Răzvan-Ilie Rotaru
Răzvan-Ilie Rotaru
Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/07-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 25-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale domnilor deputați:
  1.59 Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică "Să ne aducem tinerii acasă prin informarea familiilor din România care au rude la muncă în străinătate că pot deschide o afacere în localitatea lor, prin accesarea Programului «Diaspora Start-Up»";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Să ne aducem tinerii acasă prin informarea familiilor din România care au rude la muncă în străinătate că pot deschide o afacere în localitatea lor, prin accesarea Programului «Diaspora Start-Up»"

Având în vedere că în perioada următoare vor începe înscrierile în Programul "Diaspora Start-Up", vă propun ca fiecare dintre noi să promovăm în județele pe care le reprezentăm în Parlament condițiile pentru accesarea finanțării, ideile de afaceri care pot fi finanțate, modalitatea de depunere a planului de business și detalii cu privire la persoanele care pot participa.

În urma întâlnirilor și dezbaterilor pe care le-am avut cu mai multe familii din județul Botoșani, care au rude plecate să muncească în alte state din Europa, am constatat că nu sunt informate și nu au aflat de acest program, cu toate că a fost realizat un site dedicat acestui proiect, unde sunt prezentate detaliile legate de calendarul, modul de finanțare și activitățile eligibile.

De aceea, am solicitat colegilor din Guvern realizarea unui protocol comun între cele trei ministere de resort, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în vederea realizării unei campanii publice integrate de informare și prezentare a programului.

Luând în considerare faptul că actualul Guvern își respectă angajamentul privind readucerea în țară a românilor plecați la muncă în străinătate, cred că nu este suficient să lanseze acest proiect și să-l promoveze doar în diaspora, ci efectul va fi mult mai puternic, dacă se realizează o campanie de informare și în țară, direct membrilor de familie a celor care sunt plecați la muncă în străinătate.

Eu am luat inițiativă și am demarat în Botoșani campania "Să ne aducem tinerii acasă" pentru accesarea Programului "Diaspora Start-Up", care va avea două perioade de înscriere, 10 mai-28 iunie, respectiv, 10 iulie-15 august.

Conform Programului, persoanele care înființează o firmă nouă prin "Diaspora Start-Up", vor avea acces la o finanțare de până la 40.000 euro, conform regulilor instituite prin schema de minimis.

Începând din această săptămână, mă voi deplasa prin județul pe care îl reprezint în forul legislativ al țării, pentru a promova acest program și pentru a organiza dezbateri și întâlniri cu familiile botoșănenilor plecați la muncă în străinătate, pentru a le da detalii și informații în această privință. Trebuie să facem ceva și pentru a-i convinge pe tinerii plecați să revină acasă. Programul "Diaspora Start-Up" este o soluție care le oferă tinerilor plecați sprijinul necesar pentru a începe o afacere acasă, în România. Mult timp România a mizat pe salariile mici, pentru a-i atrage pe investitori. A fost o strategie greșită. Mulți dintre tineri au plecat la muncă în străinătate. Pentru a opri plecarea tinerilor, Guvernul PSD a majorat salariul minim și veniturile medicilor și profesorilor și ale altor categorii de bugetari, iar acum vine în sprijinul românilor care au plecat în străinătate și le oferă o motivație pentru a se întoarce în țară.

Programul "Diaspora Start-Up" reprezintă o mare oportunitate pentru românii din afara granițelor și pentru cei reîntorși recent, prin deschiderea unei afaceri în România

Am participat la Bursa locurilor de muncă, organizată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care a avut loc în municipiul Botoșani, la sfârșitul săptămânii trecute, unde am prezentat materiale informative și am oferit detalii cu privire la condițiile de accesare a Programului "Diaspora Start-Up".

Totodată, la sediul cabinetului parlamentar am pus la dispoziție materiale cu informații despre proiect, iar consilierii de acolo vor oferi consultanță gratuită pentru înscrierea în acest program.

Vă propun și dumneavoastră să promovați acest program în zonele pe care le reprezentanți prin transmiterea informațiilor, pentru ca cei care au copii, frați, părinți, alte rude sau prieteni plecați la muncă în străinătate să îi convingă să se înscrie în Programul "Diaspora Start-Up", să revină acasă și să înceapă o afacere nouă în România.

Cu toate că PSD este singurul partid care a venit cu proiecte concrete pentru tineri și pentru cei care au plecat la muncă în străinătate, colegii din opoziție ne atacă și manipulează populația prin lansarea mesajului că românii din diaspora vor fi obligați de PSD să justifice sumele de peste 1.000 de euro trimise în țară.

De fapt, este o falsă problemă, enunțată de propaganda reprezentanților PNL. Nu este inițiativa PSD, ci o directivă europeană, care nu a fost adoptată, nu a intrat în vigoare, nu vizează milioanele de români care lucrează în afara țării. Directiva nu-i obligă pe românii din diaspora să justifice proveniența acestor bani, cu excepția celor implicați în infracțiuni legate de spălarea de bani sau finanțarea terorismului.

Așadar, nici directiva și nici proiectul de lege nu prevăd ca obligația de raportare să revină oamenilor sau societăților care efectuează tranzacțiile, ci entităților raportoare. Deci niciun român care trimite bani acasă nu trebuie să justifice, de fiecare dată, așa cum susține opoziția, de unde are banii și de ce îi trimite în România.

Directiva nu va fi implementată decât în urma unei analize din care să reiasă măsurile necesare pentru ca niciun român să nu fie afectat. Implementarea directivei trebuie să fie o măsură benefică, nu una care să impună obligații suplimentare sau restricții românilor care muncesc și trimit bani celor de acasă.

Atenționarea domnului parlamentar Cîțu de la PNL, care le cere românilor să nu mai trimită bani în țară, este cel puțin iresponsabilă și poate pune în pericol chiar siguranța națională, dat fiind că în 2017 remiterile din străinătate au reprezentat 4 miliarde de euro, iar în ultimii 10 ani peste 50 de miliarde.

Obligația de transparență, adică să cunoști expeditorul și destinatarul, pentru orice sumă trimisă în interiorul UE și care depășește 1.000 de euro, nu este decizia PSD, așa cum susține PNL, ci a Comisiei Europene, prin Directiva 2015/849 din 2015, art. 5.

În realitate, PNL este speriat de transparentizarea fondurilor primite de ONG-uri, ceea ce presupune că nu se pot face donații anonime mai mari de 1.000 de euro, și de devoalarea beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor care finanțează partidele din opoziție.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 27 octombrie 2021, 18:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro