteți în sală și vreau să elogiez faptul că pot privi drept în ochii dumneavoastră albaștri! (Vociferări.)

Dar, într-adevăr, această moțiune are semnificația ei, o invitație adresată tuturor miniștrilor, de a participa la ședințele comisiilor, acolo unde sunt invitați. Sunt sigur că domnul ministru vă va explica de ce a lipsit, dar este un avertisment ca miniștrii să fie prezenți atunci când sunt invitați.

Încă ceva.

Stimate coleg, care l-ați invocat pe Ion Brătianu,

Eu cred că sigur, din perspectiva PSD, s-ar putea suspecta anumite traume din trecut, dar să știți că și eu am fost curios să știu ce fotografii sunt pe pereții PSD și singura dată când am vizitat sediul PSD, în faimoasa noapte a alegerilor din 2009, primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg să văd cine este pe pereții PSD. Și l-am găsit pe Titel Petrescu, l-am găsit pe Emil Racoviță și alți reprezentanți ai Partidului Social Democrat Român, dintre care unii chiar au fost victime ale închisorilor comuniste. (Vociferări.)

De aceea, în discuția asta privind închisorile comuniste, fiecare a avut ofranda sa. Dar atunci când îi invocați pe Brătieni, stimați colegi care vă revendicați din Brătieni, dumneavoastră aveți chiar o responsabilitate în plus, ca atunci când vorbiți despre victimele abuzurilor făcute de Procuratură, înfrățită cu serviciile de informații, vă mărturisesc chiar aveți o mare problemă în invocarea Brătienilor.

Așa că, data viitoare, când mai faceți astfel de admonestări, gândiți-vă, în primul rând, la ce responsabilitate aveți dumneavoastră în condamnarea abuzurilor și în proclamarea drepturilor fundamentale, atunci când faceți astfel de afirmații.

Am să închei, spunând că am avut, în mai multe rânduri - o să recomand și colegilor care au semnat moțiunea - să aibă întâlniri cu domnul ministru, cu creionul în mână... există o ordonanță de urgență care se referă la Centenar, există câteva proiecte în Programul de guvernare, care vor începe, domnul ministru are dreptate când spune că celebrarea Centenarului nu este mărginită la un singur an, ci va dura mai multă vreme și poate că o să sărbătorim Centenarul și atunci când vom finaliza Operele de la Iași, de la Craiova și de la Cluj, sau atunci când vom finaliza alte obiective pe care le vom porni în Centenar.

Dar un lucru este cert și apare tot mai clar! Ca să sărbătorim Centenarul, prima condiție este să fim la înălțimea idealurilor care au fost proclamate atunci!

Și, dacă vreți cu adevărat să sărbătorim, sărbătoarea nu începe cu statuile de la Arad și de la Alba Iulia, ci începe cu monumentele sufletești care se clădesc în piepturile noastre!

Mulțumesc! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PMP.

Domnul deputat Marius Pașcan.

Și dumneavoastră aveți tot 3 minute, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Domnule ministru, evrika, chiar existați!

Am crezut că sunteți o nălucire, vreo plăsmuire, vreo fantomă, vreo prezență de tip miraj, câtă vreme v-am invitat de atâtea ori în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților; de asemenea, ați fost invitat, în mod repetat, în Comisia specială comună pentru celebrarea Centenarului, a celor două Camere, și nu v-ați prezentat, și nu v-ați prezentat, fiind ascuns și absent nemotivat.

Sigur că retorica este interesantă, a unor antevorbitori, dar noi trebuie să punctăm în mod concret faptul că cei care au venit la comisiile noastre, și la cea pentru cultură și la comisia specială, ca reprezentanți ai domnului ministrul Ivașcu, nu au fost capabili să răspunsă unor întrebări elementare. Ba, am avut ocazia, la ultima întâlnire din Comisia pentru Centenar, cu un consilier al domnului ministru, să constatăm că este paralel cu procedurile elementare administrative, de promovare și de susținere a unor proiecte. Așadar, aici este vorba despre rea-voință și rea-credință.

Înțeleg că ați găsit o cale să declarați incompetentă echipa anterioară a ministerului, a colegului dumneavoastră Lucian Romașcanu, să puneți sub semnul întrebării cele 2.048 de proiecte, ați început să retrimiteți, birocratizând procedurile, noi fișe tehnice, deși acelea au fost după criteriile stabilite de antecesorul dumneavoastră, și astăzi asistăm la această bătaie de joc.

V-am văzut în chip patetic, prezentând aici, la modul fastuos, realizările și ce ar trebui să facem la nivelul țării, la nivelul Ministerului Culturii, ce ar trebui dumneavoastră să faceți. Ați identificat o grămadă de probleme, de parcă acesta v-ar fi rolul actoricesc și demagogic de a ne prezenta probleme pe care nu sunteți capabil să le rezolvați!

Domnule ministru,

Eu cred că nici colegii dumneavoastră nu v-au pus în acea funcție și nu v-au mandatat cu încrederea lor, pentru a face elogiu și a evoca problemele pe care nu sunteți capabil să le rezolvați. Acele probleme au fost și pe agenda anteriorilor miniștri, și a colegului dumneavoastră Romașcanu, la fel de revoltat, credeți-mă, în discuțiile personale, în care mi-a spus că nu înțelege la ce situație s-a ajuns, de reglare de conturi în interiorul PSD, astfel încât victima principală să fie tocmai manifestările subsecvente Centenarului.

Sigur că aici putem filosofa, putem avea o retorică interesantă, putem aborda din orice unghi am dori, acele manifestări, dar noi, ce am făcut în primul rând, și ce ați făcut dumneavoastră, este să dăm flit, să respingem în bloc manifestările pe care tot ministerul dumneavoastră le-a selectat, ale administrațiilor publice locale, ale organizațiilor neguvernamentale și să spunem că ele nu sunt relevante, nu sunt elocvente, că nu sunt bine făcute, deși s-au cheltuit bani pentru elaborarea proiectelor respective. Despre acest lucru este vorba și nu încercați să disimulați.

A trecut primul trimestru. Nu știm nimic despre acele monumente, nu știm nimic despre acele proiecte și am primit din partea dumneavoastră, la Comisia pentru Centenar, o punere în temă de principii și de strategii pe care să le urmăm, atenție!, atunci când va începe al doilea trimestru din acest an. Dar cu manifestările care au fost planificate pentru primul trimestru și cele care ar trebui să se desfășoare acum și pe care le reevaluați, dar nu știm ce este cu ele, ce se va întâmpla, domnule ministru?

Sigur că altminteri putem să avem orice fel de abordare și poziție, dar ceea ce trebuie să înțelegem cu toții - și am mai spus de la acest microfon - este că manifestările Centenarului, semnificația și evocarea lor, și tot ceea ce punem în scenă, chiar cu titlu actoricesc, la nivelul țării, declarativ, pompos, bombastic, pentru că suntem români și ne mândrim cu asta, trebuie să ne asumăm transpartinic. Depinde de fiecare dintre noi acest lucru și nu trebuie să-i facem proști pe cei din administrațiile publice sau pe cei de la nivel local care au gândit anumite proiecte. Sunt prioritățile lor! Le aprobați sau nu? Sau tot recentralizăm și toate proiectele vor fi duse la minister și va stabili ministerul prin ce firme, și cu cine, și cum, centralizat, cheltuim banii respectivi?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați!

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Îmi pare rău, domnule ministru, pentru că, printr-un act de bună-credință al tuturor, al nostru, am consimțit să majorăm semnificativ bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale!

Aveți suficienți bani să susțineți și manifestările locale, de asemenea să le susțineți și pe cele centrale! Cum doriți, cheltuiți banii cu cine vreți, cu firmele de casă din arealul politic, cu clientela de partid, dar lăsați manifestările să se întâmple! Nu căutați scuze și pretexte pentru a vă deroba de această responsabilitate! Sunteți pus într-o funcție executivă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... și înainte de toate să ne dați și nouă socoteală când vă chemăm!

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul minorităților naționale.

Domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Noi dorim să vă aducem în atenție un aspect care este strict legat de Centenar, dar și de denumirea, mai nou, a ministerului dumneavoastră, care conține sintagma "identitate națională" și care, dincolo de fervoarea manifestărilor preconizate, credem că este chiar mai important, și anume, conservarea, prezervarea patrimoniului cultural național, un aspect neglijat în mandatele predecesorilor dumneavoastră, care, din acest punct de vedere, au fost sublime, dar au lipsit cu desăvârșire.

Noi credem că este important să finanțezi un festival de muzică ușoară la Brașov, dar credem că banii respectivi ar fi putut fi direcționați, pentru ca, într-un parteneriat cu Biserica Ortodoxă, să fie renovat Muzeul de la Biserica "Sfântul Nicolae" din Șcheii Brașovului, unde Diaconul Coresi publica primele texte în limba română, cu sprijinul și în sensul Reformei luterane, promovate de sașii brașoveni. În egală măsură, credem că banii respectivi ar fi fost utili pentru renovarea Casei lui Iuliu Maniu de la Bădăcin, în parteneriat cu Biserica greco-catolică, pentru a sublinia rolul acestei biserici, dar și al fruntașilor Partidului Național Român din Transilvania, atunci când s-a pus problema Marii Uniri, în care Iuliu Maniu a jucat un rol central.

Deci credem că acestui aspect îi trebuie acordată o mare importanță, cu atât mai mult cu cât este vorba despre patrimoniul național, generat de români, populația majoritară, dar și de minoritățile naționale, care, atunci când și-au exprimat adeziunea, spre exemplu în ianuarie 1919, sașii transilvăneni la Mediaș, de a face parte din Regatul României, așteaptă, în mod justificat, un sprijin al statului, atunci când este vorba de a păstra și de a feri de vicisitudinile naturii monumente arhitectonice din secolul al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, care decad astăzi, în Transilvania, din neglijență și din dezinteres, unele dintre ele fiind parte a Patrimoniului Mondial UNESCO sau monumente de Clasă A, la fel cum în rest așteaptă și alte biserici, sinagogi, geamii, să fie refăcute.

De aceea, rugămintea noastră, domnule ministru, este următoarea.

Ne-am dori, în primul rând, să creșteți capacitatea instituțională a ministerului dumneavoastră. Noi ne dorim un dialog sincer, dar nu este posibil ca la o întrebare parlamentară pe care v-am adresat-o, la instituție mă refer, nu dumneavoastră personal, în noiembrie anul trecut, să nu fi primit răspuns nici până astăzi, deși ea privește atragerea de fonduri europene pentru refacerea unor astfel de biserici fortificate. Nu este posibil, este o ofensă la adresa Parlamentului și vă rog pe dumneavoastră, ca ministru, să nu mai girați asemenea atitudini, iar atunci când parlamentarii vi se adresează să răspundeți în termenul legal solicitărilor acestora.

În aceeași măsură, vreau să vă rog să încercați să reduceți birocrația. Diferitele comitete și comisii, existente la nivelul sau pe lângă Ministerul Culturii, întârzie avizele pe care trebuie să le dea și, în consecință, pun în pericol absorbția fondurilor europene, tocmai pentru aceste proiecte de maximă importanță.

Atât timp cât nu avem bani de la bugetul de stat, este singura soluție, alături de, sigur, finanțări din țările de care suntem apropiați ca limbă și cultură, pentru a păstra intacte aceste importante monumente.

De aceea, este inadmisibil ca un simplu aviz, de la nu știu ce comisie de nu știu ce natură, să dureze luni de zile, iar solicitantul să nu aibă vreo informație referitoare la aceasta.

Și, în fine, domnule ministru, o ultimă propunere, eventual, din partea noastră. Poate că ar fi frumos ca anul în care sărbătorim acest Centenar să însemne și un început, în sensul că poate suntem în stare, toate forțele politice din România, să ajungem la o înțelegere transpartinică, pentru un plan multianual, să zicem 10, prin care, indiferent ce guverne se succed în această țară, să fie asigurată o sumă clară, constantă și semnificativă, în bugetul național, pentru aceste obiective care țin de patrimoniul nostru național, al tuturor.

Vă mulțumesc frumos! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Începem cea de-a doua serie a vorbitorilor.

Grupul PSD. Domnul deputat Gheorghe-Dinu Socotar.

Mai aveți 14 minute.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Suntem în fața unei proceduri parlamentare pe care Constituția României o pune la dispoziția membrilor Parlamentului, procedură folosită de regulă de opoziția parlamentară.

Moțiunea simplă, așa cum este definită de Constituție și de literatura de specialitate, oferă posibilitatea semnatarilor ei să-și exprime poziția, atitudinea, doleanțele sau revendicările, într-o anumită problemă de politică internă sau externă, pe care o supun dezbaterii și votului Camerei sesizate, Camera Deputaților în cazul nostru, aspect subliniat de antevorbitorii mei.

Ea este o armă politică și ar fi bine să fie folosită ca atare, pentru a semnala derapaje, pentru a corecta erorile de parcurs ale guvernanților.

Este a șaptea moțiune simplă din această legislatură și în egală măsură din mandatul meu de parlamentar. Am constatat că, în loc de ceea ce ar trebui să fie în jocul și în echilibrul democratic, aceste moțiuni sunt de fapt niște platforme, care amestecă jumătăți de adevăr cu lozinci populiste și politicianiste, cu unicul scop de a acapara, măcar pentru o secundă, opinia publică, atenția mass-mediei, a presei, pentru un efemer moment de celebritate.

Din nefericire, nici documentul pe care îl dezbatem astăzi nu face excepție de la aceste practici. Încă de la începutul textului moțiunii, stimații noștri colegi din opoziție afirmă: "Prezenta moțiune aduce în atenție apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituțiilor din domeniu și oamenilor implicați și, în același timp, subliniază necesitatea urgentă a soluționării problemelor cu care se confruntă acest mediu, sub actuala guvernare." Vă rog să remarcați sintagma "sub actuala guvernare."

Stimați colegi,

Dacă tot vorbeam despre jumătăți de adevăr, amestecate cu lozinci populiste, nu poate fi un exemplu mai bun pentru a ilustra această tehnică de manipulare, decât această sintagmă de la sfârșitul frazei citate, "sub actuala guvernare."

Trecând peste aspectul că este de-a dreptul ridicol să încerci să pui presupusele nerealizări ale unui domeniu în sarcina unui guvern sau pe umerii unui ministru care este în funcție de circa două luni, vă întreb, stimați colegi, care a fost Guvernul postdecembrist care a tratat cultura ca pe o prioritate națională? Asta în mod real, și nu numai declarativ.

De fapt, dați-mi voie să reformulez. Care a fost Guvernul care, în ultimii 28 de ani, chiar dacă nu a considerat cultura drept o prioritate națională, a tratat-o măcar la nivelul celorlalte ministere?

Întrebările sunt, desigur, retorice, dar cert este un lucru. Timp de 28 de ani, cultura a fost o Cenușăreasă a tuturor guvernelor, indiferent de configurația lor politică, în care s-au regăsit și reprezentanții puterii de azi, dar și ai opoziției politice de azi. Tocmai de aceea resping categoric intenția semnatarilor moțiunii, de a transfera întreaga responsabilitate pentru nerealizările de trei decenii dintr-un domeniu, pe umerii unui ministru aflat în funcție de două luni.

Și la fel de nedreaptă este această insinuare referitoare la actuala guvernare, chiar dacă ne referim la întreaga perioadă a guvernării din majoritatea PSD-ALDE, care are un an și 3 luni. Și dacă tot am afirmat că cultura a fost o Cenușăreasă a guvernelor, haideți să aruncăm o privire și asupra modului în care a tratat opoziția acest domeniu foarte important, al culturii naționale.

Stimați colegi,

În cele 8 legislaturi postcomuniste, ajungem astăzi la moțiunea simplă cu numărul de ordine 118 și vă rog să constatăm împreună un fapt remarcabil, subliniat și de antevorbitori, că este prima moțiune pe cultură, în timp ce domenii precum educația, economia, agricultura, sănătatea au avut, de regulă, una, două, câteodată chiar 3 moțiuni simple, per legislatură.

Cam atât ar fi de spus și despre aplecarea și despre interesul opoziției, oricare a fost ea, asupra culturii naționale.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Dacă tot am amintit de guvernarea PSD-ALDE din actuala legislatură, haideți să recunoaștem că această majoritate a adoptat un Program de guvernare cu 21 de măsuri de îmbunătățire a activității în acest domeniu. Dar lucrul cel mai important este angajamentul ferm al Guvernului pentru o creștere anuală de 50% a bugetului pentru investițiile în domeniul cultural, astfel încât acest buget să ajungă, în anul 2020, la o valoare care să satisfacă, într-o manieră rezonabilă, necesitățile domeniului.

Nu putem să nu amintim și de creșterea spectaculoasă a bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale, pe anul 2018, o creștere de aproape 65%, care, în cifre absolute, înseamnă 107 milioane de euro, creștere legată, sigur, și de activitățile dedicate Centenarului Marii Uniri. Asta apropo de textul și de criticile din moțiune.

Sunt convins că domnul ministru George Ivașcu a răspuns sau va răspunde punctual problemelor ridicate de opoziție.

Eu aș dori să mai amintesc de un singur aspect punctual, dar care mi se pare relevant vizavi de textul, de atitudinea și de tonul general, incorect și fals, al moțiunii, atunci când face referiri la posibilele nerealizări ale unor acțiuni din ansamblul de evenimente dedicate marii sărbători a Centenarului.

Ca parte a acestor acțiuni, Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 67/2017, devenită Legea nr. 15/2018, prin care stabilește ca o cotă-parte din finanțările acordate Centrului Național al Cinematografiei pentru producția de film românesc, să respecte o anumită arie tematică, caz în care, bineînțeles, în cazul concret al anilor 2017-2018, este tema Marii Uniri din decembrie 1918.

Este evident că șansa ca aceste producții cinematografice să ajungă în cinematografe în anul 2018 este foarte mică. După aprecierea mea, un eventual film artistic de valoare, dedicat acestor evenimente, lasă în mentalul colectiv o amprentă mult mai mare decât zeci de conferințe, adunări sau serbări și, de aceea, o asemenea creație, care ar fi rezultatul acestei intervenții legislative, acestei ordonanțe, este bine-venită și în anii ce vin, post 2018. Dar lansarea acestor creații s-ar fi putut rula în 2018, aș cum ar fi fost normal și ideal.

De ce nu se poate face acest lucru? Pentru că, pentru a realiza această lansare, ar fi trebuit ca ordonanța să apară cel târziu în anul 2016, în timpul Guvernului tehnocrat, sau, poate, și mai devreme. Situația este una strict punctuală și am ales-o doar pentru simplul motiv, pentru că de la acest microfon am susținut adoptarea acelei ordonanțe. În schimb, este o situație reprezentativă pentru ansamblul de măsuri care alcătuiesc amplul program de manifestări din anul Centenar, care, dacă sunt întârziate, sunt și din cauza faptului că 2017, anul preluării guvernării de majoritatea PSD-ALDE, a constituit un moment tardiv pentru elaborarea și pentru lansarea multor proiecte dintre cele care sunt incluse în acest pachet și ar fi trebuit ca acestea să fie lansate în 2016, sau, așa cum am subliniat, chiar mai devreme.

Aș încheia cu o invitație pentru colegii semnatari ai moțiunii, dar și pentru toți colegii mei parlamentari.

Haideți să ajutăm, să ne implicăm și să ne bucurăm de manifestările și de evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri, să apreciem că, în sfârșit, cultura se bucură de un buget consistent și să nu mai acceptăm ca, după terminarea serbărilor, când luminile spectacolelor se vor stinge, cultura să redevină, în anii care vin, o cenușăreasă pentru Guvernele României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Procedură, domnul Varujan Pambuccian.

Un minut, vă rog.

Și apoi domnul Roman.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un drept la replică pe care îl cer în numele unui om care nu-și poate lua dreptul la replică, pe numele său Caragiale Ion Luca.

În opera acestui domn, nu există nicăieri sintagma citată aici "E groasă rău!". Există, este drept, sintagme construite mult mai interesant, cum ar fi - "La un semn, ușile din fund se deschid: supeul!" sau "Și v-am adus ceva ca cadou. Și scoate, și scoate și scoate."

Și dacă tot trebuie să cităm din oameni mari pe care i-a avut cultura română - poate că omul acesta a fost unul dintre cei mai mari - să nu încercăm să punem în opera lor frazele banale din capul nostru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor al Grupului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mulțumesc că dați dovadă de românism și ați rămas în sală, acum când se discută un subiect atât de important pentru români.

Și prima concluzie este că, dacă s-ar fi votat astăzi moțiunea, la ce număr eu în sală, domnul Vladimir Ivașcu ar fi fost istorie.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule Dragnea,

Vă salut din fața televizorului, pentru că nu ne-ați onorat cu prezența la discutarea acestei moțiuni.

Vreau să vă spun că unii spuneau astăzi, colegi cârcotași, că am văzut, după discursul domnului ministru, un teatru ieftin. Nu sunt de acord cu asta, eu zic că am văzut o piesă bună, jucată de domnul ministru, cu un actor bun. Numai că, domnule Ivașcu, noi avem nevoie de un ministru! Din păcate, trebuie să spunem că este ca la anunțul de mică publicitate - pierdut ministru al culturii?! Eu nu vreau să vă declarăm nul, dar vreau să spuneți dacă oferim sau nu recompensă, dacă sunteți în stare sau nu să ridicați un monument al Unirii la Alba Iulia?

Domnule Ivașcu, dacă erați ministru, ceea ce nu sunteți, astăzi ați fi venit la această tribună, ați fi pus contractul pe masă și ați fi spus - "Dragilor din opoziție, nu aveți dreptate!"

Dar în loc să vă faceți treaba, să veniți cu un contract semnat, ați venit cu lamentări, penibile, iertați-mă, pe alocuri.

Când vă ascultam pe dumneavoastră, parcă îl vedeam pe PSD-istul care vine după dumneavoastră și parcă îl văd că o să folosească aceleași lamentări.

Domnule ministru,

Ca deputat de Alba, născut în Alba Iulia, vă spun cu toată dragostea, nu fiți un început de politruc! Ați mințit astăzi. Ați spus că autoritățile sunt de vină, pentru că nu au venit cu proiecte.

Domnule ministru, v-ați uitat pe ce le-ați cerut? Dacă nu v-ați uitat, vă spun eu. Colegul dumneavoastră, Romașcanu, le-a cerut proiecte și idei de proiecte! Nu mai aruncați vina pe oameni care cu adevărat își fac treaba! Și, în timp ce dumneavoastră pierdeți vremea și ne anunțați triumfalist că ați avut o mare realizare, ați venit cu acea ordonanță de urgență privind finanțarea evenimentelor, vă spun eu, este din ianuarie, din 29, lăsată de Romașcanu! Aceasta este marea realizare a dumneavoastră. O altă mare realizare este că ați retras 2.048 de proiecte și nu ați pus nimic la loc. Nu pot să cred că toate au fost eronate. Nu pot să cred că ați mai introdus o dată pumnalul în pieptul românilor din Basarabia, anulând, la pachet, cele 67 de proiecte dedicate Unirii Basarabiei cu Țara-mamă!

Domnule ministru,

Sunt dispus să stau lângă dumneavoastră, să discut cu dumneavoastră, așa cum am stat și cu domnul ministru Romașcanu, să-l fac să înțeleagă! Din păcate, când a început să înțeleagă, l-ați dat afară! Sper să nu aveți aceeași soartă! Vă spun însă, în încheiere, cu toată prietenia, vin peste dumneavoastră, domnule ministru, să muncim împreună, dacă dumneavoastră nu vreți să facem altă treabă!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. S-au încheiat dezbaterile.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul George Vladimir Ivașcu:

În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-am auzit. Este o experiență pe care o trăiesc pentru prima oară și sper și pentru ultima oară.

Așa că, vă rog frumos să mă invitați la Comisia pentru cultură, voi fi acolo!

Și haideți să urmăm sintagma pe care o avem, "sărbătorim împreună!"

Le urez tuturor românilor sărbători fericite și dumneavoastră la fel!

Vă mulțumesc din suflet. (Aplauze.)

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Au fost încheiate dezbaterile.

Votul final, mâine, și la votul final vom avea și votul pe această moțiune simplă.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

Ne vedem mâine dimineață, la ora 8,30, la declarații politice.

 

Ședința s-a încheiat la ora 19,10.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 26 septembrie 2018, 9:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro