Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.61/19-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 11-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2018

5. Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (Pl-x 5/2018). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 25/2018

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

12, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc; Pl-x 5/2018. Are caracter organic.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Secuii au luptat pentru apărarea creștinismului de partea lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, fiind recunoscuți de aceștia.

Acele persoane și instituții care susțin că Ținutul Secuiesc nu există, sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură față de maghiari și secui. Acestor persoane și instituții le transmit să pună mâna pe carte și să-și învețe istoria proprie.

Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce li se cuvine tuturor națiunilor europene.

Europa sprijină autonomia. Este cel mai important mesaj transmis de comunitatea europeană, după evenimentele din Catalonia.

Nu dorim modificarea granițelor. Noi dorim doar autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, în interiorul statului român. Aceasta așteptăm de 100 de ani în România, așa cum a fost promis, prin Proclamația de la Alba Iulia, din care citez: "Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

În Europa funcționează mai multe autonomii teritoriale. De exemplu, în Italia, Finlanda sau Belgia.

Autonomia teritorială nu încalcă Constituția României. Și în Constituția Italiei este prevăzut "stat unitar și indivizibil, suveran și independent", având în același timp regiuni autonome.

Autonomia teritorială este pentru un teritoriu, nu pentru un grup etnic.

Am auzit săptămânile trecute, în Parlamentul României, că se dorește unirea României cu Republica Moldova. Dacă acest lucru s-ar realiza, atunci pe teritoriul țării unite ar exista o autonomie teritorială, cea a Găgăuziei. Întreb eu: dacă se poate pentru găgăuzi, de ce nu s-ar putea pentru secui? Sau ați desființa autonomia teritorială a Găgăuziei?

România are o datorie de 100 de ani față de noi, pe care sper că, azi, printr-un vot favorabil, acest proiect de lege o va rezolva.

Dacă Proclamația de la Alba Iulia nu este respectată, noi, maghiarii, dar nici românii, în acest an, nu avem ce sărbători.

Stimați colegi,

Vreau să fiu înțeles clar: noi, secuii, dorim libertate în interiorul granițelor României!

Mulțumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Fădor Angelica.

Întâi raportul comisiei, vă rog. Îmi cer scuze!

Mulțumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 5/2018 din 5 martie 2018, cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea județelor Covasna, Harghita și a unei părți din județul Mureș și constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ținutul Secuiesc, pentru care este prevăzută și o organizare administrativă proprie, cu autorități publice și instituții proprii la toate nivelurile, conferirea unor competențe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ținutului Secuiesc și a simbolurilor națiunii maghiare.

Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Ca autorități ale Ținutului Secuiesc sunt definite: autoritățile regiunii autonome, autoritățile scaunelor - Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Președintele Scaunului - și autoritățile locale - Consiliul Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și Primarul.

Inițiativa legislativă vizează, practic, crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în ședința din 20 martie 2018.

Din analiza inițiativei legislative s-a constatat, din punct de vedere al dreptului intern, că propunerea legislativă contravine flagrant ordinii constituționale a statului român. Astfel, ea instituie unități administrativ-teritoriale noi, distincte de unitățile administrativ-teritoriale consacrate de Constituție, atât prin modul de organizare, cât și prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităților publice constituite în cadrul acestora.

Semnalăm că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, art. 1 alin. (1), potrivit căruia: "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil". Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare, prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă și judecătorească -, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite.

În ceea ce privește suveranitatea națională, Constituția arată la art. 2 că aceasta: "aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". Or, "Supremația puterii", exprimată prin dreptul statului român de a decide, fără niciun fel de limitare din partea altor "puteri", în toate problemele ce țin de guvernarea statului, este practic înlăturată în cea mai mare parte în ceea ce este numit "Ținut Secuiesc".

Referitor la organizarea administrativ-teritorială, potrivit art. 3 alin. (3) din Constituție, teritoriul statului român este organizat "în comune, orașe și județe". Rezultă, deci, că acestea sunt singurele unități administrativ-teritoriale recunoscute de Legea fundamentală a țării. Organizarea lor nu are la bază criterii de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Or, determinarea geografică a acestei regiuni autonome se realizează exclusiv pe baze etnice, regrupând părți ale teritoriului de stat în care populația majoritară este formată din cetățeni români de naționalitate maghiară, respectiv județele Harghita, Covasna și parte din județul Mureș.

Mai mult, organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie - Ținut, Scaune - în cadrul sistemului general uniform al descentralizării administrative a statului. Așa cum am spus, sunt consacrate instituții politico-administrative specifice, cum sunt un "președinte", cu o componență într-o evidentă similitudine cu Președintele României, "Consiliul de Autoadministrare" - un adevărat Parlament local, ...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Mai pe scurt!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Acesta este raportul, Daniel! Dacă respectăm Regulamentul, trebuie să-l citesc. Nu este nicio plăcere să vorbesc de Ținutul Secuiesc!

... "Comisia de Autoadministrare" - cu competențe similare unui Guvern, precum și "Consiliul Scaunal", "Comisia Scaunală", "Președintele Scaunului", altele decât cele prevăzute de Constituție.

Și ca să încerc să reduc, pentru că este un raport destul de amplu...

Referindu-se la regiuni, ținuturi și scaune, structuri neconsacrate constituțional, ca și la organe proprii, altele decât cele consfințite de Constituție, propunerea legislativă depășește limitele organizării statale recunoscute de Legea fundamentală, reprezentând o gravă încălcare a dispozițiilor și principiilor constituționale sus-menționate.

Din cele prezentate mai sus, rezultă că propunerea legislativă contravine, în ansamblul său, normelor și principiilor constituționale, ordinii juridice interne, legislației Uniunii Europene și dreptului internațional.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 21 de voturi pentru și două voturi împotrivă -, respingerea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Fădor Angelica.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota, cum este și firesc, de altfel, împotriva Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, care vizează, practic, crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național, unitar român.

Este inadmisibil, dragi colegi, ca în chiar Anul Centenarului Marii Uniri, 149 de localități românești din județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă, în cadrul statului român.

În propunerea legislativă sunt redate clar limitele teritoriului care ar urma să devină Ținutul Secuiesc, este prevăzută o organizare administrativă proprie, cu autorități publice și instituții specifice la toate nivelurile, folosirea limbii maghiare, ca limbă oficială a Ținutului Secuiesc și, în același timp, sunt folosite simbolurile națiunii maghiare.

Revenirea cu această propunere legislativă în Parlament este cu atât mai gravă cu cât ea a fost respinsă de două ori consecutiv, în anii 2004 și 2005, respinsă fiind, de altfel, și inițiativa legislativă cetățenească din 2016, care avea un conținut identic cu prezenta propunere legislativă.

A acorda drepturi speciale și sporite de autodeterminare unor entități administrativ-teritoriale nerecunoscute de Constituția României, organizate exclusiv pe criterii etnice, înseamnă a admite, în fapt, încălcarea principiului egalității între cetățenii aceluiași stat.

Propunerea legislativă, de altfel, în ansamblul ei, încalcă normele și principiile constituționale, ordinea juridică internă, legislația Uniunii Europene și dreptul internațional.

Totodată, stimați colegi de la UDMR, vă atragem atenția că propunerea dumneavoastră legislativă nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, care la art. 1 alin. (1) prevede clar că: "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil" și vă asigurăm că astfel va și rămâne.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din păcate, autonomia a devenit o sintagmă cu diferite conotații negative în România, chiar dacă în art. 120 din Constituția României acest termen este prezent: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice".

Este vorba de principiile europene care se regăsesc în tendințele internaționale ale administrației publice moderne. Este vorba despre filosofia organizării administrației publice într-un mod eficient, în folosul cetățenilor, cu atenție sporită acordată nevoilor comunităților locale.

Autonomia, ca principiu și ca mod de organizare a administrației publice, se regăsește de facto în mai multe state membre ale Uniunii Europene.

Unele autonomii regionale sunt adevărate povești de succes, precum este și situația Tirolului de Sud, cea mai bogată regiune a Italiei.

Regiunile autonome, în toată Europa, au creat o dinamică aparte progresului economic al societăților, în general, dar și la nivel regional.

Regiunile autonome au devenit, în majoritatea cazurilor, adevărate motoare, din punct de vedere economic, cultural, științific, pentru țările care au încurajat crearea acestora.

A vorbi despre autonomie reprezintă dorința implementării unui model european, dorința de a apropia administrația publică cât mai mult de cetățean, într-un mod adecvat, desigur, nevoilor sale.

Autonomia nu înseamnă să cesionezi. Autonomia nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă mesajul unei comunități care își manifestă dorința organizării administrației publice într-un anumit fel.

UDMR și-a asumat public principiile descentralizării și ale autonomiei, încă din anul 1992, odată cu aprobarea Rezoluției de la Cluj.

De 26 de ani tot vorbim despre acest concept. De 26 de ani susținem aceleași valori. De 26 de ani încercăm să promovăm o dezbatere largă, transparentă și aplicată asupra principiului autonomiei.

Pe parcursul acestor ani am prezentat mai multe variante ale aplicării acestui principiu, chiar și aici, în Parlament, pentru a iniția dezbateri, pentru a clarifica toate aspectele acestui subiect.

Vom continua să depunem astfel de inițiative și în viitor, pentru că noi ținem la acest principiu și suntem convinși că va veni un moment, în istoria modernă a României, când se va putea discuta civilizat și eficient despre o nevoie reală a unei comunități din România.

Nu putem considera membrii comunității etnice ca furnizori de valoare adăugată a societății românești, raportat numai la individ. Membrii comunităților etnice împreună creează acele valori incontestabile ale României, pe care le vedem în piețele centrale ale orașelor noastre, pe ulițele satelor României, în biblioteci, în teatre, în biserici, în școli. Iar administrația publică trebuie să servească cetățenii, și nu invers.

De aceea, orice solicitare legitimă, venită din partea oricărei comunități, trebuie tratată cu seriozitate, fără patimă și fără exagerări emoționale și naționaliste.

Autonomia, ca cerință legitimă a comunității maghiare din România, trebuie analizată, discutată și dezbătută într-un cadru larg, pentru a găsi soluții optime pentru toate părțile implicate.

Trebuie să atragem atenția și asupra...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să vă rog să încheiați.

Domnul Korodi Attila:

... promisiunilor incluse în Rezoluția de la Alba Iulia, din 1918. Majoritatea română are datoria morală să îndeplinească promisiunile făcute atunci și să accepte cerințele formulate de minoritatea maghiară. Toate acestea trebuie să se bazeze pe dialog, la finalul căruia trebuie să avem un nou cadru de colaborare între majoritate și minoritate.

România, din păcate, are anumite carențe în a răspunde la cerințele comunităților minorităților. Observăm, și noi, și experții internaționali care monitorizează România, că există o serie de tratate internaționale ratificate de România, ale căror prevederi nu sunt puse în practică sau sunt numai parțial implementate.

Și observăm, totodată, împreună cu organismele internaționale, că, din momentul aderării la Uniunea Europeană, România nu a mai făcut progrese vizibile...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să vă rog să încheiați, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:

... în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților naționale.

Vă reamintesc că Legea statutului minorităților așteaptă o dezbatere serioasă... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat... (Voci suprapuse.)

Domnul Korodi Attila:

... în Parlamentul României....(Voci suprapuse.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... s-au depășit cele trei minute regulamentare... (Voci suprapuse.)

 

Domnul Korodi Attila:

... încă din 2005. (Voci suprapuse.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

Domnul Korodi Attila:

Acest decalaj a fost remarcat inclusiv în Raportul Comisiei de Experți a Consiliului Europei pentru aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților, publicat anul acesta, iar respectarea parțială a utilizării limbilor minorităților naționale în administrația publică, chiar de către Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei, Raportul cu privire la aplicarea în România a Cartei limbilor minoritare sau regionale, de săptămâna trecută.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, începând cu anul 1993, o serie de recomandări și rezoluții care subliniază utilitatea și eficiența adoptării unor măsuri de protecție colectivă... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit de mult cele trei minute regulamentare, vă rog să vă apropiați de sfârșit... (Voci suprapuse.)

Domnul Korodi Attila:

... a drepturilor minorităților naționale, plecând de la folosirea limbilor regionale până la crearea unor sisteme instituționale și regiuni cu diferite forme de autonomie.

Doamnelor și domnilor,

În consecință, ceea ce aveți astăzi în fața dumneavoastră nu este o noutate, nu este un subiect nemaiîntâlnit în Europa, nu este un principiu inventat, ci este exprimarea dorinței...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Korodi Attila:

... unei comunități din România.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Korodi Attila:

Doamnă președinte,

Un lucru foarte important.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

6 minute aveți deja... (Voci suprapuse.)

Domnul Korodi Attila:

Indiferent dacă proiectul domnului deputat Kulcsár este bun sau rău, dacă este destul de incluziv sau nu, trebuie să se găsească răspunsul prin afirmarea răspunderii de a se dialoga pe acest subiect - de a se contracara orice inițiativă care pune în prim-plan drepturile colective pentru minoritățile etnice.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Și eu vă mulțumesc.

V-ați epuizat cele șase minute, aș putea spune, chiar. Potrivit regulamentului, câte doi reprezentanți, fiind procedură obișnuită.

La dezbateri generale, din partea PNL, domnul Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Hristos a înviat!

În primul rând, s-au expus aici toate argumentele constituționale și legale pentru care constituirea pe criterii etnice a unei enclave în inima României, intitulată "Ținutul Secuiesc", nu este în conformitate cu drepturile pe care în mod legal și în baza Declarației de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, România le acordă.

România are un regim de respectare a drepturilor minorităților destul de larg, un regim permisiv și un regim european și considerat printre cele mai moderne din lume, la această dată.

La Alba Iulia s-a vorbit de educație în limba maternă, s-a vorbit de administrație în limba maternă, s-a vorbit de reprezentare politică, s-a vorbit de biserici și culte care să respecte drepturile minorităților și pe care să le reprezinte. Toate aceste lucruri s-au întâmplat. S-au întâmplat la 1918, la 1923, s-au întâmplat prin Constituția din 1991.

Acum, acest așa-zis "Ținut Secuiesc", pe care domnul coleg de la UDMR îl propune, ar avea cu totul și cu totul alte efecte în practică. Ar duce la segregarea unei întregi regiuni în inima României, ar duce la o enclavizare pe criterii etnice care ar avea două efecte. În primul rând, sărăcirea acestei zone, care este una dintre cele mai sărace zone din România, și maghiarizarea forțată a populației românești, care în aproximativ un sfert din localitățile propuse pentru această regiune, a așa-numitului "Ținut Secuiesc" reprezintă minimum jumătate din populație.

Așadar, ar duce la tensiuni interetnice pe care noi nu le dorim și care nu fac parte din subiect.

Sunt două județe cu populație majoritar maghiară, Harghita și Covasna, unde sunt respectate toate drepturile minorităților, așa cum sunt ele prevăzute în legea românească.

S-au făcut și o serie de referiri istorice. Eu când văd harta propusă pentru Ținutul Secuiesc, îmi pare rău, dar îmi aduc aminte mai degrabă de Regiunea Autonomă Maghiară, înființată de Stalin, după al Doilea Război Mondial.

Mergând mai departe în istorie, vreau să apreciez aportul secuilor alături de noi, românii, la lupta antiotomană, în vremea lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Este un fapt absolut real și recunoscut.

Dar în același timp îmi aduc aminte de Unio Trium Nationum, prin care românii erau excluși și se creau trei națiuni privilegiate - maghiari, sași, secui -, iar românii erau considerați doar naționalitate tolerată, deși era cea mai veche și populația majoritară a Transilvaniei.

Așadar, aceste scaune secuiești aparțin unei realități vetuste, unei realități medievale, unei realități care nu mai are nimic în comun cu coordonatele europene.

Acum, în istorie, știți cum e, putem să ne întoarcem până la Câmpiile Catalunice, la 451, când străromânul Aetius, născut pe malul Dunării, îl învingea în luptă pe Attila, hunul, și apăra civilizația europeană.

Credem că toate aceste recursuri la istorie au rostul lor, dar într-o anumită măsură.

De asemenea, domnilor colegi, cred că ar fi foarte important, decât să veniți cu astfel de proiecte... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... care nu au nimic în comun cu realitățile interetnice și care de fapt agită situația de acolo și destabilizează viața bună pe care o duc românii și maghiarii în Transilvania, să mai lăsați politica pavoazării cu steaguri, în afara legii - că au fost atâtea războaie ale steagurilor, acolo, în zonă - și să vă preocupați mai atent, prin reprezentanții dumneavoastră, de aici, din Parlament, și prin aleșii dumneavoastră locali, de dezvoltarea județelor Harghita, Covasna și a celorlalte localități în care dumneavoastră aveți majoritate. Faceți drumuri, autostrăzi... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, că ați depășit...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... faceți spitale... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... minutele regulamentare...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mai lăsați războiul steagurilor și mai lăsați o simbolistică vetustă!

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Așadar, "nu" pentru Ținutul Secuiesc, din partea noastră, a Partidului Național Liberal. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să fiu nevoită să întrerup microfonul, dacă se vor mai depăși cele trei minute regulamentare.

Domnul deputat Suciu Vasile.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Inițiatorul acestui proiect legislativ, domnul Kulcsár, dacă nu mă înșel, spunea că românii și maghiarii, în acest an, nu ar avea ce să sărbătorească.

Și vreau să fac o mențiune foarte simplă. România este formată și din români, și din maghiari, și din cele 18 minorități recunoscute... 19, cu reprezentare parlamentară.

A face întotdeauna această distincție - români, maghiari -, eu fiind ardelean, și lăsând la o parte ceilalți români de etnii diferite, cred că este o greșeală.

Cred că este o greșeală și să discutăm despre un proiect de lege în termeni patriotarzi, pătimași.

Astfel încât o să vă spun cât de simplu, cât de sec se poate că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va vota acest proiect de lege. (Aplauze.)

Recunoaștem contribuția istorică. Cu referințe istorice putem merge, vorba colegului meu, cât de înapoi, în istorie, am dori.

Dar cred că astăzi putem să respingem un proiect de lege fără să afectăm, prin discursuri, prin luări de cuvânt de la tribuna Parlamentului, o relație normală între majoritate și minoritate, fie ea parlamentară sau etnică.

Așadar, stimați colegi de la UDMR, aveți toată prețuirea, toată colaborarea noastră, a celor de la Partidul Social Democrat, dar răspunsul nostru, astăzi, pe acest proiect de lege, este "nu".

Și mi-aș dori, în acest an, al Centenarului, ca luările de cuvânt, ca poziționările noastre, inclusiv de la această tribună, să nu fie nici pătimașe și să nu fie de natură a adânci și mai tare unele falii create artificial și întreținute chiar și politicianist.

Vă mulțumesc.

Iar - o mai spun încă o dată - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan Emil-Marius, vă rog.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Distinși colegi,

Partidul Mișcarea Populară nu are cum să-i prețuiască pe acești colegi de la UDMR, câtă vreme, în mod evident, subminează statul român, din interior.

Eu vă întreb, parlamentari ai UDMR, cum înțelegeți să jurați pe Constituția României că apărați Constituția și legile țării, și promovați astfel de proiecte subminatoare, care doresc a enclaviza o parte a Transilvaniei, a o rupe de România, a crea un stat în stat?

Prin felul în care vă manifestați, practic, veniți să clarificați opiniile, intoxicările propagandistice ale liderilor dumneavoastră, care vorbesc în mod oarecum fumigen despre autodeterminare, nevoia de a autoguverna, despre prezervarea identității culturale, religioase, când, de fapt, nu doriți altceva decât să creați un stat în stat, în care cei discriminați dintâi sunt cetățenii majoritari ai acestei țări, de care pur și simplu vă bateți joc ori de câte ori aveți prilejul să fâlfâiți steagul așa-zisului "Ținut Secuiesc" sau drapelul Ungariei, în detrimentul... și cu cinism sfidând însemnele absolut sfinte ale statului român din care faceți parte.

Ei bine, pentru că tot vorbiți de istorie, vă rog să o faceți într-un mod onest. Adică să spuneți că scaunele, și cele secuiești, și cele săsești, au fost desființate de către Budapesta, în 1876, când Transilvania făcea parte din Ungaria. Atunci au fost desființate. Și n-a existat niciun fel de protest din partea secuilor, și a sașilor în această privință. Aceasta este realitatea. Iar în 1918, când România s-a unit, nu a existat niciun scaun, nici săsesc, nici secuiesc.

V-ați trezit astăzi, într-un mod retrograd, agresând România într-un an Centenar, omagial, prin acest proiect care întoarce țara sau s-ar dori să o întoarcă în perioada medievală despre care ați făcut vorbire. Sau în perioada dominației bolșevice, sovietice, când o parte din Transilvania, tot așa, a fost ruptă de Stalin, devenind o regiune autonomă experimentală.

Dacă acestea vă sunt valorile și așa înțelegeți să respectați și să prețuiți statul român, jurământ pe care l-ați depus în fața acestei țări, dați-mi voie să nu vă prețuiesc. Nu am cum. Nu faceți altceva decât în mod artificial să tensionați relațiile între românii simpli, maghiarii simpli și celelalte etnii din Transilvania.

În loc să vă preocupe dezvoltarea economică a județelor Mureș, Harghita, Covasna, pentru care ați făcut parte din guvernări...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... și nu ați făcut niciun fel de lobby, doar pentru rupturi, falii etnice, aceste lucruri să știți că mai devreme sau mai târziu se vor întoarce împotriva dumneavoastră.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Pentru că nici maghiarii, nici românii nu mai sunt proști să cadă în plasa acestei propagande...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... care nu are nimic de-a face cu viitorul, pe care îl dorim cu toții luminos, al acestei țări.

Nu ne putem transforma nici în... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... Tirolul de Sud, nici în Catalonia, nici în alte zone în care, iată, în mod conflictualist, s-au condus... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

Haideți să respectăm regulamentul! (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Benga Tudor. (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc, doamnă președinte.

S-a vorbit deja foarte mult pe subiectul acesta. Ce e însă interesant este că, de fapt, în ceea ce privește aspirațiile comunității maghiare, lăsând la o parte reprezentanții comunității, adică UDMR, până acum, în această legislatură, partidul pe care îl reprezint, USR, a avut de fapt un istoric de vot foarte consistent, de sprijin al aspirațiilor legitime ale comunității maghiare.

Am votat împreună cu colegii mei un proiect profund viciat tehnic, legat de Liceul Romano-Catolic de la Târgu Mureș. Sunt singurul reprezentant non-UDMR care a votat un alt proiect și mai viciat tehnic, legat de scăderea pragului de utilizare a limbii materne, de la 20% la 10%. Și cred că putem spune, fără urmă de echivoc, că noi chiar am arătat cu fapte că susținem aceste aspirații. Acesta e un aspect.

Doi la mână. USR este cu siguranță partidul care susține, a susținut și va susține toate libertățile și drepturile fundamentale pentru tot felul de minorități. Pentru că în asta credem. Credem în libertate individuală. Credem că aceasta este direcția în care România trebuie să se ducă.

Acum, eu sunt ardelean și mă bucur, au fost numeroși vorbitori ardeleni pe acest subiect. Eu am învățat un lucru, atât de la strămoșii mei, români ardeleni, cât și de la vecinii mei sași, maghiari etc. - cuvântul dat e sfânt.

Și, din punctul acesta de vedere, eu sunt foarte preocupat ca noi să ne respectăm orice promisiune pe care am fi făcut-o, cu atât mai mult cu cât se ridică problema unor promisiuni nerespectate.

Însă și eu am stat și am citit nenumărate documente, și am stat și eu, m-am uitat la istorie. Și problema este că nu găsesc nicăieri vreun drept fundamental stipulat pe care astăzi comunitatea maghiară să nu-l aibă. Sau alte comunități. Și cu siguranță putem discuta despre extinderea drepturilor și libertăților fundamentale pentru varii categorii din țara aceasta. Dar nicăieri nu s-a promis autonomia, așa cum vin astăzi colegii de la UDMR și o cer.

Și ce se întâmplă? Aici vreau eu, de fapt, să ducem discuția reală. Pentru că s-a susținut că este vorba de autonomie teritorială, și nu de autonomie etnică, dar de fapt ceea ce se întâmplă cu acest proiect este fix împachetarea autonomiei etnice într-o altă formă.

Și cred că e important să discutăm despre lucrul acesta, pentru că atâta vreme cât coaliția majoritară PSD, susținută inclusiv de UDMR, va construi stadioane la Craiova și drumuri de 800 de metri în loc de un kilometru, prin Teleorman...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, ați depășit cele trei minute regulamentare... (Voci suprapuse.)

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... și câtă vreme va neglija Ardealul, și Banatul, și Moldova, și tot soiul de alte părți ale României, va veni un moment în care oamenii - atât ardelenii, cât și românii, și maghiarii, și sașii, și romii, și de toate națiile - vor veni și vor zice: "Fraților, dar poate e timpul ca taxele noastre să stea și să fie cheltuite acolo, la noi, în Ardeal, unde știm noi să ne gospodărim".

Și poate e timpul să discutăm, de fapt, despre descentralizare, despre regionalizare...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... despre cum punem puterea de decizie în mâna oamenilor.

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Putem discuta... O clipă, că sunt 6 minute. O clipă.

Acum, nu există...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De unde 6 minute, domnule deputat?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Atâtea ați dat și altor grupuri parlamentare, doamnă președinte.

Mulțumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

N-am stat atâta, și v-am avertizat că o să vă întrerup microfonul.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Acum, mai am un punct, permiteți-mi... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos...

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mai am un punct, permiteți-mi. (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

V-am rugat frumos să încheiați, da?

Vă rog frumos.

Mulțumesc. (Vociferări.)

Nu aveți 6 minute, aveți 3 minute, potrivit regulamentului. (Vociferări.)

Vă rog să încheiați.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

O să închei.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Vă rog să încheiați. (Vociferări.)

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Deci... (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

"Doamnă" strigați la piață...

 

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Acum...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... nu în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... eu îmi doresc, ca ardelean, să trăiesc, așa cum am trăit toată viața mea, cât mai aproape de vecinii mei maghiari, de vecinii mei sași, de toată lumea. Dar cred că soluția pentru noi, toți, este să trăim cât mai mult împreună, și nu separat.

Și problema este, la final, că, de fapt, UDMR-ul este ipocrit și politicianist, și ceea ce încearcă să facă este să ridice ziduri și garduri.

Și, mai devreme, un coleg de la UDMR s-a plâns despre faptul că stă o lege în Parlament de 10 ani de zile, dar amendamentele UDMR la legile justiției au trecut în două zile.

Dragi colegi de la UDMR, poate este timpul să vă preocupați de-adevăratelea de prosperitatea și bunul trai al concetățenilor dumneavoastră, în loc să faceți trocuri mizerabile cu PSD-ul și să dinamitați justiția și alte instituții critice ale nației. (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc frumos.

Grupul parlamentar al USR va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. (Aplauze. Voci suprapuse.)

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Haideți, deja să știți că ați depășit limbajul decent și civilizat care este impus în Parlamentul României.

Depășiți orice limbaj, depășiți orice limită a decenței și a bunului-simț.

Domnule Olar, vreți pe procedură, să înțeleg?

Vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Probleme de ordin personal, nu? Conform art. 151.

Stimați colegi,

Invidiez oarecum colegii de la UDMR - nu înseamnă că am ceva cu dânșii - pentru că au avut curaj să ceară o autonomie pe un ținut.

Oare noi, o țară, știți cu toții, Țara Moților, Țara Moților, care are și capitală de suflet la Alba Iulia, avem și ambasada Țării Moților, la Balotești, dar n-am avut nici gând nici curaj... (Voci suprapuse.)

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Probleme de ordin personal, domnule deputat.

Domnul Corneliu Olar:

... și niciodată nu vom cere autonomie.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Vreau de la bun început să spun că voi vorbi în numele celor 19 minorități reprezentate în grupul nostru parlamentar, nu în numele general al minorităților.

Și să vă spun că din punctul nostru de vedere este în ordine cu ce... nu că e în ordine, e foarte bine tot ce s-a spus la Alba Iulia. Nu s-a aplicat tot ce s-a spus la Alba Iulia. Noi de acolo, de altfel, ne și revendicăm ca noțiune de minoritate națională. Dar la Alba Iulia nu s-a vorbit de acest gen de autonomie, care nu este una de ordin cultural, nu este una care să țină de învățământ, nu este una care să țină de judecarea în limba proprie, ci este una politică.

Dacă vorbim de formule politice, de descentralizare - da, putem face lucrul acesta vorbind despre formule uniforme, la nivelul întregii țări, structuri care să fie alese, care să poată să aibă anumite atribuții. Și despre lucrul acesta s-a mai vorbit atunci când s-a vorbit despre regionalizare.

Pe de altă parte, aici s-a spus că nu este în ordine cu drepturile colective. Eu cred că este în ordine să vorbim despre comunități de orice fel, că este în ordine - acolo unde este cazul - să legiferăm, că este în ordine ca ele să-și poată folosi simbolurile pe care le consideră importante pentru sine și că dacă toate lucrurile acestea s-ar întâmpla în mod natural, am constata că tot ceea ce s-a spus la Alba Iulia este suficient ca toată lumea să fie mulțumită.

Dacă toate lucrurile acestea nu ar fi folosite - câteodată ca sperietori, câteodată ca lucruri înflăcărătoare - de o tabără sau de alta, și lăsate așa cum și-ar dori oamenii normali să le trăiască, lucrurile acestea ar îmbogăți România, ne-ar face să trăim normal unul cu celălalt și nu ar mai fi subiect de discuție interminabilă. Am avea și Legea minorităților, pe care o ținem blocată de atâta vreme, exact din motivul acesta, dar pentru aceasta, în loc să discutăm în plen, ca să ne facem fiecare mica noastră campanie electorală, legată de problema minorităților, astăzi, mâine legată de altă problemă, și dacă le-am discuta mai întâi între noi foarte aplecat, foarte rațional, am încheia un subiect pe care înaintașii noștri au știut să-l definească perfect, în câteva rânduri, în Proclamația de la Alba Iulia și pe care politicianismul celor din parlamentele care s-au succedat n-au știut să-l pună în operă în Constituția din 1923,...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

...așa cum ar fi trebuit.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Tudose Mihai.

Vă rog.

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc, stimați colegi.

N-am s-o iau de la Burebista, nici de la Decebal, nici de la Attila Hunul.

Am să vă supun atenției o declarație pe care am auzit-o acum 30 de minute, care a mai fost lansată în spațiul public acum câteva luni, despre faptul că "Domnule, noi nu cerem lucruri deosebite. Că este vorba despre autonomie, că este vorba despre secesiune... Și, în fapt, și dacă nu se întâmplă, nu facem altceva decât să vă propunem un dialog amiabil pe această temă. Că avem ceva, dar dorim mai mult. Dar dacă nu obținem, nu este o problemă! Doar dorim să discutăm cu sinceritate, și amiabil, și fără patimă pe tema aceasta".

Nu cred că ați reacționa foarte frumos, stimați colegi de la UDMR, dacă, începând de mâine sau de astăzi, o mulțime de colegi de-ai dumneavoastră, din Parlament, ar avea niște propuneri de discuții amiabile pe restrângerea unor drepturi pe care le aveți deja! Nu le-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aceea, amiabil, fără patimă! Fiindcă pe teme de genul acesta, amiabile, am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit! Tot așa, amiabil! (Aplauze.)

Este jenant ceea ce faceți, stimați colegi, și este jenant, și din punctul nostru de vedere, că acceptăm dialogul pe această temă cu dumneavoastră! (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Simionca Ionuț.

Vă rog.

Domnul Ionuț Simionca:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

A trebuit să intervin, pentru că i-ați tăiat microfonul colegului meu, domnul Pașcan.

Ce vreau să vă spun este o chestie mai sinceră.

Noi, în Ardeal, românii, conviețuim de sute de ani cu maghiarii și cu toate etniile și conviețuim în pace. Aceste proiecte legislative pe care anumiți colegi parlamentari - cu tot respectul - le aduc în fața noastră, nu fac decât să învrăjbească cetățenii și să-i pună unul împotriva celuilalt și să aducă avantaje unor politicieni oportuniști.

Eu am făcut facultatea la Cluj, am avut doi colegi de cameră din Covasna. Când au venit la facultate abia vorbeau româna, dar i-am înțeles, i-am acceptat, ne-am împrietenit și încă ținem legătura.

Domnilor, haideți să nu mai fim atât de oportuniști sau populiști! Trăim în România! Trebuie să ne respectăm pământul nostru sfânt și granițele noastre! Trebuie să respectăm graiul nostru românesc și drapelul, mai ales în anul 2018, când sărbătorim Centenarul! Atât trebuie să facem noi pentru țara noastră!

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Și ultima intervenție, domnul Biro Zsolt-Istvan.

Vă rog.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Astăzi s-a vorbit mult, dar, din păcate, foarte puțin despre subiect.

Noi solicităm un dialog sincer cu comunitatea majoritară și sper că, până la urma urmei, o să ajungem la acest dialog sincer.

Și încă o propoziție, dacă-mi permiteți?

Aș repeta ceea ce a spus colegul meu, inițiatorul proiectului de lege, care a spus: "Vreau să fiu înțeles clar. Noi, secuii, dorim libertate în interiorul granițelor României!".

Mulțumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Și ultimul vorbitor, domnul deputat Varujan Pambucian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Pentru că am colegi foarte riguroși și mi-au spus: "Domnule, n-ai spus cum o să votăm!".

O să votăm împotrivă.

O să votăm împotriva acestui proiect. Am spus. Ne-am liniștit cu toții.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Am încheiat dezbaterile generale.

Propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final de la ora 12,00.

Încheiem ședința. Pauză până la ora 12,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 21 septembrie 2018, 12:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro