Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/07-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 30-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 mai 2018

9. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale (Pl-x 29/2018). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 29/2018

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 29/2018.

Dacă inițiatorii doresc să intervină? Nu doresc.

Comisia pentru învățământ, doamna președinte Gavrilă.

Vă rog.

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

A, inițiatorul, da! Am întrebat!

Vă rog.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule Iordache.

Nu sunt singurul inițiator, sunt inițiator alături de alți 15 colegi din Partidul Național Liberal, pe care îi voi invita să-și spună punctul de vedere, și dumnealor, la tribună, dacă doresc. Mă bucur că unul dintre colegi deja s-a înscris.

Foarte pe scurt, dar pe lung, suntem în Anul Centenarului. După cum vedem, unul dintre eșecurile cele mai vizibile ale actualei guvernări îl reprezintă fix sărbătoarea celor 100 de ani de la Marea Unire.

Noi aici am vrut pur și simplu să lucrăm pe ceea ce înseamnă aspectul păstrării identității naționale, al cultivării sentimentului patriotic și pur și simplu al rememorării acestor evenimente, pentru că, dacă nu ne cunoaștem trecutul, nu avem niciun viitor. Dacă nu știm să ne raportăm drept la înaintașii noștri, cei care s-au jertfit să construiască România Mare, vom fi un paria atât în Europa, cât și în lume și nu vom avea vreodată un cuvânt de spus, pentru că nu vom ști cine suntem și ceea ce suntem.

Voi enumera doar câteva dintre aspectele acestui act normativ pe care noi l-am propus, de exemplu: știți că în Constituția României se spune că "România este stat național, unitar, indivizibil, suveran și limba oficială este limba română". Deci sunt fix acele articole în Constituția României care sunt inclusiv excluse de la orice potențială procedură de revizuire a Constituției României.

Au spus așa: "...ca principiul loialității, concretizat în exprimarea atașamentului față de valorile naționale și față de statul, cultura și limba română să fie introdus între principiile fundamentale ale actului educațional din România". Este o chestiune de bun-simț, o chestiune care nu este îndreptată împotriva nimănui, nu discriminează pe nimeni - că tot este la modă -, prin aceste respingeri care vin de la Guvern, să ni se spună că discriminăm, așa, la infinit, de parcă nu am trăi în România și nu am fi într-un stat național și nu am avea obligativitate, inclusiv constituțională, de a păstra identitatea românească.

Apoi, "...promovarea culturii și literaturii române, cunoașterea istoriei românilor, promovarea personalității românești, cu impact național și internațional" - un lucru absolut firesc, benign, existent în orice legislație educațională din lume.

Dar cum Legea educației, în ultimii 20 de ani, din România, a devenit una dintre cele mai corecte politici din toată Europa, cum noi promovăm, așa, un soi de multiculturalism prost înțeles, pentru că deschiderea spre Occident, deschiderea spre alteritate este o valoare a culturii civilizației, noi venim și gândim din perspectiva așa-zisei demitizări, noi am fost mici, noi nu contăm, noi suntem nimeni. Așa au fost gândite succesiv toate aceste reforme, în materie de educație, și noi avem una dintre cele mai corect politice, din perspectiva ideologică...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați, domnule deputat!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Stați un pic, că mai am! Mai am!

...și noi dorim să introducem niște cursuri cu privire la unificarea și reunificarea românilor, un lucru absolut normal - suntem la 100 de ani de la Marea Unire - un curs opțional.

Iarăși o să auzim povestea cu planurile-cadru, de parcă Guvernul nu intervine peste Parlament de fiecare dată când dorește - este un simplu pretext - și, de asemenea, un curs de parlamentarism, pentru că această cultură și educație parlamentară ne ajută să înțelegem care este rolul nostru aici, îi ajută pe români să înțeleagă care este rolul Parlamentului. Este inclusiv în avantajul aleșilor, dar și în avantajul cetățenilor, pentru că noi avem nevoie de o națiune participativă la procesul democratic, noi avem nevoie ca românii să se implice în actul politic. Noi nu avem nevoie ca românii să fie o masă de manevră pe care oricine să o manipuleze și să o manevreze așa cum dorește!

Așadar, în momentul în care istoria națională, din actuala curriculă de învățământ, a fost nu doar marginalizată, a fost aproape exclusă... Când eram în anii '90, erau patru ani, cel puțin, în care se studia istoria românilor, eu așa am prins!

Astăzi nici măcar nu se mai aude de istoria românilor. Nu înțeleg de ce! Părinții fondatori ai României moderne sunt marginalizați. În schimb, în manualele de istorie învățăm despre tot felul de personaje apărute de nicăieri, care au reprezentat nu știu ce curente avangardiste și pe care nu-i cunoșteau nici vecinii de pe stradă.

Aici am ajuns, pur și simplu! Aici am ajuns, pentru că ne este frică să ne asumăm identitatea noastră, ne este frică să ne asumăm valorile românești, ne este frică să promovăm cultura, literatura, limba și tradiția românească! Prin aceasta ne definim noi! Și o dată, acum, la 100 de ani de la Centenar, avem datoria să fim siguri că în bagajul cultural, în bagajul emoțional și psihosocial al fiecărui copil și tânăr din România se găsește amintirea...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...acestui moment istoric al Marii Uniri.

Vă mulțumesc și eu, domnule Iordache și, dacă vreți, mai vorbim oricât de mult doriți. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Nu, haideți să vorbim pe Regulament! Nu că mai vorbim... Regulamentar ați vorbit cinci minute.

Doamna președinte Gavrilă, vă rog.

Raport de respingere, vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

O să vă rog să-mi dați voie, domnule președinte, să ieșim puțin din tipicul unor lecturări de rapoarte care ar părea prea administrativ, în contextul în care s-au lansat teme de discuție extrem de importante, de sensibile...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să prezentați raportul, doamna Gavrilă!

Doamna Camelia Gavrilă:

...pe care le...

Domnul Florin Iordache:

Doamnă președinte, vă rog să prezentați...

Doamna Camelia Gavrilă:

...le susținem, le apreciem...

Vă rog frumos, o să finalizez ideea.

Și vreau să spun că la nivelul comisiei a existat și receptivitate față de conținut și față de inițiativă și am subliniat importanța istoriei, fie că vorbim despre istoria unificării, fie că vorbim, la modul general, despre teme de istorie, de cultură, de identitate...

Domnul Florin Iordache:

Prezentați raportul, doamnă președinte!

Doamna Camelia Gavrilă:

...numai că ne-am raportat la contextul legislativ actual.

Raportul respectiv a fost ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Apăsați microfonul, doamnă!

V-am rugat să...

Dezbateri generale, după ce prezentați raportul, doamnă! (Vociferări.)

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în sensul introducerii în învățământul gimnazial, pentru clasele V-VIII, a disciplinei "Istoria unificării și reunificării românilor", în învățământul liceal pentru clasele IX-XII/XIII -"Istoria Marii Uniri", o disciplină școlară opțională "Curs introductiv de istorie". De asemenea "Istoria parlamentarismului", cu noțiuni introductive, "Cursul de noțiuni introductive privind proceduri legislative și organizare parlamentară" pentru anii I și II din învățământul universitar.

Este lege organică.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Așa cum spuneam, conținutul și preocuparea inițiatorilor au fost apreciate. Momentele semnificative din trecutul țării trebuie să fie cunoscute de elevi. Rolul formativ al disciplinei "Istorie", în raport cu valorile și aspectele identitare ale românilor sunt importante, dar, ținând cont de prevederile legale, s-a propus menținerea raportului inițial de respingere, plecând de la legislația actuală, faptul că tot ceea ce înseamnă planuri-cadru, programe școlare, sunt aprobate prin ordin al ministrului.

Principiul loialității apare deja ca principiu în cadrul Legii educației, sub forma principiului asumării, promovării și păstrării identității naționale.

Disciplinele respective nu pot fi aplicabile în toate domeniile și în toate zonele, mai ales cele care se refereau la învățământul universitar.

De asemenea, sunt chestiuni care țin de conținuturi, existente deja în programele de istorie, fiind menționate și la discuțiile din comisie și, sigur, aspectul financiar, motiv pentru care a fost respins, deși pe fond, ca idee, lucrurile sunt susținute și avem unitate de vederi, dar, probabil, va trebui să gândim alte contexte legislative, pentru ca și această idee să poată fi susținută.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Roman, dezbateri generale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi din majoritate,

Astăzi doriți să respingeți prin vot Istoria Marii Uniri, ca disciplină opțională, dar și Istoria unificării și reunificării românilor.

În Franța, stimați colegi, în anii Centenarului, circa 400.000 de elevi au învățat istoria la fața locului marilor evenimente, cu sprijinul statului francez.

Nu doriți ca ai noștri copii să învețe istoria unirii, pentru că, din păcate, încercați în aceste zile să scrieți o istorie mistificată.

Chiar în această săptămână, mai exact la începutul săptămânii, în județul Alba, la Alba Iulia, capitala Marii Uniri, capitala de suflet a românilor, la inițiativa Partidului Social Democrat și a unui ONG local, mai mulți lideri PSD, împreună cu regele Cioabă, al romilor, în mijlocul delegației Partidului Social Democrat, primeau onorul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române, unitatea de elită a Jandarmeriei.

Vă reamintesc că domnul Dorinel Cioabă a fost arestat și ulterior pus sub control judiciar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, într-un dosar în care este cercetat pentru un prejudiciu de 5 milioane de euro.

Nu poți da onorul, prin unitatea de elită a Jandarmeriei, la ordin politic, unui rege, cum spune lumea, închipuit, în fața Catedralei încoronării, unde au fost încoronați, în 1922, întregitorii României, Regele Ferdinand și Regia Maria!

Nu am ceva nici cu minoritarul domn Cioabă, nici cu etnia Domniei Sale, în schimb am o problemă cu un om cercetat pentru spălare de bani și evaziune fiscală, de 5 milioane de euro!

Mă întreb și eu de ce nu s-a dat ordinul ca cei de la jandarmerie să-i dea onorul, așa cum se dă celor certați cu legea, la 6 dimineața?! Atunci, de regulă, trupele speciale ale jandarmeriei dau onorul cuvenit celor certați cu legea.

Vă solicităm, în numele Grupului PNL, stimați colegi, să opriți votul împotriva inițiativelor dedicate Centenarului Marii Uniri!

Arborarea steagului românesc, Muzeul Centenarului, Muzeul Rezistenței Anticomuniste...

Solicitați ministrului dumneavoastră să semneze contractul pentru Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia! A spus-o de nenumărate ori de la această tribună, că este rezolvată și încă nu s-a întâmplat absolut nimic!

Stimați colegi,

Aveți ocazia să dovediți, prin fapte, nu prin povești, că iubiți această țară, că doriți Marea unire și nu marea dezbinare!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Ați consumat patru minute.

Mai este domnul deputat Pavel Popescu, de la Grupul PNL.

(Domnul deputat Varujan Pambuccian solicită să ia cuvântul.)

A, domnul Varujan!

Doriți acum?

 

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Da!

Domnul Florin Iordache:

A, drept la replică! Bun.

Vă rog.

Mai aveți un minut, Grupul PNL, imediat!

Drept la replică.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, care cred că este unul dintre grupurile politice care onorează cel mai mult Centenarul, prin lucruri concrete, nu prin vorbe.

Vă vorbesc și ca un om care crede și admiră dinastia care a condus România în acea perioadă, dar vă vorbesc și în numele liderului unui grup parlamentar, de care colegul nostru își bate joc ori de câte ori vine la tribuna aceasta, indiferent de subiectul care este în discuție, și asta în mod sistematic. Și cred că, într-o lume în care xenofobia este în creștere, este bine ca măcar aici, în țară, să ne păstrăm cu mințile în cap, pentru că avem mult prea multe exemple din istorie, în care ieșitul minților din cap au dus la lucruri cât se poate de rele pentru toată lumea.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să punem punct tuturor acestor tipuri de ieșiri xenofobe.

Subiectul despre care vorbim nu avea legătură cu un om de etnie romă, care poate să fie cum ziceți dumneavoastră, căruia i s-a dat, probabil, onorul, într-un mod aberant, greșit, dar n-are legătură cu subiectul acesta!

Faptul că tot timpul, de câte ori credem că putem să legăm un subiect de un subiect etnic, o facem, și aceasta o facem din ce în ce mai des - în legislaturile trecute nu se întâmpla așa ceva! - mă face să văd o primejdie în direcția în care mergem și mă face să vă rog să fiți foarte atenți, să înlăturăm această primejdie și să putem să rămânem cu echilibrul pe care ni l-au dat cei care la 1 decembrie erau uniți în jurul unui program politic de o modernitate extraordinară pentru acele vremuri și de o mare modernitate și astăzi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Vasile Daniel.

Vă rog.

Domnule Roman, nu am drept la replică, mai aveți un singur...

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

În contextul dat, aș dori să evoc câteva momente istorice, pentru a înțelege contribuția deosebită pe care a avut-o etnia romilor la înfăptuirea marelui act de constituire a statului național unitar român de la 1918.

Sigur că, în mentalul colectiv, rămân cei 500 de ani de sclavie și contribuție economică, pe care a avut-o întreg poporul rom în ceea ce privește dezvoltarea principatelor, foste principate române.

Sigur că, în mentalul colectiv, astăzi, pentru că manualul de istorie nu vorbește despre aceste momente istorice deosebite, ale poporului rom, ale minorității rome, ar trebui să rămână adunările din 1918, adunările din 1919, când etnia romă aderă și își aduce contribuția și adeziunea la Actul de la Alba Iulia.

Sigur că, în mentalul colectiv, ar trebui să rămână prezența unei delegații a romilor, în anul 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Din păcate, și desigur - îmi cer scuze, cel mai important aspect - în manualul de istorie ar trebui să se vorbească despre faptul că romii și-au adus contribuția, prin prezența a 30.000 de ostași, în timpul Primului Război Mondial.

Din păcate, aceste lucruri nu le aud de la tribuna Parlamentului; este normal să evoc eu, ca reprezentant al minorității rome, aceste momente.

Este regretabil că un reprezentant al Partidului Național Liberal evocă aceste aspecte, aceste momente.

Anul 2018, domnule deputat, este un an de sărbătoare și pentru romi!

Anul 2018 este Anul Centenarului cetățenilor români care aparțin minorității romilor.

Organizăm manifestări culturale și artistice, de celebrare a Centenarului, în toată țara, și am să vă invit luna viitoare la un eveniment pe care îl organizăm la Ibașfalău, Dumbrăveni actual, unde a avut loc prima adunare a romilor, atunci când romii au spus apăsat și puternic că vor unirea cu Patria-Mamă. Am să vă invit la acest eveniment!

Din păcate, vă rog respectuos, când aduceți în discuție asemenea aspecte, să fiți foarte serios și să spuneți că Jandarmeria Română, din păcate, sau din fericire, n-a dat onorul regelui Dorin Cioabă, a dat onorul unui cetățean român care se afla într-o adunare a altor 17 minorități. Deci ceea ce a spus domnul președinte este mult mai relevant decât spuneți dumneavoastră.

Jandarmeria, dacă a fost prezentă la un eveniment organizat cu prilejul Centenarului, a fost prezentă pentru a da onorul nu unui rom, în primul rând unui cetățean român și unui grup care aparținea unei minorități.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pavel Popescu.

Mai aveți un minut. (Vociferări. Râsete.)

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vedeți, acesta este un exemplu clasic pentru care parlamentarii PSD nu ar putea să voteze o astfel de inițiativă.

Atunci când ne urcăm la tribuna parlamentară noi, cei din PNL, nu auzim decât miaune, schiaune, injurii. Cum ați putea să votați o astfel de inițiativă legislativă?! (Vociferări. Râsete.)

Stimați colegi,

Da, confirmați ceea ce tocmai vă spuneam!

Vedeți dumneavoastră, istoria este un pact între cei morți, între cei vii, adică între noi, cei care trăim astăzi, și între cei nenăscuți și aceasta nu vreți să înțelegeți. Și chiar dacă în viitor, probabil, unii nu și-ar dori să învețe istoria, ceea ce se scrie astăzi, prin guvernarea pe care o aveți, totuși, nu trebuie să ne uităm istoria.

Stau și mă gândesc, de multe ori...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați!

Domnul Pavel Popescu:

...că atunci când vin astfel de inițiative nu există mize, nu ar trebui să existe mize politice.

De ce te-ai opune învățământului? De ce te-ai opune învățării copiilor tăi a istoriei noastre?

Foarte simplu! Pentru că nu îți pasă!

Atunci când prioritățile tale, ca parlamentar, sunt trecerea unor legi, pentru a scăpa o gașcă... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg!

Domnul Pavel Popescu:

Da, domnule președinte, concluzionez!

... o gașcă de oameni care au conflicte cu justiția, nu putem să ne gândim la istorie, nu putem să ne gândim la aportul pe care istoria îl poate aduce în viața unui tânăr sau în viața unuia care se va naște. (Vociferări.)

Stimați colegi,

Credeți-mă, eu, personal, m-am săturat să mă urc la această tribună parlamentară și să aud schiaune, miaune și tot felul de injurii de la colegii mei, parlamentari ai PSD.

Dar asta este ceea ce puteți! Asta este ceea ce ne puteți da nouă, colegilor din PNL!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc că respingeți această inițiativă.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dîrzu Ioan.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, mă simt obligat să fac câteva specificații, vizavi de evenimentul de la Alba Iulia.

Din păcate, știm cu toții și ne dorim ca Anul Centenar să fie o unire a tuturor românilor. Dacă acest lucru se poate întâmpla, suntem și vom deveni o națiune fericită.

Avem de aniversat momente înălțătoare, iar ceea ce s-a întâmplat la Alba Iulia, unirea tuturor credințelor, respectiv 17 culte religioase au fost prezente la Alba Iulia, într-un moment solemn la care Armata Română și Jandarmeria a dat onorul - și vreau să vă enumăr doar puțin: în primul rând, administrația locală, administrația județeană, reprezentați ai Parlamentului, reprezentanții celor 17 culte religioase. Nu s-a dat onorul unei persoane anume!

Iar unirea tuturor credințelor, din punctul meu de vedere, cred că este un obiectiv major. Și să le aducem aminte celor vor să acumuleze doar capital politic, că unirea a făcut-o armata și credința, în principal, iar să-i aniversăm la Alba Iulia înseamnă un lucru deosebit!

Sunt mâhnit că în această sală...

Domnul Florin Iordache:

Reveniți la inițiativă, domnule deputat!

Domnul Ioan Dîrzu:

Sunt mâhnit că în această sală se află și colegi care nu vor ca Anul Centenar să fie unul pentru români, care nu vor ca unitatea să fie expresivă pentru toți românii și care vor să boicoteze, cu un interes personal și politic. Adică, ce vrea PNL? Ca Anul Centenar să fie unul dezastruos pentru România și să fie de vină PSD!

Nu vom fi de acord și facem tot ce ține de noi ca acest lucru să se întâmple, așa cum și-l doresc toți românii!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Eu vă mulțumesc.

Numai domnul Roman, drept la replică.

Au vorbit doi colegi de la Grupul PNL.

Vă rog.

Drept la replică, domnul Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi este un bun prilej să dovediți că ceea ce spuneți și faceți și, prin urmare, revin cu solicitarea de a nu da un vot de respingere istoriei Marii Uniri, pe care v-o propunem astăzi, prin acest proiect de lege.

Apreciez foarte mult, domnule deputat, contribuția minorității rome, dar, indiferent cât ar vorbi unii despre xenofobie sau despre alte lucruri, eu vreau să vă spun că era un lucru corect ca minoritatea romă să fie reprezentată de un om care nu este cercetat, arestat pentru un tun de 5 milioane de euro!

Vreau să vă rog să dați Centenarului importanța cuvenită!

Nu poți să vii, să obligi o gardă de onoare, care nu este a unui partid politic...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Drept la replică!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...este a Jandarmeriei, la ordin politic, în fața unui rege condamnat, cercetat, arestat și care fură!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Benga Tudor.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

În mod normal poate n-aș interveni la această dezbatere, dat fiindcă nu este neapărat zona mea de expertiză, dar se întâmplă să fi fost atât student de istorie, se întâmplă să fi fost atât student de studii balcanice și să știu că în partea aceasta de lume, a noastră, multe lucruri extrem de rele au pornit de la modul în care s-au interpretat și reinterpretat și rescris cărțile de istorie.

Printre temele recurente despre care eu am vorbit de la această tribună, este faptul că numeroși actori politici din scena noastră politică, în acest an, au ațâțat, pentru pur beneficiul politic, discursul naționalist și lucrurile acestea s-au întâmplat din ambele părți ale acestei săli.

Și problema este următoarea. Istoria, din păcate, depinde foarte mult de cine o scrie, și genul acesta de proiecte, în care nu spunem că nu este nevoie să aprofundăm momentul acela, nu spunem că nu este nevoie de perspective, dar tot modul în care este scris acest proiect de lege - cum să vă spun eu, această idee de a construi patriotismul, de sus în jos - este extrem de dăunătoare însăși ideii de patriotism sănătos, iar realitatea este că nu spunem că n-ar trebui să fim mândri de unde venim, nu spunem că n-ar trebui să ne cunoaștem istoria, dar, dincolo de lucrul acesta, maniera aceasta de a construi identități a creat o grămadă de probleme în partea aceasta de lume și a dus la o grămadă de războaie.

I-aș ruga pe colegii inițiatori să se gândească foarte bine la implicațiile pe termen lung a modului acesta de a ne raporta la istorie și la educație.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 21 septembrie 2018, 20:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro