Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/23-04-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-09-2018
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 16-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2018

13. Prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

    ................................................
 

Dacă nu mai aveți, domnule secretar de stat, trecem la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința din 16 aprilie.

Domnul Daniel Olteanu, din partea PNL? Nu este. A depus două interpelări în scris.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. Două interpelări în scris.

Doamna Raluca Turcan, o interpelare. Nu este.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. Patru interpelări. Este? Nu este.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. O interpelare.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți? Patru interpelări. Nu este.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie, USR. Șase interpelări.

Domnule Dobrovie, vă rog să citiți o interpelare, dacă doriți. Dacă nu doriți, rămân depuse în scris. Da?

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (din sală):

Da.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bun. Rămân depuse în scris.

Domnul Cristian Ghinea, USR? Trei interpelări. Nu este.

 
Dumitru Lupescu

Domnul Dumitru Lupescu, USR, o interpelare.

Vă rog, domnule Lupescu, vă așteptăm.

 

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al muncii și justiției sociale, doamna Lia Olguța Vasilescu, și se numește "Cu ce v-au greșit militarii, doamnă ministru al muncii?".

S-a observat, în ultimul an, o preocupare constantă, manifestată față de pensiile speciale, preocupare motivată prin așa-zisa grijă față de inechitățile sociale și injustele pensii nesimțite.

Având în vedere acest aspect, în numele militarilor în rezervă, vă adresez următoarele întrebări, la care și eu, și ei așteptăm răspunsuri clare și la obiect.

Care a fost structura ministerului sau persoana cu răspundere care a introdus în Legea salarizării unitare fostul art. 40, care prevedea suspendarea actualizării pensiilor militare?

Cine a fost inițiatorul art. 7 din Ordonanța nr. 59/2017?

Dacă înainte de emiterea Ordonanței nr. 59 a fost efectuat vreun studiu de impact al art. 7 din ordonanță?

De ce dumneavoastră și ministerul pe care-l conduceți ați încălcat, doamnă ministru, principiul autonomiei, stipulat în Legea nr. 223/2015, care este bazată pe organizarea, conducerea și administrarea de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat, de către instituțiile din domeniul apărării naționale?

Dacă la emiterea Ordonanței nr. 59 s-a ținut cont de principiile unicității, legalității și recunoștinței, conținute în preambulul Legii nr. 223/2015?

Pe ce v-ați bazat afirmația, doamnă, că numai gradele mari au trecut în rezervă, în urma apariției Ordonanței nr. 59? Vă comunicăm că, în urma ordonanței, au trecut 846 de ofițeri și 988 de subofițeri.

Ce stimulare a stat la baza afirmației dumneavoastră că actualizarea pensiilor ar duce la o dublare a acestora?

Concret, solicit să ni se răspundă ce se știe la Ministerul Muncii despre următoarele aspecte:

Când au crescut ultima dată soldele militarilor?

Când a fost introdusă actualizarea pensiilor militare, după soldele activilor?

Care pensii militare au crescut cu 300%?

Ce inechități vor fi rezolvate în domeniul pensiilor militare, dacă prin înghețarea pensiilor la soldele activilor, diferențele între pensiile celor ieșiți înainte de 1990 vor fi de cinci ori mai mici decât ale celor care trec în rezervă în 2019?

Scopurile finale, atinse prin actuala structură a art. 58-60 din Ordonanța nr. 59, sunt: o economie la bugetul statului, pentru că, după cum se vede, prin procesul de actualizare început nu este vorba de o creștere, ci de o scădere a pensiilor; batjocorirea și umilirea militarilor armatei, singura structură ce nu poate protesta nici măcar pe scările instituției și căreia nimeni nu îi ia apărarea; decapitarea, înlocuirea conducerii armatei și a celorlalte structuri componente ale sistemului național de apărare.

Până atunci vă solicit, doamnă ministru, ca, în calitatea dumneavoastră de for inițiator al Ordonanțelor nr. 57/2015 și nr. 59/2017, să retrageți art. 40 din Ordonanța nr. 57 și art. 7 din Ordonanța nr. 59, așa cum ați procedat și cu art. 40 din Legea salarizării unitare.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul verbal și apoi în scris pe adresa Grupului parlamentar al USR din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Emil-Marius Pașcan

Din partea USR, domnul Sergiu Cosmin Vlad. Nu este. Are o interpelare.

Din partea neafiliaților, Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. Are patru interpelări.

Domnul Constantin Codreanu, PMP? Nu este. Are două interpelări.

Domnul Silviu Dehelean, din partea USR? Două interpelări. Nu este.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran, din partea PMP? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Emil-Marius Pașcan, din partea PMP? Trei interpelări.

Vă rog să citiți o interpelare.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună seara, distinși colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Teodor Meleșcanu, și, totodată, domnului Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene.

Obiectul interpelării: "Evitați o gafă impardonabilă. Protecția drepturilor minorităților naționale este apanajul Consiliului Europei, și nu al Uniunii Europene".

Domnilor miniștri,

Am aflat că domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, a trimis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii președinției consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 un proiect de document privind tematicile prioritare ale președinției României la Consiliul European.

Demersul vizează colectarea opiniilor parlamentarilor români, înainte ca documentul să fie supus validării consiliului interministerial, coordonat de prim-ministru.

Unul din punctele gândite de domnul Victor Negrescu, ca fiind o prioritate a președinției României la Consiliul European, se referă la protecția drepturilor minorităților naționale, invocându-se ca pretext faptul că legislația Uniunii Europene ar fi defazată, în comparație cu cea a Consiliului Europei.

Consider că această propunere, referitoare la protecția minorităților naționale, este nocivă pentru România, din următoarele motive.

Protecția drepturilor minorităților naționale este apanajul Consiliului Europei, și nu al Uniunii Europene, care nu are nicio competență în acest domeniu. Ungaria a încercat de mult timp să convingă în diverse moduri Uniunea Europeană să își asume atribuții pe linia protejării drepturilor minorităților naționale. O ultimă acțiune de acest gen se referă la proiectul inițiativei cetățenești europene "Minority Safe Pack", care vizează tocmai acest deziderat, adică realizarea unei legislații europene privind minoritățile naționale, punct de sprijin esențial, pe baza căruia Ungaria să inițieze mai apoi alte măsuri, la nivelul Uniunii Europene, în problematica minorităților. Cel mai probabil, unele dintre acestea urmăresc autonomia teritorială pe criterii etnice.

Mai mult, adoptarea unei legislații în privința minorităților în Uniunea Europeană ar deschide ușa manifestărilor extremiste și ar duce, pe termen mediu, la dezagregarea Uniunii, prin fragmentarea ei etnică, probleme care în urmă cu 100 de ani au declanșat Primul Război Mondial.

România dezavuează ideea de acordare de competențe Uniunii Europene în problematica minorităților naționale ori asumarea benevolă, din proprie inițiativă, a unui astfel de obiectiv al președinției României în 2019. Nu ar face decât să decredibilizeze statul român, demonstrând o lipsă evidentă de consecvență și chiar diletantism în abordarea unor probleme de asemenea anvergură. Sigur, argumentația este mai largă.

Vreau să închei.

Domnule ministru Teodor Meleșcanu,

Având în vedere bogata dumneavoastră experiență de diplomat și expert, întrucât ați reprezentat România în mai multe mandate de ministru pentru politica externă, vă întreb: cum îi este permis domnului Victor Negrescu să decidă individual și unilateral, propunând ca România să-și asume o asemenea sarcină neavenită, în condițiile în care este bine cunoscut faptul că țara noastră dezavuează asumarea de către Uniunea Europeană a competenței, pe problematica minorităților naționale?

Totodată, vă rog să mă informați care este poziția dumneavoastră oficială în această privință?

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Florin-Claudiu Roman

Din partea Grupului PNL, domnul Constantin Șovăială? Nu este. Are cinci interpelări.

Doamna Mara-Daniela Calista? Nu este. Trei interpelări.

Domnul Nicolae Neagu, PNL? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Florin-Claudiu Roman, trei interpelări.

Vă rog să citiți, domnule deputat, o interpelare.

Mulțumesc.

 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am încercat varianta uzuală, cea în scris, pentru a comunica cu ministrul transporturilor. Este imposibil de povestit cu acest om foarte ocupat.

Am revenit cu o precizare, și este a treia oară când revin cu o solicitare de răspuns la o interpelare, în speranța că-l voi prinde cândva și pe domnul ministru în Parlament, de la această tribună, să-i pun niște întrebări simple. Sper că până atunci vom obține, totuși, răspuns la această problemă.

Stimate domnule ministru,

Anumite filmări apărute în mediul online demonstrează clar faptul că Autostrada 10, între nodurile Turda și Aiud, este pregătită pentru a primi traficul rutier.

De asemenea, conform informațiilor apărute în presă, în cadrul discuțiilor din ultimele luni, dintre CNAIR, constructorul "Porr" și consultantul de pe lotul IV, termenul pentru efectuarea recepției, la terminarea lucrărilor pe acest contract, a fost stabilit pentru 15 februarie 2018, zi la care oficialii companiei nu au ajuns pe șantier, deși promiseseră că vor efectua până la această dată testele necesare prin CESTRIN și că se vor prezenta cu rezultatele obținute.

Vorbim de 28,75 km de autostradă pe loturile III - Tirrena Scavi - și IV - Porr - care ar putea fi dați în folosință, deși se poate circula în perfectă siguranță cu viteza maximă permisă pe autostradă, atât pe tronsonul Decea-Turda, cât și pe tronsonul Decea-Aiud, acesta din urmă fiind gata încă de la finalul lunii noiembrie 2017.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă veți binevoi, care este data oficială la care estimați că se va putea circula pe loturile III și IV din Autostrada Sebeș-Turda?

Dacă au fost sesizate anumite probleme din cauza cărora nu putea fi făcută recepția acestor lucrări, de ce nu au fost notificate până în acest moment către constructor?

Care sunt explicit problemele pe care CNAIR le-a observat și din cauza cărora nu sunt recepționate lucrările respective?

Care sunt etapele, în viziunea ministerului pe care îl conduceți, pentru soluționarea acestei probleme stringente, astfel încât cetățenii să beneficieze cât mai rapid de bucata de autostradă dintre Turda și Aiud?

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Florin Roman.

O singură precizare, domnule președinte.

Vă repet, este a treia oară când aștept răspuns la o întrebare simplă. N-am făcut în viața vieții mele vreo plângere vreunui om, dar cred că domnul ministru Șova se apropie cu succes de calea abuzului în serviciu. Este inadmisibil ca la a treia cerere, pentru o chestiune atât de simplă să-ți bați joc de un deputat în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Ilie Toma

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota? Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Ilie Toma, trei interpelări. Vă rog să citiți, domnule deputat, o interpelare.

Vă așteptăm.

 

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

De fapt o să fac un rezumat al unei interpelări, care face obiectul unei întrebări și interpelări, în același timp, a Casei Naționale de Pensii Publice și a Ministerului Muncii și Justiției Sociale, și am să fac referire directă, aici, la așteptările pensionarilor hunedoreni, care, pe Legea nr. 192, își așteaptă recalcularea pensiilor, și din Legea nr. 155, unde apar niște discrepanțe între calcule. Se face referire directă la minerii din Valea Jiului. Și anume, celor cărora li s-au făcut calcule pe Legea nr. 155, iese cu aproximativ o treime mai mare valoarea pensiei și a punctului de pensie, decât celor cărora li se recalculează pe Legea nr. 192. Fapt care a adus mari nemulțumiri în rândul maselor de pensionari, în rândul asociațiilor de pensionari din Valea Jiului, și nu numai. Aici fac referire directă și la pensionarii siderurgiști din Hunedoara, și la pensionarii mineri din Valea Jiului, și la pensionarii de la Hidroconstrucția de pe Râul Mare Retezat, și la pensionarii de la CFR Simeria și alte importante noduri de cale ferată. Practic acoperă toată plaja de pensionari și din alte județe din țară, unde, în mod regulat, și în anii comunismului au avut industrie grea și sporuri de muncă.

Legea nr. 192 trebuia să acorde 50% spor pentru grupa I, respectiv grupa specială, 25% spor pentru grupa a II-a, grupă deosebită, în condițiile în care s-ar fi împărțit la un stagiu de cotizare normal, și nu la un stagiu de cotizare așa cum apare din ordonanța blestemată, Ordonanța nr. 291, care bulversează, practic, calculul sistemului de pensii pe Legea nr. 192.

Și întotdeauna am făcut referire. Singura problemă de acolo este numitorul, și anume stagiul de cotizare, care - din punctul meu de vedere, al unui reprezentant al pensionarilor din județul Hunedoara, să spunem un simplu deputat, că așa mă și consider, și am promis întotdeauna că le voi ține partea, evident, în ceea ce reprezintă legalitatea, stagiul de cotizare luat la calculul pensiei, din punctul meu de vedere - nu a fost cel corect la vremea respectivă, a fost pus, așa, de foștii președinți ai caselor naționale de pensii publice, în derizoriu, lăsat un pic la voia întâmplării, deși se spunea că stagiul de cotizare luat în considerare la recalcularea pensiilor va fi cel din Legea nr. 263 sau cel legal constituit.

Din punctul nostru de vedere, al Grupului de parlamentari ai PSD, ai județului Hunedoara, nu este cel corect luat în considerare. Noi am reformulat acest articol de lege și chiar cu mai multe amendamente am venit și am semnalat, în nenumărate rânduri, împreună cu colegii parlamentari ai Grupului PSD, că după recalculare pensiile scad, și am inițiat chiar o propunere de modificare a alin. (3) art. 169 din Legea nr. 263/2010, și astfel am spus: "La calculul punctajului mediu anual se utilizează stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, aferent pensiei cuvenite sau aflată în plată la data recalculării".

Ce înseamnă aceasta? Am să vă dau un exemplu, chiar două: pentru un simplu miner, stagiul de cotizare, luat în calcul din Legea nr. 155, este de 20 de ani pentru cei la cărora li se recalculează, iar în Legea nr. 192 este de 30 de ani. Urgent, numitorul fiind mai mare, cuantumul pensiei este mai mic.

Prin urmare, vă rog să veniți în sprijinul pensionarilor hunedoreni și să susțineți propunerea, de altfel foarte dreaptă și justă, de includere în noua Lege a pensiilor, formularea: "La calculul punctajului mediu anual se utilizează stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, aferent pensiei cuvenite, sau aflată în plată la data recalculării".

Și vă mai fac încă o mică precizare. Deja au început procesele de recalculare a pensiilor, pe Legea nr. 192, și li s-a dat deja câștig de cauză. Tribunalele din județul Hunedoara au dat deja primele zece decizii, mi se pare, care sunt favorabile pensionarilor.

Se aduce, evident, un surplus de consum la buget, un surplus de cheltuieli - cheltuielile de judecată, cheltuielile de executor judecătoresc și toate cele..., conform legilor în vigoare.

Pe de altă parte, așa cum s-a discutat de atâtea ori, vă rog să susțineți, pentru noua Lege a pensiilor, și alte două propuneri foarte drepte, și anume școala profesională să fie luată ca stagiu de cotizare la stabilirea punctajului de pensie și să fie luat în calcul doar pe baza diplomei de absolvire, pentru că la momentul actual li se cer anumite adeverințe, dacă la vremea respectivă au avut contract de muncă, și nu de școlarizare, dacă au plătit CAS. Vă dați seama, majoritatea sunt pensionari, aproape în ultima perioadă a vieții dânșilor, pentru că este o vârstă naturală și este o vârstă la care nu prea se mai poate aștepta. Unde să umble acești oameni, în țară, să-și caute școlile profesionale, care unele nici nu mai există, nu mai există arhivele, nu mai pot demonstra, așa cum v-am spus în interpelare.

Și o altă reglementare. Acordul global să fie luat în calcul la determinarea punctajului de pensie, pe baza adeverințelor eliberate de entitățile economice. În acest moment acordul global nu este luat la calculul pensiei, este luat la calculul pensiei doar salariul tarifar brut înscris în carnetul de muncă la vremea respectivă.

Acordul global a adus bani, se fac afirmații și se fac și demonstrații pe baza unor acte, evident, semnate și ștampilate, parafate de entitatea economică respectivă, la care a lucrat pensionarul, prin care demonstrează că au plătit la vremea respectivă CAS.

Deci, sunt două probleme foarte importante: școala profesională și acordul global, iar a treia, această recalculare a pensiilor din Legea nr. 192.

Mulțumesc.

Aștept un răspuns favorabil.

Încă o dată, toate cele bune!

Deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma.

Îmi cer scuze dacă am depășit...

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Cu mare drag, pentru dumneavoastră alocăm timp suplimentar.

 
Cătălin-Ioan Nechifor

Din partea PSD, domnul deputat Neculai Iftimie? Nu este. Are trei interpelări.

Doamna Georgeta-Carmen Holban? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Florinel Stancu? Nu este. Trei interpelări.

Mergem mai departe.

Domnul Andrei Nicolae, tot din partea PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul Ioan-Sorin Roman, din partea PSD. Două interpelări. Nu este.

Domnul Laurențiu Nistor, o interpelare. Nu este.

Domnul Florin Iordache, o interpelare. Nu este.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu, din partea PSD, o interpelare. Nu este.

Domnul Cornel Itu, PSD, o interpelare. Nu este.

Domnul Florin Popa, din partea PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor, din partea PSD.

Vă rugăm, domnule deputat. Așteptăm cu interes.

 

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica-Vasilica Dăncilă.

Stimată doamnă prim-ministru,

Anul acesta România va fi din nou evaluată de către Comisia Europeană, prin intermediul așa-numitului Raport de țară, primul dintre ele fiind elaborat în noiembrie 1999, la doar patru ani de la momentul în care România a depus cererea oficială de integrare la Uniunea Europeană.

Sunt ani și ani de muncă în comun, atât din partea română, cât și din partea europeană, au fost și plusuri, au fost și minusuri, însă drumul României a continuat să fie ireversibil, în integrarea în structurile Uniunii.

Au fost, de-a lungul timpului, poziții pertinente care reflectau realitățile societății românești, dar, în egală măsură, au fost și anumite aspecte care păreau să fie mai degrabă prea puțin fundamentate și discutate cu reprezentanții Guvernului, indiferent care a fost acesta. Am în vedere, în acest sens, inclusiv instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare, care a fost stabilit să prevină sau să remedieze deficiențele din domenii precum siguranța alimentelor, fonduri agricole, dar mai ales reforma sistemului judiciar și, sigur, lupta împotriva corupției.

Am acceptat acest mecanism - sau, ca să vorbesc în termeni europenei, acest "stick and carrot" -, prin care orice punct de vedere critic formulat de către Comisia Europeană, la adresa României, să fie acceptat fără nicio rezervă de către partea noastră.

În urmă cu câteva zile am participat la dezbaterea organizată de către delegația Comisiei Europene la București, ocazie cu care s-a vorbit despre Raportul de țară pe anul anterior și am observat foarte multe nuanțe în care comisia zugrăvește progresul țării noastre, cu bune și cu rele. Comisia remarcă puternica creștere economică, consideră progresul înregistrat în multe domenii, inclusiv în sănătatea publică, chiar dacă nu este încă la nivel european, dar critică, în același timp, modelul de creștere economică, ca fiind prea mult bazat pe consum, considerând că nivelul de investiții în anul anterior, situat la doar 23% din PIB, este datorat în mare măsură mediului privat.

Este remarcată și rata redusă de 4,9% a șomajului și, în același timp, se consideră că disparitățile și inechitățile sociale cresc, iar, din păcate, unul dintre cei mai dureroși indicatori statistici este acela că unul din doi copii din România riscă să trăiască în sărăcie.

Cu toate acestea, comisia recunoaște faptul că în anul precedent s-au petrecut mutații importante pe piața muncii, dar acest lucru nu-l consider tocmai pozitiv și citez: "Creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută de majorarea cu 16% a salariului minim pe economie și de majorări salariale în sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației, dacă nu vor fi însoțite de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității".

Prin urmare, doamnă prim-ministru Viorica-Vasila Dăncilă, vă adresez rugămintea să-mi furnizați toate Rapoartele de țară realizate de către Comisia Europeană până în prezent și să vă exprimați un punct de vedere referitor la modul în care țara noastră a fost tratată prin acest instrument de către comisie, în comparație cu celelalte state membre.

Deputat al PSD, Cătălin-Ioan Nechifor.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Marilena-Emilia Meiroșu

Din partea PNL, domnul Cristinel Romanescu? Nu este. Are o interpelare.

Din partea PSD, doamna Roxana Mînzatu? Nu este. O interpelare.

Din partea PSD, doamna Oana Vlăducă? O interpelare depusă.

Tot din partea PSD, doamna Marilena-Emilia Meiroșu.

Vă rog, doamnă deputat, aveți o interpelare.

 

Doamna Marilena-Emilia Meiroșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru al educației, Valentin Popa.

Subiectul interpelării: "Disciplinele identitare, în lumina Centenarului Marii Uniri".

Un moment definitoriu în istoria poporului român va reprezenta Centenarul Marii Uniri, ce va fi sărbătorit în decembrie 2018.

În acest context, se impune să ne întrebăm dacă sunt pregătiți tinerii noștri din punct de vedere al cunoașterii istoriei propriei noastre țări. Au fost ei oare educați să promoveze politica identității naționale, politica adevărului istoric și politica recunoașterii valorilor?

Ca dascăl, deputat al Parlamentului României, am datoria de a analiza și de a da curs unor atenționări primite din partea profesorilor consacrați în domeniul privind calitatea informației cuprinsă în manualele de istorie, atât în ciclul gimnazial, cât și în cel liceal.

Colegii mei mi-au semnalat numeroase inadvertențe referitoare la conținutul manualelor și ale programei de istorie.

Redau mai jos câteva dintre întrebările adresate de către profesioniștii în domeniu și solicit oficial un punct de vedere al conducerii Ministerului Educației Naționale, cu rugămintea de a-și manifesta disponibilitatea pentru o întâlnire publică cu persoanele direct implicate.

În urma răspunsului primit, prin adresa Ministerului Educației Naționale nr. 9.446 din 28 august 2017, la memoriul intitulat "Reintroduceți istoria românilor în școală", în anul Centenarului Marii Unirii am observat faptul, extrem de regretabil, de altfel, că funcționarii Ministerului Educației refuză cu obstinație asumarea identității naționale în învățământul public, chiar și în preajma Centenarului României.

De asemenea, se trece sub tăcere situația catastrofală de la liceu, unde istoria națională a fost în mod practic desființată, prin integrare, tematizare, demitizare, unde nu există teme legate de Războiul Reîntregirii și Marea Unire, situație care va fi menținută până cel puțin în anul 2024.

Când funcționarii ministeriali vorbesc de lipsa sintagmei "Istoria românilor", pentru că în planurile-cadru ea a fost înlocuită de denumirea generică de "Istorie", Domniile Lor dovedesc că nu au înțeles sau că nu vor să înțeleagă statutul istoriei românilor, ca disciplină identitară, statut diferit de al altor discipline de învățământ, precum matematica și biologia, discipline la care dumnealor fac referire.

Oare de ce este atât de refuzată titulatura de "Istorie a românilor" la clasa a VIII-a, unde sunt temele de istorie națională, menținându-se titulatura generică de "Istorie"? De ce trebuie ascunsă, mascată, disimulată identitatea românească, în cazul unei discipline identitare, așa cum este "Istoria românilor"? De ce nu se procedează la fel și cu istoriile minorităților?

Așa înțelege Ministerul Educației să asigure asumarea, promovarea și păstrarea identității naționale, în preajma Centenarului, prin chiar refuzul afirmării identității naționale?!

Reamintim, în acest context, că România a ajuns să dețină un record de a fi singurul stat membru al UE, care apare în statisticile Consiliului Europei cu o medie de o oră de istorie pe săptămână, în timp ce celelalte state membre au două și patru ore de istorie pe săptămână.

Reintroducerea titulaturii disciplinei "Istoria românilor", în loc de "Istorie", în planurile-cadru, este obligatorie, deoarece această disciplină este una a identității, alături de "Limba română", "Geografia României" și "Limba latină".

Consider că realizarea unui parteneriat sustenabil între Ministerul Educației Naționale, Academia Română și federațiile sindicatelor din educație va permite discutarea și rezolvarea situației privitoare la toate disciplinele identitare: "Limba română", "Istoria românilor", "Geografia României", "Limba latină".

Date fiind cele prezentate, vă adresez, domnule ministru, rugămintea de a identifica o soluție optimă pentru rezolvarea situației.

Totodată, fac precizarea că această problemă este întâlnită la nivel național, motiv pentru care consider oportună o dezbatere publică, la care să fie prezente toate părțile implicate.

Vă mulțumesc.

Deputat de Brăila, Emilia Meiroșu.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Din partea Grupului PSD, doamna Simona Bucura-Oprescu? Nu este. Are două interpelări.

Domnul Tudor Ciuhodaru, două interpelări. Nu este.

Din partea PNL, doamna Viorica Cherecheș? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL? Nu este. Are o interpelare.

Domnul Pavel Popescu, PNL, o interpelare. Nu este.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, trei interpelări.

Vă rog să citiți o interpelare.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru al cercetării și inovării, Nicolae Burnete.

Obiectul interpelării: "Locul României în Uniunea Europeană în ceea ce privește cercetarea și nivelul bugetar pentru cercetare, analiză comparativă".

Domnule ministru,

Inovarea a fost plasată în centrul strategiei Uniunii Europene privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Statele membre sunt încurajate să investească 3% din PIB în cercetare și dezvoltare până în 2020 - 1% din fonduri publice și 2% din fonduri private.

Uniunea urmărește să creeze un spațiu european de cercetare, care să le permită cercetătorilor să lucreze în orice țară membră, iar cooperarea transfrontalieră să fie sprijinită și încurajată.

Din acest punct de vedere, vă rog să-mi comunicați cum apreciați că se plasează România în interiorul Uniunii Europene în ceea ce privește cercetarea și nivelul bugetar pentru cercetare, precum și dacă ați efectuat o analiză comparativă referitoare la institutele de cercetare agricolă la nivel național și de ramură.

De asemenea, doresc să cunosc în detaliu structura de salarizare a personalului științific din institutele de cercetare agricole.

De asemenea, am mai adresat o interpelare Ministerului Agriculturii și încă una Ministerului Sănătății, pe alte teme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Vlad-Emanuel Duruș

Din partea PSD, doamna Beatrice Tudor? Nu este. A depus o interpelare.

Domnul Bogdan Rodeanu, din partea USR? Nu este. A depus o interpelare.

Domnul Vlad-Emanuel Duruș, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

 

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al finanțelor publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici.

Stimate domnule ministru,

Vin în fața dumneavoastră cu un subiect ridicat de mai mulți cetățeni din județul Maramureș, al cărui deputat sunt. Este vorba de taxa pe valoarea adăugată aplicată pentru serviciul de canalizare, prestat de societățile de furnizare și prestare a serviciilor de apă/canal. Taxa pe valoarea adăugată este, în acest caz, de 19%, în timp ce pentru serviciul de alimentare cu apă, taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la 9%.

Prima impresie este de a nu accepta nicio discuție pe subiect, considerând procentul absolut justificat, pentru că vorbim de un serviciu. Doar că acest serviciu este unul complementar celui de furnizare a apei, prestat de aceeași societate și cuprins în aceeași factură. Ar fi o chestiune practică, aplicată de Ministerul Finanțelor, a unei cote de TVA sub cea generală.

Înainte de a face această interpelare am avut o discuție cu administrația societății prestatoare a serviciului de apă/canal în Maramureș și s-a apreciat că măsura este oportună și utilă furnizorilor. Scăderea TVA la 9% este și în interesul populației, care ar achita costuri mai mici.

Vă cer, domnule ministru, să nu respingeți din start discuția despre reducerea TVA pentru acest serviciu la 9%. Reducerea este justificată prin ceea ce înseamnă, în fapt, acest serviciu de canalizare și la ce se raportează cota de TVA.

Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale, așa cum definește Legea nr. 51/2006. Individualizat, serviciul de canalizare are ca scop principal colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate, de la utilizatori la stațiile de epurare. Tariful la serviciul de canalizare se stabilește raportat la cantitatea estimată de apă care ajunge în canalizare.

Fiecare dintre societățile de furnizare/prestare a serviciilor de apă își estimează cantitatea de apă ajunsă în canal. Procentul variază între 95% și 100%. Această apă a fost tarifată deja cu un TVA de 9%. Unui procent, între 95% și 100%, din această apă i se aplică încă un TVA, de 19%, ceea ce înseamnă că TVA din apa care ajunge la utilizatori este de 28% și numai sub 5% din apa furnizată de societățile de profil are cu adevărat un TVA de 9%.

Având în vedere cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să dezvoltați punctul dumneavoastră de vedere legat de dubla impozitare, diferențiată, a serviciului unitar de apă/canal, raportat la același produs, respectiv apa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mihaela Huncă

Din partea PSD, doamna Aida Căruceru? Nu este. O interpelare.

Doamna Mihaela Huncă, o interpelare.

Vă rugăm, doamnă deputat.

 

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea se adresează domnului ministru Valentin Popa, de la Ministerul Educației Naționale.

Obiectul interpelării: "Remedierea situațiilor privind evaluările eronate efectuate asupra inspectorului școlar general, inspectorilor generali adjuncți și a directorilor caselor corpului didactic".

Stimate domnule ministru,

Având în vedere deficiențele identificate de către Corpul de control al ministrului, în urma controlului efectuat în perioada 20 - 23 februarie, cu tema "Verificarea respectării metodologiei privind evaluarea activității manageriale, desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți, din inspectoratele școlare, și directorii Caselor Corpului Didactic", vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile concrete adoptate până în acest moment și ce decizii urmează să adoptați pentru remedierea situației prin care a fost afectată cariera, imaginea și moralitatea personalului din sistemul de educație?

Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Educației Naționale, în urma verificării realizate de Corpul de control al ministrului, au fost depistate următoarele nereguli care au dus la vicierea procesului de evaluare.

Au fost folosite formulare de evaluare care nu se regăsesc în ordinul de ministru, ce reglementează procesul de evaluare. Din formularele utilizate în procesul de evaluare lipsește rubrica de "Autoevaluare".

Totalul punctajului de pe unele fișe de evaluare a fost calculat greșit, astfel încât calificativele acordate au fost eronate, persoana evaluată obținând un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect.

În alte cazuri, s-a ajuns la situații aberante, în care punctajul acordat depășește punctajul maxim de 100 de puncte.

Evaluarea directorilor Caselor Corpului Didactic nu a fost realizată, în fapt, de către comisia unică de evaluare, asumându-se rezultatele unei evaluări anterioare.

Din informațiile publice, prezentate de instituția pe care o conduceți, am constatat că ați luat o serie de măsuri, concretizate prin: anularea evaluării realizate asupra activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți și directorii Caselor Corpului Didactic; reluarea procesului de evaluare, după revizuirea metodologiei de evaluarea; efectuarea de cercetări asupra faptelor care au condus la vicierea procesului de evaluare, în vederea stabilirii răspunderii disciplinare a persoanelor care se vor dovedi vinovate.

În urma aspectelor prezentate și a faptului că mă aflu printre inspectorii școlari generali care au fost afectați în urma procesului de evaluare privind activitatea managerială, pe anul școlar 2016-2017, vă solicit să-mi transmiteți rezultatele obținute în urma reluării procesului de evaluare, realizat de către Ministerul Educației Naționale.

Solicit răspuns în scris.

Deputat Mihaela Huncă, PSD.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Angelica Fădor

Din partea USR, domnul Claudiu Năsui? Nu este. Trei interpelări.

Domnul Dan Barna, USR, patru interpelări. Nu este.

Doamna Angelia Fădor, din partea PNL.

Vă rugăm, doamnă deputat, poftiți.

 

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este "Diminuarea salariilor nete ale personalului medical de la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret din județul Suceava".

Prin prezenta, doresc să vă semnalez o situație extrem de neplăcută, prezentă la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, situat în orașul Siret, județul Suceava, referitoare la impactul pe care l-a avut aplicarea Legii nr. 153/2017 și noul regulament de sporuri asupra mai multor categorii de salariați ai acestui spital.

Spitalul de Psihiatrie din Siret este al doilea, ca mărime, din Moldova, are 210 paturi și 167 de angajați. Specificul acestui sector de activitate este faptul că sporurile sunt foarte mari în prezent, procentul per spital este de 82,61%, rezultând per total ordonator principal de credite un spor de 41,86%.

În conformitate cu art. 25 din Legea nr. 153/2018, sporurile salariale nu pot depăși 30% per total ordonator de credite. În consecință, se micșorează valoarea totală aferentă sporurilor, de la 502.801 lei, la 335.007 lei, astfel sporurile s-au diminuat cu suma de 167.794 lei. Raportat la numărul total de angajați, rezultă, în medie, pe lună, o diminuare pe un singur salariat de 1.002 lei.

De aceste diminuări efective ale salariului net, față de luna precedentă, au avut parte următoarele categorii de angajați, după cum urmează: infirmieri, bucătari, cei de la spălătorie, șoferii, angajații birourilor, dar și asistenții sociali.

Pe de altă parte, medicii și asistenții medicali au câștigat efectiv la salariu, motivat de creșterea cu 30% a salariilor de bază, dar au pierdut, în medie, din sporuri, între 1.500 lei și 2.500 de lei.

Doresc să precizez, de asemenea, că, ținând cont de aplicarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 153/2017, la Spitalul de Psihiatrie din Siret s-a realizat o mare inechitate salarială între categoriile profesionale, la nivel de spital, care a dus la scăderi mari de salarii, cu venituri mult mai mici decât în luna decembrie 2017 pentru personalul auxiliar sanitar, alt personal medical și TESA.

Nemulțumirea principală a cadrelor medicale ale Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret este aceea că pragul de 30% pe ordonatori principali de credite nu permite aplicarea unui regulament de sporuri echitabil pentru toate categoriile de salariați din sistem, fapt care va duce la dezbinarea echipei medicale și va determina plecarea medicilor, a asistenților medicali și a celuilalt personal medical din spital, iar din toată această situație scăpată de sub control să nu uităm că pacienții vor fi cei care vor avea cel mai mult de suferit.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă rog să-mi comunicați cum a fost posibil ca prevederi ale Legii nr. 153/2017 să discrimineze, în continuare, o parte importantă a lucrătorilor din sistemul sanitar și ce soluții identificați pentru acești angajați ai Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, astfel încât să le fie compensate aceste consistente pierderi de venituri?

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris.

Deputat al PNL de Suceava, Angelica Fădor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim tare mult, doamnă deputat.

Din partea USR, domnul Iulian Bulai, două interpelări. Nu este.

Tot din partea USR, domnul Pop Tudor Rareș, o interpelare. Nu este.

Domnul Eugen Tomac, din partea PMP? O interpelare. Nu este.

Domnul Cătălin Cristache, din partea PMP? O interpelare. Nu este.

Așadar, declar închisă lista deputaților pentru interpelări din data de 16 aprilie 2018.

Vă mulțumesc foarte mult.

O seară frumoasă vă doresc!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,08.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 septembrie 2018, 2:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro