Dénes Seres
Dénes Seres
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/18-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 09-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Seres Dénes - un semnal de alarmă cu privire la pagubele imense cauzate de mistreți în culturile de porumb proaspăt semănat;

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

Domnul Seres Dénes.

Vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cu declarația mea politică de azi doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la pagubele imense cauzate de mistreți în culturile de porumb proaspăt semănate. Poate sună banal, dar sute de fermieri sunt afectați de acest fenomen. Se pune în pericol producția din acest an, nu numai producția de porumb, ci și de la celelalte culturi, însă situația cea mai gravă s-a notificat în cazul semănăturilor de porumb.

Stimați colegi, este inacceptabil să se bată joc de munca fermierilor, a oamenilor simpli care speră să muncească pentru a-și asigura subzistența. Știm cu toții că acest fenomen nu este o noutate, și totuși ani de zile nu s-a găsit o soluție satisfăcătoare.

Conform art. 2 din Legea vânătorii nr. 407 din 2006, fauna de interes cinegetic este resursă naturală, bun public, iar art. 1375 din Codul civil prevede că "Proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa".

Prin urmare, statul, prin autoritățile competente, va fi ținut să răspundă pentru pagubele cauzate de fondul cinegetic. Iar în cazul fondurilor cinegetice date în administrare, pagubele trebuie să fie suportate de gestionarul acestora.

Din păcate, reglementarea legală actuală este prea permisivă - prevede obligația de prevenire a pagubelor cauzate de speciile fondului cinegetic, atât pentru gestionarul fondului cinegetic, cât și pentru proprietarii culturilor agricole, silvice sau ai animalelor domestice, ceea ce este absurd. Fermierii trebuie să suporte cheltuielile, deloc neglijabile, cu împrejmuirea terenurilor și paza acestora. S-a dovedit în nenumărate rânduri că agricultorii nu pot să ia măsuri eficiente pentru a preveni astfel de pagube.

De altfel, acesta este un nonsens, pentru că riscul potențial se află pe partea gestionarilor fondului cinegetic. Astfel, doar aceștia pot și trebuie să ia toate măsurile de prevenire și de siguranță. În acest sens, UDMR a susținut mai multe amendamente prin care s-ar clarifica faptul că obligația de prevenire a oricărei pagube este atributul exclusiv al gestionarului fondului. Astfel s-ar simplifica și procedura de despăgubire, iar cererile de despăgubire ale agricultorilor nu s-ar putea respinge pe motivul că aceștia nu au respectat toate obligațiile privind prevenirea unor pagube. Însă amendamentele noastre au fost respinse. Astfel, deocamdată, agricultorii trebuie să se pregătească împotriva unor riscuri absolut imprevizibile.

Pe de altă parte, trebuie reexaminată politica de specialitate privind populațiile fondurilor cinegetice. Trebuie verificat dacă gestionarii îngrijesc fondul cinegetic în mod corespunzător, dacă se asigură hrană suplimentară. De asemenea, trebuie verificat dacă nu cumva suntem în situația suprapopulării fondurilor, caz în care trebuie modificate cotele de colectare, în așa fel încât să se asigure echilibrul ecologic.

În ultimul rând, dacă organele competente au luat toate măsurile necesare și oportune, nu rămâne altă soluție decât să ușurăm procedura de constatare a pagubelor și cea a despăgubirii în sine, astfel încât cei păgubiți să primească compensații în cel mai scurt timp și printr-o procedură simplificată, cu termene precise. Aici trebuie să precizăm că, în nenumărate cazuri, deși constatarea și evaluarea pagubei s-au finalizat, respectiv stabilirea cuantumului despăgubirii s-a realizat, plata daunelor nu s-a efectuat nici în ziua de azi.

De aceea, noi încurajăm mutarea competențelor de la nivel central la nivel județean, la autoritățile publice descentralizate, de specialitate.

În concluzie, urgentăm efectuarea unor verificări la nivelul gestionarilor fondurilor cinegetice, dacă aceștia respectă obligațiile ce le revin. Pe de altă parte, cerem autorităților competente să reorganizeze procedura despăgubirilor, ținând cont, în primul rând, de interesul fermierilor păgubiți.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 18 ianuarie 2022, 10:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro