Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/23-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 16-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2018

  Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Ședința a început la ora 16,02.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența 188.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 16, miercuri, 18 aprilie; programul de lucru pentru perioada 16-21 aprilie; lista rapoartelor depuse în perioada 10-16 aprilie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbateri.

Sunt intervenții la începutul ședinței?

Domnul Cucșa?

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa:

Domnule președinte,

Vă rog să aducem Proiectul de Lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic - PL-x 74 din 2018 - de pe poziția 30 pe poziția 4.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot.

 
   

77 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. Aprobat.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.36 din Legea nr.46/2008 privind Codul Silvic (PL-x 74/2018). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Comisiile - Comisia juridică, Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură - raport.

Domnule Cucșa, ați informat vreo comisie de chestiunea acesta? Că nu e niciunul aici...

Domnule Stănescu...

Vă rog.

Domnul Stănescu, Comisia pentru agricultură.

   

Domnul Alexandru Stănescu:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46 din 2008 - Codul silvic.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46 din 2008 - Codul silvic.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în ședința din 26 februarie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 926 din 2 noiembrie 2017, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 36 din Legea nr. 46 din 2008, în vederea scoaterii din fondul forestier național a unor suprafețe de teren fără compensare, numai prin achitarea taxelor prevăzute de lege, destinate realizării lucrărilor miniere de interes național, declarate de utilitate publică, de exploatare a zăcămintelor de lignit.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor trei comisii, prezenți la lucrări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46 din 2008 - Codul silvic, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu sunt dezbateri.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.99 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 73/2018). (rămasă pentru votul final)  

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 99 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru învățământ. Pl-x 73.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 99 din Legea educației naționale nr. 1 din 2011; este vorba despre Pl-x 73 din 2018.

La nivelul comisiei, s-a analizat propunerea legislativă. Aceasta are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 99 din Legea educației, în sensul organizării în subordinea Ministerului Educației a centrelor atestate de formare continuă în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea urmează a fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din ședința comisiei din 11 aprilie 2018, cu 14 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, s-a propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri.

Domnul Ganț.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Salut inițiativa. Este o inițiativă foarte bună.

Ca profesor, pot să vă spun că avem practică în materie. Există de mulți ani centrul de perfecționare pentru învățământul în limba germană de la Mediaș, o unitate în subordonare directă față de Ministerul Educației, care funcționează foarte bine și cu rezultate benefice pentru procesul de învățământ. Atât cadrele didactice care predau "Limba și literatura maternă", dar și cele care predau diferite discipline în limba germană beneficiază, la acest centru, de cursuri de perfecționare de înaltă ținută.

Este un proiect pe care l-am realizat prin forțe proprii, în colaborare cu Guvernul Republicii Federale Germania.

Credem că extinderea acestei experiențe și pentru alte minorități naționale este un lucru bun.

Singura observație pe care o avem este că acest centru trebuie să rămână de sine stătător, în directa subordonare față de Ministerul Educației și, așa cum prevede Tratatul bilateral cu Republica Federală Germania, și concluziile Comisiei mixte guvernamentale româno-germane este ca acest institut să rămână ca atare și este exclus să fuzioneze cu vreo altă structură creată ulterior.

Este o inițiativă bună pe care o vom susține.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții la dezbateri?

La articole? Nu. Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană (PL-x 79/2018). (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană.

Comisia pentru agricultură, domnul Stănescu.

   

Domnul Alexandru Stănescu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană, al cărui scop este facilitarea accesului la finanțare a investițiilor pentru înființarea acestor centre.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1, și amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parlamentarii Grupului PMP vor vota pentru acest proiect legislativ. Este foarte important să susținem zona montană pentru înființarea de noi centre de colectare.

În același timp, ar trebui susținută și zona submontană, și nu numai pentru înființare, dar și pentru renovarea celor care deja sunt. Pentru că sunt fermieri, sunt oameni care au centre de colectare a laptelui și ei acum trebuie să-și facă un altfel de proiect, ca să-și facă un centru nou.

Cred că ar trebui să ne gândim cum putem să-i susținem și pe cei care au deja aceste centre de colectare.

Parlamentarii PMP vor vota pentru acest proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oros.

 
   

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Zona montană cuprinde peste 30% din suprafața țării, peste 20% din UAT-uri și peste 15% din locuitori, care, sigur, trăiesc într-o zonă cu dezavantaje naturale. Este vorba aici despre distanțele mari, despre căile de comunicație și despre piețele de desfacere izolate.

De aceea, acest proiect - dacă Ministerul Agriculturii va reuși să-l implementeze cu adevărat și nu va rămâne doar pe hârtie - este un proiect util și așteptat de crescătorii de animale din zona montană.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Olar.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă obligă zona de unde vin, vin dintr-o zonă de munte. Și chiar în Comisia pentru agricultură susțineam aceste proiecte. Proiecte pe care le voi urmări îndeaproape, dacă se pun în aplicare și dacă vor fi finanțate.

Și spuneam că de multe ori vorbesc despre zona montană chiar colegi și prieteni care se uită cu binoclul la munte.

Și, de aceea, mai bine să vorbim noi, aceștia, care trăim în zona montană și susținem proiectele din zona montană.

Însă să știți că le urmărim îndeaproape, dacă se pun în aplicare și dacă se finanțează.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Căciulă.

 
   

Domnul Aurel Căciulă:

Partidul Social Democrat susține această măsură. Este o măsură foarte bună. Poate încuraja creșterea vitelor în continuare. Și atunci cantitatea de lapte care se va colecta va fi mult mai mare.

Este în beneficiul cetățenilor, de aceea susținem acest proiect.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții?

La articole? Nu.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2017 privind prorogarea unui termen (PL-x 54/2018). (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2017 privind prorogarea unui termen; procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

PL-x 54 se referă la domeniul cercetării. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 57 din 2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, până la data de 31 decembrie 2018, pentru a permite derularea corespunzătoare a proceselor de evaluare a instituțiilor naționale de cercetare-dezvoltare, în vederea recertificării și, respectiv, a institutelor de cercetare-dezvoltare care urmează să devină institute naționale, în vederea certificării, precum și în sensul continuării finanțării programelor-nucleu ale institutelor naționale de cercetare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în februarie 2018.

În urma dezbaterii, s-a propus, la nivelul comisiei noastre, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Precizăm că este vorba de prorogarea termenelor legate de certificare, recertificare, în condițiile în care vorbim de peste 90 de domenii de cercetare, în jur de 48 de institute, deci de o activitate extrem de complexă și care presupune meticulozitate și abordare științifică de mare competență și responsabilitate.

Este motivul pentru care ambele comisii au fost de acord cu această prorogare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale, domnul Moldovan Sorin.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege aprobăm Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2017, deoarece institutele de cercetare-dezvoltare, finanțate din programul-nucleu, riscau să-și piardă finanțarea din cauza faptului că nu au fost evaluate în vederea certificării de către Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare în termenul prevăzut de lege.

Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea acestui raport favorabil, însă atragem atenția Guvernului și majorității parlamentare asupra respectării termenelor și legilor în vigoare. Altfel, anul viitor vom avea un nou proiect de lege pentru a aproba aceeași ordonanță de urgență, cu același subiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Iurișniți.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, cercetarea ar trebui să fie o prioritate pentru învățământul românesc.

Dar se pare că, prin această ordonanță de urgență, noi de fapt transmitem un mesaj, cumva, în contradictoriu.

Ce vrem să spunem cu această ordonanță de urgență? Că nu suntem capabili să ne îndeplinim niște termene. Prelungirea acestui termen până la 31 decembrie 2018 demonstrează incapacitatea unor comisii de a-și face treaba așa cum trebuie.

Partidul Uniunea Salvați România se va abține la acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat (PL-x 53/2018). (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Comisii?

Comisia pentru învățământ.

Doamna Șotcan?

   

Doamna Theodora Șotcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 53 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere, în procedură de urgență, în fond, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut proiectul de lege, în ședința din data de 4 aprilie 2018. La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

În baza prevederilor art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la dezbaterea proiectului de lege a participat domnul ministru secretar de stat Petru Andea.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise și respinse.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 20 martie 2018.

În urma dezbaterilor Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, aceasta a propus, cu majoritate de voturi, două abțineri, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Iar Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 21 februarie 2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise și respinse din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale, doamna Cherecheș Florica.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este al doilea Program-pilot de acordare a unui supliment alimentar pentru 50 de unități școlare, pe care îl votăm în acest Parlament, după cel implementat anul școlar trecut.

Și mă întreb: de câte ori și în câți ani vom fi nevoiți să aprobăm un alt program-pilot, pe încă 50 de unități școlare, până când vom înțelege că este nevoie să-l generalizăm?

Culmea este că acest program-pilot se duce pe aproape aceleași 50 de unități școlare, astfel încât o mulțime de alte unități, mii de alte unități școlare sunt discriminate.

Nu știu ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest program să fie generalizat.

Nevoia este evidentă. Programul "Cornul și laptele" trebuie înlocuit cu o masă la școală, fie cu o masă caldă, fie cu un pachet alimentar, în funcție de posibilități.

Și aș vrea să vă amintesc că, încă din 2013, Partidul Național Liberal a avut o inițiativă prin care introducea masa caldă la școală sau echivalentul acesteia, alături de Programul "Școală după școală" sau "After School".

Pentru că este nevoie să luăm măsuri concrete pentru a reduce abandonul școlar, de la 18,5%, cât este acum, până la 11%, ținta asumată pentru 2020.

Prezentul proiect de fapt arată neputința Ministerului Educației Naționale, care nu s-a implicat suficient în implementarea programului, anul trecut.

Guvernul a rezolvat problema în stil caracteristic, emițând o nouă ordonanță de Guvern, de a cărei implementare trebuie să se ocupe exclusiv autoritățile locale, fără ca acestea să fie sprijinite, prin alocare bugetară.

Bineînțeles că atunci apar dificultăți în implementare, ceea ce duce la un cerc vicios care nu se mai poate opri.

Ne dorim să știm ce anume s-a întâmplat și ce măsuri s-au luat de anul trecut până acum, în funcție de observațiile care au fost făcute anul trecut.

Ni se spune în expunerea de motive că este un program foarte bun, că a crescut frecvența la cursuri, că a crescut siguranța elevilor în unitățile școlare, că a scăzut migrația de la școlile de la țară spre cele din oraș. Cu toate acestea, nu se face generalizarea.

Partidul Național Liberal susține generalizarea acestui program, de anul viitor școlar.

Și va susține, bineînțeles, și va vota pentru acest proiect.

Dar așteptăm să mergem cu mai mult de 50 de unități școlare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Iurișniți.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este o mare problemă cu acest proiect-pilot, care și anul trecut a produs probleme, și anul acesta suntem în reluare.

Lipsa de interes și profesionalism a decidenților politici rămâne principala cauză a ineficienței aplicării legislației în vigoare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2017 privind acordarea unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din aceste 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Și vedem că nu va putea să-și producă efectele juridice în conformitate cu așteptările societății civile, din lipsa unei finanțări imediate, corelate cu anul școlar 2018-2019.

Stimați colegi, să știți că acest program funcționează doar pentru un an școlar. Mai sunt două luni de școală și nu este funcțional în totalitate. Multe școli sunt doar la nivelul de licitații și Legea achizițiilor împiedică acest demers.

În județul Bistrița-Năsăud, în Școala "Tiha Bârgăului", care este în cadrul acestor 50 de școli-pilot, nu este funcțional acest proiect. Copiii nu au primit nimic, niciun pachet alimentar pe care și-l doreau.

Am luat legătura cu cei de acolo. Doar după 23 aprilie va fi deblocată situația, dar nu este foarte sigur.

Programul-pilot care prevedea un suport alimentar pentru aceste 50 de școli nu va funcționa nici anul acesta așa cum merită copiii noștri.

Am propus schimbarea perioadei de implementare, din an școlar în an financiar, în cadrul Comisiei pentru învățământ, și a fost refuzat.

Deci, din nou, după două luni de funcționare, banii vor fi returnați, din lipsă de competență și de bună-credință.

La "Tiha Bârgăului", așa cum am spus, elevii nu au primit și nu primesc niciun fel de suport alimentar. Achizițiile se vor finaliza foarte târziu.

Și sunt multe cazuri în țară. Drepturile copilului nu contează în România.

Așa că, stimați colegi, USR - Uniunea Salvați România -, pentru anul viitor susține naționalizarea acestui program.

Iar acum USR se va abține de la vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bineînțeles că noi o să susținem orice fel de proiect care aduce o masă unor copilași.

Chiar dacă este un proiect-pilot, mulți copii din România se bucură de această masă și poate pentru mulți este singura masă din acea zi.

În același timp, doamna deputat Iurișniți, de la Bistrița, are dreptate. Proiectul nu este funcțional. Nici celelalte. Licitația s-a întârziat până la sfârșitul lunii martie, cred că s-a încheiat licitația pentru celălalt program, "Mărul și cornul" sau "Cornul și laptele".

Noi avem nevoie să susținem acești copilași.

Ar mai trebui să-i susținem și la alocație. 84 de lei sunt foarte puțini, când ne gândim că dumneavoastră vreți să dați deținuților între 5 și 8 euro.

Haideți să ne gândim la viitorul copiilor noștri și să implementăm aceste proiecte într-adevăr, nu doar să le aducem în fața plenului, să le votăm și să nu-și producă efectele.

Nu are rost să facem o propunere legislativă care să nu fie funcțională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Subiectul de astăzi este un subiect controversat. S-a discutat foarte mult în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, de nenumărate ori, de-a lungul anilor, am discutat despre proiecte asemănătoare, dar este foarte clar că avem nevoie de asemenea proiecte.

Este foarte clar că există vinovați și există vină, dar eu consider că nu numai Ministerul Educației Naționale trebuia să facă ceea ce s-a spus aici, ci și administrația locală. Cum vă puteți explica dumneavoastră că am avut de-a face cu 50 de instituții școlare în care puteam aplica acest program, și aproximativ 30 sunt cele care au aplicat programul? Deci, iată că nici măcar n-au putut fi cheltuiți banii, nici măcar nu a fost realizat proiectul pe cele 50 de unități școlare, ci pe mult mai puține astfel de unități.

De aceea, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale consideră că este un proiect bun, un proiect care trebuie să continue, chiar dacă deocamdată ne raportăm la 50 de unități școlare, și sperăm și noi, la fel ca și colegii noștri de la Partidul Național Liberal, că vom putea generaliza în viitorul apropiat acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Intervenții la anexe? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 580/2017). (rămasă pentru votul final)  

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru educație?

Doamna Gavrilă.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pl-x 580/2017. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale.

Obiectul de reglementare se referă la diminuarea factorilor de risc în interiorul unităților de învățământ, prin facilitarea identificării persoanei.

Astfel, în interiorul acestor spații se interzice acoperirea feței cu orice material care împiedică recunoașterea fizionomiei, cu excepția situațiilor de ordin medical.

De asemenea, se prevede ca principală sancțiune pentru încălcarea acestei interdicții să fie refuzarea accesului în perimetrul unităților, instituțiilor de învățământ și spațiilor destinate educației și formării profesionale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus respingerea propunerii legislative.

Sunt foarte multe argumente care țin și de elaborarea acesteia, și de încălcarea diferitelor documente/acte legislative.

Spicuiesc doar din argumentația noastră.

Se aduce atingere prevederilor art. 26 din Constituția României, potrivit cărora "Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri".

De asemenea, potrivit art. 30, tot din Constituție: "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile". Deci sunt drepturi și libertăți fundamentale și trebuie păstrat un just raport de proporționalitate în momentul sancționării acestora.

De asemenea, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, precum și orice alt criteriu care are drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosirii sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului".

De asemenea, există regulamente de ordine interioară la nivelul unităților de învățământ, regulamente care permit identificarea persoanelor și măsurile luate pentru a proteja spațiul educațional sau al unităților de formare profesională, există contradicții între anumite articole ale legii.

Și, de asemenea, facem trimitere și la Legea nr. 61/1991, prin care Poliția Română, organele abilitate pot sancționa faptele de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Din acest motiv, comisia, în unanimitate de voturi, a respins această inițiativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Coliu, dezbateri generale.

Domnul Coliu Doru-Petrișor, Partidul Mișcarea Populară.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Bună ziua, domnule președinte.

Dragi colegi,

Eu aș vrea să-i spun antevorbitoarei, colegei mele, că burca nu este un element religios, este un element de vestimentație a unui trib. Și dacă poate să răspundă dacă copiii se pot duce la examene cu cagulă, eventual?

Mulțumesc.

Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Acesta este un subiect foarte important, în ceea ce ne privește, dar este un subiect de siguranță națională aș putea spune, dar nu poate face obiectul Legii nr. 1/2011.

Acesta este motivul principal pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea respingerii propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Amendamente nu sunt.

Vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Pl-x 597/2017). (rămasă pentru votul final)  

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Comisia juridică?

Doamna Alina Tănăsescu.

   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu această propunere legislativă.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 176/2010, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în sensul prevederii unui termen de prescripție pentru "faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate".

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri, conform adresei nr. 92 din 13 februarie 2018.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil această propunere legislativă, cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestei propunerii legislative, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 și amendamentele respinse din Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Ion Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mulțumesc.

Nu trec două-trei săptămâni și avem pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, a Parlamentului, câte un proiect, ba de modificare a Codului penal, ba de modificare a regimului incompatibilităților sau conflictului de interese. Iată că ne aflăm în fața unui astfel de moment.

Vă rog să observați faptul că, în avizul Consiliului Legislativ, se fac anumite propuneri. Nu este un aviz de respingere, dar este un aviz care conține anumite propuneri, și aceste propuneri nu au fost avute în vedere. Nu avem de-a face, în primul rând, cu prescripția faptelor; este o chestiune elementară de anul I la Drept. Nu se prescriu faptele, se prescrie răspunderea.

Pe de altă parte, Consiliul Legislativ spune foarte clar că această propunere ar fi trebuit să fie corelată cu regimul special al prescripției din domeniul disciplinar, dar și cu regimul juridic al prescripției din domeniul penal. Nu s-a făcut această corelare și nu s-au făcut aceste clarificări.

Dar cel mai important este faptul că însuși Guvernul, pe care majoritatea actuală l-a susținut, a dat un aviz negativ și cu surprindere observ că dumneavoastră urmează, așa cum am observat în comisie și cum se prefigurează la orizont, să nesocotiți chiar recomandările propriului Guvern. Ce spune Guvernul? Spune că ne abatem de la traiectoria europeană pe care ne-am asumat-o prin MCV. Spune că nu respectăm aceste rapoarte care nu sunt facultative, ci sunt, așa cum spune Decizia nr. 2/2012 a Curții Constituționale, "sunt obligatorii și nu sunt facultative pentru statul român". Însuși Guvernul României a relevat aceste chestiuni și puterea actuală se face că nu le vede.

De ce nu respectă aceste directive? Pentru că ne abatem de la obligațiile pe care ni le-am asumat, acelea de a asigura o stabilitate în domeniul integrității funcțiilor publice, prin aceste modificări făcute succesiv.

Mai departe, spune - tot Guvernul României - faptul că nu este oportună o asemenea intervenție, deoarece ea ar putea aduce în mod clar în discuție chestiunile legate de constituționalitate. Deci, chiar Guvernul României spune că această propunere este neconstituțională. Într-un mod finuț, pentru că nu și-a permis să critice frontal această inițiativă legislativă.

Sunt foarte multe astfel de critici în avize și în punctul de vedere al Guvernului. Iată că este o chestiune, este o situație absolut paradoxală - puterea actuală tinde să voteze împotriva punctelor de vedere ale propriului Guvern.

Sunt chestiuni de maxim bun-simț, sunt chestiuni care țin de obligațiile asumate de România, raportat la partenerii europeni, și vă rog să fiți foarte atenți la acest proiect de lege și să votați în cunoștință de cauză.

Noi, USR, v-am scos în evidență toate aceste chestiuni pentru a nu spune după aceea că s-a votat în necunoștință de cauză, că este o chestiune care a scăpat, așa, pur și simplu.

USR va vota clar împotriva acestui proiect. În plus, se face trimitere la Codul civil; n-are nicio legătură cu Codul civil. Ne aflăm în fața unei prescripții a răspunderii, nu a prescripției dreptului material la acțiune din Codul civil, deși din punct de vedere strict juridic, nu politic, nu de oportunitate, această prevedere, această propunere este una profund neconstituțională, neclară și este o aberație juridică, dacă-mi permiteți să mă exprim în acest fel.

Vă solicit să votați împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (Pl-x 13/2018). (rămasă pentru votul final)  

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Comisii?

Administrație.

Domnul deputat Nechifor.

   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, prin adresa Pl-x 13 din 12 martie 2018, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Vreau să vă informez: Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215/2011, în sensul stabilirii obligației delegării anumitor atribuții viceprimarilor și vicepreședinților consiliilor județene.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 27 martie 2018. Din numărul total de 25 de membri ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, au participat la dezbateri 25 de deputați.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 4 aprilie 2018. La dezbateri au fost prezenți deputați, membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Leoreanu.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă, într-adevăr, are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 215 cu privire la stabilirea obligației de delegare de atribuții pentru viceprimari și vicepreședinți.

Noi credem că aici ar restrânge autonomia locală. Mai mult, este precizat că dacă există un singur viceprimar, atunci acesta ar trebui să preia domeniul social, dacă sunt doi viceprimari la unitățile administrativ-teritoriale sau doi vicepreședinți la consiliul județean, unul să preia domeniul social, celălalt domeniul infrastructurii.

Credem că lucrurile ar restrânge matricea de lucru, drept pentru care Partidul Național Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Sărut mâinile!

Bună seara!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din ciclul poveștilor pentru români, cu scuzele de rigoare pentru colegul care a prezentat matricea autonomiei locale, nu pot să constat decât că, de foarte multe ori, Parlamentul s-a făcut scut pentru a proteja ineficiența, lipsa de responsabilitate și, sigur, funcționarea eficientă a administrației locale.

Nu s-a dorit nici transparentizarea activității, prin publicarea ordinii de zi la ședințele de comisii, consilii locale, contracte publice, nu s-a dorit nici ca proiectele de hotărâri ale consilierilor locali să fie dezbătute în plenul consiliului local sau județean, dintr-un anume timp.

Și acum am citit și răspunsul Guvernului, punctul de vedere, și am văzut ce au spus comisia și antevorbitorii.

Venim foarte clar și spunem că se încalcă autonomia locală.

Nu se știrbesc în niciun fel autonomia locală, drepturile, responsabilitățile primarului ales, care este citat în răspunsul Guvernului, și instituției consiliului local.

În interiorul acestei instituții este nevoie ca cei care au funcții executive - vicepreședinți, viceprimari - să facă ceva. Sunt foarte multe consilii locale, consilii județene în care funcționează alianțe doar la nivelul că cei mai puțini au dat niște voturi, au funcții de viceprimari, vicepreședinți de consilii județene. Nu fac nimic, nu au niciun fel de responsabilități! Despre aceasta vorbim! Iar acest proiect de lege vine să-i responsabilizeze și să-i introducă, dacă vreți, în muncă, direct, pe cei care, vremelnic s-au întâmplător, au ajuns viceprimari, vicepreședinți, și primarul, stăpânul tuturor lucrurilor dintr-o administrație locală, nu-i dă nicio responsabilitate.

Așa că, încă o dată, vă spun: Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestui proiect de lege și, gândiți-vă, chiar dacă veți vota pentru respingere, că cele spuse de mine sunt corecte și adevărate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tudor Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

Pe de o parte sunt de acord cu unul dintre antevorbitorii mei, legat de faptul că administrația locală funcționează extrem de ineficient și este destul de limpede că posturile acestea, de viceprimari, de vicepreședinți, sunt folosite pentru varii trocuri politice.

În egală măsură, trebuie să acceptăm că există o diferență de legitimitate între primarul care este ales direct de către populație și viceprimari, vicepreședinți. Și această diferență de legitimitate trebuie gestionată ca atare.

Deci, chiar dacă pe de o parte ar fi util să responsabilizăm acești extraoameni din aparat, pe de altă parte nici nu sunt de părere că a-i lega mâinile omului ales de comunitate este o idee bună.

Prin urmare, Grupul parlamentar al USR se va abține pe această propunere.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Nu avem amendamente.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la Batumi, la 11 octombrie 2017 (PL-x 168/2018). (rămas pentru votul final)  

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la Batumi, la 11 octombrie 2017.

Comisia pentru apărare?

Domnul Bejinariu.

   

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la Batumi, la 11 octombrie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la data respectivă.

Consiliul Legislativ, conform avizului nr. 206 din 15 martie 2018, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și alin. (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, în ședința din 11 aprilie 2018, cu unanimitate de voturi "pentru", membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Doriți să luați cuvântul, domnule Cozmanciuc?

Păi, apăsați pe buton, ca să văd.

N-aveți cartela? Înseamnă că nu sunteți în sală.

Vă rog.

Vă rog, apăsați pe...

 
   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Gata?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, acum merge.

 
   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

E în regulă?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Merge.

 
   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Merge?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, da.

 
   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Funcționează?

Prezentul act normativ este important pentru că stabilește cadrul juridic adecvat pentru asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă, în vederea executării de exerciții și operații între România și Georgia.

Consider că în acest fel se vor face pași importanți pentru realizarea unei colaborări eficiente între Ministerele Apărării din România și Georgia, marcând astfel o creștere a eficienței, dar și o reducere a costurilor pentru asigurarea sprijinului logistic.

De altfel, NATO încurajează încheierea unor astfel de acorduri, atât între aliați, cât și între state partenere, mai ales că existența unui astfel de sistem de management este esențial, în contextul gestionării unor situații de urgență.

PNL va vota favorabil în cazul acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu s-a încheiat ședința, domnule deputat.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt. Vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție (PL-x 471/2017/2018). (rămasă pentru votul final)  

14. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.

Vă rog, comisiile?

   

Domnul Dănuț Păle:

Bună ziua.

Raport comun - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, ca urmare a cererii de reexaminare formulată de Președintele României.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României, la data de 30 decembrie 2017.

Președintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare acordarea de ajutoare de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție, inclusiv pentru prima populare. Se urmărește eficientizarea activității acestui sector și implementarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de creștere și exploatare a suinelor, prin îmbunătățirea producției.

De asemenea, se urmărește atât menținerea efectivelor de porci, cât și eficientizarea sectorului de creștere a porcilor, care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, aceasta determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime. Nivelul ajutorului de stat este cuprins între 40% și 90% din costul standard/loc cazare al investiției, iar valoarea totală a ajutorului de stat, de 360 de milioane de euro, se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu această destinație. Programul se va derula începând cu anul 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare și a adoptat legea, în ședința din 19 februarie 2018.

În urma analizării cererii de reexaminare și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare a Președintelui României și adoptarea legii cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri, domnul Oros.

 
   

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, acest proiect este necesar și este așteptat de cei din domeniu, încă de anul trecut, când a trecut prima formă a proiectului.

Practic, dacă acest proiect este gestionat corect de minister, ar putea să repare o aberație care se petrece de câțiva ani și anume, exportarea subvențiilor.

Citind cu atenție noua formă a proiectului, vedem că sunt foarte multe amendamente care exced cererii de reexaminare și nu știm dacă avem un răspuns pozitiv de la Comisia Europeană sau doar unul neoficial, în urma notificării.

În speranța că, de data aceasta, proiectul va avea finalitate și că nu va avea destinul pe care l-a avut Programul "Tomate", anul trecut, când s-au cheltuit 63 de milioane de lei, total inutil, pentru că deficitul comercial pentru tomate, anul trecut, a fost cu 20% mai mare decât în 2016, vom vota acest proiect de sprijin.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați văzut și așa cum s-a și menționat, acest proiect de lege, acum, supus reexaminării, excede cadrului reexaminării. Adică președintele a supus niște articole reexaminării și noi am reexaminat altele, am reexaminat mai mult. Deci sunt niște vicii procedurale.

Și, de asemenea, știți foarte bine că subvențiile, în Uniunea Europeană, în agricultură, sunt reglementate în cadrul european. Și este posibil ca noi să nici nu putem să facem aceste subvenții, pentru că ne împiedică Uniunea Europeană, pentru că ele sunt deja reglementate acolo și nu poți să schimbi cadrul concurențial oricum vrei tu.

Dar o problemă care nu a fost ridicată astăzi și pe care aș vrea să o ridic este talia acestor subvenții. Să înțeleagă toată lumea, veți vota, și în legea aceasta, și în legea următoare, un cadru total de peste jumătate de miliard de euro. Deci este vorba de 559 de milioane de euro, pe care îi vom da, ca subvenții, crescătorilor de porci și se pare că producătorilor de găini sau de alte animale. Ideea fiind că intervenim în economie, începem să găsim noi înșine, ca politicieni, să decidem noi cărui sector neproductiv trebuie să-i mai prelungim durata de viață. Și asta, evident, cu ce bani? Păi, cu bani publici, cu bani de la sectoarele de activitate care muncesc, produc valoare și plătesc taxe și impozite în România.

Voiam doar să vă spunem că noi considerăm că nu așa ar trebui să funcționeze o economie productivă. Nu așa funcționează o economie de piață. Și USR se va opune.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule deputat Năsui, într-adevăr, sunteți un economist bun și vă pricepeți la numere, dar nu prea mult la agricultură.

Fără să jignesc pe nimeni, agricultorii noștri au nevoie de sprijin. Și dacă este să investim în agricultura românească, o jumătate de miliard sau 500 de milioane de euro, cât ați spus dumneavoastră, cred că sunt necesari.

Unde merge această subvenție - să înțeleagă și românii? Merge în zonele de reproducție. Noi importăm tot ce înseamnă purceluși de îngrășare, din Ungaria sau din Polonia. Nu avem baze și ferme în care să facem material de reproducție suină.

Cred că este o propunere legislativă utilă și cred că România are nevoie. Într-adevăr, sunt mulți bani, sunt din bani publici, dar sunt pentru agricultorii noștri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Păle.

 
   

Domnul Dănuț Păle:

Nu aș fi intervenit dacă colegul de la USR ar fi fost sincer. Președintele României a cerut două lucruri: să trecem 2018, nu 2017, că legea nu lucra retroactiv; și doi - dacă avem discuții cu Comisia Europeană. Ambele lucruri s-au făcut.

Eu vă spun doar atât. Că aceste ferme de reproducție înseamnă stabilitate și înseamnă un balon de oxigen pentru producătorii de cereale.

În acest moment, noi importăm purcelul cu 85 de euro. Dacă vom face aceste ferme de reproducție, costul va scădea la 45 de euro. Înmulțiți un milion de purcei cu 40 de euro și o să vedeți în cât timp facem ca această prevedere legislativă să fie extraordinar de bună pentru țara noastră.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
     

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită dreptul la replică.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Eu vi-l dau oricum, dar să-mi spuneți la început ce a fost ofensator.

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte,

S-a menționat faptul că n-am fost sincer.

Vă rog frumos să vă uitați pe raportul comisiei, pentru acest proiect de lege, și o să vedeți acolo că sunt amendamente care exced celor spuse de colegul dumneavoastră din Comisia pentru agricultură.

De altfel, discuția despre excederea acestui cadru al reexaminării a avut loc și în Comisia pentru buget, finanțe. Și, până la urmă, au fost lăsate lucrurile așa, pentru că s-a trecut la vot și ați trecut, cu tancul majorității parlamentare, peste procedură.

Dar, uitați-vă pe amendamente. Veți vedea că sunt amendamente care nu privesc aceste două puncte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Intervenții la anexe? Nu sunt.

Mulțumesc.

Vot final.

Stimați colegi,

Vă invit respectuos să luați parte la ședința de interpelări care va începe în următoarele 3 minute.

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După o scurtă pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună seara!

Deschid ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări, din data de 16 aprilie 2018.

Și vreau să întreb, pentru început, dacă din partea minorităților, domnul Miroslav Nicolae Petrețchi este în sală? Nu, nu este.

Așadar, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnule subsecretar de stat Angel Gheorghiu, vă rog, răspunsul în scris. Da?

Mulțumesc tare mult.

Dacă domnul Raețchi Ovidiu, din partea PNL, este în sală? Nu este în sală.

Din partea Ministerului Sănătății, îl rog pe domnul secretar de stat Dan Dumitrescu să dea răspunsul în scris.

Dacă doamna Cosma Lavinia-Corina, din partea USR, este în sală? Nu este în sală.

Așadar, tot din partea Ministerului Sănătății, îl rog pe domnul secretar de stat Dan Dumitrescu să dea răspunsul în scris.

Dacă din partea minorităților, domnul Grosaru Andi-Gabriel este în sală? Nu este în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor, atunci, domnule secretar de stat Ion Iordănescu, vă rog, răspunsul în scris.

Din partea USR, dacă domnul Benga Tudor-Vlad este în sală? Nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Transporturilor, domnule secretar de stat Ion Iordănescu, vă rog, răspunsul în scris.

Întreb din nou dacă domnul Raețchi Ovidiu este în sală, din partea PNL? Nu este.

Așadar, din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, domnule secretar de stat Adrian Marius Rîndunică, vă rog, răspunsul în scris.

Din partea PNL, dacă domnișoara deputat Mareș Mara este în sală? Nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnule secretar de stat Florin Horațiu Iura, vă rog, răspunsul în scris.

Mulțumesc.

Din partea PMP, dacă domnul Codreanu Constantin este în sală? Nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Afacerilor Externe, îl rog pe domnul secretar de stat Dănuț Sebastian Neculăescu să dea răspunsul în scris.

Mulțumesc tare mult.

 
  Laurențiu Nistor

Din partea PSD, dacă domnul Laurențiu Nistor este în sală? Este în sală.

Așadar, îl rog, din partea Ministerului Afacerilor Externe, pe domnul secretar de stat Dănuț Sebastian Neculăescu să prezinte poziția ministerului.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Dănuț Sebastian Neculăescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cu voia dumneavoastră - noi am răspuns și în scris domnului deputat -, aș vrea doar să spicuiesc aspectele cele mai importante cu privire la interpelarea dânsului.

Referitor la întrebarea privind situația cetățenilor români decedați în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat următoarele - și am să preiau acum practic cele mai importante aspecte.

Potrivit datelor statistice furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, instituție care centralizează actele de stare civilă întocmite de instituțiile române competente, inclusiv de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, în ultimii ani s-a înregistrat o medie anuală de circa 2.500 de decese ale cetățenilor români în străinătate.

Aceste date nu reflectă însă cifra reală a deceselor cetățenilor români, survenite în străinătate, întrucât în numeroase cazuri defuncții sunt înhumați sau incinerați în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea în actele de stare civilă românești sau folosesc actele de stare civilă străine care sunt permise pe teritoriul țării noastre. Iar în absența unor proceduri succesorale derulate în țară, familiile nu mai solicită practic acte de deces românești.

În cazurile de deces survenite în străinătate, misiunile diplomatice și oficiile consulare românești din străinătate acordă întreaga asistență consulară posibilă, în limitele, sigur că da, atribuțiilor și dreptului internațional în vigoare.

Legislația română în vigoare prevede prestarea cu titlu gratuit a anumitor servicii consulare, cum ar fi: înregistrarea primară a decesului, înscrierea în registrele de stare civilă românești a certificatelor de deces străine, eliberarea pașapoartelor mortuare, procurarea certificatelor de deces întocmite de autoritățile străine competente.

De asemenea, la solicitarea rudelor, aparținătorilor persoanelor decedate, personalul consular intervine pe lângă autoritățile statului de reședință, pentru întocmirea și, după caz, urgentarea formalităților legale aferente pe plan local pentru procurarea certificatelor medicale de constatare a deceselor.

Sub aspect financiar, în bugetul Ministerului Afacerilor Externe este prevăzut un fond special pentru gestionarea situațiilor de criză care afectează viața și sănătatea unui număr semnificativ de cetățeni români aflați în străinătate și este folosit în special în cazuri deosebite, cum ar fi: atentate teroriste, conflicte armate, accidente de proporții, calamități naturale sau alte dezastre. Acest fond poate fi utilizat inclusiv pentru repatrierea unor cetățeni români decedați în străinătate, în astfel de circumstanțe.

Așadar, intervenția Ministerului Afacerilor Externe, în cazurile specificate anterior, este posibilă numai cu titlu de excepție.

Un studiu realizat la nivelul Ministerului Afacerilor Externe arată că nici celelalte state membre ale Uniunii Europene nu alocă în bugetul public fonduri speciale pentru repatrierea în orice situație a propriilor cetățeni, deci doar pentru situații speciale.

În consecință, în practica internațională se consideră că statului nu i se pot transfera obligații decurgând din libera opțiune a cetățeanului care se află în străinătate.

Pe de altă parte, prestarea ajutoarelor sociale se fundamentează pe contribuția directă la bugetul public al asigurărilor sociale. Prin alocarea unor fonduri publice în scopul avut în vedere se poate ajunge la situații inechitabile în raport cu cetățenii români domiciliați în țară, situații care încalcă principiul, spunem noi, al suveranității sociale.

În orice caz, vrem să vă asigurăm că, în cadrul întâlnirilor pe care le avem, la nivelul Ministerul Afacerilor Externe, misiunile noastre, oficiile consulare, discutând cu membrii comunității românești din străinătate, în special cu mediul asociativ și cu presa de expresie românească din diaspora, reprezentanții noștri au insistat în mod constant asupra necesității încheierii unor asigurări de viață sau de călătorie care să prevadă și posibilitatea repatrierii în caz de deces, ca soluție optimă.

În orice caz, avem în vedere lansarea, în etapa următoare, a unei campanii ample de informare publică, pentru promovarea unui astfel de mesaj, eventual în parteneriat cu societățile de asigurare din România.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule Nistor Laurențiu, sunteți lămurit sau mai aveți vreo întrebare?

Vă rog, poftiți, este Guvernul dumneavoastră, domnule Nistor. Aveți tot dreptul, domnule președinte.

 
   

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru, dacă nu foloseați o frază, aproape ziceam că ați făcut un material deosebit, de excepție.

Dar când spuneți că nici alte state nu prevăd în bugetul ministerelor de externe sume necesare repatrierii persoanelor decedate, aceasta deranjează.

Prea mult luăm exemplul altor state. Prea mult luăm exemplul de slugă. Și cred că a venit momentul în care noi să nu mai luăm exemplele acestea și să facem ceea ce trebuie pentru noi.

De asemenea, v-aș recomanda ca, Ministerul Afacerilor Externe, în momentul în care avem cazuri de morți colective, în număr mai mare, ar fi bine să trimită, chiar de la București, oameni, pentru că dacă lăsăm numai pe seama Consulatului, se pare că nu prea se rezolvă bine.

Vreau să vă felicit și pentru modul cum ați acționat și în Cehia. Iar faptul că v-ați implicat și în Cehia, atât dumneavoastră, cât și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, este un lucru extraordinar.

Și, din păcate, nu o să spunem că ne putem bucura de necazul oamenilor, dar oamenii au mulțumit și mulțumesc Guvernului României pentru ce a făcut pentru ei.

Și aș vrea, ca Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Românilor de Pretutindeni, să insiste pe lângă Guvernul României, pentru ca sumele care sunt necesare familiilor care trebuie să se ocupe de cele rânduiești, de problemele de înmormântare, de problemele cu care se confruntă familia rămasă singură, să fie considerabile. Pentru că, altfel, numai ne facem că dăm sume și nu cred că mulțumim oamenii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule președinte.

Dacă domnul secretar de stat mai are vreun răspuns de dat, în urma acestor felicitări și aprecieri pe care le-a avut domnul președinte? Dumneavoastră nu mai aveți. Bun.

 
  Corneliu Bichineț

Domnul Bichineț este în sală.

Așadar, din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, îl avem pe domnul vicepreședinte ANSVSA, domnul Petcu Traian Constantin.

Vă rog, domnule Constantin.

   

Domnul Traian Constantin Petcu (secretar de stat, vicepreședinte ANSVSA):

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a adresei dumneavoastră nr. 3439 din 29 martie 2018, înregistrată la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, referitoare la întrebările formulate de domnul deputat Corneliu Bichineț, vă comunicăm următoarele. Sau, mai bine spus, răspunsul instituției noastre potrivit adreselor nr. 935 din 10 aprilie 2018 și nr. 1745 din 11 aprilie 2018, transmise de direcțiile tehnice de specialitate din cadrul Autorității.

La prima întrebare, referitoare la revendicările participanților la acțiunea de protest din data de 26 martie 2018, care pot fi soluționate în cursul anului 2018, vă comunicăm faptul că, în conformitate cu cele stabilite în urma întâlnirii care a avut loc între reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari din România, s-a hotărât constituirea unui grup de lucru, care își desfășoară activitatea în perioada 16 aprilie-20 aprilie 2018.

În cadrul acestui grup de lucru sunt analizate revendicările înaintate de reprezentanții medicilor veterinari, urmând ca aspectele semnalate să fie soluționate cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Țin să aduc la cunoștință, chiar astăzi, 16 aprilie 2018, orele 10,00, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a avut loc o ședință de lucru cu reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari din România, pe următoarele subiecte: majorarea tarifelor, contractele de concesiune și prestări servicii, respectiv Ordonanța de urgență nr. 70/2018.

Din partea Autorității au participat: domnul Gabriel Drăgan, director general al DGAIA, domnul Cristian Duicu, director general pe Siguranța și Sănătatea Animală, încă vreo câțiva directori.

Din partea Colegiului Medicilor Veterinari din România au participat: domnul președinte Viorel Andronie, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, domnul deputat Nechita Oros, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România și domnul doctor Florin Sangiu, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din județul Buzău.

În cadrul acestei ședințe, s-au concluzionat următoarele.

Referitor la majorarea tarifelor, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a solicitat Colegiului transmiterea elementelor de calcul comparativ și cuantificate valoric, cu denumirile conforme Hotărârii de Guvern nr. 1.156/2013.

Colegiul Medicilor Veterinari din România a confirmat că datele vor fi transmise Autorității Naționale Sanitare Veterinare, în această săptămână, respectiv în interiorul perioadei 16-20 aprilie 2018.

Referitor la contractele de concesiune și prestări servicii, Autoritatea a luat act de propunerile Colegiului Medicilor Veterinari și vom căuta soluții în acest sens.

Referitor la întrebarea a doua, acțiunile organizate în fiecare an de serviciile veterinare în perioada Sărbătorilor Pascale.

Vă comunicăm, pe această cale, că în perioadele premergătoare sărbătorilor, inclusiv a celor Pascale, când, în mod tradițional, consumul de alimente crește, în scopul prevenirii apariției toxiinfecțiilor alimentare, ANSVSA transmite tuturor direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, prin note de serviciu, instrucțiuni privind intensificarea controalelor specifice în vederea verificării condițiilor de igienă în care sunt produse depozitate, transportate și valorificate - carnea de miel, în cazul supus atenției, respectiv ouăle, precum și alte alimente de origine animală și nonanimală, destinate consumului uman.

Menționăm că rezultatele acestor controale, precum și măsurile dispuse sunt centralizate la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și sunt aduse la cunoștința publicului, prin mijloacele de informare în masă și prin intermediul unor comunicate de presă.

Precizăm, de asemenea, că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu are atribuții privind elaborarea unor politici de piață care să reglementeze prețurile produselor alimentare.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnul Bichineț.

Vă rugăm, domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Sunt foarte atent la răspunsurile date de reprezentanții Guvernului, fie ei secretari de stat - pentru că miniștrii nu onorează niciodată -, sau subsecretari. Și am sesizat că unii parlamentari sunt atât de extaziați, de mulțumiți de răspunsuri, încât îi felicită pe cei pe care i-au adus la rampă.

Eu, acum, sunt pus într-o situație mai dificilă, pentru că am lucrat cu domnul Petcu, o perioadă, Domnia Sa fiind înlocuitor aici al secretarului de stat, al președintelui de la ANSVSA. Și faptul că ne cunoaștem nu îmi dă dreptul să-l menajez. Și sper că îmi va mulțumi că i-am dat posibilitatea să se adreseze acestei săli goale, în Parlamentul României.

Domnule Petcu, răspunsurile sunt echilibrate, aproximativ cinstite, însă eu o să urmăresc dacă la întâlnirile dintre medicii veterinari - o parte dintre ei foști greviști - și reprezentanții ANSV se vor rezolva o parte - sper cât mai mult - din revendicările medicilor veterinari.

În rest, ce să spun? Evoluția dumneavoastră este absolut fulminantă. Din Bârlad s-au ridicat Alexandru Ioan Cuza - păstrând proporțiile - Gheorghe Gheorghiu-Dej, și acum dumneavoastră. Felicitări!

Să-i mulțumiți lui Titi Constantinescu că a avut mână bună, domnul primar.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Dacă domnul secretar de stat mai are vreo intervenție? Nu vreți să mai interveniți.

 
Prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Dacă nu mai aveți, domnule secretar de stat, trecem la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința din 16 aprilie.

Domnul Daniel Olteanu, din partea PNL? Nu este. A depus două interpelări în scris.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. Două interpelări în scris.

Doamna Raluca Turcan, o interpelare. Nu este.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. Patru interpelări. Este? Nu este.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. O interpelare.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți? Patru interpelări. Nu este.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie, USR. Șase interpelări.

Domnule Dobrovie, vă rog să citiți o interpelare, dacă doriți. Dacă nu doriți, rămân depuse în scris. Da?

     

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (din sală):

Da.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bun. Rămân depuse în scris.

Domnul Cristian Ghinea, USR? Trei interpelări. Nu este.

 
  Dumitru Lupescu

Domnul Dumitru Lupescu, USR, o interpelare.

Vă rog, domnule Lupescu, vă așteptăm.

   

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al muncii și justiției sociale, doamna Lia Olguța Vasilescu, și se numește "Cu ce v-au greșit militarii, doamnă ministru al muncii?".

S-a observat, în ultimul an, o preocupare constantă, manifestată față de pensiile speciale, preocupare motivată prin așa-zisa grijă față de inechitățile sociale și injustele pensii nesimțite.

Având în vedere acest aspect, în numele militarilor în rezervă, vă adresez următoarele întrebări, la care și eu, și ei așteptăm răspunsuri clare și la obiect.

Care a fost structura ministerului sau persoana cu răspundere care a introdus în Legea salarizării unitare fostul art. 40, care prevedea suspendarea actualizării pensiilor militare?

Cine a fost inițiatorul art. 7 din Ordonanța nr. 59/2017?

Dacă înainte de emiterea Ordonanței nr. 59 a fost efectuat vreun studiu de impact al art. 7 din ordonanță?

De ce dumneavoastră și ministerul pe care-l conduceți ați încălcat, doamnă ministru, principiul autonomiei, stipulat în Legea nr. 223/2015, care este bazată pe organizarea, conducerea și administrarea de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat, de către instituțiile din domeniul apărării naționale?

Dacă la emiterea Ordonanței nr. 59 s-a ținut cont de principiile unicității, legalității și recunoștinței, conținute în preambulul Legii nr. 223/2015?

Pe ce v-ați bazat afirmația, doamnă, că numai gradele mari au trecut în rezervă, în urma apariției Ordonanței nr. 59? Vă comunicăm că, în urma ordonanței, au trecut 846 de ofițeri și 988 de subofițeri.

Ce stimulare a stat la baza afirmației dumneavoastră că actualizarea pensiilor ar duce la o dublare a acestora?

Concret, solicit să ni se răspundă ce se știe la Ministerul Muncii despre următoarele aspecte:

Când au crescut ultima dată soldele militarilor?

Când a fost introdusă actualizarea pensiilor militare, după soldele activilor?

Care pensii militare au crescut cu 300%?

Ce inechități vor fi rezolvate în domeniul pensiilor militare, dacă prin înghețarea pensiilor la soldele activilor, diferențele între pensiile celor ieșiți înainte de 1990 vor fi de cinci ori mai mici decât ale celor care trec în rezervă în 2019?

Scopurile finale, atinse prin actuala structură a art. 58-60 din Ordonanța nr. 59, sunt: o economie la bugetul statului, pentru că, după cum se vede, prin procesul de actualizare început nu este vorba de o creștere, ci de o scădere a pensiilor; batjocorirea și umilirea militarilor armatei, singura structură ce nu poate protesta nici măcar pe scările instituției și căreia nimeni nu îi ia apărarea; decapitarea, înlocuirea conducerii armatei și a celorlalte structuri componente ale sistemului național de apărare.

Până atunci vă solicit, doamnă ministru, ca, în calitatea dumneavoastră de for inițiator al Ordonanțelor nr. 57/2015 și nr. 59/2017, să retrageți art. 40 din Ordonanța nr. 57 și art. 7 din Ordonanța nr. 59, așa cum ați procedat și cu art. 40 din Legea salarizării unitare.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul verbal și apoi în scris pe adresa Grupului parlamentar al USR din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Emil-Marius Pașcan

Din partea USR, domnul Sergiu Cosmin Vlad. Nu este. Are o interpelare.

Din partea neafiliaților, Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. Are patru interpelări.

Domnul Constantin Codreanu, PMP? Nu este. Are două interpelări.

Domnul Silviu Dehelean, din partea USR? Două interpelări. Nu este.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran, din partea PMP? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Emil-Marius Pașcan, din partea PMP? Trei interpelări.

Vă rog să citiți o interpelare.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună seara, distinși colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Teodor Meleșcanu, și, totodată, domnului Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene.

Obiectul interpelării: "Evitați o gafă impardonabilă. Protecția drepturilor minorităților naționale este apanajul Consiliului Europei, și nu al Uniunii Europene".

Domnilor miniștri,

Am aflat că domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, a trimis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii președinției consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 un proiect de document privind tematicile prioritare ale președinției României la Consiliul European.

Demersul vizează colectarea opiniilor parlamentarilor români, înainte ca documentul să fie supus validării consiliului interministerial, coordonat de prim-ministru.

Unul din punctele gândite de domnul Victor Negrescu, ca fiind o prioritate a președinției României la Consiliul European, se referă la protecția drepturilor minorităților naționale, invocându-se ca pretext faptul că legislația Uniunii Europene ar fi defazată, în comparație cu cea a Consiliului Europei.

Consider că această propunere, referitoare la protecția minorităților naționale, este nocivă pentru România, din următoarele motive.

Protecția drepturilor minorităților naționale este apanajul Consiliului Europei, și nu al Uniunii Europene, care nu are nicio competență în acest domeniu. Ungaria a încercat de mult timp să convingă în diverse moduri Uniunea Europeană să își asume atribuții pe linia protejării drepturilor minorităților naționale. O ultimă acțiune de acest gen se referă la proiectul inițiativei cetățenești europene "Minority Safe Pack", care vizează tocmai acest deziderat, adică realizarea unei legislații europene privind minoritățile naționale, punct de sprijin esențial, pe baza căruia Ungaria să inițieze mai apoi alte măsuri, la nivelul Uniunii Europene, în problematica minorităților. Cel mai probabil, unele dintre acestea urmăresc autonomia teritorială pe criterii etnice.

Mai mult, adoptarea unei legislații în privința minorităților în Uniunea Europeană ar deschide ușa manifestărilor extremiste și ar duce, pe termen mediu, la dezagregarea Uniunii, prin fragmentarea ei etnică, probleme care în urmă cu 100 de ani au declanșat Primul Război Mondial.

România dezavuează ideea de acordare de competențe Uniunii Europene în problematica minorităților naționale ori asumarea benevolă, din proprie inițiativă, a unui astfel de obiectiv al președinției României în 2019. Nu ar face decât să decredibilizeze statul român, demonstrând o lipsă evidentă de consecvență și chiar diletantism în abordarea unor probleme de asemenea anvergură. Sigur, argumentația este mai largă.

Vreau să închei.

Domnule ministru Teodor Meleșcanu,

Având în vedere bogata dumneavoastră experiență de diplomat și expert, întrucât ați reprezentat România în mai multe mandate de ministru pentru politica externă, vă întreb: cum îi este permis domnului Victor Negrescu să decidă individual și unilateral, propunând ca România să-și asume o asemenea sarcină neavenită, în condițiile în care este bine cunoscut faptul că țara noastră dezavuează asumarea de către Uniunea Europeană a competenței, pe problematica minorităților naționale?

Totodată, vă rog să mă informați care este poziția dumneavoastră oficială în această privință?

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Florin-Claudiu Roman

Din partea Grupului PNL, domnul Constantin Șovăială? Nu este. Are cinci interpelări.

Doamna Mara-Daniela Calista? Nu este. Trei interpelări.

Domnul Nicolae Neagu, PNL? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Florin-Claudiu Roman, trei interpelări.

Vă rog să citiți, domnule deputat, o interpelare.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am încercat varianta uzuală, cea în scris, pentru a comunica cu ministrul transporturilor. Este imposibil de povestit cu acest om foarte ocupat.

Am revenit cu o precizare, și este a treia oară când revin cu o solicitare de răspuns la o interpelare, în speranța că-l voi prinde cândva și pe domnul ministru în Parlament, de la această tribună, să-i pun niște întrebări simple. Sper că până atunci vom obține, totuși, răspuns la această problemă.

Stimate domnule ministru,

Anumite filmări apărute în mediul online demonstrează clar faptul că Autostrada 10, între nodurile Turda și Aiud, este pregătită pentru a primi traficul rutier.

De asemenea, conform informațiilor apărute în presă, în cadrul discuțiilor din ultimele luni, dintre CNAIR, constructorul "Porr" și consultantul de pe lotul IV, termenul pentru efectuarea recepției, la terminarea lucrărilor pe acest contract, a fost stabilit pentru 15 februarie 2018, zi la care oficialii companiei nu au ajuns pe șantier, deși promiseseră că vor efectua până la această dată testele necesare prin CESTRIN și că se vor prezenta cu rezultatele obținute.

Vorbim de 28,75 km de autostradă pe loturile III - Tirrena Scavi - și IV - Porr - care ar putea fi dați în folosință, deși se poate circula în perfectă siguranță cu viteza maximă permisă pe autostradă, atât pe tronsonul Decea-Turda, cât și pe tronsonul Decea-Aiud, acesta din urmă fiind gata încă de la finalul lunii noiembrie 2017.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă veți binevoi, care este data oficială la care estimați că se va putea circula pe loturile III și IV din Autostrada Sebeș-Turda?

Dacă au fost sesizate anumite probleme din cauza cărora nu putea fi făcută recepția acestor lucrări, de ce nu au fost notificate până în acest moment către constructor?

Care sunt explicit problemele pe care CNAIR le-a observat și din cauza cărora nu sunt recepționate lucrările respective?

Care sunt etapele, în viziunea ministerului pe care îl conduceți, pentru soluționarea acestei probleme stringente, astfel încât cetățenii să beneficieze cât mai rapid de bucata de autostradă dintre Turda și Aiud?

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Florin Roman.

O singură precizare, domnule președinte.

Vă repet, este a treia oară când aștept răspuns la o întrebare simplă. N-am făcut în viața vieții mele vreo plângere vreunui om, dar cred că domnul ministru Șova se apropie cu succes de calea abuzului în serviciu. Este inadmisibil ca la a treia cerere, pentru o chestiune atât de simplă să-ți bați joc de un deputat în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Ilie Toma

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota? Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Ilie Toma, trei interpelări. Vă rog să citiți, domnule deputat, o interpelare.

Vă așteptăm.

   

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

De fapt o să fac un rezumat al unei interpelări, care face obiectul unei întrebări și interpelări, în același timp, a Casei Naționale de Pensii Publice și a Ministerului Muncii și Justiției Sociale, și am să fac referire directă, aici, la așteptările pensionarilor hunedoreni, care, pe Legea nr. 192, își așteaptă recalcularea pensiilor, și din Legea nr. 155, unde apar niște discrepanțe între calcule. Se face referire directă la minerii din Valea Jiului. Și anume, celor cărora li s-au făcut calcule pe Legea nr. 155, iese cu aproximativ o treime mai mare valoarea pensiei și a punctului de pensie, decât celor cărora li se recalculează pe Legea nr. 192. Fapt care a adus mari nemulțumiri în rândul maselor de pensionari, în rândul asociațiilor de pensionari din Valea Jiului, și nu numai. Aici fac referire directă și la pensionarii siderurgiști din Hunedoara, și la pensionarii mineri din Valea Jiului, și la pensionarii de la Hidroconstrucția de pe Râul Mare Retezat, și la pensionarii de la CFR Simeria și alte importante noduri de cale ferată. Practic acoperă toată plaja de pensionari și din alte județe din țară, unde, în mod regulat, și în anii comunismului au avut industrie grea și sporuri de muncă.

Legea nr. 192 trebuia să acorde 50% spor pentru grupa I, respectiv grupa specială, 25% spor pentru grupa a II-a, grupă deosebită, în condițiile în care s-ar fi împărțit la un stagiu de cotizare normal, și nu la un stagiu de cotizare așa cum apare din ordonanța blestemată, Ordonanța nr. 291, care bulversează, practic, calculul sistemului de pensii pe Legea nr. 192.

Și întotdeauna am făcut referire. Singura problemă de acolo este numitorul, și anume stagiul de cotizare, care - din punctul meu de vedere, al unui reprezentant al pensionarilor din județul Hunedoara, să spunem un simplu deputat, că așa mă și consider, și am promis întotdeauna că le voi ține partea, evident, în ceea ce reprezintă legalitatea, stagiul de cotizare luat la calculul pensiei, din punctul meu de vedere - nu a fost cel corect la vremea respectivă, a fost pus, așa, de foștii președinți ai caselor naționale de pensii publice, în derizoriu, lăsat un pic la voia întâmplării, deși se spunea că stagiul de cotizare luat în considerare la recalcularea pensiilor va fi cel din Legea nr. 263 sau cel legal constituit.

Din punctul nostru de vedere, al Grupului de parlamentari ai PSD, ai județului Hunedoara, nu este cel corect luat în considerare. Noi am reformulat acest articol de lege și chiar cu mai multe amendamente am venit și am semnalat, în nenumărate rânduri, împreună cu colegii parlamentari ai Grupului PSD, că după recalculare pensiile scad, și am inițiat chiar o propunere de modificare a alin. (3) art. 169 din Legea nr. 263/2010, și astfel am spus: "La calculul punctajului mediu anual se utilizează stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, aferent pensiei cuvenite sau aflată în plată la data recalculării".

Ce înseamnă aceasta? Am să vă dau un exemplu, chiar două: pentru un simplu miner, stagiul de cotizare, luat în calcul din Legea nr. 155, este de 20 de ani pentru cei la cărora li se recalculează, iar în Legea nr. 192 este de 30 de ani. Urgent, numitorul fiind mai mare, cuantumul pensiei este mai mic.

Prin urmare, vă rog să veniți în sprijinul pensionarilor hunedoreni și să susțineți propunerea, de altfel foarte dreaptă și justă, de includere în noua Lege a pensiilor, formularea: "La calculul punctajului mediu anual se utilizează stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, aferent pensiei cuvenite, sau aflată în plată la data recalculării".

Și vă mai fac încă o mică precizare. Deja au început procesele de recalculare a pensiilor, pe Legea nr. 192, și li s-a dat deja câștig de cauză. Tribunalele din județul Hunedoara au dat deja primele zece decizii, mi se pare, care sunt favorabile pensionarilor.

Se aduce, evident, un surplus de consum la buget, un surplus de cheltuieli - cheltuielile de judecată, cheltuielile de executor judecătoresc și toate cele..., conform legilor în vigoare.

Pe de altă parte, așa cum s-a discutat de atâtea ori, vă rog să susțineți, pentru noua Lege a pensiilor, și alte două propuneri foarte drepte, și anume școala profesională să fie luată ca stagiu de cotizare la stabilirea punctajului de pensie și să fie luat în calcul doar pe baza diplomei de absolvire, pentru că la momentul actual li se cer anumite adeverințe, dacă la vremea respectivă au avut contract de muncă, și nu de școlarizare, dacă au plătit CAS. Vă dați seama, majoritatea sunt pensionari, aproape în ultima perioadă a vieții dânșilor, pentru că este o vârstă naturală și este o vârstă la care nu prea se mai poate aștepta. Unde să umble acești oameni, în țară, să-și caute școlile profesionale, care unele nici nu mai există, nu mai există arhivele, nu mai pot demonstra, așa cum v-am spus în interpelare.

Și o altă reglementare. Acordul global să fie luat în calcul la determinarea punctajului de pensie, pe baza adeverințelor eliberate de entitățile economice. În acest moment acordul global nu este luat la calculul pensiei, este luat la calculul pensiei doar salariul tarifar brut înscris în carnetul de muncă la vremea respectivă.

Acordul global a adus bani, se fac afirmații și se fac și demonstrații pe baza unor acte, evident, semnate și ștampilate, parafate de entitatea economică respectivă, la care a lucrat pensionarul, prin care demonstrează că au plătit la vremea respectivă CAS.

Deci, sunt două probleme foarte importante: școala profesională și acordul global, iar a treia, această recalculare a pensiilor din Legea nr. 192.

Mulțumesc.

Aștept un răspuns favorabil.

Încă o dată, toate cele bune!

Deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma.

Îmi cer scuze dacă am depășit...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Cu mare drag, pentru dumneavoastră alocăm timp suplimentar.

 
  Cătălin-Ioan Nechifor

Din partea PSD, domnul deputat Neculai Iftimie? Nu este. Are trei interpelări.

Doamna Georgeta-Carmen Holban? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Florinel Stancu? Nu este. Trei interpelări.

Mergem mai departe.

Domnul Andrei Nicolae, tot din partea PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul Ioan-Sorin Roman, din partea PSD. Două interpelări. Nu este.

Domnul Laurențiu Nistor, o interpelare. Nu este.

Domnul Florin Iordache, o interpelare. Nu este.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu, din partea PSD, o interpelare. Nu este.

Domnul Cornel Itu, PSD, o interpelare. Nu este.

Domnul Florin Popa, din partea PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor, din partea PSD.

Vă rugăm, domnule deputat. Așteptăm cu interes.

   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica-Vasilica Dăncilă.

Stimată doamnă prim-ministru,

Anul acesta România va fi din nou evaluată de către Comisia Europeană, prin intermediul așa-numitului Raport de țară, primul dintre ele fiind elaborat în noiembrie 1999, la doar patru ani de la momentul în care România a depus cererea oficială de integrare la Uniunea Europeană.

Sunt ani și ani de muncă în comun, atât din partea română, cât și din partea europeană, au fost și plusuri, au fost și minusuri, însă drumul României a continuat să fie ireversibil, în integrarea în structurile Uniunii.

Au fost, de-a lungul timpului, poziții pertinente care reflectau realitățile societății românești, dar, în egală măsură, au fost și anumite aspecte care păreau să fie mai degrabă prea puțin fundamentate și discutate cu reprezentanții Guvernului, indiferent care a fost acesta. Am în vedere, în acest sens, inclusiv instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare, care a fost stabilit să prevină sau să remedieze deficiențele din domenii precum siguranța alimentelor, fonduri agricole, dar mai ales reforma sistemului judiciar și, sigur, lupta împotriva corupției.

Am acceptat acest mecanism - sau, ca să vorbesc în termeni europenei, acest "stick and carrot" -, prin care orice punct de vedere critic formulat de către Comisia Europeană, la adresa României, să fie acceptat fără nicio rezervă de către partea noastră.

În urmă cu câteva zile am participat la dezbaterea organizată de către delegația Comisiei Europene la București, ocazie cu care s-a vorbit despre Raportul de țară pe anul anterior și am observat foarte multe nuanțe în care comisia zugrăvește progresul țării noastre, cu bune și cu rele. Comisia remarcă puternica creștere economică, consideră progresul înregistrat în multe domenii, inclusiv în sănătatea publică, chiar dacă nu este încă la nivel european, dar critică, în același timp, modelul de creștere economică, ca fiind prea mult bazat pe consum, considerând că nivelul de investiții în anul anterior, situat la doar 23% din PIB, este datorat în mare măsură mediului privat.

Este remarcată și rata redusă de 4,9% a șomajului și, în același timp, se consideră că disparitățile și inechitățile sociale cresc, iar, din păcate, unul dintre cei mai dureroși indicatori statistici este acela că unul din doi copii din România riscă să trăiască în sărăcie.

Cu toate acestea, comisia recunoaște faptul că în anul precedent s-au petrecut mutații importante pe piața muncii, dar acest lucru nu-l consider tocmai pozitiv și citez: "Creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută de majorarea cu 16% a salariului minim pe economie și de majorări salariale în sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației, dacă nu vor fi însoțite de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității".

Prin urmare, doamnă prim-ministru Viorica-Vasila Dăncilă, vă adresez rugămintea să-mi furnizați toate Rapoartele de țară realizate de către Comisia Europeană până în prezent și să vă exprimați un punct de vedere referitor la modul în care țara noastră a fost tratată prin acest instrument de către comisie, în comparație cu celelalte state membre.

Deputat al PSD, Cătălin-Ioan Nechifor.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Marilena-Emilia Meiroșu

Din partea PNL, domnul Cristinel Romanescu? Nu este. Are o interpelare.

Din partea PSD, doamna Roxana Mînzatu? Nu este. O interpelare.

Din partea PSD, doamna Oana Vlăducă? O interpelare depusă.

Tot din partea PSD, doamna Marilena-Emilia Meiroșu.

Vă rog, doamnă deputat, aveți o interpelare.

   

Doamna Marilena-Emilia Meiroșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru al educației, Valentin Popa.

Subiectul interpelării: "Disciplinele identitare, în lumina Centenarului Marii Uniri".

Un moment definitoriu în istoria poporului român va reprezenta Centenarul Marii Uniri, ce va fi sărbătorit în decembrie 2018.

În acest context, se impune să ne întrebăm dacă sunt pregătiți tinerii noștri din punct de vedere al cunoașterii istoriei propriei noastre țări. Au fost ei oare educați să promoveze politica identității naționale, politica adevărului istoric și politica recunoașterii valorilor?

Ca dascăl, deputat al Parlamentului României, am datoria de a analiza și de a da curs unor atenționări primite din partea profesorilor consacrați în domeniul privind calitatea informației cuprinsă în manualele de istorie, atât în ciclul gimnazial, cât și în cel liceal.

Colegii mei mi-au semnalat numeroase inadvertențe referitoare la conținutul manualelor și ale programei de istorie.

Redau mai jos câteva dintre întrebările adresate de către profesioniștii în domeniu și solicit oficial un punct de vedere al conducerii Ministerului Educației Naționale, cu rugămintea de a-și manifesta disponibilitatea pentru o întâlnire publică cu persoanele direct implicate.

În urma răspunsului primit, prin adresa Ministerului Educației Naționale nr. 9.446 din 28 august 2017, la memoriul intitulat "Reintroduceți istoria românilor în școală", în anul Centenarului Marii Unirii am observat faptul, extrem de regretabil, de altfel, că funcționarii Ministerului Educației refuză cu obstinație asumarea identității naționale în învățământul public, chiar și în preajma Centenarului României.

De asemenea, se trece sub tăcere situația catastrofală de la liceu, unde istoria națională a fost în mod practic desființată, prin integrare, tematizare, demitizare, unde nu există teme legate de Războiul Reîntregirii și Marea Unire, situație care va fi menținută până cel puțin în anul 2024.

Când funcționarii ministeriali vorbesc de lipsa sintagmei "Istoria românilor", pentru că în planurile-cadru ea a fost înlocuită de denumirea generică de "Istorie", Domniile Lor dovedesc că nu au înțeles sau că nu vor să înțeleagă statutul istoriei românilor, ca disciplină identitară, statut diferit de al altor discipline de învățământ, precum matematica și biologia, discipline la care dumnealor fac referire.

Oare de ce este atât de refuzată titulatura de "Istorie a românilor" la clasa a VIII-a, unde sunt temele de istorie națională, menținându-se titulatura generică de "Istorie"? De ce trebuie ascunsă, mascată, disimulată identitatea românească, în cazul unei discipline identitare, așa cum este "Istoria românilor"? De ce nu se procedează la fel și cu istoriile minorităților?

Așa înțelege Ministerul Educației să asigure asumarea, promovarea și păstrarea identității naționale, în preajma Centenarului, prin chiar refuzul afirmării identității naționale?!

Reamintim, în acest context, că România a ajuns să dețină un record de a fi singurul stat membru al UE, care apare în statisticile Consiliului Europei cu o medie de o oră de istorie pe săptămână, în timp ce celelalte state membre au două și patru ore de istorie pe săptămână.

Reintroducerea titulaturii disciplinei "Istoria românilor", în loc de "Istorie", în planurile-cadru, este obligatorie, deoarece această disciplină este una a identității, alături de "Limba română", "Geografia României" și "Limba latină".

Consider că realizarea unui parteneriat sustenabil între Ministerul Educației Naționale, Academia Română și federațiile sindicatelor din educație va permite discutarea și rezolvarea situației privitoare la toate disciplinele identitare: "Limba română", "Istoria românilor", "Geografia României", "Limba latină".

Date fiind cele prezentate, vă adresez, domnule ministru, rugămintea de a identifica o soluție optimă pentru rezolvarea situației.

Totodată, fac precizarea că această problemă este întâlnită la nivel național, motiv pentru care consider oportună o dezbatere publică, la care să fie prezente toate părțile implicate.

Vă mulțumesc.

Deputat de Brăila, Emilia Meiroșu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Din partea Grupului PSD, doamna Simona Bucura-Oprescu? Nu este. Are două interpelări.

Domnul Tudor Ciuhodaru, două interpelări. Nu este.

Din partea PNL, doamna Viorica Cherecheș? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Pavel Popescu, PNL, o interpelare. Nu este.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, trei interpelări.

Vă rog să citiți o interpelare.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru al cercetării și inovării, Nicolae Burnete.

Obiectul interpelării: "Locul României în Uniunea Europeană în ceea ce privește cercetarea și nivelul bugetar pentru cercetare, analiză comparativă".

Domnule ministru,

Inovarea a fost plasată în centrul strategiei Uniunii Europene privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Statele membre sunt încurajate să investească 3% din PIB în cercetare și dezvoltare până în 2020 - 1% din fonduri publice și 2% din fonduri private.

Uniunea urmărește să creeze un spațiu european de cercetare, care să le permită cercetătorilor să lucreze în orice țară membră, iar cooperarea transfrontalieră să fie sprijinită și încurajată.

Din acest punct de vedere, vă rog să-mi comunicați cum apreciați că se plasează România în interiorul Uniunii Europene în ceea ce privește cercetarea și nivelul bugetar pentru cercetare, precum și dacă ați efectuat o analiză comparativă referitoare la institutele de cercetare agricolă la nivel național și de ramură.

De asemenea, doresc să cunosc în detaliu structura de salarizare a personalului științific din institutele de cercetare agricole.

De asemenea, am mai adresat o interpelare Ministerului Agriculturii și încă una Ministerului Sănătății, pe alte teme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Din partea PSD, doamna Beatrice Tudor? Nu este. A depus o interpelare.

Domnul Bogdan Rodeanu, din partea USR? Nu este. A depus o interpelare.

Domnul Vlad-Emanuel Duruș, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al finanțelor publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici.

Stimate domnule ministru,

Vin în fața dumneavoastră cu un subiect ridicat de mai mulți cetățeni din județul Maramureș, al cărui deputat sunt. Este vorba de taxa pe valoarea adăugată aplicată pentru serviciul de canalizare, prestat de societățile de furnizare și prestare a serviciilor de apă/canal. Taxa pe valoarea adăugată este, în acest caz, de 19%, în timp ce pentru serviciul de alimentare cu apă, taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la 9%.

Prima impresie este de a nu accepta nicio discuție pe subiect, considerând procentul absolut justificat, pentru că vorbim de un serviciu. Doar că acest serviciu este unul complementar celui de furnizare a apei, prestat de aceeași societate și cuprins în aceeași factură. Ar fi o chestiune practică, aplicată de Ministerul Finanțelor, a unei cote de TVA sub cea generală.

Înainte de a face această interpelare am avut o discuție cu administrația societății prestatoare a serviciului de apă/canal în Maramureș și s-a apreciat că măsura este oportună și utilă furnizorilor. Scăderea TVA la 9% este și în interesul populației, care ar achita costuri mai mici.

Vă cer, domnule ministru, să nu respingeți din start discuția despre reducerea TVA pentru acest serviciu la 9%. Reducerea este justificată prin ceea ce înseamnă, în fapt, acest serviciu de canalizare și la ce se raportează cota de TVA.

Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale, așa cum definește Legea nr. 51/2006. Individualizat, serviciul de canalizare are ca scop principal colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate, de la utilizatori la stațiile de epurare. Tariful la serviciul de canalizare se stabilește raportat la cantitatea estimată de apă care ajunge în canalizare.

Fiecare dintre societățile de furnizare/prestare a serviciilor de apă își estimează cantitatea de apă ajunsă în canal. Procentul variază între 95% și 100%. Această apă a fost tarifată deja cu un TVA de 9%. Unui procent, între 95% și 100%, din această apă i se aplică încă un TVA, de 19%, ceea ce înseamnă că TVA din apa care ajunge la utilizatori este de 28% și numai sub 5% din apa furnizată de societățile de profil are cu adevărat un TVA de 9%.

Având în vedere cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să dezvoltați punctul dumneavoastră de vedere legat de dubla impozitare, diferențiată, a serviciului unitar de apă/canal, raportat la același produs, respectiv apa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihaela Huncă

Din partea PSD, doamna Aida Căruceru? Nu este. O interpelare.

Doamna Mihaela Huncă, o interpelare.

Vă rugăm, doamnă deputat.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea se adresează domnului ministru Valentin Popa, de la Ministerul Educației Naționale.

Obiectul interpelării: "Remedierea situațiilor privind evaluările eronate efectuate asupra inspectorului școlar general, inspectorilor generali adjuncți și a directorilor caselor corpului didactic".

Stimate domnule ministru,

Având în vedere deficiențele identificate de către Corpul de control al ministrului, în urma controlului efectuat în perioada 20 - 23 februarie, cu tema "Verificarea respectării metodologiei privind evaluarea activității manageriale, desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți, din inspectoratele școlare, și directorii Caselor Corpului Didactic", vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile concrete adoptate până în acest moment și ce decizii urmează să adoptați pentru remedierea situației prin care a fost afectată cariera, imaginea și moralitatea personalului din sistemul de educație?

Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Educației Naționale, în urma verificării realizate de Corpul de control al ministrului, au fost depistate următoarele nereguli care au dus la vicierea procesului de evaluare.

Au fost folosite formulare de evaluare care nu se regăsesc în ordinul de ministru, ce reglementează procesul de evaluare. Din formularele utilizate în procesul de evaluare lipsește rubrica de "Autoevaluare".

Totalul punctajului de pe unele fișe de evaluare a fost calculat greșit, astfel încât calificativele acordate au fost eronate, persoana evaluată obținând un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect.

În alte cazuri, s-a ajuns la situații aberante, în care punctajul acordat depășește punctajul maxim de 100 de puncte.

Evaluarea directorilor Caselor Corpului Didactic nu a fost realizată, în fapt, de către comisia unică de evaluare, asumându-se rezultatele unei evaluări anterioare.

Din informațiile publice, prezentate de instituția pe care o conduceți, am constatat că ați luat o serie de măsuri, concretizate prin: anularea evaluării realizate asupra activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți și directorii Caselor Corpului Didactic; reluarea procesului de evaluare, după revizuirea metodologiei de evaluarea; efectuarea de cercetări asupra faptelor care au condus la vicierea procesului de evaluare, în vederea stabilirii răspunderii disciplinare a persoanelor care se vor dovedi vinovate.

În urma aspectelor prezentate și a faptului că mă aflu printre inspectorii școlari generali care au fost afectați în urma procesului de evaluare privind activitatea managerială, pe anul școlar 2016-2017, vă solicit să-mi transmiteți rezultatele obținute în urma reluării procesului de evaluare, realizat de către Ministerul Educației Naționale.

Solicit răspuns în scris.

Deputat Mihaela Huncă, PSD.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Angelica Fădor

Din partea USR, domnul Claudiu Năsui? Nu este. Trei interpelări.

Domnul Dan Barna, USR, patru interpelări. Nu este.

Doamna Angelia Fădor, din partea PNL.

Vă rugăm, doamnă deputat, poftiți.

   

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este "Diminuarea salariilor nete ale personalului medical de la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret din județul Suceava".

Prin prezenta, doresc să vă semnalez o situație extrem de neplăcută, prezentă la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, situat în orașul Siret, județul Suceava, referitoare la impactul pe care l-a avut aplicarea Legii nr. 153/2017 și noul regulament de sporuri asupra mai multor categorii de salariați ai acestui spital.

Spitalul de Psihiatrie din Siret este al doilea, ca mărime, din Moldova, are 210 paturi și 167 de angajați. Specificul acestui sector de activitate este faptul că sporurile sunt foarte mari în prezent, procentul per spital este de 82,61%, rezultând per total ordonator principal de credite un spor de 41,86%.

În conformitate cu art. 25 din Legea nr. 153/2018, sporurile salariale nu pot depăși 30% per total ordonator de credite. În consecință, se micșorează valoarea totală aferentă sporurilor, de la 502.801 lei, la 335.007 lei, astfel sporurile s-au diminuat cu suma de 167.794 lei. Raportat la numărul total de angajați, rezultă, în medie, pe lună, o diminuare pe un singur salariat de 1.002 lei.

De aceste diminuări efective ale salariului net, față de luna precedentă, au avut parte următoarele categorii de angajați, după cum urmează: infirmieri, bucătari, cei de la spălătorie, șoferii, angajații birourilor, dar și asistenții sociali.

Pe de altă parte, medicii și asistenții medicali au câștigat efectiv la salariu, motivat de creșterea cu 30% a salariilor de bază, dar au pierdut, în medie, din sporuri, între 1.500 lei și 2.500 de lei.

Doresc să precizez, de asemenea, că, ținând cont de aplicarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 153/2017, la Spitalul de Psihiatrie din Siret s-a realizat o mare inechitate salarială între categoriile profesionale, la nivel de spital, care a dus la scăderi mari de salarii, cu venituri mult mai mici decât în luna decembrie 2017 pentru personalul auxiliar sanitar, alt personal medical și TESA.

Nemulțumirea principală a cadrelor medicale ale Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret este aceea că pragul de 30% pe ordonatori principali de credite nu permite aplicarea unui regulament de sporuri echitabil pentru toate categoriile de salariați din sistem, fapt care va duce la dezbinarea echipei medicale și va determina plecarea medicilor, a asistenților medicali și a celuilalt personal medical din spital, iar din toată această situație scăpată de sub control să nu uităm că pacienții vor fi cei care vor avea cel mai mult de suferit.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă rog să-mi comunicați cum a fost posibil ca prevederi ale Legii nr. 153/2017 să discrimineze, în continuare, o parte importantă a lucrătorilor din sistemul sanitar și ce soluții identificați pentru acești angajați ai Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, astfel încât să le fie compensate aceste consistente pierderi de venituri?

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris.

Deputat al PNL de Suceava, Angelica Fădor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim tare mult, doamnă deputat.

Din partea USR, domnul Iulian Bulai, două interpelări. Nu este.

Tot din partea USR, domnul Pop Tudor Rareș, o interpelare. Nu este.

Domnul Eugen Tomac, din partea PMP? O interpelare. Nu este.

Domnul Cătălin Cristache, din partea PMP? O interpelare. Nu este.

Așadar, declar închisă lista deputaților pentru interpelări din data de 16 aprilie 2018.

Vă mulțumesc foarte mult.

O seară frumoasă vă doresc!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,08.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 16 august 2018, 17:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro