Constantin Codreanu
Constantin Codreanu
Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/07-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 25-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale domnilor deputați:
  1.29 Constantin Codreanu - declarație politică cu titlul "Dubla măsură a Kievului. După ce a distribuit un sfert de milion de cetățeni în Republica Moldova, Ucraina intenționează să le retragă cetățenia sa românilor care și-au restabilit cetățenia română";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Codreanu:

"Dubla măsură a Kievului. După ce a distribuit un sfert de milion de cetățeni în Republica Moldova, Ucraina intenționează să le retragă cetățenia sa românilor care și-au restabilit cetățenia română"

Parlamentul ucrainean a acceptat săptămâna trecută spre dezbatere, în procedură de urgență, o inițiativă legislativă a președintelui Petro Poroșenko, care îi va afecta negativ pe românii din fostele județe ale României-Hotin, Cernăuți, Ismail, Cetatea Albă, Storojineț și parțial Dorohoi, plasa Herța, anexate de Uniunea Sovietică și aflate acum în granițele statului vecin și succesor în parte al URSS.

Este vorba despre Proiectul de Lege nr. 6175, din 13 martie 2017, privind modificarea Legii Ucrainei despre cetățenie. Proiectul președintelui Poroșenko prevede că persoanelor care dețin și cetățenia altui stat și vor participa la alegerile din statul respectiv li se va retrage cetățenia ucraineană. De asemenea, cetățenia ucraineană ar urma să le fie retrasă, ca sancțiune, tuturor cetățenilor ucraineni care se vor legitima cu pașapoartele altor state la intrarea sau la ieșirea din Ucraina.

Proiectul prevede că poate constitui temei de retragere a cetățeniei ucrainene faptul că un cetățean ucrainean își exercită drepturile conferite de o lege străină, precum și îndeplinirea obligațiilor față de un alt stat în calitate de cetățean al acestuia, dovedit prin citarea documentelor publice sau a paginilor web ale instituțiilor statului respectiv.

Pretextul introducerii acestui proiect de lege îl constituie dorința de a-i lipsi de cetățenia ucraineană pe cetățenii din peninsula ocupată Crimeea, dacă aceștia au adoptat cetățenia rusă. Reglementarea propusă de președintele Poroșenko nu face distincție între această categorie de persoane și alte categorii de deținători ai dublei cetățenii. Proiectul îi vizează în egală măsură pe etnicii români din fostele județe ale României - Hotin, Cernăuți, Ismail, Cetatea Albă, Storojineț și parțial Dorohoi, plasa Herța, care și-au redobândit sau își vor redobândi cetățenia română, precum și pe etnicii maghiari din Transcarpatia care și-au restabilit cetățenia maghiară.

De fapt, Ucraina practică dublele standarde în materie de minorități și cetățenie. Pe de o parte, ea interzice practic dubla și multipla cetățenie, iar pe de altă parte nu ezită să-și încalce flagrant propria legislație și să le acorde cetățenia ucraineană cetățenilor altor state, în principal etnicilor ucraineni, dar și neucraineni.

Publicații ca "Novosti Ucrainî", "Bagnet" sau "Obiektivnaia Gazeta" de la Kiev au relatat pe larg și în mod repetat de-a lungul anilor despre un adevărat "dezmăț cu pașapoartele ucrainene în Transnistria și Republica Moldova".

Să exemplificăm. Începând cu anul 2007, deputatul ucrainean Vasili Nikolaevici Grițak - general, doctor în drept, laureat al Premiului de Stat al Ucrainei - a efectuat anchete de presă și a interpelat autoritățile ucrainene asupra celor două fabrici de cetățeni ucraineni - Consulatul general al Ucrainei la Chișinău și, respectiv, la Tiraspol, asupra faptului că acestea au acordat, cu știrea MAE de la Kiev, peste 200.000 de pașapoarte ucrainene simple, de tip vechi, cetățenilor Republicii Moldova, chiar dacă legislația ucraineană vorbește despre "cetățenia unică". Conform noilor reglementări din Ucraina, impuse de Uniunea Europeană, pașapoartele ucrainene de tip vechi eliberate cetățenilor Republicii Moldova acum sunt preschimbate pe pașapoarte electronice de tip nou, numai bune de călătorit prin Europa. Asta nu înseamnă nici pe departe că Ucraina le-ar retrage cetățenia sa locuitorilor Republicii Moldova, în speță etnicilor ucraineni care reprezintă numeric prima minoritate națională. Vorba bancului - una este politica internă și cu totul alta politica externă!

Consulatul Ucrainei la Tiraspol a anunțat că a acordat, până acum câțiva ani, peste 100.000 de cetățenii în regiunea transnistreană a Republica Moldova, ceea ce reprezintă circa 25% din toată populația regiunii. În foarte multe cazuri, acordarea cetățeniei ucrainene cetățenilor Republicii Moldova din regiunea secesionistă controlată de Moscova s-a făcut în cadrul unor scheme de corupție, fenomen endemic în această țară.

Există și un alt fenomen, când cetățenii Ucrainei adoptă cetățenia altor state fără a renunța, cum obligă legea, la cetățenia ucraineană. Sute de mii de ucraineni stabiliți în diverse state ale Uniunii Europene au solicitat și au obținut cetățenia acestora. Ba mai mult, Radio Europa Liberă, redacția de limbă ucraineană, susținea în ianuarie 2017 că peste 100 de deputați, din 422, ai Radei Supreme dețin dublă și multiplă cetățenie. Totodată, la tribuna Radei Supreme s-a afirmat anul acesta că cel puțin 150 de deputați ucraineni din 422, sau circa 36% din corpul legiuitor ucrainean, dețin dublă și multiplă cetățenie.

Astfel, politica ipocrită a Kievului, de a le interzice prin lege locuitorilor Ucrainei, inclusiv etnicilor români, dubla cetățenie și de a acorda în același timp peste 200.000 de cetățenii ucrainene etnicilor ucraineni din Republica Moldova, atestă faptul că trebuie să acționăm în consens cu practicile ucrainene și să nu avem nicio rezervă în a le acorda românilor din Ucraina cetățenia română la care aceștia nu au renunțat niciodată.

Interzicând dubla cetățenie, Ucraina o practică din plin și la scară largă. Din perspectivă europeană și mai ales din perspectiva jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului, practicile pot ține loc de lege, în sensul că nu trebuie admise diferențe de tratament. Dacă cineva este favorizat peste lege, trebuie favorizați toți. Ceea ce le recunoaște Ucraina etnicilor ucraineni din Republica Moldova, trebuie să le recunoască și etnicilor români din Ucraina - dreptul la cetățenia statului înrudit.

Proiectul de lege al președintelui Poroșenko privind modificarea Legii Ucrainei despre cetățenie trebuie interpretat într-un context mai larg de măsuri îndreptate spre asimilarea cu mijloacele statului a minorităților etnice, în special a celor neslave: restrângerea dreptului la învățământ în limba maternă în treapta gimnazială și suprimarea acestuia în treptele liceală, profesională sau universitară, prin adoptarea scandalosului articol 7 din noua Lege a educației, precum și restrângerea drastică a drepturilor lingvistice, prin recenta anulare a legislației euroconforme privind bazele politicii lingvistice de stat. Prin consecințele lor, aceste măsuri, oricât ar părea de paradoxal, sunt în mare parte antiucrainene, conduc la subminarea încrederii minorităților și statelor înrudite cu acestea în corectitudinea și buna-credință a statului ucrainean. Ele par adesea a fi inspirate de la Moscova.

Toate aceste măsuri de geopolitică culturală internă ale autorităților de la Kiev provoacă îngrijorare legitimă, generează tensiuni între minoritățile etnice neslave și majoritatea slavă din Ucraina, dar și tensiuni între Ucraina și statele europene vecine, dintre care România este statul care are în Ucraina cea mai numeroasă minoritate înrudită, distribuită în principal în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

În această situație, având în vedere riscurile și amenințările la care sunt supuși românii cu dublă cetățenie din fostele județe ale României - Hotin, Cernăuți, Ismail, Cetatea Albă, Storojineț și parțial Dorohoi, plasa Herța, anexate de Uniunea Sovietică și aflate acum în granițele statului vecin și succesor în parte al URSS, fac apel la Președinția și la Guvernul României, în special la Ministerul Afacerilor Externe și la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, să uzeze cu celeritate de toate prerogativele lor legale pentru a nu admite și pentru a preîntâmpina orice discriminare a acestor concetățeni ai noștri din Ucraina.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 11:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro