Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/22-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 14-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,05.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă anunț că și-au înregistrat prezența 194 de colegi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților, din zilele de luni, 14 mai, și miercuri, 16 mai; programul de lucru pentru perioada 14-19 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 9-14 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții înainte de începerea ordinii de zi?

Domnul Stelian Ion, am înțeles.

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

O chestiune legată de procedură.

Pe ordinea de zi a ședinței trecute se regăseau 3 proiecte de lege care vizau Legile justiției, altele decât cele asupra cărora am discutat și au fost atâtea dezbateri și tensiuni publice.

În decembrie 2017, în jur de 40 de parlamentari ai PSD au depus alte proiecte de modificări ale Legilor justiției.

Din păcate, Biroul permanent nu a avut grijă de această chestiune și a trimis aceste proiecte - este vorba despre 3 proiecte - Pl-x 595, Pl-x 596 și Pl-x 598 din 2017 -, a trimis proiectele Comisiei juridice, în condițiile în care dumneavoastră, puterea, ați înființat această Comisie specială care viza Legile justiției, și care ar fi avut competență să le discute și să le respingă sau să le aprobe.

Ideea este că ele nu au fost discutate, nu au fost trimise unde ar fi trebuit, Comisia juridică nu s-a ocupat absolut deloc de aceste proiecte și au trecut tacit de Camera Deputaților niște prevederi foarte, foarte grave. Noi le considerăm grave. Acelea prin care, spre exemplu, este oprită posibilitatea procurorului să formuleze o cale de atac împotriva sentinței, hotărârii judecătorești date în primă instanță la Înalta Curte, doar inculpatul având o astfel de posibilitate. Considerăm grave prevederile referitoare la numirea judecătorilor, conducătorilor instanței supreme, Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorilor de rang înalt, astfel încât aceștia să fie numiți de Senat, nu de Președintele României.

Iată că sunt chestiuni atât de grave, puse pe sub ușă, fără nicio dezbatere și trecute de Camera Deputaților.

I-aș ruga pe colegii care sunt membri în comisia permanentă și, de asemenea, pe președintele Comisiei juridice, să aibă foarte mare atenție cu privire la aceste chestiuni și să respecte Regulamentul.

Mulțumesc frumos.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (Pl-x 87/2018). (retrimisă comisiei)  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

O propunere de retrimitere la comisie a unei inițiative pe care am discutat-o - poziția 48, Pl-x 87/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.). Propun să o aducem pe punctul 2 și să o retrimitem pentru două săptămâni comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot.

 
   

128 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Vot pentru retrimitere, două săptămâni, la comisie. Vot.

 
   

133 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă. Aprobată.

 
Solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea art.16 alin.(3) din Legea nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități. (Pl-x 1/2018.) (aprobată)  

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de prelungire a termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Vă rog, vot.

   

172 de voturi pentru, două abțineri, un coleg care nu optează. Adoptată.

 
Dezbateri politice, cu participarea domnului Anton Anton, ministrul energiei, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema Starea Sistemului Energetic Național - Raport al Ministrului Energiei.  

În continuare.

Potrivit art. 205 din Regulament și programului de lucru, în ședința de astăzi, între orele 16,00 și 17,00, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Starea Sistemului Energetic Național - Raportul ministrului energiei".

Din partea Guvernului este prezent domnul Anton Anton, ministrul energiei.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri: reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - încă 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere; deputați neafiliați - un minut și, la final, 5 minute, domnul ministru prezent aici.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina Prună, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog, 5 minute, doamnă deputat.

   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule ministru Anton Anton,

Vă mulțumim că ați venit în Parlament, la invitația USR.

România se confruntă cu numeroase probleme, de la starea finanțelor publice la detestabilele modificări ale Legilor justiției.

Nu am vrea, în acest climat, să treacă neobservate probleme grave ale unui sector de o importanță strategică pentru România, Sectorul Energetic Național, probleme despre care dumneavoastră, domnule ministru, fie nu ați spus nimic, fie ați făcut niște declarații pe care le-aș numi, în mod politicos, extravagante.

Sunt 4 probleme pe care le ignorați, punând în pericol securitatea energetică a României și viitorul acestei țări.

Prima problemă - Legea offshore.

România riscă să piardă zeci de miliarde de investiții în Marea Neagră, pentru că țineți blocată, în Comisia pentru industrii și servicii, această lege.

Faceți ceva, domnule ministru, să deblocați această lege din Comisia pentru industrii și servicii, deoarece chiar Guvernul dumneavoastră a trimis această lege Parlamentului!

Știm că există interese diverse, care și-ar dori ca această lege să nu treacă și să nu se facă exploatările de gaze în Marea Neagră.

Și mai știm că aceste interese și-ar dori să rămână monopol în Europa în exportul de gaze.

Sperăm că nu ați vândut interesul României pe termen lung, pentru niște interese politice meschine, de moment.

Arătați că vă pasă de România, de tinerii din această țară, care pleacă pe capete!

Ar fi cazul să ne punem și câteva întrebări.

Vrem ca România să fie furnizor de securitate energetică în România?

Vrem să relansăm industria?

Sau vrem să rămânem, noi, ca țară, o biată țară de tranzit, deși avem resurse importante de gaze în Marea Neagră?

Ce vrem de fapt de la noi, ca popor, doamnelor și domnilor deputați?

Transmiteți din nou un mesaj prost investitorilor cu capital străin. Fugiți de răspundere și dați senzația oamenilor că au loc discuții ascunse, în spatele unor uși închise.

Haideți să dăm startul unui schimb de idei, real și transparent, necesar pentru a ne da seama cât de importantă este Marea Neagră pentru viitorul resurselor energetice ale României!

A doua problemă - decapitalizarea companiilor de stat și lipsa crasă de investiții în aceste companii.

Incompetența Guvernului PSD-ALDE a irosit creșterea economică și v-a făcut să jupuiți fiecare leuț din aceste companii de stat din energie, care sunt printre singurele profitabile. Și sunt profitabile nu pentru că aveți un management inteligent, să-i spunem, ci pentru că aceste companii exploatează niște monopoluri.

Nuclearelectrica a raportat avarii în luna martie și a fost sistată producția de energie.

De ce ați ales să luați banii tocmai de la această companie?

De ce nu vă dați seama că puneți în pericol practic reactoarele de la Cernavodă?

Și, domnule ministru, ce aveți de gând cu investițiile în Reactoarele 3 și 4? Vă mai întâlniți dumneavoastră cu investitorii prin lifturi? Sau i-ați chemat, în sfârșit, la dumneavoastră în birou, să aveți niște discuții reale despre această problematică?

Dar la Hidroelectrica? Și-a revenit cu greu după experiența cu "băieții deștepți" din energie, doar ca să dea peste niște "băieți deștepți" din ministerul pe care tocmai dumneavoastră îl conduceți, domnule ministru.

Ce aveți de gând cu Hidroelectrica? Vreți să o mai listați la Bursă sau așteptați în continuare "să mai pună niște carne pe ea", așa cum v-ați exprimat dumneavoastră, lunile trecute?

Romgaz este una dintre companiile cele mai importante din România, din perspectiva pieței gazelor. Așteptăm de la această companie să crească, în anii care urmează.

Înțelegeți că răul pe care îl faceți astăzi o să aibă impact, în anii care urmează, asupra noastră, a tuturor?

A treia problemă. Și aici aș vrea chiar să fiți atenți, pentru că este vorba de situația mineritului.

Domnule ministru, ați declarat, în timpul audierilor din luna ianuarie, că veți relansa mineritul românesc și că veți menține producția de huilă. Ați spus că veți veni cu un plan și cu o strategie pe termen lung, pentru a nu pune în pericol sistemul energetic național.

Când aveți de gând să ne prezentați un astfel de plan? Și nu mă refer la planul de închideri mine, ci mă refer la planul acela, de care vorbeați dumneavoastră, pentru a relansa industria cărbunelui. Aveți așa ceva, domnule Anton Anton?

Între timp, mor oameni în mine. Vrem să aflăm care sunt cauzele accidentelor mortale din Valea Jiului, care au avut loc...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... anul trecut.

Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat? Sau așteptați și dumneavoastră rezultatele unei comisii fantomă? 5 mineri au murit în Valea Jiului, din cauza condițiilor inumane în care se lucrează în aceste mine, care n-au mai văzut investiții din anii 1980. 5 mineri, domnule ministru!

A patra problemă. Aș vrea să ne lămuriți cu strategia energetică. Care este stadiul ei, dacă ați continuat demersurile în această direcție, dacă o să avem, în sfârșit, o strategie energetică a României.

Și, în final, domnule ministru, aș vrea să vă întreb dacă vă asumați situația în care vă găsiți și aveți de gând să faceți ceva pentru Sistemul Energetic Național sau trebuie să așteptăm finalul mandatului dumneavoastră, care poate să fie chiar la finalul celor 6 luni, nu e așa, și să putem să purtăm un dialog cu cineva care chiar își dorește să facă ceva?

Vă mulțumesc.

Și sper să nu răspundeți pe lângă subiect. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Anton Anton (ministrul energiei):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc, în primul rând, pentru invitația de a participa, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea privind starea Sistemului Energetic Național, dezbatere, după părerea mea, extrem de utilă, mai ales în momentul acesta, al reașezării politicilor energetice la nivel mondial și european.

România este parte a procesului de creare și dezvoltare a Uniunii Energetice, alături de celelalte state europene, și își propune să fie:

a) un pol regional de securitate energetică și nu doar o piață de desfacere;

b) un nod al rutelor de transport care unește Uniunea Europeană de spațiul învecinat;

și c) un producător eficient și competitiv de energie și gaze în Europa.

De la ce plecăm? De la un mix energetic care este de departe diferențiator puternic al României în Europa. Avem o țară plină de resurse. România este printre puținele țări din rândul statelor europene care pot vorbi de diversitatea resurselor.

Cu aceste resurse și cu capacitățile de producție pe care le avem astăzi la dispoziție ne asigurăm întregul consum de energie electrică și, în plus, reușim să exportăm energie în regiune.

Vă dau un exemplu. În iarna aceasta, maximul de consum a fost de 9.000 MW și noi am produs, în momentul acela, 11.000 MW, România păstrându-și rolul de exportator net, chiar și în condițiile de cerere de iarnă grea, ceea ce înseamnă că România este un pol de siguranță energetică.

Azi avem toate condițiile pentru a deveni exportator. Avem rezerve importante descoperite în ultimii ani - Marea Neagră, Caragele. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să se desfășoare multe rute de transport. Și, în acest sens, am promovat Proiectul BRUA și traseul acestei magistrale ne avantajează.

Trebuie să facem eforturi pentru ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci să genereze profit pentru România.

Dragi colegi,

Sistemul energetic românesc, astăzi, este capabil să asigure, după cum am spus, securitate energetică pentru noi, populația țării, pentru consumatorii noștri industriali, dar și pentru statele din regiune.

Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse și trebuie să avem curaj.

Viziunea strategiei energetice în curs de finalizare este de a crește sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creșterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacități, modernizarea capacităților existente în ceea ce privește producția, transportul și distribuția energiei, cu alte cuvinte, investiții.

În acest sens, haideți să plecăm de la niște cifre.

În anul 2016, Hidroelectrica era în insolvență; Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde de lei; Complexul Energetic Hunedoara era tot în insolvență; ELCEN era tot în insolvență și ciclul nuclear integrat era blocat de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, era într-o situație critică.

Și acum să ne uităm la cum au evoluat lucrurile.

Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima oară un profit, anul trecut, de când funcționează ea - circa 200 de milioane de lei; Hidroelectrica a avut un profit de 1,6 miliarde; Nuclearelectrica - de 340 de milioane; ELCEN, deși este în continuare în insolvență, a avut un profit de 45 de milioane.

Și mai sunt încă situații pe care nu am reușit să le rezolvăm de tot, la care lucrăm, și anume la CEH și la CNU.

Cât despre investiții, Complexul Oltenia a investit în 2017 cea mai mare sumă de la înființarea sa, jumătate de miliard. Pentru 2018, compania și-a propus investiții de 800 de milioane.

Romgaz a investit, în 2017, 800 de milioane, aproape dublu față de 2016, iar pentru 2018 a programat dublu, 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane au fost deja investite.

La Nuclearelectrica, investițiile propuse în acest an se ridică la 254 de milioane, dublu față de 131 de milioane, în 2016.

Hidroelectrica a investit 45 de milioane de euro, iar în 2017 - 65 de milioane de euro. Pentru 2018, compania a bugetat investiții de 110 milioane de euro.

Dincolo de aceste cifre, suntem în plin proces de construire a cadrului normativ pentru implementarea unor soluții care să ne permită să stocăm electricitate și anume, Tarnița-Lăpuștești.

Gândiți-vă la faptul că energiile regenerabile au schimbat profund fața sistemului românesc. Avem 4.500 MW instalați în energie verde și de care uneori nu putem să beneficiem, pentru că avem acest handicap, nu avem unde să le acumulăm.

În final, reafirm faptul că sistemul energetic românesc este solid și viabil, chiar dacă are vulnerabilitățile sale, și acest lucru este confirmat de Indicele global de performanță energetică a Forumului Economic Mondial, România fiind clasată pe poziția 24 din 127 de țări, după o analiză de 18 indicatori care acoperă 3 domenii cheie: creșterea economică și dezvoltarea, impactul asupra mediului și accesul la energie și securitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, dacă...?

Doamna Prună, 3 minute, lămuriri suplimentare.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Constatat cu tristețe că ați răspuns exact pe lângă subiect.

Am venit aici și v-am cerut să ne aduceți lămuriri suplimentare pe 4 elemente vitale.

Ați spus ceva despre Strategia energetică, dar încă nu știm exact când o să o avem și noi pe masa comisiei, în Parlament.

Ne-ați spus ce vă propuneți. Eu v-am întrebat ce ați făcut efectiv.

Da, într-adevăr, avem resurse descoperite în ultimii ani. Dar v-am întrebat punctual, ce facem cu resursele din Marea Neagră? V-am spus că există o lege care este blocată în Parlament, în Comisia pentru industrii și servicii, lege care va permite exploatarea acestor resurse și investiții cu capital străin în România.

Ați vorbit, într-adevăr, despre BRUA. Care este stadiul acestei conducte, știți cumva?

Într-adevăr, companiile din energie au făcut profit, acesta este un lucru cert.

Însă ce a făcut statul cu acest profit? Ce a făcut statul și cum a obligat statul aceste companii să vireze profiturile sub formă de dividende, nu ați spus absolut deloc.

Până la 90% din profituri au fost virate la bugetul de stat, tocmai pentru a acoperi găurile pe care guvernarea PSD-ALDE le-a lăsat la bugetul de stat.

Și un lucru mai puțin știut este că aceste companii s-au dus apoi pe piață, să se îndatoreze.

Și ce s-a întâmplat atunci când a crescut cererea de bani pe piață? A crescut dobânda, adică ROBOR. Și românii au simțit în buzunarele lor acest lucru, pentru că le-au crescut ratele la bănci.

Aș dori să vă referiți la aceste 4 subiecte pe care le-am pus astăzi pe masă - Legea offshore, situația mineritului românesc - nu v-am auzit deloc spunând despre acest lucru, despre minerii care au murit în Valea Jiului, 5 la număr, la sfârșitul anului trecut.

V-am întrebat despre lipsa de investiții în companiile de stat. Ați spus investiții previzionate, dar spuneți-ne exact, ce investiții s-au făcut până acum?

Aștept mai multe lămuriri, domnule ministru.

Și aștept să vă referiți la aceste puncte și să vorbiți mai la subiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Începem dezbaterile.

Cu reprezentanții grupurilor - 3 minute.

5 minute - PNL, cel mai mare grup din opoziție.

Domnul Popescu?

Cu rugămintea să fiți atenți, că mai este și domnul Bode.

 
     

Domnul Virgil-Daniel Popescu (din sală):

... cu rugămintea să ne permiteți să ne exprimăm...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Permit în limita timpului aprobat de Biroul permanent.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mi-am adus aminte, domnule ministru, de audierea dumneavoastră în comisii, la învestirea în funcția de ministru. Ne-ați spus atunci că vă veți ocupa de Strategia energetică.

Sincer să fiu, în afară de ultima declarație a dumneavoastră, n-am văzut nimic. Doar că ce a fost făcut până acum de vechiul Guvern nu a fost bine și că dumneavoastră veți face.

Poate, totuși, în intervenția finală, ne veți spune ce faceți cu Strategia energetică.

Ne-ați mai spus atunci, domnule ministru, că este bine că avem resurse energetice și că este bine să le conservăm.

Evitați, inclusiv astăzi, de la tribuna Parlamentului, să vă exprimați referitor la cea mai mare investiție strategică din Marea Neagră, referitor la gazele din Marea Neagră, domnule ministru.

La comisie stă Legea offshore, domnule ministru. Și ne-ați trimis o adresă prin care practic mitraliați proiectul de lege propus de vechiul Guvern, și inițiat de colegul dumneavoastră, domnul ministru Toma Petcu, prin care spuneți că anumite articole sunt neconstituționale.

Oare nu mai vreți exploatările din Marea Neagră, domnule ministru? Doriți altceva? Doriți dependență de gazul rusesc, domnule ministru?

Aș dori și solicit, în numele Grupului PNL, să exprimați punctul de vedere, al dumneavoastră, al Ministerului Energiei, vizavi de aceste investiții strategice din Marea Neagră.

Apoi, domnule ministru, nu v-am auzit deloc luând cuvântul și exprimându-vă vizavi de Ordonanța nr. 64. Este o procedură de infringement în pending la Comisia Europeană și dumneavoastră nu spuneți nimic. Ea este în continuare la Comisia pentru industrii, întoarsă de două ori, de Grupul PNL, din plen, și până acum nu s-a mai întâmplat nimic.

Domnule ministru, ministerul nu se poate conduce în tăcere.

Tot aștept, aștept, aștept, să aveți o opinie.

Cred că este momentul să ieșiți și să spuneți ce vreți să faceți în Ministerul Energiei și să lăsați politizările din companiile din subordine.

Pentru că vă dau un exemplu - Oil Terminal. Are un profit pe 3 luni cât două indemnizații de consiliu de administrație, adică 17.000 de lei, domnule ministru. Atât a făcut pe primele 3 luni profit Oil Terminal.

Și acolo era un domn - am mai atras atenția, într-o moțiune simplă pe care Biroul permanent nu a acceptat-o - era un domn care era în grupul de table de la Constanța, domnule ministru.

Încetați odată cu politizarea companiilor, domnule ministru, și ieșiți și spuneți ce doriți să faceți!

Pentru că mi-aduc aminte de o ultimă declarație, în final, a dumneavoastră, prin care spuneați că v-ați întâlnit în lift cu investitorii de la Cernavodă.

Domnule ministru, vă spun că, dacă astăzi erați în Parlamentul României, aveați șansa să vă întâlniți în lift cu investitorii strategici de la Marea Neagră și poate reușeați să aveți o poziție publică.

Mulțumesc, domnule ministru.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnule Bode, doriți acum?

Vă rog, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vreau să subliniez încă de la începutul intervenției mele modul iresponsabil în care PSD, dar mai ales ALDE, prin miniștrii susținuți la conducerea Ministerului Energiei, au gestionat acest sector vital, strategic pentru dezvoltarea economică a României, precum și pentru poziționarea României în regiune, ținând cont de sursele și de resursele energetice pe care România le are la dispoziție.

În mandatul catastrofal, domnul Toma Petcu, aflat în fruntea Ministerului Energiei - și argumentez cu câteva exemple, sunt multe - prin declarații iresponsabile, a aruncat în aer prețul energiei electrice, la începutul anului trecut.

Sub mandatul lui, industria uraniului din România a fost adusă în pragul falimentului.

Investițiile din sectorul energetic au atins un prag minim istoric.

Companiile din sectorul energetic au fost înțesate cu sinecuri de partid, multe devenind feude ale PSD-ALDE și secătuite de resurse financiare, prin obligarea acestora de a vira la bugetul de stat 90% din contravaloarea dividendelor, inclusiv rezervele acestora.

Și, sigur, exemplele ar putea continua.

După acest dezastru, actualul ministru al energiei, domnul Anton Anton, ne-a promis, la începutul de mandatului, că va finaliza strategia energetică în anul 2018, lăsând la o parte că a preluat un document bine articulat, căruia îi lipsea doar avizul de mediu.

Dincolo de importanța acestui document strategic pentru România, ceea ce ar însemna, în primul și în primul rând, predictibilitate, din păcate, domnul ministru aruncă în derizoriu acest demers, acesta declarând într-un interviu că: "... în urma unui pariu pe care l-am pus cu o domnișoară drăguță, va trebui să stea în cap, dacă Strategia energetică a României va fi gata în 2018...".

Domnilor de la PSD-ALDE, dumneavoastră nu înțelegeți că trebuie să guvernați, nu să puneți oamenii să stea în cap?! (Aplauze.)

La sfârșitul anului 2017, Partidul Național Liberal a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului energiei de atunci, intitulată "România în beznă. PSD și ALDE fură curent!".

Actuala majoritate, în mod abuziv ne-a refuzat dreptul de a dezbate această moțiune simplă.

Domnule ministru Anton Anton,

Pentru a înțelege cu adevărat dificultățile cu care se confruntă sistemul energetic național, vă recomand să citiți textul acestei moțiuni, pe care vi-l pun acum la dispoziție.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, doamna Prună, trei minute.

Doamna Prună, vorbiți din partea grupului? Sunteți înscrisă din partea grupului la dezbateri - trei minute.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În realitate, nici nu știu ce să mai adaug, pentru sunt total dezamăgită de răspunsul domnului ministru Anton Anton și aș vrea să insist în continuare pe ideea de a-i cere dumnealui răspunsuri clare pe cele patru problematici care au fost enunțate de aici, de la tribună. O să le repet din nou, poate de data aceasta le notați, domnule Anton, să ne dați răspunsuri clare - Legea offshore, decapitalizarea companiilor de stat și lipsa de investiții și cum vedeți dumneavoastră că aceste companii pot să-și ducă la îndeplinire investițiile, dacă le puneți să se îndatoreze în mod constant de pe piață, în loc să le lăsați profiturile, pe care chiar dumneavoastră ați recunoscut că le fac aceste companii.

În al treilea rând, situația mineritului românesc și ceea ce ați spus dumneavoastră la audieri că se va întâmpla, că veți veni cu un plan pentru relansarea mineritului. Vreau să văd acel plan, dacă există, cum v-ați gândit dumneavoastră să-l faceți și mai ales care au fost rezultatele Comisiei de anchetă, în urma decesului celor cinci mineri din Valea Jiului și aș vrea să nu treceți pe lângă subiect și să ne spuneți acest lucru de la tribună, pentru că este vorba de moartea a cinci oameni.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să ne spuneți care sunt termenele pentru Strategia energetică?

Exact așa cum a spus și colegul de la PNL, ați avut un document finalizat, la sfârșitul anului 2016, pe care puteați să-l luați și eventual să-l mai amendați, dacă credeați de cuviință, să ni-l aduceți aici, la Parlament, să-l votăm. Nu ați făcut acest lucru! Și n-ați făcut acest lucru nici în anul 2017, predecesorul dumneavoastră nu a făcut acest lucru, nu l-ați făcut nici în ultimele cinci luni, de când ați preluat mandatul. Vrem să vedem o Strategie energetică coerentă a României.

Ați spus că România este furnizor de securitate energetică, dar nu are o strategie și poate suntem furnizori de securitate energetică acum, dar ce se va întâmpla în 5 ani, în 10 ani, mai ales că blocați investițiile în Marea Neagră.

Vă rog să răspundeți la obiect, încă o dată, și vă rog să nu mai veniți să citiți de pe foile pe care nu știu cine vi le-a pregătit, aici, la tribună! Vă rog să răspundeți la obiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Iancu, Grupul PSD.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Avem șansa să purtăm o discuție, în sfârșit serioasă, care să evite culorile politice și să abordeze o temă care se dovedește a fi cea mai mare provocare a zilelor noastre și care s-a transformat în a determina schimbarea radicală a trendului spre care se îndreaptă întreaga omenire. Energia este domeniul care dă soluție deopotrivă securității schimbărilor climatice și inegalității sociale.

Avem șansa să punem în discuție cel mai important domeniu, care vizează zeci de mii de locuri de muncă și miliarde de euro care se îndreaptă anual dinspre acest domeniu spre bugetul de stat, dar care vizează în aceeași măsură inegalitatea socială și securitatea acestei țări.

Ce facem noi astăzi? Reducem nivelul discuțiilor și îl colorăm, ratând șansa unei abordări pe o temă atât de serioasă și atât de importantă pentru România.

Și am să vă dau câteva exemple. Vorbim și, din păcate, dintre noi, vorbesc oameni care nu pot să facă cu adevărat distincție între megawatt-oră și kilowatt-oră, între calorie și gigacalorie, între entalpie și putere calorifică. Sunt lucruri elementare; nu le punem în discuție, pentru că asumăm că se cunosc. Dar în momentul în care, pe teme importante, cum ar fi, să zicem, Proiectul BRUA, pentru care am auzit de la acest microfon intervenții, critici din partea unor oameni care, la momentul în care eu am promovat proiectul, ei s-au opus aprobării lui. În momentul în care discutam cu adevărat șansa interconectării infrastructurilor și posibilitatea de a ne crea alternativă la gazele din Rusia, dinspre sudul Europei și gazele din Azerbaidjan, dumnealor, la vremea respectivă, au întârziat cu șase luni dezbaterea din Parlament.

Când am vorbit despre importanța amânării liberalizării procesului la gazele naturale, care are implicații directe asupra energiei electrice, asupra competitivității economiei românești și asupra suportabilității consumatorului, dumnealor au dat o ordonanță și au modificat termenul cu patru ani și efectele s-au produs de la 1 aprilie și au ieșit primii și au spus: "Vedeți? Cresc prețurile!".

Dacă suntem demagogi, dacă suntem snobi, dacă suntem epigoni, cum credeți că o să putem să dăm soluții acestor probleme, care ne vizează pe toți?!

Vedem că este pusă sub semnul întrebării economia națională, competitivitatea economiei și noi țipăm că, da, trebuie să fim principalii exportatori de materie primă energetică din regiune, când, de fapt, materia primă energetică trebuie să se multiplice în fabrici de îngrășământ, în fabrici de sticlă, material de construcție, industrie metalurgică, locuri de muncă, să sprijine industria românească și să ajutăm în diminuarea impactului asupra competitivității economice a României și gradului de suportabilitate la cetățean?!

În loc să privesc lucrurile sub această formă și așa să mă bat în susținerea Ordonanței nr. 64, în transparentizare, în nediscriminare, în concurență loială, nu să liniarizez totul și să spun că suntem sub infringement. Despre ce infringement vorbiți?! Îl invocați fără să fie real!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați!

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Îl invocați când s-a vorbit despre eliminarea barierei fizice și care consta în Proiectul BRUA, nu în transparentizarea tranzacționării!

Invocați, de asemenea, că Legea privind offshore-ul este împiedicată și stă de atâtea zile! Ea este discutată, pentru că elementele care sunt puse în discuție vizează viitorul României pentru 40 de ani și fiecare dintre noi ar trebui să fie parte a acestui proces, nu în mod snob și demagog să venim aici și să ne transformăm în instrumentele unora!

Nu puteți să puneți barieră fricii și să vă transformați, să aveți verticalitate? Ați avut prilejul să fiți verticali. Ce ați făcut? Ați fost primii care ați susținut să ni se facă dosare penale și mie mi-ați susținut să mi se facă dosar penal! Am fost aruncat în dosarul lui Greblă, că am îndrăznit să mă opun, în acel moment, liberalizării, cu 5 ani mai repede și am dat raport în acest sens și am introdus în Ordonanța nr. 7, impozitarea! Dacă crește administrativ prețul, trebuie să-l și impozitezi, să rămână bugetul de stat cu ceva. M-am trezit aruncat în dosarul lui Greblă! Un an de zile eram cel mai mare penal, alături de Orban și de Liviu Dragnea!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat!

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Acum, când s-a achitat dosarul, ce mai spuneți?! Dar vă transformați, vă mențineți în continuare statutul de trădător și de slugă! Încercați să învingeți această frică, deveniți patrioți și susțineți această țară și proiectele ei în energie! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Bende Sándor.

 
   

Domnul Bende Sándor:

Domnule președinte de ședință,

Stimate domnule ministru,

Stimate colege și stimați colegi,

Accesul la energie electrică și la cel puțin o sursă de încălzire a locuinței, pentru absolut fiecare cetățean al României, ar putea face parte din drepturile fundamentale, dacă este să interpretăm în aceiași termeni prevederile alin. (1) al art. 47 din Constituție, referitor la nivelul de trai - "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

Și ce ar trebui să facă statul?

Programul de guvernare din ianuarie 2017 prevede, la Capitolul "Politici în domeniul energiei", înființarea de sisteme noi de distribuție de gaze și de energie electrică în localitățile în care dispun de alimentare cu astfel de utilități, suma estimată pentru astfel de intervenții fiind stabilită la 50 de milioane de euro anual.

În Programul de guvernare, revizuit în ianuarie 2018, fiind revizuit și acest obiectiv, suma dispare, la fel și energia electrică rămâne în mod expres, doar că în cadrul Planului Național de Dezvoltare a Rețelelor de Distribuție de Gaze Naturale populația și agenții economici să fie conectați cu noutatea descentralizării deciziei și competenței, concesionării de la minister la autoritățile publice locale.

De asemenea, în contextul asigurării securității energetice naționale, se afirmă faptul că autorităților publice locale le revine un rol-cheie în procesul de tranziție la sectorul energetic, precum și cele redresante a politicilor energetice la nivel național.

Și, totuși, când se pune problema punerii în practică a acestor obiective, apar controversele.

Uniunea Europeană deja pune problema altfel. Dezbaterile la nivelul decizional se axează pe noțiuni, cum ar fi: descentralizarea pieței energiei, transformarea consumatorului în producător, astfel încât acesta să nu mai devină autonom din punct de vedere al asigurării consumului propriu și introduce în sistem energie, devenind producător-vânzător.

În acest peisaj de interconexiune, dezbaterile din țară sunt anacronice, defazate tehnologic. Vorbim despre cârpirea rețelelor construite în anii '60, '70, cât și conceptual.

De ce pare mereu că despre ce vrea Europa și vorbește, noi aflăm după un cincinal și implementăm după un deceniu...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluziile, domnule deputat!

 
   

Domnul Bende Sándor:

...când societatea și așteptările ei, tehnologia și peisajul economic s-au transformat iarăși total?!

Poate ar fi cazul să ne redresăm rețelele naționale, să regândim modul în care acestea, în urma unei cooperări pe baze sănătoase, ajung să hrănească economia și să dezvolte comunitățile în contextul mai larg al pieței unice europene.

Ca variantă, am putea să luăm în calcul înființarea de rețele regionale și locale, ca blocuri de bază a construcției sistemului național.

Scopul primordial este să asigurăm, cu prosperitate, implicit respectarea art. 47 din Constituție, ceea ce înseamnă proiectarea și implementarea unei piețe în care toți actorii joacă după aceleași reguli, de transparență, echitate și competență.

Poate astfel va putea fi mulțumit și consumatorul, atât cel casnic, cât și cel industrial.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Petru Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Conform datelor Ministerului Energiei, România dispune de 20.000 de megawați capacitate instalată funcțională, însă doar jumătate poate fi utilizată în mod real și imediat.

Țara noastră are un mix echilibrat de energie, cu cărbune, apă, nuclear, termocentrale pe gaz plus regenerabil, eolian și fotovoltaic.

Pe 26 februarie 2018, Sistemul Energetic Național a picat recorduri postrevoluționare. S-a înregistrat cea mai mare producție de energie electrică - 11.336 megawați-oră, cea mai mare producție de energie eoliană din istorie - 2.717 megawați-oră și al doilea cel mai mare consum de energie - 9.802 de megawați. Practic, aproape toate moriștile de vând din România se învârteau și produceau energie în același timp.

De asemenea, România a exportat masiv energie - o medie orară zilnică de peste 1.500 megawați.

Cu toate acestea, prețul mediu al energiei electrice tranzacționate pe piață, pentru ziua următoare, PZU, pentru data de 27 februarie, a fost de 206 lei pe megawați-oră, cu 25% mai mare peste nivelul mediu consumat în ziua de 26 februarie sau cu 68% peste prețul mediu, la care s-a tranzacționat energia electrică pentru data de duminică, 25 februarie, ultima zi înainte de începerea valului de frig.

Vă rog, domnule ministru, să ne explicați, așa cum un profesor explică elevilor, ce se întâmplă cu facturile românilor la gaz și la energie, de ce plătim lună de lună facturi umflate și, mai important, cine dă oamenilor banii înapoi? Aici fac referire, cu precădere, la raportul Consiliului Concurenței, care a demonstrat negru pe alb că de ani de zile s-au plătit facturi exagerate, păgubindu-i pe români.

Documentul, pe care sunt convins că l-ați citit, mai precizează și faptul că în următoarea perioadă prețurile facturilor ar trebui să scadă, întrucât ANRE și Consiliul Concurenței și-au propus să recupereze prejudiciul creat clienților acestor companii.

Înainte de a-mi răspunde, vă readuc în atenție faptul că principala concluzie a raportului a fost că mai multe companii din energie s-au înțeles între ele, cauzând prejudicii grave consumatorilor.

În condițiile unui consum record de electricitate, producătorii au picat unul după altul.

Doresc să ne mai precizați dacă, din informațiile dumneavoastră, și în celelalte state ale Uniunii Europene furnizorii de utilități au ca practică obligarea persoanelor fizice și juridice de a investi în extinderea rețelelor de electricitate și gaz, pentru ca mai apoi aceștia să fie siliți să le treacă în patrimoniul privat al companiilor private.

Cum ne explicăm, domnule ministru, aceste paradoxuri din sistemul național de energie?

Pe de altă parte, vă reamintesc că v-ați asumat realizarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2018-2020, iar construcția conductei BRUA - Bulgaria-România-Ungaria-Austria - menită să interconecteze statele din regiunea din vestul Europei, este un proiect strategic pentru țara noastră.

Evoluția acestuia, însă, ridică, în ultima perioadă, numeroase semne de întrebare. În spațiul public au fost exprimate îngrijorări legate de faptul că, fără Austria, în proiectul de transport de gaze, companiile care se așteaptă să exporte gazul din Marea Neagră, inclusiv ExxonMobilul din SUA sau OMV Austria, ar putea fi blocate la exporturile regionale.

În schimb, compania rusească Gazprom ar putea să folosească infrastructura existentă pentru a vinde gazul rusesc în regiune...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat!

 
   

Domnul Petru Movilă:

...în condițiile în care Rusia se află în curs de construire a conductei Nord Stream, care va traversa Marea Neagră.

PMP solicită aceste clarificări pentru membrii Parlamentului României, dar și pentru toți cetățenii români care ne privesc și așteaptă soluții de la dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Gerea.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Oscilez între a da o replică, așa cum ar merita, de fapt, această acțiune a USR, încă o acțiune ipocrită, demagogică, sau o replică mai plină, mai fundamentată, dar mi-e teamă că cei de la USR n-ar putea înțelege acest lucru. Nu știu, o să încerc să fac, așa, o combinație.

Legat de Legea offshore, se solicită un răspuns din partea ministrului, este tras ministrul la răspundere, deși legea este într-o comisie parlamentară. Măcar și din acest punct de vedere ne dăm seama că nu prea se înțelege care este mecanismul parlamentar, cum trec legile prin Parlament. Sigur, au trecut aproape doi ani de când parlamentarii USR sunt în Parlament; nu este prima oară când ne arată că nu înțeleg prea bine cum merg treburile pe aici.

În schimb, se vorbește, așa, cu multă emfază, se prezintă mistificat realitatea și este și îmbrăcată într-o haină a apocalipsei, afirmându-se sus și tare că noi nu vrem, cei din guvernarea aceasta, PSD-ALDE, ca România să fie furnizor de securitate în regiune.

Păi, haideți să ne hotărâm! Acum câteva luni, tot reprezentanți ai poporului tânăr și liber spuneau că noi vrem să vindem gazele din Marea Neagră Ungariei și acesta era un mare necaz și dovada vânzării de țară.

Eu nu știu ce s-a dorit să se facă cu acele gaze din Marea Neagră. Sigur, cu toții ne dorim ca aceste gaze să fie folosite în primul rând de industria românească, de consumatorii români, dar acesta este scopul pentru care s-au concesionat suprafețe acolo, pentru că s-au făcut explorări și se va trece la exploatare, ca România să beneficieze de resursele pe care le are și să le comercializeze. Dacă Domniile Lor nu înțeleg de ce și cum se întâmplă acolo, este iarăși altă problemă. Din păcate, ea este adusă așa și prezentată ca fiind o problemă a guvernării, nu a puterilor de înțelegere.

Se vorbește despre decapitalizarea companiilor de stat. Vă dau eu răspunsul, dacă nu ați fost mulțumiți de ce v-a spus domnul ministru. O parte vi s-a spus, s-au băgat foarte mulți bani în investiții, companiile și-au văzut de treabă. Dar, acum, vedeți, cam cât ar trebui să vă explicăm, să înțelegeți că accidente în sistem se întâmplă? Că la Nuclear Electrica, periodic sunt avarii, se opresc reactoarele, se repară, se merge mai departe. Nu este, să spunem așa, vina sau vreun apanaj al vreunei guvernări, când se întâmplă acolo accidente. Sunt probleme tehnice care, iată, să știți, nu au deloc culoare politică.

Vorbiți despre Hidroelectrica. Sunteți deranjați că domnul ministru, ca orice alt reprezentant al acestei guvernări care ține cu această țară, v-a spus că ne mai gândim când vom lista Hidroelectrica, dar, în orice caz, mai dorim puțină "cărniță" pe ea. Nu știu dacă ați înțeles foarte bine ce înseamnă acest lucru! Încerc să vă explic, așa, poate înțelegeți.

Vedeți, înainte de a vinde ceva, trebuie să ne gândim cam câți bani putem lua pe acel ceva, iar dacă dumneavoastră vreți să înlocuiți băieții deștepți din România cu băieții deștepți din afară, care să pună mâna pe un bun extraordinar al energiei românești, al statului român, pe nimic, noi nu suntem de acord. Dacă USR vrea să vândă proprietăți ale statului român pe degeaba, noi vrem să punem "cărniță" pe ele, înțelegeți? Și atunci când facem vreo listare, să înțelegem și de ce o facem și pe ce bani o facem!

Vorbiți de minerit. Păi, înainte să vorbiți despre minerit, dragi colegi...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mai am un pic, domnule președinte, sigur că da!

Înainte să vorbiți despre minerit, ar trebui să înțelegeți, în primul rând, diferențele dintre mineritul de subteran și mineritul de suprafață. Știți, când se taie brăduții aceia de care erați îngrijorați. În cazul mineritului de subteran, nu se taie brăduți. Când ajungem la mineritul de afară, se taie brăduți, pentru că trebuie decopertate niște suprafețe. Numai că acele suprafețe, domnilor, - întrebați-l pe domnul Cioloș, că vă este tare drag - sunt, multe dintre ele, acoperite, suprapuse așa cu niște arii de protecție, rezervații naturale. Nu știu cum se face, dar, în mandatul domnului Cioloș, aceste arii protejate au crescut. Aproape un sfert din suprafața României este arie protejată și, ce să vezi, aproape majoritatea peste...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

... zăcămintele acestei țări.

Deci haideți să aflați mai multe despre cum se face mineritul și după aceea să veniți la microfon!

În rest, eu vă sfătuiesc, sincer, aveți grijă, dacă schimbați vreun bec, cum băgați telefonul la încărcat, să nu vă curentați, pentru că am impresia că vă creează mari probleme inclusiv acest lucru.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Prună?

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Drept la replică.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu aveți drept la replică aici! Doar dacă vreți în timpul de dezbatere? În timpul de dezbatere - 23 de secunde.

Vă rog.

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

A spus niște lucruri grave!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Au fost afirmații ușor belicoase din toate părțile, dar aceasta nu generează un drept la replică, nu v-a jignit nimeni!

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte de ședință.

Domnul Gerea a venit aici, la tribună...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vedeți...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...și a făcut niște afirmații...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat,

Vedeți dumneavoastră de ce n-are ursul coadă?!

Replica este să nu creați un alt drept la replică! Ați făcut direct un atac la persoană!

Dezbateți serios problema! Din momentul acesta, 25 de secunde!

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Este o lipsă de decență ca unii colegi să vină aici, la tribuna Parlamentului, și să spună niște lucruri neadevărate.

Am ridicat patru probleme de aici, de la tribună. Am cerut domnului ministru să răspundă la aceste probleme, lucru pe care nu l-a făcut. Și acum vine un ministru din umbră sau viitor ministru al energiei să ne spună aici, de la tribună, niște verzi și uscate, cum își imaginează el că USR nu înțelege cum funcționează energia și Sistemul Energetic Național.

Dar dumneavoastră, domnule Gerea, că tot ați fost ministrul energiei, pentru o perioadă scurtă într-adevăr, ați înțeles?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Mulțumesc. Cât pot de repede...

În timpul mandatului meu, stimată doamnă, să știți că am reușit să introduc Proiectul BRUA pe lista priorităților Comisiei Europene și am obținut inclusiv finanțarea pentru acest proiect.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Și doi. Întrebați-l pe domnul Soros, apropo, și pe domnul Cioloș - aoleo! - n-am vrut să zic Soros, am vrut să zic domnul Cioloș, apropo de banii contribuabililor, cum se face că în timpul guvernării Cioloș, zisă "Zero", a fost singurul an din ultimii cinci ani când au scăzut încasările la buget?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul ministru, vă rog, aveți ultimul cuvânt.

Cinci minute.

Domnule Roman, veniți puțin până la prezidiu, vă rog respectuos!

 
   

Domnul Anton Anton:

Vă mulțumesc frumos.

Vreau să vă spun că am ascultat cu atenție și cred că am avut un câștig în urma acestor dezbateri. Am primit cu deschidere remarcile dumneavoastră, chiar dacă unele au fost mai degrabă motivate politic și mai puțin orientate spre soluții concrete pentru problemele sistemului național.

Acum încerc să vă răspund la întrebări, pentru că le-am sintetizat.

Despre Legea offshore nu vă mai spun nimic, pentru că a spus colegul meu Gerea corect ceea ce a spus.

Tot așa, cum discut despre O.G. nr. 64, este în Parlament. Dumneavoastră sunteți parlamentari. Vă rog frumos, faceți-o mai repede!

Deci rugămintea mea este... interesul meu și ministerul sprijină extraordinar de mult, prin toate mijloacele. Mi se pare o urâtă dezinformare să vii să spui că s-a trimis o adresă care desființează Legea offshore. Astea-s povești!

Cred că am fost suficient de clar cu investițiile și am dat cifre suficient de... E adevărat, le-am spus mai repede, dar suficient de clare, care să arate că investițiile companiilor naționale sunt pe drumul cel bun și că sunt din ce în ce mai mari, aproape duble, în fiecare an.

Cred că atunci când am spus că strategia energetică va fi gata în 2018 am spus responsabil acest lucru. 2018 nu este nici la jumătate. Deci am tot timpul pentru a termina strategia energetică. Și strategia energetică este în lucru.

Și vreau să vă asigur că acea strategie pe care am găsit-o nu a fost aruncată la coș. Este utilizată. Și este utilizată chiar ca un schelet important pe baza căruia se construiește noua strategie.

Au fost câteva elemente care au fost ușor eronate și pe care le-am dres cu ajutorul tuturor companiilor din țară și al tuturor specialiștilor care au vrut să lucreze la strategie și care vor să lucreze.

Cred, domnule deputat, că prosumerii au o problemă în România. Într-adevăr, avem o problemă - nu știm cum să introducem energia electrică pe care o producem în sistemul național. Și lucrăm la ea foarte intens, împreună cu Ministerul de Finanțe, pentru că problema este mai repede financiară și mai puțin tehnică.

Și, în fine, vreau să vă spun că BRUA este o conducă foarte importantă, dar care înseamnă Bulgaria - România - Ungaria - Austria.

România, partea ei de proiect, a început-o. Și dacă n-ați sesizat că s-a început această acțiune și că au început săpăturile și așezarea conductelor, îmi pare rău, a început această acțiune. Deci BRUA este în termen.

România își va îndeplini promisiunile în termen, pentru că România are un interes extraordinar în această conductă, care este, va fi și va constitui o parte importantă a scheletului major al sistemului de transport al gazelor naturale în România.

Am fost acuzat că am citit.

Îmi pare rău, sunt profesor universitar și mi-e rușine să îi încurc pe interlocutori. M-am pregătit. Și m-am pregătit să vorbesc exact timpul alocat, 5 minute. Dacă ați observat, am vorbit exact 5 minute.

Și vreau să vă spun că îmi pare rău de doamna Prună că a fost lăsată de colegii ei singură să se bată cu acest... să intervină de 3 ori. Eu m-aș fi așteptat ca și alți colegi de la USR să vină și să intervină în acest subiect extrem de important pe care îl avem de discutat cu toții.

Cam acestea sunt răspunsurile mele la întrebările dumneavoastră.

Și rămân deschis la orice fel de discuții aplicate pe tema sistemului național de energie.

Cred că nu este suficient de bună conlucrarea... adică nu că nu e suficient, mi-aș dori ca această conlucrare între Parlament și Guvern să fie mai intensă, mai bună.

Noi avem discuții și suntem prezenți permanent la comisie, dar cred că poate niște discuții mai ample n-ar fi stricat și ar fi clarificat lucrurile, fără să fie nevoie să venim și să... mă rog, să ne fundamentăm vorbele, o parte, pe neadevăruri.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Am încheiat aici dezbaterile politice.

Vă invit, în continuare, stimați colegi, să participați cu entuziasm la primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului, după o pauză de un minut, de reculegere.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După o scurtă pauză

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale.

 
  Emil-Marius Pașcan

Vă rog, domnul Pașcan, dacă doriți să repetați, un minut. Ministerul Justiției.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am readresat o interpelare Ministerului Justiției, în numele Serviciului de Probațiune Mureș.

Întrucât sediul în care funcționează acest serviciu în momentul de față, parte a instituției Curții de Apel din Târgu Mureș, urmează să intre în reabilitare, este în situația în care acest serviciu urmează a fi evacuat.

Problema este veche. De 2 ani de zile, Serviciul de Probațiune Mureș face schimb de adrese, în privința acestei situații, cu Ministerul Justiției. Nu s-a rezolvat nici până azi.

Am revenit, arătând că s-au epuizat etapele invocate în răspunsul anterior al Ministerului Justiției, privind găsirea unui sediu, cu titlu de comodat, care să fie pus la dispoziție gratuit pentru acest serviciu.

Și, în consecință, aștept răspuns, pentru că etapele eu le consider epuizate. Cele privind acordarea, din partea unei alte instituții, a unui sediu, cu titlu gratuit, pentru Serviciul de Probațiune Mureș.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

Stimați colegi, și de la PSD, și de la PNL,

Suntem într-o ședință de plen, chiar dacă sunt interpelări și răspunsuri.

Vă rog, domnule ministru.

Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție pentru răspuns.

 
   

Domnul Tudorel Toader (ministrul justiției):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am mai răspuns la interpelarea domnului deputat. Am mai răspuns în scris.

În bună parte reluăm astăzi ceea ce Domnia Sa considerăm că știe.

Sigur că Sistemul de Probațiune este într-o restructurare. Și avem în vedere, la nivel național, asigurarea spațiilor necesare pentru sedii, spații funcționale, moderne; avem în vedere consilierii de probațiune; avem în vedere logistica necesară.

Știți că sediul instanței se află pe lista CNI. Urmează o investiție prin această structură, să construiască sediul modern, funcțional pentru instanțele de judecată.

Procedura legală, cum dumneavoastră, domnule deputat, spuneați, cuprinde două etape.

Prima etapă, aceea de epuizare a rezervelor de spații care pot fi atribuite cu titlu gratuit, în vederea funcționării Probațiunii la Târgu Mureș.

Cea de-a doua etapă este cea de închiriere.

Vreau să vă asigur, și pe această cale, din nou, faptul că nu s-a epuizat prima procedură, aceea de identificare a unui spațiu care să fie atribuit cu titlu gratuit Serviciului de Probațiune.

Vă dau ca exemplu spațiul care este disponibil și care poate fi folosit cu titlu gratuit de Serviciul de Probațiune din Târgu Mureș - unitatea școlară care în prezent... o unitate școlară care în prezent, în acest moment, nu este utilizată.

Vreau să vă spun că în proiectul de buget - pentru a trece la etapa a doua, sigur, trebuie consumată prima etapă -, dar în proiectul de buget s-a prevăzut suma de bani necesară pentru trecerea la a doua etapă, în măsura în care prima va fi epuizată și problema nu va fi rezolvată.

Avem prinse sumele de bani, în buget, pentru asigurarea închirierii plății chiriei, pentru 10 servicii de probațiune din țară.

Prin urmare, domnule deputat, vă rugăm, noi, la rândul nostru, ca dincolo de corespondența oficială purtată, dincolo de tot sprijinul pe care vi-l vom acorda, să identificați acele unități, spații care pot fi folosite gratuit. În momentul în care nu se poate realiza obiectivul prin acest demers, trecem la faza a doua, cea de-a doua soluție, și anume închirierea.

Repet, noi vă putem indica spații ce pot fi folosite cu titlu gratuit.

Sigur, n-am să spun că este preferabil ca dumneavoastră să le identificați. Cei care cunoașteți cel mai bine spațiile, locațiile, amplasamentul, funcționalitatea acestora, în acord cu specificul serviciilor de probațiune.

Cert este - și cu asta închei - faptul că avem un proces amplu de reformă a întregului sistem de probațiune, repet, dincolo de logistică, a consilierilor de probațiune și a personalului auxiliar.

Noi știm un lucru, că memorandumul acela, pe care l-am depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea realizării obiectivelor, obligațiilor, până la urmă, pilot, din decizie, au un capitol separat, special pentru realizarea, rezolvarea problemelor din serviciile de probațiune, la nivel național și la nivel teritorial.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule Pașcan, eu sunt obligat, regulamentar, să vă dau cuvântul încă un minut, dar am o rugăminte la dumneavoastră. Aveți 5 astăzi. Și mă adresez și altor colegi, care, tot la fel, au câte 3-4.

Ținând cont că programul de lucru e până la ora 18,00, din respect pentru toată lumea, ca să putem să lucrăm astăzi în programul aprobat deja, dacă puteți să le sistematizați puțin pe unele dintre ele. Da?

Vă rog, un minut.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru,

Nota bene. Sunteți primul ministru care vine și răspunde în mod direct la o interpelare. Deci nu pot decât să apreciez acest lucru.

Vă informez însă că, din păcate, și chiar vă rog, probabil nu aveți timp, dar desemnați pe cineva din cadrul ministerului, de încredere, să viziteze actualele spații în care funcționează Serviciul de Probațiune Mureș.

Veți vedea angajați care ar trebui să consilieze pușcăriabili - anumite persoane cu probleme penale, care trebuie reintegrate social - stând la un birou două persoane, într-un spațiu foarte mic, foarte strâmt. I-am și întrebat dacă nu au probleme de respirație.

Ei bine, eu cred că ar trebui, dincolo de acest schimb de corespondență, chiar să se facă ceva la modul concret, întrucât schimbul de adrese dintre consiliul local - Primăria Târgu Mureș, legat de spațiile de care faceți vorbire, se derulează consecvent.

Ultima adresă este din decembrie, anul trecut, în care primăria declară că nu poate pune la dispoziție vreun spațiu.

Prin urmare, nu rămâne decât situația de a se închiria un spațiu în altă parte.

Prin urmare, s-ar putea arde niște etape procedurale de care faceți vorbire. Nu vrea nimeni să nu se respecte legea, dar, în condițiile actuale, vă asigur că, într-un fel sau altul, serviciul va funcționa în stradă cât de curând.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Mai doriți?

Vă rog, un minut.

 
   

Domnul Tudorel Toader:

Domnule deputat,

Interesul și voința sunt comune, și ale dumneavoastră și ale noastre.

În plus, noi avem chiar obligația rezolvării acestor probleme, pentru că volumul de muncă pentru serviciile de probațiune se amplifică, trecând peste importanța acestui serviciu.

Vă asigur că eu, personal, voi veni la Târgu Mureș și vom identifica împreună calea, soluția de urmat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Continuăm.

Domnul Pașcan, Ministerul de Interne.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Foarte pe scurt.

Am adresat o interpelare Ministerului de Interne, arătând că normativele privitoare la actualul Cod rutier sunt, uneori, ieșite din comun, întrucât, de pildă, în timpul zilei, un agent care oprește un autoturism și acestuia nu-i funcționează lumina, becul, pentru fază scurtă, poate reține certificatul de înmatriculare a respectivului autovehicul.

Mai apoi, ca să-l redobândească, proprietarul trebuie neapărat să se programeze la Registrul Auto Român. Știți exact ce aglomerație este la această instituție. Și, sigur, după ce face acea verificare, uneori venind de la 60 de kilometri până unde are sediul acest Registru Auto Român, ajunge mai apoi să planifice să-și recupereze - pentru, repet, un singur bec ars - certificatul de înmatriculare, de la instituția poliției din municipiul reședință de județ.

Și am cerut o simplificare a acestui Cod rutier, pentru că nu este firesc să se întâmple așa.

Și eu cred că orice serviciu de inspecție tehnică autorizat de R.A.R. poate efectua acea verificare și să dea avizul pentru ca autoturismul respectiv să poată reintra în circulație și să redobândească proprietarul acestuia certificatul de înmatriculare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Răspuns, Ministerul de Interne, doamna secretar de stat Bîrlibescu.

 
   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Referitor la obiectul interpelării dumneavoastră, menționăm că în ceea ce privește posibilitatea schimbării unor reglementări în domeniul circulației pe drumurile publice, vă informăm faptul că în dezbaterea Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților se află Propunerea legislativă privind Codul rutier; este vorba de Pl-x 428 din 2016.

Astfel, cum știți și dumneavoastră, în perioada dezbaterii proiectului de act normativ în discuție, vor fi analizate toate amendamentele formulate cu ocazia acestei dezbateri pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002, inclusiv aspectele la care faceți referire în conținutul interpelării, urmând a fi incluse toate reglementările naționale și europene privind circulația rutieră, precum și propunerile avansate de alte organisme și entități profesionale și sindicale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Pavel Popescu

Domnul Popescu Pavel.

Tot doamna Bîrlibescu, răspunsul.

Vă rog.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

Mulțumesc.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, precizăm următoarele.

O să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul scris să vi-l oferim, având în vedere timpul scurt pe care îl am la dispoziție.

Din informațiile puse la dispoziție de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, rezultă că începând din anul 2016 și până în prezent, în zona orașului Timișoara au fost depistați mai mulți migranți ilegali, după cum urmează: în anul 2016 - 582, în anul 2017 - 1.766, iar în primele 3 luni ale anului 2018 au fost depistați 211 migranți ilegali.

În momentul detectării de către autoritățile române, aceștia solicită acordarea unei forme de protecție pe teritoriul României, care se acordă sau nu, de la caz la caz, în urma unei analize riguroase.

Referitor la întâlnirea de lucru cu partenerii din Germania, legată de problemele de frontieră, menționăm că aceasta a fost planificată inițial în perioada 27-28 aprilie 2018, însă, la solicitarea părții germane, întrevederea a fost amânată pentru o dată ulterioară, care va fi stabilită de comun acord, de procurorul de caz din cadrul DIICOT și ofițerul de legătură german din cadrul Ambasadei Republicii Federale Germania la București.

Scopul acestei întâlniri este discutarea unor aspecte operative legate de cazurile de călăuzire, la aceste activități urmând să participe procurori și investigatori din Germania și România.

În legătură cu situația adusă la cunoștință de partea germană autorităților române, cu privire la aspectele la care faceți referire în interpelare, precizăm faptul că aceasta a vizat informațiile apărute în presa germană, pe marginea problematicii în discuție, precum și interesul conducerii prezidiului Poliției Federale Germane, de cooperare cu partea română, pe linia combaterii migrației ilegale pe ruta România - Germania.

Totodată, în ceea ce privește situația migranților ilegali, din perspectiva eforturilor care se fac pentru ca țara noastră să fie primită în Spațiul Schengen, precizăm faptul că aportul Ministerului Afacerilor Interne, la atingerea obiectivului de aderare a României la spațiul Schengen, s-a concretizat în coordonarea cu succes a procesului de evaluare Schengen, început în vara anului 2007.

Concluziile Consiliului European, cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României și Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului comunitar Schengen, adoptată la data de 9 iunie 2011 - am confirmat oficial îndeplinirea condițiilor de aderare.

După avizarea de către Parlamentul European a proiectului deciziei, la data de 8 iunie 2011, procesul a intrat în etapa de amânare a deciziei politice, în care dosarul a fost transferat în zona unei abordări fără legătură cu cerințele în domeniul Schengen.

În acest context - și o să închei cu această precizare - precizăm faptul că finalizarea procesului de adoptare...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, doamnă secretar de stat, că oricum nu vă ascultă. Vorbește la telefon, nu e atent.

 
   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

... a deciziei mai sus menționate nu are legătură cu evenimentele recente de la Timișoara, legate de migrația ilegală și cazurile de facilitare.

Mulțumesc. (Voci suprapuse.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Lupescu

Domnul Andrei Gheorghe nu este în sală.

Domnule Lovin, aveți 3. Credeți că puteți să vă alegeți una din ele? Care?

Vă rog, la microfon.

Vă invit la microfon. Și reamintiți tema, una din 3, care doriți dumneavoastră. Și, după aceea, fac eu ordine aici.

Vă mai las să vă mai gândiți 5 minute și merg mai departe? Da.

Domnul Dohotaru? Nu este.

Domnul Lupescu, un minut, reamintiți tema.

     

Domnul Dumitru Lupescu (din sală):

Am cerut răspunsul verbal.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftim? Și nu mai veniți la microfon?

 
     

Domnul Dumitru Lupescu (din sală):

Ba da, dacă trebuie...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dacă nu doriți să reamintiți tema, îi dau cuvântul domnului secretar de stat.

OK, vă rog, domnul Mergeani.

Da, luați loc în prima bancă, aici, dacă, eu știu, mai vreți să interveniți, după aceea.

Vă rog, domnul Mergeani, Ministerul Muncii.

 
   

Domnul Nicea Mergeani (secretar de stat, Ministerul Muncii și Justiției Sociale):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1464B/2018 având ca obiect "Cu ce v-au greșit militarii, doamnă Lia Olguța Vasilescu?", vă comunicăm următoarele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2016, pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special au devenit pensii militare de stat și au ieșit din cadrul sistemului unitar de pensii publice, fiind incluse în sistemul pensiilor militare de stat.

Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, gestionarea sistemului pensiilor militare se află în responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale gestionează exclusiv sistemul public de pensii.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, respectiv Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se află pe agenda de lucru a Parlamentului, urmând ca reprezentanții forului legislativ suprem să decidă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Mai aveți?

Vă rog, lămuriri suplimentare, domnul Lupescu.

 
   

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să îl rog pe reprezentantul Ministerului Muncii și Justiției Sociale să ia act, da, că i-au fost adresate 20 de întrebări. Răspunsul este conținut la întrebarea nr. 2 pe care am pus-o eu. Și anume, este răspunsul dat de Ministerul Muncii generalului Gropan, la data de 11 aprilie 2017, prin care se spune că Ministerul Muncii nu are competență în domeniul pensiilor militare.

Celelalte probleme pe care le-am întrebat nu au primit niciun fel de răspuns prin adresa pe care ați făcut-o.

Solicit în continuare darea răspunsului la întrebările noastre.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog, aici, împreună cu domnul secretar de stat, să lămuriți problema aceasta până se termină ședința.

 
  Dumitru Lovin

Domnule Lovin, v-ați decis?

     

Domnul Dumitru Lovin (din sală):

Da, da.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Lovin:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Tema?

 
   

Domnul Dumitru Lovin:

Interpelare adresată domnului prim-viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale.

În 2016, reprezentanții Primăriei Râmnicu Vâlcea anunțau că au predat Companiei Naționale de Investiții C.N.I.-S.A. amplasamentul de lângă Parcul Zăvoi, în vederea construirii unui bazin de înot, până la finele anului 2018.

Comunitatea de la Râmnicu Vâlcea a primit cu multă bucurie această veste, cu atât mai mult cu cât pentru acest oraș, în lipsa unor investiții serioase pe platforma petrochimică și a unei autostrăzi care să îi aducă mai aproape de Occident, șansele de dezvoltare sunt limitate. Turismul, atracțiile și obiectivele care încurajează o viață activă sunt, totuși, câteva dintre acestea.

Numai că, la începutul anului 2017, executivul local de la Râmnicu Vâlcea a anunțat că firma care a câștigat licitația privind execuția bazinului de înot de lângă Stadionul Municipal ar fi renunțat la contract, după ce și-au făcut calcule și ar fi ajuns la concluzia că nu ar fi o lucrare profitabilă.

Din informațiile pe care le avem ar fi urmat a doua licitație la C.N.I. Dar de atunci a trecut încă un an și nimeni nu pare să știe care este situația exactă la ora actuală.

În aceste condiții, mă adresez dumneavoastră, solicitându-vă ca să-mi transmiteți în ce stadiu se află acest proiect derulat prin C.N.I.; ce presupune această investiție; ce valoare are și când estimați că va putea fi valorificată de comunitatea de la Râmnicu Vâlcea.

În concluzie, domnule prim-viceprim-ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebit respect.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Angel Gheorghiu... este aici? La microfon.

Domnul Ivan, de la Ministerul Economiei, și domnul Mergeani, de la Ministerul Muncii, răspundeți în scris domnului Lovin, da?

Vă rog.

 
   

Domnul Angel Gheorghiu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1536B din 2018, referitoare la obiectivul de investiții "Bazin de înot didactic, localitatea Râmnicu Vâlcea, Splaiul Independenței nr. 14, județul Vâlcea", precizăm următoarele.

În anul 2010 a fost semnat contractul de proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul menționat. În urma finalizării procedurii de achiziție publică, demarate în anul 2009, prin publicarea anunțului 89.682 din 29 octombrie 2009, ulterior contractării lucrărilor, investiția a fost sistată din cauza lipsei fondurilor.

Dată fiind perioada scursă de la contractarea lucrărilor, actualizarea proiectului-pilot și ulterior adoptarea noului proiect-pilot la amplasamentul propus, antreprenorul a solicitat revizuirea și actualizarea contractului.

În urma negocierilor, cele două părți implicate, Compania națională de investiții, în speță, și respectiv antreprenorul, nu au ajuns la un consens și, astfel, la această dată se propune rezilierea contractului de proiectare și execuție.

În paralel, prin Hotărârea nr. 405 din 31 octombrie 2017, Consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea a aprobat preluarea de la Compania Națională de Investiții a terenului pe care ar fi trebuit să se realizeze obiectivul de investiții, dat fiind faptul că se dorește accesarea finanțării, prin Programul Operațional Regional, pentru amenajarea unui parc.

Menționăm că valoarea investiției pentru realizarea bazinului de înot didactic era de 4.251.262 de lei, prevăzut cu cinci culoare, regim de înălțime P+1 și avea o suprafață construită de 840 de metri pătrați.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice își exprimă și pe această cale totala deschidere și interesul față de solicitările formulate de membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Ilie Toma

Domnul Toma. Reamintiți tema? (Vociferări.)

Vă rog. Păi, numai una este!

Întotdeauna! Dacă nu este, vă răspund eu.

Vă rog.

   

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am adresat o interpelare ministrului sănătății, pe tema vaccinurilor, una dintre cele mai discutate teme.

În ultima vreme, în județul Hunedoara, la cabinetul meu parlamentar s-au prezentat diverse asociații ale părinților, ale diverselor organizații, ONG-uri de sănătate, și au pus întrebările pe care eu le-am adresat mai departe ministrului sănătății.

De ce este necesară această vaccinare?

Cât este de necesară?

Câte vaccinuri din acestea sunt într-adevăr?

De ce trebuie să fie obligatorie?

Și eu întotdeauna am pus suflet la ceea ce au întrebat și chiar sunt alături de dânșii.

Aș fi foarte curios dacă toate aceste vaccinuri sunt necesare și vă rog a se găsi, știu eu, o nouă lege a tuturor vaccinurilor, a nu fi obligatorii decât prin consimțământ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Dumitrescu.

 
   

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să dau un răspuns cât mai scurt, pentru a da și posibilitatea colegilor...

Vă mulțumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Sănătății a elaborat și a propus spre aprobare Parlamentului României Proiectul de Lege privind vaccinarea, care stabilește cadrul legal pentru realizarea activităților din sistemul de sănătate, cuprinzând aici mai multe paliere.

Proiectul de lege propus de minister și transmis Parlamentului României conține majoritatea propunerilor și în acest moment se află în dezbatere la comisiile din Senatul României și în Camera Deputaților, având posibilitatea de a propune amendamentele pe care le considerați necesare în cadrul comisiilor, urmând ca Ministerul Sănătății să fie consultat asupra tuturor amendamentelor depuse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Andrei Nicolae

Domnul Nicolae Andrei. Tema?

Domnule Dumitrescu - răspuns.

Domnule Dumitrescu, răspunsul pentru domnul... Stați să vă aducă aminte tema!

   

Domnul Andrei Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea, adresată ministrului sănătății, este legată de stadiul implementării Strategiei Naționale de Control al TBC.

Care sunt noile cazuri apărute în 2017 și care este stadiul acestei strategii?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Dumitrescu.

 
   

Domnul Dan Dumitrescu:

La fel, o să am rugămintea să mi se permită să-i înmânez răspunsul întreg și să fac acum un rezumat.

România continuă să aibă o povară mare de boli infecțioase, în special tuberculoză. Deși rata de notificare a cazurilor noi și a recidivelor raportate a scăzut substanțial în ultimul deceniu, aceasta este încă cea mai mare din cele 31 de țări din Uniunea Europeană, ajungând la 2.876 de cazuri de TBC de reprocesare, raportate în 2016.

Răspunsul național la tuberculoza din România se bazează pe un cadru strategic legal, incluzând Strategia națională pentru sănătate 2014-2020, Strategia Națională pentru controlul tuberculozei 2015-2020 și Programul Național de TB.

Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" va implementa în perioada următoare trei proiecte finanțate de granturi europene, din fonduri norvegiene și POCU, în valoare totală de aproximativ 28 de milioane de euro, destinate acoperirii nevoilor, din fonduri internaționale.

În concluzie, România depinde în continuare de finanțarea donatorilor și, prin urmare, rolul grantului de tranziție este consolidarea capacității de planificare și coordonare a Ministerului Sănătății pentru îmbunătățirea planificării și a utilizării eficiente a resurselor interne.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul Dohotaru? Nu este.

Domnul Codreanu? Nu este.

Domnule Pașcan, aveți trei. V-ați gândit? Da?

Cea cu Ministerul Afacerilor Externe, da?

Domnul Gabriel Wienzer vă va răspunde verbal, iar domnii Ion-Ardeal Ieremia și domnul Butuza vă vor da scris acum, de față cu mine.

Vă rog.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Am adresat o interpelare ministrului afacerilor externe și ministrului delegat pentru afaceri europene, arătând că este o gafă impardonabilă ca protecția drepturilor minorităților naționale să fie transferată Consiliului Uniunii Europene.

În acest context, am sesizat că domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, a trimis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, un proiect de document privind tematicile prioritare ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Acesta se referă la protecția minorităților naționale, invocându-se ca pretext faptul că legislația Uniunii Europene ar fi defazată în comparație cu cea a Consiliului Europei.

În realitate, România dezavuează ideea de acordare de competențe Uniunii Europene, în problematica minorităților naționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Wienzer.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Wienzer (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Mulțumindu-vă pentru interesul pe care îl acordați procesului de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, vă asigurăm de întreaga noastră responsabilitate de dialog și voi încerca să vă prezint pe scurt răspunsul ministerului nostru, suplimentar celui scris, pe care deja am convingerea fermă că l-ați primit.

Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, a derulat un amplu dialog cu ministerele de linie și cu instituțiile subordonate, precum și cu alte instituții cu atribuții în domeniul afacerilor europene. Mă refer aici la Parlamentul României, la Administrația Prezidențială, membrii români ai Parlamentului European, ai Comitetului Economic și Social European și ai Comitetului Regiunilor, în vederea identificării acelor tematici de interes care pot contribui la elaborarea Programului de lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Temele astfel identificate, într-o primă fază, au fost ulterior supuse dezbaterii cu actorii sociali, prin "Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene".

Pe baza acestui amplu proces de consultare și a unor exerciții succesive de sinteză a fost elaborată structura strategică a Proiectului de program de lucru al viitoarei președinții, cu evidențierea a patru dimensiuni principale de acțiune. Mă refer în primul rând la Europa convergenței - creștere, coeziune, competitivitate și conectivitate; Europa siguranței; Europa, actor global și Europa valorilor comune.

Astfel, documentul "Tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul UE", care a fost recent transmis, din nou, Parlamentului României, pentru o nouă serie de consultări, este alcătuit exclusiv din propunerile partenerilor de dialog. Ne aflăm acum într-o etapă ulterioară, în care propunerile sunt analizate, evaluându-se pertinența lor la nivel european și din punctul de vedere al consensului național, pentru a fi menținute într-o versiune actualizată a documentului.

Și vă informăm, în acest context, că tema menționată de dumneavoastră nu a fost menținută în această formă actualizată a documentului.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK.

Mulțumesc.

Am terminat.

Să aveți o zi frumoasă!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,42.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 noiembrie 2020, 13:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro