Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/18-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 09-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 9 mai 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți.

 
Georgeta-Carmen Holban - declarație politică cu titlul: 9 mai, o zi cu triplă semnificație pentru întreaga națiune modernă;

Vom începe cu Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Carmen Holban.

Vă rog.

 

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Suntem din nou în fața zilei de 9 mai, o zi cu o triplă semnificație pentru întreaga națiune română modernă.

Pe 9 mai 1877, românii și-au proclamat independența statală, la capătul unui efort făcut de toată suflarea, de a scăpa de sub suzeranitatea otomană. Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a citit Declarația de Independență. Opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. Independența însă nu ne-am cucerit-o în cancelariile altor state, ci pe front, cu jertfă de sânge.

Tot pe 9 mai, dar în 1945, aliații din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt pustiitoarei conflagrații care a zguduit bătrânul continent european.

Cinci ani mai târziu, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalităților seculare dintre cele două state, Uniunea Europeană alegând această dată pentru ziua sa aniversară.

Dragi colegi,

Moștenirea istorică a acestor trei date de 9 mai reprezintă un fir roșu în conștiința acestui popor român. Consider că datoria noastră este să vorbim în public despre aceste momente istorice.

Ce îmi doresc, ca român, astăzi, 9 mai?

Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor suveran și independent și să nutrim mai puternic sentimentele naționale care au însuflețit un 9 mai 1877.

Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor puternic, hotărât și viteaz, așa cum am demonstrat în războaie, nu în rol de cotropitori, ci de eliberatori, deși istoria nu ne-a dat, adesea, ceea ce meritam.

Îmi doresc să ne amintim mai des că suntem un popor român în context european și că trebuie să avem aceleași obligații, dar mai ales aceleași drepturi ca toți cetățenii statelor membre.

Dragi colegi,

Vreau să subliniez, astăzi, 9 mai, faptul că eforturile Guvernului PSD-ALDE se îndreaptă spre a face din România un stat european din toate punctele de vedere, de la infrastructură, la justiție, de la sănătate, la educație. Avem nevoie de Europa, tot la fel cum Europa are nevoie de noi. Independența câștigată în 1877 nu s-a pierdut ca urmare a aderării la structurile comunitare, ci dimpotrivă, aderarea trebuie să fie un garant al acestei independențe.

Din păcate, asistăm, tot mai des, la episoade rușinoase pentru România, atacată și jignită chiar de unii din cei pe care i-a trimis să o reprezinte în Europa și care se chinuiesc să transmită europenilor o imagine falsă, distorsionată despre noi. Ca român, vreau ca aceste atacuri să înceteze, vreau ca românii să nu mai fie umiliți chiar de ai lor, doar de dragul de a fi numiți opoziție.

Din păcate, asistăm la transformarea imaginii României într-o imagine a terorii și a nedreptății făcute chiar de cei care ar trebui să apere dreptatea și drepturile românilor. O Românie cu înțelegeri ilegale între diferite servicii și instituții, împotriva intereselor personale ale individului. Ca român, vreau o justiție independentă, care să-i facă pe români să se simtă liberi și demni, precum cetățenii celorlalte state membre, a căror libertate și demnitate este inviolabilă.

Îmi exprim aceste dorințe, în această zi de triplă semnificație.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele trei minute.

Vă rog frumos să încheiați.

 
 

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Închei imediat.

În anii 1877, 1945, 1950 s-au succedat, firesc, unii după alții. Am trecut de la suzeranitate la independență, de la izolare, la integrare. Suntem obligați, ca români, să păstrăm în suflet toate semnificațiile acestor date, pentru a avea conștiința...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

... istoriei trecute, iar pe solida ei bază să putem proiecta un viitor drept și demn pentru fiecare român.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Constantin Șovăială - declarație politică: Poșta Română nu este o prioritate pentru Guvernul Dăncilă!;

Domnul Nicolae Neagu, PNL. Nu este.

Domnul Constantin Șovăială.

Vă rog.

 

Domnul Constantin Șovăială:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi și colege,

Declarația mea politică poartă denumirea "Poșta Română nu este o prioritate pentru Guvernul Dăncilă!".

Din păcate, de câțiva ani ne confruntăm cu probleme grave la Poșta Română, în detrimentul cetățenilor, însă nimeni nu a intervenit.

În primul rând, avem un deficit de personal la nivelul companiei de stat, deoarece salariul angajaților nu este pe măsura muncii lor. Iar aici nu mă refer la directori, consilieri, șefi de departament și așa mai departe, ci la simpli poștași care aleg companiile private sau să plece din sistem și să se profesionalizeze în alt domeniu, unde ar câștiga mai mult.

În al doilea rând, majoritatea clădirilor unde lucrează funcționarii acestei companii arată într-un mod deplorabil. Asta, pentru simplul fapt că nu se fac investiții, iar banii merg doar către plata salariilor.

Trebuie să recunoaștem că cei de la PSD și-au plantat majoritatea oamenilor de partid în firmele de stat, unde sunt plătiți regește. Ce mă deranjează este faptul că aceștia nici nu au performat în domeniu și nici nu prea dau pe la serviciu. În loc să îmbunătățească serviciile Poștei Române, cei de la guvernare irosesc banii pe proiecte nesustenabile, care nu aduc plusvaloare societății și nici vreun beneficiu financiar sau de altă natură. Clientela de partid nu se plătește din banii publici!

Am vorbit cu mai mulți primari din Sibiu, cu cetățeni sibieni care sunt dezamăgiți de felul cum arată clădirile Poștei Române și de serviciile oferite acestora, care sunt deplorabile. Îmi dădeau exemplul clădirilor aparținând fostului Romtelecom - aflat, pe vremuri, în subordinea Ministerului Comunicațiilor - care sunt lăsate de izbeliște. Acestea ar trebui cumpărate, reabilitate și date spre folosință Poștei Române. Totodată, au sesizat și ei că există un deficit de personal, însă au observat o totală lipsă de implicare a conducerii Poștei Române privind această problemă.

Avem probleme ce trebuie urgent rezolvate de Poșta Română, respectiv de Guvernul Dăncilă, în județul Sibiu. Ca exemple concrete vă pot oferi cazul celor de la UAT-urile Avrig, Dârlos, Alma, Arpașu de Sus, Miercurea Sibiului. Primarii își doresc ca spațiile aparținând Poștei Române să treacă în subordinea UAT-urilor, pentru ca ei să se poată ocupa de buna funcționare și să nu mai depindă de Guvern. Un Guvern care nu îi bagă în seamă și nu îl interesează că în ultimele luni au fost întârzieri la plata pensiilor, la trimiterea coletelor sau pentru alte servicii prestate de Poșta Română.

Ne-am săturat de incompetența celor de la conducerea firmelor de stat, care nu sunt în stare să le administreze și le duc pe apa sâmbetei, adică în faliment. În loc să avem profit, ne confruntăm cu pierderi, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Economia României nu trebuie să aibă de suferit de pe urma acestor impostori care nu știu cum să prioritizeze folosirea banului public.

Mulțumesc.

Constantin Șovăială, deputat al PNL Sibiu.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Seres Dénes - un semnal de alarmă cu privire la pagubele imense cauzate de mistreți în culturile de porumb proaspăt semănat;

Domnul Seres Dénes.

Vă rog.

 

Domnul Seres Dénes:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cu declarația mea politică de azi doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la pagubele imense cauzate de mistreți în culturile de porumb proaspăt semănate. Poate sună banal, dar sute de fermieri sunt afectați de acest fenomen. Se pune în pericol producția din acest an, nu numai producția de porumb, ci și de la celelalte culturi, însă situația cea mai gravă s-a notificat în cazul semănăturilor de porumb.

Stimați colegi, este inacceptabil să se bată joc de munca fermierilor, a oamenilor simpli care speră să muncească pentru a-și asigura subzistența. Știm cu toții că acest fenomen nu este o noutate, și totuși ani de zile nu s-a găsit o soluție satisfăcătoare.

Conform art. 2 din Legea vânătorii nr. 407 din 2006, fauna de interes cinegetic este resursă naturală, bun public, iar art. 1375 din Codul civil prevede că "Proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa".

Prin urmare, statul, prin autoritățile competente, va fi ținut să răspundă pentru pagubele cauzate de fondul cinegetic. Iar în cazul fondurilor cinegetice date în administrare, pagubele trebuie să fie suportate de gestionarul acestora.

Din păcate, reglementarea legală actuală este prea permisivă - prevede obligația de prevenire a pagubelor cauzate de speciile fondului cinegetic, atât pentru gestionarul fondului cinegetic, cât și pentru proprietarii culturilor agricole, silvice sau ai animalelor domestice, ceea ce este absurd. Fermierii trebuie să suporte cheltuielile, deloc neglijabile, cu împrejmuirea terenurilor și paza acestora. S-a dovedit în nenumărate rânduri că agricultorii nu pot să ia măsuri eficiente pentru a preveni astfel de pagube.

De altfel, acesta este un nonsens, pentru că riscul potențial se află pe partea gestionarilor fondului cinegetic. Astfel, doar aceștia pot și trebuie să ia toate măsurile de prevenire și de siguranță. În acest sens, UDMR a susținut mai multe amendamente prin care s-ar clarifica faptul că obligația de prevenire a oricărei pagube este atributul exclusiv al gestionarului fondului. Astfel s-ar simplifica și procedura de despăgubire, iar cererile de despăgubire ale agricultorilor nu s-ar putea respinge pe motivul că aceștia nu au respectat toate obligațiile privind prevenirea unor pagube. Însă amendamentele noastre au fost respinse. Astfel, deocamdată, agricultorii trebuie să se pregătească împotriva unor riscuri absolut imprevizibile.

Pe de altă parte, trebuie reexaminată politica de specialitate privind populațiile fondurilor cinegetice. Trebuie verificat dacă gestionarii îngrijesc fondul cinegetic în mod corespunzător, dacă se asigură hrană suplimentară. De asemenea, trebuie verificat dacă nu cumva suntem în situația suprapopulării fondurilor, caz în care trebuie modificate cotele de colectare, în așa fel încât să se asigure echilibrul ecologic.

În ultimul rând, dacă organele competente au luat toate măsurile necesare și oportune, nu rămâne altă soluție decât să ușurăm procedura de constatare a pagubelor și cea a despăgubirii în sine, astfel încât cei păgubiți să primească compensații în cel mai scurt timp și printr-o procedură simplificată, cu termene precise. Aici trebuie să precizăm că, în nenumărate cazuri, deși constatarea și evaluarea pagubei s-au finalizat, respectiv stabilirea cuantumului despăgubirii s-a realizat, plata daunelor nu s-a efectuat nici în ziua de azi.

De aceea, noi încurajăm mutarea competențelor de la nivel central la nivel județean, la autoritățile publice descentralizate, de specialitate.

În concluzie, urgentăm efectuarea unor verificări la nivelul gestionarilor fondurilor cinegetice, dacă aceștia respectă obligațiile ce le revin. Pe de altă parte, cerem autorităților competente să reorganizeze procedura despăgubirilor, ținând cont, în primul rând, de interesul fermierilor păgubiți.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Corneliu Bichineț - despre pericolul în care se află cea mai mare exploatație agricolă din Europa, Comcereal Vaslui;

Domnul Corneliu Bichineț?

 

Domnul Corneliu Bichineț:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Poate să-și imagineze cineva că cea mai mare exploatație agricolă din Europa, ce a adunat, în decursul a 20 de ani, 50.000 de hectare, în ferme moderne, la un loc - Comcereal Vaslui - poate fi distrusă în doi ani de zile?

Poate să-și imagineze cineva că cea mai mare exploatație agricolă din Europa, Comcereal Vaslui, care a angajat 6.000 de specialiști în agricultură, poate fi distrusă în doi ani de zile?

Își poate imagina cineva că cea mai mare exploatație agricolă din Europa, care a strâns pământul de la 28.000 de țărani bătrâni sau care nu puteau să-și muncească pământul, și a obținut producții-record, poate fi distrusă în doi ani de zile?

Ei bine, aflați că totul este posibil.

Și cum s-a putut întâmpla acest lucru? Prin complicitatea câtorva oameni din fruntea țării, din România, cu complicitatea câtorva frați de-ai noștri de peste Prut. Întrucât în județul Vaslui situația este tensionată, și la cele șase birouri parlamentare, pe care le-am deschis în Bârlad, Vaslui, Huși, Negrești, Murgeni, vin mereu țăranii, care nu și-au mai primit arenda de trei ani de zile, să reclame acest fapt, și pentru că în sală sunt puțini oameni și vreau ca ceea ce prezint eu aici să aibă impact, voi întocmi un material sintetic, pe care îl voi prezenta săptămâna aceasta domnului Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, pe care îl știu preocupat de soarta agricolă a țării, în care să relatez toate aceste nenorociri, pentru a se găsi o soluție.

Este culpabilizat românul, cum că n-ar fi cel mai harnic om de pe pământ. Eu vreau să vă spun că am 1.000 de argumente prin care să demonstrez că românul, cel puțin românul din zona rurală, este foarte, foarte harnic.

Însă ce au descoperit o serie de semeni de-ai noștri, și nu de puțină vreme, de mai multă vreme? Că se poate trăi și fără muncă.

Nu vorbesc de acele clanuri de cerșetori care, la a cincea, la a șaptea generație, împart Capitala și marile orașe, pentru supremație, și care strâng averi frumușele, mă refer la statisticile alarmante care oricum nu sunt exacte, ce demonstrează că 280.000 de semeni de-ai noștri nu vor efectiv să se ducă la muncă.

Bursa locurilor de muncă este acum generoasă. Nu mai operează sintagma că nu este de muncă în România. Dacă pot lucra aici turci, vietnamezi, chinezi - în construcții, în comerț -, nu înțeleg cum de foarte mulți semeni de-ai noștri au ales să paraziteze. Atunci când sunt întrebați de ce nu se încadrează, pot veni cu argumente de ordin medical. Majoritatea au gâlci, amețesc, au diabet...

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

... îi ia cu frisoane de câte ori trebuie să se trezească ca să plece la muncă.

De aceea, adresez un îndemn primarilor. Să meargă cu cei care vor să muncească la bursa locurilor de muncă pe care o generează oficiile județene pentru plasarea forței de muncă, iar cei care nu vor să muncească să-și reamintească pe propria-i piele că, în țara aceasta, așa se gândea: nici muncă fără pâine, nici pâine fără...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

... muncă.

Corneliu Bichineț, PMP Vaslui.

Să nu înțeleagă nimeni că eu aș fi contra ajutorului social.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Cei care nu pot, care sunt bolnavi, efectiv, care au anumite infirmități date de la Dumnezeu, trebuie ajutați.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Și eu vă mulțumesc frumos.

 
Daniel Vasile - declarație politică: Situația romilor în sistemul de sănătate publică din România. Accesul romilor la servicii publice de sănătate;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Daniel Vasile?

Vă rog.

 

Domnul Daniel Vasile:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarație politică intitulată: "Situația romilor în sistemul de sănătate publică din România. Accesul romilor la servicii publice de sănătate".

În România, un procent destul de mare din populație trăiește în stare de sărăcie extremă și se confruntă cu excluziune socială. Mai ales cea din mediul rural.

Există un număr mare de cetățeni români care nu au acte de identitate, iar un număr mare de persoane vârstnice nu beneficiază de pensii. Aceștia nu au acces la serviciile de sănătate publică și nu beneficiază de medicamente gratuite sau reduse.

Studii și analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate și mortalitate a cetățenilor români aparținând minorității rome, față de populația generală din România. Și explic acest decalaj prin condiționarea socio-economică.

Afirm că romii din România trebuie să aibă acces egal la drepturi, obligații și oportunități, ca toți ceilalți cetățeni ai țării. Statul român trebuie să înțeleagă că educația, cultura, sănătatea reprezintă drepturi garantate pentru toți cetățenii țării, și nu privilegii.

Un procent de aproximativ 70% din etnicii romi nu beneficiază de asistență medicală, iar 60% dintre bătrâni nu primesc medicamente gratuite.

În acest context, 40% dintre femei nu au medic de familie și nu merg la control periodic. 50% din copiii romi, cu vârstă cuprinsă între o lună și 3 ani, nu beneficiază de medic pediatru.

Speranța de viață a cetățenilor români aparținând minorității romilor este, în medie, cu 6 ani mai mică decât a restului populației nerome din România.

Doar 2,6% dintre romii din România depășesc 65 de ani, comparativ cu 18% din populația generală.

Constatăm o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către cetățenii români aparținând minorității rome.

Astfel, 42% dintre romi declară că nu solicită asistență medicală atunci când au nevoie. Peste 80% dintre romii care nu apelează la serviciile de sănătate motivează acest comportament prin lipsa mijloacelor financiare și a asigurărilor de sănătate.

O intervenție inovatoare, promovată de Ministerul Sănătății, este integrarea serviciilor de sănătate la nivel comunitar, asistența medicală comunitară.

Accesul scăzut la serviciile de sănătate, educație și protecție socială, capacitatea și cunoștințele reduse asupra drepturilor de asigurat duc la excluziunea socială a unor întregi familii.

În ceea ce privește angajarea mediatorilor sanitari, menționez că numărul de aproximativ 400 de mediatori sanitari în toată țara este prea mic, în comparație cu problemele de sănătate cu care se confruntă comunitățile de romi.

Alături de ceilalți susținători ai programului de mediere sanitară, militez pentru îmbunătățirea cadrului legal care să reglementeze funcționarea și sustenabilitatea programului de mediere sanitară și asistență medicală comunitară.

Ne dorim cu toții un sistem de sănătate la standarde care să permită respectarea drepturilor pacienților, în principal, cât și a cadrelor medicale, respectarea nevoilor și valorilor pacienților. Un sistem accesibil la informații corecte și complete, esențial pentru ca pacienții să ia decizii proprii legate de sănătatea lor, în timp util, iar cadrele medicale să poată interveni la timp pentru a asigura respectarea principiului dreptului la viață.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Daniel Vasile:

Deputat, Daniel Vasile, reprezentantul minorității romilor din Parlament.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - intervenție pe tema Zilei egalității de șanse între femei și bărbați;

Doamna Oana Bîzgan.

Vă rog.

 

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

8 mai este Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, zi ce ne amintește de una dintre caracteristicile fundamentale ale societăților democratice. Egalitatea de șanse între femei și bărbați înseamnă drepturi, responsabilități și oportunități egale, indiferent de gen. Ca drept fundamental, egalitatea de gen este un principiu înscris și garantat de statul român prin Constituție - art. 16 alin. (3). De asemenea, ca sursă a creșterii economice, dezvoltării și coeziunii, egalitatea de șanse între femei și bărbați se regăsește printre valorile promovate de Uniunea Europeană, a cărei zi o sărbătorim chiar astăzi.

Unii pot fi tentați să nu acorde atenția cuvenită acestui deziderat, punându-l pe ultimul loc pe agenda publică și politică, dar realitatea este că inegalitățile actuale între femei și bărbați costă România 1,6% din PIB. Acești bani ar putea fi redistribuiți către domenii precum educație, sănătate, infrastructură, dacă ne-am coordona eforturile spre eliminarea discriminărilor bazate pe gen, existente în toate sectoarele. Mă refer la practici de tipul diferențelor salariale pentru muncă de valoare egală - disparitatea salarială de gen era de 6,7%, în 2016, conform INS; slaba reprezentare a femeilor în pozițiile de decizie; segregarea educațională și ocupațională și altele.

Conform ultimului index al egalității de gen, prezentat de institutul european de resort, în octombrie 2017, România încă se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați, cu un scor de 52,4 puncte, față de media europeană - de 66,2.

Vă amintesc, dragi colege, dragi colegi, că egalitatea de gen nu este doar o problemă a femeilor, așa cum este greșit înțeleasă, de multe ori, ci vizează în mod egal atât femeile cât și bărbații. De exemplu, nu putem îmbunătăți accesul femeilor pe piața muncii, dacă participarea lor nu este dublată de politici care să stimuleze implicarea bărbaților în treburile casnice și în creșterea și educarea copiilor.

Este de datoria noastră, ca reprezentanți ai tuturor cetățenilor în Parlamentul României, să folosim pârghiile și instrumentele de care dispunem pentru combaterea tuturor discriminărilor bazate pe gen. Doar așa, dragi colege, dragi colegi, vom putea construi o societate mai bună pentru generațiile ce vin, o societate a egalității de șanse pentru toți oamenii, indiferent de gen.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent, București.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Adrian Todor - declarație politică intitulată Corupția administrației PNL transformă Aradul într-o capitală europeană a gunoaielor;

Domnul Adrian Todor?

Vă rog.

 

Domnul Adrian Todor:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Corupția administrației PNL transformă Aradul într-o capitală europeană a gunoaielor".

Municipiul Arad și mai multe comune și orașe din județul Arad au fost transformate în adevărate gropi de gunoi, în urma implementării defectuoase a unui proiect european privind sistemul integrat de management al deșeurilor solide, în valoare de 112 milioane de lei. Din cauza incompetenței și corupției administrației PNL, care implementează acest proiect gestionat de Consiliul Județean Arad, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor", zeci de mii de arădeni stau de două săptămâni cu gunoiul în fața caselor, blocurilor, în curțile instituțiilor publice, școlilor și spitalelor. Firma RETIM, cea care a câștigat licitația, este tratată cu o îngăduință cel puțin suspectă de autoritățile Aradului, de conducerea ADI Deșeuri, de șefii liberali ai Consiliului Județean și de conducerea liberală a Primăriei municipiului Arad, în timp ce o parte din județul nostru se află în pragul izbucnirii unei epidemii, fiind constituit, prin ordin de prefect, Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii.

În urma unor anchete de presă, au ieșit la iveală gravele deficiențe în implementarea acestui proiect finanțat din fonduri europene, fiind semnalate o serie de nereguli care ne duc spre zona penalului, a corupției.

Firma de salubritate RETIM, apropiată PNL, după cum bine se știe, a contestat nivelul tarifelor propuse prin planul tarifar din proiectul european, dar a pierdut la Curtea de Apel Timișoara. Deși știa că nu se poate încadra în costuri, RETIM a participat la procedura de achiziție, fiind singura firmă care a depus o ofertă. Ulterior, în contract au fost modificate tarifele, aceste modificări fiind votate inclusiv de Consiliul Local Municipal Arad, primarul Gheorghe Falcă forțând trecerea acestui proiect, cu majoritate simplă, după ce nu a reușit, în două rânduri, să obțină cele două treimi prevăzute de lege. Un gest care arată disperarea cu care cei de la PNL încearcă să ducă la îndeplinire solicitările RETIM.

De la semnarea contractului și până în prezent, firma RETIM nu a respectat oferta tehnică, referitoare la dotarea cu utilaje și resursa umană aferentă - un motiv suficient pentru rezilierea contractului. Drept urmare, neavând mașinile și nici angajații de care ar fi fost nevoie pentru a gestiona situația deșeurilor în cele 25 de unități administrativ-teritoriale, cetățenii au rămas cu gunoiul în fața caselor, iar orașele și comunele au devenit adevărate focare de infecție. Nici măcar vizita la Arad a doamnei ministru Grațiela Gavrilescu, care a verificat personal situația salubrității din municipiu și județ, nu a avut darul de a sensibiliza firma RETIM sau autoritățile locale, situația rămânând la fel de gravă.

Prin urmare, solicit conducerii Agenției Naționale pentru Achiziții Publice să ne precizeze dacă într-un caiet de sarcini încărcat în SEAP și asumat de ofertanți se mai pot efectua modificări după semnarea contractului. În acesta s-au modificat mai multe paragrafe din contract, inclusiv cele care se referă la majorarea tarifului, care nu putea fi făcută pe o perioadă de 36 luni.

Solicit președintelui ANRSC un punct de vedere oficial cu privire la licența emisă de ANRS, fără ca operatorul de salubrizare RETIM să dețină autorizație de mediu, un document fără de care nu se poate obține licența.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Adrian Todor:

De asemenea, solicit Ministerului Sănătății să intervină de urgență, prin structurile sale centrale și locale, pentru a preveni izbucnirea unei epidemii în județul Arad.

Solicit Ministerului Fondurilor Europene să verifice de urgență modul în care este gestionat proiectul finanțat de Uniunea Europeană.

Și, de asemenea, solicit o verificare amănunțită din partea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, având în vedere gravele modificări aduse contractului...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Todor:

... după câștigarea licitației.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Todor:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Deputat Adrian Todor, de Arad.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Meserii pentru tineri, viitor pentru țară;

Doamna Florica Cherecheș.

 

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Meserii pentru tineri, viitor pentru țară".

În această săptămână, Ministerul Educației Naționale desfășoară în câteva localități din țară acțiuni de promovare a învățământului profesional dual, dar nu înțelege că schimbarea mentalității și a percepției publicului nu se face doar în câteva zile pe an, ci tot timpul anului.

Ne-am obișnuit, în ultimii ani, ca țara noastră să fie codașă la diverse capitole ce țin de educație - cei mai puțini absolvenți de liceu din Uniunea Europeană, cei mai puțini absolvenți de facultate din Uniunea Europeană. Suntem și primii însă la capitole ce nu ne aduc deloc mândrie - abandon școlar și analfabetism funcțional.

Observăm, de asemenea, un decalaj consistent, când comparăm rezultatele ciclurilor gimnaziale din mediul urban și cel rural. Rata abandonului școlar, conform raportului "Bunăstarea copilului din mediul rural", al World Vision România, ajunge la apogeu după finalizarea ciclului gimnazial - aproximativ 40%. Această cifră se datorează multor factori: distanța liceelor față de multe comune, promovarea insuficientă a învățământului profesional, lipsa internatelor școlare cu costurile acoperite de stat, decontarea parțială a transportului, pregătirea precară a unor profesori din mediul rural, lipsurile materiale ale părinților. Mulți dintre acești tineri aleg apoi să plece spre orașe, căutând oportunități, fără a avea însă niciun fel de pregătire.

Există însă alternative viabile și realizabile pentru ca acești copii să-și poată continua educația care să le asigure un viitor stabil. Învățământul profesional dual reprezintă o soluție pe care Ministerul Educației Naționale nu o promovează aproape deloc, ignorând astfel cererea pieței muncii. Angajatorii din România nu se plâng de lipsa economiștilor, a inginerilor sau, în general, a absolvenților de studii superioare. Marea criză cu care se confruntă piața muncii din România este aceea a muncitorilor calificați, a tehnicienilor. E nevoie de sudori, instalatori, operatori mașini industriale, electricieni, constructori și mulți alți meseriași, investitorii fiind nevoiți să se orienteze spre alte țări unde pot găsi forță de muncă calificată.

Învățământul profesional dual presupune un parteneriat între școlile profesionale și companiile private, care oferă atât burse, cât și efectuarea practicii la viitorul loc de muncă pentru toți elevii înscriși în acest sistem. E important ca și autoritățile locale să se implice în acest proiect, așa cum face Primăria Oradea, care a avut în urmă cu câțiva ani inițiativa înființării claselor de învățământ profesional în sistem dual, iar, din toamnă, va achita cazarea în internat și masa pentru elevii înscriși în acest tip de învățământ, proveniți din mediul rural. După trei ani de zile de cursuri și practică, acești absolvenți sunt pregătiți să intre direct în câmpul muncii.

Pe această cale, cer încă o dată, ministrului educației și Guvernului României, creșterea semnificativă a numărului consilierilor școlari pentru orientare profesională; promovarea permanentă, prin mijloace moderne și atractive, a învățământului profesional dual; creșterea cifrei de școlarizare pentru acest tip de învățământ; susținerea acordării de facilități fiscale agenților economici parteneri; acoperirea costurilor de cazare și masă pentru elevii din mediul rural, înscriși în acest tip de învățământ.

Fără aceste măsuri concrete, totul e vorbărie goală.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan - declarație politică cu tema: O doamnă mult prea «excelentă»!;

Domnul Marius Pașcan.

Vă rog.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună dimineața, distinși colegi.

Doamnă președinte de ședință,

Declarația mea politică se intitulează "O doamnă mult prea «excelentă»!".

Am audiat-o, recent, în Comisiile reunite pentru cultură și media ale Senatului și Camerei Deputaților, pe doamna Doinea Gradea, cu ocazia numirii sale în funcția de director general al Societății Române de Televiziune. Mi s-a părut bizar să constat că în CV-ul său se autoevalua pompos și fără o minimală și de bun-simț modestie și decență, invocându-și repetitiv excelentele sale calități. Iată-le:

"Excelente calități pentru lucru în echipă, excelentă cunoaștere a pieței distribuitorilor, cunoaștere excelentă a mapingului comunităților românești din lume. Calități de leadership. Excelente calități în a aplana conflicte, în a rezolva conflicte de muncă între acționari, management și terți. Excelentă cunoaștere a legislației în domeniul media - în special Televiziune".

I-am transmis atunci, în cadrul audierii "excelentei" doamne, că nu i-ar strica nițică ponderație și modestie, întrucât atunci când te declari excelent la mai multe capitole profesionale, dai dovadă mai degrabă de autosuficiență și pare că nu mai vrei sau nu mai ai nimic de învățat. Mi-a răspuns plină de sine că nu are de ce să fie modestă și nu renunță la superlativele prin care se autodefinește. În consecință, am votat împotriva numirii sale în funcția respectivă și se dovedește acum că am procedat foarte bine.

Între timp, tocmai aflarăm proba excelenței din înregistrările pe care jurnalistul Dragoș Pătraru le-a difuzat în spațiul public. Conform acestora, Doina Gradea, în calitatea sa de director general al TVR, numește o jurnalistă din subordine "cap de porc", pentru că "s-a apucat să pună de patru ori aceeași întrebare Gabrielei Firea în fața tuturor". Totodată, directorul general al TVR, Doina Gradea, consideră că angajații postului public trebuie să fie recunoscători PSD, pentru că PSD le-a acordat un buget mare anul acesta și lasă să se înțeleagă că libertatea editorială este negociabilă atunci când coaliția majoritară aprobă finanțarea televiziunii publice. Aceeași "excelentă" Gradea spune că angajații ar trebui "tăiați", deoarece nu-și văd interesul, sunt "hateri înnăscuți", lovind în cei care sunt la putere și care le dau bani.

Este grav că puterea protejează o astfel de "excelență" și face scut în jurul servilismului politic al acesteia. Televiziunea publică ar trebui să răspundă interesului public, nu celui politic, întrucât este "vocea celor fără de voce", este vocea "celor mulți și necăjiți", este "câinele de pază al democrației". Așa ar trebui să fie, însă guvernarea socialistă dorește să subordoneze justiția și să controleze posturile publice de radio și televiziune, utilizându-le ca mijloace de propagandă totalitară, dezinformare și intoxicare publică. România pare să se reîntoarcă la vremea partidului-stat și se pregătește să glorifice comunistoid, bolșevic, partidul și pe cel mai iubit fiu al poporului. Inacceptabil, distinși colegi.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Victoria Longher - intervenție legată de manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România cu ocazia Zilei diasporei poloneze;

Doamna Victoria Longher?

Vă rog.

 

Doamna Victoria Longher:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În această sâmbătă am participat la manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România, care a sărbătorit, la Poiana Micului, Ziua diasporei poloneze, Ziua Drapelului Republicii Polone și Ziua Constituției.

Manifestările au început cu Sfânta Liturghie solemnă, care a fost oficiată în limba polonă, de preotul maior Adam Tur, din cadrul Contingentului Militar Polonez, care staționează la Craiova, împreună cu preoții din Vicanatul de Bucovina.

A urmat, la Casa Polonă din localitate, un program artistic dedicat acestor sărbătorit, pregătit de ansamblurile reprezentative ale Uniunii - "Sołonczanka" și "Mała Pojana".

Sărbătoarea Constituției din 3 mai 1791 este sărbătoarea care amintește de ziua în care a fost votată prima Constituție în Europa Modernă.

În Polonia, ea este văzută drept o culminare a tot ceea ce a fost bun și luminat în istoria țării și în cultura polonezilor.

Aniversarea zilei de 3 mai este cea mai importantă sărbătoare laică a polonezilor, de la recâștigarea independenței, din 1918.

Important de precizat este faptul că anul 2018 este un an în care atât România, cât și Polonia sărbătoresc Centenarul.

Pentru România, anul 2018, an al Centenarului încheierii Primului Război Mondial, are semnificație cu totul specială, Marea Unire din 1918 fiind un eveniment care va rămâne una dintre cele mai memorabile pagini ale istoriei românilor.

În contextul Centenarului recuceririi independenței Poloniei, care a avut loc în noiembrie 1918, trebuie reamintit că după 123 de anexări, de împărțiri ale teritoriilor poloneze între Rusia, Prusia și Austria, care le-au acaparat de trei ori și au încercat să-i priveze pe polonezi nu doar de patria lor, ci și de limba, tradițiile și cultura lor, Polonia a revenit pe harta Europei.

La manifestări a fost prezentă o delegație de opt militari care fac parte din Contingentul Militar Polonez, afiliat Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab" din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, condus de colonel Andrzej Kowalczyk, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Niță, primarul comunei Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan, precum și președinți ai filialelor polonezilor din România și din Bucovina.

Vă mulțumesc.

Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Marilena-Emilia Meiroșu - intervenție cu titlul: 9 mai, zi istorică pentru România;

Doamna Marilena Meiroșu?

Vă rog.

 

Doamna Marilena-Emilia Meiroșu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la semnificația acestei zile, 9 mai.

Stimați colegi,

Astăzi, 9 mai, sărbătorim Ziua Europei. Uităm totuși să evocăm semnificațiile mai adânci ale acestei date, importanța ei pentru poporul român, derivată tocmai din istoria noastră, fără de care noi nu ne-am fi putut bucura de Ziua Europei unite. Pentru România, data de 9 mai are o triplă semnificație: citirea Declarației de Independență, victoria armatelor aliate împotriva Germaniei naziste și, pe cale de consecință, Ziua Europei.

La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea aceste memorabile cuvinte în Parlamentul țării: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare". Independența României a fost obținută prin jertfe de sânge la Rahova, Vidin, Smârdan sau Plevna, și parafată prin Tratatele de pace de la San Stefano și Berlin, din anul 1878.

A doua semnificație o reprezintă victoria armatelor aliate împotriva nazismului fascist german din al Doilea Război Mondial. Pacea semnată pe 9 mai 1945 a însemnat sfârșitul celei mai sângeroase conflagrații din istoria omenirii, "când declanșatorul celui de-al Doilea Război Mondial, nazismul fascist german, cel mai odios dușman al civilizației umane, a fost învins, zdrobit și desființat ca stat", așa cum afirmă reprezentanții Asociației Naționale a Veteranilor de Război.

Și există și un al treilea motiv de bucurie pentru români. La 9 mai 1985, Consiliul European de la Milano a decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. S-a spus atunci, lucru valabil și astăzi, că punctul de pornire al construcției Europei unite a fost Declarația din 9 mai 1950, prin care Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, a propus țărilor europene, inclusiv Germaniei, "să pună bazele concrete ale unei federații europene, indispensabile pentru menținerea păcii".

Așadar, data de 9 mai reprezintă pentru români o zi extrem de importantă din toate aceste considerente care au marcat evoluția țării noastre timp de mai bine de un secol și jumătate, mai ales că suntem în anul Centenarului și avem datoria de a evoca memoria celor care au pus pietrele de temelie la existența și modernizarea statului român unitar, independent și indivizibil. Dacă în 1878 Marile Puteri au decis independența României, deși dorobanții, roșiorii, călărașii au murit în Câmpiile Bulgariei pentru acest lucru, să nu uităm că tot atunci am pierdut cele trei județe - Cahul, Bolgrad și Ismail - din sudul Basarabiei.

Poate ar fi cazul să ne afirmăm mai puternic în politica externă, atât în plan european, cât și mondial, pentru menținerea integrității și suveranității statului român.

La mulți ani, România! La mulți ani, Europa! Și să nu uităm cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga: "Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții!".

Vă mulțumesc.

La mulți ani, stimați colegi!

Deputat al PSD Brăila, Emilia Meiroșu.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Corneliu Olar - declarație politică: Primarul responsabil trebuie să poată accesa fonduri europene;

Domnul Sighiartău este?

Domnul Buican?

Domnul Olar.

 

Domnul Corneliu Olar:

Mulțumesc, doamnă președinte.

"Primarul responsabil trebuie să poată accesa fonduri europene"

După mai bine de zece ani de când am intrat în Uniunea Europeană, continuăm să aflăm, aproape în fiecare zi, unele cauze care au condus la o rată modestă de utilizare a fondurilor europene nerambursabile. Uneori s-a putut, dar nu s-a vrut, alteori s-a vrut, dar nu s-a putut. Din cei peste 3.000 de primari care administrează astăzi comunele și orașele României, mai bine de două treimi au vrut și nu au putut să folosească fondurile europene pentru a dezvolta comunitățile pe care le conduc. Unii nu au putut să o facă pentru că nu au avut "mărunțișul" pe care trebuiau să-l pună pentru cofinanțare. Alții au avut și cofinanțarea, dar fie legea nu i-a lăsat, fie nu au avut personal calificat și stimulat să lucreze în proiectele europene.

Personal, am salutat modificările aduse în Camera Deputaților la Legea nr. 192/2010, care, până la aceste modificări, nu permitea accesarea fondurilor europene prin Programul Operațional Regional. De ce? Pentru că era nevoie de trecerea unor drumuri forestiere și a terenurilor aferente acestora, din domeniul public al statului și din administrarea Romsilva, în domeniul public al UAT-urilor și în administrarea consiliilor locale ale acestora. Orice funcționar european s-ar cruci dacă ar vedea cum ne împiedicăm noi, românii, singuri, atunci când vine vorba despre accesarea banilor gratuiți de la Uniunea Europeană.

Să știți că parlamentarii, când uită de culoarea lor politică, fac și lucruri bune. Nu pot să nu mulțumesc colegilor care au votat amendamentul meu la Proiectul de modificare a Legii nr. 192/2010, prin care am propus ca sumele necesare pentru măsurătorile topografice să fie suportate de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice. Argumentele mele au fost simple, pentru că de ele se lovesc primarii, adică: nu trebuie să suporte UAT-ul măsurătorile la o proprietate care nu-i aparține; apoi, și dacă primarul ar fi vrut să o facă, știți bine că Guvernul nu le-a mai lăsat primăriilor bani la buget nici pentru cheltuieli curente, dar apoi pentru alte cheltuieli de investiții.

Să dea Dumnezeu Guvernului mintea românului de pe urmă și să își dea seama că banii europeni vor ajunge cel mai bine în dezvoltarea României, prin intermediul primăriilor. De aceea, primarilor gospodari, harnici, să li se dea o mână de ajutor să folosească fondurile europene, nu să li se pună piedici. Dacă primarii reușesc, atunci reușim cu toții.

Corneliu Olar, deputat al PNL de Alba.

M-am încadrat?

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc. Da, perfect.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având tema Ziua Europei - între festivități și realități;

De la PMP nu mai este nimeni.

Au mai depus în scris, din partea Grupului PMP, domnii deputați: Sămărtinean, Codreanu, Mocanu, Tomac și Coliu.

Domnul Nicolae Petrețchi?

Vă rog.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Tema declarației politice: "Ziua Europei - între festivități și realități".

De ce oare sărbătorim Ziua Europei la aceeași dată cu Ziua Victoriei împotriva hitlerismului? Răspunsul stă chiar în această coincidență: la 9 mai 1945 s-a pus capăt celui mai mare prăpăd continental, se încheia un apogeu al urii și distrugerii, creându-se speranța de pace și unitate.

Războaie au cunoscut toate continentele, cu excepția, deocamdată, a Antarcticii. Dar nicăieri pe planetă conflagrațiile nu au fost atât de pregnant determinate de alternativa unitate-dezbinare la scară continentală. În 1945 părea că dezbinarea nu-și va mai arăta colții, domnea încrederea în unitate. Pe această încredere s-a clădit Uniunea Europeană. Este oare acest edificiu solid și indestructibil?

Cred că în fiecare an sărbătorirea Zilei Europei nu ar trebui să strălucească numai prin festivități și recepții. Ar trebui să privim spre anul european încheiat și să vedem cu luciditate și responsabilitate care este trendul - spre unitate ori spre dezbinare?

Ca deputat al ucrainenilor din România, declar sincer că nu am motive de liniște. Și în țara noastră de origine, și în patria noastră de adopție, dar și pe continent se înmulțesc semnele dezbinării. Dacă nu le vom acorda atenție, s-ar putea ca peste nu mulți ani să nu mai avem ce sărbători.

Vă mulțumesc.

Deputat, Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Guvernarea PSD - România la bilanț;

Domnul Laurențiu Nistor.

Vă rog.

 

Domnul Laurențiu Nistor:

Bună ziua, stimați colegi.

Bună ziua, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernarea PSD - România, la bilanț".

De curând, Guvernul a făcut un bilanț esențial al primului trimestru al anului 2018, în fața Comitetului Executiv Național. Un demers responsabil și necesar pentru evaluarea aplicării Programului de Guvernare. Realitatea demonstrează că măsurile implementate de Guvernul PSD au efecte pozitive în economie, dar mai ales în buzunarele românilor.

Țara noastră are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Producția industrială a României a avut cea mai spectaculoasă creștere din ultimii 15 ani. Niciodată, din 2003, industria nu a mai avut un ritm de creștere atât de pronunțat, iar Guvernul continuă să sprijine investițiile ce pot genera o creștere economică. Astfel, în bugetul din 2018, pentru investiții s-au alocat peste 37 de miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Creșterea economică record din 2017 a României s-a văzut și s-a simțit efectiv în buzunarele românilor - salariați, pensionari, companii -, urmare a aplicării Programului de guvernare PSD-ALDE.

În consecință, depozitele bancare ale populației și ale companiilor au crescut semnificativ, ceea ce înseamnă că mulți români au intrat în clasa de mijloc, așa cum am promis în campanie, iar astfel se îndeplinește unul dintre obiectivele strategice ale PSD. Mai mult, a crescut cu peste 120.000 numărul locurilor de muncă. A crescut cu peste 185.000 numărul contractelor cu timp integral de muncă.

Politica guvernării PSD, de a majora salariile din sănătate, a redus cu 70% numărul medicilor care vor să plece din țară.

Știm cu toții că exodul medicilor devenise o problemă gravă în România, pentru care era necesar să găsim soluții imediate. Și am găsit. Cu siguranță, nu ne vom opri aici și vom avea grijă în permanență ca acest sector extrem de important - sănătatea - să ne preocupe pe toți și în special Guvernul.

Mi se pare extrem de important faptul că România are cel mai mic șomaj din ultimii 20 de ani, respectiv 4,6%, iar companiile autohtone sunt mai profitabile decât cele străine. Mai mult, în timpul guvernării PSD a scăzut drastic numărul beneficiarilor de ajutor social. Astfel, în martie 2018 s-a înregistrat cel mai mic număr de asistați social din ultimii 5 ani.

Așadar, atunci când vorbim pe cifre, atunci când instituțiile de profil confirmă aceste cifre, suntem, în mod evident, în fața unei realități de necontestat. Guvernul PSD face lucruri bune pentru români și aplică măsurile promise în campania electorală. Mai mulți români în clasa de mijloc nu este un slogan, este o realitate.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Laurențiu Nistor.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Sorin-Ioan Bumb - declarație politică: Tripleta Dragnea-Dăncilă-Tudorel lasă România fără fonduri europene;

Domnul Sorin-Ioan Bumb?

Vă rog.

 

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Tripleta Dragnea-Dăncilă-Tudorel lasă România fără fonduri europene".

Haosul creat de guvernările PSD a depășit granițele României și a produs efecte până la Bruxelles, determinându-i pe oficialii europeni să gândească un nou mod de alocare a fondurilor europene.

Acțiunile distructive și iresponsabile ale PSD s-au ținut lanț, culminând în ultimii doi ani și generând o situație fără precedent, cu reverberații la nivel european. Tot ce s-a clădit de la aderarea României la Uniunea Europeană, din 2007, a fost sistematic distrus de PSD. Au început cu dinamitarea statului de drept și modificarea Legilor justiției, astfel încât infracțiunile comise de clica PSD-istă să fie grațiate sau să fie pedepsite cu sancțiuni modice, precum închisoarea în weekend. Au continuat cu dinamitarea economiei, prin acordarea de beneficii sociale nesustenabile, ce au dus la încălcarea tratatelor europene, ce impun un deficit bugetar de maxim 3 procente, tocmai pentru a asigura siguranță și predictibilitate economică în spațiul Uniunii Europene. Au mers apoi și mai departe, dinamitând chiar și politica externă a U.E., prin anunțarea deciziei separate de a muta Ambasada României din Israel, de la Tel Aviv, la Ierusalim, doar ca să răsplătească astfel cercurile de interese țesute în jurul lui "Daddy" de consilierii de imagine israelieni. La toate acestea se adaugă și năzbâtiile cu fonduri europene ale numeroaselor guverne PSD anterioare, respectiv jaful fondurilor POSDRU, devalizarea fondurilor pentru infrastructură, îngropate în autostrăzi dărâmate și căi ferate pe care se circulă ca în 1985, sau incapacitatea de a atrage fonduri pentru cercetare, dezvoltare și noi tehnologii.

Uniunea Europeană, sătulă să vadă că banii alocați de Bruxelles, în loc să genereze dezvoltare, au ajuns să adâncească inegalitățile, prin prisma modului iresponsabil în care PSD folosește acești bani, a anunțat deja că lucrează la un nou mecanism de alocare. Vor fi sancționate exact derapajele de genul celor realizate de Dragnea, Dăncilă și Tudorel.

Soluția pentru evitarea dezastrului total este plecarea neîntârziată a acestui Guvern iresponsabil. Numai așa vom putea evita ca românii să rămână și fără subvențiile plătite de APIA sau fără fondurile de dezvoltare, prin care drumurile, apa și canalizarea au ajuns în satele românești.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică: Campania «Luna plantării arborilor» 2018 - continuitate în regenerarea resurselor forestiere și în menținerea echilibrului ecologic;

Domnul Movilă a depus în scris.

Domnul Claudiu Ilișanu?

Vă rog.

 

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o prezint astăzi se referă la Campania "Luna plantării arborilor" 2018, care s-a încheiat în urmă cu trei săptămâni, campanie prin care, acum, în anul Centenarului, dovedim continuitate și implicare în relansarea fondului forestier din țara noastră.

Campania "Luna plantării arborilor" nu reprezintă doar o acțiune de întinerire a fondului forestier, ci o dovadă că și nouă - ca și generațiilor precedente - ne pasă. Și noi ne dorim un mediu sănătos, care este cu siguranță condiționat de existența pădurilor.

Încă din 1936, în țara noastră se desfășoară această campanie de plantare a arborilor, care a fost întreruptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și reluată în 1964.

Refacerea resurselor forestiere ale României se poate realiza doar prin continuitate în proiectele privind plantarea de arbori. Știm cu toții cât de importantă este pădurea pentru menținerea echilibrului ecologic, pentru purificarea aerului și absorbția substanțelor poluante, pentru protejarea agriculturii și pentru păstrarea unui sol lipsit de eroziune.

O Românie a unui mediu sănătos, a progresului economic și a unei vieți mai bune înseamnă și o preocupare permanentă pentru regenerarea resurselor naționale. Acest lucru trebuie să îl facem în continuare, în special acum, în Anul Centenarului, când mândria pentru realizările înaintașilor noștri trebuie să se unească cu grija pentru țara noastră de mâine. Acest lucru l-am realizat și anul acesta, pe cât se poate de bine, în numeroase zone ale țării. O să mă limitez în a menționa câteva aspecte legate de "Luna plantării arborilor" în județul Bacău.

Ca și anul trecut, județul Bacău s-a mobilizat foarte bine pentru "Luna plantarii arborilor". S-a plantat o suprafață de aproximativ 131 ha. Pentru că sădirea de arbori trebuie înțeleasă de cei din jur drept o acțiune de regenerare a resurselor și stabilitate a mediului ecologic, s-au organizat acțiuni de conștientizare a cetățenilor privind rolul important al pădurii și al ecosistemelor forestiere. Și pentru că plantarea de arbori trebuie să o predăm și generațiilor tinere, nu au lipsit inițiativele pentru tineret și concursurile școlare organizate de Direcția Județeană Silvică Bacău, cu expuneri tematice, fotografie și desen.

Dragi colegi, astfel de inițiative trebuie felicitate și duse mai departe. România are nevoie de o regenerare a resurselor sale, iar pădurile, prin puterea lor de viață și de menținere a echilibrului ecologic, sunt o investiție într-un viitor sănătos al țării noastre.

Felicităm în acest sens Ministerul Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și Direcțiile Silvice Județene, pentru realizările din "Luna plantării arborilor" 2018. Și suntem ferm convinși că aceste inițiative marcate deja de continuitate vor conduce la extinderea resurselor forestiere ale țării noastre și la durabilitatea ecosistemului natural.

Mulțumesc.

Claudiu Ilișanu, deputat de Bacău.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Ionuț-Marian Stroe - declarație politică având subiectul Fumatul ucide în toate formele sale;

Domnul Ionuț Stroe?

 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Fumatul ucide. Fumatul ucide în toate formele sale. Este un fapt indubitabil astăzi, după ce dovezile au fost adunate în foarte multe studii medicale și după ce, din păcate, mult prea mulți oameni și-au pierdut sănătatea și chiar viața din pricina acestui viciu.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat recent un raport în care se estimează că, la nivel mondial, 7 milioane de oameni își pierd viața, an de an, din cauza consumului de tutun. Și mai grav este faptul că aproape un milion de oameni pier anual din cauza fumatului pasiv. În fața acestor cifre pe care evident că nu le mai poate combate, industria tutunului a decis să se adapteze.

Noua găselniță vine sub forma unui gadget, care promite minimizarea riscurilor asociate cu fumatul și încearcă să reînvie ideea că fumatul este fermecător, așa cum era în anii în care vedetele Hollywood-ului promovau intens reclama la țigări. Industria tutunului, în momentele actuale, își joacă, din punctul meu de vedere, supraviețuirea.

Numărul de fumători este în scădere la nivel mondial, iar în țările dezvoltate economic, numărul acestora a ajuns la un minim istoric. De aceea, industria încearcă în aceste zile să recruteze noua generație de utilizatori captivi, de consumatori. Iar marketingul agresiv, pe care îl regăsim mai ales în zonele și spațiile comerciale, se îndreaptă în special către tineri, cărora li se vinde astăzi, iată, un gadget, un design, ba chiar li se promovează și li se transmite ideea că folosesc o tehnologie sofisticată a viitorului.

Haideți totuși să nu ne ascundem după deget și să subliniem că tutunul este în sine un produs toxic, indiferent de forma în care este promovat sau oferit consumului. Iar efectele nicotinei asupra creierului - și în special asupra creierului persoanelor tinere, al copiilor, al adolescenților - sunt foarte grave. Dacă adăugăm la aceasta și faptul că aceste noi produse din tutun sunt pline de aditivi, putem înțelege ușor de ce promisiunea că noile țigări nu fac la fel de rău ca acelea clasice este doar o iluzie. S-au pronunțat deja în acest sens autoritățile din Statele Unite ale Americii, s-au pronunțat autoritățile din Israel, care au refuzat să acrediteze aceste noi produse.

E momentul și trebuie ca și noi, în România, să ne asigurăm că legislația ține pasul cu cele mai recente evoluții și să închidem toate aceste portițe exploatate la maximum de industria tutunului.

Orice produs din tutun, indiferent de forma în care se consumă, trebuie să se supună aceluiași regim al legislației în privința comercializării și reclamei la tutun.

În plus, cred că se impune și în România implementarea în totalitate a Convenției-cadru privind controlul tutunului. Legislația trebuie să interzică total publicitatea, promovarea și sponsorizarea în favoarea tutunului, inclusiv marketingul la punctul de vânzare, cum se întâmplă acum în spațiile comerciale.

Nu putem...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

... permite înșelarea clienților, sub iluzia tehnologiei și rapoartelor semi-științifice, care practic promovează aceeași veche otravă. Fumatul ucide în toate formele sale!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Camelia Gavrilă - declarație politică intitulată Valori și permanențe europene prin educație, cultură și formare profesională;

Doamna Camelia Gavrilă?

Vă rog.

 

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația de astăzi, în contextul unei zile simbolice și cu triplă semnificație, se numește "Valori și permanențe europene prin educație, cultură și formare profesională".

Evident că este o zi de reflecție, în care ne gândim și la Declarația de Independență a României, proclamată în 1877, și la Victoria Coaliției Națiunilor Unite, în cel de-al Doilea Război Mondial, dar și la Ziua Europei, la momentul acela în care, prin Declarația lui Robert Schuman, s-a deschis istoria unui construct politic interesant, care a urmărit constant să respecte libertatea și identitatea fiecărei națiuni membre, să genereze bunăstare și cooperare economică, jucând un rol major în perspectivă istorică și în context internațional.

Deci zi cu triplă semnificație.

Dar aș vrea să subliniez, în primul rând, importanța dimensiunii europene a relațiilor pe care România le-a stabilit în acest context, importanța alianței politice, economice și culturale de largă respirație în care suntem parte, pornind de la ideea, chiar a fondatorilor, că pentru a rezista pe o piață economică și politică internațională trebuie ca țările să găsească valori, principii comune, solidaritate - țările Uniunii Europene, evident - și printre aceste valori, educația reprezintă un element esențial.

Trecând în viteză în revistă lucruri importante care s-au petrecut la nivel educațional, aș puncta Strategia Europa 2020, care accentuează maximizarea impactului cercetării și inovării, ca elemente fundamentale pentru dezvoltarea economică, pentru transferul în inovarea cunoștințelor; Planul de acțiune pentru educația digitală, în contextul în care nu poate fi concepută evoluția, formarea profesională fără suportul digital, fără progresul tehnologic rapid; competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții; o regândire majoră a sistemelor de educație și de învățare, în acest sens mergând pe translarea dinspre cunoaștere, dinspre cognitiv spre formativ, spre competență.

Aș adăuga Programele Erasmus, care au reprezentat o oportunitate pentru tineri, dar și pentru adulți, de a cunoaște medii sociale, economice, educaționale, de a învăța, de a prelua elemente de bune practici. Pentru că de fapt pilonii filosofiei educaționale a Uniunii Europene înseamnă cooperare, mobilitate și inovare.

Cu toate acestea, în Monitorul educației și formării 2017, realizat de Comisia Europeană, sunt punctate anumite aspecte. Și trebuie să avem și luciditatea critică și obiectivitatea de a vedea că încă sunt inegalități, că încă incluziunea nu este suficient promovată, cheltuielile pentru educație sunt insuficiente, mecanismele de direcționare a fondurilor către școlile dezavantajate nu sunt totdeauna coerent realizate, procentul mare al elevilor cu o performanță scăzută la evaluări internaționale de tip PISA.

Toate aceste aspecte sunt însă corectate treptat prin măsurile pe care Partidul Social Democrat, Guvernul actual le urmăresc cu o anumită consecvență: creșterea salariilor profesorilor, ca factor suplimentar de motivare și performanță a acestora, progrese importante în susținerea învățământului dual, fondurile de burse pentru studenți, calitatea învățământului preuniversitar și academic, programe sociale de susținere a tinerilor pentru evitarea abandonului școlar...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
 

Doamna Camelia Gavrilă:

... revizuiri de curriculum. Deci seturi de măsuri ample, coerente, care vizează toate segmentele, pentru a fi această complementaritate cu demersurile educaționale la nivel european.

Trebuie să păstrăm și luciditatea și analiza obiectivă de care spuneam, să urmărim aceste strategii și să ne raportăm la valorile și obiectivele europene, în sensul că modelul Uniunii Europene înseamnă un reper de progres social și economic, de comunicare și un generos spațiu multicultural, deschis, echitabil, deplin favorabil pentru evoluția țărilor membre și cu atât mai mult pentru tinerii de care suntem preocupați ca fiind element de viitor și de siguranță pentru evoluția țării...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... în context european.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă refuză să răspundă la interpelări;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Vasile Gudu. Se află în sală? Nu. Depune în scris.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Vor mai depune în scris doamnele și domnii: Găvrilă Ghilea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuț Bica, Claudiu Răcuci, Vasile Stamatian...

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Imediat! Sunt colegii dumneavoastră, numai puțin.

...Dumitru Mihalescul, Florin Roman, Lucian Heiuș, Costel Alexe, Ionel Palăr, George Șișcu, Antoneta Ioniță, Tudorița Lungu, Dumitru Oprea și Aurel Boroianu.

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă refuză să răspundă la interpelări".

În data de 27 februarie i-am transmis doamnei prim-ministru o interpelare în care solicit înființarea de către Guvernul României a unui minister al reîntregirii, care să aibă în perspectivă proiectul reunificării, prin readucerea Republicii Moldova în componența României, pe o cale democratică și legală, în perspectiva viitorilor ani.

Evident că n-am primit niciun răspuns, deși legea spune că aceste răspunsuri la interpelări se dau într-o lună, în 30 de zile. Au trecut mai mult de două luni.

Nu doar atât. Pe data de 12 martie am depus o nouă interpelare, pe un alt subiect, tot adresată doamnei Viorica Dăncilă, privind regimul exploatărilor în offshore din perimetrele din Marea Neagră. Și mă refer acolo la exploatarea gazelor de către o serie de companii străine. Au trecut tot două luni - iată, se împlinesc chiar acum - și nu am primit, din nou, niciun răspuns de la doamna prim-ministru. Și o să insist un pic asupra acestei interpelări, care cred că are o conotație foarte importantă asupra a ceea ce înseamnă politica energetică românească și ce înseamnă dreptul suveran al României de a dispune de propriile sale resurse.

Prin acest proiect de lege, inițiat de Guvern, care așteaptă acum la Comisia pentru industrii din Camera Deputaților și a al cărui vot este iminent în Parlamentul României, de fapt se acordă o serie de concesii nemaiîntâlnite către companiile care urmează să exploateze aceste perimetre de gaz, respectiv nivelul redevențelor va fi păstrat la cota aflată la momentul începerii derulării operațiunilor. Așadar, Guvernul pur și simplu își autoimpune să nu crească nivelul redevențelor în raport cu propriile sale necesități și propria sa politică economică. Nu mai spunem că nivelul redevențelor, care și așa este mic în România, având o medie de 7%, este calculat la un preț de referință al gazului din 2012 - 45 de lei pe megawatt pe oră, în loc de 89 de lei pe megawatt/oră.

De asemenea, în acest proiect se vorbește de un credit fiscal, credit fiscal care reprezintă o formă de garantare a unor investiții ale unor companii străine, de către bugetul public, buget alimentat de contribuabilii români. Așadar, avem un ajutor de stat, problemă care reprezintă un mare risc anticoncurențial.

Și nu în ultimul rând, sunt exceptate aceste exploatări offshore de la punerea în aplicare a Ordonanței nr. 7/2013 privind impozitarea supraprofiturilor rezultate din dereglementarea prețului la gaze pe așa-numita piață liberalizată.

Statul român pur și simplu pierde gestiunea asupra unei resurse strategice, și nu doar atât, sunt și alte probleme care țin de regimul proprietății în zona respectivă, probleme de urbanism și de mediu care vor rezulta pe malul Mării Negre.

Eu aș vrea ca doamna Dăncilă să-mi spună clar de ce cedează suveranitatea națională către niște companii străine, de ce renunță la dreptul suveran al României de a gestiona, în comun acord, bineînțeles, cu toate tipurile de interese existente pe piața economică, propriile resurse.

Așadar, încă aștept un răspuns la aceste două interpelări. Din păcate, până acum nu am primit niciunul și sincer să fiu mă tem că nu voi primi nici în continuare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Costel Lupașcu - declarație politică cu tema: referendumul pentru redefinirea familiei;

Domnul Costel Lupașcu.

Vă rog.

 

Domnul Costel Lupașcu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce cred eu că reprezintă o prioritate, referendumul pentru redefinirea familiei.

Familia este nucleul societății, deoarece în familie ne naștem, creștem, ne educăm și petrecem cei mai frumoși ani. Și tot familia ne ajută să devenim mai apoi adulți, să ne maturizăm și să ne asumăm decizii.

Pentru a veni în sprijinul acestui proces, în toamna anului 2015 Coaliția pentru familie a demarat, perfect legitim și constituțional, procedurile de revizuire a Constituției României pentru modificarea art. 48 alin. (1) - "Familia", pentru a înlocui termenul "soți" cu sintagma "bărbat și femeie".

În acest sens, consider că este important de specificat, pentru a nu exista confuzii, că proiectul de lege privește doar modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României, deoarece s-a considerat că formularea de "soți" este un termen vag și deschis interpretărilor, iar, din acest motiv, forma propusă prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Este știut faptul că, pentru a asigura un cadru stabil în formarea generațiilor viitoare, familia trebuie să îndeplinească o serie de funcții, dintre care aș vrea să amintesc funcția biologică, deoarece familia este o realitate biologică, prin uniunea dintre un bărbat și o femeie, precum și prin procreație. Această funcție asigură reproducerea populației, care este una dintre cele mai importante condiții de existență ale societății.

Din toate timpurile, familia a avut un rol important și în educația copiilor, de aceea punctul de plecare în opera de educare a copilului se află în familie. Viața în familie, atmosfera familială și relațiile dintre membrii familiei au influență directă și hotărâtoare asupra formării copilului, astfel că familia determină personalitatea copilului. Pentru a se dezvolta emoțional echilibrat, un copil are nevoie și de mamă, și de tată.

Părinții apar în fața copilului ca oameni ai căror autoritate și prestigiu, în cele mai diferite domenii, sunt în afară de orice îndoială. Tocmai de aceea părinții trebuie să constituie un exemplu de conduită pentru copii, având o responsabilitate majoră în procesul educativ.

Deși au trecut doi ani de la exprimarea voinței celor 20% dintre românii cu drept de vot, referendumul nu a fost organizat.

Așadar, atâta timp cât cetățenii țării decid care sunt schimbările care ar trebui să se facă în acest sens, cred că ar trebui să le dăm curs.

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a luat decizia politică fermă de a organiza referendumul pentru modificarea Constituției pe tema definirii familiei.

Totodată, în calitatea mea de deputat, de soț și de părinte, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susținerea acestui referendum, pentru susținerea familiei întemeiate pe uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie și pentru susținerea valorilor fundamentale în societatea românească.

De aceea, dragi colegi, vă invit să luăm atitudine față de această problemă și să încercăm să-i găsim cât mai repede o rezolvare.

Voi recomanda tuturor botoșănenilor și tuturor românilor să voteze la referendum în favoarea acestei modificări de bun-simț a Constituției.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Costel Lupașcu.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Constantin-Cătălin Zamfira - declarație politică având ca subiect problema achizițiilor publice;

Domnul Zamfira.

Domnul Zamfira?

 

Domnul Constantin-Cătălin Zamfira:

Bună dimineața, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi.

Dragi colegi,

Fie că ne referim la proiecte finanțate prin programe naționale, fie că vorbim despre implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, una dintre cele mai mari probleme ale administrației publice o reprezintă achizițiile publice.

Chiar dacă procedura de licitație poate fi finalizată destul de repede, contestarea procedurii conduce de cele mai multe ori la întârzieri foarte mari în realizarea proiectelor respective sau la împiedicarea realizării acestora.

Poate fi vorba despre perioade foarte lungi de timp în care autoritățile publice se află efectiv în imposibilitatea de desfășurare a lucrărilor ce au fost deja finanțate, dar sunt suspendate, oprite în instanță de firmele care au pierdut licitațiile.

Și în județul Ilfov, de exemplu, foarte multe proiecte finanțate prin PNDL și din fonduri europene sunt suspendate și stagnează, datorita contestațiilor din instanțe depuse de firmele care au pierdut licitațiile de atribuire ale proiectelor respective.

Așa că, salut decizia Guvernului de promovare a unei noi legi a achizițiilor publice, așa cum a fost cerută de autoritățile publice în nenumărate rânduri. Noua lege este inspirată din legislația germană și va simplifica procedurile de atribuire a investițiilor respective.

Aduc în vedere faptul că guvernarea PSD-ALDE a făcut o prioritate din investiții pentru anul 2018 și a alocat sume considerabile, cu peste 42% mai mari față de anul 2017. Anul acesta s-au bugetat investiții de peste 4,2 % din PIB, în valoare de 38,5 de miliarde de lei. Dar orice investiție inițiată este zadarnică, urmare a practicii contestațiilor uzitate de marea parte a celor ce pierd licitațiile de atribuire respective.

Consider că o nouă lege a achizițiilor publice este de interes major în țara noastră, în așa fel încât să reușim să ieșim din blocajul actual, și licitațiile să se desfășoare ritmic, iar proiectele să nu mai fie tergiversate și întârziate.

Conform legislației germane, vom înființa tribunale ale achizițiilor publice, în așa fel încât contestațiile privind orice proiect de interes public să fie soluționate cât mai rapid.

Totodată, înființarea unei structuri unice, centralizate privind achizițiile publice, în accepțiunea mea, este oportună doar pentru instituțiile centrale.

Vă mulțumesc.

Cătălin-Constantin Zamfira, deputat al PSD Ilfov.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Anișoara Radu - declarație politică având ca temă Egalitatea de șanse între femei și bărbați;

Doamna Anișoara Radu.

Au mai depus în scris: domnul Viorel Stan, domnul Vasile Cîtea, domnul Vasile Axinte, domnul Florinel Stancu, domnul Radu Pau, domnul Neculai Iftimie, domnul Aurel Căciulă, doamna Claudia Gilia, domnul Mihai Weber, doamna Alexandra Presură, doamna Natalia Intotero, domnul Cornel Itu, domnul Marius Budăi, doamna Mihaela Huncă, doamna Elvira Șarapatin, doamna Cristina Dinu, doamna Aida Căruceru, domnul Silviu Macovei, domnul Eugen Bejinariu, domnul Mihăiță Găină, domnul Nicolae Georgescu și doamna Cristina Burciu.

Vă rog.

Mulțumesc.

 

Doamna Anișoara Radu:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Declarația mea se numește "Egalitatea de șanse între femei și bărbați".

Stimați colegi,

Săptămâna această marchează două evenimente importante, respectiv încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, prin semnarea Tratatului de Pace, la 9 mai 1945, și sărbătorirea Zilei egalității de șanse între femei și bărbați.

Instituirea zilei de 8 mai, drept zi a egalității de șanse între femei și bărbați, și-a găsit expresia în legislația românească abia în anul 2015, deși existau premise pentru ca ea să fi fost instituită mult mai devreme.

La nivelul Uniunii Europene, sau mai bine spus al Comunităților Europene, încă din 1975 a fost adoptată Directiva 75/117/CEE cu privire la armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la aplicarea principiului salarizării egale între femei și bărbați.

Inițiativa a fost succedată de instituirea unei Strategii a Uniunii Europene pentru promovarea egalității dintre femei și bărbați, prin Declarația Conferinței de la Paris din 1999 "Femeile și bărbații în structurile puterii". Strategia are drept scop promovarea democrației paritare, bazate pe egalitatea între sexe în toate domeniile și la toate nivelurile decizionale.

În România, sărbătorirea zilei de 8 mai trebuie să aibă ca principal obiectiv conștientizarea de către societate a importanței egalității de gen, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social.

Promovarea perspectivei de gen în politicile de ocupare, salarizare, mobilitate și migrațiune a forței de muncă, combaterea oricărui tip de hărțuire și o participare cât mai echilibrată la procesul de decizie, reprezintă puncte de interes pentru orice Guvern responsabil.

Revenind, însă, la sărbătorirea zilei de 8 mai, vreau să menționez că sunt un pic dezamăgită, din cauza necunoașterii la nivelul societății a acestei zile. Consider că mass-media, principalul canal de diseminare a informației, ar trebui să puncteze această sărbătoare prin mai multe informații și mai multe evenimente.

Consider că ziua de 8 mai trebuie să reprezinte un punct de conștientizare a necesității continuării reformelor legislative, dar și psihologice, cu privire la promovarea egalității de șanse între femei și bărbați.

Vă mulțumesc.

Deputat Radu Anișoara, PSD, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Gabriel Petrea - declarație politică intitulată Importanța susținerii tinerilor din România;

Și ultima declarație, domnul Răzvan Rotaru. Se află în sală?

Domnul Gabriel Petrea se mai află în sală?

Vă rog.

 

Domnul Gabriel Petrea:

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată "Importanța susținerii tinerilor din România."

În contextul unei societăți caracterizate de frecvente schimbări, în care tehnologizarea amenință existența unor meserii de viitor, investiția în pregătirea și în formarea tinerilor reprezintă o soluție viabilă pentru dezvoltarea durabilă a comunităților.

Deși în România trăiesc mai mult de 6 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, proiecțiile Eurostat arată că se așteaptă o descreștere abruptă, până în 2060, a ponderii populației tinere din populația totală. România este printre țările afectate în mare măsură de acest trend, din 2015 căzând sub media UE-27, diferența accentuându-se ulterior până în 2060. Factorii care conduc la scăderea populației tinere din România sunt multipli și pot apărea sub forma nivelului de trai sau a imigrației.

Pentru susținerea și pregătirea tinerilor pentru viitor și pentru construirea unei comunități locale solide și durabile, obiectivul principal care trebuie asumat de instituțiile publice trebuie cristalizat sub forma susținerii participării active a tinerilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică a țării. În plus, efortul instituțiilor publice trebuie concentrat în sensul asigurării șanselor egale de acces la educație, ocupare și condiții de viață decente, cu o atenție particulară către adolescenții și tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puține oportunități.

Pornind de la aceste provocări, redau mai jos principalele teme de interes pentru tineri.

Veniturile. Salariul este de departe cel mai important criteriu în selectarea unui loc de muncă, urmat de siguranța locului de muncă. Iar în ceea ce privește veniturile, inegalitatea în rândul tinerilor este cât se poate de reală. Veniturile tinerilor angajați diferă substanțial, tinerii din orașe câștigând mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin, iar bărbații obțin venituri mai mari decât femeile.

Locuirea. Aproape trei sferturi dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 14-29 de ani și mai bine de jumătate dintre tinerii cu vârsta de peste 18 ani încă locuiesc cu părinții. Acest lucru a dus la creșterea vârstei de căsătorie la peste 30 de ani și la decizia multor cupluri de a amâna conceperea unui copil până după 30 de ani, consecințele fiind rata relativ ridicată a divorțurilor între tineri, natalitate scăzută, spor demografic negativ și o societate îmbătrânită.

Egalitatea de șanse. Tinerii din mediul rural și cei din regiunile sărace au șanse mai scăzute să termine școlile postliceale sau să urmeze studii universitare. Decalajele de dezvoltare și bunăstare dintre regiuni se adâncesc, iar consecința este suportată de întreaga societate. În plus, față de toate acestea, se adaugă și ostracizarea socială atât a tinerilor săraci, cât și a tinerilor din mediul rural sau din regiunile slab dezvoltate, creându-se o spirală a neîncrederii și a potențialului irosit.

Competențele digitale. Deși are extrem de mulți tineri talentați în IT și în software, România are și recordul european negativ în ceea ce privește numărul tinerilor care pot îndeplini multiple activități legate de computer. Doar 24% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani au îndeplinit 3 sau 4 activități legate de computer. Aceasta înseamnă că există decalaje foarte mari în alfabetizarea digitală și înseamnă practic deconectarea tinerilor care se află la baza ierarhiei de oportunități de muncă.

Educația. Doar un tânăr din trei se declara, în urmă cu doar trei ani, mulțumit de sistemul de învățământ din România, iar tendința este ca gradul de satisfacție să crească pentru cei mai tineri și să scadă pe măsură ce avansează în vârstă. Din totalul tinerilor români care lucrează, mai puțin de jumătate consideră că nivelul studiilor corespunde cerințelor de la serviciu, iar unul din cinci spune că studiile absolvite corespund doar foarte puțin sau deloc sarcinilor pe care le au de îndeplinit la locul de muncă.

Antreprenoriatul. Circa doi din zece tineri cu vârste între 18 și 24 de ani își doresc să devină antreprenori în următorul an, însă văd ca principale obstacole birocrația, fiscalitatea și accesul la finanțare.

Emigrarea. Poate cel mai grav, trei tineri din zece spun că în zece ani se văd ca persoane realizate în altă țară decât România și patru din zece susțin că ar vrea să emigreze, fie și numai temporar, pentru studii sau muncă.

Împreună trebuie să milităm pentru ca toate aceste deziderate ale tinerilor să fie îndeplinite. Dacă ne dorim o țară în care tinerii să rămână, iar cei care sunt plecați să se întoarcă, dacă ne dorim o Românie a tinerilor, atunci toate provocările pe care le-am enumerat mai sus trebuie să fie printre preocupările noastre și să își găsească rezolvare.

Vă invit, stimați colegi, să lucrăm împreună pentru a construi România tinerilor!

Cu deosebit respect, Gabriel Petrea, deputat al PSD, București.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Daniel Constantin - considerații despre Ziua Regalității;

Domnul Daniel Constantin:

Ziua Regalității reprezintă un reper istoric fundamental, fără de care demnitatea statalității și suveranității statului român nu ar avea forța simbolică pe care o recunoaștem astăzi.

Un popor demn este doar cel care își asumă, își afirmă și își apără, prin acțiune politică și curaj militar, identitatea, istoria și tradiția unei limbi comune, dezvoltate în cadrul unei culturi cu vechime și tradiție. Este ceea ce s-a obținut cu ocazia Războiului de Independență, purtat cu devotament și asumare deplină de armata română condusă de Maiestatea Sa Regele Carol I.

Regalitatea a strâns într-o singură inimă zestrea și năzuințele românilor de sute de ani.

Pentru orice român care își cunoaște istoria, data de 10 mai rămâne o zi de profundă valoare și semnificație. Este ziua asumării depline a statutului nostru ca popor civilizat, modern și independent, în rândul națiunilor europene dezvoltate, și momentul majoratului nostru ca națiune.

Astăzi, în an Centenarului, depinde doar de noi ce urmează să facem cu aceste valori, plătite scump de înaintașii noștri. Îndemn pe fiecare român onest să fie asemenea lor, Pro România!

  Dumitru Oprea - declarație politică intitulată ALDE de București versus ALDE de Bruxelles;

Domnul Dumitru Oprea:

"ALDE de București versus ALDE de Bruxelles"

Uneori, branduri celebre sunt copiate, fără mare succes, cu scopul obținerii unor foloase materiale. Intenția, de multe ori, este păcălirea consumatorilor, astfel încât, din rațiuni de preț, să aleagă copia în locul originalului. Brandul-pirat iese pe piață cu prețuri de dumping, dar produsele se dovedesc a fi de o calitate inferioară celui de referință.

O astfel de intenție regăsim în politica românească. Este vorba de un brand politic, respectiv ALDE, Alianța Liberalilor și Democraților, partid condus acum de președintele Senatului, Călin- Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu. Numele partidului vine de la originalul de pe scena politică europeană, ALDE - Alliance of Liberals and Democrats for Europe. ALDE este un membru respectat și respectabil în cadrul familiilor politice europene, iar carisma liderului acestuia, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, este recunoscută în multe țări din Europa, nu doar la Bruxelles sau la Strasbourg.

Din păcate, asemănările dintre partidul european ALDE și ALDE din România, aliat de nădejde al PSD la guvernare, se opresc aici. Guy Verhofstadt este un avocat critic fervent al Uniunii Europene și un pamfletar necruțător în raport cu liderii politici cu tendințe autoritariste, de tip Viktor Orbán, apologet al democrației iliberale. Pe de altă parte, Călin Popescu-Tăriceanu este, după toate declarațiile, un mare fan al democrației iliberale și, alături de Liviu Dragnea, al slăbirii independenței justiției. Guy Verhofstadt militează pentru o Europă Federală, în vreme ce Călin Popescu-Tăriceanu, alături de partenerul său, Liviu Dragnea, fac apologia unei Românii aparent independente, căreia "să nu i se dicteze nimic de la Bruxelles", și cu o retorică împotriva capitalului străin din economie. Cu excepția faptului că amândoi au deținut funcția de premier, nicio altă asemănare nu mai poate fi găsită între cei doi lideri politici. Verhofstadt este un cunoscut politician, apărător al democrației statului de drept, iar Tăriceanu este un fost lider democrat trecut acum la religia PSD-ismului.

ALDE România, ca membru al familiei politice europene ALDE, trebuie să fie un actor tare curios la Bruxelles, un fel de sosie nereușită, asemenea PSD, care face parte din familia progresist socialistă europeană. Este de mirare că, până la această oră, liderii ALDE de la Bruxelles nu au cerut despăgubiri Alianței Liberalilor și Democraților din România pentru folosirea fără drept a mărcii, pe scurt, pentru piraterie politică.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu titlul Lipsa educației pentru sănătate face noi victime;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Lipsa educației pentru sănătate face noi victime"

Înțepătura de albină poate fi mortală. Sunt deja șapte victime în doar o săptămână. Ultima este o fetiță de 14 ani, care a ajuns în stare gravă la urgențe, iar doi bărbați nu au mai putut fi salvați după ce au fost înțepați de zeci de albine.

10 lucruri care vă pot salva viața:

  1. Albina nu atacă dacă nu este agresată.
  2. Albinele devin agitate și pot ataca atunci când intră în contact cu mirosurile neplăcute sau culorile vii.
  3. Albinele nu tolerează mirosul de transpirație și alcool, dar sunt atrase de parfumurile florale.
  4. Este suficient să fie agitate câteva albine care atacă un om sau un animal, că imediat toate se alătură grupului și înțeapă.
  5. În urma înțepăturii, albina lasă acul în țesuturi la locul înțepăturii. Viespea poate înțepa de mai multe ori în mai multe locuri și nu lasă ac.
  6. Veninul, cam 0,3 mg/insectă, este toxic - melitina și fosfolipaza A - și poate provoca reacții alergice.
  7. Dacă ați fost înțepat, pot apărea imediat 3 tipuri de reacții:
    • a) nicio reacție - la prima înțepătură, sunt necesare minimum două contacte ale organismului cu veninul pentru declanșarea reacției alergice sau este un organism "imunizat" prin expunere repetată, așa cum se întâmplă la apicultori;
    • b) reacție inflamatorie ușoară/moderată - locală, strict în jurul înțepăturii, sau locoregională, la distanță de locul înțepăturii, dar doar până la articulația situată deasupra sau dedesubtul locului respectiv, cu durată de maximum câteva zile;
    • c) reacție sistemică - Edem Quincke sau șoc anafilactic, cu apariție extrem de rapidă, la câteva minute după înțepătură și cu evoluție potențial letală.
  8. Pentru tratamentul reacțiilor ușoare sau moderate este suficient toaletă locală la locul înțepăturii și aplicarea de gheață local, eventual unguente cu antiinflamatorii. Se pot administra antihistaminice. Rareori este necesară corticoterapia.
  9. În reacțiile severe, adrenalina este regina și dozele mari de corticosteroizi.
  10. O fiolă de adreanalină administrată sublingual poate fi soluția salvatoare.

Rețineți!

  1. Nu purtați culori atractive pentru albine, gama galben-potocaliu.
  2. Nu folosiți produse cosmetice cu miros extrem de puternic, în special cu esențe dulci, fructate și vanilate.
  3. Nu consumați în aer liber alimente și sucuri dulci, alcool sau legume și fructe.
  4. Dacă sunteți alergic mai ales la înțepătura de albină și viespe trebuie să aveți la dumneavoastră, mai ales în sezonul cald, adrenalina autoinjectabilă.
  5. Dumneavoastră și anturajul învățați să folosiți adrenalina autoinjectabilă.
  Florinel Stancu - declarație politică cu titlul Măsurile Guvernului și anumiți factori din piață au dus la scăderea șomajului în România;

Domnul Florinel Stancu:

"Măsurile Guvernului și anumiți factori din piață au dus la scăderea șomajului în România"

De 1 mai, ziua când în aproape toată lumea a fost sărbătorită Ziua internațională a muncii, Ziarul Financiar titra despre un record istoric al ultimilor 20 de ani, un record pozitiv de data aceasta - "Numărul salariaților a crescut cu 108.000 persoane între februarie 2017 și februarie 2018 și va trece sigur de 5 milioane de persoane în 2018".

Potrivit altui studiu în domeniu, profitabilitatea firmelor de recrutare, în 2017, a atins nivelul de 255 de milioane de lei. Cele mai multe angajări au fost făcute în comerț, în sănătate și în domeniul asistenței sociale, în domeniul IT, în hoteluri și restaurante, dar și în industria prelucrătoare. "Efectivul de salariați din economie a ajuns la cel mai înalt nivel din 1998 încoace, în ciuda faptului că între timp au plecat în străinătate peste 3 milioane de români", după cum scrie, din nou, în analiza publicației financiare independente, care nu poate fi acuzată de părtinire politică.

Existența unor asemenea știri ne bucură și ne oferă prilejul să le spunem românilor că actuala guvernare înlesnește crearea locurilor de muncă și nu pune piedici economiei, așa cum ne tot acuză opozanții noștri politici și nepolitici.

Piața economică românească continuă să fie atractivă pentru cei care vor să investească și să obțină profit, în special pentru investitorii din afara țării. Mie nu-mi place să le spun investitori străini. Nu sunt străini de țara noastră, odată ce aleg să investească aici.

După cum spuneam mai devreme, piața economică din țara noastră continuă să fie atractivă în pofida faptului că "dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%.", după cum arată o analiză emisă de Agerpres.

Într-adevăr, nivelul salarial rămâne în continuare mult mai mic decât cel din țările occidentale. Numai că noi am avut curajul să lansăm un trend de creștere a salariilor din sectorul bugetar și să impulsionăm piața în ansamblu. Consumul a crescut și ca urmare a majorărilor salariale din timpul Guvernelor PSD-ALDE. Nu cred că mai poate nega cineva apariția noilor locuri de muncă și majorările salariale efectuate în ultimii ani de guvernare.

Dincolo de aceste rezultate importante, nu putem ignora provocările care ne stau în față. De aceea, ne vom asigura că adoptăm politici în privința adaptării sistemului de educație la provocările din piața muncii. Încercăm să promovăm creșterea natalității prin măsuri stimulative. Luăm în considerare recomandarea de a dezvolta un program de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlii.

Până în prezent, am adoptat următoarele măsuri: o serie de legi care introduc noi tipuri de contracte de muncă de exemplu, teleworking, net-jobs etc.; reducerea costurilor administrative pentru angajatori; adoptarea legislației în vederea înființării și organizării Agențiilor de mediere între cererea și oferta de muncă zilieră din mediul rural; adoptarea de măsuri pentru stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune socială; promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente, contracte pe perioadă nedeterminată.

Toate măsurile noastre sunt destinate cetățenilor. Așa am reușit să reducem șomajul, să punem pe creștere veniturile românilor, să construim o economie solidă, în creștere și ea.

  Dumitru Mihalescul - declarație politică intitulată În România, povara fiscală descurajează munca;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"În România, povara fiscală descurajează munca"

Trebuie să vă reamintesc faptul că alianța de guvernare PSD-ALDE a promis în alegeri că va încuraja munca angajaților români, prin scăderea poverii fiscale aplicate asupra salariilor. În anul 2016, povara fiscală, care includea contribuții sociale, contribuții de sănătate și alte contribuții atât în sarcina angajatului, cât și a angajatorului, la care se adăuga impozitul, se ridica la circa 43% din cheltuiala salarială.

În anul 2017, Guvernul a adoptat ordonanța marii scamatorii fiscale, O.U.G. nr. 79/2017, prin care s-a realizat transferul de contribuții, de la angajator la angajat, afirmându-se în mod mincinos că povara fiscală a scăzut. Nimic mai fals! După toate înșelăciunile electorale, uite majorarea de salariu, nu e majorarea, uite scăderea de impozite, nu mai e scăderea de impozite, povara fiscală aplicată asupra muncii a rămas tot în jurul procentului de 43%. Așadar, nu s-a schimbat absolut nimic, dimpotrivă, pentru sute de mii de angajați, în loc să crească, salariul a scăzut de la 1 ianuarie 2018.

Cu acest procent uriaș de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, nu este de mirare faptul că zeci de mii de locuri de muncă rămân veșnic neocupate pe la agențiile de ocupare a forței de muncă. În aceste condiții, este și normal ca angajatul să-și facă un calcul rațional și să se întrebe: "Eu muncesc o lună de zile, iar statul ia jumătate din munca mea. Eu știu ce fac cu jumătatea de salariu pe care o primesc în mână, dar oare ce face statul cu jumătatea pe care mi-o ia din salariu?"

Oare aceste întrebări nu sunt extrem de justificate, atâta vreme cât, de aproape doi ani, în România statul român nu construiește absolut nimic din banii colectați din buzunarele românilor?

Analiști și experți în politici economice tot spun, dar spun degeaba, că o povară fiscală atât de mare împinge sute de mii de angajați să lucreze pe salariul minim, lucru dovedit deja în statisticile Ministerului Muncii. De asemenea, impozitarea excesivă a muncii înseamnă tot mai multă muncă la negru sau la gri, adică oameni care muncesc sau ar vrea să muncească, dar condițiile fiscale împovărătoare îi țin departe de o relație corectă cu piața muncii. Nu în cele din urmă, impozitarea excesivă a muncii îndeamnă la nemuncă. Ce este mai profitabil, oare? Să mergi la muncă 8 ore pe zi sau poate, și mai bine, ca la sfârșitul lunii Guvernul să-ți ia jumătate din munca depusă sau să completezi un dosar de asistență socială și să aștepți să vină mandatul poștal cu mila de la Guvern?

Partidul Național Liberal s-a angajat să reducă povara fiscală asupra muncii. Pe cale de consecință, noi am acționat și am propus modificări ale legislației fiscale, în acest sens. Din păcate, până acum, toate proiectele noastre legislative depuse la Parlament au fost respinse chiar de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, adică tocmai de cei care i-au păcălit pe români în toamna anului 2016 că le vor diminua impozitele pe muncă.

În acest context, diminuarea poverii fiscale care apasă pe salariați va trebui să fie prioritatea viitorului Guvern condus de PNL. Este singura modalitate prin care vom demonstra prin fapte că respectăm și încurajăm munca salariaților români. Numai așa vom înlătura riscul ca angajatul să nu își poată acoperi cheltuielile minimale ale familiei din rodul muncii sale, adică din salariu, deși muncește, deși este plătit.

  Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică România, în actualul context european;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"România, în actualul context european"

România celebrează pe data de 9 mai Ziua Europei, aniversare dedicată unității europene. În fiecare an, în această zi, se sărbătoresc pacea și unitatea în Europa, pentru a marca istorica Declarație de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalităților seculare dintre cele două state. Declarația "Schuman" a stat la baza amplului proces de construcție a unei Europe unite. Statele Beneluxului și Italia s-au alăturat Franței și Germaniei și, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană.

Anul acesta se împlinesc 61 de ani de la începerea construcției europene și anume, 61 de ani de la făurirea ei, 61 de ani de prosperitate și libertate pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Principiile și valorile Uniunii Europene - solidaritate, prosperitate, sustenabilitate - reprezintă pilonii funcționării Uniunii Europene pentru o Europă socială și puternică la nivel global. Soluțiile identificate și asumate de liderii europeni în ultima perioadă au fost rezultatul consensului și a înțelegerii că doar o Europă puternică este o asigurare de viață pentru toate statele membre. Pentru România s-au împlinit 11 ani de când a devenit stat membru al Uniunii Europene, 11 ani în care am dovedit că suntem un partener credibil și loial proiectului european. Am fost deschiși acestui parteneriat, convinși fiind că doar într-o Europă unită putem asigura o mai mare bunăstare cetățenilor români. Pentru România, consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne un obiectiv strategic. România pledează pentru întărirea coerenței acțiunii în cadrul Uniunii Europene, pentru o abordare solidară și incluzivă la nivel european, bazată pe definirea și pe urmărirea unor obiective concrete, în concordanță cu interesele cetățenilor europeni.

În ultimii ani, ne-am situat printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă și contribuția la eforturile vizând identificarea de soluții la provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noștri și reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană.

Începând cu componenta financiară, aderarea României la Uniunea Europeană ne-a adus beneficii majore, în principal prin posibilitatea accesării fondurilor europene. Din 2005 și până în prezent, României i-au fost alocate preponderent bani europeni pentru dezvoltarea rurală și plăți directe în agricultură. Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi și contracte europene, pe bază de competiție europeană între aplicanții din toate statele membre, pe baza calității proiectelor primite.

Consider că fondurile europene trebuie să constituie gura de oxigen pentru țara noastră. În acest sens, trebuie să punem accent pe proiecte și pe investiții reale care să susțină producția internă și care să ducă la atingerea nivelului de performanță al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Accesarea fondurilor europene, utilizând mecanismele naționale, este șansa dezvoltării României prin investiții consistente în toate sectoarele importante. Constatăm că superbirocratizarea, hățișul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum și schimbarea regulilor în timpul jocului sunt câteva dintre cauzele care au determinat ca până acum să nu fim performanți în acest domeniu. România are menirea ca până în anul 2020 să absoarbă cât mai multe fonduri europene din actualul exercițiu financiar, astfel încât să beneficieze de o dezvoltare reală, iar cetățenii să aibă parte de bunăstare, la fel ca și în țările din vestul Europei. Doar cu ajutorul fondurilor europene putem deveni mai competitivi în Europa și mai frecventabili, inclusiv pentru investitorii străini.

Ca provocări viitoare, exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă oportunitatea pentru România de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acel moment. Vom reafirma cu fermitate angajamentul european, având posibilitatea în același timp să ne mărim puterea de influență asupra deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, devenind astfel parte din nucleul decizional.​

Un alt avantaj al deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene derivă din influența pe care o are statul membru de la conducerea Consiliului UE și din parteneriatele construite sau consolidate pe durata mandatului cu celelalte state membre. Astfel, în situația în care România nu ar fi inclusă în spațiul Schengen până în anul 2019, am avea oportunitatea de a iniția aceste discuții în cadrul Consiliului Uniunii Europene, discuții finalizate, bineînțeles, cu extinderea spațiului Schengen și includerea României în această zonă. România trebuie să aibă o prezență mai activă la dezvoltarea Politicii Comune de Securitate și Apărare a Uniunii Europene.

De aceea, România trebuie să continue procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării și generării capabilităților de apărare naționale și multinaționale.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește zona euro, România trebuie să parcurgă etape esențiale în vederea atingerii unei mase critice de convergență reală, structurală și instituțională. Cele două pre-condiții, esențiale pentru aderarea la zona euro, sunt cele referitoare la realizarea unei mase critice de convergență reală, ex-ante, și la îndeplinirea unor condiții de ordin structural, dar și de reformare a mecanismelor de intrare în zona euro. Totuși, deși România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, decalajul substanțial economic și social dintre noi și celelalte state membre din zona euro reprezintă o barieră majoră în adoptarea monedei unice.

În viitorul apropiat trebuie să ne impunem mai mult pe plan european, dacă dorim într-adevăr să avem un cuvânt de spus la masa deciziilor, din perspectiva deținerii, în prima jumătate a anului 2019, a Președinției Uniunii Europene. Atunci, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că suntem în stare să coordonăm și să gestionăm problematicile întregii Europe, că avem viziune, soluții coerente și concrete și că avem capacitatea de a fi un real mediator, un mediator de înalt nivel european.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Alegerile din Franța arată o tendință europeană pe care trebuie să o urmeze și România!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Alegerile din Franța arată o tendință europeană pe care trebuie să o urmeze și România!"

Mă alătur și eu vocilor care salută călduros rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța și îmi manifest alături de Domniile Voastre optimismul față de încrederea pe care cetățenii întregii Europe Unite, rând pe rând, o arată proiectului comunitar!

Să ne amintim cum în mass-media se vorbea - și încă se mai vorbește! - de un eșec al Uniunii Europene, de ascensiunea fulminantă a curentelor naționaliste, izolaționiste și eurosceptice; ne aducem aminte cum criza refugiaților era considerată ca un cântec de lebădă pentru un proiect comun european pentru care România a făcut și încă face eforturi și sacrificii. Totuși, un ideal de pace, bunăstare și prosperitate comune, așa cum este Uniunea Europeană, pare să-și fi găsit forța de a renaște tocmai din această criză prin care trecem.

În aceste zile, Franța a ales să spună nu euroscepticismului și naționalismului demagogic fără substanță. Dar nu este un caz izolat sau un noroc al ruletei politice. Rezultatul alegerilor prezidențiale din Austria, alegerile generale din Olanda sunt doar două precedente electorale care arată că cetățenii europeni își doresc stabilitate în cadrul unei Uniuni puternice. Mai mult, această tendință a fost confirmată și de cercetările statistice eurobarometru, care înregistrează o creștere a încrederii cetățenilor europeni în Uniunea Europeană.

Cu atât mai mult cu cât la 9 mai sărbătorim Ziua Europei, românii trebuie să aibă încredere în potențialul de dezvoltare pe care Uniunea Europeană ne poate ajuta să îl îndeplinim. România a făcut eforturi enorme pentru a avea șansa de a fi membru deplin al unui club exclusivist și invidiat, așa cum este Uniunea Europeană. Însă membru deplin și egal în drepturi înseamnă un loc la masa unei comunități europene cu o singură viteză și cu un singur obiectiv, șanse egale de dezvoltare pentru toți membrii!

De aceea, salut încă o dată victoria discursului proeuropean la alegerile prezidențiale din Franța, salut respectuos Ziua Europei și militez pentru o Europă Unită, cu drepturi egale pentru toți membrii săi!

  Vasile-Florin Stamatian - declarație politică De ce este România codașa Europei?;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"De ce este România codașa Europei?"

România rămâne codașa Europei atunci când este vorba despre kilometrii de autostradă și nici perspectivele nu sunt foarte bune, iar despre calitatea infrastructurii nici nu se poate vorbi.

România rămâne codașa Europei la sumele mici alocate pe cap de locuitor, la capitolele educație și sănătate.

România este codașă la absorbția fondurilor europene, dar și la digitalizarea în administrația fiscală. România este țara unde salariul minim al românilor este cel mai mic din Uniunea Europeană.

Si lista poate continua! De ce suntem săraci? De ce nu avem bani și suntem codașa Europei la aproape toate capitolele?

Suntem săracii Europei, dar avem resurse energetice și capacități de producție și totuși plătim mai mult decât locuitorii altor țări mai bogate. Iar dincolo de statistică, mergând pe jos, prin România, prin orașele mai mari sau mai mici, dar mai ales prin satele românești, sărăcia nu te sperie, ci te îngrozește de-a dreptul! Gradul de sărăcie în România a ajuns la aproape 50%! În ceea ce privește regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în sărăcie se află Nord-Estul, Sud-Vestul Olteniei, Sud-Estul și Muntenia de Sud, iar zonele urbane afectate de sărăcie includ, în primul rând, orașele mici. Acestea se confruntă cu absența locurilor de muncă, cu îmbătrânirea populației, depopularea acestor localități, orașele monoindustriale devenind, în mare măsură, fără nicio industrie în prezent!

Eurostatul ne-a informat că România aproape și-a dublat PIB-ul pe cap de locuitor în ultimii 15 ani, cu o creștere de 91%, de peste 5 ori mai mare decât creșterea UE. Dar, nu în ultimul rând, estimările guvernanților pentru viitor sunt optimiste. Si atunci mă întreb? De ce mulți români nu simt nimic din această prosperitate și o duc din ce în ce mai rău?

Suntem săraci într-o țară bogată. România este țara cu cea mai prosperă economie a Europei, dar are milioane de săraci, iar sărăcia rămâne principala problemă a noastră, cei mai bogați 20% dintre români câștigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%. De ce aceste niveluri de inegalitate? De ce aceste mari dezechilibre între regiunile țării? Cine este vinovat de aceste lucruri? Cui să-i mulțumim pentru aceste situații, din care se pare că acest popor nu va ieși curând.

Cred că răspunsul îl cunoaștem cu toții. Acestei guvernări, care se pare că este legată la ochi și nu vede adevăratele realități ale României. Această țară trebuie salvată! Nu mai vrem să trăim într-o țară fără viitor!

  Dănuț Bica - declarație politică cu titlul Răzbunarea ministrului educației naționale pe universitățile prestigioase, act de cinism cu efecte dezastruoase pe termen lung;

Domnul Dănuț Bica:

"Răzbunarea ministrului educației naționale pe universitățile prestigioase, act de cinism cu efecte dezastruoase pe termen lung"

Dacă doamna Ecaterina Andronescu a reușit să-și asocieze numele cu acțiunea de distrugere a învățământului profesional din România, domnul Valentin Popa se pare că dorește cu tot dinadinsul să intre în istoria neagră a sistemului național de educație, șubrezind bazele învățământului universitar de stat realizat în cadrul celor mai prestigioase universități din țară.

Analizând modul în care Ministerul Educației Naționale a repartizat locurile finanțate de la buget pentru studiile de licență, masterat și doctorat, aferente anului universitar 2018-2019, se poate constata că marile universități din România vor fi clar afectate, în beneficiul unităților mici de învățământ superior. Se pare că nu mai este un secret faptul că domnul Valentin Popa a ținut astfel să se răzbune pe rectorii universităților care au protestat atunci când Domnia Sa a fost numit în funcția de ministru. Acesta nu a luat în calcul nici măcar potențialul conflict de interese la care se expune, din cauza faptului că este rectorul suspendat al unei universități care a primit suplimentar locuri bugetate. Decizia domnului ministru va provoca pierderi, pe termen mediu și lung, nu doar învățământului superior românesc, nu doar tinerilor și părinților care investesc în aceștia, ci întregii țări.

În plus, se știe că în România numărul celor care urmează cursurile unei universități este în continuă scădere. Contrar afirmațiilor repetate, potrivit cărora am avea prea mulți absolvenți de studii universitare, conform unui studiu elaborat recent de Eurostat, Biroul de statistică al Uniunii Europene, doar 25,6% dintre românii cu vârste între 30 și 34 de ani au studii superioare, fapt care plasează România pe ultimul loc între statele membre. Studiul respectiv arată că în fruntea clasamentului țărilor membre care au cea mai înaltă rată de absolvire se situează Lituania - 58,7%, Luxemburg - 54,6%, Cipru - 53,4% și Irlanda - 52,9%, iar la polul opus, cu cele mai mici rate de absolvire, se află România - 25,6%, Italia - 26,2%, Croația - 29,5% și Malta - 29,8%. Media europeană este de 39,1%.

Mai mult decât atât, conform obiectivului fixat prin Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene, ținta este ca cel puțin 40% dintre cetățenii europeni cu vârste între 30 și 40 de ani să fie în anul 2020 absolvenți ai unei facultăți acreditate. Din păcate, ținta României pentru același an este de numai 26,7%. Iar în loc să se concentreze pe realizarea acestui obiectiv, Guvernele domnului Dragnea acționează doar în sens contrar intereselor învățământului românesc: comasează clase, închid școli, blochează dezvoltarea învățământului profesional și lasă fără finanțare cele mai prestigioase universități din România. Toate acestea se petrec după ce anul trecut Guvernul mai aplicase o lovitură universităților de stat, majorând salariile profesorilor, fără a le aloca de la bugetul de stat și banii suplimentari necesari și cerându-le în schimb să se descurce din resursele proprii. Așadar, dacă universitățile private din România au fost împiedicate fățiș să se dezvolte după modelul performant al celor din Statele Unite și Vestul Europei, progresul celor finanțate de stat este sugrumat prin controlul politic al finanțării acestora.

Știm cu toții că cerințele actuale ale pieței muncii sunt cu totul diferite față de cele de acum 10 sau 20 de ani, astăzi aproape toate sectoarele economiei reale având nevoie de angajați cu înaltă calificare, a căror instruire trebuie realizată în școlile și în universitățile românești.

Este îmbucurător că universitățile cu profil politehnic, care prin anii ’90 au intrat într-un con de umbră, din motivația falsă că am fi avut prea mulți ingineri în țară, renasc astăzi prin parteneriatele directe încheiate cu mediul de afaceri, în primul rând cu marile corporații multinaționale. La București, Cluj, Pitești, Timișoara sau Iași, mediul de afaceri ne confirmă fără echivoc că industria românească, pentru a putea ține pasul cu nivelul tehnologic extrem de performant specific secolului XXI, are nevoie de personal cu înaltă calificare, care, la rândul său, are dreptul la o salarizare superioară. Se pare că toată lumea a înțeles acest lucru, mai puțin Guvernele conduse de domnul Dragnea! De altfel, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană și în alt studiu realizat de Eurostat. Doar 19,2% din populația ocupată a țării este absolventă de studii superioare, media europeană fiind de 33%.

Mai grav este faptul că tot mai mulți tineri consideră absolvirea unei facultăți ca fiind inutilă și aleg să nu mai urmeze cursurile universitare. Mirajul câștigării rapide a unor salarii rezonabile, obținute ca urmare a ocupării unor locuri de muncă disponibile în străinătate, îi îndepărtează definitiv de studiile universitare.

Alt fenomen specific perioadei actuale este acela al migrației tinerilor români din familii înstărite spre universități mai mult sau mai puțin prestigioase din străinătate. În numai câțiva ani, numărul românilor care studiază în afara țării s-a triplat, ajungând în 2016 la 36.000. Nu ar fi rău dacă aceștia s-ar întoarce acasă după finalizarea studiilor, însă mai puțin de 10% dintre ei revin să muncească în România.

Pe de altă parte, deși nu prea se vorbește despre acest aspect, învățământul superior românesc a pierdut sistematic nu numai studenți, ci și un număr semnificativ dintre profesorii săi de mare prestigiu, care au cedat tentației de a muncii și de a fi recompensați pe măsură, în cadrul marilor universități occidentale.

Cert este faptul că învățământul universitar din România se află într-un moment de cumpănă, neavând șansa să se redreseze, atâta vreme cât țara va fi condusă de coaliția PSD-ALDE, de prim-miniștri slabi și incoerenți și de miniștri ai educației agramați, nominalizați parcă cu scopul de a-i jigni pe toți dascălii autentici. Cu astfel de personaje, învățământul autohton, inclusiv cel superior, va rămâne un alt câmp de luptă politică, în care principala armă utilizată va fi cea a asigurării finanțării activității. Liderilor PSD-ALDE nu le ajunge că au subordonat toate instituțiile statului, ei dorind acum să controleze politic și școala românească!

  Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică intitulată Sărbătoare legală, pe banii cui?;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Sărbătoare legală, pe banii cui?"

Nu este nici prima dată și se pare că nu va fi nici ultima dată când Parlamentul adoptă decizii, care mai de care mai populiste, și legiferează într-o totală opoziție cu nevoile economiei reale și ale societății. Am atras atenția asupra faptului că, în perioada anilor 2000-2004, era la modă ca Parlamentul să transforme ulițe și cătune în unități administrativ-teritoriale, care astăzi nu au bani nici pentru a acoperi cheltuielile curente ale primăriei și ale comunităților locale. După aderarea României la Uniunea Europeană, Parlamentul României a trecut în alt stadiu și a fost lovit de grija pentru lucrătorul român, care muncește prea mult și care are prea puține sărbători legale.

S-a declanșat, astfel, competiția celor care proclamă sărbătoare legală după sărbătoare legală, legiferând ca zile nelucrătoare fie evenimente istorice, fie sărbători creștine. Am ajuns, până astăzi, căci mâine nu se știe, ca numărul zilelor libere declarate ca sărbători legale să totalizeze nu mai puțin de 15 zile. Această numărătoare nu prinde în calcul și cadourile pe care Guvernul le face atunci când ziua de sărbătoare legală cade într-o zi de joi sau de marți, făcând punte cu alte și alte zile libere. Astfel, mai mult de o lună lucrătoare dintr-un an nu se mai lucrează sau, dacă se muncește, atunci se face cu costuri suplimentare pentru angajatori, care sunt obligați să acorde sporuri suplimentare de 100% la salariul de bază pentru angajații care vin la lucru într-o zi nelucrătoare declarată sărbătoare legală.

Deciziile populiste ale Parlamentului nu sunt plătite de Parlament sau de parlamentari, ci de mediul de afaceri. I-a întrebat cineva pe agenții economici dacă sunt de acord să plătească peste o lună pe an un angajat care nu vine la muncă, pentru că Parlamentul a decis să stea acasă și să se bucure de sărbători legale nenumărate?

Ca deputat la primul mandat, în desele contacte, dezbateri și consultări pe care le am cu reprezentații mediului de afaceri, nu vă ascund că mi s-a reproșat, pe bună dreptate, că Parlamentul crește costurile antreprenorilor români, fără să țină cont și de părerea lor. Recunosc faptul că toate criticile antreprenorilor sunt justificate, deoarece economia privată nu poate plăti factori de producție care nu își aduc aportul la circuitul economic.

Față de această situație, care pare să înregistreze tot mai multe derapaje, am lansat o inițiativă legislativă în sprijinul mediului de afaceri. Soluția este simplă. Statul decide zile libere, statul să le plătească! Am propus, astfel, ca pentru costurile suplimentare prilejuite de sărbătorile legale pentru care antreprenorii plătesc suplimentar, să fie acordate compensații financiare de la bugetul de stat, printr-un mecanism fiscal foarte simplu.

Vreau să cred că dumneavoastră înțelegeți importanța adoptării acestui act normativ, îl veți susține și îl veți vota. Mai vreau să cred că după ce propunerea mea va deveni lege, toate acele inițiative care au fost lansate pentru a legifera alte și alte zile nelucrătoare vor fi tratate cu maximă seriozitate și responsabilitate financiară față de resursele financiare ale statului român și ale agenților economici.

  Ioan Balan - declarație politică intitulată 9 mai pentru români - independență, pace și prosperitate!;

Domnul Ioan Balan:

"9 mai pentru români - independență, pace și prosperitate!"

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință ... Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt." Acest citat reprezintă numai un mic extras din istorica declarație care a schimbat soarta vechiului continent european. Este vorba despre Declarația lui Robert Schuman, rostită la 9 mai 1950, care a adus marii familii europene pacea, înțelegerea, colaborarea și prosperitatea economică, fiind, de fapt, începutul concret al marelui proiect european, Comunitatea europeană a cărbunelui și oțelului.

Faptul că declarația lui Robert Schuman a fost rostită chiar în data de 9 mai nu este deloc un lucru întâmplător, căci data de 9 mai 1945 va rămâne în istoria Europei drept ziua în se obținea capitularea Germaniei naziste, în cel de-al Doilea Război Mondial. Se punea astfel capăt unui război nemilos și nedrept, care condusese la pierderea a peste 70 de milioane de vieți omenești și la distrugeri materiale care cu greu au fost reconstruite.

Pentru Europa și pentru omenirea întreagă, ziua de 9 mai înseamnă pace, înseamnă înlăturarea vechilor animozități dintre Franța și Germania și începutul celui mai îndrăzneț proiect de unificare din istoria mondială, care astăzi grupează 28 de state în aceeași familie, în Uniunea Europeană.

Noi, românii, care prin istoria poporului nostru am fost tot timpul parte a Europei, am demonstrat pe deplin că suntem puternic atașați valorilor și principiilor europene. Chiar dacă, vremelnic, comunismul ne-a separat de Europa, după 1989 am demonstrat pe deplin că suntem parte a marii familii europene.

Pentru români și România, ziua de 9 mai are și o a treia semnificație istorică, pe care nu trebuie să o uităm, indiferent cât de puternice ar fi preocupările noastre cotidiene! La data de 9 mai 1877, țara noastră și-a îndeplinit cel mai de preț obiectiv, câștigarea independenței de stat. Fără o independență reală a țării noastre, nu ne-am putut bucura pe deplin nici de Unirea Principatelor Române, la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza, nici de ideea strălucită a Brătienilor de a aduce la conducerea țării pe principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen și nici de înscrierea, pentru prima dată, a denumirii de România, în Constituția de la 1866.

Abia la 9 mai 1877, prin declarația sa istorică, Mihail Kogălniceanu avea să dea vestea cea mare în forul legislativ al țării: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, o națiune de sine stătătoare. Așadar, domnilor deputați, n-am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă, independentă!"

Ne bucurăm astăzi de independența țării noastre, de pacea pe continentul european și de statutul de membru al Uniunii Europene, deoarece înaintașii noștri au pus țara și poporul român mai presus de toate. Este vremea în care noi, cei de astăzi, va trebui să ne ridicăm la înălțimea realizărilor trecute și a evenimentelor viitoare. Știți foarte bine că în scurt timp România va juca un rol deosebit de important la nivelul Uniunii Europene, prin preluarea, de la 1 ianuarie 2019, a președinției Consiliului Uniunii Europene. Tot anul viitor, la Sibiu, va avea loc unul dintre cele mai importante summit-uri ale Uniunii Europene, în contextul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea.

Urmează, așadar, evenimente deosebit de importante, în care românii și conducătorii lor trebuie să demonstreze responsabilitate și angajament total la valorile europene. Vreau să cred că și cei care dețin astăzi puterea, adică PSD și ALDE, se vor trezi în ceasul al doisprezecelea și se vor ridica la înălțimea așteptărilor românilor care i-au votat. Trebuie să fim conștienți că România s-a impus în regiune ca un factor de stabilitate și un reper pentru națiunile balcanice și pentru cele de la Marea Neagră care vor să intre în mare familie europeană. Vreau să cred că ne vom ridica la înălțimea tuturor așteptărilor, în special ale partenerilor europeni și euro-atlantici.

Pentru că alături de imnul nostru național, "Deșteaptă-te române", astăzi intonăm și imnul Uniunii Europene, vă rog să-mi permiteți să închei cu numai câteva versuri din acesta: "Slavă ție stea curată/Voie bună pe Pământ/Sol din Rai cu Soare Sfânt/Vraja ta aduce iară/Pe popor lângă popor/ Toți pe lume, frați noi suntem."

  Nicolae Giugea - declarație politică Cât plătesc românii pentru că nu suntem în spațiul Schengen;

Domnul Nicolae Giugea:

"Cât plătesc românii pentru că nu suntem în spațiul Schengen"

Pentru cei mai mulți cetățeni români, apartenența țării noastre la clubul select al statelor membre care formează spațiul Schengen este încă o chestiune abstractă, ale cărei implicații practice încă nu sunt cunoscute pe deplin. Din păcate, însă, nici măcar politicienii responsabili de aderarea țării noastre nu cunosc avantajele, crezând că acest lucru presupune doar înlăturarea controlului actelor de identitate la frontieră.

Pentru economia României, faptul că de mai bine de șapte ani nu reușim să convingem partenerii europeni că merităm să participăm la această politică europeană comună, înseamnă costuri economice foarte mari. Aș dori să vă dau un singur exemplu, care cred că vorbește de la sine. De pildă, la Craiova, Fabrica de autoturisme Ford se străduiește ca prin ciclurile de producție să realizeze autoturisme cât mai eficient, într-un timp de producție cât mai scurt, pentru a reduce costurile. Și chiar reușește acest lucru! Însă după ce produsele părăsesc poarta fabricii, abia atunci începe marea durere de cap!

În primul rând, după ani și ani de planuri și masterplanuri, Craiova încă nu este legată de un coridor de transport rapid pentru mărfuri, astfel că producătorul american de automobile își transportă produsele finite pe calea ferată. Nu are sens să mai aduc aminte faptul că, dacă în statele vecine viteza de deplasare a mărfurilor pe calea ferată este de 75-80 de Km pe oră, în România viteza pe calea ferată scade de la un an la altul, fiind în prezent de circa 15 Km pe oră. După ce mărfurile ajung la frontiera de stat în circa o zi după ce au părăsit poarta fabricii, acestea se lovesc de o nouă provocare și anume, de faptul că România nu este în spațiul Schengen, iar controlul mărfurilor durează la frontieră încă o zi.

Am dat exemplul Fabricii Ford de la Craiova, însă cred că înțelegeți faptul că toți agenții economici din România care și-au orientat producțiile către exporturi se lovesc de aceleași veșnice probleme: o infrastructură de transporturi care, în loc să-i avantajeze, le crește costurile și mai mult, precum și controalele la frontieră, care, în lunga tradiție românească, se întind pe kilometri întregi și zeci de ore de așteptare.

Nu cred că miniștrii din Guvernele domnului Dragnea au capacitatea de a înțelege cum funcționează economia reală și cum se formează costurile pentru agenții economici. Nici nu ar avea cum, atâta vreme cât Domniile Lor au lucrat toată viața la stat, pe salarii importante și au acumulat averi importante. Dacă ar înțelege, atunci ar face ceva în acest sens, pentru că cele două piedici - infrastructura și neapartenența la spațiul Schengen - scumpesc produsele românești și cu peste 25%.

Vă aduc aminte că, în anul 2011, România era pregătită pe deplin pentru a intra în spațiul Schengen, mai întâi pe cale aeriană și, ulterior, pe cale terestră. Guvernul de atunci a făcut investiții uriașe, într-un context economic deloc favorabil, tocmai pentru a asigura toate condițiile de securitate, specifice unui stat de frontieră al Uniunii Europene. Vă mai aduc aminte că și autoritățile europene au recunoscut în mod oficial că România era pregătită tehnic, cel puțin la fel de bine ca celelalte state care sunt în acest spațiu de libertate economică. Condiționalitatea impusă în anul 2012 a fost una politică și nu tehnică, fiind avertizați că, deși corespundem tehnic, mai avem de lucrat la susținerea luptei anticorupție și la respectarea principiilor statului de drept.

Așadar, condițiile impuse de unele Guverne din Europa, chiar dacă ne nemulțumesc pe noi, românii, trebuie să recunoaștem că nu sunt condiții absurde! Nu ne cer decât să susținem în continuare o justiție independentă, o direcție de parchet care să nu mai permită marii corupții să își facă de cap în România și un sistem instituțional în care supremația Constituției și a legilor nu este o chestiune opțională, ci un angajament ferm al tuturor celor care conduc astăzi România și la București și la nivelul administrației locale.

Prim-ministrul de facto al României, domnul Liviu Dragnea, s-a arătat deranjat de condițiile impuse de autoritățile europene, spunând că România este umilită pentru faptul că i se refuză intrarea în Schengen pentru motive așa de puțin importante. Îmi permit să-l contrazic pe Liviu Dragnea, spunând că cei care se luptă să legalizeze furtul și corupția în România, cei care calcă în picioare Constituția și legile țării, aceia sunt de fapt cei care umilesc România și pe români. Nu-i sună oare cunoscut domnului Dragnea cine sunt cei care fac toate aceste lucruri de prin anul 2012 încoace și par că nu obosesc să se lupte cu sistemul de drept din România?

Săptămâna trecută, autoritățile europene au decis că vor lega accesul la banii europeni de calitatea statului de drept din statele membre! Vizate sunt, în principal, țări ca România, Bulgaria sau Ungaria. În condițiile în care oficialii europeni au extins aceste condiționalități și pentru fondurile europene, cred că înțelegem cu toții că, atâta vreme cât țara este condusă de PSD-ALDE, România nu are nicio șansă să intre în spațiul libertății economice, Schengen.

Așadar, agenții economici români vor continua să suporte costuri uriașe, doar pentru că Guvernul țării nu este capabil să construiască nimic în România și singura sa preocupare este cum să scape corupții de pușcărie.

  Alexandra Presură - declarație politică cu titlul A douăsprezecea aniversare în Europa unită, un moment de bilanț pozitiv pentru România;

Doamna Alexandra Presură:

"A douăsprezecea aniversare în Europa unită, un moment de bilanț pozitiv pentru România"

Pe lângă Ziua Europei, sărbătorită și de România începând din 2007, în urma aderării la Uniunea Europeană, 9 mai este ziua unei triple sărbători pentru națiunea română. Este data la care, în 1877, a fost proclamată independența de stat a României, în 1945 s-a consemnat victoria coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, iar din 2007 aniversăm și Ziua Europei.

Ziua Uniunii Europene marchează Declarația istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman, care a propus un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru a se elimina pentru totdeauna rivalitățile istorice dintre cele două țări. Declarația "Schuman" a constituit ulterior startul construcției Europei Unite de astăzi, procesele de integrare economice fiind dublate de acțiunile de coeziune politică a statelor membre.

Începând cu 1 ianuarie 2007, România s-a alăturat acestei construcții a Uniunii Europene, astfel încât astăzi, în Anul Centenarului, sărbătorim pentru a douăsprezecea oară Ziua Europei, ca membri cu drepturi depline ai spațiului european. Ziua Europei Unite reprezintă, pe lângă data nașterii acestui proiect european de anvergură, o zi a solidarității, a întregii comunități a cetățenilor din statele Uniunii Europene, o zi a păcii și a unității prin diversitate.

Aniversarea Zilei Europei din acest an găsește România într-o poziție strategică la frontiera de est a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, țara noastră fiind un pilon important al stabilității în regiune. De asemenea, în ultimii ani am reușit să devenim competitivi pe piața concurențială a Uniunii Europene, ne-am adaptat cerințelor de calitate și seriozitate promovate în Europa și suntem în trendul european de profesionalism în multe domenii ale economiei naționale - mă refer îndeosebi la IMM-uri și agricultură.

Nu în ultimul rând, prezența României în Europa a început în ultima perioadă să fie resimțită și în creșterea nivelului de trai al românilor. Poate singurul inconvenient al nostru în această zi aniversară este faptul că încă nu am fost acceptați în spațiul Schengen, însă sunt convinsă că momentul nu se va mai lăsa foarte mult așteptat!

Dincolo de semnificații și de momentele festive, consider că aniversarea Zilei Europei a României, în interiorul Uniunii Europene, trebuie să fie și un moment de reflexie pentru întreaga clasă politică.

Doar sintagma că aparținem Uniunii Europene nu este suficientă pentru a fi cu adevărat europeni! La ceas aniversar, cred că trebuie să ne propunem să ajungem la nivelul cetățenilor din celelalte state dezvoltate ale Europei, mai ales că avem un potențial uman și geografic invidiat în toată lumea.

La mulți ani, Europa!

La mulți ani, România!

  Lucian-Ovidiu Heiuș - declarație politică intitulată 9 mai și Declarația «Schuman»;

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

"9 mai și Declarația «Schuman»"

Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept "Declarația Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, CECO, înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. În 1950, națiunile Europei făceau încă eforturi pentru a înlătura consecințele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă.

Țările Europei erau determinate să caute modalități de a evita un alt război. Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producției de cărbune și oțel, conform Declarației, un eventual război între Franța și Germania, rivali istorici, "ar fi nu numai de neconceput, ci și imposibil din punct de vedere material".

De bună seamă, reunirea intereselor economice a contribuit la creșterea standardelor de viață și la crearea unei Europe mai unite. Posibilitatea de a adera la CECO le-a fost oferită și altor țări.

Citez - "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință.

Contribuția pe care o poate aduce civilizației o Europă organizată și activă este indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice. Asumându-și, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franța și-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reușit să realizăm o Europă unită și ne-am confruntat cu războaie. Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea națiunilor europene implică eliminarea opoziției seculare dintre Franța și Germania. Orice acțiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două țări.

Guvernul francez propune ca producția franco-germană de cărbune și oțel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizații deschise și altor state europene. Punerea în comun a producțiilor de cărbune și oțel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federații europene și va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniției de război, dar care au fost, în același timp, cele mai constante victime ale conflictelor. Solidaritatea de producție astfel stabilită va demonstra că orice război între Franța și Germania devine nu numai inimaginabil, ci și imposibil din punct de vedere material. Înființarea acestei unități de producție puternice, deschisă tuturor țărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor țărilor membre elementele principale ale producției industriale, în condiții egale (...).

În acest mod, se va realiza, simplu și rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunități mai largi și mai complexe, reunind țări aflate multă vreme în conflicte sângeroase. Prin punerea în comun a producției de bază și prin instituirea unei Înalte Autorități, ale cărei decizii vor reuni Franța, Germania și alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federații europene, indispensabilă pentru menținerea păcii (...).

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producției și îmbunătățirea calității acesteia; furnizarea în condiții egale a cărbunelui și oțelului pentru piețele din Franța și Germania, precum și pentru piețele din alte țări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea și îmbunătățirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condițiile de producție diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producție și investiții, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea prețurilor și crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raționalizarea producției. Circulația cărbunelui și a oțelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale (...).

Se vor crea treptat condiții care vor permite o distribuție cât mai rațională a producției, la cel mai înalt nivel de productivitate.

Spre deosebire de cartelurile internaționale, care au tendința de a impune practici restrictive asupra distribuției și exploatării piețelor naționale și de a menține profituri mari, această organizație va asigura fuziunea piețelor și extinderea producției (...).

Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalități independente numite de Guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un președinte. Deciziile Autorității se vor aplica în Franța, în Germania și în celelalte țări membre. În cazul în care deciziile autorității vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz."

  Aurel-Robert Boroianu - declarație politică cu titlul PNL a atacat la CCR Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL a atacat la CCR Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar"

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților a depus recent o sesizare la Curtea Constituțională a României, referitoare la Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege care a fost adoptată în data de 25 aprilie a.c. de Parlament.

Prin acest demers parlamentar, PNL atrage atenția asupra faptului că, prin modificările și completările aduse Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar propuse de actuala majoritate parlamentară, PSD-ALDE, puterea nu face altceva decât să instituie aberația ca oricine să poată comercializa și utiliza produse medicale veterinare și produse biologice, vaccinuri, cu sau fără prescripție.

Cu alte cuvinte, România devine un real sat fără câini în această privință, prin permiterea acestui tip de comerț la liber cu produsele medicale veterinare și cu cele biologice, atentându-se practic la sănătatea publică și la siguranța alimentară.

Mai precis, atât sănătatea animalelor, cât și cea a cetățenilor și, în special, siguranța alimentară sunt lăsate la îndemâna oricui vrea să se ocupe de comercializarea produselor medicale veterinare și biologice și, în mod particular, la mâna firmelor de casă ale PSD-ALDE care au interese directe legate de aceste liberalizări.

Mai mult decât atât, prin această ordonanță de urgență, medicii veterinari au ajuns să fie bătaia de joc a actualei puteri care le îngrădește drepturile și le confiscă atribuțiile.

Cum este posibil ca medicilor veterinari care lucrează la stat să li se interzică să mai facă parte din Colegiul Medicilor Veterinari?! Atât medicii de orice specialitate, cât și arhitecții sau alte categorii profesionale fac parte din diferite asociații, chiar dacă lucrează în sistemul public sau în zona privată, Constituția stipulând în mod expres la art. 40 alin. (1) că "cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în asociații patronale, în sindicate și în alte forme de asociere."

În plus, conform art. 9 din Constituție, "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor."

Din aceste considerente, precum și din multe alte motive pertinente pe care le-am precizat în sesizarea de neconstituționalitate referitoare la O.U.G. nr. 70/2017 înaintate Curții Constituționale a României, PNL speră că se va face dreptate și consideră că o profesie atât de respectabilă, cum este cea de medic veterinar, nu poate rămâne victima unor aberații legislative nemaîntâlnite, inventate de PSD-ALDE, strict pentru pușculița de partid, iar siguranța alimentară - și cea a animalelor -, nu pot, sub nicio formă, să ajungă doar o altă marfă de comercializat, în funcție de niște interese obscure!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată Orașul Zlatna, condamnat la subdezvoltare din cauza enormităților guvernamentale marca PSDragnea:

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Orașul Zlatna, condamnat la subdezvoltare, din cauza enormităților guvernamentale marca PSDragnea"

Aș vrea să mă refer azi la impasul incredibil în care se regăsește administrația orașului Zlatna și pentru care are de suferit întreaga comunitate din Zlatna, iar acest impas este cauzat de o greșeală impardonabilă și nerectificată încă a Guvernului României.

Astfel, deși Obiectivul de investiții "Reabilitare și modernizare drumuri locale Zlatna: DC 173 Feneș - Bucium" cu o valoare de 12.294.247 lei cu TVA, 2.792.941 euro, este inclus în Programul Național de Dezvoltare Locală, aprobat prin O.U.G. nr. 28/2013 cu completările și modificările ulterioare, pentru acesta fiind încheiat și Contractul de finanțare înregistrat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sub nr. 3420 din 28 mai 2014, iar la Unitatea Administrativ Teritorială - oraș Zlatna sub nr. 6576 din 29 mai 2014 - proiectul fiind finanțat și decontat parțial în anul 2014 -, totuși finanțarea acestuia a fost ulterior sistată și nu a mai fost reluată din cauza unei reclamații nefondate a directorului Direcției Silvice Alba, fără ca cineva să țină cont de faptul că regimul juridic al acestui drum este deja reglementat prin trei Hotărâri ale Guvernului României și prin Legea nr. 213/1998, care, în Anexa III, prevede că drumurile comunale aparțin domeniului public al UAT.

Mai mult decât atât, acest lucru se întâmplă în condițiile în care există Note de fundamentare ale Hotărârilor Guvernului României, care încadrează drumul mai sus menționat în categoria drumurilor comunale, iar clasificarea respectivă s-a făcut cu avizul tuturor instituțiilor implicate, care au obligația să-și actualizeze inventarele după adoptarea hotărârilor de Guvern.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor Publice este cel care nu a respectat această normă și ca urmare nu a radiat numărul de inventar din evidențele sale, adâncind confuzia creată de reprezentanții RNP care susțin că drumul respectiv este unul forestier. Iar acest lucru se întâmplă în condițiile în care, potrivit prevederilor O.G. nr. 43/1997, drumul respectiv a fost clasificat în mod corect în "drum comunal", prin mai multe acte normative în vigoare, cum sunt: H.G. nr. 540/2000, H.G. nr. 782/2014, H.G. nr. 974/2002.

Atrag atenția că nefinanțarea în continuare a acestui obiectiv de investiții din orașul Zlatna conduce la pierderea a 16 milioane de euro, adică nici mai mult, nici mai puțin decât la aruncarea pe apa sâmbetei a unei sume considerabile din cauza Guvernului României și a Ministerului Finanțelor Publice!

Ținând cont de cele mai sus menționate, i-am solicitat domnului Orlando Teodorovici, ministrul actual al finanțelor publice, să corecteze de urgență această greșeală a Ministerului aflat în prezent în coordonarea sa și să clarifice instituțional situația DC 173 Feneș - Bucium, pentru a putea debloca continuarea finanțării acestui obiectiv deosebit de important pentru localnicii din Zlatna.

Dacă domnul Teodorovici nu va face nimic concret în acest sens, adică dacă nu va lua imediat toate măsurile necesare pentru a repara nedreptatea care li s-a făcut până în prezent localnicilor din Zlatna, pentru a evita astfel pierderea celor 16 milioane de euro, îl avertizez, și pe această cale, că dumnealui este cel care riscă să-i condamne pe aceștia la sărăcie și subdezvoltare pentru o lungă perioadă de timp!

  Găvrilă Ghilea - declarație politică Bătrânețe, vremuri grele...;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Bătrânețe, vremuri grele..."

Informațiile diseminate recent de Institutul Național de Statistică relevă un adevăr îngrijorător: procesul de îmbătrânire demografică se accentuează pe an ce trece, la finele lui 2017 populația în vârstă de peste 65 de ani depășind deja cu 350.000 persoane populația tânără, de până la 14 ani.

În cifre concrete, potrivit sursei citate, în România trăiau în intervalul de raportare menționat 3,614 milioane persoane cu vârsta de peste 65 de ani față de numai 3,264 milioane persoane cu vârsta sub 14 ani.

Comparativ cu începutul anului trecut, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, prin scăderea numărului persoanelor cu vârsta de până la 14 ani și prin creșterea ponderii persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani.

Practic, dacă la 1 ianuarie 2017 indicele de îmbătrânire demografică era de 108 persoane vârstnice la 100 de persoane cu vârste tinere, la începutul acestui an ponderea persoanelor de peste 65 de ani a depășit 110 raportat la un eșantion de 100 de tineri.

Cu o situație similară se confruntă și majoritatea statelor europene, în cele din vestul continentului apreciindu-se chiar că fenomenul tinde să atingă stadii critice care pot genera prăbușirea sistemelor de pensii și de asigurări de sănătate.

Nu întâmplător, pentru a preveni asemenea scenarii apocaliptice, Guvernele țărilor occidentale implementează constant politici coerente de creștere a ratei de ocupare a populației în vârstă de peste 50 de ani și de ajustare a vârstelor de pensionare, atât la femei, cât și la bărbați.

De asemenea, persoanelor pensionate le sunt eliminate toate interdicțiile de a munci, acestea fiind stimulate să desfășoare activități lucrative cu program flexibil pentru menținerea în sistemul contributiv și pentru consolidarea venitului din pensie și printr-o componentă salarială.

Din aceste puncte de vedere, în România trebuie luate măsuri urgente, prognozele demografice anticipând o creștere explozivă a populației vârstnice în următoarele decenii, la orizontul anului 2050 peste o treime din totalul populației urmând să aibă vârsta de peste 60 de ani.

În acest context, preocuparea Guvernului nu ar trebui să vizeze naționalizarea sau facultativitatea contribuțiilor la pilonul II de pensii, ci creșterea sănătoasă a randamentului economiei naționale, pentru atenuarea impactului social a fenomenului de îmbătrânire a populației și implicit a forței de muncă.

  Antoneta Ioniță - declarație politică având ca subiect Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, PIAS, un eșec total;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, PIAS, un eșec total"

Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă semnala o altă disfuncționalitate - a câta, oare? - întâlnită în cadrul sistemului medical românesc.

PIAS, pentru cei care nu știu, este Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, prin care se verifică calitatea de asigurat, se raportează deconturile serviciilor de sănătate și, de asemenea, asiguratul își poate accesa dosarul electronic de sănătate. Este vorba despre baze de date foarte mari cu informații medicale, cuprinzând și sumele de bani decontate de stat pentru servicii de sănătate. Începând cu data de 1 mai 2018, firma Siveco România, care asigura mentenanța Sistemului Unic Integrat, SIUI, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, și-a încheiat contractul.

În calitate de medic, vă pot spune că am simțit pe pielea mea problema lipsei de mentenanță. În ultima lună, sistemul a funcționat cu sincope, fapt ce a dus la întârzieri în consultațiile acordate de medici, la imposibilitatea întocmirii documentelor necesare pacienților. Noi, medicii, suntem puși să petrecem mai mult timp în fața unui calculator, în loc să examinăm bolnavul. Pacientul, care își plătește conștiincios asigurarea de sănătate, nu înțelege cum este posibil ca într-o țară care beneficiază de cel mai rapid internet din lume, un sistem care a costat 184 de milioane de euro să funcționeze atât de prost. Bolnavul își pierde răbdarea când vede că România, o țară cu informaticieni de succes, nu poate pune la punct un sistem informatic care să ușureze munca medicilor în folosul pacienților.

Aceste probleme funcționale apar în condițiile în care peste două milioane de carduri de sănătate nu au fost activate până acum. Iar gestionarii sistemului medical, acești oameni care se află vremelnic în importante funcții de conducere, în loc să investească în bunul mers al platformei, pun problema schimbării cardurilor de sănătate care vor expira, bulversând și mai tare pacientul.

Nu este posibil ca un sistem care este nefuncțional și pentru care nimeni nu-și asumă nicio responsabilitate să înghită bani cu nemiluita, iar răspunderea să fie lăsată tot în grija medicilor! De când a fost implementat acest sistem, ni s-a spus să avem răbdare, dar până când?

Întrucât cei care au de suferit sunt deopotrivă medicii, pacienții și farmaciștii, vă rog respectuos, doamnă ministru al sănătății, să luați urgent măsurile necesare care se impun pentru remedierea acestui sistem care ar trebui să ușureze munca celor din sistemul sanitar, astfel încât aceștia să își poată desfășura activitatea medicală în condiții normale.

  Eliza-Mădălina Ștefănescu - declarație politică având ca obiect Măsuri concrete privind reducerea abandonului școlar;

Doamna Eliza-Mădălina Ștefănescu:

"Măsuri concrete privind reducerea abandonului școlar"

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de Cameră decizională, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Noua lege, votată grație majorității parlamentare a PSD, presupune implementarea Programului de acordare, cu titlu gratuit, preșcolarilor și elevilor din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat, a unui suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Programul se va desfășura până la sfârșitul anului școlar actual, în perioada desfășurării activității didactice.

Cele 50 de unități de învățământ selectate pentru acest Program-pilot sunt situate în medii geografice izolate/ greu accesibile - deltă, munte, câmpie, zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condițiilor naturale, în medii sociale defavorizate, adică în comunități cu grad mare de vulnerabilitate - populație romă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme disimulate de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul școlii, cutume și mentalități culturale restrictive, în defavoarea minorului etc., precum și în medii economice cu grad ridicat de paupertate.

Din rapoartele realizate în urma monitorizării modului de implementare a programului-pilot, în anul școlar trecut rezultă că în școlile unde a fost realizată această facilitate s-a observat o îmbunătățire a frecvenței elevilor la cursuri, în unele unități de învățământ aceasta cunoscând o creștere de peste 42,7% față de anii precedenți.

Legea votată de Parlament este extrem de benefică pentru viitorul României, în contextul eforturilor Guvernului de a reduce rata de părăsire timpurie a școlii și, implicit a abandonului școlar și a analfabetismului, obiectiv asumat și în fața instituțiilor Uniunii Europene.

În etapa a doua a programului s-a decis includerea a cel puțin o unitate de învățământ din fiecare județ, în Dolj fiind selectat Liceul Teoretic "Adrian Păunescu" Bârca.

  Pavel Popescu - declarație politică intitulată PSD-ALDE fură din ce în ce mai mulți bani din buzunarele românilor cinstiți;

Domnul Pavel Popescu:

"PSD-ALDE fură din ce în ce mai mulți bani din buzunarele românilor cinstiți"

Indiferent de partidul din care facem parte, cred că nu are cum să nu ne fie rușine când suntem abordați de alegători, care mai au puțin și se pun pe plâns, pentru că trăiesc la limită, pentru că pe zi ce trece constată că scot din ce în ce mai mulți bani din buzunar pentru traiul de zi cu zi.

Ultima situație gravă pentru sute de mii de români se traduce în scumpirea ratelor la bancă. Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,68%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României.

Mi s-au plâns din ce în ce mai mulți români că în ultimele 3 luni le-au crescut ratele și cu 300 de lei pe lună. Vi se pare acceptabil așa ceva? Majorarea ratelor vine în contextul în care în perioada guvernării PSD-ALDE s-au scumpit alimentele și serviciile. Românii sunt din ce în ce mai săraci, disperați că li se fură banii munciți cu trudă.

Din păcate, creșterea indicelui ROBOR va lovi și mediul privat, lovește tocmai în companiile cu capital românesc, care se finanțează în lei. Guvernarea iresponsabilă girată de cei de la PSD-ALDE îi afectează pe cei pe care pretind că îi apără. Adevărul însă este următorul - companiile sunt supuse unei duble presiuni pe piața forței de muncă, ceea ce le afectează profitabilitatea.

Stimați colegi parlamentari de la PSD-ALDE, poate veți conștientiza că este timpul să deveniți responsabili, pentru că ceea ce faceți acum înseamnă sfidarea celor care v-au acordat votul de încredere pentru a le face viața mai bună.

  Alina Teiș - declarație politică intitulată 9 mai, o zi cu triplă semnificație pentru istoria și evoluția României;

Doamna Alina Teiș:

"9 mai, o zi cu triplă semnificație pentru istoria și evoluția României"

Fie că vorbim despre Independența statului român, fie că vorbim despre victoria Națiunilor Unite sau Ziua Europei, trebuie să le mulțumim celor care și-au dat în trecut măsura curajului lor, însă, în mod obligatoriu, trebuie să ne îndreptăm atenția spre viitor, spre cei care vor veni după noi.

În evoluția multimilenară a poporului român, evenimentele de la 9 mai 1877 și 9 mai 1945, precum și Ziua Europei se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate și independență. Sărbătorirea zilei de 9 mai este pentru poporul nostru un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunoștință către generațiile de luptători și eroi pentru dreptate socială, libertate, unitate și independență.

Apărarea independenței și a libertății patriei a reprezentat dintotdeauna o valoare supremă pentru poporul nostru. Pentru aceasta, înaintașii noștri au purtat grele bătălii începând din epoca veche, continuând cu epoca medie, modernă și contemporană, împotriva năvălitorilor străini, a regatelor și imperiilor vremii.

În urmă cu 141 de ani, pe 9 mai 1877, Adunarea Deputaților a proclamat Independența de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoașterea internațională a dreptului națiunii române de a-și decide singură soarta. Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Grivița, Smârdan și Vidin. Independența României a fost câștigată cu jertfa a peste 10.000 de ostași.

Moment de cotitură în istoria poporului român, proclamarea independenței, consacrată pe câmpurile de bătălie și apoi recunoscută pe plan internațional, a deschis perspective favorabile dezvoltării în ritm susținut a societății românești. Cucerirea independenței a pregătit condițiile pentru reîntregirea țării, prin marele act istoric al Marii Uniri din anul 1918.

Mai bine de o jumătate de secol mai târziu, la 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei a avut loc la cartierul general sovietic din Berlin. Astfel a luat sfârșit cel de-al Doilea Război Mondial.

Marea victorie asupra fascismului, din mai 1945, a găsit armata română în prima linie, alături de celelalte forțe ale coaliției antihitleriste. Prin mobilizarea întregului său potențial material și uman, prin jertfele date pe câmpurile de luptă, poporul român și-a înscris numele la loc de cinste, în cronica războiului, el aducându-și o contribuție de preț la salvarea civilizației umane, grav amenințate de puterea nazistă.

Omagierea ostașilor care și-au dat viața pentru înfrângerea fascismului trezește cele mai alese sentimente în rândurile oștirii și a populației civile, care iartă, dar nu uită jertfele bunicilor și părinților noștri pentru apărarea pământului strămoșesc.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, o seamă de personalități ale vieții politice europene au fost preocupate de crearea unor instituții pentru apărarea păcii și pentru prevenirea unor noi războaie. În anul 1950, din inițiativa lui Jean Monnet și a lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franței, s-au pus bazele colaborării cu Cancelarul Germaniei, în spiritul înțelegerii și al bunei colaborări între Franța și Germania, și cu celelalte popoare europene.

România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeană, numărul statelor Uniunii Europene crescând astfel la 27.

La mulți ani, România!

La mulți ani, Europa!

  Claudia Gilia - declarație politică intitulată 3 mai, Ziua mondială a libertății presei;

Doamna Claudia Gilia:

"3 mai, Ziua mondială a libertății presei"

Presa liberă și independentă este o primă condiție pentru a avea o societate durabilă și democratică.

În urmă cu câțiva ani, în timpul dezvoltării rețelelor sociale, a blogurilor și a platformelor de transmisie video în timp real, foarte mulți analiști s-au grăbit să anunțe "dispariția" presei tradiționale.

Zilele trecute, am văzut care este pericolul acestor rețele sociale - crearea așa-ziselor bule sociale și promovarea de fake news. Pericolul constă în simplul fapt că se încalcă prima lecție pe care o învață un student la jurnalism - informația este concepută, direcționată și distribuită în funcție de bulele sociale, într-un mod incomplet și părtaș. Pe scurt, informațiile de pe astfel de platforme nu răspund la cele cinci întrebări de aur ale jurnalismului: cine? ce? când? unde? de ce? cum?

Nici prima lecție predată la un curs de politologie nu este respectată. Se încalcă dreptul cetățenilor de a beneficia de aceeași informație. În momentul în care presa a fost numită a patra putere în stat, ea îndeplinea o funcție foarte precisă și anume, oferea informații de calitate, în mod egal, pentru fiecare cetățean. Or, aceste bule sociale, create de rețelele sociale, oferă informații diferite, în funcție de profilul celui care caută informația. Nu toți cetățenii pot regăsi aceeași informație.

Tocmai din acest punct de vedere, astăzi, mai mult decât oricând, ziua de 3 mai trebuie sărbătorită ca Ziua mondială a libertății presei, așa cum a decis Adunarea Generală a ONU, încă din anul 1991.

UNESCO a tras și ea un semnal de alarmă în ultimii ani și a arătat cât de importante sunt accesul la informație și asigurarea libertăților fundamentale ale presei. Accentul a fost pus pe libertatea de informare și dezvoltare durabilă a societății, adică o țară cu o presă independentă și puternică este o țară care se poate dezvolta într-un mod durabil.

Cred că țara noastră are foarte multe instituții de presă puternice, cu jurnaliști foarte bine pregătiți, care țin la meseria lor și reușesc să facă performanță, indiferent de greutățile prin care a trecut presa la nivel internațional sau național. Fiecare cetățean este liber să aleagă postul TV la care dorește să se uite sau ziarul pe care vrea să-l răsfoiască.

În calitate de deputat, sunt deschisă la propunerile venite din partea instituțiilor media pentru a le veni în ajutor. Se pot gândi politici publice în vederea sprijinirii libertății presei prin mecanisme, cum ar fi:

  • Formarea tinerilor jurnaliști;
  • Scutiri de taxe pe profitul reinvestit în formarea angajaților sau în dezvoltarea economică a instituțiilor media;
  • Scăderea costurilor de producție pentru presa scrisă sau audio-video etc.

Mă bucur că, indiferent de timpurile grele din punct de vedere financiar sau al dezvoltării rețelelor sociale, România are jurnaliști care țin la etica profesională și care transmit mai departe valorile care au readus România în Europa și în cele mai prestigioase instituții media internaționale.

La mulți ani, tuturor jurnaliștilor care prețuiesc această meserie liberă și foarte frumoasă!

La mulți ani, jurnaliștilor din comunitățile mici care își îndeplinesc rolul de câine de pază al democrației! Datorită lor, membrii comunităților locale sunt informați, implicați și mai activi în viața Cetății.

  Aida-Cristina Căruceru - declarație politică având ca titlu Ziua Europei, prilej de reflecție pentru mahalagiii liberali din opoziție;

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Ziua Europei, prilej de reflecție pentru mahalagiii liberali din opoziție"

Astăzi este o zi cu importanță dublă pentru România - 9 mai este Ziua Europei, dar și Ziua Independenței României. Ambele reprezintă un prilej de sărbătoare, dar și prilej de reflecție, un moment bun să ne gândim ce înseamnă să fim cu adevărat europeni, cum putem să ne folosim de drepturile și de libertățile noastre și cum ar trebui să ne raportăm la cei din jur, în special dacă sunt femei.

Adevărul este că România arată din ce în ce mai mult ca o țară europeană, cel puțin în anumite aspecte. La fel de adevărat este că acest fapt îi deranjează pe foarte mulți, în special pe cei din opoziție, care și-ar dori, probabil, să nu facem deloc progrese, doar ca să aibă ei ce critica.

Iată un fapt de necontestat. România este prima țară din Uniunea Europeană care are cel mai mare număr de femei în Guvern și în Parlament, datorită eforturilor susținute ale Partidului Social Democrat.

Iată un alt fapt de necontestat. În România, principalul partid de opoziție, condus de Ludovic Orban, se face vinovat de cele mai grave derapaje de limbaj la adresa femeilor care dețin funcții de demnitate publică. Cea mai recentă mostră de violență verbală și de limbaj politic denigrator și ofensator s-a produs chiar la sfârșitul săptămânii trecute, când Orban de România a ținut să arunce cu noroi și injurii în doamnele Gabriela Firea, Viorica Dăncilă și Carmen Dan.

Să fii european înseamnă să fii civilizat, înseamnă să respecți femeile și să respecți demnitățile publice, pentru că înțelegi să separi funcția de persoană. Și mai înseamnă să nu ridici niciodată piatra, nici măcar verbal, împotriva unei femei. Poate că nu ar fi rău dacă distinșii lideri ai opoziției s-ar gândi, măcar astăzi, la cât de ipocrit se prezintă în fața alegătorilor, pretinzând că sunt europeni, în timp ce folosesc un limbaj care i-ar face și pe mahalagii să roșească.

  Marius-Constantin Budăi - Despre stabilitatea economică a României;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Despre stabilitatea economică a României"

De această dată aș dori să prezint în Parlamentul României un mesaj din partea Comisiei Europene cu privire la economia românească. Mesajul oficialilor europeni este că în 2018 vom avea o creștere economică robustă. Este expresia oficialilor europeni, care mai remarcă un lucru important referitor la evoluțiile economice din România. În cursul acestui an, ponderea investițiilor în formarea PIB va ajunge la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, respectiv la 7,4%, comparativ cu anul 2016, dinainte de venirea la guvernare a PSD, când România a înregistrat un deficit de -2% la contribuția investițiilor în formarea PIB.

Știu că s-a tot vorbit că anul trecut am crescut pe consum, că am ajuns la un nivel de neimaginat cu consumul în economie. În realitate, state mari, precum Marea Britanie, Italia, Franța, Spania au avut o pondere a consumului mai mare decât România în anul precedent. România a fost în jurul mediei europene. Noi am avut 77-78% pondere a consumului în formarea PIB, media Uniunii a fost în jur de 76-77% din PIB.

Dar nu mă voi referi aici doar la anul precedent. Concluzia Comisiei Europene, că în 2018 vom avea o creștere economică robustă, se bazează pe mai multe argumente. Unul dintre ele este perspectiva de creștere pe termen lung a României, care se reflectă în PIB-ul potențial, un alt indicator la care Uniunea Europeană se uită cu mare atenție. România este și aici pe locuri fruntașe. Pentru România, PIB-ul potențial este evaluat la 4,3%, cu mult peste valorile înregistrate de alte state recunoscute din prisma performanței economice, cum ar fi Germania cu 1,9% sau Austria cu 2%, Marea Britanie cu 1,6%, în timp ce media europeană este de 1,1%.

Un alt indicator este datoria guvernamentală despre care am mai vorbit de la tribuna Parlamentului. Anul trecut, am încheiat la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, 35%, fiind țara cu a cincea cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană. Dar vă anunț că, în primul trimestru, datoria publică s-a redus și mai mult, ajungând la 34,2%.

Nu în ultimul rând, am văzut că s-a făcut mare caz despre nivelul încasărilor la buget. În primele 4 luni am încasat cu un miliard de lei peste ținta propusă în buget. Avem o creștere de 12% a încasărilor față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce în termeni nominali înseamnă un plus de 8 miliarde lei cu care putem susține creșterea investițiilor publice care, în același interval, a crescut de trei ori față de aceeași perioadă a anului trecut.

Colegii din opoziție pot continua cu alarmele false despre economie. Când spui mereu că vine cutremurul și nu se întâmplă nimic, ajungi să devii neserios, iar lumea vede acest lucru.

Dar este chiar mult prea mult să spui că o creștere este scădere, că mai mulți bani înseamnă mai puțin bani sau că un miliard de lei nu înseamnă nimic.

Eu v-am prezentat aceste date oficiale, de la Comisia Europeană. Dumneavoastră le puteți interpreta cum doriți. Dar vă reamintesc concluzia oficialilor europeni - "creșterea economică va continua să fie robustă în 2018".

  Cristina Burciu - declarație politică cu tema Ziua Europei, o zi a dinamizării spiritului european al fiecărui român;

Doamna Cristina Burciu:

"Ziua Europei, o zi a dinamizării spiritului european al fiecărui român"

România sărbătorește astăzi, pentru a douăsprezecea oară, Ziua Europei, o zi de sărbătoare, dar și de responsabilitate deopotrivă! Progresele reușite de țara noastră, după momentul crucial al integrării în Uniunea Europeană, sunt incontestabile și remarcate de marea majoritate a românilor, al căror optimism pro-european nu a cunoscut niciun regres.

9 mai este o dată la care ne raportăm acum cu mândrie, dar prezența noastră în marea familie europeană cred că ne obligă pe fiecare în parte la mai mult. Mă refer la spiritul european de care trebuie să dăm dovadă în fiecare zi, deoarece Europa înseamnă diversitate, unitate, toleranță, responsabilitate, profesionalism. Cu alte cuvinte, cred că fiecare român este dator să contribuie la maximum, prin fapte și prin atitudine, la realizarea idealului de cetățean european spre care tindem, cel puțin atunci când ne comparăm cu ceilalți europeni, și ne dorim o țară ca afară.

​ Desigur, trecerea de la comunism la libertate și apoi la valorile democratice europene nu a fost deloc ușoară pentru poporul nostru, obișnuit mai degrabă cu sintagma "capul plecat sabia nu-l taie", decât cu principiile de dezvoltare, construcție, inițiativă, modernizare. Ziua Europei, din punctul de vedere al României europene, trebuie să ne încurajeze pe fiecare dintre noi să contribuim la finalizarea construcției statului modern, de drept și democratic. Deoarece, fără să minimalizăm progresele uriașe înregistrate de România în cei 12 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, mai avem de rezolvat anumite aspecte, disfuncționalități legate de ponderea populației sărace, a abandonului școlar, a revitalizării clasei de mijloc, a dinamizării participării civice la viața comunității, dezvoltarea infrastructurii etc.

​ În Anul Centenarului, la 100 de ani de la primul mare deziderat al românilor, statul național, unitar, suveran, România, sărbătorește Ziua Europei în condiții de real progres. ​Justiția socială, întărirea instituțiilor publice, investițiile în educație și sănătate sunt și trebuie să fie principalele noastre preocupări pentru a duce la finalizare proiectul României moderne, europene și democratice. Nu în ultimul rând, avem nevoie de poziții ferme și demne atât în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, cât și în Alianța Atlanticului de Nord, a cărei parte, de asemenea, suntem, deoarece trebuie să ne deprindem, atât noi, cât și celelalte state, că suntem un partener egal și cu aceleași drepturi ca și țările mai avansate. Naționalismul extremist, construit și indus ani de zile în rândul conștiinței colective, trebuie transpus într-un patriotism veritabil și credibil pentru întreg poporul român, dar mai ales pentru partenerii externi, în contextul relațiilor internaționale ale veacului în care trăim.

  Aurel Căciulă - declarație politică având ca subiect ziua de 1 mai;

Domnul Aurel Căciulă:

În fiecare an, la 1 mai, se sărbătorește, începând din 1889, în peste 80 de țări, Ziua internațională a muncii. Congresul Internaționalei Socialiste a decretat, în anul 1889, 1 mai - Ziua internațională a muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, care au manifestat pentru reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore. În anul 1872, aproximativ 100.000 de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore .

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite ale Americii, cea mai mare demonstrație având loc la Chicago, unde au mărșăluit 90.000 de demonstranți, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Toți au pledat pentru ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Trei zile mai târziu, în Piața Heymarket din Chicago, numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000, iar 4 protestatari au fost împușcați și foarte mulți au fost răniți în urma unor incidente violente cu poliția. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de mișcarea socialistă, în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau, în toate orașele, mitinguri și manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe, cu lozinci propagandistice, în care erau preamăriți, mai ales în primii ani de după război, promotorii ideilor socialiste Marx și Engels, Stalin, iar mai târziu, după 1970, a început cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Și astăzi sunt destui nostalgici care spun că 1 mai muncitoresc de altădată avea mai mult farmec, mai multă poezie. Alții, cei mai mulți, au alte opinii. "Pregătirile pentru demonstrația de 1 Mai începeau cu două săptămâni înainte. Fiecare întreprindere, școală, gărzile muncitorești, tineretul din detașamentele de pregătire a patriei, mai târziu «șoimii», ne adunam pe stadion, în fiecare după amiază și timp de două ore mărșăluiam și strigam lozinci. Secretarul de partid, președintele sindicatului răspundeau cu capul de prezență și de recuzită. Nimeni nu putea să lipsească, cine îndrăznea, risca locul de muncă. Demonstrația începea la ora 10,00, însă ne duceau la locul repartizat de la ora 7,00. Totul dura câteva minute, după care, la ieșire, mergeam la mașini să predăm recuzita".

Ne amintim din perioada comunistă, defilările și manifestările dedicate zilei muncii pe stadionul orașului, apoi spectacolele de la terasa Căpcăunu de la Moțoc, urmate de petrecerile câmpenești. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, iar oamenii se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.

Dar 1 mai nu a fost numai sărbătoarea comuniștilor, a muncitorilor. Ea are o veche tradiție la români, sub denumirea "Armindeni". "Armindenul", este un simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune și "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor" și semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin. În ziua de Arminden se organizează petreceri cu lăutari, în afara localităților, la pădure, iar mai nou în parcuri, cu vin roșu, pentru schimbarea sângelui și apărarea de boli. La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării. În prezent, în cele mai multe state, ziua de 1 mai este zi liberă și este numită Ziua muncii sau a muncitorilor.

  Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată Susțin definirea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Susțin definirea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie"

Am constatat că președintele României respinge modificarea Constituției în favoarea familiei tradiționale formată dintr-un bărbat și o femeie.

În pofida opoziției domnului Klaus Iohannis, poporul român va decide care sunt valorile fundamentale ale societății românești. Dânsul amestecă principiul toleranței cu principiul familiei. De aceea, s-a declarat adept convins al combaterii discriminării de orice fel și partizan al toleranței.

În opinia mea, ca parlamentar, consider absolut întemeiată propunerea de modificare a Constituției, pe care 3 milioane de români au cerut-o și Camera Deputaților a adoptat-o: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor".

Acum, Constituția, la art. 48 alin. (1), prevede că "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți".

Practic, inițiativa cetățenească propune înlocuirea sintagmei "între soți" cu "între un bărbat și o femeie". Pentru orice om cu bun- simț această schimbare este perfect normală și de acceptat.

Definirea familiei nu înseamnă interzicerea opțiunilor sexuale. De aceea, o definiție a familiei nu poate fi judecată din perspectiva toleranței sau intoleranței față de opțiunile sexuale.

Deci logica în care tratează domnul președinte Iohannis definirea familiei, aducând în discuție principiul toleranței față de diversitate, este profund greșită.

Definirea familiei în sensul propus nici nu determină, nici nu favorizează vreun fel de discriminare, lucru care ar trebui să fie evident, mai ales pentru președintele României, ales de români preponderent creștin-ortodocși.

Organizarea referendumului la inițiativa a 3 milioane de români este obligatorie pentru parlamentarii tuturor partidelor, pentru că aceștia își exercită mandatele în numele acestor cetățeni.

De aceea, îi voi îndemna pe alegătorii din județul Botoșani pe care îi reprezint în Parlamentul României să voteze la referendum pentru definirea familiei ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, astfel încât să perpetuăm menținerea și dezvoltarea unei societăți normale, bazate pe principii sănătoase și în care să primeze creșterea natalității și educarea copiilor într-o familie modernă, echilibrată, orientată spre valorile tradiționale ale poporului român.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică având ca titlu 9 mai, o zi de triplă sărbătoare pentru poporul român;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"9 mai, o zi de triplă sărbătoare pentru poporul român"

Subiectul declarației mele se referă la triplul eveniment pe care poporul român îl sărbătorește pe data de 9 mai: Ziua Independenței, proclamată în 1877, victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945, dar și Ziua Europei, desemnată astfel de Consiliul European de la Milano în anul 1985.

Proclamarea Independenței statale, la 9 mai 1877, a venit ca o încununare a visului secular al românilor, a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani de a scăpa de suzeranitatatea otomană și a fost consfințită și apărată pe câmpul de luptă.

Ziua de 9 mai 1945 este cea în care aliații din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagrații din istoria continentului european.

9 mai, Ziua Europei, este un moment de sărbătoare pentru Uniunea Europeană în ansamblu, pentru statele membre și pentru cetățenii acestora.

Uniunea Europeană reprezintă cel mai amplu și ambițios proiect al secolului XXI.

România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, după ce Tratatul de Aderare, care fusese semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de toate statele membre.

Aderarea la UE a fost o dorință a României încă din 1995, când a depus cererea de aderare, negocierile derulându-se între anii 2000-2004.

A fi membru al Uniunii Europene înseamnă pentru români o serie de drepturi, dar și asumarea unor obligații.

Aderarea României la UE ne-a oferit posibilitatea de a călători liber în spațiul european și de a beneficia de avantajele pieței libere. Mai mult, ne-am bucurat de îmbunătățirea oportunităților de afaceri și a posibilităților de studiu și muncă în afara granițelor țării.

Uniunea Europeană este o comunitate de valori comune și, cel mai important, o încercare de a construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii comunitari.

Românii au multe motive să fie mândri de țara lor și faptul că sunt europeni trebuie să devină o stare de spirit.

Din punct de vedere economic, România a dovedit că poate depăși impasul financiar și este printre puținele țări din Europa care s-a bucurat de creștere economică.

Documentele FMI prognozează că țara noastră va avea a doua creștere economică din Uniunea Europeană, aceasta după ce, tot în timpul guvernărilor PSD, România a fost țara cu cea mai mare creștere economică din Europa.

De asemenea, țara noastră s-a bucurat în ultimii ani și de cea mai mare producție industrială din UE. România poate fi considerată un exemplu în Uniunea Europeană și în ceea ce privește suprafața agricolă cultivată, clasându-se pe primele locuri din anul 2012.

Sunt realități care arată potențialul României de a fi un membru activ al comunității europene.

Avem datoria să ne apreciem și să ne apărăm statutul nostru de cetățeni europeni, pentru că România aparține Europei, indiferent câte "viteze" ar avea ea.

Cu speranța într-un viitor comun mai bun, urez tuturor românilor și celorlalți cetățeni europeni un călduros la mulți ani!

  Mihăiță Găină - declarație politică intitulată Salariile și pensiile nu sunt în pericol!;

Domnul Mihăiță Găină:

"Salariile și pensiile nu sunt în pericol!"

Am tot auzit, în ultima vreme, de la majoritatea colegilor din opoziție, că majorarea salariilor și a pensiilor pe care PSD a realizat-o cu succes va băga țara în faliment. Trebuie să vă mărturisesc că această afirmație gravă i-a îngrijorat pe o parte dintre apropiații mei. La fel și pe mine, pentru că știu că această acuzație nu are suport real și, cu toate acestea, este perpetuată la nesfârșit, astfel încât să atragă oprobriul cât mai multor români, majoritatea lor beneficiari ai majorărilor salariale și a pensiilor, față de PSD.

Dragi români și stimați colegi, această tematică este doar încă o alegație gratuită, pentru că ANAF a depășit programul de încasări. ANAF a colectat cu un miliard de lei peste obiectivul stabilit de alianța de guvernare pentru primele patru luni ale anului. Mai exact, în primele patru luni ale anului în curs, ANAF a colectat cu 8 miliarde de lei în plus față de anul trecut, respectiv 76,5 miliarde de lei, față de 68 de miliarde în 2017. În procente, această nouă realizare înseamnă 12% în plus.

Trebuie să subliniez că, pe lângă alegațiile de-a dreptul fantasmagorice ale opoziției, performanța reală înregistrată de ANAF contrazice și prognozele pesimiste care susțin că România nu se va încadra în ținta de deficit.

Creșterea sumelor colectate reflectă cel mai clar relansarea economiei în favoarea investitorilor autohtoni și străini, cât și faptul că țara noastră este un partener de încredere privind plasarea de capitaluri în toate domeniile de activitate. Așadar, cifrele oficiale demonstrează lipsa totală de temei a acuzelor de tipul "bugetul n-are bani, sunt în pericol salariile și pensiile, PSD crește impozitele"!

  Mihaela Huncă - declarație politică având ca obiect Crearea unei viziuni de țară pentru educație, pe termen lung;

Doamna Mihaela Huncă:

"Crearea unei viziuni de țară pentru educație, pe termen lung"

Având în vedere că astăzi se celebrează Ziua Europei, precum și faptul că au trecut 11 ani de când țara noastră este membră a Uniunii Europene, consider că a avem nevoie de coerență, flexibilitate și viziune pe termen lung în ceea ce privește legislația și măsurile din domeniul educației.

În acest sens, se impune crearea unei viziuni de țară pentru învățământul românesc, care să urmărească, pe de o parte, corelarea serviciilor educaționale din structura națională cu programele propuse de statele Uniunii Europene, iar pe de altă parte să stabilească conexiuni și legături directe cu schimbările permenente care au loc pe piața muncii, la nivel local și european.

De aceea, cred că procesul educativ trebuie conceput astfel încât elevii să prețuiască atât propria moștenire națională, dar să și primească contribuțiile celorlalte state din Uniunea Europeană, pregătind profesorii și elevii să înțeleagă valoarea diversității caracterelor și a independenței de spirit.

Deschiderea relațiilor sociale în contextul european actual determină școala să perceapă elevul ca pe un individ cu drepturi, care trebuie protejat în virtutea vulnerabilității sale. În acest fel, colaborarea între cadrele didactice de diferite specialități permite un parteneriat real, bazat pe feedback permanent între școală și comunitatea locală, care are drept scop promovarea unei educații bazate pe cunoaștere și adevăr, și care conduce la creșterea încrederii elevilor și părinților în fața educativă a școlii.

Interesul pentru sistemul de învățământ trebuie să fie o preocupare majoră a societății și a noastră, ca decidenți politici. Trebuie să ne punem toți la aceeași masă - specialiști, profesori, elevi, studenți, părinți - să conturăm o direcție clară pentru promovarea școlii românești și să avem în vedere inclusiv integrarea normelor europene din domeniu, în cultura noastră educațională. În această perioadă, odată cu avântul industriei IT din țara noastră, a vieții sociale tehnologizate și a dinamicii de pe piața muncii avem șansa să generăm schimbări majore și benefice pentru învățământ și pentru economia românească.

În opinia mea, toate programele și proiectele din domeniul educației trebuie să se refere la pregătirea elevului pentru a învăța pe tot parcursul vieții, dar și la formarea cadrelor didactice. De aceea, este important ca toate școlile să promoveze un portret model al elevului, pe lângă conținuturi, obiective și cadre cheie la fiecare materie și pe lângă activitățile extrașcolare pe care le propune copiilor.

Apreciez ca fiind esențial, în acest moment, pentru educația din România, ceea ce afirma Ioan Slavici în lucrarea "Educația Rațională" și anume "menirea firească a școlii nu e să dea învățătură, ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața".

Cu toate că în ultimii ani s-au făcut progrese pentru apropierea elevilor de școală, consider că este important să lucrăm cât mai mult pentru motivarea și implicarea elevilor în întreg procesul școlar. Totodată, cred că trebuie să acordăm o atenție deosebită și modului de pregătire a viitorilor profesori.

Dezvoltarea profesională și personală a elevilor, precum și creșterea permanentă a calității în educație prin formarea cadrelor didactice în acord cu schimbările din mediul socio-cultural național și european sunt elemente care trebuie introduse obligatoriu în proiectul de creare a unei viziuni de țară pentru educație pe termen lung.

  Neculai Iftimie - declarație politică având ca obiect Capacitatea de revigorare a cercetării și științei românești;

Domnul Neculai Iftimie:

"Capacitatea de revigorare a cercetării și științei românești"

Pe tot globul, dar și în România există multe și variate curente politice.

Știința este una și aceeași, are, cu alte cuvinte, caracter universal și este fără culoare politică.

Indiferent de partidele aflate la putere, țările dezvoltate au ajuns sus de tot numai prin știință, cercetare, tehnică avansată prin aplicarea unei politici științifice.

În țările dezvoltate, cercetarea și știința rămân pe primul loc, sunt remunerate pe măsură și nu se confundă cu planul legislativ și cu politica. În aceste cazuri, cercetarea și știința acționează precis și fără limite și numai în favoarea progresului și a dezvoltării. Acestea sunt sectoarele unde ar trebui să pătrundă cel mai puțin alte curente, iar tendințele și orientările politice trebuie să le aibă ca model.

Cercetarea sau știința, sau invers, au ridicat întotdeauna economiile distruse ale multor state. Acestea ar putea să ne plaseze și pe noi la standarde înalte de dezvoltare.

Dacă se reușește să se folosească cu echilibru și judecată acești "doi consilieri" verificați, cercetarea și știința, România ar reuși să reducă încă perioada de tranziție și să o facă mai puțin dureroasă pentru populație.

Structura cercetării agricole românești se poate compara, încă, în toate domeniile ei, cu cea a țărilor cu agricultură modernă, ceea ce ne-ar putea aduce rapid un ritm înalt de refacere și dezvoltare.

Este fără nicio logică să cumpărăm inteligență și soluții pe care noi le deținem și care sunt cuprinse în zecile de mii de cercetări făcute cu trudă de-a lungul anilor. Firește avem ce prelua și eventual avem ce cumpăra din știința de vârf, dar este bine să chibzuim atent și să cheltuim doar bani care aduc bani.

Se cunosc acțiunile noastre în cercetarea din agricultură în hibridare, bioinginerie, tehnologie, producere de sămânță, crearea de rase de animale, de produse de combatere a dăunătorilor, bolilor, soluții ecologice pentru folosirea rațională a resurselor naturale etc., care sunt folosite și astăzi de agricultorii noștri pentru obținerea de producții record.

În fața tradiției și realizărilor obținute în agricultură, sunt bine-cunoscute acțiunile concertate din ultimul an agricol ale actualei conduceri a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, îndreptate spre organizarea și dezafectarea de datorii a sectorului de cercetare.

Pot afirma că atitudinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este determinată de interesele și destinul cercetării.

O asemenea atitudine și asemenea acțiuni sunt profund benefice cercetării agricole și fără precedent în ultimii 26 de ani.

Este de apreciat că actuala conducere a agriculturii românești a reușit să mențină elita științelor agricole românești și să ajute la pătrunderea în ogorul țării, alături de fermieri.

Încheind aceste câteva considerații asupra unei probleme cruciale din viața țării, sper ca cercetarea românească să fie tratată în spirit reformator, în vederea revigorării neamului românesc.

  Natalia-Elena Intotero - declarație politică cu titlul Ziua de 9 mai, în anul Centenar;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Ziua de 9 mai, în anul Centenar"

Ziua de 9 mai marchează evenimente istorice care au influențat parcursul istoric al României moderne.

Pe 9 mai 1877, ministrul de externe al României de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul țării: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare" și Guvernul va face tot ce va fi cu putință ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa".

Tot pe 9 mai, dar în 1945, după ani de conflicte sângeroase, aliații din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste.

Al treilea eveniment istoric marcat la 9 mai punctează istorica Declarație de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință. Contribuția pe care o poate aduce civilizației o Europă organizată și activă este indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice.... Nu am reușit să realizăm o Europă unită și ne-am confruntat cu războaie."

Astăzi, România este un stat respectat care și-a câștigat independența și suveranitatea prin luptă, plătind scump cu vieți de români, dar și prin diplomație, prin vocile iluștrilor politicieni care au construit și au consolidat relațiile internaționale. România are resursele necesare pentru a se dezvolta, pentru a oferi cetățenilor ei de pretutindeni stabilitate, siguranță și securitate.

Ziua de 9 mai nu înseamnă numai data de naștere a proiectului european, ci și o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a solidarității, o zi a comunității din care fac parte toți cetățenii Uniunii Europene. Europa Unită s-a construit de-a lungul anilor ca o unitate în diversitate. De aceea, România trebuie să se bucure în continuare de aceleași drepturi pe care le au cetățenii oricărui stat membru al Uniunii Europene.

Ziua de 9 mai în Anul Centenarului ne amintește de marea sărbătoare a unității românilor din toate zările lumii. Noi, cei care suntem contemporani cu această marea sărbătoare a celor 100 de ani împliniți de la Marea Unire, trebuie să ne considerăm binecuvântați. În egală măsură, însă, trebuie să ne considerăm responsabili și să acționăm ca atare, pentru viitorul României și al tuturor celor care poartă cu mândrie numele de român.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Economia românească se dezvoltă sustenabil, grație PSD;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Economia românească se dezvoltă sustenabil, grație PSD"

Cifrele economice descriu o realitate care contrazice mesajele apocaliptice ale opoziției și chiar demonstrează faptul că economia se dezvoltă în mod sustenabil. Toți parametrii esențiali înregistrați la finalul trimestrului I confirmă creșterile de profit în domeniul industriei, un șomaj redus și o datorie guvernamentală printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Mai concret, pe înțelesul tuturor românilor, veniturile centralizate ale bugetului de stat au crescut cu 11,5%, față de aceeași perioadă a anului trecut, imediat după ce PSD a revenit la guvernare.

Și pentru că am menționat cuvântul "creșteri", țin să-mi nuanțez spusele, amintindu-vă că s-au înregistrat progrese considerabile în privința absorbției fondurilor europene de +43,7%. În perioada ianuarie-martie a anului curent, în România, au intrat efectiv 4,2 miliarde de lei sau aproximativ 900 de milioade de euro, bani plătiți din bugetul Uniunii Europene. Tot în registrul creșterilor pe care le-am menționat încă de la începutul pledoariei mele trebuie să trecem și producția industrială, care s-a bucurat de cea mai mare mărire, respectiv cu 7% în primele două luni din 2018. Dezvoltarea continuă în această ramură de activitate a plasat țara noastră anul acesta pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o pondere de +14,2%, înregistrată de la debutul lui 2018 și până în prezent.

Și exporturile au fost mai mari cu 11,6% și au ajuns la valoarea de 11 miliarde de euro, în primele 3 luni ale anului. De asemenea, investițiile au crescut cu 288% în trimestrul I, cu până la 4,9 miliarde de lei, de la 1,7 miliarde de euro cât au fost anul trecut. Pe fondul acestei creșteri economice, înlesnită de PSD, pentru toți românii, puterea reală de cumpărare a crescut cu 5% în primele trei luni ale anului. Și aceasta în condițiile în care șomajul a ajuns la cel mai redus nivel de la Revoluție încoace, de doar 3,94%, potrivit datelor centralizate de la Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă de la nivelul întregii țări. În plus, numărul salariaților a ajuns la un nivel record, peste 6,3 milioane de români ale căror contracte au fost înregistrate, oficial, în Revisal.

În afară de aceste rezultate concrete pe care vi le-am dat în privința reducerii șomajului, vreau să vă mai aduc la cunoștință că și datoria externă guvernamentală, care constituie o altă tematică mereu dezbătută de români, este în scădere. Aceasta s-a diminuat la 34,2% din PIB, România fiind în topul primelor 5 state ale Uniunii cu cea mai mică datorie guvernamentală.

  Radu-Adrian Pau - declarație politică intitulată Suveranitatea României nu se negociază!;

Domnul Radu-Adrian Pau:

"Suveranitatea României nu se negociază!"

În calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaților a respins Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, într-o proporție covârșitoare - 218 de voturi împotrivă și 20 de voturi pentru. Actul normativ își propunea autonomizarea județelor Covasna, Harghita și a unei părți din județul Mureș și constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Autonomia Ținutului Secuiesc prevedea o organizare administrativă proprie, cu autorități distincte față de cele românești, cu guvernare și însemne proprii, și, evident, cu folosirea exclusivă a limbii minorității maghiare, precum și alte asemenea bazaconii ale unei entități statale paralele cu prevederile constituționale ale României.

Pentru ca fiecare dintre noi să înțeleagă funcționarea și regulile statului român, și în special inițiatorii acestei aberații legislative, amintesc primele trei articole din legea fundamentală:

"Art. 1 - Statul român

(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.

(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Art. 2 - Suveranitatea

(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

(2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Art. 3 - Teritoriul

(1) Teritoriul României este inalienabil.

(2) Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional.

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine."

Discursurile antiromânești și antistatale, materializate acum în mod grotesc prin această propunere legislativă, dovedesc că singura preocupare a liderilor UDMR este obținerea de drepturi și privilegii, autonomia teritorială etnică și culturală, federalizarea României și implicit crearea unui stat în stat. Prin comportamentul iresponsabil din punct de vedere politic, prin propaganda antiromânească și antistatală, fruntașii UDMR demonstrează că sunt singurii cetățeni antieuropeni din România europeană. Consider că fiecare român are datoria de a nu permite nimănui să atenteze la interesul național, la suveranitatea și integritatea teritorială.

Milioane de români, dar și de maghiari condamnă și resping categoric astfel de acțiuni iredentiste și șovine, precum autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc sau federalizarea Transilvaniei, susținute cu obstinație nedemocratică de lideri ai Uniunii. În fapt, prin asemenea declarații amenințătoare, precum cea de a scoate termenul "național" din Constituție, UDMR continuă manifestările ostile la adresa României, prin incitarea populației majoritare față de cea minoritară. Cred că ar fi nevoie și de autosesizarea Parchetului General în cazul acestor declarații, iar cei care și le asumă să fie anchetați penal pentru incitarea populației maghiare, pentru repetatele declarații de destabilizare a statului național unitar român și pentru intențiile clare de federalizare și enclavizare a României.

România este un exemplu recunoscut în Uniunea Europeană în materie de respectare a drepturilor minorităților naționale, iar asemenea atitudini nefericite și nefondate nu fac altceva decât să incite la vrajbă și ură. Consider că este momentul ca și colegii noștri din UDMR să înțeleagă în sfârșit aceste realități și să nu strice nejustificat relațiile de bună comuniune dintre populația majoritară română și etnicii maghiari.

În calitate de parlamentar, de român și de locuitor al orașului martir Timișoara, mă pronunț categoric împotriva acestor manifestări secesioniste, extremiste și total iresponsabile venite din partea colegilor din UDMR. Suntem în Anul Centenarului, anul în care fiecare dintre noi, inclusiv prietenii noștri din rândul minorităților naționale, ar trebui să onoreze așa cum se cuvine împlinirea a 100 de ani de existență a țării noastre.

Reamintesc tuturor românilor, indiferent de naționalitate, de religie sau de apartenență politică, că art. 1 alin. (1) din Constituția României prevede că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil". Această sintagmă nu se negociază și orice încercări de modificare constituie un afront la adresa întregii nații române!

  Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată Respect pentru români, în Europa!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Respect pentru români, în Europa!"

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a fost descrisă ca o putere civilă, o putere instituțională și, mai recent, drept o putere normativă în relațiile internaționale.

Uniunea Europeană, din care facem și noi parte de 11 ani, are a treia populație ca mărime de pe glob, 500 de milioane de locuitori, după China și India, totalizând cea mai mare parte a comerțului mondial și generând un sfert din avuția mondială.

Uniunea Europeană a formulat o nouă generație de răspunsuri multilaterale la alte amenințări transfrontaliere, precum pandemiile, terorismul, lipsurile de infrastructură, problemele de sănătate și mediu. Adaptarea instituțională și atitudinală a statelor membre la aceste probleme poate fi ezitantă, lentă, puțin solidară și fragmentată, așa cum s-a constatat în cazul crizei refugiaților, dar rolul Uniunii Europene trebuie extins la nivelul securității și siguranței populației fiecărei țări membre. Având în vedere aceste aspecte, cred că a venit timpul ca România să aibă ambiția de a deveni un jucător demn de luat în seamă în arena Uniunii Europene.

De aceea, consider că tineretul trebuie să fie considerat ca forță pozitivă în construirea Europei, și nu ca o problemă de administrat în nume propriu. Tinerilor trebuie să le fie oferite mijloacele necesare să își exprime ideile și să le confrunte cu cele similare ale celorlalți participanți la societatea civilă.

Prin angajarea în activități sociale deschise tuturor, fără niciun fel de discriminare, apreciez că tinerii pot să contribuie la edificarea unei societăți mai solidare, prin care să-și asume din plin calitatea de cetățeni. O eficientă participare la decizia publică trebuie să combine eforturile tinerilor cu cele ale generației mature și ale autorităților. Ideal ar fi ca acestea să fie articulate în cadrul unei strategii de acțiune, în domeniul tineretului.

Ascultarea părerilor tineretului, instituirea unor forumuri la nivel național pentru inițiativele locale, încurajarea statelor membre să coopereze cât se poate mai eficient, lansarea unor acțiuni concrete în cadrul programelor europene deja existente și o mai adecvată reflectare a dimensiunii tineretului în ansamblul politicilor publice - iată ce trebuie să facem pentru crearea condițiilor propice în vederea unei participări depline a tinerilor în viața societăților democratice, deschise și solidare la nivel european. Pentru noi, românii, identitatea de cetățean european este încă nouă, dar asta nu înseamnă că suntem mai puțin europeni decât ceilalți.

Vreau să atrag atenția tuturor tinerilor din România asupra faptului că cetățenii români sunt și cetățeni europeni, egali în drepturi și libertăți cu cetățenii spanioli, italieni, nemți sau englezi. Avem suficiente motive să fim mândri de țara noastră și să fim mândri că suntem români. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale României după 1989.

La mulți ani, România!

La mulți ani, Uniunea Europeană!

  Elvira Șarapatin - declarație politică cu titlul România, tablou de bord la finalul primului trimestru al anului 2018, în guvernarea PSD-ALDE;

Doamna Elvira Șarapatin:

"România, tablou de bord la finalul primului trimestru al anului 2018, în guvernarea PSD-ALDE"

Toți parametrii esențiali înregistrați la finalul trimestrului I indică faptul că economia se dezvoltă în mod sustenabil, pe baza creșterii industriei, cu un șomaj redus și cu o datorie guvernamentală printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Cifrele economice descriu o realitate care contrazice mesajele apocaliptice ale opoziției.

Așadar, vreau să vă comunic starea economiei în acest moment prin prezentarea câtorva informații esențiale după primul trimestru al anului 2018.

Veniturile totale ale bugetului au crescut cu 11,5 % față de anul trecut. Cele mai mari creșteri provin din creșterea absorbției fondurilor europene, +43,7%. În perioada ianuarie-martie 2018, în România, au intrat efectiv 4,2 miliarde de lei, aproximativ 900 de milioane de euro, plăți de la Uniunea Europeană.

Totodată, au crescut încasările de la impozitele pe venit, profitul și câștigurile din capital, cu 52%. Creșterea contribuțiilor de asigurări a fost de 31,1%.

În același timp, cheltuielile totale sunt mai mari cu 22% față de anul trecut, rezultat firesc al creșterilor de salarii, dar și al investițiilor.

Deficitul bugetar este de 0,18% din PIB, după primele 3 luni ale anului. Ținta de deficit este 3% la finalul anului.

De asemenea, producția industrială a crescut cu 7% în primele două luni ale acestui an. În 2018, România a avut cea mai mare creștere a producției industriale din Uniunea Europeană, până în acest moment, de +14,2%. Exporturile au fost mai mari cu 11,6% și au ajuns la 11 miliarde de euro, în primele 3 luni ale anului, iar investițiile au crescut cu 288% în trimestrul I, până la 4,9 miliarde de lei, de la 1,7 miliarde de euro, anul trecut.

În această perioadă a avut loc o creștere cu 44% a absorbției fondurilor europene. În trimestrul I al anului 2018 au intrat în România 4,2 miliarde de euro.

Datoria externă guvernamentală a scăzut la 34,2% din PIB, România fiind în clasamentul primelor cinci state din Uniunea Europeană cu cea mai mică datorie de stat.

Puterea reală de cumpărare a crescut cu 5% în primele trei luni ale anului, iar șomajul a ajuns la cel mai redus nivel de la Revoluție - 3,94%. Numărul salariaților a ajuns la un nivel crescut, peste 6,3 milioane înregistrați oficial în Revisal.

Așadar, toate măsurile gândite și aplicate de guvernarea PSD-ALDE s-au dovedit a fi un succes demonstrat clar prin datele execuției bugetare la finalul primului trimestru al acestui an.

  Ciprian-Constantin Șerban - declarație politică Să nu uităm de cazul Cameliei Smicală. România trebuie să depună eforturi, în continuare, pentru a susține cauza românilor din afara granițelor țării!;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

"Să nu uităm de cazul Cameliei Smicală. România trebuie să depună eforturi, în continuare, pentru a susține cauza românilor din afara granițelor țării!"

Cazul Cameliei Smicală, medicul originar din Piatra Neamț care trăiește în Finlanda, este unul bine-cunoscut în spațiul public, de aproape 3 ani. Din cauza violenței domestice la care a fost supusă, Camelia Smicală a divorțat de soțul său de origine finlandeză, pentru ca mai târziu cei doi copii minori Mihai și Maria Smicală Jalaskoski, rezultați din această căsnicie, să fie preluați de autoritățile sociale finlandeze. După eforturi repetate, medicul Camelia Smicală și-a primit copiii acasă în anul 2016, însă doar pentru câteva luni.

Societatea civilă din România a fost solidară cu acest caz, făcându-l cunoscut în mediul online și susținând cauza acestui medic român prin diverse mesaje și acțiuni de protest. Pe plan politic, cauza Cameliei Smicală a fost susținută în Parlamentul României și în Parlamentul European, de ambasadorul român la Helsinki, de instituția Avocatul Poporului din România, precum și de alte autorități publice.

Pentru ca drama doamnei Camelia Smicală și a copiilor săi să înceteze, autoritățile române responsabile cu politica externă trebuie să-și unească eforturile în continuare pentru această cauză. Căutând o viață mai bună, numeroși cetățeni români au ales să își ducă viața pe meleaguri străine. Statul român, ca stat responsabil, trebuie să-și dovedească abilitățile politice externe, prin susținerea cauzei cetățenilor săi pe baza dialogurilor bilaterale. Camelia Smicală probabil că nu reprezintă un caz singular, însă cazul său trebuie rezolvat cu celeritate, pentru ca cei doi copii minori ai săi, care au atât cetățenie română, cât și finlandeză, să revină la mama lor, cea mai în măsură să le ofere dragostea părintească și formarea de care au nevoie.

Așadar, să fim solidari pentru rezolvarea problemei Cameliei Smicală. Protecția drepturilor cetățenilor este unul dintre obiectivele principale ale coaliției. Fac apel, pe această cale, la profesionalism, la maturitate și la competență în rezolvarea acestui caz. Cazul Cameliei Smicală este un imperativ social al României. Apărarea acestei cauze se poate face prin inițierea de grupuri de consultare româno-finlandeze, respectiv prin reluarea sau aprofundarea unui dialog competent cu autoritățile sociale din Finlanda, pentru a i se da posibilitatea unei mame să fie din nou împreună cu copiii săi, un lucru firesc și absolut normal.

  Mihai Weber - declarație politică cu titlul Proiectul european este o prioritate pentru Partidul Social Democrat;

Domnul Mihai Weber:

"Proiectul european este o prioritate pentru Partidul Social Democrat"

Ziua de 9 mai este o zi cu mare semnificație pentru România, fiind marcate trei evenimente care au schimbat istoria și evoluția nu doar a poporului român, ci a întregii lumi. Ziua Europei, Ziua Independenței, proclamată în 1877, și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sunt motive de sărbătoare pentru țara noastră în această zi, atât în calitate de stat membru al Uniunii Europene, cât și în calitate de contributor direct la victoria împotriva fascismului și la instaurarea păcii în lume. Contribuția militară a României, adusă în cadrul coaliției antihitleriste, a avut importante beneficii strategice, grăbind victoria asupra armatei naziste, o contribuție recunoscută ca atare de personalități politice și militare din țările aliate.

Iată de ce jertfa înaintașilor noștri pentru dreptate socială, umanitate, libertate și independență, precum și principiul unei Europe unite, care a stat la baza Declarației "Schuman", ne obligă pe toți să lăsăm deoparte ura, intoleranța, extremismul, xenofobia și interesele de grup și să rămânem uniți, ca popor european, în jurul valorilor comune.

România se pregătește să preia, la începutul anului 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene, iar PSD crede într-o Europă unită în diversitate, într-un viitor european al României.

Întreg Programul de guvernare al Partidului Social Democrat este conceput astfel încât să contribuie la continuarea proiectului european, la transformarea societății noastre în beneficiul cetățenilor săi.

Pentru a ajunge însă la acest deziderat, nu uitați, stimați colegi, că democrația are nevoie de rațiune și dialog, de oameni politici responsabili, care să pună mai presus de orice interesul național.

  Tudorița Lungu - declarație politică intitulată Românii nu mai au încredere în instituțiile statului!;

Doamna Tudorița Lungu:

"Românii nu mai au încredere în instituțiile statului!"

Românilor le-ați face bine dacă n-ați mai ascunde sub un maldăr de probleme închipuite și declarații periculoase adevărata sursă a răului. Nu discuțiile de la Bruxelles despre România dăunează țării, ci chiar dezastrul guvernării de care avem parte de un an și jumătate. Adevărata defăimare la vârful actualei puteri are loc, o defăimare a valorilor democratice și un afront perpetuu la adresa bunăstării românilor. Este dureros să văd cum v-ați bătut joc și vă bateți în continuare joc de această țară și de instituțiile ei, pentru a vă justifica demersul malefic pentru care v-ați dorit cu atâta ardoare puterea. Și pentru ce? Pentru că n-aveți demnitatea să înfruntați consecințele propriilor acțiuni. Pentru că ați parcurs viața politică fără responsabilitatea pe care funcțiile v-au cerut-o, la fel cum ne și conduceți acum. Guvernarea iresponsabilă și încercarea neîntreruptă de a acapara întreaga putere au făcut ca încrederea în stat a românilor să se prăbușească.

Într-un sondaj de la finalul anului trecut, găsim la coada clasamentului Parlamentul - 20%, Guvernul - 24% și Justiția - 24%. În primele două aveți majoritate. Pe ultima vă străduiți s-o îngenuncheați și s-o subordonați acelorași interese, din cauza cărora ne-au bătut obrazul, de nenumărate ori, atât Statele Unite ale Americii, cât și partenerii noștri din Uniunea Europeană.

Încrederea românilor în justiție a scăzut cu 11 procente, de la 35% în 2016, ajungând la un nivel inadmisibil pentru un stat cu pretenții de dezvoltare în spirit democratic și de aliniere la valorile europene. Cauza o știți prea bine, dar este grav că nu vă pasă. Un atac neîncetat la justiție, nefondat, după cum ne-a arătat exemplul recent, cel al încercării de revocare din funcție a doamnei Kovesi, accesul facil la putere al politicienilor cu probleme penale și încercarea de a subordona procurorii politicului pentru ca domnul Dragnea și câțiva colegi ai săi să scape de dosare!

Cu adevărat periculos este că nici în alte domenii în care dețineți controlul nu faceți nimic pentru a spori încrederea românilor. Este frapantă lipsa de atitudine a miniștrilor PSD care s-au perindat pe la Sănătate în chestiunea vaccinării. Acoperirea vaccinală în România se situează sub recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, de 95%. Pentru unele vaccinuri, este chiar de 75% la rapel. Încrederea părinților în sistemul sanitar joacă un rol decisiv în această problemă. Asigurarea tuturor dozelor de vaccin necesare, de asemenea.

Cum pot românii avea încredere în Sănătate, când văd o avalanșă de medici buni plecând din țară din cauza veniturilor mult prea mici?! Și cum pot rămâne medicii, când văd batjocura la care i-ați supus, promițându-le majorări salariale care pentru mulți vor fi tăieri?!

Este clar că ați înscris țara pe o cale care se îndepărtează cu pași repezi de stabilitate, de normalitate, iar idealul de prosperitate la care visăm este tot mai greu de atins. Dar până când?

  Constantin Codreanu - declarație politică intitulată Minoritățile înrudite din statele balcanice, meglenoromâne și aromâne, pot conta pe sprijinul cultural al statului înrudit, România;

Domnul Constantin Codreanu:

"Minoritățile înrudite din statele balcanice, meglenoromâne și aromâne, pot conta pe sprijinul cultural al statului înrudit România"

Acum exact 113 ani, în seara zilei de 9 mai 1905, dând curs cererilor hotărâte și demersurilor energice ale României, sultanul Abdul Hamid al II-lea emitea la Constantinopol un Decret imperial, numit turcește Iradea, prin care românii din Imperiul Otoman, care cuprindea atunci o bună parte a Peninsulei balcanice, erau recunoscuți oficial drept a șaptesprezecea națiune, distinctă de națiunea elenă ortodoxă. A doua zi, pe 10 mai 1905, Iradeaua sultanală a fost adusă la cunoștința publicului. Astfel, românii de viță meglenoromână și aromână căpătau drepturi depline pe planul administrației locale, precum și pe plan școlar și bisericesc.

Intervențiile energice ale României pentru recunoașterea oficială a elementului etnic românesc din cuprinsul Imperiului Otoman au durat mai mult de patru ani, datorându-se ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și colaboratorului său Gheorghe Derussi.

În semn de mulțumire pentru gestul sultanului Abdul Hamid al II-lea de recunoaștere a naționalității române din Imperiul Otoman, Regele României a dispus construirea unei mari Moschei în Constanța, pentru necesitățile minorității turco-tătare din țara noastră. Această moschee, cunoscută ca Moscheea Carol I și ridicată în Piața Ovidiu din marele nostru port la Marea Neagră, a fost inaugurată la 31 mai 1913.

De-a lungul multor decenii, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, România a susținut școlile și bisericile confraților aromâni și meglenoromâni, atât în dialectele aromân și meglenoromân, cât și în dacoromâna literară. Instalarea comunismului în țară a întrerupt acest proces benefic, astfel încât meglenoromânii din Grecia și din Republica Macedonia, ca și aromânii din Grecia, Albania, Republica Macedonia și Bulgaria, rămași fără sprijinul cultural pe plan școlar, bisericesc și mediatic, au intrat într-un profund proces de aculturație și erodare etnică.

Revenind în actualitate, doresc să subliniez că problematica aromână și meglenoromână a fost constant și va fi în continuare în centrul atenției mele, ca parlamentar român ales în circumscripția pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate și ca președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

În acest sens, constat cu regret că am fost singurul parlamentar român care a prezentat mai multe declarații politice, de la tribuna Camerei Deputaților, privind problemele aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor. De asemenea, am salutat de la această înaltă tribună recunoașterea oficială a aromânilor ca minoritate națională în Albania, la 13 octombrie 2017, cu numele lor propriu, cel de aromâni, nu de vlahi, ca în Republica Macedonia. Decizia Parlamentului albanez ne-a amintit de Iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea, pentru că ea le rezervă aromânilor, ca minoritate națională înrudită, să beneficieze, pe lângă sprijinul statului albanez de reședință, și de sprijinul cultural al statului înrudit, România.

În afara acestor declarații politice, am stabilit contacte cu unele asociații ale conaționalilor aromâni din Balcani, am abordat unele chestiuni în dialogul cu Patriarhia Română, i-am interpelat oficial în problematica aromână pe unii factori din administrația centrală de stat, am primit la Parlament vizite ale persoanelor aparținând minorității aromâne înrudite din Albania, am inițiat un proiect de lege privind scutirea de impozitul pe imobil a organizațiilor neguvernamentale de utilitate publică preocupate de problematica românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, cum ar fi bunăoară Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existența neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociație de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 473 din 7 mai 2008.

Doresc să-i asigur pe frații noștri meglenoromâni și aromâni din Balcani că aveți în persoana mea, și vor avea în continuare, un susținător sincer și fără rezerve, un colaborator fidel pentru identificarea și punerea în practică a soluțiilor corecte pentru problematica aromână și meglenoromână.

Totodată, am calificat în permanență drept contraproductive și distructive tendințele unor concetățeni de a contrapunere artificial comunitatea dialectală istorică aromână celei meglenoromâne sau celei dacoromâne. România a fost, este și va fi singurul stat național înrudit cultural și lingvistic cu minoritățile istroromâne, meglenoromâne și aromâne din țările balcanice. Noțiunile europene de stat înrudit, kin state, și minoritate înrudită, kin minority, se aplică României și acestor comunități minoritare din Balcani. O parte a aromânilor și meglenoromânilor s-a stabilit în Țara-mamă, România, ca români, nu ca străini. De aceea, nu putem vorbi în România despre minorități etnice ale meglenoromânilor sau aromânilor. Avem de-a face cu două grupuri dialectale istorice românești, nu de etnii distincte. Doar cei care doresc ca meglenoromânii și aromânii din statele balcanice să fie lipsiți de sprijinul cultural al statului înrudit și să rămână victime ale unor politici asimilaționiste flutură flamura străină a minoritarismului aromân sau meglenoromân în România. De fapt, demersurile minoritariste sunt îndreptate contra aromânilor și meglenoromânilor din Balcani.

Consider că în anul curent 2018 trebuie să ne concentrăm atenția și eforturile, conjugat, Parlamentul și Guvernul, asupra rezolvării următoarelor chestiuni:

  1. Adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii Codului fiscal, în sensul scutirii de la plata impozitului pe imobil a clădirilor aflate în proprietatea organizațiilor cu statut de utilitate publică, care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării, precum și clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;
  2. Înființarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda;
  3. Înființarea Institutului Cultural Român la Atena;
  4. Acordarea de burse identitare copiilor aromâni instruiți în Școala aromână de la Diviaca, Albania și a celor care frecventează grădinița din această localitate, precum și acordarea unui sprijin financiar învățătorilor, profesorilor și educatorilor din aceste instituții. În acest sens, solicităm Guvernului României modificarea actelor normative, astfel încât acestea să prevadă posibilitatea acordării unor asemenea burse tuturor elevilor și profesorilor din școlile românești din jurul granițelor și din Balcani;
  5. Adoptarea de Academia Română a unei decizii privind ortografia dialectelor istorice aromân, meglenoromân și istroromân ale limbii române comune, pe baza alfabetului limbii române moderne;
  6. Luarea, prin lege, sub protecția statului român, a dialectelor istorice, istroromân, meglenoromân și aromân ale limbii române comune;
  7. Înființarea unei redacții în dialectul aromân, care să abordeze problematica aromânilor din Balcani, la postul public TVR Internațional;
  8. Discutarea cu Patriarhia Română a posibilităților de a desemna la nivelul Bisericii Ortodoxe Române un responsabil pe problemele comunităților ortodoxe române de dialect aromân; de a tipări o ediție sinodală a Bibliei ortodoxe în dialectul istoric aromân al limbii române comune și a altor cărți de cult, inclusiv cărți de rugăciuni pentru uzul privat al credincioșilor din țară și din Balcani, în dialectul aromân, cu folosirea ortografiei tradiționale românești;
  9. Completarea și modificarea cadrului legislativ în vigoare, astfel încât cele două comunități dialectale istorice, meglenoromână și aromână, din România, să poată beneficia de reprezentare parlamentară, după modelul aplicat grupurilor etnice minoritare. În acest sens, Societatea de Cultură Macedo-Română, ca entitate istorică recunoscută de statul român, ar putea reprezenta în Camera Deputaților interesele comunităților dialectale istorice aromână și meglenoromână din țară;
  10. Introducerea în manualele școlare de limbă română a informațiilor despre dialectele istorice românești din Balcani - aromân, meglenoromân și istroromân -, după modelul și metoda practicată până la instalarea comunismului în România.

Meglenoromânii, aromânii, istroromânii și dacoromânii reprezintă o singură familie etnică și culturală. Unitatea noastră etnică, în diversitatea ei locală sau dialectală, este un bun de neprețuit. În calitatea noastră de membri ai celui mai înalt for politic al României, ca stat înrudit, suntem obligați să manifestăm o solidaritate exemplară față de românii extrafrontalieri de viță aromână, meglenoromână sau istroromână aflați în dificultate. Frații noștri români din Balcani pot miza pe sprijinul nostru.

  Doru-Petrișor Coliu - declarație politică despre Lumea paralelă a doamnei Viorica Dăncilă;

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

"Lumea paralelă a doamnei Viorica Dăncilă"

Am ascultat, ca mulți dintre dumneavoastră, interviul acordat de prim-ministrul României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, jurnalistului Victor Ciutacu de la postul de televiziune România TV. Prima reacție a fost să mă ciupesc crezând ca dorm. A doua reacție a fost să mă uit după camerele ascunse crezând că este o farsă. Ei bine nu, nu era o farsă! Doamna Dăncilă declara cu patos, fără sa clipească, că românii din diaspora sunt rupți de realitățile României, că aceștia încă nu au aflat că salariile din România au crescut la nivelul celor din Occident. Aceeași doamnă Dăncilă declara că românii din diaspora s-ar întoarce acasă, dacă ar afla cum stau cu adevărat lucrurile în "țara de basm condusă de PSD".

Doamnă Dăncilă, dumneavoastră afirmați că românii din diaspora nu se întorc acasă, deoarece nu au aflat cât au crescut salariile sub bagheta magică a doamnei Olguța Vasilescu. Am și eu o întrebare. Cei care pleacă zilnic din România, de ce o fac? Sunt într-o stare de lehamite după traiul de basm de acasă și merg sa dea de greu în Occident? Și-au făcut economii din salariile mari și merg să le investească în Occident, pentru a le ridica nivelul de trai și sărăntocilor de acolo?

Doamnă Dăncilă, trebuie să constat că, după ce șeful dumneavoastră de partid a descoperit statul paralel, dumneavoastră ați descoperit România paralelă, România salariilor mari, România traiului de basm.....

Doamnă Dăncilă, nu românii din diaspora sunt rupți de realitățile României, ci dumneavoastră și Guvernul dumneavoastră. Faptul că vorbiți în acești termeni despre ei este o jignire și demonstrează faptul că ori trăiți într-o lume paralelă, ori nu mai deosebiți realitatea de poveștile din Programul PSD.

În numele celor peste 5 milioane de români plecați din țară din cauza politicilor dezastruoase aplicate de politicienii români, vă solicit să vă prezentați scuzele de rigoare și să reveniți în România actuală, cea a salariilor mizerabile, cea a prezentului fără viitor, cea a generațiilor pierdute și alungate din țara pe care se presupune că o conduceți, deși se pare ca sunteți complet paralelă cu realitățile României.

Cât despre programele destinate românilor din diaspora, programe aflate sub controlul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, trebuie să recunosc că faceți eforturi! Eforturi - pentru a caza camarila de partid a PSD-ALDE în toate centrele comunitare care urmează a fi create pentru românii din diaspora.

Apropo, pe aceștia de ce nu îi țineți acasă, dacă tot au crescut salariile în România?

  Adrian Mocanu - declarație politică având ca obiect Îngrijorări privind gradul de digitalizare a instituțiilor publice din România;

Domnul Adrian Mocanu:

"Îngrijorări privind gradul de digitalizare a instituțiilor publice din România"

Instituțiile publice din România eșuează în privința dezvoltării unui cadru digital adresat cetățenilor săi. Conform raportului efectuat de Comisia Europeană la finalul anului 2017, țara noastră se situează pe locul 28 în topul țărilor digitalizate, în ciuda unor aspecte pozitive precum viteza de internet sau prețul serviciilor în acest domeniu.

Astfel, pare că resursele din domeniul IT nu se translatează către sectorul de servicii publice. În acest sens, apar situații nedorite, ușor de evitat într-o țară ca România cu un potențial digital enorm. Absența unui sistem centralizat de colectare a datelor, dar și lipsa interconectării între instituțiile publice îi determină doar pe 3% dintre utilizatorii de internet din țara noastră să își achite taxele în mediul online.

Chiar dacă s-au făcut progrese anuale în chestiuni ce țin de prestarea serviciilor publice în mediul online, atât prin dezvoltarea unor platforme dedicate acestui scop, cât și prin apariția unor formulare care pot fi completate în prealabil pentru a ușura legătura dintre cetățean și instituțiile publice, gradul de digitalizare rămâne semnificativ redus față de majoritatea statelor Uniunii Europene.

Decalajele profund semnificative dintre noi și restul țărilor Uniunii Europene se constată prin cozile de la ghișee, indiferența funcționarilor publici și dependența contribuabililor față de acest sistem vicios. Din nefericire, implementarea unui sistem digital s-a realizat în mod arbitrar doar în anumite instituții din țară. În prezent, cel mai mare impediment al cetățeanului constă în lipsa de corelație dintre instituții, fapt care generează ambiguități și neînțelegeri. Contradicțiile se remarcă, spre exemplu, în situații în care cetățeanul își plătește amenda în alt oraș decât cel în care este domiciliat. Interconectarea aproape inexistentă conduce la deruta interinstituțională și generează confuzie atât în rândul funcționarilor publici, cât și în rândul contribuabililor.

Digitalizarea ar putea produce efecte pozitive chiar și în plan economic. Un studiu al ONU a plasat România pe locul 75 din 193 de economii analizate în întreaga lume în ceea ce privește guvernarea economică digitală. În acest sens, dincolo de consecințele favorabile directe rezultate în urma eficientizării acestui proces economic, generarea unui mediu propice pentru investiții ar putea atrage mai mulți investitori străini pe teritoriul țării noastre.

Conform companiei de audit PwC, soluțiile există, dar trebuie să se și dorească implementarea lor. Astfel, în sectorul economic, PwC propune conectarea caselor de marcat la serverele ANAF. În chestiunea digitalizării serviciilor publice, reconstrucția unui sistem public centralizat reprezintă primul pas important. În acest sens, depunerea online a tuturor declarațiilor de avere și implementarea unor sisteme electronice de control al TVA pot fi principalele soluții în vederea dezvoltării gradului de digitalizare a României.

  Petru Movilă - declarație politică având ca subiect Spitalele regionale de urgență, o poveste fără sfârșit;

Domnul Petru Movilă:

"Spitalele regionale de urgență, o poveste fără sfârșit"

În calitate de deputat de Iași, vreau să readuc în atenție faptul că PSD a intrat la guvernare din 2012 și nici până în prezent nu s-a pus o cărămidă la niciunul dintre cele trei spitale regionale de urgență.

Din păcate pentru România, dar mai ales pentru ieșeni, nici până la acest moment reprezentanții Guvernului nu au reușit să transmită documentația necesară Comisiei Europene. Am primit săptămâna trecută o scrisoare de la doamna comisar european Corina Crețu, pe acest subiect. Pot doar să vă precizez că, în răspunsurile sale, doamna întărește ideea promovată în spațiul public - autoritățile publice locale și centrale nu-și fac treaba.

Din păcate, din cauza indolenței PSD, ne aflăm în situația tristă în care suntem cu sabia deasupra capului și din minut în minut mă aștept să auzim că finanțarea pentru aceste spitale a fost pierdută.

Pe lângă acest subiect de interes maxim pentru mine, Guvernul PSD mai trebuie să rezolve trei probleme importante ale sistemului de sănătate: Legea salarizării, Legea sănătății și achiziția de ambulanțe. Deși temele precizate au fost promisiuni de campanii, trecând două rânduri de alegeri locale și parlamentare, nici până la acest moment PSD nu a reușit să clarifice vreunul dintre cele trei subiecte de maximum interes pentru români.

Pentru situația în care ne aflăm astăzi, trebuie să plece acasă tot Guvernul PSD și nu doar un singur ministru. Suntem trecuți de momentul în care cu demiterea unui singur ministru se mai poate îmbunătăți ceva. Acest Guvern este un dezastru ambulant, un cabinet care se face zilnic de râs și care, mai grav, face România de râs la nivelul partenerilor internaționali.

  Eugen Tomac - declarație politică cu titlul 9 mai, Ziua victoriei, Ziua Europei;

Domnul Eugen Tomac:

"9 mai, Ziua victoriei, Ziua Europei"

Este ziua de 9 mai! La Moscova, se sărbătorește Ziua Victoriei, la București - Ziua Europei. La Moscova, Putin își plimbă tancurile prin Piața Roșie, strigând "Pobeda", Victorie, la București, ne plimbăm pe străzile împânzite de steagurile Uniunii Europene. La Moscova, propaganda de tip sovietic este în continuare în floare, la București, ne raportăm, totuși, la valorile și principiile europene.

Între timp, peste Prut, la Chișinău, Orhei, Bălți sau Cahul, unii strigă "Pobeda", alții flutură cu mândrie steagul albastru cu stele, sperând la un viitor în rândul civilizației europene. În Republica Moldova, bătălia între Est și Vest este și astăzi la fel de actuală. Propaganda și manipularea rusească sunt în continuare puternice. Presa este folosită în scopuri meschine. Oamenii politici joacă la două capete, fără a lua în calcul, măcar ocazional, interesele și nevoile cetățenilor.

În această situație, singura care poate înclina balanța spre bine este România. Implicarea noastră peste Prut este esențială. Românii de acolo au nevoie de sprijinul nostru, românii de acolo au nevoie să știe că România va lupta pentru a-i aduce mai aproape de Europa. Altfel, la anul, cei care vor mărșălui prin orașe de Ziua Victoriei vor fi majoritari.

Pe 20 mai, la Chișinău, au loc alegeri locale, un scrutin de o importanță deosebită pentru direcția viitoare a capitalei celui de-al doilea stat românesc. Avem în cursa pentru Chișinău un coleg de-al nostru, pe domnul Constantin Codreanu, președintele comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. El reprezintă România în Republica Moldova, el reprezintă aspirațiile europene a cetățenilor din Chișinău.

Avem datoria să fim alături de românii din Republica Moldova. Avem datoria să luptăm pentru ca și la Chișinău, de 9 mai, să avem doar steaguri ale Uniunii Europene, iar în loc de: "Ura, pobeda!" să se strige: "La mulți ani, Europa Unită!".

  Ionel Palăr - Apel cu privire la urgentarea finalizării lucrărilor la Spitalul Municipal Bacău;

Domnul Ionel Palăr:

Stimată doamnă Sorina Pintea, ministru al sănătății,

În urma vizitei de lucru cu un puternic iz electoral, pe care ați efectuat-o săptămâna trecută în municipiul Bacău, prin care încercați să vă acoperiți colegii de partid de incompetența cu care au gestionat problema Spitalului Municipal Bacău, vă atrag atenția că sănătatea, doamnă ministru, nu este o aventură pentru comunitatea pe care o reprezint.

Vă reamintesc, doamnă ministru, că Spitalul Municipal Bacău a fost inițiativa administrației locale liberale și s-a realizat majoritar din banii băcăuanilor și este, până la acest moment, singurul spital public nou construit în România în ultimii 29 de ani. Este revoltător și lipsit de responsabilitate să vorbiți despre acest obiectiv, la care PSD nu a bătut nici măcar un cui și pentru care nu a făcut până acum niciun demers, ca despre o aventură. Da, pentru cei care au gândit această investiție și au făcut tot posibilul ca ea să fie realizată, a fost o bătălie, un act de curaj și de viziune, nicidecum o aventură, așa cum considerați dumneavoastră.

Este trist și total inadecvat, doamnă ministru, că încercați să politizați finalizarea spitalului, că vreți să transformați acest obiectiv într-o armă electorală. Îmi place să cred că, știți sau nu, de doi ani de când municipiul Bacău a fost preluat de PSD, Spitalul Municipal a fost complet abandonat, deși investiția era realizată în proporție de peste 80%. Sunt doi ani în care nevoile băcăuanilor pentru un sistem sanitar modern și eficient au fost sfidate, în care incompetența, nepriceperea și interesele de partid au stat deasupra oricărui interes al comunității. Îmi place să cred că măcar acum, în ultimul ceas, și după această vizită istorică în Bacău, veți face toate demersurile necesare pentru ca băcăuanii să aibă în sfârșit spitalul de care au nevoie.

Nu este vina dumneavoastră că primarul de Bacău, Cosmin Necula, și-a recunoscut incapacitatea de a gestiona acest proiect și l-a predat Consiliului Județean Bacău. Doresc să vă atrag, însă, atenția, că este necesară o analiză serioasă a soluției finale. Eu și colegii mei liberali considerăm că o asociere între cele două entități medicale, Spitalul Municipal și Spitalul Județean de Urgență Bacău, ar fi mult mai potrivită decât un transfer de proprietate către Consiliul Județean, în condițiile în care Spitalul Municipal a fost construit cu banii băcăuanilor, locuitori ai municipiului.

Doamnă ministru, după doi ani în care praful s-a așezat peste această investiție, mă îngrijorează că vorbim iarăși despre alte decizii, despre alte hotărâri, propuneri și protocoale. Mă tem că toate acestea au doar darul de a amâna din nou finalizarea investiției, astfel încât panglica să fie tăiată tocmai în anul electoral 2020 și să aducă puncte în beneficiul colegilor dumneavoastră de partid, dar în detrimentul băcăuanilor care au contribuit la construcția lui și care se văd nevoiți să mai aștepte, inutil, alți doi ani.

Doamnă ministru Sorina Pintea,

În al doisprezecelea ceas, am încă speranța că, înainte de orice vremelnică funcție publică și politică, veți acționa ca un om responsabil și veți urgenta finalizarea lucrărilor la Spitalul Municipal Bacău, pentru pacienții care au nevoie de această unitate medicală, pentru cei care bat drumurile la București, Iași sau Târgu Mureș, în condițiile în care anumite specializări medicale prevăzute în proiectul inițial nu le găsesc încă la ei acasă. Sper că veți înțelege că sănătatea oamenilor nu are culoare politică, că nu contează cine taie panglica inaugurală și că o astfel de investiție nu este și nu trebuie să fie o aventură.

  Costel Alexe - declarație politică Autostrada Moldovei este un drept, nu o favoare!;

Domnul Costel Alexe:

"Autostrada Moldovei este un drept, nu o favoare!"

Vă solicit din nou sprijinul pentru proiectul de căpătâi al moldovenilor, autostrada Iași-Târgu Mureș.

Pe 19 mai va avea loc protestul organizat de asociațiile civice "Împreună pentru A8" și "Moldova vrea autostradă", un demers al societății civile, care își propune să forțeze Guvernul, Ministerul Transporturilor și CNAIR/CNIR să pună în practică MasterPlanul General de Transport al României. Cu alte cuvinte, oamenii ies în stradă pentru a determina instituțiile statului să își facă treaba, să își respecte angajamentele luate.

În primul rând, așa cum am făcut-o peste tot unde am avut ocazia, salut inițiativele societății civile, mă bucură faptul că după subiecte referitoare la mediu, după subiecte privind justiția și infrastructura, reușește să coaguleze interesele unei comunități în formă participativă. Spun asta pentru că demersul politic trebuie dublat, trebuie susținut, trebuie completat de un demers social. Puterea politică are tendința de a fi obtuză, subiectivă și vă spun sincer, este frustrant să vezi cum o minoritate politică, Partidul Național Liberal, își dorește un proiect acceptat ca fiind necesar de toată lumea, dar care este efectiv picat la vot de majoritatea PSD-ALDE pentru simplul fapt că așa vor și pot ei!

În fiecare an, în decembrie, și la arhivele Parlamentului se poate verifica informația, reprezentanții Partidului Național Liberal forțează introducerea finanțării autostrăzii Iași-Târgu Mureș în bugetul de stat. Așa s-a întâmplat în 2013, în 2014, 2015, 2017, indiferent că era Ponta prim-ministru, Tudose sau Cioloș. Lucrurile nu avansează, pentru că parlamentarii coaliției majoritare nu sunt lăsați să susțină acest proiect. Pentru mulți este o temă de campanie, pentru mulți este o temă de discurs public, dar când sunt puși în fața faptului împlinit, interesele partidului primează în fața intereselor celor care i-au trimis în Parlament.

4 milioane de români, rezidenți în județele Moldovei, sunt puși pe lista de așteptare de 60 de parlamentari ai coaliției PSD-ALDE. De ce? Pentru că PSD nu consideră prioritară aceasta investiție.

De aceea, disputa politică trebuie dublată, susținută de orice demers cetățenesc. Am anunțat public și o fac și acum. Reprezentanții PNL, de la parlamentari până la primari, consilieri și simpli membri susțin orice demers pentru reușita acestui proiect.

Noi, liberalii, înțelegem rolul vital pe care autostrada îl are în dezvoltarea economică a regiunii Moldovei. Fără autostradă jucăm într-o ligă mult prea mică.

Suntem condamnați să ne uităm peste gard la cei mari care se scaldă în prosperitate. Gardul nostru sunt Carpații și acum, în preajma Centenarului, prin eforturi conjugate, putem face o gaură în acest gard, dacă vom înțelege să fim solidari la nivel regional și nu vasali și obedienți.

Iașiul merită mai mult. Trebuie să le arătăm tuturor că Moldova contează, că autostrada este dreptul nostru și nicidecum nu este o favoare pe care ne-o fac unii de prin Teleorman!

  George Șișcu - declarație politică privind evoluția economiei românești;

Domnul George Șișcu:

Deficitul public al României este singurul din toată Uniunea Europeană care nu se situează sub pragul de 3% din PIB în 2018 - așa arată datele publicate de Comisia Europeană. Anul acesta este pentru prima dată din 1999 când toate statele zonei euro au reușit să scadă acest deficit sub pragul admis, mai puțin țara noastră.

Anunțul Comisiei Europene reprezintă un semnal de alarmă pentru actualul Guvern, arătând totodată direcția greșită în care merge România.

Este din ce în ce mai clar pentru toată lumea, mai puțin pentru actualul Guvern, că incertitudinea privind acțiunile acestuia afectează creșterea economică. Cu un deficit public de 3,4% din PIB, în 2018, suntem din nou în coada listei.

Vă aduc aminte că Guvernul PSD-ALDE și-a asumat respectarea țintei de 3% din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht. În caz contrar, România riscă să intre în procedura de deficit excesiv.

Mai mult, datele Ministerului Finanțelor Publice pentru primele două luni din acest an arată și un deficit bugetat cu aproape 5,9 miliarde de lei, mai mare decât în perioada similară a lui 2017. Prima problemă? Veniturile nu au crescut suficient încât să susțină viteza cu care statul a reușit să cheltuiască peste cinci procente din produsul intern brut al țării.

Veniturile au crescut cu peste 21%, însă cheltuielile au avut un avans de peste 38%. Doar pentru salarii și pentru asistența socială, de unde se plătesc inclusiv pensiile, statul a alocat aproape 29 de miliarde de lei. Cumulat, înseamnă puțin peste 3% din PIB.

Politicile populiste, iresponsabile și incompetente ale guvernărilor PSD-ALDE ne-au adus în situația confirmată din plin de cifre oficiale, ca viața să se scumpească, puterea de cumpărare să scadă, iar creșterile salariale de pe hârtie să se dovedească o cacealma.

Marea minciună pe care liderii PSD-ALDE le-au livrat-o românilor, pentru a ajunge la guvernare - creșterea nivelului de trai - iese la iveală în toată mizeria ei.

Valul de scumpiri s-a accentuat în ultima parte a anului trecut. Moneda națională s-a depreciat, ratele românilor datori la bănci au crescut simțitor.

Ca atare, perspectivele de evoluție ale economiei românești, sub guvernarea PSD-ALDE, care habar nu are de economie și habar nu are de administrație, riscă să ne conducă la o criză economică care este provocată artificial de proasta guvernare a acestora și, exact cum se vede încă din luna ianuarie a acestui an, riscă să afecteze nivelul de viață al românilor.

  Cristian Buican - declarație politică intitulată PSD îi sărăcește pe români;

Domnul Cristian Buican:

"PSD îi sărăcește pe români"

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a le spune parlamentarilor puterii că politicile guvernamentale fiscale din ultimele 15 luni, de când PSD-ALDE se află la guvernare, sărăcesc populația României. Acest lucru trebuie spus clar, răspicat și fără urmă de îndoială. Din cauza politicilor fiscale ale Guvernului, inflația este la 5%, cel mai mare nivel din ultimii 6 ani, iar Indicele Robor, cel care influențează dobânda creditelor luate de români, a ajuns ieri la 2,68%, cel mai mare nivel din ultimii 4 ani.

Chiar dacă nu sunt vreun mare specialist economic și fiscal, afirm cu toată responsabilitatea că politicile Guvernului PSD-ALDE au dus la aceste valori îngrijorătoare ale inflației și ale Roborului. Nici nu trebuie să ai doctorat în economie când vezi în propriul buzunar că rata la bancă a crescut, prețurile au luat-o razna sau că utilitățile au explodat. Orice cetățean cu minime cunoștințe economice vede cum, din cauza măsurilor luate de PSD-ALDE, viața sa este mai scumpă și banii nu îi mai ajung.

În urma discuțiilor purtate cu cetățenii județului Vâlcea, am constatat cum creșterea Robor a condus la majorarea ratei la un apartament cu aproximativ 200 de lei lunar, iar rata inflației de 5% a crescut valoarea cumpărăturilor lunare - mâncare, utilități, combustibil - ale unei familii, formate din doi adulți și un copil, cu minimum 200 de lei lunar. Adică, o familie cu copil, care are un credit pentru un apartament, plătește în fiecare lună cu 100 de euro mai mult decât acum 15 luni. Știu că poate pentru parlamentarii puterii 100 de euro lunar nu reprezintă o avere, însă pentru o familie în care ambii părinți câștigă venitul minim pe economie, această sumă reprezintă 1/5 din totalul veniturilor familiei respective. Foarte mult!

Culmea ipocriziei este încercarea disperată a conducerii PSD de a pasa responsabilitatea creșterii alarmante a inflației și a Roborului la BNR, multinaționale sau bănci. Nimic mai fals! De exemplu, aproximativ 3% din inflația din România este cauzată de creșterea prețurilor reglementate - gaze, electricitate - și a reintroducerii supraaccizei la carburanți. ANRE, organismul care se ocupă de stabilirea prețurilor reglementate la gaze și electricitate este condus de un fost deputat PSD, iar supraacciza la carburant a fost reintrodusă de Guvernul PSD. Iată cum se dovedește foarte simplu și ușor că PSD este singurul responsabil pentru peste jumătate din inflația din România. Din păcate, ipocrizia, manipularea și minciuna au ajuns politică de stat în România.

Stimați colegi de la PSD și ALDE,

Puterea de cumpărare a românilor a scăzut în ultimele 15 luni, de când vă aflați la guvernare. Nu vă mai luați după cartonașele colorate care vă sunt prezentate de la partid și stați de vorbă cu românii care au credite, cu cei care trăiesc cu salarii minime și vedeți cu cât le-ați scumpit viața. Și, după ce vă cereți scuze, veniți în Parlament să dăm împreună jos acest Guvern incompetent!

  Nicolae Georgescu - declarație politică având ca temă 15 mai, Ziua internațională a familiei;

Domnul Nicolae Georgescu:

"15 mai, Ziua internațională a familiei"

Ziua internațională a familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, ca eveniment cu dată fixă, pe 15 mai a fiecărui an, și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial și Ziua familiei, în România. Începând cu anul 1996, în fiecare an, Secretarul General al ONU alege un motto special pentru acest eveniment. Pentru anul 2018, tema aleasă este "Familii și societăți incluzive".

Ziua internațională a familiei marchează importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor, fiind în același timp o oportunitate pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă familiile la nivel mondial.

Evoluția societății umane arată că familia biologic constituită este locul cel mai potrivit unde viața ia naștere și se perpetuează, este mediul în care se formează personalitatea umană. Tot în familie se realizează unitatea de gândire, trăire și simțire pentru generațiile care se succed. De aceea, familia contribuie decisiv la structura genetică comună și la conștiința apartenenței de neam, din care rezultă afinitatea și comuniunea etnică.

Familia înseamnă dragoste, respect reciproc, respectarea și susținerea dreptului fiecăruia dintre membrii săi la evoluție, libertate, copilărie și educație sănătoase, întrajutorare, conviețuire și suport, dar și transmiterea peste generații a tradițiilor culturale. Este necesar ca fiecare dintre noi să conștientizăm importanța tuturor membrilor unei familii, indiferent că suntem bunici sau părinți, frați, copii, precum și importanța educației din cadrul familiei pentru viitorul copiilor. Trebuie să apreciem, să încurajăm și să prețuim unicitatea fiecărui membru al familiei, subliniind mereu faptul că fiecare este special în felul său propriu!

Privite lucrurile prin prisma evoluției individuale, se poate spune că familia este o adevărată școală a emoțiilor, pentru că orice senzație pe care copilul o încearcă este urmată de o reacție emotivă. Important este ca aceste reacții emotive să fie din categoria celor pozitive și să se suprapună nevoilor educaționale ale copilului în creștere și dezvoltare.

Este important să oferim familiei rolul și valoarea pe care o are, să ne bucurăm împreună și să îi ajutăm cum putem pe cei ce au dificultăți în viața lor de familie. Familia asigură stabilitatea și dezvoltarea umană, are un rol important în motivarea individului, în realizările și împlinirile sale.

Familia zilelor noastre este supusă unor încercări de relativizare a rostului și rolului ei în viața socială, prin definiri ambigue și interpretabile. Fără a-și diminua importanța ca instituție socială, familia nu mai reprezintă o instituție conservatoare, ci una tot mai adaptată transformărilor de la nivelul societății, democratică și deschisă. Familia este tot mai integrată în dinamica societății, tot mai mult condiționată de schimbările economice și sociale, influențând, la rândul ei, evoluția de ansamblu.

Cauzele specifice țării noastre pentru apariția problemelor familiale sunt, în principal, sărăcia și lipsa educației, urmată de sarcinile gospodărești și comportamentul copiilor. De multe ori, necunoașterea propriilor drepturi, necunoașterea unor norme după care trebuie să se desfășoare viața de familie, frica, neîncrederea în instituțiile care asigură ajutor, lipsa informațiilor în ceea ce privește existența acestor instituții și tipul de servicii pe care le oferă duc la persistența problemelor ani de zile. În România, cele mai frecvente probleme cu care se confruntă o familie sunt violența asupra femeii sau, rar, asupra bărbatului, abuzul sexual asupra unuia dintre parteneri, violența asupra copiilor, abuzul prin neglijență, abuzul emoțional și sexual asupra copilului.

O familie armonioasă are un mod de viață echilibrat datorită deschiderii și dorinței membrilor ei de a-și îndeplini în mod complet rolurile în cadrul familiei. O familie puternică este produsul unei relații bazate pe încredere, respect și iubire între soț și soție, părinți și copii, părinți și bunici, bunici și copii.

Milenii de-a rândul, familia a reprezentat totul, a fost izvorul uman al istoriei, a fost primul nucleu al civilizației, a însemnat stabilitate în timp și speranță pentru viitor. Din păcate, în istoria și în civilizația modernă se observă o anumită tendință de slăbire a relațiilor familiale și o diminuare a rolului familiei în societate. Tocmai de aceea problema familia trebuie privită mai serios decât până în acum.

  Tudorița-Rodica Boboc - declarație politică având ca titlu 8 mai, Ziua egalității de șanse între femei și bărbați;

Doamna Tudorița-Rodica Boboc:

"8 mai, Ziua egalității de șanse între femei și bărbați"

8 mai este ziua egalității de șanse între femei și bărbați. Acest principiu constituie o valoare fundamentală a social-democrației.

În România, egalitatea de șanse a tuturor cetățenilor constituie un drept fundamental prevăzut în Constituție. În anul 2000, s-a adoptat Legea privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, care a fost urmată de înființarea instituțiilor necesare, la nivel guvernamental, precum și în Parlament, prin crearea comisiilor de specialitate. Masurile legislative adoptate în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii, informării, participă la decizie și în orice alt domeniu în care femeile sunt prezente.

Cadrul juridic favorabil a fost întregit și de unele politici publice, prin care s-au creat condiții de promovare și de realizare a femeii în cariera profesională și mai puțin în cea politică. Ca urmare, s-au realizat pași importanți, însă dificultățile apar în ceea ce privește aplicarea legislației.

Domeniile vulnerabile sunt:

Gradul de ocupare a femeilor este mult mai mic decât al bărbaților. Drept urmare, diferențele de salarii sunt mari, de l3%.

Reprezentarea politică a femeilor este foarte mică în raport cu cea a bărbaților. Prezența femeilor în Parlament este foarte scăzută, la fel și în administrația publică locală.

Femeile se confruntă cu mentalități care le dezavantajează, mai ales din partea bărbaților, dar și la nivelul societății.

Doresc să subliniez pașii importanți făcuți de PSD în acest sens, care reprezintă un reper important pentru politica românească privind abordarea egalității de gen. PSD, în urma alegerilor din 2016, are cel mai mare număr de femei primar, viceprimar și consilieri județeni și locali. Primarul general al capitalei este membru al partidului nostru. A crescut numărul femeilor parlamentar, în total 54. De asemenea, numărul femeilor în Guvern este 9, iar prim-ministru este pentru prima dată în istorie o femeie, Viorica Dăncilă. În conducerea partidului au fost promovate 9 femei, la egalitate cu bărbații, iar acest curs pozitiv are loc și în organizațiile teritoriale. Consider că egalitatea de șanse trebuie să rămână o constantă a fiecărui partid politic și totodată este necesar să se adopte soluții și poziții mai categorice, de influențare și determinare a bărbaților, care să accepte în mod real promovarea femeilor.

  Eugen Bejinariu - declarație politică cu titlul Noi drepturi pentru cetățenii români și noi obligații ale societăților comerciale;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Noi drepturi pentru cetățenii români și noi obligații ale societăților comerciale"

Declarația mea politică de astăzi se referă la Regulamentul General Privind Protecția Datelor persoanelor fizice, Regulament European, numit pe scurt GDPR, care a fost adoptat în urmă cu doi ani și care va intra în vigoare ca lege obligatorie în toate statele europene, deci și în România, începând cu data de 25 mai 2018.

În esență, menirea acestei legi este aceea de a conferi drepturi suplimentare cetățenilor europeni cu privire la protecția vieții private, respectiv cu privire la acordul în care sunt preluate, stocate și utilizate datele lor personale de companiile private și de organizațiile care intră în contact cu date personale.

Regulamentul GDPR oferă drepturi noi cetățenilor români, printre care dreptul de a ști cine și în ce fel utilizează datele lor personale - nume, prenume, CNP, telefon, adresă, voce etc., - dreptul de a se opune utilizării acestor date în diferite scopuri, printre care și cele de marketing ale unor societăți comerciale, dreptul de a își transfera datele stocate de la un operator la altul, dreptul de a afla cine este responsabil cu protecția informațiilor personale și drepturi legate de sporirea protecției privind datele minorilor.

Totodată, Regulamentul GDPR impune o serie de obligații foarte precise companiilor de orice fel care au în obiectul de activitate sau ocazional stochează, prelucrează sau gestionează date personale. Nerespectarea prevederilor acestui regulament atrage măsuri extrem de severe împotriva companiilor care încalcă legea, respectiv aplicarea unor amenzi cu valori semnificative, raportate la cifra de afaceri a respectivei companii.

În ultimele luni, atât la nivel european, cât și în România, comunitatea de afaceri lucrează susținut pentru ajustarea regulilor lor operaționale, astfel încât să se asigure ca acestea respectă prevederile Regulamentului GDPR. S-au înființat obligativitatea unor funcții si roluri noi, companiile sunt obligate să își angajeze un anume specialist a cărui ocupație va fi aceea de a se asigura că se respectă normele Regulamentului GDPR, s-au înființat firme de audit specializat privind gestionarea informațiilor cu caracter personal, s-au prevăzut standarde și certificări obligatorii. Se organizează reuniuni, seminarii, dezbateri și trainiguri obligatorii în toate companiile. Mediul de afaceri parcurge o revoluție tăcută în legătură cu obligativitatea de a implementa urgent prevederile Regulamentului GDPR. În mediul politic însă se vorbește foarte puțin sau deloc despre această măsură, în mass-media subiectul apare doar periferic, astfel încât cetățenii romani știu puțin sau deloc despre aceste noi drepturi privind datele lor personale, despre faptul că noțiunea de viață privată va fi mai atent protejată de lege.

Pentru ca mediul politic și cetățenii să nu rămână în urmă, modul în care evoluează normele de interacțiune socială și drepturile omului reprezintă obligația fiecăruia dintre noi să informeze alegătorii privind aceste noi drepturi de care beneficiază în calitate de cetățeni europeni.

  Ioan Dîrzu - declarație politică despre Introducerea contractelor cost-volum în sistemul de sănătate;

Domnul Ioan Dîrzu:

"Introducerea contractelor cost-volum în sistemul de sănătate"

Guvernul a aprobat săptămâna trecută o ordonanță de urgență care modifică și completează O.U.G. nr. 77/2001 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Guvernul PSD a luat cele mai importante măsuri pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Contractele orientate pe numărul de pacienți tratați și pe rezultatele terapeutice obținute asigură o utilizare mai eficientă a banului public, astfel încât mai mulți români să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate.

Noua ordonanță de urgență asigură accesul pacienților cu afecțiuni grave, oncologice, boli rare, hepatită C, boli cardiovasculare, scleroză multiplă, la toate medicamentele necesare pentru un tratament adecvat, nu la un singur medicament, așa cum era până în prezent. Această noutate este un răspuns la multiplele întrebări pe care le-am adresat ministrului sănătății cu privire la situația subvenționării unor tratamente multiple și simultane pentru boli grave.

Contractele cost-volum reprezintă contribuția trimestrială. Se calculează pe baza unor procente fixe, aplicate în funcție de numărul de pacienți tratați efectiv, atât în cazul în care există un singur medicament, cât și pentru mai multe medicamente pentru o indicație terapeutică.

Contractele cost-volum-rezultat înseamnă costul care se stabilește în funcție de pacienții tratați cu succes pentru toate medicamentele substituibile pe aceeași indicație terapeutică, indiferent de prețul de comercializare al medicamentelor.

Pacienții nu vor trebui să achite o contribuție personală. Diferența dintre prețul comercial și efectiv pe pacient va fi suportată de deținătorii de autorizație de punere pe piață.

Introducerea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat asigură, cu aceleași costuri, accesul mai multor pacienți la tratamentul de care au nevoie. Este o promisiune electorală îndeplinită și un pas ferm către servicii medicale de mai bună calitate.

  Cornel Itu - declarație politică intitulată 9 mai, Ziua Europei, a independenței României și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

Domnul Cornel Itu:

"9 mai, Ziua Europei, a independenței României și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial"

Pentru România, ziua de 9 mai are triplă semnificație: Ziua Europei, Ziua Independenței, proclamată în 1877, și Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial din anul 1945.

Ziua de 9 mai 1877 a fost un moment crucial în istoria poporului român, reprezentând declararea independenței României față de Imperiul Otoman de către Mihail Kogălniceanu. Declarația unirii a declanșat Războiul de Independență, în urma căruia, prin Conferința de pace de la Berlin din 1878, s-a decis ca Rusia să recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Șerpilor. În schimb, Rusia prelua județele din sudul Basarabiei.

A doua semnificație a zilei de 9 mai este legată de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și Victoria Coaliției Națiunilor Unite. Acest moment a reprezentat finalul celor peste 2.000 de zile, în care 50 de milioane de oameni și-au pierdut viața în lupte care păreau nesfârșite.

Totodată, 9 mai este sărbătorită ca Ziua Europei, pentru a marca istorica Declarație de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalităților seculare dintre cele două state. A fost baza construcției unei Europe unite, devenită astăzi Uniunea Europeană.

Astfel, ziua de 9 mai reprezintă pentru poporul român amintirea unui moment crucial în câștigarea independenței, finalitatea luptelor date în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și sărbătoarea unui parteneriat la nivel european, prin care consolidăm pacea și ordinea politică, economică și socială alături de alte state.

  Vasile Gudu - declarație politică având ca subiect Semnificațiile zilei de 9 mai;

Domnul Vasile Gudu:

"Semnificațiile zilei de 9 mai"

La data de 9 mai 1877, Legislativul țării se întrunea și Mihail Kogălniceanu proclama independența României, un vis românesc materializat. 68 de ani mai târziu, tot pe data de 9 mai, la Berlin avea loc semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei. Al Doilea Război Mondial lua sfârșit. La 9 mai 1950, ministrul de externe al Franței, Robert Schuman, a propus crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a devenit fundația pentru Comunitatea Economică Europeană, redenumită ulterior Comunitatea Europeană și în final Uniunea Europeană, prin Tratatul de la Maastricht.

Semnificațiile zilei de 9 mai pot fi completate cu: 1979 - Nadia Comăneci câștiga, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut; 1990 - 68 de oameni au făcut greva foamei în Piața Universității pentru susținerea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara; 1994 - România a obținut statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.

Iată câteva motive, deosebit de importante pentru istoria și mândria României, pentru ca astăzi, 9 mai 2018, să fim conștienți, mai mult ca în fiecare zi, de responsabilitățile pe care le avem.

Suntem cetățenii unei Europe cu mai puține frontiere și cu mai multe oportunități de dezvoltare față de anul 1985, când cele zece state membre care formau la acea dată Comunitatea Europeană, au hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua Europei.

Noi, românii, încă din 1877, suntem o reală sursă de bogăție pentru diversitatea culturilor, obiceiurilor, credințelor și limbilor, și suntem datori să ne unim eforturile pentru prosperitate. Oare facem asta? Suntem conștienți de resposabilitatea pe care o avem față de înaintașii noștri? Dar față de cetățenii acestei țări? Suntem demni de tot ceea au făptuit, înfăptuit și făptuiesc toți cei care fac cinste acestei țări?

Nu putem clama binele doar citând devize și doar la ceas aniversar. Este nevoie de muncă, sacrificii și demnitate pentru a merita statutul de european. Vă invit să reflectăm fiecare asupra semnificației zilei de astăzi și să ne unim forțele pentru a avea rezultate și performanțe care să conducă la bunăstarea reală a fiecărui cetățean care crede într-o Europă unită!

  Nicolae Neagu - declarație politică privind politicile fiscal-bugetare adoptate în anul 2017.

Domnul Nicolae Neagu:

Previziunile PNL, față de aberațiile politicilor fiscal-bugetare ale PSD-ALDE adoptate în anul 2017, precum și a politicii salaríale bugetare cât se poate de neunitară și inechitabilă, din nefericire, s-au adeverit!

Rata inflației a urcat la 5%, iar Roborul a ajuns la 2,5%.

Creșterea salarială bugetară, de altfel cea care în multe sectoare de activitate - vezi doar marile nemulțumiri din sănătate - a ajuns să fie o diminuare a veniturilor nete, a fost înghițită de inflație.

În plus, ne împrumutăm mai scump prin creșterea indicelui Robor, indicele care are strânsă legătură cu indicele de consum și foamea guvernanților de a plăti salariile bugetate.

Ceea ce ne îngrijorează este lipsa de reacție a Guvernului și a Ministerului Finanțelor Publice, care pare incapabil să gestioneze predictibil, corect și eficient problema, aruncând vina pe BNR.

Realitatea însă este dată de cifrele oficiale ale analizei date de Institutul Național de Statistică.

Peste jumătate din rata anuală a inflației a fost rezultatul scumpirilor pe segmentul de mărfuri și servicii din coșul de consum al populației: energia electrică, combustibilii, gazele naturale și eterna scumpire discretă, dar persistentă a serviciilor de apă, canal și salubritate.

Și toate, absolut toate, puternic influențate de impozitarea indirectă, prin intermediul accizelor aplicate!

Supraacizarea carburanților din toamna anului trecut, TVA-split, trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, creșterile salariale bugetare dezechilibrate și nesustenabile, diminuarea investițiilor directe din sectoarele energetice, lipsa investițiilor directe în infrastructura de transport și pierderea a peste un miliard de euro fonduri europene de coeziune nu pot fi aruncate în curtea BNR.

Ele sunt toate acțiuni directe ale Guvernelor Dragnea-Tăriceanu, ca urmare a politicii economice greșite, orientată pe consum.

Când în economie nu se văd marile investiții publice, administrațiilor locale și județene le sunt diminuate fondurile de investiții, inflația înghite creșterea salarială, coșul de consum se subțiază și nu ești capabil să atragi fonduri europene, înseamnă că nu cunoști, sau nu poți, sau, mai rău, nu vrei să guvernezi și pleci!

Lași pe alții care știu, pot și vor să guverneze predictibil și eficient România și pe români!

Dar asta se întâmplă dacă ai demnitate!

Aude Guvernul PSD - ALDE toate aceste lucruri?

Dar domnii Dragnea și Tăriceanu?

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 22 septembrie 2018, 8:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro