Viorel Chiriac
Viorel Chiriac
Ședința Camerei Deputaților din 23 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.86/31-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 23-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 mai 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.41 Viorel Chiriac - declarație politică intitulată "Datoria sacră a generației noastre";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Viorel Chiriac:

"Datoria sacră a generației noastre"

Înaintașii noștri, prin truda brațelor și sudoarea frunților, au făurit o vatră și un cămin copiilor, nepoților și strănepoților lor. Cu arma în mână, adesea prin jertfa supremă, au trebuit să le apere și să le mențină neciuntite, de pretențiile sau lăcomia atacatorilor.

România Unită, vatra strămoșească, ne-au lăsat-o moștenire nouă, să o dezvoltăm, să o întărim și să o ducem acolo unde îi este fireasca menire, alături de surorile ei, între țările civilizate ale Europei.

În anul Centenarului Marii Uniri, milioane dintre conaționalii noștri sunt plecați la multe sute sau multe mii de kilometri de țara lor, iar alte câteva milioane de români suferă de lipsa și dorul lor.

Plecați din țară pentru un trai mai bun, pentru ei și copiii lor, pentru îndeplinirea unor proiecte personale sau pentru afirmarea profesională, românii au demonstrat acolo unde sau stabilit că sunt buni profesioniști, harnici și serioși, contribuind deopotrivă atât la bunăstarea străinilor, cât și a celor rămași în țara lor natală.

Nu avem suficiente elemente pentru a pune acum în balanță contribuția celor plecați la prosperitatea țării noastre, însă putem afirma cu certitudine că emigrarea a aproximativ două milioane și jumătate de români a constituit, în fapt, cea mai importantă pierdere și cea mai grea lovitură pe care a primit-o România postdecembristă. Și nu este doar o pierdere cantitativă, deși vorbim despre o cifră colosală, ci mai ales o pierdere tradusă în termeni valorici, calitativi. Știm că au plecat ingineri, tehnicieni și specialiști experimentați din industrie, IT, construcții și transporturi. Știm că au plecat medici, asistente și infirmiere de înaltă ținută profesională, profesori și alte categorii ale intelectualității. Știm că au plecat dintre cei mai valoroși și mai determinați muncitori din industrie, construcții, agricultură și silvicultură.

Zone geografice s-au depopulat, echilibrul natural dintre generații s-a deteriorat, structura pe vârste s-a modificat dramatic, multe domenii de activitate au înregistrat regrese din cauza lipsei forței de muncă și calității acesteia. S-a redus drastic numărul și valoarea celor capabili să propună, să conceapă și să execute proiectele atât de necesare viitorului națiunii noastre.

Energia și elanul românilor emigrați, tineri sau adulți, aflați în deplinătatea forțelor creatoare, este ceea ce ne lipsește în prezent pentru a dinamiza și a ridica la un nivel superior viața economică și socială.

În existența multimilenara a celor care au trăit și muncit neîntrerupt pe același teritoriu, apărat cu jerfa supremă, de nenumărate ori, și care acum poartă numele România, în tradițiile strămoșilor noștri, în gena poporului român a existat întotdeauna, ca valoare supremă, dragostea și grija față de copii.

Mii de ani, copiii au fost adevărata bogăție a fiecărei familii, garanția perpetuării neamului, mâna înarmată pentru apărarea vetrei strămoșești și mâna pricepută pentru orice activități, brațul ferm de susținere și mângâierea sufletească a celor bătrâni.

Pentru poporul român, copiii si tinerii au fost materializarea speranței într-o viață mai bună, mai sigură și mai frumoasă. Copiii și tinerii au fost identificați cu însăși viitorul nației, cu garanția supraviețuirii poporului nostru de-a lungul unor vremuri zbuciumate.

Fără copii nu poate fi conceput un scenariu realist al viitorului.

Fără copii nu poate exista speranță!

Resursele minerale pot fi înlocuite cu altele descoperite ulterior, natura se regenerează în timp sau cu ajutorul oamenilor, obiectivele economice pot fi revitalizate sau pot fi construite altele noi. În general, mai devreme sau mai târziu, pot fi găsite soluții pentru a rezolva toate problemele cu care se confruntă sau s-ar putea confrunta poporul nostru...

Însă nu știm ce soluții să găsim pentru a înlocui două milioane și jumătate de români din țara noastră, din economia românească, din viața noastră de zi cu zi, din conștiința și din inimile noastre.

Încă nu cunoaștem soluțiile necesare pentru a înlocui copiii, care ar trebui să se nască acum, și nu se nasc... Și nu știm nici de departe ce soluții să găsim pentru a înlocui copiii care ar trebui să se nască în viitor.

Avem certitudinea că un proiect de țară realist, întemeiat pe un program demografic național bazat pe stimularea natalității, văzut ca prioritate absolută și coroborat cu programe educaționale și de sănătate, ar menține aprinsă flacăra speranței!

Ar menține vie flacăra speranței într-un Bicentenar al Marii Uniri, apoi un Tricentenar și așa mai departe, pentru eternitate!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 19 iunie 2019, 12:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro