Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.92/08-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 04-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2018

4. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!", inițiate de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.  

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moțiunii simple inițiate de 67 de deputați.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune? Nu e cazul.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă în felul următor:

Grupul PSD - 25 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - două minute; minoritățile naționale - 3 minute; deputații neafiliați - 3 minute. Avem un total de 56 de minute.

Dacă sunt obiecții? Dacă nu, vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Și supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul.

Cu 127 de voturi pentru, propunerile au fost aprobate.

Pentru început, o să dau cuvântul domnului deputat Bogdan- Iulian Huțucă, pentru citirea textului moțiunii simple.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Moțiune simplă

"Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!".

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru al finanțelor publice,

Au trecut mai bine de 4 luni de când ați fost învestit în funcția de ministru al finanțelor publice și ați ratat deja șansa de a demonstra că acțiunile dumneavoastră, atunci când erați doar senator și președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, nu au fost altceva decât exerciții de imagine în interiorul PSD.

Haideți să vă dăm numai câteva exemple. Ca senator, ați susținut amendamentul PNL, de a elimina aberanta supraacciză la carburanți, care a crescut prețurile la benzină și motorină cu peste un leu/litru și care a urcat inflația la peste 5,2%, cel mai mare nivel din ultimii 5 ani. Ca ministru, se pare că nu vreți să înțelegeți de ce au crescut prețurile, de ce transportatorii s-au întors la practica alimentării cu carburanți în statele vecine, unde carburanții sunt mai ieftini. Pentru explozia prețurilor de consum, v-a fost mai simplu să dați vina pe Mugur Isărescu, pe BNR, pe factori exogeni, pe extratereștri sau pe state paralele.

Vă aducem aminte, tot în calitate de senator, că v-ați raliat demersului PNL, de a împiedica măsura toxică a plății defalcate a TVA, din care Guvernul spera că aduce la buget miliarde de lei anual. Ca ministru, deși ați văzut cu ochii dumneavoastră că această măsură nu a adus niciun beneficiu la buget, nici nu a diminuat evaziunea fiscală, continuați să o mențineți, parcă pentru a pedepsi mediul de afaceri onest, căci numai agenții economici de bună-credință au fost afectați de această nouă măsură birocratică.

Tot parlamentar fiind, v-ați pliat alături de opoziția reprezentată de PNL, care s-a împotrivit introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la un milion de euro. Ca ministru, probabil dintr-o jenă față de cei care v-au ales în Parlament, ați ales să cârpiți Codul fiscal, pentru a crea o falsă impresie asupra faptului că impozitul pe venitul microîntreprinderilor poate fi opțional, condiționat.

Din păcate, incoerența dintre acțiunile dumneavoastră ca senator și cele în calitate de ministru consolidează ideea că diletantismul este atributul de bază al ministrului finanțelor publice din actualul Guvern.

Domnule ministru Teodorovici, nu vă reproșăm dumneavoastră aberația denumită "revoluție fiscală", pe care Guvernul PSD-ALDE nr. 2 a girat-o și a promovat-o ca panaceu la problemele economiei românești, chiar dacă și domnul Ionuț Mișa și domnul Mihai Tudose cunoșteau foarte bine că aceasta va face mai mult rău decât bine!

Dumneavoastră, în schimb, vă reproșăm faptul că, deși cunoașteți relele făcute de harababura fiscală a PSD-ALDE, v-ați pus personalitatea inestimabilă la umbră de eventuale critici publice și nu ați făcut absolut nimic pentru a elimina răul produs de aceste modificări fiscale. Mai mult, la cele 260 de modificări fiscale operate anul trecut, dumneavoastră ați arătat că puteți fi și mai harnic la capitolul instabilitate și cârpeală fiscală, operând peste 120 de modificări ale Codului fiscal, în numai 3 luni!

Domnule ministru, înainte de toate, ar fi bine să precizați aici, în fața Parlamentului, care v-a învestit în funcția de ministru, cine conduce de fapt Ministerul Finanțelor Publice? Dumneavoastră sau domnul Darius Vâlcov? Este o precizare extrem de importantă ca să știm dacă nu cumva ne adresăm unui ministru fără competențe în Guvern, iar frâiele politicii fiscale și bugetare sunt în cu totul altă parte.

Nu vrem să fim înțeleși greșit, dar la întâlnirile cu Banca Națională a României, la cele organizate cu sindicatele, pe anomaliile din salarizare, la discuțiile secrete cu administratorii de pensii private, în relația cu autoritățile europene sau în comisia specială pentru aderarea la moneda euro, domnul Darius Vâlcov a reprezentat Guvernul, ca decident pe probleme financiare, și nu dumneavoastră.

Observăm că nici măcar explicații pe situația dezastruoasă a bugetului nu mai sunteți lăsat să faceți, domnul Viorel Ștefan fiind pus să se umilească public și să găsească argumente care mai de care mai stupide. Nu cunoaștem motivul pentru care vi s-a luat cerneala din stiloul de ministru. Nu știm de ce domnul Liviu Dragnea nu are încredere în dumneavoastră, deoarece v-a lăsat fără mai multe competențe și v-a luat din subordine instituții importante. Ați pierdut până și competența de a mai emite acte normative, aceasta fiind trecută la Comisia Națională de Prognoză din subordinea doamnei Dăncilă, mai precis a domnului Dragnea.

Domnule ministru Teodorovici, nu puteți nega faptul că bugetul public a avut, după primele trei luni ale anului, probleme deosebit de grave. Veniturile din surse fiscale au ajuns la un minim istoric de 3,8% din produsul intern brut, procent pe care România nu l-a mai avut de 11 ani de zile. Nici după primele patru luni situația bugetară nu s-a îmbunătățit, așa cum susținea patetic domnul Viorel Ștefan. Veniturile fiscale au urcat la doar 5,2% din PIB, trendul menținându-se în jurul a 1,3% lunar. De asemenea, se prefigurează un al doilea an cu venituri totale sub 30% din PIB, deși v-ați asumat o țintă de venituri mult superioare, de aproape 32% din produsul intern brut.

Bugetul a ajuns să se alimenteze cu bani numai din fiscalitatea pusă pe muncă, pe salariile angajaților, din impozit pe salarii, contribuții sociale și contribuții de sănătate. Aproape jumătate din munca fiecărui angajat merge la buget.

Explicați de ce, cu o economie în creștere, problemele din buget sunt din ce în ce mai mari. Paradoxul este și mai mare dacă ne gândim că Guvernele PSD-ALDE au introdus supraacciza la carburanți, au mutat contribuțiile de la angajator la angajat, au crescut salariul minim, au crescut baza de impozitare, au scăzut la mai mult de jumătate fondurile pentru investiții. Poate ne explicați cum este posibil ca, în plină creștere economică, Guvernul să se împrumute pentru a plăti salarii și pensii. Unde a dispărut creșterea economică de 6,9%, de anul trecut, și cea prognozată, de 5%, anul acesta?

Domnule Teodorovici, sperăm că măcar Domnia Voastră veți înțelege că dacă ați fi dat drumul la investiții, atunci ați fi avut mai mulți bani la buget! Domnia Voastră, ca să dați bine în ochii UE, ați sacrificat, pentru al doilea an consecutiv, investițiile.

Cum poți să te lauzi că nu depășești pragul de 3% deficit bugetar, în plină creștere economică, sacrificând dezvoltarea țării, prin tăierea banilor pentru investiții? Nu trebuie să fii expert în finanțe publice ca să poți constata că în România nu se mai lucrează pe niciun șantier public și niciun proiect major de infrastructură nu a fost demarat.

Dacă ne uităm la statele dezvoltate din Uniunea Europeană, vom constata că majoritatea înregistrează excedente bugetare și fac investiții publice puternice ca să-și consolideze economiile naționale și să-și protejeze capitalurile autohtone, atunci când vor veni vremuri grele.

Din păcate, culegeți astăzi roadele politicilor fiscale păguboase implementate anul trecut. De pildă, deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2018 a ajuns la minus 6 miliarde lei, raportat la anii precedenți, cu care vă place să vă comparați, în care, după primele 4 luni ale anului, aveam excedent bugetar de peste 1,3 miliarde lei, în plus bani la buget.

Dacă doreați mai mulți bani la buget, ar fi fost util pentru dumneavoastră, domnule ministru, să o ajutați pe doamna ministru de la fonduri europene, care v-ar fi putut aduce la buget anul acesta peste 20 de miliarde de lei, prin efecte de multiplicare, dacă s-ar fi priceput. Cu banii de la Uniunea Europeană în buget ați fi avut bani și pentru pensii, și pentru salarii, și pentru investiții, și nu mai trebuia să furați banii de la Pilonul II de pensii.

Știm că vă veți apăra și că veți spune că situația bugetară s-a ameliorat în luna aprilie. Vă solicităm să abandonați tertipurile ieftine și să nu mai comparați anul 2018 cu anul 2017, un an care a fost dezastruos din punct de vedere fiscal-bugetar. Comparați situația bugetară pentru acest an cu prevederile Legii nr. 2/2018, adică cu ceea ce dumneavoastră ați programat pentru acest an. Românii nu mai pot fi înșelați cu scamatoriile ieftine pe care le utilizați în dezbaterea publică.

După primele 4 luni ale anului, veniturile bugetare au crescut cu doar 11,8% față de anul 2017, fiind tot mai departe de țintele programate prin Legea bugetului pe anul 2018. În același timp, cheltuielile au avansat cu peste 21,5%, deși încă nu s-au majorat, chiar și pentru o jumătate de an, pensiile, iar unele majorări salariale încă nu și-au produs impactul în buget.

Intrările de fonduri europene nerambursabile, altele decât subvențiile în agricultură, aproape nu există, asta pentru că România nici măcar nu a transmis ce proiecte vrea să facă. Când ați fost învestit, fără să vă oblige nimeni, v-ați angajat că veți aplica măsuri care să eficientizeze cheltuielile publice, în special cele cu privire la bunuri și servicii. Nu știm cum se face că exact această categorie de cheltuieli a crescut cu peste 12,7% de la începutul acestui an.

Observăm că dintr-o disperare tot mai mare, ați apăsat și mai tare pe grumazul companiilor de stat profitabile, luându-le în avans orice resursă financiară care ar fi trebuit să meargă în investiții. Cine își va asuma răspunderea dacă și alte companii, precum Transelectrica, vor ajunge din companii profitabile în companii care înregistrează pierderi?

Dacă ne uităm pe execuția bugetară, după primele 4 luni, nu putem să nu observăm că sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal au urcat la 26,26 miliarde lei, în creștere cu peste 20%. După cum știți, aceste sume nu includ decât parțial unele majorări salariale, operate începând cu luna martie, și nu includ nici alte beneficii care trebuie acordate angajaților. La un calcul aritmetic simplu, plafonul bugetar pe care dumneavoastră l-ați propus, de 81,1 miliarde lei, pentru cheltuieli de personal în anul 2018, va fi depășit. Cum veți proceda anul acesta? Veți concedia angajați din sectorul public sau veți extinde plafonul de cheltuieli de personal, luând bani de la investiții și de la Pilonul II?

Chiar aveți de gând să puneți cetățenii să-și plătească salariile și pensiile din banii acumulați în conturile individuale din Pilonul II?

Spuneți oamenilor ce aveți în intenție să faceți, pentru că în Programul de guvernare curgea numai lapte și miere!

Domnule ministru, vă solicităm să nu vă mai prefaceți că nu știți, că nu pricepeți, că nu cunoașteți că Guvernul urmărește să elimine pensiile obligatorii administrate privat! Pseudosimulările pe care le tot invocați că se fac sau că se vor face la Ministerul Finanțelor nu urmăresc varianta cea mai bună pentru sustenabilitatea în viitor a pensiilor, ci modul în care reușiți să peticiți mai repede bugetul, care arată ca un șvaițer.

Știm că nu sunteți nici ministrul muncii, nici prim-ministrul, ca să vă atribuim competențe în domeniul pensiilor. Cu toate acestea, știm cu toții că banii pentru pensii, pentru ca acestea să poată fi plătite, trebuie să existe în buget, lună de lună. La capitolul buget, Ministerul Finanțelor este șeful. Și dacă nu ați fi avut nicio competență, colegii dumneavoastră de Guvern tot ar fi dat vina pe ministerul de finanțe!

Ar fi bine să nu uitați că, atunci când Legea salarizării a generat scăderi de salarii pentru mii de salariați, doamna Olguța Vasilescu v-a arătat cu degetul, spunând că nu Domnia Sa face politica fiscală a țării, că ea a mărit salariile, dar Ministerul Finanțelor Publice este vinovat pentru că acestea au scăzut.

Nici ministrul de la Administrație nu-și asumă faptul că ați luat banii de investiții de la toate primăriile din țară și arată cu degetul tot spre dumneavoastră! Ați dus administrațiile publice într-o subfinanțare cruntă, ca să le faceți dependente de Guvern, adică ne-ați întors în timp, în anii 1990, când banii ajungeau în țară doar pe baza carnetului de partid.

Așadar, oricât ați nega și manipula, bugetul, care stă în responsabilitatea dumneavoastră, nu mai are bani pentru plata pensiilor și a salariilor pentru tot anul 2018. Nu are resurse nici pentru majorarea punctului de pensie, chiar de la 1 iulie 2018, deși pensiile trebuiau majorate, potrivit legii, de la 1 ianuarie 2018. Ați confiscat jumătate din această majorare, iar pensionarii știu acest lucru și sunt extrem de nemulțumiți pentru faptul că au fost înșelați.

Să sperăm că nu veți spune, la fel ca și colegii dumneavoastră de partid, că cei de la Bruxelles nu sunt corect informați! Știți bine că pe oficialii de la Comisia Europeană nu-i puteți păcăli ca pe români, sursele lor fiind tocmai din interiorul ministerului pe care îl conduceți.

Documentele oficiale transmise de Comisia Europeană sunt publice. Și vă cităm din ele: "Guvernul intenționează să anuleze reforma sistemului de pensii introdusă în anul 2008, prin care s-a introdus Pilonul II de pensii. Autoritățile au redus deja, în bugetul pentru anul 2018, contribuțiile sociale transferate la Pilonul II (...). Guvernul intenționează să facă opțională contribuția la Pilonul II de pensii".

Pentru binele românilor, pentru început ar fi necesar să spuneți adevărul: voi, actualul Guvern al României, ați băgat țara în insolvență!

Domnule ministru, sperând că nu veți citi din foi "servite", ca doamna Viorica-Vasilica Dăncilă, că veți da dovadă de respect față de instituția Parlamentului, vă solicităm să răspundeți onest la următoarele întrebări:

Unde ar fi ajuns deficitul bugetar în anul 2018 dacă nu ați fi ciuntit contribuțiile angajaților de la Pilonul II, încă de la 1 ianuarie 2018, reducându-le de la 6% la 3,75%? Fără să furați banii a 7 milioane de români, economisiți la pensiile din Pilonul II, veți putea plăti pensiile și salariile până la finalul anului?

Arătați-ne și nouă cum poate avea Pilonul I randamente, atâta vreme cât banii reținuți din salariul angajatului pleacă astăzi în plata pensiei actualilor pensionari? Unde face Pilonul I randamente? În tolba poștașului?

Veți da investițiilor publice toți banii programați prin Legea bugetului de stat? Sau veți proceda la fel ca anul trecut, când, la cele două rectificări bugetare, s-au luat jumătate din banii alocați lucrărilor de infrastructură, pentru a petici bugetul?

În condițiile în care România se află într-o criză fără precedent a investițiilor publice, de ce considerați că înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții este o soluție mai eficientă decât absorbția tuturor fondurilor europene puse la dispoziția României de Comisia Europeană?

În același sens, pentru că bănuim că știți cum funcționează parteneriatele public-private, vă solicităm să ne spuneți cât ne costă pe noi, românii, autostrăzile și spitalele construite în parteneriat public-privat, de la bugetul de stat al României? Mai mult decât atât, de unde veți avea bani pentru aceste parteneriate la rectificarea bugetară? Ce capitole de cheltuieli vor fi afectate negativ?

În condițiile în care vă raportați la anul 2016, ca la un an de dezastru bugetar, vă solicităm să precizați cine era ministrul finanțelor care a întocmit, în anul 2015, bugetul pentru anul 2016? Nu erați cumva chiar dumneavoastră? În condițiile în care ați identificat că cea mai mare problemă a bugetului este colectarea în zona marilor contribuabili, cum de ați acceptat să fie pus șef peste ANAF chiar șeful de la direcția de mari contribuabili, adică domnul Ionuț Mișa? Este domnul Ionuț Mișa chiar mentorul dumneavoastră, atâta vreme cât Domnia Sa a fost primul care a propus furtul din banii strânși la Pilonul II?

Domnule ministru Teodorovici, chiar dacă Institutul Național de Statistică nu este o instituție independentă, ci o anexă a guvernanților, nu a putut ascunde faptul că produsul intern brut pe primul trimestru din anul 2018 a stagnat, rămânând la aceeași valoare din ultimele trei luni ale anului 2017. De asemenea, știți la fel de bine ca noi că evoluțiile economice trebuie să îngrijoreze: consumul a obosit, exporturile nu țin ritmul cu importurile, investițiile sunt la minime istorice, iar comenzile din industrie au încetinit în aprilie.

De asemenea, după 17 luni de guvernare, PSD-ALDE a distrus toate echilibrele economice construite cu greu în ultimii zece ani, fără să crească standardul de viață al populației și fără să construiască măcar un drum nou, o școală nouă, un spital modern.

Partidul Național Liberal nu v-a invitat nici la o competiție de frumusețe, nici la un exercițiu de "imagine", ci ca să vă solicite următoarele:

Opriți orice demers de anulare, suspendare sau naționalizare a pensiilor din Pilonul II. Nu furați dreptul la o pensie decentă pentru 7 milioane de români. Nu trădați generația de vârstă din care faceți parte!

Deblocați investițiile publice! În 17 luni de guvernare sau, mai bine spus, din anul 2012, de când ați revenit la guvernare, nu ați demarat niciun proiect major de investiții! Rezolvați problema bugetului aducând banii europeni gratuiți. Aveți experiență, ca fost ministru al fondurilor europene, și știți că se pot aduce zeci de miliarde la buget, dacă se vrea. Dacă va fi nevoie, faceți chiar și meditații cu doamna Plumb, căci se vede clar că Domnia Sa nu se pricepe deloc!

Eliminați supraacciza și veți avea surpriza că veți avea mai mulți bani la buget! Eliminați absurditatea de Split TVA, care a lovit în cei onești și i-a mângâiat pe umăr pe evazioniști!

Nu vă raliați demersului de constituire a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, pentru a gira un demers cu interese economice ascunse!

Dați-1 afară pe domnul Darius Vâlcov din minister și amintiți-vă promisiunile făcute ca senator!

Mulțumim. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici (ministrul finanțelor publice):

Sunt convins că veți fi mult mai mulțumiți dacă voi da citire gândurilor așternute pe bucățile de hârtie, decât să vă dau eu reacția directă și așa cum aș dori eu să o fac, vizavi de textul moțiunii și chiar vizavi de unii semnatari ai moțiunii, despre al căror istoric știu foarte multe și pot spune foarte multe, vizavi de modul în care administrația publică din România a ajuns să fie astăzi. Dar cu altă ocazie. Și, la următoarea moțiune, vă propun acest lucru.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

"Un om de stat precum și o politică de stat stau pururi deasupra partidelor, încât idealul unui om de partid e opus acelui om de stat", scria cândva cel mai mare poet și gazetar român, Mihai Eminescu.

Stimați colegi,

Finanțele țării sunt un subiect mult prea important pentru a fi tratat într-o manieră atât de neprofesionistă și superficială, pe de o parte, și atât de lipsită de eleganță și maturitate, ca ton, pe de altă parte, precum în această moțiune.

Așa cum, în mod surprinzător, chiar în textul moțiunii se recunoaște, întotdeauna am luat poziție și am acționat în problemele de finanțe publice, și nu numai, cu bună-credință, transparent și asumat, pe baza unei analize temeinice, cu imparțialitate și doar în slujba statului român și a cetățenilor României, la fel voi face și astăzi.

Și, cu acest gând, aș dori să încep prin a le adresa colegilor mei liberali un sincer la mulți ani pentru recenta aniversare a celor 143 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal și a adevăratului curent liberal românesc, care a fost clădit de politicieni de o reală valoare, care puneau mai presus de interesele individuale idealurile naționale ale României și ale românilor.

Ar fi fost de așteptat ca un partid istoric cum este Partidul Național Liberal să continue, prin oamenii care îl reprezintă, ideile, reformele, convingerile și idealurile cu profunde rădăcini naționaliste ale acelora care au pus bazele acestui curent politic în țara noastră.

Și, totuși, mă bucur că și în PNL de azi, cu atât mai mult cu cât este un partid aflat în opoziție, se regăsesc mulți colegi, adevărați specialiști, de o certă valoare, a căror prietenie mă onorează. Oameni fără orgolii deșarte și complet neproductive, care înțeleg că idealurile comune se pot clădi împreună.

Cu toate acestea, probabil că vocea lor nu contează, iar conducerea PNL alege din nou spectacolul, în locul demersurilor constructive.

Dar nu privesc nici măcar cu surprindere inițiativa dumneavoastră, stimați colegi liberali, dacă pot numi astfel acest demers lipsit de substanță și profesionalism. Cu atât mai mult cu cât am mai trecut prin alte două moțiuni, în calitatea mea de ministru al fondurilor europene și în primul mandat de ministru al finanțelor publice.

Ambele mi-au oferit ocazia de a prezenta în fața Parlamentului cele mai importante realizări, măsurile pe care le-am adoptat, soluțiile pe care le-am propus.

Toate - remarcate și apreciate, la acel moment, de partenerii sociali, de mediul de afaceri, de reprezentanții autorităților locale și chiar de partenerii externi.

Toate - dovedite ulterior prin rezultate pozitive în economie.

Dar, din păcate, neînțelese sau neacceptate, cu vădită rea-voință de unii dintre membrii opoziției.

Acum, cu ocazia celei de-a treia moțiuni, am totuși un regret. Acela că partidul căruia îi aparțin nu a considerat oportun ca într-un moment foarte dificil pentru această țară, probabil una dintre cele mai nefaste perioade ale guvernării ei postdecembriste, aceea din anul 2016, a bine cunoscutului Guvern zero, să utilizeze, cu eficiența și profesionalismul dovedite în atâtea ocazii, acest instrument, moțiunea, pentru a preveni căderea atât de adâncă pe panta nepăsării și a incompetenței profesionale, politice și decizionale.

Dacă anterior au încercat să sensibilizeze Parlamentul României și implicit pe alegători, cu povești ce ne aminteau de copilăria petrecută la gura sobei, acum, doamna Turcan depășește cu puțin stadiul poveștilor de adormit copiii și trece în registrul argumentelor grave, care fac apel la viitorul nostru de pensionari. Apreciez totuși că este un progres, dacă nu în calitatea argumentelor, măcar în plan stilistic.

Fără a insista pe tonul moțiunii, aș menționa un singur lucru. Moțiunea îmi atribuie luări de poziție și acțiuni care au însemnat profesionalism și nepărtinire, fără interese meschine, indiferent de context.

Nu credeam că lupta politică poate schimonosi într-atât judecata umană, încât acest comportament să fie interpretat, în aceeași moțiune, ca diletantism sau exercițiu de imagine. Este exact opusul.

Din păcate, a face un text de moțiune care încearcă să suplinească lipsa de pregătire, cu un ton strident și imatur, este ceea ce poate fi numit, pe bună dreptate, și, din păcate, diletantism și exercițiu de imagine.

Ar fi bine, pentru noi toți, pentru generațiile următoare, să depășim acest diletantism păgubos și politicianism ieftin de imagine.

Vă cer permisiunea, dragi colegi, să mai fac o observație. O observație care ține de substanța democrației - respectul, printre altele, respectul față de instituțiile reprezentative ale democrației.

Moțiunea cuprinde expresia "doar senator și președinte al Comisiei pentru buget, finanțe". Acest "doar" spune multe despre respectul semnatarilor, pentru instituția parlamentară.

În același registru, moțiunea adresează ministrului finanțelor și întrebări care nu țin de aria de acțiune a ministerului pe care îl conduce. Această lipsă de cunoaștere trădează probabil aceeași lipsă de respect și față de instituția Executivului, ca și față de cea parlamentară. Și vă întreb, cui aparține de fapt diletantismul? Cine urmărește, mai precis, un exercițiu de imagine?

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Niciodată nu mi-am permis, în special în documente sau poziții oficiale, să iau în derâdere sau să minimalizez importanța vreuneia dintre funcțiile publice în care am fost învestit.

Întotdeauna am înțeles să tratez cu responsabilitate și să nu îmi permit să fac, în special de la tribuna solemnă a Parlamentului, forul legislativ suprem al unei țări europene, afirmații de natură să denigreze și să aducă atingere în orice fel funcției pe care am reprezentat-o.

Nu m-aș fi gândit că poveștile nemuritoare citite în copilărie ar putea să ajungă vreodată sursă de inspirație pentru colegi, în Parlament, care, incapabili de a înțelege măsurile și deciziile pe care le-am susținut în domeniul fiscal-bugetar sau - și aici aș vrea să nu am dreptate - cu rea-voință sau mânați de interese personale, partinice sau de altă natură, doresc să oprească cu orice preț evoluția spre bunăstare a poporului român și implicit a celor care i-au votat.

Stimați colegi,

Țin să precizez, cu această ocazie, că intenția autorilor acestei moțiuni - pentru că nu o cred capabilă, singură, pe doamna Turcan, de atâta creativitate literară - de a mă asocia cu vreun demers al PNL. Este una, cel puțin, forțată, având în vedere că întotdeauna m-am situat de partea unei idei, a unei măsuri sau a unei decizii care era de natură să producă un efect pozitiv pentru economia României și, implicit, pentru cetățenii săi.

Astfel, întotdeauna, din poziția mea în Parlament, am susținut nu persoane, nu partide, ci idei și obiective în slujba statului și a cetățeanului român.

Doamnelor și domnilor deputați,

În continuare, cu respect pentru timpul și atenția celor pe care românii i-au votat în Parlamentul României, voi trece în revistă subiectele pertinente pentru ministerul pe care îl conduc, cu răspunsuri clare la fiecare dintre acestea. Va reieși fără echivoc cât de voit nedocumentate, nejustificate și slab pregătite sunt sau nu aceste puncte din moțiune.

Stimați colegi,

Cred că este timpul să răspundem cu date, cu cifre și cu informații corecte în fața unor acuzații tendențioase și nefondate.

Din lipsă de imaginație - sau poate îmi spuneți dumneavoastră cum să o denumesc - se încearcă asocierea acțiunilor mele cu PNL. De exemplu, respingerea introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la plafonul de un milion de euro. Dar este exact ceea ce am susținut și promovat la Comisia pentru buget, finanțe - amendamentul la Ordonanța de urgență la Codul fiscal, pentru introducerea posibilității de a opta cu privire la impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro și capital social de cel puțin 45.000 RON.

Ca urmare a introducerii acestei măsuri, microîntreprinderile care optează pentru plata impozitului pe profit aplică, pe de o parte, regimul deducerilor, prevăzut în cazul proiectelor de impozit pe profit, iar pe de altă parte beneficiază de facilitățile privind scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit.

Și cred că acesta este doar unul dintre exemplele concludente că statul trebuie să lase la dispoziția mediului de afaceri deciziile cu privire la măsurile care trebuie promovate pentru susținerea economiei.

Vorbind apoi despre modificările aduse Codului fiscal, în anul 2018. Colegii de la PNL omit să spună că aceste modificări au fost efectuate pentru simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, diminuarea costurilor de administrare și digitalizarea serviciilor, pentru despovărarea oamenilor, pentru a le economisi timpul și pentru a le ușura viața.

Din păcate, remarc lipsa totală a referirilor la oportunitatea acestor modificări, cu atât mai mult cu cât o mare parte dintre măsurile reclamate în moțiune au fost solicitate de mediul de afaceri.

Le recomand distinșilor colegi semnatari să discute mai mult cu alegătorii, pentru a înțelege cu ce se confruntă aceștia zi de zi.

Prin modificările aduse, s-au avut în vedere: îmbunătățirea conformării voluntare a contribuabililor privind obligațiile declarative și de plată; posibilitatea achitării de către aceștia a obligațiilor fiscale, în funcție de resursele financiare proprii, fără să fie constrânși de plata unor obligații accesorii generate de neachitarea la anumite termene scadente; susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor; eliminarea unor disfuncționalități, un exemplu fiind asigurarea condițiilor necesare pentru ca salariile nete ale angajaților scutiți de la plata impozitului pe venit să nu fie diminuate începând cu 1 ianuarie 2018 - persoane încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, persoane care desfășoară activități în domeniul creării de programe pentru calculator, în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, precum și cele care desfășoară activități cu caracter sezonier.

Dacă o parte dintre colegii noștri din Parlament numesc "cârpeală" recentele modificări aduse Codului fiscal, țin să precizez că voi susține fără reținere orice modificare a Codului fiscal sau a Codului de procedură fiscală, zi de zi, dacă va fi nevoie, atât timp cât prin aceste modificări se poate aduce o îmbunătățire, o eficientizare sau o relaxare în domeniul fiscalității.

Ne plângem cu toții de birocrația excesivă și de lipsa serviciilor online. Este de neiertat că o moțiune în Parlamentul României vine să critice tocmai astfel de măsuri, prin argumentul incredibil că măsurile benefice sunt în număr mult prea mare, aceasta fără a face vreo referire la conținutul lor, lucruri cu care este clar că până și autorii moțiunii sunt, de voie, de nevoie, de acord, din moment ce nu găsesc motiv pentru a le critica în vreun fel.

Atunci când ceva trebuie simplificat, când ceva trebuie eliminat, când viața oamenilor și a companiilor poate fi făcută mai ușoară, mai simplă și mai bună, dumneavoastră ce faceți?

Eu am luat și iau acele măsuri care se impun și pe care le-ați susținut cu toții, de fapt. Sper doar ca interesele înguste și mărunte de partid sau de altă natură să nu vă orbească sau să vă împiedice a le înțelege, a aprecia și sprijini măsurile bune pentru oameni, doar pentru că sunt propuse și puse în practică de membrii unei alte formațiuni politice.

Chiar mi-am propus ca în luna iunie a acestui an să inițiez o campanie amplă de evaluare a celor două coduri - Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, articol cu articol, alături de toți colegii din Senat, din Camera Deputaților, din comisiile parlamentare de specialitate și de toți actorii și structurile sau organizațiile reprezentative pentru mediul economic, pentru ca, până în toamnă, să venim cu un pachet legislativ nou, modern, ușor de înțeles și de aplicat.

Mai mult, doresc să venim cu o nouă inițiativă legislativă care să elimine eventualele abuzuri ale oricărei guvernări. Cum? Printr-o prevedere clară, în baza căreia modificările asupra celor două coduri să poată fi delimitate din punctul de vedere al competențelor. Doar Parlamentul să aibă dreptul de a adăuga, iar Guvernul să se limiteze la măsurile de simplificare și eficientizare.

Fac apel pe această cale la experiența tuturor colegilor din Parlament, inclusiv a autorilor acestei moțiuni, să facă dovada adevăratei responsabilități politice și să vină cu propuneri, măcar în domeniile de competență, dacă acestea există, și să lase deoparte plăcerea jocului asociativ de cuvinte, menit a crea doar circ pe scena politică a României.

Poate ar fi fost util să discutăm despre combaterea evaziunii fiscale - o temă de mare interes atât pentru mediul de afaceri, care își dorește o concurență loială în piață, cât și pentru mediul politic, indiferent dacă este vorba despre putere sau opoziție.

Noi, Guvernul României, am făcut deja primii pași în această direcție. Iar Memorandumul adresează într-un mod pragmatic și hotărât problema fraudei și a evaziunii, ținând seama de faptul că aceasta limitează capacitatea unui stat de a colecta venituri și de a-și pune în aplicare politica economică, denaturează concurența între întreprinderi și erodează condițiile corecte și echitabile în piață, în detrimentul tuturor contribuabililor.

Se impune adoptarea unor măsuri urgente până la sfârșitul anului 2018, care să limiteze acest fenomen.

România are nevoie de refacerea conceptuală a legislației penale în domeniul fiscal - Legea evaziunii, Codul penal, Codul de procedură penală -, pentru îndeplinirea interesului general, de recuperare a creanțelor statului. Iar ca acest demers să aibă succes, este nevoie de profesionalism, responsabilitate și consens politic.

Deficitul bugetar reprezintă un alt subiect tratat de colegii de la PNL, cu superficialitate și fără analiză aprofundată a datelor.

Deficitul înregistrat în primul trimestru, calculat ca diferența dintre veniturile și cheltuielile totale, în sumă de 4,46 de miliarde lei, se situează sub nivelul programat pentru primul trimestru - nivelul prognozat la 8,96 miliarde lei - și nu reprezintă o surpriză pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru investitori, în datoria publică sau în alte instrumente.

Guvernele anterioare erau criticate pentru că făceau deficitul în luna decembrie și că acest tip de execuție bugetară, în care deficitul se formează în ultimele luni, nu este unul benefic. Acum primim critici pentru că avem o execuție unitară a bugetului - deficitul, la 4 luni, este de 0,65% din PIB, este unul normal pentru această perioadă, în condițiile unei execuții bugetare echilibrate.

Mai mult, aș vrea să vă reamintesc că anul 2015 s-a încheiat cu un deficit structural de - 0,2% din PIB, minim istoric înregistrat...

Știți, când mă uit la dumneavoastră, cu scuzele de rigoare, dacă îmi permiteți, sunteți și tânără și membru liberal... (I se adresează unei doamne deputat de la PNL. Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule ministru, vă rog să nu dialogați cu sala...

 

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Știu...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule ministru... (Vociferări.)

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

N-am cerut decât să fie puțin mai atentă, că poate învață și acum. (Vociferări.)

Revin.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule ministru, vă rog să nu dialogați cu sala.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Mă scuzați, doamnă președinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Mai mult, aș vrea să vă reamintesc că anul 2015 - repet, pentru că s-a întrerupt textul - s-a încheiat cu un deficit structural de 0,2% din PIB, minim istoric înregistrat de România, menționat de Comisia Europeană în Raportul din primăvară, în 2018.

În timp ce în anul 2017, pe baza datelor de execuție din anul 2016, Comisia Europeană a declanșat procedura de deviație semnificativă de la obiectivul pe termen mediu, ținând cont că deficitul structural în anul 2016 a crescut la -2,1% din PIB, de 10 ori mai mare, cu 1,1 puncte procentuale mai mult față de obiectivul bugetar pe termen mediu, care era de -1%. (Vociferări.)

Vă întreb din nou, cui aparține de fapt diletantismul? Cine urmărește, mai precis, un exercițiu de imagine? (Vociferări.)

Referitor la afirmațiile privind execuția și venitul pe primele patru luni ale anului 2018, comparativ cu programul anual, cât și cu realizările anului anterior, eu vă invit la un concurs, nu de frumusețe, ci de cifre.

La finele lunii aprilie, comparativ cu programul anual, încasările bugetului general consolidat se situează la un nivel de 31,1%, în timp ce cheltuielile sunt de 30,4%, deficitul fiind de 22,5% din nivelul prognozat pentru anul 2018.

Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări, + 33,6%, creștere care se reflectă și în reducerea la jumătate a deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, la 2,03 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie 2018, față de 4,5 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie 2017.

Veniturile din accize au fost cu 14,7% mai mari, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Au intrat în economie aproximativ 5 miliarde de lei, reprezentând sume de la Uniunea Europeană, în contul plăților efectuate, aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile.

Începând cu luna aprilie, în cheltuielile de personal sunt reflectate și creșterile salariale acordate de la 1 martie 2018, în sectorul de sănătate și în educație.

Cheltuielile de investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanțate din surse interne și externe, au fost de 5,9 miliarde lei, de două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

Mai mult, veniturile colectate de ANAF au înregistrat un grad de realizare de 101,1% din programul veniturilor pe primele 4 luni ale anului 2018, respectiv s-au încasat 75,58 miliarde de lei, mai mult cu 804,1 milioane de lei, față de programul stabilit, de 74,77 miliarde de lei.

Astfel, față de perioada similară a anului 2017, au fost colectate venituri cu 12,4% mai mari, ceea ce înseamnă un plus de peste 8 miliarde de lei.

În ceea ce privește eficiența măsurii de transfer a contribuțiilor de asigurări sociale în sarcina angajaților, vreau să subliniez faptul că punerea ei în aplicare a influențat major nivelul colectării contribuțiilor de asigurări sociale, volumul încasărilor din primele 4 luni din 2018 fiind cu 26,85% superior perioadei similare din 2017.

Spuneți că produsul intern brut a stagnat. Eu vă dau din nou cifre și vă rog chiar să le notați și să le analizați.

În primul trimestru din 2018, față de același trimestru din anul 2017, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 4% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Creșterea PIB-ului a fost susținută și de evoluția industriei.

Media primului trimestru al anului 2018, aferentă producției industriale, este superioară celei din trimestrul I, 2017. Comenzile noi din industria prelucrătoare, per total, pe piața internă și piața externă, au crescut în primul trimestru din 2018 cu 15,8%, comparativ cu trimestrul I din 2017.

Cifra de afaceri din industrie, per total, piață internă și piață externă, în termeni nominali, a crescut în primul trimestru, 2018, cu 13,7%, comparativ cu trimestrul I, 2017.

În primul trimestru din 2018, comerțul cu amănuntul a crescut cu 6,4%, comparativ cu anul anterior, iar comerțul cu ridicata a crescut cu 6,8%, comparativ cu anul 2017.

Despre accize. Nivelul accizelor pentru carburanți a fost majorat cu câte 0,16 lei/l, în două etape, în anul 2017. Aceste ajustări de accize s-au făcut după o analiză atentă a prețurilor din celelalte țări membre ale UE. Atât ponderea taxelor în prețul la pompă, cât și prețul la pompă sunt în continuare sub media europeană.

Ceea ce le scapă autorilor moțiunii este că principalul factor care afectează prețul la pompă a fost creșterea cotației barilului de petrol, care a atins cel mai înalt nivel al ultimilor 3 ani.

Referitor la transportatorii transfrontalieri de mărfuri și persoane, vă precizez că, în scopul menținerii competitivității acestora, prin Ordonanța de urgență nr. 25/2018, s-a instituit un nivel al accizelor diferențiat, diminuat, pentru motorina utilizată drept carburant în transportul rutier de mărfuri și de persoane, iar sumele reprezentând diferența dintre nivelul standard și nivelul redus al accizelor se restituie operatorilor economici licențiați în Uniunea Europeană.

Conform datelor Băncii Naționale a României, evoluția inflației pe primele 4 luni ale anului a fost determinată, în principal, de prețurile administrate la energia electrică și gaze, prețurile volatile la unele alimente, componentă structurală a inflației, precum și alți factori, cum ar fi cursul de schimb.

În ansamblu, șocul de ofertă a determinat mai mult de jumătate din creșterea inflației.

Prețul combustibililor, ca parte a prețurilor volatile, a avut o contribuție minoră, și chiar și aceasta s-a datorat evoluției prețului petrolului pe plan internațional.

Empiric, o creștere a prețului barilului cu 10% are un impact de circa 0,2% asupra inflației.

Acest subiect este atât de evident, faptic și matematic, încât este inexplicabilă prezența sa în textul moțiunii, chiar presupunând o mare doză de părtinire și superficialitate în cunoașterea principiilor economice fundamentale.

Se afirmă că plata defalcată a TVA pedepsește mediul de afaceri onest. Această afirmație este exact opusul realității și denotă o gravă lipsă de actualizare a informațiilor legislative de care dispun autorii moțiunii.

Aplicarea acestui mecanism a fost limitată prin Legea nr. 275/2018 doar persoanelor care înregistrează obligații fiscale restante, reprezentând TVA peste un anumit plafon sau care se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Adăugați apoi, în mod alarmist, tendențios și cu intenția de a provoca opinia publică sau piața, că Guvernul se împrumută pentru a plăti pensii și salarii.

Puteți să eliminați și această falsă problemă de pe lista dumneavoastră. Vă invit să consultați datele publicate de Eurostat în Comunicatul său nr. 69/2018. Veți constata că, la finele anului 2017, România, cu un nivel al datoriei guvernamentale în PIB de 35%, s-a situat pe locul 5 între statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, fiind mult sub media datoriei publice guvernamentale pentru zona euro, unde era de 86,7% din PIB, dar și sub media datoriei guvernamentale pentru UE 28, unde era de 81,6% din PIB.

Față de anul 2016, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, de la 37,4% la 35% în 2017. Datoria guvernamentală a scăzut, nu a crescut.

Poate că și colegii de la Comisia Europeană fac exerciții de diletantism?!

Și dacă tot discutăm despre pensii, referitor la problematica Pilonului II, atât de discutată și disputată în ultima perioadă, doresc să fac doar două precizări.

În primul rând, nu se pune problema unei naționalizări. Eu am spus că este firesc să existe o analiză, după aproximativ 10 ani de funcționare a acestui mecanism, că vom ieși public, în perioada iunie-iulie, pentru a prezenta românilor rezultatele acesteia.

Prin urmare, orice speculație nu face decât să creeze suspiciuni neîntemeiate, dovedind diletantismul și reaua-credință a acelora care răspândesc astfel de idei.

În al doilea rând, ca cetățean al României, ca membru al unui partid de stânga și, nu în ultimul rând sau poate tocmai din acest motiv, ca ministru de finanțe al României, într-un Guvern PSD, nu voi pune vreodată în balanță deficitul bugetar cu veniturile românilor, fie că vorbim aici despre salarii sau pensii. Niciodată!

În ceea ce privește Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, tot colegii de la Eurostat sunt cei care ne sprijină cu înființarea acestuia, pentru a crea un vehicul de investiții financiare în acțiuni, în proiecte și companii profitabile - segment neacoperit în prezent de piața financiară din România, care, pe de o parte, să aibă un rol de multiplicator în economie, pentru o dezvoltare sustenabilă și, pe de altă parte, să mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real și proiecte profitabile.

Modalitatea de structurare a acestui fond este cea discutată tehnic și agreată apoi cu Comisia Europeană, și nu o versiune impusă de vreun partid anume.

Astfel, vorbim din nou despre dezinformare, în detrimentul realizării investițiilor publice de care România are atâta nevoie. Și investiții pe care noi chiar le promovăm prin: reforme în domeniul achizițiilor publice, care vizează simplificarea legislației și reducerea controalelor sau a contestațiilor excesive; realizarea de proiecte în parteneriat public-privat, opțiune de finanțare care, după cum ar trebui să se știe, este complementară realizării proiectelor de investiții cu fonduri europene și nu concurentă; și, nu în ultimul rând, prin utilizarea banilor europeni.

Și țin să vin din nou cu cifre și să vă spun că pentru perioada de programare financiară 2014-2020, în ceea ce privește Fondurile Europene Structurale și de Investiții, fără fondurile destinate Politicii Agricole Comune, au fost primite sume de la Comisia Europeană în valoare totală de 2,67 miliarde euro.

Doamnelor și domnilor deputați,

Lipsa de profesionalism a doamnei Turcan este dublată, probabil, tot la sugestia actualei conduceri a PNL, cum a fost și în cazul numirii ca lider de grup a doamnei Turcan, de tehnocrația fostului economist șef al ING, dat afară în urma atacului speculativ pe leu din 2008, și pe care nicio instituție bancară din România și nu numai nu l-ar mai angaja vreodată și care s-a făcut remarcat în ultimii ani prin critici dure, dar nefundamentate și pe argumente economice profesioniste, la adresa Băncii Naționale a României și a guvernatorului Mugur Isărescu.

Cel care l-a înlocuit pe domnul Daniel Zamfir la conducerea Comisiei economice, industrii și servicii din Senat găsește de cuviință să mintă cu nerușinare în spațiul public și să-și manifeste nemulțumirile, frustrările, opiniile și, din păcate, chiar și ideile, în principal pe contul de Facebook al Domniei Sale, fiind conștient de lipsa de substanță a acestora, și prea puțin în Parlamentul României, sub forma unor propuneri legislative, fiindu-i teamă că nu are argumente pentru a le susține, spre ușurarea colegilor de partid, că nu sunt obligați să semneze inițiative legislative aberante și care fac de rușine adevăratul liberalism.

Totuși, să fim optimiști. Dacă doamna Turcan și-a amintit anumite lucruri, într-un final, poate și acest domn, într-un final, își va aduce aminte că este român și că nimic nu poate justifica acțiunile întreprinse în detrimentul propriului popor.

Vă întreb, din nou, cum să considerăm acest demers? O dovadă de responsabilitate și maturitate politică? O dovadă de profesionalism, de competență, sau un simplu exercițiu de imagine și nici acesta realizat cu profesionalism?

Autorii celei de-a treia moțiuni, care îmi este adresată, au găsit de cuviință să încerce împroșcarea cu noroi și în direcția altor colegi și în direcția Băncii Naționale a României, una dintre instituțiile respectabile ale acestei țări. Toate declarațiile mele au fost clare și echidistante față de această instituție, inclusiv față de conducerea acesteia. Mai mult, consider că între Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României există o relație instituțională normală, bazată pe profesionalismul angajaților și pe încrederea că atât ministrul finanțelor, cât și guvernatorul BNR merg astăzi în aceeași direcție, existând un dialog constant, fără interferențe sau ingerințe ale unei instituții în activitatea celeilalte.

Am fost întrebat și în legătură cu rolul și activitatea domnului Ionuț Mișa. Dacă, în calitatea sa de ministru al finanțelor publice, a fost aprig contestat, mă aștept ca din poziția pe care o deține în prezent și ținând cont că singur și-a propus anul trecut o serie de ținte destul de curajoase pentru anul în curs, încearcă să-și îndeplinească planul de încasări la bugetul de stat. Mai mult, consider că a înțeles care sunt pârghiile necesare pentru adoptarea celor mai bune măsuri în vederea creșterii nivelului de colectare a ANAF.

Înțeleg apoi că îmi recomandați să am o colaborarea strânsă nu numai cu ministrul fondurilor europene, cât și cu ceilalți colegi din arcul guvernamental, lucru despre care vă asigur că, în calitatea de ministru al finanțelor publice, nu doar că-l practic zi de zi, ci reprezintă și o atribuție legală a fiecărui ministru care înțelege să dea dovadă de responsabilitate în exercitarea funcției.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Dând dovadă de maturitate politică, mă voi opri aici cu explicațiile, în speranța că de acum încolo vom înțelege că acest instrument, moțiunea, ar trebui să se fundamenteze, dacă avem cunoștințele necesare, pe argumente profesionale din activitatea ministrului vizat și mai puțin pe alături de cuvinte goale și lipsite de sens.

Astfel, adresez un apel final, în primul rând de a ne coagula interesele politice către promovarea intereselor acelora cărora le datorăm alegerea noastră în aceste funcții de senatori sau deputați, cetățenilor României.

Vă propun astăzi susținerea unanimă a unui pact fiscal pe termen lung, de natură să impună României, în plan extern, un puternic semnal de coerență și predictibilitate, iar în plan intern, un mesaj de seriozitate și responsabilitate.

În al doilea rând, să înțelegem, odată pentru totdeauna, că atunci când trebuie să discutăm problemele importante ale statului, cum ar fi cele care se referă la fiscalitate, fonduri europene și altele asemenea, ar trebui să lăsăm deoparte orice interese de altă natură decât cele care ar putea să servească găsirii și adoptării celor mai eficiente soluții pentru ridicarea nivelului de trai și să consumăm mai puțină energie în lupte sau comploturi politice lipsite de conținut și valoare adăugată.

Și, nu în ultimul rând, mi-aș dori să reușim, noi, ca politicieni, să depășim stadiul imatur specific vârstei fragede a copilăriei și măcar în plan extern, dacă nu și în interiorul granițelor, să fim capabili să dăm un mesaj puternic de unitate și convergență de opinie, fapt care ar putea favoriza România în relațiile sale externe, indiferent de partener sau de domeniul în care vrem să ne impunem un interes național.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Urmează dezbaterile asupra moțiunii simple.

Vă reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora la moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Voi da cuvântul domnilor deputați înscriși.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Lucian Heiuș.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Nu știu câți dintre dumneavoastră ați văzut filmul "Cum să furi un milion", dar toți românii vor asista la filmul "Cum să furi un pilon de pensii", realizat de casa de producție PSD-ALDE, scenariul și regia Darius Vâlcov.

Narațiunea este simplă: pasul unu - falimentezi o țară; pasul doi - găsești un politician demagog și infatuat și îl numești ministru la Finanțe; pasul trei - cauți o divă inocentă care nu știe dacă a contribuit sau nu la Pilonul II de pensii și o pui șefă la Ministerul Muncii; pasul patru - identifici niște personaje negative, fondurile de investiții sau eventual Soros; iar pasul cinci - creezi un final fericit în care șapte milioane de români vor dona Guvernului PSD-ALDE banii acumulați în Pilonul II de pensii.

Domnule ministru Teodorovici,

Acest scenariu este nefast și jignitor pentru români. Și pentru că acceptați să jucați în acest film, merită să fiți demis.

Da, cheltuielile statului cresc într-un ritm mai mare decât cresc veniturile. Dacă ați intrat într-o beție a puterii și a cheltuielii fără ros, acestea sunt rezultatele.

Domnule ministru Teodorovici,

Împreună cu prietenul și partenerul dumneavoastră, Ionuț Mișa, prin Ordonanța nr. 30/2017 ați transformat ANAF într-o agenție imobiliară, prin intermediul căreia grupuri organizate de speculanți cumpără bunurile imobile ale debitorilor statului la 10% din prețul de pornire a licitației, producând insolvența acestora și, în același timp, diminuând considerabil veniturile bugetului de stat.

Domnule ministru,

În stilul dumneavoastră inconfundabil, ne-ați anunțat o mare reformă fiscală, prin introducerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv Formularul 212. Și ce ați realizat? Un formular aproape imposibil de completat de contribuabili și ați transformat incapacitatea administrativă a ANAF în spatele UAT-urilor, obligând angajații acestora să preia aceste formulare. După ce prin Legea bugetului ați nenorocit aproape toate primăriile din țara aceasta, excepție, bineînțeles, făcând Primăria Bucureștiului, deoarece doamna primar Firea are un statut aparte, acum le dați și sarcini suplimentare oamenilor din aceste primării din țară.

Știați că pentru a vedea situația fiscală a unui contribuabil persoană fizică, timpul mediu de așteptare este de 4 ore, deoarece Programul informatic Gotica nu funcționează cum trebuie? Știați că serverele ANAF sunt încărcate la peste 99% din capacitate, că tehnica de calcul este depășită, că programele informatice nu funcționează, că bugetul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice sunt mult subdimensionate și angajații Fiscului au ajuns să aducă de acasă hârtie și toner? Și nu va mai dura mult până veți găsi administrații financiare cărora li se vor tăia curentul și gazul pentru neplată?

Domnule ministru,

Știți că astăzi există sute de directori de școli care riscă să fie încadrați ca infractori, în sistemul de învățământ existând întârzieri de peste 60 de zile la plata impozitului și a contribuțiilor cu reținere la sursă ale profesorilor? Acesta este, oare, respectul pe care îl arătați, dumneavoastră, Guvernul PSD, învățământului românesc?

Prin tot ceea ce a făcut ilustrul dumneavoastră predecesor, domnul Ionuț Mișa, și prin desăvârșirea de dumneavoastră a creației lui, reușiți să înăbușiți orice inițiativă privată din România.

Prin toate măsurile pe care le adoptați în fiecare zi, reușiți să creați un cadru din ce în ce mai ostil pentru investitori și să distrugeți sistematic principiile de bază ale fiscalității.

Neutralitatea măsurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscală, eficiența impunerii, predictibilitatea fiscală vor deveni vorbe în vând la finalul mandatului dumneavoastră.

Domnule ministru,

Ascultându-vă astăzi toate argumentele, constat cu regret că folosiți același limbaj dublu de un an și jumătate. Vă raportați la perioade și la cifre care vă convin, pentru ca indicatorii pe care îi prezentați să sune bine.

Domnule ministru,

Nu participați la un concurs de frumusețe în care se stabilește cine este mai înalt, mai bun și cu ochi mai albaștri. Aici discutăm despre direcția în care se îndreaptă România. Ar trebui să faceți o analiză economică corectă, raportându-vă la indicatorii macroeconomici stabiliți prin Legea bugetului din 2018 și să nu mai apelați la greaua moștenire, pentru că o să ajungeți în curând să spuneți că producția de vin din România nu este la nivelul estimat, pentru că Burebista, în urmă cu 2.000 de ani, a pus să ardă viile pe deal.

Cândva, când erați senator, păreați un om cu o anumită viziune fiscal-bugetară, cu principii și dorința de a lupta pentru ceea ce crede. Astăzi, din păcate, v-ați transformat în altceva! Și tind să cred că în Ministerul Finanțelor Publice există un virus care transformă un specialist, după ce ajunge ministru, într-un zombi financiar. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Vă rog.

(Vociferări. Deputații Grupului parlamentar al USR solicită să ia cuvântul.)

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Nu vreau să iau locul nimănui. Îi asigur pe colegii mei că este loc pentru toată lumea!

Pentru că am întotdeauna 3 minute, Parlamentul este o bună școală pentru mine să fiu concis.

De aceea, aș începe chiar cu titlul. Nu mai vehiculați aceste idei, că Pilonul II de pensii dispare și că amenințăm pensiile românilor. Încă nu ați învățat nimic din lecția pe care Curtea Constituțională v-a administrat-o în 2010, atunci când ați vrut să tăiați pensiile românilor, iar Curtea v-a dat o severă corecție. Curtea Constituțională vă tot dă lecții și nu vă mai învățați odată minte. (Aplauze.)

Acum, în legătură cu celelalte teme. Felul în care deturnați anumite intenții ale Guvernului, într-o zonă obscură, vă mărturisesc că nu face cinste unei opoziții corecte.

Și numai deunăzi - pentru că îl văd în fața mea pe viceprim-ministrul care se ocupă cu coordonarea chestiunilor economice - iată această intenție a Guvernului de a realiza credite cu dobândă zero, această inițiativă a fost catalogată în fel și chip, începând cu populismele și terminând cu traficul electoral.

Trebuie să vă spun, stimați colegi, că țări cu mult mai multă experiență democratică decât România, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Franța sau altele, utilizează această procedură - este drept, nu în formula aceasta, dar în formula deducerilor de impozite acolo unde există impozitarea pe veniturile globale - și desigur pentru cultivarea personalității și pentru instruirea oamenilor.

Așadar, ideile acestea de a contrazice cu orice preț, de a transforma orice inițiativă în negarea ei, de a induce panică în rândurile electoratului pe motivul că nu mai există bani, că avem cheltuieli care copleșesc veniturile mi se par cu totul incorecte și v-am mai spus și altădată, că nu în acest fel se face politică. Cea mai mare resursă pe care ar putea să o aibă românii nu este petrolul, nu este forța hidraulică. Cea mai mare resursă este încrederea în propria țară, sentimentul că țara în care ne-am născut nu este un tărâm al dezolării și al deznădejdii pe care trebuie să-l părăsim!

Misiunea noastră, în calitate de reprezentanți ai națiunii, este să dăm acestei națiuni încredere în viitorul ei.

De aceea, dumneavoastră, atunci când vorbiți despre instabilitate și haos, spuneți-le românilor că, de pildă, în decembrie 2016, atunci când noi am preluat guvernarea, cursul de schimb era un euro la 4,54 lei, iar astăzi cursul de schimb este un euro la 4,65 lei, ceea ce arată că am avut o stabilitate, impresionantă la urma urmei, a cursului de schimb, în ciuda tuturor rumorilor pe care le-ați stârnit în legătură cu instabilitatea cursului.

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați.

Domnul Varujan Vosganian:

În legătură cu inflația, Banca Națională a dat clar un mesaj privind plafonarea ei până la sfârșitul anului.

În legătură cu deficitul bugetar, el se încadrează în nivelele pe care le avem privind proporțiile structurale.

Așadar, închei spunând că transformarea dezbaterii politice în pamflet, utilizarea unei recuzite înțesate de adjective luate dintr-un limbaj colorat, pădureț, nu fac altceva decât să ne dea, în ansamblu, o imagine dezagreabilă în rândul electoratului.

De aceea, vă rog să ne ajutați să ne recâștigăm respectul electoratului și noi să dăm românilor șansa să-și recâștige încrederea în propria țară.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Grupul USR, domnul deputat Claudiu Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Domnule ministru,

Vă mulțumim că ați venit astăzi, aici, pentru dezbaterea moțiunii simple, cert împotriva dumneavoastră.

Mă bucur că ați menționat câteva citate în alocuțiunea dumneavoastră! Vreau să vă dau și eu un citat, unul de pe vremea când, atunci când era criticată guvernarea PSD, ni se spunea "... A, dar nu este nicio problemă, este totul în regulă. Avem creștere economică..." - un lucru pe care, în mod cert, și dumneavoastră l-ați făcut astăzi.

Și vă dau acest citat - "Văd acum clasamente, România peste China, peste India, să nu cumva să trecem în clasamentele astea în Univers, peste planete, peste Saturn, peste Venus (...) Haideți să rămânem cu picioarele pe pământ, aici, să vedem exact ce putem face, pentru ca într-adevăr să fie și sustenabilă această creștere (...)."

Știți pe cine am citat? Chiar pe dumneavoastră, domnule ministru! Asta răspundeați dumneavoastră anul trecut, atunci când erați un critic acerb al acestei guvernări și al acestor politici nesustenabile, care acum se vede că sunt nesustenabile.

Aveți o creștere economică pe hârtie, care nu ajută cu nimic România și pe români. Și lucrul acesta se vede în câțiva indicatori externi pe care nu-i puteți mânui așa cum mânuiți prețurile reglementate. Indicele Robor, pe baza căruia să plătesc ratele bancare, de atâtea milioane de familii - știți cât era când ați venit la guvernare și la cât a ajuns acum? Era 0,87% când ați preluat guvernarea, iar astăzi a ajuns la 2,85%, cel mai mare nivel din ultimii 4 ani. Nu a mai fost așa sus.

Știți cât era inflația? Era 0,05%! Adică, practic românii nu aveau inflație. Eram aproape de 0%. Puterea de cumpărare a leului era constantă. Anii anteriori chiar era negativă. Deci câștigam în puterea de cumpărare. Știți cât a ajuns? A ajuns 5,2%! Și lucrurile acestea nu sunt din cauza unor factori exogeni, așa cum am văzut că a învățat cineva din conducerea Partidului Social Democrat, un nou cuvânt... pentru că prețul petrolului nu afectează numai România...

Ați spus, de fapt, că este prețul petrolului, și ați menționat lucrul acesta și dumneavoastră, dar prețul petrolului afectează întreaga economie globală. Or, dacă ne uităm la inflația din Ungaria, din Bulgaria, din restul Europei, vedem că noi suntem cu mult înainte.

Prin urmare, motivele pentru care românii suferă această pierdere de putere de cumpărare, acest impozit ascuns care este inflația, sunt locale.

Dobânzile la care se împrumută statul român și pe care le plătește statul român au explodat! Ne îndatorăm mai mult și mai scump. Și, dacă nu mă credeți, uitați-vă în însăși cifrele de execuție bugetară pe care le are statul român și veți vedea că dobânzile au crescut cu 56%!

Ne spuneți că investițiile au crescut în primul an. Dar, dacă ne uităm unde sunt acele investiții, vom vedea că sunt concentrate în jurul Ministerului Apărării Naționale. Acelea nu sunt investițiile publice care ne aduc plusvaloare. În mod cert, este nevoie să cumpărăm rachete, este nevoie să ne apărăm, dar nu acelea sunt investițiile publice care o să facă apoi economia să meargă mai bine, acelea care ne aduc apoi, pe termen lung, bani la buget.

Domnule ministru Teodorovici,

Ați fost acum câteva luni un critic acerb a ceea ce s-a numit revoluția fiscală, a ceea ce s-a numit Split TVA, a desființării Pilonului II de pensii.

Acum, vedem, din păcate, că v-ați întors această vestă reformatoare pe care o aveați chiar și când erați senator al partidului de guvernământ.

Aplicați un Program de guvernare foarte selectiv. Ne spuneți că trebuie să-l urmați la literă, că este Biblia dumneavoastră... Ați picat deja două Guverne, chipurile pentru că nu au respectat acest program!

Dar mă uit în el și mă întreb, unde, arătați-mi slide-ul acela colorat unde putem vedea creșterea accizelor cu 20%. Nu ați spus asta în campania electorală! Ați vorbit numai despre creșterea cheltuielilor! Și apoi, ce să vezi? Nu sunt bani! Creștem taxele, luăm din Pilonul II, luăm contribuția... pentru că vedeți o pușculiță mare care v-ar ajuta pe termen scurt... problema este că vă ajută numai pe termen scurt și nu ajută România pe termen lung și ne periclităm șansa de a avea un sistem de pensii sustenabil.

De asemenea, nicăieri în Programul de guvernare cu care ați candidat în alegeri și cu care, haideți să fim serioși, ați mințit, pentru că nu ați făcut ce scrie acolo, ci ați făcut alte lucruri. Nu ați scris nimic despre impozitarea muncii part-time, despre supraimpozitarea muncii part-time, care a cauzat salarii nete negative la începutul anului.

Nu ați scris nimic despre Pilonul II de pensii! În schimb, ce ați scris? Ați scris despre reduceri de fiscalitate, ați scris despre 18% TVA - nu-l vedem nicăieri, deși, culmea!, ați dat și termene, ați dat acele calendare colorate, pentru ca românii să poată bifa momentul în care PSD își va îndeplini angajamentele. Nu este, nu l-ați făcut!

Ați vorbit despre facilități fiscale pentru cercetare-dezvoltare. Nu le-ați făcut!

Ați vorbit despre impozit zero pentru medici. Nu l-ați făcut!

Ați vorbit despre impozit zero pentru veniturile sub 2.000 de lei...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... Nu le-ați făcut!

Din cauza dumneavoastră, România va intra într-o criză, pentru că noi, pe creștere economică, avem cel mai mare deficit cu putință. Și aceasta înseamnă că, atunci când va veni o criză, și ea va veni, din motive externe, noi nu vom fi pregătiți să putem, atunci, să ajutăm economia, să putem atunci să impulsionăm economia.

Vom intra în război precum o armată fără arme, fără muniție și în momentul acela sunt convins că dumneavoastră veți da vina pe Uniunea Europeană, pe americani, pe capitalism, pe Soros, pe state sau diverse lucruri paralele. Dar nu va fi așa! Va trebui doar să vă uitați în oglindă, să vedeți vinovații.

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Și de ce faceți lucrurile acestea?

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ca să câștige domnul Liviu Dragnea președinția în 2019, aruncați o economie întreagă în haos?

Uitați-vă ce faceți...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... și opriți-vă!

Domnule Teodorovici, aveți o poziție unică să opriți acest tăvălug.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Budăi.

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos!

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am citit cu mare atenție moțiunea simplă depusă de colegii noștri de la PNL și am câteva neclarități, pe care le voi explica în clipele următoare.

Prima dintre ele. Am înțeles clar de ce nu reușiți să generați creștere economică și un plus de bunăstare pentru români, atunci când sunteți la guvernare. Pare că aveți o problemă gravă. Ați rămas blocați în perioada de criză 2009-2011, atunci când ați reușit să creați o criză de insolvență în economia românească, cu o cădere economică masivă, sute de mii de falimente, pierderea a 700.000 de locuri de muncă stabile, neplata pensiilor și salariilor, scăderi de venituri de până la 60%.

Moțiunea este plină de temeri privind neplata salariilor, a pensiilor, intrarea în criză, concedieri masive, creșterea deficitului și a datoriei publice.

Se pare că nu reușiți să ieșiți din paradigma tăierilor și a măsurilor de austeritate și rămâneți blocați în ideile de atunci.

Al doilea motiv. Aveți o problemă de coerență și de consistență. Concret, vă contraziceți de mai multe ori în ceea ce scrieți în propria moțiune.

Pe de o parte, ne certați că am crescut prea mult salariile și pensiile românilor - pagina 4 din moțiune, iar pe de altă parte spuneți că salariile au scăzut - pagina 5 din moțiune.

Pe de o parte, ne certați că sunt subfinanțate administrațiile publice locale - pagina 5, iar pe de altă parte ne spuneți că am creat deficit bugetar prin creșterea investițiilor publice, a salariilor și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile - pagina 3.

Cred că ar trebui să vă hotărâți!

A treia constatare, care uimește orice român care are răbdarea să citească ceea ce ați scris - vorbiți dumneavoastră despre investiții publice, tocmai cei care ați aruncat cu banii publici aiurea, pe zeci de mii de proiecte precum patinoare în pantă, parcuri pentru copii în sate unde sunt numai bătrâni, telegondole în care nu s-a mai urcat nimeni după inaugurare, borduri și așa mai departe.

Vorbiți dumneavoastră despre eficiența cheltuirii banului public, dumneavoastră, care ați tăiat un miliard de euro din salariile bugetarilor pentru a da despăgubiri șmecherilor.

Să fim serioși! Românii nu uită și nu iartă. Dați dovadă de o ipocrizie cruntă.

Al patrulea motiv de uimire, pentru oricine parcurge textul moțiunii - serios, dumneavoastră sunteți liberali?

Unde ați mai văzut dumneavoastră, în politica mondială, liberali să se plângă că Guvernul stimulează proiecte de parteneriat public-privat, așa cum faceți la paginile 6 și 7?

Unde ați mai văzut dumneavoastră liberali să se plângă de reducerea birocrației în sistemul de achiziții publice?

Unde ați mai văzut dumneavoastră liberali care să se plângă de reducerea a peste 100 de taxe parafiscale?

Și, în sfârșit, al cincilea motiv și cel mai grav, din punctul meu de vedere - aveți o problemă simplă de înțelegere a unor procese din economie. Am văzut că faceți trimitere la anul 2016. Perfect! Am spus de mai multe ori, anul 2016 a fost un an dezastruos pentru economie, a introdus multe dezechilibre și a exprimat în cea mai mare parte concepția economică falimentară a dreptei.

În anul 2016, creșterea economică a fost de 4,8%, iar veniturile colectate de Guvernul tehnocrat au fost cu 4,2% mai mici ca în anul 2015, fiind primul an din istoria României în care veniturile au scăzut, atunci când economia a crescut substanțial.

Este o situație unică în peisajul economic european și arată incapacitatea Guvernului de la acea vreme de a gestiona finanțele țării.

Da, ați auzit bine și este bine de repetat! În 2016, veniturile au scăzut cu aproape la fel de mult ca ritmul de creștere a economiei.

Ce s-a întâmplat în anul 2017? A trebuit să reparăm ce au stricat alții!

Am colectat la buget aproape de două ori mai mult decât valoarea cu care a crescut PIB-ul. Deci creșterea economică nu s-a pierdut pe drum, ca în anul 2016, ci s-a transferat și în venituri. Este o lecție de economie pe care o predăm astăzi opoziției.

Anul 2016 a fost anul în care s-au produs cele mai mari dezechilibre din economia românească, din ultimii 10 ani. De ce? Pentru că anul 2016 a fost anul în care s-a făcut destabilizare fiscală, a fost anul în care consolidarea fiscală a fost cel mai mult afectată. Anul 2016 a fost anul în care deficitele au explodat. A fost anul în care deficitul bugetar structural a crescut de 11 ori față de anul 2015. A fost anul în care deficitul bugetar pe standarde europene - ESA a crescut de circa 4 ori, de la 0,8% în 2015, la limita maximă atinsă, de 3% din PIB, iar deficitul contului curent s-a dublat.

Anul 2016 a fost anul în care investițiile au fost dezastruoase, înregistrând cel mai scăzut nivel, ca pondere în PIB, din perioada 2006-2016.

Anul 2016 a fost anul în care s-a dezechilibrat modelul de creștere economică, aceasta fiind generată aproape exclusiv din consum, așa cum a remarcat și Consiliul Fiscal: - "S-a înregistrat un dezechilibru major al structurii creșterii economice în anul 2016, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB fiind negativă...", iar tot Consiliul Fiscal dă și explicația - "Cauza principală o reprezintă subexecuția programului de investiții publice, care a înregistrat o scădere în termeni reali de 24,3%, în contextul de nerealizări de anvergură a absorbției fondurilor comunitare nerambursabile în raport cu prognoza inițială, în special pe segmentul finanțării proiectelor de investiții".

Ca o concluzie la analiza Consiliului Fiscal, anul 2016 a fost anul în care investițiile au contribuit negativ la creșterea economică și anul în care fondurile europene absorbite au fost aproape de zero.

Stimați colegi,

Textul acestei moțiuni dovedește clar că opoziția nu stăpânește foarte bine conceptele economice, nu cunoaște cifrele din economie, iar interpretările sunt eronate.

Și am să vă răspund punctual la toate afirmațiile.

Referitor la inflație, este nevoie de un anumit nivel de cunoștințe economice pentru a înțelege diferitele forme ale ratei inflației, precum și interpretările acestora. Rata inflației de 5,2% are un puternic caracter statistic, deoarece se determină ca raport între prețurile din luna aprilie a anului 2018 și cele din aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, aceasta este afectată de efectul de bază foarte mare, deoarece în luna aprilie 2017 indicele prețurilor avea o valoare foarte redusă, în jur de zero.

Mult mai concludentă este creșterea prețurilor față de luna decembrie 2017, iar conform INS, în aprilie 2018, prețurile au crescut față de decembrie 2017 cu doar 1,92%.

Acciza introdusă anul trecut are un efect marginal asupra inflației. Conform datelor BNR, acciza a contribuit cu doar 0,3 puncte procentuale, iar efectele ei vor dispărea în partea a doua a acestui an. Iar creșterea prețurilor la carburanți s-a produs din cauza creșterii prețului petrolului pe piețele internaționale - 33,3%.

De asemenea, așa cum preciza și BNR, creșterea inflației are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului sau a BNR, iar cele mai mari creșteri provin din prețurile mărfurilor nealimentare. Astfel, față de aprilie 2017, în aprilie 2018 prețurile la combustibil au crescut cu 12,5%, energie electrică - 18,2%, gazele - 9,9%, energie termică - 4,5%. Fără aceste creșteri de prețuri nedeterminate de condițiile de pe piețe, rata inflației ar fi fost de doar 2,8%. Iar dacă mai ținem cont și de creșterea prețului la tutun și țigări, de 8,1%, atunci inflația în aprilie 2018 nu ar fi fost 5,2%, ci doar 2,3%. Inflația a crescut în majoritatea țărilor europene.

Astfel, inflația medie, indicele armonizat al prețului de consum, în ultimele 12 luni, conform metodologiei Eurostat, a crescut atât în zona euro, cât și în celelalte țări din jurul nostru. În martie 2018, inflația s-a dublat în Uniunea Europeană și în zona euro, în Cehia, în Germani, în Ungaria.

Mai mult, prețurile au crescut cu mult mai mult de două ori în 14 țări din Uniune. Dacă vom analiza cu atenție statisticile oficiale, vom observa că în 8 țări din Uniunea Europeană inflația a fost mai mare sau egală cu cea din România - Belgia, Cehia, Lituania, Estonia, Ungaria, Austria, Letonia și Suedia.

Referitor la execuția bugetară în primele patru luni ale anului 2018, sunt convins că opoziția o știe, dar nu vrea să recunoască. Veniturile bugetare nu scad, ca în 2016, atunci când opoziția a gestionat tehnocrat economia, ci cresc într-un ritm mai mare decât crește economia.

În primul trimestru al anului 2018, creșterea veniturilor bugetului general consolidat, față de aceeași perioadă a anului anterior, a fost în termeni nominali de 11,5%, a doua cea mai mare din ultimii 10 ani, iar în termeni reali de 6,5%, fiind mai mare decât ritmul de creștere economică, de 4,2%, ceea ce înseamnă că România are o creștere economică sănătoasă, care s-a transferat și în venituri.

Tendința de creștere a veniturilor totale ale bugetului general consolidat a continuat și în luna aprilie, iar ritmul de creștere înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2018 s-a mărit, ajungând la 11,8% în termeni nominali și 6,6% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului anterior.

De asemenea, ca pondere în PIB, veniturile totale la bugetul general consolidat au crescut cu 0,3 puncte procentuale, față de aceeași perioadă a anului anterior.

Cea mai bună performanță a fost înregistrată de contribuțiile de asigurări sociale, care au crescut cu 33,6%, deși a avut loc o scădere a CAS, începând cu 1 ianuarie 2018.

O performanță demnă de remarcat s-a înregistrat în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 14,7% mai mari în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2018, comparativ cu perioada similară a anului precedent, după ce în primele 3 luni crescuseră cu doar 2,6%. Execuția bugetului general consolidat pe primele 4 luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 6,05 miliarde de lei, respectiv 0,65% din PIB. În acest context, trebuie amintit ceea ce opoziția fie nu știe, fie ignoră cu bună știință, și anume faptul că numai cheltuielile cu investițiile au fost de 5,9 miliarde de lei, de două ori mai mari ca anul trecut. Aceste cheltuieli cu investițiile reprezintă 98% din deficitul bugetar.

Deci, dacă nu s-ar fi efectuat investițiile, deficitul bugetar ar fi fost infim, iar din punct de vedere economic este mai benefic să faci investiții și să înregistrezi deficit bugetar.

Referitor la fondurile europene, vreau să le spun colegilor din opoziție că 18% este mult mai mult decât performanța tehnocrată a anului 2016. Sumele primite de la Uniunea Europeană și prefinanțările aferente cadrului financiar 2014-2020 au crescut cu 26% în aprilie 2018, față de aceeași perioadă a anului 2017, și au adus rata de absorbție la sfârșitul lunii mai la aproximativ 17,71%, în condițiile în care media UE este de 18,57%.

Vrem să avem o dezvoltare sănătoasă și ne-am angajat să atragem fonduri europene în acest an și să le orientăm spre investiții.

O altă dezinformare practicată de opoziție, cu efecte negative asupra economiei, se referă la situația din Pilonul II de pensii. Nu s-a pus vreodată problema naționalizării Pilonului II de pensii, iar aceasta este o interpretare a opoziției și promovată iresponsabil de aceasta, aducând mari deservicii economiei.

De aceea, trebuie spus că activul personal din contul fiecărui participant la sistemul de pensii administrat privat este proprietatea fiecărui participant, iar dreptul de proprietate este garantat de Constituție. Guvernul are ca scop asigurarea unei pensii private decente, distincte de pensia publică, precum și suplimentarea veniturilor persoanelor pensionate pe baza colectării și investirii unei părți din veniturile obținute pe parcursul perioadei active.

Și pentru că suntem la momentul prezentării realității economice, vă rog să-mi permiteți să vă prezint câteva evoluții economice confirmate și validate de Comisia Europeană și de Fondul Monetar Internațional.

Suntem a 16-a țară a Uniunii Europene, ca mărime economică. Am întrecut Grecia și intrăm în competiție cu Republica Cehă și Portugalia. În ultimii 6 ani, România a depășit Grecia și a înregistrat o creștere a PIB-ului de aproximativ 55 de miliarde de euro, aproape de două mai mare față de Cehia, plus 28 de miliarde de euro și de aproape 3 ori mai mare ca Portugalia, plus 17 miliarde de euro.

La nivelul macroeconomic, PIB-ul în România a crescut anul trecut cu circa 20 de miliarde de euro.

În condiții comparabile, pe baza puterii de cumpărare standard, România este a zecea putere economică din UE. România are o creștere economică ridicată, este în topul Uniunii Europene de ani buni. Analizele realizate de Comisia Europeană și de Fondul Monetar Internațional asupra economiei românești demonstrează că România are o bună stabilitate macroeconomică.

În anul 2017, creșterea economică a fost de 6,9, fiind una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a fost cea mai mare din ultimii 10 ani, înregistrată în România, și a fost de aproximativ 2,8 ori mai mare decât media din zona euro.

În următorii ani, 2018 și 2019, creșterea economică va încetini, însă va rămâne una robustă, conform raportului Comisiei Europene, și va înregistra valori ridicate. Creșterea economică este sustenabilă, vine în proporție de peste 80% din industrie și servicii. România are una dintre cele mai bune situații macroeconomice din Uniunea Europeană și de aceea suntem încadrați în rândul țărilor fără dezechilibre macroeconomice. România a avut, în 2017, cea mai mare rată de creștere a producției industriale din Uniunea Europeană, plus 8,9%.

În acest an, stimularea investițiilor se va face punând accentul pe introducerea mai multor instrumente financiare, precum Fondul Suveran de Investiții, Banca Română de Dezvoltare dar și alte fonduri de investiții, cât și garanții și scheme de ajutor de stat, deci pe investițiile private.

A intrat în vigoare Ordonanța privind parteneriatul public-privat, prin care ne propunem să semnăm contracte de parteneriat public-privat în valoare de peste 100 de miliarde de euro până la finalul semestrului I al anului 2019, când România își va încheia președinția Consiliului Uniunii Europene. Avem deja proiecte de parteneriat public-privat identificate. Sunt peste 50 de astfel de proiecte, atât parteneriate privind construcția și operarea serviciului privind bunul construit, cât și parteneriate vizând doar operarea. Aceste proiecte vor fi prezentate detaliat în următoarele 3 luni și ulterior în toamnă fondurile de investiții și companiile vor putea participa la procedurile de achiziție publică prin negociere pentru fiecare dintre ele.

România are finanțe publice sănătoase, deficit bugetar sub 3% din PIB, combinat cu o datorie guvernamentală de 35% din PIB la sfârșitul lui 2017, elemente care arată consolidarea macroeconomică.

BNR raportează public, la 30 aprilie 2018, rezerve totale de 33,5 miliarde de euro, confortabile, după toate criteriile relevante definite în metodologia FMI.

Un alt indicator care pune în evidență soliditatea unei economii la absorbția șocurilor pe piețele internaționale este necesarul brut de finanțare. Se cunoaște că o magnitudine mare a acestui necesar de finanțare, pragul de alertă pentru țările emergente și mediu dezvoltate este în jur de 10% din PIB. Conduce la probabilitatea absorbției mai dificile a șocurilor de pe piețele financiare internaționale.

Estimările FMI arată pentru România o scădere a necesarului brut de finanțare, de la 8,5% din PIB, în 2018, la 7,8% din PIB, în 2019. Perspectivele de creștere a economiei pe termen lung, care se regăsesc în evoluția PIB potențial sunt peste țările din regiune - Polonia, Cehia sau Ungaria - și peste media europeană.

România are a cincea cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană.

În încheiere, vreau să vă spun că nereușitele opoziției, din toți anii în care a fost la guvernare, unele dintre ele fiind printre cele mai drastice din Europa - și aici mă refer la tăierea salariilor cu 25% și la majorarea peste noapte a TVA la 24% - au lăsat urme adânci în memoria colectivă și în economie și au însemnat o pierdere de peste un deceniu pentru dezvoltarea României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Erdei Dolóczki István.

Vă rog.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimate colege și stimați colegi deputați,

Nu vom discuta despre datele cifrice înaintate de autorii moțiunii și nici nu are rost, pentru că nu credem că despre asta este vorba.

Moțiunea este un amalgam de acuzații la adresa ministrului finanțelor publice cu sarcasme adresate lui personal, de analize multe, prea sumbre, ale rezultatelor unor politici fiscale, cu un final fulminant despre problema Pilonului II de pensii, adică, este o harababură.

Reformarea ANAF, faptul că veniturile bugetare încasate abia ajung la 30% din PIB, - până și Bulgaria perforează cu o colectare spre 40% -, reclamă o reorganizare reală și urgentă a ANAF.

Considerăm că modul actual de organizare a ANAF nu este cel potrivit și nu a condus la o eficiență așteptată a colectării taxelor. Aplicarea soluției în beneficiul contribuabililor, propusă de UDMR și adoptată în Parlament ca lege, a fost amânată până la 1 august 2018, astfel nedându-se în prezent posibilitatea contribuabililor mijlocii de a soluționa problemele la administrațiile județene cele mai apropiate de domiciliul lor fiscal.

Poate acum este momentul să punctăm și alte probleme. Desele modificări ale legislației fiscale, bâlbâiala greu de înțeles prin care într-un interval foarte scurt o anumită problemă este reglementată prin două sau mai multe ordonanțe de urgență - mă refer aici la Declarația 600, la trecerea sarcinii plății contribuțiilor de la angajator la angajat, termene de plată și așa mai departe.

UDMR s-a împotrivit anumitor măsuri incluse în politica fiscală a ultimilor ani, dintre care amintim: plata defalcată a TVA - o măsură birocratică și fără efecte concrete; aplicarea obligatorie a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în paralel cu creșterea plafonului, pornind de la o cifră de afaceri de 65.000 de euro în 2014, ajungând la un milion de euro echivalent în lei, în prezent.

Povara exagerată pe contractele cu timp parțial de muncă, mai ales în domenii unde caracteristicile afacerii fac necesare aceste tipuri de contracte și unde firmele riscă falimentul dacă respectă această lege.

Cu privire la Pilonul II de pensii, reglementat de Legea nr. 411/2004, trebuie menționat că în România, în momentul de față, funcționează 7 fonduri de pensii administrate privat, având un număr total de participanți de 7,12 milioane.

Cu toate deficiențele pieței fondurilor private de pensii, încă nematurizată în România, UDMR se opune categoric naționalizării fondului acumulat în cadrul Pilonului II, cotizanții confirmându-se prevederilor legale atunci când și-au dat acordul pentru transferul unei părți din cota lor de contribuție și nu numai, ci și pentru că suntem convinși că în viitor existența Pilonului II de pensii va conferi un plus de garanție pensionarilor de atunci.

În loc să fie puse în circulație scenarii privind desființarea Pilonului II, ar fi mult mai benefică o acțiune coordonată chiar de Executiv prin care participanții să fie mai bine informați în privința funcționării sistemului. Mai mult, nu putem accepta vreo modificare ulterioară a legii, prin care Pilonul II să fie considerat opțional. Toate aceste considerente...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați.

Domnul Erdei Dolóczki István:

... nu îl privesc numai pe ministrul finanțelor publice și ar fi nedrept să punem totul în cârca domnului Teodorovici!

Mulțumesc mult pentru atenție.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

Doamnă președinte,

Dragi colegi,

De un și jumătate sunteți la guvernare. Coaliția PSD-ALDE nu reușește să găsească oportunitatea să crească economia. Astăzi, marea problemă a tandemului Dragnea-Tăriceanu este să se lupte cu justiția, iar în această mare luptă se vede unde s-a ajuns - inflația a ajuns la un record în ultimii 5 ani - 5,2%, și tot cu 5,2% au crescut prețurile de consum.

Așadar, ne întrebăm care este logica după care puterea de cumpărare este tot mai mică, în timp ce Guvernul anunță o creștere economică bazată mai mult pe consum și pe un consum intern, în care, din nou, mai mult importăm decât exportăm.

Mai grav este că presiunea se menține pe mediul privat. Nu știu dacă știți, dar în 2018 s-au închis cu până la 70% mai multe firme decât în 2017. Toate acestea denotă că Guvernului nu-i pasă de mediul privat.

Astăzi avem un ministru al finanțelor care era cel mai vehement împotriva Split TVA. Credeam că este de la opoziție, atunci când se bătea cu cărămida în piept, spunând că este o măsură incorectă pentru economie.

Primul pas pe care l-a făcut în momentul în care a ajuns ministru a fost să semneze această Lege privind Split TVA.

Sigur, pentru cei din PSD problemele țării sunt altele. Problemele țării sunt cum să organizeze mitinguri de susținere pentru doamna Dăncilă. Văd că nu avem probleme cu autostrăzile, nu avem probleme cu școlile, nu avem probleme cu... (Vociferări.)... tot ceea ce înseamnă partea de infrastructură...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

Avem o singură problemă. Cum să facem mitinguri, să o susținem pe doamna Dăncilă? (Vociferări.)

Dar stimate coleg, care ești foarte vehement, aș vrea să vă și felicit, pentru că PSD a reușit - și îmi cer scuze că spun acest lucru - să vă felicit, pentru că sunt sigur că o să-mi iau criticile colegilor mei din opoziție...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

... a reușit să scoată în stradă mai mulți români decât a reușit echipa națională în momentele de glorie. A reușit să-i scoată în stradă... felicitări! (Vociferări.)

Și încă o dată...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

... încă o dată ne dăm seama că românii au dreptate...

Ne-am dat seama...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat...

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

Cine este mama lui Bulă și unde lucrează - în Guvernul României.

Mulțumesc. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Turcan, mai doriți drept la replică?

Mai aveți minute...

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Vîlceanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Am auzit multe cifre astăzi. Câteodată, când stai în bancă și asculți ce spun cei care vorbesc, nici nu mai știi pe care să le crezi.

Bineînțeles, noi am venit astăzi cu cifrele actuale, cifrele de anul acesta. I-am auzit pe colegii de la PSD care și-au adus aminte de anii trecuți. Nu știu câtă relevanță mai au acele cifre, să explici ce se întâmplă în zilele noastre.

Dar, mă rog, unii spun ceva - Realitatea, Actualitatea - și ceilalți, de la putere, în momentul în care avem o moțiune de genul acesta, vorbesc în paralel. Ei au agenda lor paralelă și își aduc aminte de cifrele din trecut, din statul paralel, nu? Bun.

Nu o să mă refer foarte mult la cifre, pentru că eu cred că nu mai are rost. Dar, în schimb, o să-mi permit să trag o scurtă concluzie asupra celor întâmplate astăzi aici.

Un lucru este foarte clar. Domnul Teodorovici a primit un text. De la cine? De la domnul Dragnea, de la domnul Vâlcov, de la altcineva? Nu știu. Pentru că, de obicei, domnul Teodorovici nu citește, ci vorbește liber și, pe de altă parte, nu cred că domnul Teodorovici ar putea susține Split TVA. Chiar nu cred, pentru că nu-l susținea în comisii! Îmi aduc aminte cât s-a bătut...!

Domnul Teodorovici, de asemenea, nu cred că poate fi de acord cu faptul că primăriile au fost devalizate, pentru că a votat în comisie ca primăriile din România să nu fie devalizate și stau și îmi pun întrebarea... Domnul ministru ar putea să răspundă cine i-a dat textul acesta, pentru că este clar, nu este al dânsului?!

Pe de altă parte, atât vreau să-i recomand domnului ministru - care, s-ar putea, dacă nu se oprește să se uite ce face, să ne facă pe toți să-l regretăm pe domnul Mișa -, repet, ar putea, înainte să dea recomandări colegilor care au lucrat în privat, cum este domnul Cîțu, să lucreze măcar o jumătate de an în privat, pentru că, din câte știu, nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Deci, înainte să dați recomandări, ce să facă oamenii care se pricep și oamenii profesioniști care au lucrat concret ceea ce spun, în privat, ar trebui să mergeți măcar o jumătate de an, să vedeți cum este în privat, cum este să dai taxe și impozite la stat, nu numai cum să trebuie să ia statul taxe și impozite și, după aceea, vă garantez, domnule ministru, că o să veniți la această tribună și nu o să-l mai criticați pe domnul Viorel Ștefan, pe care-l am în fața mea acum, că nu are încasări bune, pe domnul Mișa, că nu făcea treabă, deși dumneavoastră, repet, s-ar putea, la cum ați început, să ne faceți să-i regretăm pe ambii.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Mai aveți două minute.

Domnul Huțucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Am ascultat cu foarte mare atenție ce s-a întâmplat aici, am ascultat mai ales poziția PSD-ALDE. Încă mă întreb dacă unii dintre colegii noștri nu știu, nu se pricep sau se prefac că nu înțeleg. Și dat fiind faptul că vorbim despre o moțiune simplă, o să încep să pun o întrebare cât mai simplă.

Domnule ministru,

Întrebarea mea sună la modul următor și motivul pentru care v-o pun este următorul - pentru dumneavoastră - aș dori ca răspunsul la această întrebare să-l comparăm cu rezultatele execuției bugetare, pe care o vom afla la începutul anului următor.

Întrebarea sună în felul următor: considerați că România poate acoperi obligațiile privind plata salariilor, privind plata pensiilor, privind calendarul de creșteri salariale, privind majorarea punctului de pensie în anul 2018, păstrând ținta de deficit asumată, de 2,97%, netăind banii de investiții și nerenunțând la vreunul dintre angajamentele asumate cu ocazia aprobării Legii bugetului și, evident, fără a desființa Pilonul II de pensii?

V-aș mulțumi foarte mult pentru un răspuns asumat în fața Parlamentului României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Doamna Turcan.

Mai aveați 23 de secunde. Haideți!

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Serios, nu vă bateți joc de Parlament, mai sunt 23 de secunde! Ce vă imaginați că puteți spune în 23 de secunde?!

Domnul Pavel Popescu:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc.

Știu că în spiritul dezbaterilor politice îmi veți mai acorda 30 de secunde, că s-a mai întâmplat.

Am o singură întrebare, în calitatea mea de parlamentar tânăr, pentru că îl respect foarte mult pe domnul ministru, ca profesionist.

Domnule ministru,

Am fost de atât de multe ori la comisii și îmi aduc aminte cuvintele unui senator american care spunea ceva de genul: "Într-o dezbatere, într-o confruntare, fie ea și politică, oamenii, cei care dezbat, au dreptul la opinii, dar nu au dreptul la fapte".

Deci colegii mei experți, noi, parlamentarii, putem avea opinii, dar nu putem avea fapte...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionați!

Domnul Pavel Popescu:

... pentru că faptele sunt fapte, este realitatea!

Și știu că dumneavoastră aveați niște opinii foarte bine conturate și voi încheia cu această întrebare scurtă.

În calitatea dumneavoastră de expert, după ce v-ați cablat la creierul mamă, mai aveți opinii?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Turcan.

Vă mulțumesc.

Drept la replică, solicitat cu întârziere. Două minute, maximum.

Doamna Raluca Turcan:

La dezbaterea moțiunii simple împotriva ministrului finanțelor, Domnia Sa a considerat necesar să-mi pronunțe numele de unsprezece ori, cel mai probabil din lipsă de argumente sau pentru a obține ceva știri, eventual Fake news, pentru că informații relevante și corecte despre mandatul pe care-l aveți nu puteți să oferiți de la acest microfon.

Ar trebui, de la acest microfon, în mod răspicat și asumat, să spuneți ce se întâmplă cu cei aproximativ 1,9 milioane de angajați din sectorul privat, cărora nu li s-au actualizat contractele de muncă, iar veniturile le-au fost diminuate.

De asemenea, de la acest microfon, ar trebui să spuneți cum de nu simțiți o mare rușine să vorbiți că sunt bani de pensii și salarii, în condițiile în care aveți creștere economică și mare revoluție fiscală?!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să știți că timpul afectat dezbaterii a expirat, doamnă Turcan!

Doamna Raluca Turcan:

Vreau doar să-mi închei fraza...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos!

Doamna Raluca Turcan:

... și să vă spun că ați reușit ...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu ne insultați inteligența! Timpul afectat dezbaterii s-a încheiat!

Doamna Raluca Turcan:

... să transformați România într-o țară care funcționează pe bază de caiet. Scrieți cheltuielile și apoi doar le împărțiți!

Nicio viziune, nicio responsabilitate, absolut nimic care să arate ce înseamnă preocupare pentru viitorul acestor cetățeni. (Rumoare.)

Și vreau să vă mai spun un lucru. Este inadmisibil ca ministrul finanțelor, aici, să mă...

Pur și simplu vorbește agresiv, tendențios... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Timpul afectat dezbaterii s-a încheiat, doamnă Turcan.

Vă rog să vă luați locul în sală!

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Nu!

Vă mulțumesc.

Ne insultați inteligența de fiecare dată, de la această tribună.

Ați solicitat un drept la replică... (Vociferări.)

Ați solicitat un drept la replică... Nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră de aici! Vă rog frumos să vă ocupați locul în bancă! (Vociferări.)

Are cuvântul domnul ministru Teodorovici.

Domnule Teodorovici?

Domnule ministru?

Domnul ministru Teodorovici.

Vă rog.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Doamnă,

Dumneavoastră ați insultat o țară întreagă prin tot ceea ce ați făcut, în fiecare clipă din zilele dumneavoastră de viață! (Rumoare. Aplauze.) Și aceasta este doar o părticică mică!

Dacă mai găsim câțiva dintre concetățenii dumneavoastră care, cu siguranță, atunci când se tăiau banii românilor, erați toți plini de entuziasm și acum sunteți toți lupii moraliști, v-ați strâns într-o singură parte.

Îmi cer scuze pentru colegii mei, și de la USR, și de la PNL, și de la alte partide politice, care știu, cunosc, au temei, și economic, au și bun-simț.

Eu vorbeam puțin mai devreme despre convergență, despre pact fiscal, să stăm la masă, să discutăm, să găsim împreună idei, soluții... N-are nicio legătură!

Azi dimineață eram în Parlament, invitat la o acțiune pentru diabetul infantil și acolo erau părinți, copii, cu probleme reale, nu problemele noastre din Parlament.

Sincer, eu mai sper încă, mai este o șansă pentru cei care așteaptă de la noi să schimbăm lucrurile. Dar în felul acesta, acuzând total, fără niciun fel de argument - și v-am spus-o de foarte multe ori, tuturor colegilor, și în partidul meu, și cu alte ocazii - ori de câte ori afirm un lucru, îl susțin și îl continui. Și în declarațiile la care făceați trimitere, declarațiile din comisii, mi le susțin în continuare, să știți!

Învățați și vedeți exact felul în care, în schimb, acționez. Și am spus puțin mai devreme, niciodată nu am acționat altfel decât în interesul acestei țări.

Cu prima ocazie când acest lucru nu se întâmplă, plec singur, nu trebuie să-mi ceară cineva demisia sau să-mi ceară cineva să promit de la această tribună că în acest an ne vom respecta obligațiile. Ni le respectăm, pentru că aceasta este obligația noastră, ca Guvern!

Dar, repet, mi-aș dori foarte mult - și las la o parte orice fel de alte răspunsuri care ar fi trebuit să fie date, pentru ieșirile total nejustificate - sper și v-am spus, o să vă invităm la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, din comisiile reprezentative din Parlament și atunci când discutăm despre Codul fiscal, și despre evaziune fiscală, și de orice... - apropo, și de sistemul de vămi, care în acest an va fi închis - și sunt convins că vor fi mulți dintre colegii dumneavoastră de partid care vor fi afectați pentru că mărfurile nu vor mai putea tranzita România fără să fie scanate. Și am promis, puțin mai devreme, de la acest microfon, că voi face, așa, un istoric, despre fiecare, pe unde a fost, în administrația din 1991 încoace, pentru că, din păcate, lucrurile se știu și nu le puteți acoperi.

Dar, repet, închid și închei prin a vă ruga să fim cu toții pe aceeași parte, pe aceeași logică și să găsim ceea ce-i mai bun, și mai ușor, și mai simplu pentru cei care se uită la noi și ne urmăresc.

Vă mulțumesc și oricând mă invitați, pentru că se pare că și colegii de la UDMR, și de la PNL, și la USR... poate ar fi bine să avem o discuție la nivel de grup parlamentar, să ne chemați, să venim și să discutăm, cu date concrete, cu argumente de o parte și de alta. Poate greșim noi, poate dumneavoastră, dar poate acel pact fiscal despre care v-am vorbit se poate realiza și după aceea îl respectăm cu toții. Și, v-am spus, este un semn pentru cei din afara țării că avem cu toții aceeași abordare și, nu în ultimul rând, cei care sunt în România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și.

Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului va avea loc în ședința de vot final din ziua de miercuri, 6 iunie.

Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 

Ședința s-a încheiat la ora 18,04.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 noiembrie 2018, 4:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro