Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/14-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 06-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,31.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, înlocuit de domnul Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 6 iunie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Alternativ, voi da cuvântul colegilor.

Vom începe cu PSD.

 
  Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu - declarație politică privind necesitatea modificării procedurii de înmatriculare și de înregistrare a unui vehicul;

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu.

Vă rog.

   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Doresc să vă atrag astăzi atenția asupra unei situații care pune din ce în ce mai mult la încercare nervii românilor: timpul de așteptare pentru înmatricularea și înregistrarea unui vehicul.

În momentul de față, perioadele de așteptare se întind de la 30 de zile, în cazurile fericite, până la 3 luni. Ca exemple concrete, vă pot spune că luni, dacă doreai să faci o programare online la Registrul Auto Român, prima dată disponibilă la Buzău era 30 iulie. În Galați, mai norocoși, doritorii așteptau până pe 19 iulie. Campioana, din cele verificate de mine, este Suceava, unde o persoană trebuie să aștepte doar până pe 26 septembrie. La Iași, termenul de așteptare a fost scăzut de la peste 90 de zile la 84, după actualizarea programului folosit pentru programări.

Revine astfel în actualitate o problemă pe care am ridicat-o în mod repetat de-a lungul timpului și la care soluția este simplă: modificarea procedurii de înmatriculare și trecerea serviciului în subordinea structurilor civile. Pentru simplificarea înmatriculării și scăderea numărului de acte necesare care - mi-a demonstrat un cetățean - puse cap la cap însumează 4 metri de hârtii, am înființat un grup de lucru, iar concluziile și propunerile acestuia au fost prezentate ministrului afacerilor interne, spre analiză.

O altă soluție pentru degrevarea Registrului Auto Român este ca stațiile de Inspecție Tehnică Periodică acreditate să poată elibera cărți de identitate pentru vehicule. În privința birourilor Serviciilor Publice Comunitare, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și a deficienței de personal, situația este la fel de gravă.

După ce reușim să trecem de Registrul Auto Român, ajungem în fața unor cozi provocatoare de frustrări, altă pierdere de timp și bani, pentru că îți trebuie cel puțin o zi lucrătoare liberă pe care să o petreci așteptând să ajungi la ghișeu. Operațiunea s-ar simplifica dacă Direcțiile și Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidență a Persoanelor ar prelua activitatea de eliberare a permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare pentru vehicule, cu numerele de înmatriculare aferente. Consider că se poate beneficia de infrastructura deja existentă și de calificarea personalului din aceste servicii, precum și de judicioasa răspândire teritorială.

Poate că suntem încă departe de sistemul britanic în care înmatricularea unui vehicul se face online sau prin poștă și doar în anumite cazuri Agenția pentru Permise și Certificarea Vehiculelor consideră necesară verificarea fizică a acestuia. Dar aceasta nu înseamnă că nu putem arăta respect față de cetățeni. În loc să acordăm pensii speciale, drepturi și alte facilități celor câțiva angajați ai MAI care acoperă aceste servicii, dar care sunt clar depășiți numeric și ca atribuții, putem finanța mult mai multe posturi în cadrul unei primării, iar procedura să fie efectuată local. Ar demonstra un grad mai mare de civilizare, de atenție față de nevoile românilor și față de necesitatea pe care o reprezintă mijlocul de locomoție în zilele noastre.

Sunt convins că sunteți de acord cu mine că ceva trebuie să se schimbe în acest proces cât mai curând și sper că veți susține astfel de inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Constantin Șovăială - declarație politică intitulată Guvernul PSD, prin Tudorel Toader, atentează la independența justiției;

Domnul Constantin Șovăială.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Șovăială:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Guvernul PSD, prin Tudorel Toader, atentează la independența justiției".

Scopul Guvernului PSD-ALDE este de a submina justiția și de a subjuga prin metode staliniste, mai precis prin controlul total al instituțiilor.

Dacă nu te conformezi ordinelor de partid, Liviu Dragnea îți trimite pe cap ANAF-ul, CNAIR-ul, ANRM-ul, ANRE-ul, ANCOM-ul și așa mai departe, pentru a te pune la punct.

Sunt curios cum o să se răzbune pe cei 1.059 de procurori și judecători care se împotrivesc măsurilor PSD? Aceste decizii duc la anihilarea justiției! Cum se poate ca o majoritate de experți în drept să îți atragă atenția că nu faci bine ceea ce faci și ție, ministru al justiției, nici măcar să nu îți pese?! Este inadmisibil așa ceva!

Stimați guvernanți și parlamentari ai majorității,

Judecătorii și procurorii știu exact pentru ce protestează, iar atitudinea lor legitimează în mod clar protestele din stradă.

Cetățenii României își doresc să trăiască într-o lume mai justă, pe cât posibil mai dreaptă. Chiar vreți ca lumea noastră să arate ca o junglă în care să ne războim reciproc?! Sunt multe lucruri pe care oamenii le tolerează în relațiile dintre ei, însă nedreptatea este cel mai puțin tolerată. Trebuie să înțelegeți că, în căutarea dreptății, oamenii au provocat războaie și revoluții, iar cu gândul la dreptate și-au dat de foarte multe ori viața. Au trecut 28 de ani de la Revoluție și observ că mare lucru nu s-a schimbat în societatea românească.

În lipsa legii, libertatea își pierde conținutul, devenind haos și dezorganizare. De aceea, combaterea corupției este atât de importantă. Numai legea și respectarea legii ne pun într-o situație de șanse egale. Se pleacă din România pentru că mulți caută țări mai drepte, mai juste. Asta au declarat mii de doctori, asistente și alte categorii profesionale, motivând că una dintre cauzele pentru care nu s-ar întoarce acasă este că la noi corupția este în floare și nerespectarea legii la ordinea zilei.

Nu uitați că este important ca legea să fie dreaptă, atât pentru cel sărac, cât și pentru cel bogat. A aduce legile în favoarea celor bogați și puternici, ar avea un efect de profundă contaminare socială negativă. Atunci România nu va mai avea speranța că poate fi o democrație. Un al lucru important este faptul că tot legea apără bunurile comune, să zicem bugetul statului, de lăcomia unor decidenți politici care au ca scop politic legalizarea furtului din banii publici.

În alte ordine de idei, nu susțin subordonarea justiției și le dau dreptate celor 1.059 de procurori și judecători care protestează împotriva măsurilor PSD. Sunt mult mai mulți, doar că aceștia au frică de sistemul actual. Le este frică că vor fi puși la punct de partidul-stat, numit PSD.

Mulțumesc.

Constantin Șovăială, deputat al PNL, Sibiu.

 
  Nicolae-Daniel Popescu - declarație politică Dacă ne dorim cu adevărat dezvoltarea Moldovei, este imperativ să urgentăm construcția Autostrăzii A8!;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Popescu Nicolae.

Vă rog.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi are ca temă construcția Autostrăzii A8 - Târgu Mureș-Iași-Ungheni.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu puțin timp în urmă, câteva grupuri ale societății civile au organizat o manifestare civică, menită să atragă atenția autorităților, și inclusiv a noastră, asupra importanței pe care o are construirea Autostrăzii A8 pentru dezvoltarea regiunii Moldovei.

Iată, câteva sute de oameni, uniți în jurul cauzei "Împreună pentru A8", au pornit într-un marș motorizat pe traseul Piața Unirii din lași - sediul Guvernului din București. Câteva sute de oameni, așadar, au ales să-și sacrifice timpul și resursele, pentru a-i face pe cei care se află la cârma țării conștienți de însemnătatea pe care o are construirea unei autostrăzi care să lege o regiune mai puțin dezvoltată a țării de regiuni mai dezvoltate. Sincer vă spun, ar trebui să ne simțim jenați, pe de o parte, și recunoscători, pe de alta, față de demersul acestor cetățeni.

Stimate colege și stimați colegi,

Moldova este singura provincie care nu a beneficiat de construcția vreunui kilometru de autostradă. Consecințele se pot vedea cu ochiul liber: izolare economică, pierdere de oportunități și pierderi de vieți pe șosele. Este știut și faptul că, în prezent, legătura dintre Moldova și Transilvania se desfășoară pe trasee care fac față cu dificultate fluxului de trafic intens. Cunoscut este, de asemenea, faptul că o autostradă Târgu Mureș-lași-Ungheni ar reprezenta o alternativă atractivă, atât pentru traficul intern, cât și pentru traficul internațional.

În aceste condiții, ce rămâne de făcut? Răspunsul este simplu: urgentarea construirii Autostrăzii A8.

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum bine știți, - ne-a spus-o și Banca Mondială - dezvoltarea unei regiuni înseamnă densitate - de oameni, de capital - și conectivitate. Cu cât o regiune este mai intens traversată de drumuri și autostrăzi, cu atât șansele ca ea să se dezvolte sunt mai mari. Cu cât o regiune beneficiază de mai mult influx de oameni și de capital, cu atât se dezvoltă mai bine și mai repede. Și cum altfel să aibă loc acest influx de oameni și capital, decât prin artere de legătură?

Stimate colege și stimați colegi,

Suntem în anul celebrării Centenarului Marii Uniri. Măcar în al doisprezecelea ceas, haideți să nu îi refuzăm Moldovei șansa de a se dezvolta! Trebuie să înțelegem că ignoranța și nepăsarea noastră au prețul dezvoltării acestei regiuni.

Așadar, mesajul meu politic este acesta: haideți să transformăm în prioritate reală construcția Autostrăzii A8 și să deblocăm măcar acum progresul economic al Moldovei!

Vă mulțumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Ionuț Simionca - declarație politică Dacă-i musai, cu plăcere!;

Domnul Ionuț Simionca.

   

Domnul Ionuț Simionca:

Bună dimineața, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Dacă-i musai, cu plăcere!".

Dragi colegi,

Sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a-mi exprima dezamăgirea față de avizul negativ dat de colegii noștri din Comisia pentru transporturi și infrastructură unuia dintre proiectele mele legislative. Este vorba despre o propunere legislativă care aduce stoparea fraudării kilometrajului autovehiculelor rulate care sunt comercializate pe teritoriul României, măsură care ar fi fost benefică tuturor, lucru evident pentru oricine este bine intenționat.

Și nu fac asta pentru că orgoliul meu ar fi fost rănit, ci pentru că săptămâna trecută Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere exact același lucru ca și propunerea mea, adică pedepsirea aspră a celor care sunt dovediți că au fraudat kilometrajul mașinilor pe care le înstrăinează. În 12 luni este de așteptat să avem o directivă europeană în acest sens, astfel încât toți cei care cumpără mașini de ocazie să aibă posibilitatea să verifice exactitatea indicațiilor odometrului, indiferent de țara de origine sau în care a fost înstrăinată.

Mă gândesc cum va arăta raportul aceleiași Comisii pentru transporturi și infrastructură, în momentul în care va trebui să adaptăm legislația națională la cea de la Bruxelles? Conform zicalei "Dacă-i musai, cu plăcere!", probabil că aceleași considerente care au dus la avizarea negativă a proiectului meu legislativ vor duce la implementarea urgentă a directivei europene cu același conținut în legislația națională. Și, așa cum se întâmplă tot mai des în ultima vreme, vor veni pe ultima sută de metri să aprobăm un proiect făcut pe genunchi, pentru a nu risca sancțiuni, infringement sau alte trageri de urechi.

Stimați deputați,

De ce ar fi bine să vă reconsiderați poziția față de proiectul de lege pe care vi l-am propus? Pentru că pedepsirea mai aspră a celor care modifică indicația kilometrajului autovehiculelor pe care vor să le vândă va reduce acest fenomen care acum afectează între 30 și 50% din autovehiculele exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Pentru România, care a importat anul trecut mai bine de jumătate de milion de mașini uzate, ar însemna că în jur de 300.000 de autovehicule au fost fraudate. Prin stoparea acestui proiect legislativ, va crește numărul autovehiculelor cu un grad de uzură mai avansat, care va conduce la un grad de poluare mai ridicat, va crește numărul accidentelor care se produc din cauze tehnice și va băga bani în buzunarul samsarilor de mașini care sunt necinstiți.

În lumina Rezoluției Parlamentului European, vă invit, dragi colegi, să îi protejăm pe cetățenii români, cu un an înainte ca Uniunea Europeană să ne oblige acest lucru!

Vă mulțumesc.

Deputat Ionuț Simionca, Circumscripția electorală nr. 7, Bistrița-Năsăud.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Andi-Gabriel Grosaru - declarație politică intitulată România și Italia, în Anul Centenarului. Lecțiile trecutului și construirea viitorului;

Domnul Andi-Gabriel Grosaru.

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "România și Italia în Anul Centenarului. Lecțiile trecutului și construirea viitorului".

Anul Centenarului este, înainte de toate, anul în care ne întoarcem fața spre trecut, pentru a ne reaminti ce s-a întâmplat în anul de grație 1918. Este anul în care trecem în revistă un secol de istorie, cu bune și cu rele, pentru a desprinde acele învățăminte care ne vor ajuta să construim un viitor mai bun.

Centenarul ne reamintește faptul că relația noastră cu Italia este mai profundă decât am putea crede și, în același timp, mai veche decât ne-am putea aștepta. Un aspect puțin discutat se referă la aportul comunității italiene din România și la rolul Italiei în crearea României Mari.

Un aport concret la realizarea Unirii din 1918, al italienilor stabiliți pe aceste meleaguri, a fost reprezentat de participarea acestora, în rândurile armatei române, la Războiul pentru reîntregirea neamului.

Pentru a înțelege ce forme a luat contribuția minorității italiene la edificarea statului român modern, este suficient să amintim ce profesii aveau italienii care au ajuns în acest spațiu, odată cu valul imigrației majore de la sfârșitul secolului al XIX-lea: scriitori, comercianți, forestieri, apicultori, cioplitori în piatră, medici, ostași, muzicieni, mineri, misionari, pictori, artiști, antreprenori. Toți aceștia au adus un plus valoare, favorizând progresul domeniilor în care au activat. De la cioplitorii în piatră și muncitorii care au pavat drumurile țării în cadrul celui mai amplu proces de dezvoltare a infrastructurii, până la intelectualii care și-au folosit influența pentru a face să dispară granița dintre imigranții din Transilvania și cei din Vechiul Regat, italienii au ajutat România să devină statul european de astăzi.

Italia și România au avut experiența alianței militare din timpul războiul, manifestată prin sprijinul Italiei în constituirea unităților militare din români, supuși pe atunci ai Austro-Ungariei care doreau să lupte de partea României.

Odată cu intrarea României în război, în anul 1916, statul italian a permis Legației române din Roma să se implice în întreținerea și dezvoltarea sentimentului național la prizonierii de origine română care luptaseră pentru Austro-Ungaria.

Mai mult, Italia a avut un rol esențial în organizarea la Roma, între 8-10 aprilie 1918, a unui Congres al națiunilor subjugate din cuprinsul dualismului austro-ungar, la acest eveniment participând, alături de italieni din regiunile iredente, români, sârbi, croați, polonezi și alții.

Vittorio Orlando, președintele Consiliului de Miniștri al Italiei, a promis sprijinul Guvernului său pentru obținerea independenței națiunilor subjugate, acordurile convenite fiind cunoscute, în istoria diplomației, ca Pactul de la Roma. Unul dintre elementele-cheie din cuprinsul înțelegerilor convenite a privit modul optim de implicare a prizonierilor de război în luptele de pe front, prin constituirea de unități de voluntari - o legiune de voluntari care să participe la luptele de pe frontul italian. Câteva mii de prizonieri români vor decide să se alăture acestei legiuni, iar pe 28 iulie 1918 a intrat în luptă prima companie a Legiunii române la Ponte di Brenta, sub conducerea locotenentului Emil Piso, încadrat în Armata a 8-a Italiană. Remarcându-se prin curajul lor, voluntarilor români din Italia le-a fost conferită, de către Regele Ferdinand I Întregitorul, Crucea de Război 1916-1918 cu bareta "Italia".

Luna iunie este o lună marcată de evenimente istorice cu mare rezonanță pentru națiunile noastre. În data de 2 iunie, Italia a sărbătorit 72 de ani de la Proclamarea Republicii, în urma unui referendum prin care aproape 25 de milioane de cetățeni au fost invitați să se pronunțe în favoarea acestei forme de conducere sau în favoarea monarhiei.

Tot în luna iunie, în data de 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de la Trianon, între Antantă și Ungaria, care a consfințit reîntregirea României cu Transilvania și partea estică a Banatului.

De-o importanță crucială, Tratatul de la Trianon, ca și celelalte tratate semnate în cursul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, stau mărturie importanței deosebite...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...pe care relațiile bilaterale și afinitățile culturale le au în succesul activităților diplomatice.

România, sub conducerea prim-ministrului de la acea vreme, Ion I.C. Brătianu, și Italia, sub conducerea prim-ministrului Vittorio Orlando, s-au regăsit la finele Primului Război Mondial în tabăra statelor învingătoare, împărtășind deseori aceleași probleme și nemulțumiri.

Italia și România aveau, la acel moment, interese similare, ambele state dorind aplicarea integrală a prevederilor...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați ajuns deja la cinci minute, domnule deputat.

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Tratatelor semnate cu Antanta în 1915 și respectiv 1916.

Noi, urmașii italienilor din acele vremuri, sărbătorim cu aceeași bucurie ziua de 1 decembrie și ziua de 2 iunie, Ziua Italiei, între "patria de adopție" și "patria-mamă", fiind o legătură indestructibilă.

Avem astfel încă un motiv și o rațiune suplimentară pentru a sprijini dezvoltarea relațiilor bilaterale și a Parteneriatului Strategic Consolidat dintre țările noastre. Legăturile istorice, comunitare, și nu numai, conferă, cu adevărat...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...o dimensiune culturală, politică și socio-economică specială acestei relații.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică cu titlul Închisorile secrete și tortura în România. Plătim 100.000 sau un miliard de euro?;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea colegilor neafiliați se află cineva în sală?

Domnul Dohotaru.

Vă rog.

Din partea ALDE, au depus în scris domnii deputați Mihai Niță și Constantin Avram.

   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Închisorile secrete și tortura în România. Plătim 100.000 sau un miliard de euro?"

Stimați colegi,

Statul român a fost condamnat de CEDO pentru complicitatea sa cu CIA, în cazul acuzațiilor privind acte de tortură în închisorile secrete pe teritoriul României.

CEDO a constatat că România a găzduit un centru secret de detenție CIA, din septembrie 2003 până în noiembrie 2005.

Statul român este nevoit să plătească daune în valoare de 100.000 de euro unui presupus terorist, Al Naseri, torturat într-una din închisorile secrete ale CIA din țara noastră, aceasta în timp ce politicienii români au negat constant în trecut că am fi avut astfel de închisori secrete și acte de tortură.

Curtea a constatat că România a fost complice la acțiunile ilegale ale CIA și nu a respectat Convenția europeană privind drepturile omului, încălcând dreptul la viață și dreptul la o judecată dreaptă.

Amintesc art. 2 alin. (2) din Constituția României: "Nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau de tratat inuman ori degradant".

Curtea Europeană recomandă României o investigație a cazului de tortură și a pedepsei, dacă este necesară, oficialilor guvernamentali responsabili pentru torturarea lui Al Naseri. Trebuie să aflăm și dacă au fost cazuri similare de tortură.

S-a încălcat legea. Răspunde cineva?

Solicit Ministerului Public și Ministerului Afacerilor Externe să-mi comunice măsurile luate în găsirea responsabililor români care au permis torturarea deținutului Al Naseri.

Parchetul General a fost sesizat de comisia parlamentară, în 2012. Cum s-au finalizat investigațiile și de ce nu a fost găsit nimeni responsabil?

Aparent, cheltuielile de 100.000 de euro nu sunt mari, dar ele trebuie puse în contextul mai larg de război împotriva terorii, în care ne-am aliat cu americanii pentru a invada Irakul și Afganistanul. Scopul declarat? Democratizarea regiunii. Scopul ascuns? Controlul asupra petrolului.

Regiunea Orientului Mijlociu este mai instabilă ca oricând la peste un deceniu și jumătate de la invazie.

România a avut cheltuieli estimative, potrivit presei, de aproape un miliard de euro.

Niciun dosar mare de corupție nu se compară cu astfel de cheltuieli inutile, într-un război în care nu aveam ce căuta și în care unele state membre nici măcar nu au trimis trupe.

Solicit Ministerului Apărării o estimare exactă a cheltuielilor totale de la începutul participării noastre, pe teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak până acum, dar și defalcate - transport, hrană, echipamente militare, diurnă.

Să cugetăm cum puteam folosi altfel acești bani, în educație, sănătate, infrastructură, cultură?

Dar nu doar aceste cheltuieli sunt relevante. Să ne gândim la pierderile de vieți omenești, la răniți, la populațiile dispersate, ori, ca în cazul de față, la cei torturați în urma acestor războaie.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Vlad Bontea - declarație politică cu titlul Tinerii sunt viitorul!;

Domnul Vlad Bontea.

   

Domnul Vlad Bontea:

Mulțumesc frumos.

Această declarație politică este pentru tineri și despre tineri.

Tinerii acestei țări sunt o resursă strategică și mai presus de tot sunt viitorul. Așa cum ne vom îngriji de ei, asemeni ne vom clădi România de mâine.

Tinerii au nevoie și au dreptul la o educație corectă și adecvată timpurilor noastre, au nevoie de grijă, de încredere și de respect. Mai mult, trebuie să le transmitem un set de valori și de principii pe care să își construiască propriile sisteme de gândire critice și analitice și să își dezvolte propriile competențe și abilități.

Stimați colegi,

Observ cum ne îndepărtăm unii de alții, observ lupte între cei care gândesc diferit, lupte între generații, prăpăstii pline de ură. Oare cum va arăta România peste 10 ani, dacă continuăm să ne luptăm fără a mai ști care este motivul?

Tinerii noștri sunt dezorientați, dezinformați și dezbinați. Avem datoria să nu îi lăsăm în întuneric.

Aș vrea să cred că doar prin reglementare vom reuși să diminuăm aceste riscuri, dar mă tem că nu vom avea rezultatele așteptate. Totuși, pledez pentru un set de legi destinate tinerilor, pentru a-i susține și a-i îndruma.

Studii recente, despre cum își petrec timpul liber, arată că 23% din tinerii chestionați au indicat comunicarea pe rețelele de socializare și jocurile pe calculator. Pe locul doi se află întâlnirile cu prietenii - 18% - și pe al treilea loc audițiile muzicale - 14%.

În schimb, doar 6% din tineri au răspuns că în timpul liber își urmează o pasiune sau un hobby și doar 4% citesc cărți.

Când citim astfel de cifre, primul impuls este să criticăm. Poate ar fi mai bine să ne gândim care sunt cauzele care au determinat aceste preferințe. Este datoria noastră să luăm măsuri, să îi implicăm în deciziile noastre și să îi responsabilizăm.

Trebuie să pregătim generațiile viitoare și să avem grijă să predăm ștafeta. Transferul de responsabilități între generații este crucial pentru o bună guvernare a țării. Așadar, să nu lăsăm la voia întâmplării acest aspect delicat ce ține de securitatea națională!

Să nu ne mai lăsăm copiii să plece peste hotare și să fie o viață străini, să îi învățăm să deosebească binele de rău, să le dăm motive să fie mândri de țara lor, să își iubească pământul unde s-au născut, să prețuiască familia și să îi facem să se simtă utili și valoroși. Pentru că sunt aurul oricărei națiuni!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Victor Paul Dobre - declarație politică intitulată Construcția podului peste Dunăre de la Brăila începe cu o amânare;

Domnul Victor Paul Dobre.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc.

Declarația mea se intitulează "Construcția podului peste Dunăre de la Brăila începe cu o amânare".

Stimați colegi,

Consider că este important ca de aici, de la tribuna Parlamentului, să atrag atenția Guvernului asupra blocajului pe care l-am constatat în demararea lucrărilor pentru construcția podului suspendat peste Dunăre, care va lega Dobrogea de țară. Semnalul meu de alarmă se îndreaptă către autoritățile care ar trebui să dea dovadă de responsabilitate și să facă toate demersurile pentru a asigura realizarea acestui obiectiv de investiții vital pentru gălățeni, dar și pentru dezvoltarea întregii zone de sud-est.

Este în responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne implicăm pentru a găsi de urgență soluții, astfel încât realizarea podului peste Dunăre să nu fie pusă în pericol.

Grav este că în realizarea acestui proiect autoritățile au debutat deja cu stângul, iar termenele de execuție vor fi decalate.

Din păcate, deși contractul privind realizarea podului a fost semnat încă din luna ianuarie a acestui an, s-au înregistrat întârzieri atât în ceea ce privește operațiunile de mutare a utilităților, cât și în emiterea actelor normative necesare finalizării procesului de expropriere, iar experiența din teren ne arată că astfel de operațiuni de relocare a utilităților se pot întinde pe ani buni, afectând destul de serios termenele de execuție a lucrării.

În aceste condiții, este firesc să ne întrebăm dacă autoritățile vor reuși să predea terenul liber de sarcini pentru construirea podului peste Dunăre.

După cum se știe, în România ultimilor ani, când vorbim despre astfel de proiecte de investiții majore, autoritățile s-au dovedit incapabile să asigure respectarea termenelor de finalizare, înregistrându-se, de fiecare dată, amânări de ordinul anilor. De aceea, cred că, pentru a evita ca această situație să se repete și în cazul acestui proiect de importanță strategică, este necesară o monitorizare permanentă care să asigure respectarea termenelor de execuție.

Realizarea la termenele stabilite a construcției podului și executarea concomitent a infrastructurii care să permită conectarea obiectivului la fluxul de transport vor crea condițiile relansării economice în zona de sud a Moldovei, a eficientizării acțiunilor economice în cadrul porturilor dunărene ale Galațiului și, nu în ultimul rând, va influența reducerea depopulării, din cauze economice, a județelor din sudul Moldovei.

Guvernul Dăncilă are o mare responsabilitate în legătură cu realizarea acestui obiectiv de investiții. Demararea efectivă a construcției, în martie 2019, este sub semnul întrebării, având în vedere stadiul actual al proiectului. Sunt înregistrate blocaje în ceea ce privește relocarea utilităților, iar procedurile de expropriere sunt și ele în întârziere.

Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Ratarea termenelor fixate pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre la Brăila echivalează cu eșecul întregului proiect. Nu aveți scuze pentru ritmul extrem de lent în care evoluează această investiție, iar astfel de amânări...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

...din cauze birocratice nu mai pot fi tolerate.

Solicit premierului Viorica Dăncilă să se implice urgent în implementarea acestui proiect și să constituie la nivelul Executivului o comisie interministerială cu toți factorii de decizie implicați în acest proiect, astfel încât să fie identificate cele mai bune soluții pentru deblocarea lui.

Vizitele pe șantiere și conferințele de presă nu țin loc de fapte, iar realitatea din teren contrazice flagrant declarațiile politicianiste de imagine.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Bichineț - despre implicarea politică și necesitatea unei conduceri coerente în România;

Domnul Corneliu Bichineț.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Dacă vreun parlamentar aflat în opoziție are neinspirația să vină la acest pupitru și să vorbească despre agricultură și anomaliile din acest sector vital pentru economia națională, despre secetă, inundații, subvenții întârziate, este în mod automat, ca și un coleg de-al său aflat la putere, de altfel, persiflat, stigmatizat de reprezentanții Guvernului, de către deontologii de profesie sau mai puțin specializați, de tăietorii de frunză la câini - este pus la stâlpul infamiei și greu îl mai poate dezlega cineva de acolo.

Dacă vorbești despre anomaliile din sistemul de sănătate, din școală, din industrie, din turism, din cultură, riști să devii un om nepopular și, dacă ai și un limbaj mai elastic, să mă exprim așa, atunci aproape că ești flagelat.

Eu, doamnă președinte, vreau să vă fac o trimitere frumoasă la Constantin Noica. În limba română - spune marele cărturar - există un cuvânt - "dor" -, care reflectă o stare de spirit superbă, aleanul. Acest cuvânt nu are corespondent în vreo limbă de pe pământ.

Și pe mine, așa, fără să-mi dau seama, m-a cuprins un dor nețărmurit de președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea și pentru că-l cunosc, mă întreb: el mai este sau nu mai este aici, deoarece consilierii Domniei Sale s-ar părea că ori sunt răuvoitori - mai mult ca sigur - ori sunt de-a dreptul neinspirați, pentru că-i fixează conferințe de presă numai pe scările tribunalelor, numai în fața DNA, în fața DIICOT și așa mai departe. Eu aș vrea ca președintele Camerei Deputaților zilnic să dea și prezinte conferințe de presă de aici, pentru că are posibilitatea să schimbe imaginea lumii despre Parlamentul României și despre Camera Deputaților.

Acum nu știu cine a venit cu ideea aceasta, absolut păguboasă, să fie dislocate zeci de mii de persoane, să fie aduse în București, la un miting care, bineînțeles, nu cred că are vreo miză.

Acum, doamnă președinte, dacă acest miting se organizează, eu vă sugerez ca dumneavoastră să mergeți, pentru că fiind persoană de sex feminin nu riscați prea mult, pentru că am înțeles că lângă Piața Victoriei, la o oră apropiată, și minoritățile sexuale au o paradă, un miting. Și atunci mă gândesc că, prin acest mijloc, să le transmit și domnului Liviu Dragnea, și domnului Iordache, și domnului Dumitru Buzatu, președintele Consiliului județean Vaslui, să nu cumva să meargă acolo, pentru că, dacă se produce o turbulență, un amestec, nu-i văd deloc bine.

În concluzie, țara aceasta frumoasă, România, are nevoie de o conducere coerentă, de seriozitate și multă implicare din partea tuturor factorilor politici.

Corneliu Bichineț, PMP Vaslui.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având ca temă Ziua copilului, între sărbătoare și realitate;

Domnul Nicolae Petrețchi.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Tema declarației politice: "Ziua copilului, între sărbătoare și realitate".

Este bine cunoscut faptul că data de 1 iunie din fiecare an este dedicată copiilor din lumea întreagă. Această zi este o zi specială pentru fiecare copil din lume, iar multe instituții o sărbătoresc în diferite moduri, fiind menționată pentru prima dată la Geneva, în august 1925, când, la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor, 54 de țări din întreaga lume au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. Multe guverne au introdus, după acest eveniment, Ziua Copilului.

Astfel, foarte mulți oameni au ocazia să se bucure de această zi alături de copiii lor, iar tot mai multe publicații au avut, de-a lungul timpului, diferite articole care sărbătoreau 1 iunie și în care le mulțumeau celor mici pentru că le făceau viața mai frumoasă părinților, însă fără să relateze în detaliu despre cum sărbătoresc această zi copiii din centrele de plasament.

Astfel, trebuie să găsim răspunsuri la o serie de întrebări.

Cum este mediul în care trăiesc copiii din centrele de plasament?

Care sunt șansele pentru ca ei să evolueze într-un astfel de mediu?

Cum se simt ei și care o să fie traseul lor personal și profesional?

Un recent sondaj efectuat la nivelul Uniunii Europene situează din nou țara noastră pe unul dintre locurile codașe, de data aceasta privind procesele de reintegrare a copiilor în familiile biologice, de simplificare a procedurilor de adopție, numărând doar 800 de adopții pe an, deși avem peste 55.000 de copii abandonați.

Din acest motiv, este foarte important să ne implicăm mai mult pentru a pune în practică procesele de reintegrare, simplificând în același timp procedurile de adopție.

Personal mă angajez să susțin astfel de proiecte și să propun amendamentele cuvenite, înțelegând pe deplin semnificația proverbului "Copilăria arată omul, după cum dimineața arată ziua".

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Daniel Olteanu - declarație politică despre necesitatea investițiilor în județul Vaslui;

Domnul Daniel Olteanu.

   

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Ne-am obișnuit cu toții, cred, ca județul Vaslui să devină un reper luat în considerare atunci când se elaborează aproape orice studiu referitor la zonele sărace ale țării.

Din păcate, deși toate aceste documente au concluzii îngrijorătoare, ritmul de scădere a decalajelor între Vaslui și regiunile bogate încetinește în fiecare an. În loc să constatăm o creștere a șanselor de reușită în viață pentru copiii vasluieni, avem de-a face cu o diminuare a acestora. Este un fapt care reiese și din ultima cercetare efectuată de World Vision România, Vasluiul fiind unul dintre cele șase județe din eșantion.

Cred că cea mai îngrijorătoare situație, cel puțin pentru mine, este următoarea - citez din studiu - "Un procent de 5,5% dintre copiii din mediul rural lipsesc întotdeauna de la școală - repet, întotdeauna - deoarece merg să muncească și este o cifră cu 50% mai mare decât în 2016; 6,3% declară că se simt întotdeauna obosiți, pentru că muncesc înainte sau după ce se întorc de la școală, o creștere cu 75% față de valoarea din 2016; mulți dintre acești copii provin în mare parte din familii ale căror venituri nu le ajung nici pentru strictul necesar; 11% dintre ei declară că uneori lipsesc de la școală, deoarece merg să muncească, iar 21% se simt obosiți, deoarece muncesc înainte sau după școală".

Stimați colegi,

Mi-aș dori ca această realitate, a copiilor care muncesc, a copiilor care sunt prea obosiți ca să mai învețe, pentru că merg să muncească, în loc să meargă la școală, să atragă atenția măcar la fel de mult ca falsa problemă a ajutoarelor sociale.

Nu avem dreptul să discutăm despre necesitatea ajutoarelor sociale - și aici mă refer exclusiv la venitul minim garantat -, în zone în care copiii lipsesc de la școală pentru că merg să muncească.

Sunt dintre parlamentarii care, și atunci când eram în PNL, consideram că Programul Național de Dezvoltare Locală este necesar. Este obligatoriu ca și în mediul rural să existe școli cu autorizații și avize de funcționare, să existe apă curentă, canalizare și drumuri. Acestea nu sunt fonduri irosite, sunt investiții care, pe o spirală pozitivă, ajung în final să îmbunătățească și viața copiilor de la sate.

Pentru a scădea, însă, procentul copiilor care nu merg la școală, pentru că muncesc sau sunt prea obosiți după ce merg la lucru, este nevoie de mai mult decât PNDL, este nevoie de investiții în marea infrastructură, care să ofere cu adevărat o șansă economiei locale din aceste zone vitregite.

Zero procente pentru județul Vaslui din alocările pentru mari investiții în infrastructură înseamnă, în final, nu doar condamnarea unei zone, ci condamnarea copiilor la o viață care este extrem de aspră chiar și pentru adulți.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
  Mihaela Huncă - declarație politică cu titlul Modele de bune practici în educație;

Doamna Mihaela Huncă. Este? Da.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Obiectul declarației politice: "Modele de bune practici în educație".

Stimate colege și stimați colegi,

Având în vedere că avem nevoie de o nouă Lege a educației, doresc să atrag atenția asupra câtorva aspecte pe care le consider esențiale pentru creșterea calității actului educațional și pentru adaptarea sistemului românesc de învățământ, în contextul actual de pe piața muncii.

În opinia mea, pentru ca un sistem educațional să fie de succes, are nevoie de trei lucruri de bază: o finanțare adecvată și în creștere de la an la an, acordarea unui statut important profesorului și cultivarea unei atitudini pozitive a societății față de educație, prin sprijinirea dezvoltării industriilor culturale.

În materie de programe de învățământ, cred că putem să ne uităm cu atenție și să ne inspirăm, în special din modelele țărilor care au rezultate peste medie la nivelul tuturor ciclurilor educaționale.

Astfel, pornind de la premisele că școala ar trebui să ofere mai mult decât informații și obiectivul suprem este bunăstarea copiilor, finlandezii au luat câteva măsuri concrete pe care consider că trebuie să le adoptăm și noi, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare: acces egal și gratuit la toate nivelurile de învățământ, prin asigurarea transportului și meselor gratuite de la ciclul preșcolar până la absolvirea liceului.

În ceea ce privește pregătirea profesorilor, cred că trebuie să adoptăm și noi un sistem riguros de selecție a candidaților pentru postul de dascăl, astfel încât toți să fie absolvenți ai unui program de master și să urmeze cursuri anuale de perfecționare.

În același timp, profesorii ar trebui să aibă libertatea de a stabili felul în care vor organiza orele, metoda de predare și ce manuale vor folosi. Apreciez că este nevoie de a încuraja o competiție a cunoașterii, nu o luptă pentru note în rândul elevilor.

În opinia mea, copiii învață mai bine prin joc, experimente și activități practice, și nu prin metode teoretice. La fel ca în sistemul finlandez, trebuie și în România să îmbinăm materiile teoretice cu deprinderile practice și aptitudinile artistice.

La sistemul de educație finlandez, pregătirea practică din timpul gimnaziului se reflectă și în alegerea următoarei forme de învățământ. De aceea, numărul de elevi care preferă o școală cu profil vocațional este aproape la fel de mare ca numărul celor care se înscriu la o formă de învățământ secundar cu profil general, conform datelor OECD din anul 2017. Iar odată ajunși la liceu, elevii au libertatea de a decide ce materii vor să studieze. Acest lucru se întâmplă pentru că modelul finlandez pune un accent deosebit pe capacitatea elevilor de a se autoevalua încă din primii ani de școală.

Cred că acesta este idealul către care trebuie să tindem și noi în următorii 10 ani în ceea ce privește sistemul de învățământ românesc.

Vă mulțumesc.

Deputat, Mihaela Huncă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Sorin-Ioan Bumb - declarație politică Se îndreaptă România către modelul turcesc?;

Domnul Sorin Bumb.

   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Se îndreaptă România către modelul turcesc?".

Decizia CCR constituie un precedent istoric negativ, nu doar în sistemul juridic românesc, ci și la nivel european. Subordonând președintele unui ministru, CCR a ignorat orice formă de logică legislativă, rescriind Constituția după nevoile lui Liviu Dragnea și ale camarilei sale.

Sub conducerea lui Valer Dorneanu, până nu demult membru marcant al PSD, Curtea Constituțională s-a transformat din arbitru al democrației într-un fel de gardian al revoluției PSD în justiție, care nu mai cunoaște niciun fel de limite când e vorba de a impune voința lui Liviu Dragnea.

Gestul CCR, de a-i dicta președintelui țării ce are de făcut, schimbă total aritmetica puterilor în stat. CCR devine legiuitor, iar președintele - omul ales cu cel mai mare număr de voturi - devine subordonat al unui om politic numit temporar într-un guvern. Este echivalentul unei lovituri de stat, făcută însă fără gălăgie și violențe de stradă, în mod tacit, între zidurile unei instituții, prin deturnarea sensului unor legi. În plus, declarațiile ulterioare ale miniștrilor PSD și ale președintelui Senatului vin să confirme această realitate a loviturii de stat. Asemenea unei junte sud-americane, politicienii de carton ai PSD au făcut scut în jurul lui Dragnea, spunându-ne că România este o republică parlamentară și președintele are doar un rol simbolic, decorativ, când știm cu toții că România, potrivit Constituției, este o republică semiprezidențială, în care președintele deține importante atribute ale puterii de stat.

Consecințele acestui act iresponsabil vor fi deosebit de grave pentru români. Nu doar că vom fi penalizați de Uniunea Europeană, rămânând blamați, la marginea Europei, în afara spațiului Schengen, dar ne periclităm foarte mult relația strategică și cu partenerii americani. Poate nu întâmplător, decizia CCR vine la scurt timp după vizita la Moscova a lui Valer Dorneanu și transformă România dintr-un pilon de stabilitate în Europa de sud-est, într-un regim discreționar, de tipul Turciei, de la care a împrumutat oricum, demult, retorica statului paralel.

Nu va mai dura mult până vom rămâne și fără banii europeni. Abia atunci vor începe adevăratele probleme, pentru că, fără ajutoarele de la Uniunea Europeană, România va intra rapid în incapacitate de plată. În plus, decizia juntei CCR afectează serios investițiile, atât cele străine cât și cele românești. După această decizie, care pune justiția la dispoziția politicului, investitorii vor încerca să-și pună capitalul la adăpost, fapt ce va genera un regres semnificativ la nivelul economiei.

Rămâne de văzut doar dacă junta lui Liviu Dragnea se va opri aici cu imixtiunile în justiție sau va aplica modelul turcesc până la capăt, arestând inamici inventați ai statului și concediind orice om care încearcă să gândească altfel decât PSD.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată A înțelege nu mai pot, unde ești tu reparație, cu CCR-ul tău cu tot?!;

Domnul Marius Pașcan.

Au mai depus în scris domnii deputați Constantin Codreanu, Eugen Tomac și Doru Coliu.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică se intitulează "A înțelege nu mai pot, unde ești tu separație, cu CCR-ul tău cu tot?!".

Fantomele trecutului totalitar se schimonosesc grotesc către țară. Le-am văzut, recent, înveșmântate într-un roșu comunistoid, de tragică amintire, la congresul partidului care se dorește și stat - PSD. Am revăzut aceeași punere în scenă triumfalistă, cu un nou aspirant la titlul de "cel mai iubit fiu al poporului", reales unanim la al "țânșpelea" congres, într-un singur gând, o unică voință. Am revăzut asaltul puterii politice asupra celorlalte puteri ale statului, care trebuie cucerite, dominate și aservite politic în pseudostatul de drept. Am asistat la furibundul atac asupra legilor justiției și am protestat, aproape zadarnic, atunci când infractorilor și pușcăriașilor li s-a pregătit detenția facultativă și la domiciliu, ba chiar o răsplată pecuniară pentru condiții neprielnice de detenție. Acum, însă, totul culminează cu o ofensivă decisivă având drept vârf de lance decizia Curții Constituționale a României, prin care, în urma unei sesizări privind un posibil conflict de natură constituțională între puterile statului, președintele României ajunge în postura de a fi obligat să se subordoneze voinței ministrului justiției, ceea ce plasează instituția prezidențială într-un neconstituțional derizoriu.

Sigur, art. 132 alin. (1) din Constituția României stipulează că: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției", însă art. 54 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 stabilește că: "Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției".

De asemenea, art. 94 lit. c) din Constituția României prevede că: "Președintele României numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege".

Rezultă astfel că, nesocotind chiar Constituția și legislația în vigoare, Curtea Constituțională, dominată de afinități politice pesediste, l-a pus pe președintele României în postura de a fi obligat să se subordoneze voinței ministrului justiției, deși acesta are doar mandatul legal de a propune, președintele fiind decidentul.

În aceste condiții, dispare dublul control privind revocarea procurorilor din marile parchete, decizia rămânând strict la discreția ministrului justiției, numit politic în Guvern de un partid și, evident, în detrimentul președintelui, care are cea mai mare legitimitate electorală.

În deciziile sale, ministrul va fi supus influențelor partidului din care provine, astfel instituindu-se asupra parchetelor un control politic al partidului aflat la guvernare, prin ministrul justiției, care a devenit, practic, unicul decident.

Ne putem aștepta de-acum ca orice ministru să schimbe procurorii-șefi. De ce nu ar putea să schimbe efectiv și procurorii?!

În aceste condiții, ce stat de drept mai avem în România, câtă vreme parchetele vor fi sub controlul partidelor de guvernământ?!

Despre ce separație a puterilor statului mai vorbim, judecătorilor din cadrul Curții Constituționale a României?!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Maricela Cobuz - declarație politică intitulată Institutul Cantacuzino - un obiectiv strategic național din Programul de guvernare;

Doamna Maricela Cobuz.

   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Institutul Cantacuzino - un obiectiv strategic național din Programul de guvernare".

Prin Programul de guvernare, PSD și-a asumat repornirea și dezvoltarea activității Institutului Cantacuzino. Institutul, care a devenit obiectiv strategic național, odată cu trecerea în subordinea Ministerului Apărării Naționale, va asigura independența României în ceea ce privește producția de vaccinuri și a altor seruri și medicamente de importanță vitală, atât pentru țară, cât și pentru export.

La sfârșitul lunii mai a acestui an, ministrul apărării, domnul Mihai Fifor, a declarat că Institutul Cantacuzino a devenit o instituție militară a statului, care se subordonează rigorilor militare.

Ministerul Apărării Naționale scoate la concurs 200 de posturi, pentru a asigura necesitatea funcționării institutului. Vor fi posturi pentru cercetători, medici, dar și angajați care vor asigura procesul de producție.

Până la finalul acestui an, Institutul Cantacuzino va relua producția de Polidin și de Cantastim. Astfel, în anul 2019 se vor asigura vaccinuri românești sigure, ieftine și în cantități suficiente pentru toți copiii din România.

Institutul are o importanță deosebită datorită faptului că este unul din cele 11 institute din lume, printre cele șapte europene, care produce vaccinul gripal și vaccinul BCG, utilizat pentru imunizarea împotriva tuberculozei.

Prin repornirea activității institutului, România va fi un sprijin important pentru Organizația Mondială a Sănătății, prin exportul unor vaccinuri, a unor medicamente de importanță vitală, contribuind la asigurarea stării de sănătate pentru populație.

Prin finanțarea de statul român și trecerea în subordinea MApN, Institutul Cantacuzino asigură independența față de importul acestor medicamente sau lipsa lor, atunci când sunt necesare.

O altă promisiune din Programul de guvernare este îndeplinită, contribuind cu succes la starea sănătății populației.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică vizând dreptul familiei și semnificația căsătoriei în România și în legislația europeană;

Doamna Florica Cherecheș?

Domnul Corneliu Olar?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi vizează dreptul familiei și ceea ce înseamnă căsătoria în România și în legislația europeană.

Recent, a fost o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul unui proces foarte controversat, pe care magistrații noștri nu au avut responsabilitatea și bunul-simț să îl rezolve la nivel național, și l-au exportat la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene, de la Luxemburg, privind tentativa unor persoane aparținând unui cuplu de același sex de a-și legaliza căsătoria făcută în Belgia, în România, și implicit în întreg spațiul european.

Curtea de Justiție a decis foarte clar, în baza Directivei 38/2004 privind dreptul la ședere, că aceste tipuri de drepturi aparținând cuplurilor de același sex vizează exclusiv - și subliniez cuvântul "exclusiv" - dreptul la ședere, în virtutea libertății de mișcare, un drept fundamental al Uniunii Europene.

Deci libertatea de mișcare nu are nimic comun, așa cum s-a speculat, total aiurea, în mass-media, și cum anumite grupuri de presiune și de lobby încearcă să acrediteze, cu vreo obligație juridică a României de a legaliza în Codul civil cuplurile de același sex și, chiar mai mult de atât, de a legifera căsătoria între persoane de același sex.

Acest lucru este interzis, Codul civil spune foarte clar acest fapt. Iar dreptul la ședere este o chestiune care nu are nimic de-a face. Ba, mai mult decât atât, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a spus foarte clar că această chestiune este una care rămâne la latitudinea exclusivă a statelor naționale.

De asemenea, se spune acolo foarte clar că nu se dorește aducerea unei atingeri la ceea ce înseamnă principiul identității naționale, ceea ce înseamnă dreptul național în privința familiei și căsătoriei, lucruri care țin exclusiv de suveranitatea națională.

Așadar, asistăm la o manipulare uriașă. Și o chestiune care ține exclusiv de dreptul la ședere este transpusă într-o altă zonă, din dorința unora de a legifera aceste căsătorii.

În final, doresc să atrag atenția Curții Constituționale a României, să nu extrapoleze și să nu extindă definiția foarte clară pe Directiva 38/2004, dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să fie responsabilă, să țină la valorile acestui popor și să păstreze decizia pe care o va lua în acest proces, în limitele a ceea ce înseamnă suveranitatea dreptului național în problema familiei și căsătoriei.

Deci vreau să spun foarte clar, Curtea Constituțională a României și vreo Curte din această lume nu sunt în măsură să regândească dreptul la familie, sau dreptul la căsătorie, sau instituția căsătoriei, pentru că aici nu vorbim despre un drept de instituție anterioară statului, sub nicio formă.

Opriți ingineriile sociale și respectați drepturile fundamentale ale poporului român!

Și nu uitați că familia este anterioară statului, iar statul nu are vreun drept să regândească familia, sub nicio formă.

Așadar, atenție, CCR, respectați Constituția României și drepturile fundamentale ale acestui popor!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Petru Movilă - declarație politică cu titlul PSD transformă Iașiul în cel mai izolat județ al țării;

Domnul Petru Movilă.

   

Domnul Petru Movilă:

Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică este intitulată "PSD transformă Iașiul în cel mai izolat județ al țării".

Stimați colegi,

De 6 ani, PSD n-a făcut ceva pentru Iași. N-a mișcat vreun pai și n-a alocat vreun ban în plus pentru investiții.

Chiar și așa, mai nou, s-a atins maximum de dezinteres față de ieșeni și față de regiunea de Nord-Est.

Stimați PSD-iști, ați reușit să tăiați în ultimele zile și conexiuni ale județului meu cu restul țării. În plin sezon estival, conducerea CFR Călători a anulat trenul Iași-Mangalia.

N-a fost destul că n-ați făcut autostradă, că n-ați alocat bani pentru modernizarea drumurilor județene, dar ați considerat necesar să tăiați și trenurile către Brașov sau către Constanța.

Să vă fie rușine, stimați colegi de la PSD!

Să vă fie rușine pentru doza de ură pe care o propagați pentru Moldova!

Oare nu aveți limită? Suntem peste 3,3 milioane de locuitori care zilnic se trezesc cu decizii PSD, care mai taie încă un pic din carne vie.

Din puținul nostru, al moldovenilor, ați tăiat și mai mult.

Ați reușit să izolați Iașiul într-o serie de acțiuni concertate fără precedent.

Ați tăiat tot ce s-a putut tăia și acolo unde nu s-a putut ați redus totul la maximum.

Ce surprize mai pregătiți, stimați PSD-iști? Ați mai identificat vreo cale de atac împotriva ieșenilor?

Din 2012 până în prezent v-ați jucat de-a v-ați ascunselea cu Autostrada Ungheni - Iași - Târgu Mureș.

Propriul vostru om, comisarul european Corina Crețu, v-a făcut incompetenți. N-ați fost în stare să trimiteți la Bruxelles o solicitare de finanțare pentru tronsoanele autostrăzii, deși comisarul a declarat negru pe alb că reprezentanții Comisiei Europene sunt pregătiți să finanțeze tronsonul Târgu Mureș - Ditrău - Iași, nu doar Ungheni - Târgu Neamț.

Ce spune asta despre Guvernele PSD care s-au perindat rând pe rând pe același scăunel?

Ce este de făcut, să înțeleagă și doamna Dăncilă? Vreți să scriem greșit gramatical, să înțeleagă și doamna? Aveți vreun alfabet special? Găsim o variantă pe placul dumneaei și al dumneavoastră.

În plus, o invit la Iași, să vadă cum este să trăiești într-un județ izolat.

Fără autostradă, fără trenuri, Moldova moare. Și în cea mai săracă zonă a țării nu toți își permit să zboare cu avionul și nu toți au mașină la scara blocului.

Ați fost mai ocupați să organizați un miting, decât să munciți pentru țară.

Ați vorbit de statul paralel, dar paraleli sunteți voi, cei care n-ați aflat încă în ce țară trăiți.

Nu știu în interesul cui guvernați, dar pot să vă spun sigur că nu în interesul ieșenilor.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Vasile Cîtea - declarație politică cu titlul Pilonul II de pensii nu este în pericol!;

Domnul Vasile Cîtea.

   

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Pilonul II de pensii nu este în pericol!".

Dragi colegi, în disperarea de cauză generată de lipsa obiectului activității, opoziția inventează tot felul de subiecte care s-ar dori să fie alarmante pentru populația României. Cunoaștem că într-o democrație veritabilă cei care se opun interesului celor ce dețin puterea politică au dreptul să critice, însă această critică poate fi atât distructivă, cât și constructivă. Din păcate, în cazul nostru, critica aceasta repetată nu își are ca scop final decât distrugerea încrederii populației în actul de guvernare, ceea ce este echivalent cu intenția vădită de a declanșa o criză politică.

Dragi români, Pilonul II de pensii nu se va desființa, doar că Guvernul României dorește să repună lucrurile pe făgașul lor normal. Pentru că este vorba despre contribuțiile dumneavoastră, este cu atât mai firesc faptul ca dumneavoastră, contribuabilii, să hotărâți unde trebuie să se îndrepte contribuțiile dumneavoastră în urma muncii prestate, contribuții care se vor întoarce, mai târziu, în patrimoniul dumneavoastră sub formă de pensie.

Nu se va întâmpla altceva decât faptul absolut normal ca românii să fie propriii lor decidenți în materie de contribuții proprii, dacă acestea se vor duce către Pilonul I sau către Pilonul II de pensii.

Și pentru ca alegerea să fie în deplină cunoștință de cauză, Guvernul României a venit cu niște date și studii care nu trebuie să supere pe nimeni, domnilor opozanți, deoarece nu s-a făcut altceva decât să se deschidă ochii românilor, să se vorbească despre rentabilitatea Pilonului II, astfel încât fiecare contribuabil să cunoască exact ce se întâmplă cu banii lui și câți îi vor reveni înapoi după stagiul de cotizare.

Astfel, suntem în măsură să-i informăm pe români că randamentul Pilonului II este undeva sub 4%, cu doar 1% peste inflația din ultimii 10 ani și este cu mult sub randamentul de 5,5% al titlurilor de stat la 10 ani, ceea ce înseamnă că pentru români ar fi mult mai avantajos, de exemplu, să împrumute statul. Și, până la urmă, de ce nu ar face-o?

În aceeași ordine de idei, cifrele oficiale arată faptul că suma acumulată, în medie, la Pilonul II de pensie, după 10 ani de cotizare, este de doar 5.000 de lei, care se vor plăti pe toată perioada. Așadar, beneficiul românilor, după 10 ani de cotizare, ar fi, în medie, puțin peste 1.000 de euro.

Mai mult, randamentul efectiv al fondurilor de administrare apare undeva între 2,37% și 3,90%, în funcție de administrator, în timp ce rata costurilor efective, adică valoarea comisioanelor reținute de administratori este undeva în jurul valorii de 15%, adică de 5 ori mai mare decât beneficiile contribuabililor. Și, de aici, fireasca întrebare: cotizațiile plătite la Pilonul II au în vedere bunăstarea contribuabililor sau bunăstarea administratorilor de fond?

Tocmai din această cauză, repetăm, românii trebuie să fie foarte bine informați asupra situației în cauză, astfel încât să poată fi propriii lor decidenți în ceea ce privește sumele cotizate către Pilonul I sau Pilonul II.

Pilonul II de pensii nu se va desființa prin voință guvernamentală, nu se va naționaliza prin voință guvernamentală, ci va depinde, în mod exclusiv, de voința contribuabililor, singurii în măsură să decidă unde este mai bine pentru ei să își trimită contribuțiile.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Vasile Cîtea.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulțumesc.

 
  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Uniunea Europeană cu două viteze alimentează sentimentele antieuropene;

De la PNL? Nu mai avem niciun coleg.

USR? Nu avem.

OK. Continuăm cu doamna Bianca-Miruna Gavriliță? Se află în sală? Nu.

Domnul Ștefan Mușoiu?

Vă rog.

   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Uniunea Europeană cu două viteze alimentează sentimentele antieuropene".

Dragi colegi,

Încetinirea procesului privind acceptarea în Spațiul Schengen a unui stat membru al Uniunii Europene cu o vechime de peste un deceniu nu face altceva decât să alimenteze ideea existenței unei Uniuni cu două viteze. Mai mult decât atât, și astfel de proceduri greoaie contribuie la apariția și dezvoltarea unor sentimente antieuropene de genul celor care au început deja să escaladeze în unele state membre.

Faptul că o țară membră a Uniunii Europene este privată, în continuare, de accesul în Spațiul Schengen, deși toate documentele oficiale consfințesc că țara noastră îndeplinește încă din 2011 toate condițiile care ne-au fost impuse, denotă că ar putea exista anumite dedesubturi și calcule politice interne ale statelor care se opun, ba chiar și o oarecare distanțare de principiile egalității între membrii Uniunii Europene.

Vă reamintesc, stimați colegi, că la data de 9 iunie 2011, Consiliul a confirmat că România a îndeplinit toate condițiile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, maritime, terestre, cooperarea polițienească, protecția datelor, Sistemul de Informații Schengen și vize. Și totuși, opoziția unor țări precum Olanda și Finlanda, pe criterii care nu țineau de îndeplinirea de către România a obligațiilor ce îi reveneau pentru aderarea la Spațiul Schengen, a privat țara noastră de accesul la această zonă de liberă circulație a persoanelor.

Mă declar convins că orice coleg parlamentar, indiferent de culoarea sa politică, îmi împărtășește convingerea că România merită și trebuie să fie primită acum în Spațiul Schengen. Și asta, mai ales în condițiile în care Parlamentul European, prin votul său de săptămâna trecută, și-a reiterat sprijinul pentru aderarea imediată a Bulgariei și a României la Spațiul Schengen. De asemenea, adoptarea raportului de către Parlamentul European, favorabil integrării noastre și a Bulgariei în acest spațiu, este încă o solicitare clară adresată Consiliului, pentru confirmarea noastră ca membri cu drepturi depline, dar și pentru demontarea ideii unei Europe cu două viteze.

Vă mulțumesc.

Deputat Ștefan Mușoiu, de Ialomița.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulțumesc.

 
  Gabriel-Horia Nasra - declarație politică Klaus Iohannis trebuie să respecte decizia Curții Constituționale!;

Domnul Horia Nasra?

Vă rog.

Au mai depus în scris doamnele, domnii: Aida Căruceru, Costel Lupașcu, Florinel Stancu, Alexandra Presură, Alexandru Rotaru, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr...

     

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Stimați colegi...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... două secunde, sunt colegii dumneavoastră... Tamara- Dorina Ciofu, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Mihai Weber, Tudorița Boboc, Cornel Itu, Cristina Burciu, Mihăiță Găină, Claudiu Ilișanu, Georgeta Holban, Eliza Ștefănescu, Nicolae Georgescu, Oana Vlăducă.

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația de astăzi are următorul subiect: "Klaus Iohannis trebuie să respecte decizia Curții Constituționale!".

Doamnelor și domnilor,

Decizia Curții Constituționale de săptămâna trecută a restabilit locul constituțional al fiecărui decident în procedura de revocare a procurorilor-șefi. Prin aceasta, deep state-ul a pierdut controlul abuziv asupra clasei politice, pe care îl exercita prin intermediul parchetelor din România și în special prin DNA.

În ultimele zile, cu toții suntem martori la o campanie amplă de denigrare a Curții Constituționale, o instituție fundamentală pentru sistemul democratic din România. Este deci o campanie împotriva statului de drept și a democrației, susținută de propaganda opoziției și a președintelui.

S-a insinuat faptul că procurorii vor fi la mâna ministrului justiției și că președintele este obligat să semneze ca primarul. Ambele afirmații sunt aberante și false.

S-au făcut alte insinuări cu privire la rolul ministrului justiției.

Stimați colegi,

Știm cu toții foarte bine că ministrul justiției nu poate revoca procurorul-șef, după bunul plac, ci în baza legii, condițiile privind revocarea unui procuror-șef fiind prevăzute în Legea nr. 303 din 2004, art. 52 și 54. Deci, și președintele, și ministrul justiției, trebuie să se raporteze la aceste condiții legale când analizează, respectiv formulează o cerere de revocare a unui procuror-șef.

Este falsă și insinuarea că CSM nu contează în procedură, după decizia Curții Constituționale. CSM are rolul de a le oferi celor doi decidenți - ministrul, pe oportunitate și președintele, pe legalitate - expertiza necesară fundamentării deciziilor lor.

Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România, independentă față de orice altă autoritate publică, practic garantă a supremației Constituției.

Conform art. 147 alin. (4), deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Prin urmare, nicio decizie a Curții Constituționale nu poate fi pusă la îndoială. Toate deciziile Curții Constituționale sunt legale, temeinice și general obligatorii.

Este de neacceptat modul în care președintele Klaus Iohannis ignoră prevederile constituționale și pune la îndoială decizia Curții Constituționale printr-o declarație ușor populistă: "Procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el și ministru". Interpretarea pe care președintele o dă sintagmei "procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției" dovedește lipsa unei culturi constituționale și grave carențe cu privire la modul în care funcționează, într-o democrație autentică, instituțiile statului de drept.

Independența procurorilor există și nimeni nu încearcă s-o restrângă. Este însă o diferență esențială între independența procurorilor și faptul că își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției.

Independența procurorilor este deplină și se manifestă efectiv în fiecare dosar pe care îl lucrează. Nici Constituția și nici decizia Curții Constituționale nu afectează această independență a procurorilor, așa cum vrea să inducă mesajul președintelui Iohannis.

Klaus Iohhanis demonstrează că nu înțelege nici măcar poziția Comisiei de la Veneția, cu privire la autoritatea ministrului justiției față de procurori, care a stabilit că independența procurorilor nu are aceeași natură ca și cea a judecătorilor.

Prin urmare, îi solicit președintelui Klaus Iohannis să nu fie călăul Constituției și să respecte ad litteram decizia Curții Constituționale.

Orice interpretare suplimentară, subiectivă și politică, orice nerespectare a deciziei Curții Constituționale ne poate întoarce înapoi cu cel puțin douăzeci de ani și cu siguranță ne va îndepărta de tradițiile constituționale ale democrațiilor occidentale.

Stimați colegi, forța dreptului și a legii nu pot fi învinse de o propagandă inconștientă a unor aventurieri politici.

Vă mulțumesc.

Gabriel-Horia Nasra, deputat al PSD Cluj.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Adriana Diana Tușa - declarație politică intitulată Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene statuează clar faptul că țările Uniunii Europene nu sunt obligate să autorizeze căsătoriile homosexuale;

Doamna Violeta Răduț se află în sală? Nu.

Doamna Diana Tușa.

   

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează decizia luată ieri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un subiect care am văzut că a fost tratat în mass-media, bineînțeles, în funcție de interese. Și cred că este corect pentru populație să știe exact ceea ce a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

De aceea, declarația mea este intitulată: "Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene statuează clar faptul că țările Uniunii Europene nu sunt obligate să autorizeze căsătoriile homosexuale".

Stimați colegi,

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton nu privește legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex și nici nu impune reinterpretarea noțiunii de soți, din dreptul intern, sau legalizarea parteneriatelor ori recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, încheiate în alte state. Practic, Curtea recunoaște dreptul statelor de a autoriza sau de a nu autoriza căsătoriile dintre persoane de același sex, concluziile sale referindu-se doar la conceptul autonom al noțiunii de "soți" din Directiva privind libera circulație - art. 2 pct. 2, unde sunt enumerați membrii de familie ce beneficiază de libertatea derivată de circulație, din cea a cetățeanului Uniunii Europene, pentru a clarifica sfera persoanelor care au dreptul de a primi viza de ședere într-un stat.

Așa cum reiese din Decizia dată ieri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a făcut altceva decât să ia act de diferențele de definire a căsătoriei, în state, din punctul de vedere al sexului soților, și să garanteze dreptul de rezidență, dreptul de ședere al soțului unui cetățean european care a încheiat o căsătorie valabilă într-unul din statele membre ale Uniunii Europene, chiar și în acele state unde acea căsătorie nu este - și rămâne așa - nerecunoscută, în virtutea libertății de circulație.

Pe scurt, este vorba, așadar, doar despre recunoașterea dreptului de ședere a soțului de același sex, dintr-o căsătorie încheiată într-un alt stat și nerecunoscută pe teritoriul României, și despre clarificarea sferei persoanelor care au drept de ședere în virtutea relațiilor de familie cu un cetățean al Uniunii Europene.

De altfel, nu este propriu-zis un drept nou, în România art. 2 pct. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 oricum acoperea situația soților și partenerilor de același sex din parteneriatele sau căsătoriile încheiate valabil în străinătate.

Litigiul domnului Coman ar fi putut foarte ușor să fie rezolvat în instanță și fără sesizarea Curții.

De aceea, pentru toate aceste considerente, sper ca în cel mai scurt timp Curtea Constituțională a României să constate concluziile deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, de ieri, iar referendumul pentru familie să fie organizat în cel mai scurt timp.

Vă mulțumesc mult.

Diana Tușa, deputat al PSD de sector 1.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Nicu Niță - declarație politică având ca temă Mierea de albine, supliment nutritiv pentru preșcolari;

Doamna Anișoara Radu?

Domnul Laurențiu Nistor?

Domnul Nicu Niță?

Vă rog.

   

Domnul Nicu Niță:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este: "Mierea de albine, supliment nutritiv pentru preșcolari".

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu amendamentul admis.

Acest Proiect de Lege este bun din două puncte de vedere. În primul rând, mierea de albine este un stimulent și este, practic, un medicament care mărește imunitatea copiilor. Și, în al doilea rând, de a-i ajuta pe producătorii autohtoni să-și vândă produsele pe piața din România și să încurajeze consumul de miere.

Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de consiliile județene, respectiv de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București.

Mierea de albine se acordă numai preșcolarilor și elevilor care frecventează cursurile.

Deputat de Brăila, Niță Nicu.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Alina Teiș - declarație politică intitulată Împreună vom merge până la capăt!;

Domnul Ciprian Șerban?

Doamna Cristina-Elena Dinu?

Au mai depus în scris următorii colegi: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Vasile Stamatian, Viorica Cherecheș, Mugurel Cozmanciuc, Dănuț Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Vasile Varga, Bogdan Huțucă, Florin Roman, Ovidiu Raețchi, Pavel Popescu, Dumitru Oprea, Marius Bodea, Costel Alexe, Marilen Pirtea, Romeo Nicoară, George Șișcu și Aurel Boroianu.

Doamna Cristina-Elena Dinu nu se află în sală, da?

Doamna Alina Teiș?

Vă rog.

   

Doamna Alina Teiș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este: "Împreună vom merge până la capăt!".

În urmă cu exact o sută de ani, România intrase în război de partea Imperiului Rus, Angliei și Franței. Pe atunci, Unirea cu Basarabia părea un vis care era departe de a se concretiza, mai ales că două treimi din teritoriu erau pierdute în fața Puterilor Centrale. În plus, țara noastră trecea printr-o perioadă de zbucium, la un pas să abandoneze lupta din Primul Război Mondial. Nu am abandonat! Suntem datori ca noi, aici, acum, să nu abandonăm eforturile pe care le-a făcut PSD pentru o Românie care să fie tot mai dezvoltată, o Românie educată, modernă.

Am un anunț important de făcut, dar și o invitație specială. La aproape 30 de ani de la Revoluție, românii ies din nou în stradă împotriva abuzurilor făcute chiar de instituțiile care ar trebui să-i apere! Sâmbătă, 9 iunie, de la ora 20,00, în București va avea loc cea mai mare manifestare de stradă din România ultimelor decenii, deoarece țara noastră a primit șansa de a-și etala valorile democratice, un miting organizat împotriva abuzurilor care se întâmplă în România de mult timp, faptul că democrația și statul de drept sunt afectate de câțiva ani în România. Facem acest miting pentru a arăta că suntem deciși să mergem până la capăt. Îi așteptăm pe toți cei care vor să trăiască într-o țară liberă, în care să nu mai fie instituții aflate sub teroare, unde, din cauza unei propagande toxice uriașe, se pune problema ca o putere subterană să paraziteze deciziile și să influențeze într-un mod ocult decizii importante, să permită intruziuni neconstituționale, să permită ca firme românești să fie închise, zeci, mii de destine să fie distruse.

Soluțiile propuse de cei care aruncă cu promisiuni mincinoase, prin intermediul, cel mai adesea, al discursurilor bombastice, se rezumă la întoarcerea la popor, la omul simplu, așa, ca titlu general, fără însă a se oferi soluții concrete pentru problemele identificate.

De fapt, singurul caz pe care se sprijină populiștii, specialiști în vorbire meșteșugită, de altfel, este specularea nemulțumirii populației, indiferent de nemulțumire, căutând să aducă în mentalul colectiv faptul că autoritățile, indiferent care ar fi ele, tratează cu nepăsare nevoile poporului și ale omului simplu.

Pe acest fundal au apărut din ce în ce mai multe mișcări anarhice sub umbrela unor partide politice sau mișcări autointitulate formațiuni politice, care insistă asupra faptului că România ar fi un concept desuet sau că suveranitatea națională a fost răpită de instituțiile europene, într-un mod necinstit și fără adeziunea poporului.

Într-adevăr, România se confruntă, în acest moment, cu multe manifestări populiste, de extremă dreapta, din păcate. Aceasta este o situație care trezește, fără echivoc, un profund sentiment de îngrijorare, raportat la faptul că scopul final al acestor mișcări este distrugerea țării. De aceea, noi ieșim în stradă pentru a apăra democrația și pentru a-i apăra pe judecători de influențele oculte ale instituțiilor de forță care urmăresc pas cu pas peste 6 milioane de români.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Dumitru Oprea - declarație politică intitulată Democrația românească, în fața liberalismului de Teleorman;

Domnul Dumitru Oprea:

"Democrația românească, în fața iliberalismului de Teleorman"

De un an și jumătate, de la preluarea puterii de coaliția PSD-ALDE, toate întâmplările și acțiunile de pe scena politică funcționează ca o hârtie de turnesol. Pe de o parte, sunt vizibile grupurile care doresc progresul societății românești, iar pe de altă parte sunt cele care vor întoarcerea noastră la o democrație nefuncțională, cu instituții puse în slujba unor interese meschine, personale și de grup.

În acest moment, nu suntem în fața unei crize constituționale. Problema României nu este schimbarea unor articole din Constituție, ci una mult mai profundă, care ține de orientarea dată de actuala putere. Democrația nu poate fi considerată o stare ireversibilă. Din păcate, o constatăm în aceste zile. Deturnarea instituțiilor puse să vegheze la echilibrul democratic, de la interesul public la cel privat, s-a făcut treptat. Rezultatul îl vedem. Prin propaganda agresivă la care este supusă populația și aservirea tuturor eșaloanelor profesionale din instituțiile românești, albul devine negru, justiția este transformată într-un soi de poliție politică, iar liderii politici, cu apucături dictatoriale, ne sunt înfățișați drept apărători ai drepturilor omului.

Golirea la propriu a României de cele mai strălucite minți și de cele mai dinamice pături sociale este un simptom suficient de grăitor privind starea în care ne aflăm. Lehamitea pare să se fi instalat în rândul celor care încă mai au capacitatea de a discerne adevărul de minciună. Iar în loc să constatăm o trezire și o veghe necontenită a națiunii, vedem că se ajunge tot mai des la soluții individuale de salvare.

În perspectiva alegerilor viitoare, forțele care își doresc evoluția țării vor fi obligate să coopereze. Fărâmițarea spectrului politic din zona democratică și pro-europeană ne-a costat mult la ultimele alegeri și ar putea pecetlui soarta celor din 2019 și 2020.

Însă românii trebuie să conștientizeze că nu toate partidele sunt la fel și liderii lor nu sunt precum cei din coaliția PSD-ALDE. Este un adevăr tot mai evident zilele acestea. Nu credem că poate cineva să își închipuie că partidele aflate în zona democratică, așa cum este PNL, ar fi făcut totul pentru a-și subordona justiția, pentru a deturna România de la visul său european, sau pentru a o scoate în afara clubului democrațiilor liberale!

De aceea, alegerile democratice europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare din următorii ani sunt esențiale. Iar în lipsa unei mobilizări corecte și unitare pentru a le câștiga, vom ajunge să capitulăm în fața asaltului iliberalismului, cu damf de Teleorman!

    Costel Alexe - declarație politică De la ministrul [altă întrebare] la ministrul [nu știu]!;

Domnul Costel Alexe:

"De la ministrul «altă întrebare» la ministrul «nu știu»!"

Am urmărit cu atenție această șagă în care Tudorel Toader, ministrul justiției, a cerut revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Nu voi discuta aici despre decizia Curții Constituționale, una care mi se pare rușinoasă și care pune procurorii sub puterea unui condamnat precum Liviu Dragnea.

Mi-a atras atenția însă un aspect de la dezbaterea din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, între doamna Kovesi și domnul ministru Toader. Acesta din urma îi imputa procurorului-șef o serie de achitări în dosare instrumentate de DNA. În replică, doamna Kovesi a arătat faptul că o bună parte dintre aceste achitări nu pot fi atribuite DNA, ci Deciziei Curții Constituționale din 2016, prin care se dezincrimina în bună parte abuzul în serviciu.

Este rușinos din partea domnului Toader să reproșeze DNA lucruri care nu țin de DNA, însă un alt aspect a rămas nesoluționat. Ce se întâmplă cu dosarele închise ca urmare a Deciziei CCR? Ce informații sunt despre recuperarea prejudiciului din aceste dosare, cifrat la 148 de milioane de euro? Doamna Kovesi a pus această întrebare legitimă. Este normal, dată fiind valoarea, să știm și noi.

Cum domnul Toader nu a răspuns atunci, l-am "forțat", printr-o interpelare, să răspundă în scris acestor întrebări:

1. În câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul Deciziei Curții Constituționale amintite mai sus, celelalte instituții au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă?

2. În câte dintre cele 275 de cazuri celelalte instituții au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii?

Consider chestiunea ca fiind foarte importantă. Este vorba despre 148 de milioane de euro, dar și despre a verifica modul în care funcționează instituțiile statului.

De asemenea, este bine de știut pentru viitor ce se întâmplă în asemenea cazuri.

Ce a răspuns Ministerul Justiției, prin intermediul secretarului de stat delegat de ministrul Toader, doamna Marieta Safta?

A dat două răspunsuri care se bat cap în cap. Prima dată, în 10 aprilie 2018, ministerul s-a angajat să ceară date de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ulterior, Ministerul Justiției a revenit cu un al doilea răspuns, în 23 aprilie 2018, spunând ceva banal, că nu se mai poate reține răspunderea penală și că instituțiile prejudiciate trebuie să meargă în civil pentru recuperarea prejudiciilor. Știam asta, de aceea am și întrebat.

Textul continua, spunând că "Ministerul Justiției nu deține date legate de procedurile demarate de celelalte instituții în scopul recuperării prejudiciilor cauzate statului".

Cum așa? Ceea ce ne spune ministerul condus de domnul Toader este că habar nu are ce se întâmplă cu prejudiciile de 148 de milioane de euro? Suma este gigantică și probabil că este și mai mare, având în vedere că alte dosare care ar fi putut fi deschise de procurorii DNA pentru fapta respectivă nu mai aveau rost să fie deschise. Cum poate să spună că nu știe ce se întâmplă cu ea? Dacă nici Ministerul Justiției nu știe, cine să mai știe?

Nu ar fi important să afle, pentru a repara cumva situația, eventual pentru a schimba legislația, în vederea recuperării mai ușoare a prejudiciilor sau măcar pentru a ști și noi ce se întâmplă în țara asta?

Atât de bogată este România, încât să nu fim interesați de ceea ce se întâmplă cu 148 de milioane de euro? Sau Ministerul Justiției nu vrea să se afle?

    Marius Bodea - declarație politică cu titlul Educația [a fost pusă] în mentenanță cu o săptămână înainte de cele mai importante examene din învățământul preuniversitar;

Domnul Marius Bodea:

"Educația «a fost pusă» în mentenanță cu o săptămână înainte de cele mai importante examene din învățământul preuniversitar"

Pe 11 iunie, va fi primul examen din cadrul evaluării naționale, însă site-ul www.edu.ro este în mentenanță chiar înainte de cele mai importante examene din învățământul preuniversitar. Prioritatea Guvernului și a PSD este organizarea unui miting pe 9 iunie, pe subiecte inexistente.

Peste mai puțin de o săptămână, absolvenții de clasa a VIII-a încep examenele evaluării naționale. Toate documentele și informațiile oficiale emise de Ministerul Educației Naționale sunt postate pe acest site. Părinții și elevii sunt afectați în mod direct de lipsa măsurilor și de incompetența guvernanților PSD.

Solicit Guvernului, dar și domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale, urgentarea rezolvării acestei situații, pentru ca elevii, părinții și orice altă persoană interesată să aibă acces la informațiile necesare și atât de importante în această perioadă.

Educația nu pare a fi una dintre prioritățile Guvernului PSD în momentul de față. Prioritatea membrilor PSD este de a se organiza pentru mitingul de pe 9 iunie, "împotriva abuzurilor". Domnule Dragnea, românii s-au săturat de abuzurile incompetenților din PSD!

    Aida-Cristina Căruceru - declarație politică intitulată Mesaj pentru manipulatori: De ce organizează PSD mitingul împotriva abuzurilor?;

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Mesaj pentru manipulatori: De ce organizează PSD mitingul împotriva abuzurilor?"

De când Partidul Social Democrat și-a anunțat intenția de a organiza o amplă acțiune publică, cârcotașii politici din opoziție și nu numai, media și alte voci de prin spațiul public au început atacul din perspectiva comunicării publice. Lucrurile s-au accentuat în ultimele zile, ajungându-se până la manipulări puerile care se bazează pe câteva mesaje cheie: cum este posibil ca un partid de guvernare să protesteze și cum să protesteze prim-ministrul în fața clădirii Guvernului?

Manipulările și dezinformările au mers prea departe și cred că a venit vremea să le combatem ferm și răspicat.

Iată care este adevărul. Orice cetățean, sau orice partid, sau orice organizație are dreptul să se manifeste împotriva abuzurilor pe care le percepe. Da, PSD consideră că în România se fac abuzuri de oameni și de instituții care nu ar trebui să comită astfel de abuzuri. Da, membrii și susținătorii PSD sunt de acord cu aceste argumente. Da, prim-ministrul al României poate să considere, la rândul său, că în țară se comit abuzuri și să se pronunțe împotriva acestora în cadrul unei acțiuni publice. Este chiar un important semnal de alarmă, dacă face acest lucru.

Nu, nu există vreo legătură între faptul că se comit abuzuri de oameni și de instituții și faptul că PSD este la guvernare. Pentru că separația puterilor în stat, prevederile Constituției și modul în care este desenată arhitectura instituțională a României fac posibilă situația în care un partid poate avea majoritatea parlamentară, poate deține guvernarea, și totuși se poate confrunta cu situații de abuzuri din partea unor persoane sau instituții pe care nu le poate controla politic și nu trebuie să le controleze politic. O majoritate politică nu înseamnă protecție împotriva abuzurilor, o lecție elementară de funcționare a statului de drept pe care mă așteptam să o fi știut toți cei care atacă gratuit PSD.

Toate argumentele logice contra mitingului, împotriva abuzurilor pe care PSD îl va organiza sunt anulate. Atunci, ce rămâne? Trei lucruri rezistă în urma acelor perdele de fum de manipulări lansate de adversarii noștri. În primul rând, ura viscerală împotriva PSD, care, orice ar face, tot este criticat. În al doilea rând, frica celor care atacă agresiv și nejustificat PSD care realizează că, de fapt, PSD rămâne cel mai important și puternic partid politic din România și că are, în continuare, foarte mulți susținători extrem de loiali; iar în al treilea rând pretențiile aberante ale unui grup restrâns de fanatici anti-PSD care cred că Piața Victoriei și conceptul de "protest" pot să fie confiscate și folosite doar împotriva PSD.

Mai grav este că aceștia din urmă nu se vor abține de la nimic pentru a semăna ură și dezbinare în societatea românească. Practic, vor anihilarea PSD cu orice preț, chiar dacă sacrifică pacea socială pentru asta. Vor eșua, iar motivul pentru care vor eșua este același motiv pentru care PSD a câștigat alegerile din 2016 și pentru care extrem de mulți participanți vor veni la manifestația organizată în data de 9 iunie, pentru că românii sunt sătui de războaie politice și vor să vadă și elemente pozitive și mai ales vor să vadă că România se dezvoltă. Iar PSD propune și întreprinde acțiuni concrete în acest sens!

    Florica Cherecheș - declarație politică având ca subiect Generații sacrificate și afaceri cu manuale;

Doamna Florica Cherecheș:

"Generații sacrificate și afaceri cu manuale"

Ne-am obișnuit, din păcate, ca educația să fie un domeniu ignorat, subfinanțat și tratat cu superficialitate de guvernare. Ministerul Educației Naționale a avut și cea mai mare instabilitate, nu mai puțin de 25 de miniștri conducându-l în perioada postdecembristă. În toți acești ani, am asistat la așa-numitele reforme ale învățământului, una dintre ele fiind distrugerea școlilor profesionale, fără a pune ceva în loc. Efectele se simt acum din plin pe piața muncii, unde angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă calificată.

Cu toate acestea, parcă niciodată în acești 28 de ani de eșecuri în domeniul educației, nu am avut un minister mai incompetent decât cel condus de PSD în ultimii 2 ani. Fără a avea niciun fel de realizări notabile în acești 2 ani, Ministerul Educației Naționale a decis să coboare și mai mult ștacheta și să instituie monopol pe producția de manuale, prin înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică, ba mai mult, a emis și Legea manualului, o creație marca PSD, care aruncă educația cu 30 de ani în trecut.

Am sesizat ilegalitatea demersului pentru înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică, și iată, Curtea Constituțională ne-a dat dreptate, că această editură a fost creată ilegal! Cu toate astea, Ministerul nu a ezitat să ia decizia de atribuire directă a contractului de editare a manualelor școlare, în valoare de 25 milioane lei, Editurii Didactice și Pedagogice. Pentru majoritatea PSD-ALDE, acest aspect nu pare să reprezinte un impediment, continuând în afara legii, selecția manuscriselor pentru noile manuale. Această acțiune în sine nu numai că a fost demarată în mod ilegal înainte ca Legea manualului să fie votată, că încalcă principiile de piață concurențială, dar este desfășurată într-un mod cel puțin misterios, totul fiind învăluit într-o adevărată secretomanie de tip comunist. Autorilor de manuscrise invitați pentru discuții referitoare la analiza acestora și eventual semnarea unor contracte de drept de autor li s-a cerut să semneze o declarație de confidențialitate, care le interzice să ofere orice fel de informații cu privire la contracte. Este scandalos ca un asemenea procedeu să fie aplicat în anul 2018, într-o țară membră a Uniunii Europene. Aceste informații sunt publice, este vorba despre bani publici alocați pentru manuale școlare. De ce asemenea secretomanie, stimați colegi? Ce este de ascuns?

Am depus o sesizare la Curtea Constituțională și pe Legea manualului, care stârnește multă confuzie, creează paralelism legislativ și are menirea de a institui un adevărat monopol pe piață. Dacă fostul ministru Pop se lăuda că va încheia domnia baronilor manualelor, înțelegem acum că era vorba doar despre invidie, noii baroni devenind oamenii partidului aflați la conducerea ministerului. Cel mai trist este că cei care vor suporta consecințele negative vor fi elevii care la toamnă nu vor avea manuale pe bănci, pentru că cei care ar trebui să se ocupe de asta sunt ocupați cu afacerile!

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică cu referire la Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii"

La 4 iunie este marcată Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii.

În cadrul sesiunii speciale de urgență în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, "șocați de numărul mare de copii palestinieni și libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului", au decis să marcheze în fiecare an ziua de 4 iunie, ca Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii, adoptând Rezoluția ES-7/8.

Odată cu ratificarea Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului în 1990, România și-a luat ca angajament protejarea și promovarea drepturilor copilului, așa cum au fost ele trasate la nivel global de organismele internaționale. Încă din primii ani de democrație, țara noastră a făcut și continuă să facă eforturi considerabile pentru protejarea intereselor și drepturilor copiilor, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și pentru accesul facil și egal la educație și sănătate.

Respectarea, promovarea și exercitarea drepturilor copilului trebuie să asigure o dezvoltare deplină și armonioasă a personalității fiecărui copil. Drepturile copilului în România înseamnă realizarea unui echilibru între trei componente esențiale: copilul, familia și societatea. Fără o legislație completă care să protejeze nu numai femeile care cad victime violenței domestice, ci și copiii, nu putem avea o societate sănătoasă.

Drepturile copiilor nu trebuie să rămână doar statistici pe hârtie, ele trebuie să devină o realitate atât în România, cât și în Europa, și în întreaga lume.

În ultima perioadă s-a vorbit foarte mult despre diversele încălcări ale drepturilor omului în penitenciare, în procesele legate de proprietate, precum și în alte domenii, dar se discută prea puțin de violența domestică împotriva copiilor. Trebuie să ținem cont că cei mici nu au posibilitatea de a se apăra. Poate de aceea nu sunt atât de vizibile actele de violență domestică. Dar acest lucru nu înseamnă că nu există și nu trebuie tratate cu aceeași seriozitate ca drepturile adulților.

În opinia mea, trebuie să ne unim forțele și să facem toate modificările de care este nevoie pentru creșterea protecției copiilor noștri. Copiii din România merită o legislație coerentă, cuprinzătoare și corectă, care să îi protejeze față de adulții care nu iau în serios rolul lor în familie. Copiii care cad victime ale violenței domestice au dreptul la servicii specializate care să ofere asistență juridică, medicală și consiliere psihologică.

Un sondaj recent arăta faptul că 43,5% dintre români susțin că, de la începutul acestui an, au auzit printre cunoștințe sau în zona în care locuiesc de situații de violență în familie, iar 51,3% cred că violența în interiorul familiei este o problemă de interes public. Aceste cifre ne arată că nu mai putem fi martori tăcuți la violența domestică.

Bătaia nu este ruptă din rai, iar drepturile victimelor abuzurilor nu sunt facultative. Cei vinovați trebuie pedepsiți și împiedicați să mai comite fapte de violență împotriva celor pe care ar trebui să îi protejeze. Obligația noastră este să ne asigurăm că aceste drepturi sunt respectate, iar cei vinovați sunt pedepsiți pentru faptele lor așa cum se cuvine. Parlamentul României trebuie să arate toleranță zero față de violența în familie.

Dreptul la nediscriminare și libertatea de exprimare sunt principii de bază ale unei vieți sănătoase, democratice. Dacă în anii de formare copiii nu își cunosc aceste drepturi și libertăți, viitorii adulți vor duce o viață neadaptată la societate.

De aceea, cred că drepturile copiilor trebuie să devină un punct strategic pe agenda politică națională și europeană.

Un prim pas a fost făcut prin înființarea instituției Avocatul Copilului.

Era nevoie ca legislația românească să fie amendată pentru a permite copiilor să petiționeze instituțiile statului și cele europene și să beneficieze de asistență suplimentară din partea statului, fie că este vorba despre sănătate, educație sau violență domestică.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu titlul Adoptat. Multe vieți vor fi de acum salvate!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Adoptat. Multe vieți vor fi de acum salvate!"

Este o zonă de risc maxim. Proiectul de lege pe care l-am inițiat, care prevede modernizarea tuturor trecerilor la același nivel cu calea ferată, a fost adoptat azi de Camera Deputaților, fiind Cameră decizională. Pentru prima dată sunt prevăzute și sancțiuni aspre, de până la 250.000 de lei, pentru administratorul căilor ferate care încalcă aceste norme.

Concret:

  1. Trecerile la același nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaționale «E», precum și ale drumurilor naționale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului și al poliției rutiere.

  2. Administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la același nivel cu calea ferată, prin curățarea vegetației, pe o rază de 150 de metri măsurată din intersecție.

  3. Încălcarea prevederilor acestei legi duce la sancționarea administratorului căii ferate, cu amenzi de până la 250.000 de lei.

Să vă reamintesc accidentul de la Scânteia sau că 11 persoane au murit la Uricani în urma unui accident în care un tren a lovit în plin un autoturism. În ultimii ani, în acest loc au murit sau au fost rănite zeci de persoane printre care se numără și doi copii. Proiectul meu, care prevede modernizarea trecerii de cale ferată din zona Antibiotice Uricani, a fost aprobat deja de Ministerul Transporturilor.

Pentru a preveni acest tip de accidente la toate trecerile de cale ferată, vor fi montate instalații de semnalizare automată. Multe vieți vor fi de acum salvate!

    Constantin Codreanu - declarație politică cu titlul Două decizii istorice ale Curții Constituționale de la Chișinău. Avem nevoie, la București și la Chișinău, de legi euroconforme cu privire la statutul, rolul și funcțiile limbii oficiale române;

Domnul Constantin Codreanu:

"Două decizii istorice ale Curții Constituționale de la Chișinău. Avem nevoie, la București și la Chișinău, de legi euroconforme cu privire la statutul, rolul și funcțiile limbii oficiale române"

Luni, 4 iunie, Curtea Constituțională de la Chișinău a adoptat două decizii importante care vor marca mersul înainte al Republicii Moldova în sensul îndepărtării acesteia de moștenirea ocupației sovietice.

Prima Hotărâre a fost de recunoaștere a constituționalității Legii cu privire la completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova, prin care le interzice radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii de informare în masă transmiterea programelor cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic produse în alte state decât cele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră este contrară articolelor 31, 32, 34 și 54 din Constituție. Autorul sesizării a fost președintele marionetă Dodon și acesta, evident, a înregistrat un eșec usturător, întrucât Curtea Constituțională a calificat completările aduse Codului audiovizualului ca fiind perfect constituționale. Altfel spus, propaganda Moscovei nu va trece de acum încolo între Nistru și Prut.

A doua Hotărâre se referă la dreptul Curții Constituționale de a examina constituționalitatea tuturor legilor și actelor normative, nu doar a celor intrate în vigoare după adoptarea Constituției din 1994. În speță, a fost vizată Legea nr. 3465 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, din 1 septembrie 1989.

Curtea Constituțională de la Chișinău a hotărât, pe de o parte, că prevederile legale privind limitarea dreptului său de examinare a constituționalității legilor intrate în vigoare înaintea Constituției sunt neconstituționale, iar pe de altă parte a hotărât că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești este desuetă și urmează a fi înlocuită printr-un act normativ modern și euroconform în domeniu.

Așa cum se cunoaște, în fostul imperiu sovietic, toate națiunile captive, printre care și românii, fuseseră condamnate la rusificare treptată prin bilingvism zis "armonios", iar etnia națiunii dominante menținută în condiția de monolingvism autosuficient. Limba rusă a fost instrumentalizată în scopul asimilării etniilor neruse, acesteia atribuindu-se prin lege statutul oficial, rolul și funcția de "limbă de comunicare interetnică", o formulă eufemistică pentru ceea ce se poate numi agent integrator al imperiului și de nivelare culturală a popoarelor neruse.

După căderea URSS, fiecare dintre noile state succesoare și-a promovat propriile politici sociolingvistice, orientate spre consolidarea statutului, rolului și funcțiilor propriei limbi de stat în detrimentul pozițiilor ocupate altădată de limba rusă.

Republica Moldova rămăsese ultimul din cele 15 state postsovietice care nu are o nouă Lege cu privire la limba sa oficială. În context, vom observa că nici România nu are o lege organică prin care să fie reglementat statutul, rolul și funcțiile limbii sale oficiale.

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău de acum două zile ne oferă prilejul să facem un tur de orizont în spațiul postsovietic, pentru a vedea care este situația pe planul legislațiilor naționale în materie lingvistică.

În Estonia, estona este singura limbă de stat, statutul, rolul și funcțiile acesteia fiind reglemente de Legea despre limbă din 21 februarie 1995. Spre deosebire de România, care nu și-a ajustat legislația la normele Uniunii Europene în materie lingvistică, în Estonia sunt în vigoare, din 28 iunie 2008, "Cerințele pentru cunoașterea limbii estone de către angajații în domeniul public și în alte domenii", document racordat la cadrul european în materie, Documentul-cadru al Consiliului Europei privind nivelurile de cunoaștere a limbii. Pentru toate profesiile practicate în Estonia au fost stabilite șase trepte de cunoaștere a limbii de stat: A1-A2 - nivelul începător, B1-B2 - nivelul mediu și C1-C2 - stăpânirea liberă a limbii estone. Învățământul public este asigurat doar în limba estonă.

În Letonia, statutul limbii letone este reglementat de Legea despre limba de stat, din 9 decembrie 1999. Controlul asupra modului de aplicare a legii este prerogativa Centrului Limbii de Stat, structură distinctă pe lângă Ministerul Justiției. Învățământul public este asigurat doar în limba letonă.

În Lituania, lituaniana este singura limbă oficială, statutul acesteia fiind reglementat de Legea cu privire la limba de stat din 31 ianuarie 1995. O comisie de stat pentru limba lituaniană este responsabilă de aplicarea uniformă a legii în tot cuprinsul țării. Învățământul public este asigurat doar în limba lituaniană.

În Federația Rusă, există o singură limbă de stat - limba rusă. Cadrul legal în materie este definit de Legea federală nr. 53-FZ despre limba de stat a Federației Ruse din 12 iunie 2005.

În Ucraina, doar limba ucraineană este limbă oficială, iar recent Curtea Constituțională de la Kiev a invalidat Legea Ucrainei privind bazele politicii lingvistice de stat, instrument juridic care permisese ca limba română să devină oficială într-un număr important de localități românești din Ucraina, precum și în câteva raioane și în regiunea Transcarpatică. Învățământul public este asigurat doar în limba ucraineană, iar în localitățile în care a existat tradițional învățământ în limbile minoritare, inclusiv în română, acesta este trecut treptat la limba ucraineană.

În Georgia, modul de funcționare a limbii oficiale este reglementat de Legea cu privire la limba de stat. Învățământul public este asigurat doar în limba georgiană, iar limbile minorităților etnice pot fi studiate doar ca materie distinctă.

În Azerbaidjan, statutul limbii azere, trecute la alfabetul latin, este reglementat de Legea despre limba de stat a Republicii Azere din 30 septembrie 2002, care prevede obligația tuturor cetățenilor de a cunoaște limba azeră de stat.

În Armenia, statutul limbii armene este reglementat de Legea despre limbă, din 17 aprilie 1993, care prevede că: "Limba de stat a Republicii Armenia este armeana, care deservește toate sferele vieții din republică. Limba oficială a Republicii Armenia este limba armeană literară. Republica Armenia contribuie la păstrarea și răspândirea limbii armene printre armenii de peste hotare. Republica Armenia favorizează unificarea ortografiei limbii armene", dar și "Persoanele cu funcții de răspundere și cetățenii Republicii Armenia, angajați în unele domenii ale deservirii, sunt obligați să posede limba armeană. Limba intervențiilor oficiale ale persoanelor care reprezintă Republica Armenia este limba armeană, dacă faptul nu contravine ordinii stabilite în respectivele instanțe internaționale. În discursul lor oficial, cetățenii Republicii Armenia sunt obligați să asigure puritatea limbii".

În Turkmenistan, limba turkmenă, trecută la alfabetul latin, este singura limbă de stat, conform art. 14 al Constituției din 2008. Învățământul în limba rusă, de la cel primar la cel universitar, a fost desființat.

În Uzbekistan, Legea Republicii Uzbekistan, Despre limba de stat, din 3 decembrie 2004, reglementează modul de funcționare a limbii uzbece, care în 1992 a început tranziția de la scrierea cu litere rusești la cea cu alfabet latin.

În Tadjikistan, funcțiile limbii tadjice sau farsi/persane sunt reglementare de Legea cu privire la limba de stat, din 3 octombrie 2009, iar în martie 2010, Parlamentul a anulat obligativitatea publicării actelor legislative și normative în limba rusă, care a fost exclusă complet din activitățile de secretariat și a devenit una dintre limbile străine.

În Kirgizstan, singura limbă de stat, potrivit Constituției adoptate prin referendumul din 21 octombrie 2007, este kirghiza. Legea despre limba de stat a Republicii Kirghize prevede că "Limba kirghiză, ca unul dintre principalele elemente de bază ale statalității Republicii Kirghize, funcționează în mod obligatoriu în toate sferele activității de stat și ale autoadministrării locale în ordinea stabilită de prezenta lege și alte legi ale Republicii Kirghize", precum și "Limba kirghiză, în calitate de limbă de stat, este considerată și limbă de comunicare interetnică în Republica Kirghiză".

În Republica Kazahstan există o singură limbă de stat - kazaha, în proces de tranziție de la alfabetul rusesc la cel latin, iar funcțiile ei sunt reglementate de Legea despre limbile din Republica Kazahstan din 20 decembrie 2004.

Singurul stat postsovietic în care există două limbi oficiale este Bielorusia. Este vorba despre bielorusă și rusă.

Singurele locuri din fostul spațiu sovietic în care limba rusă are statutul de limbă de stat sunt Federația Rusă și Bielorusia, precum și Unitatea teritorial administrativă Găgăuzia din Republica Moldova, căreia i se adaugă teritoriile separatiste Transnistria din Republica Moldova și Abhazia și Oseția de Sud din Georgia, toate controlate de armata și serviciile secrete ale Federației Ruse.

Totuși, printre cele 15 state postsovietice, Republica Moldova rămâne a fi singurul care nu și-a elaborat, nu a adoptat și nu a pus în aplicare o legislație, alta decât sovietică, în materie lingvistică. De asemenea, Chișinăul a refuzat constant, dincolo de declarațiile de paradă ale guvernanților, să integreze în dreptul intern normele europene în materie de cunoaștere a limbii oficiale a statului. De altfel și din păcate, ca și România.

Hotărârea Curții Constituționale de la Chișinău, prin care legislația în materie lingvistică, datând din perioada sovietică și recunoscând limbii ruse statutul privilegiat de limbă de comunicare interetnică, a fost declarată desuetă. Va atrage, cu siguranță, adoptarea unei noi Legi cu privire la limba română de stat, o lege care, sperăm, va integra normele europene în materie de cunoaștere a limbii oficiale a statului.

Întrebarea care se ridică în fața noastră, a tuturor legiuitorilor de la București, este dacă vom și fi capabili să creăm un precedent pozitiv în procesul legislativ național și să elaborăm împreună, iar apoi să și adoptăm consensual un proiect de lege euroconform cu privire la statutul, rolul și funcțiile limbii oficiale a României, pentru a ne ridica în domeniu la nivelul majorității statelor europene.

    Dănuț Bica - declarație politică cu tema Deciziile discutabile ale Curții Constituționale sunt rezultatul politizării excesive a unicei autorități de jurisdicție constituțională din România;

Domnul Dănuț Bica:

"Deciziile discutabile ale Curții Constituționale sunt rezultatul politizării excesive a unicei autorități de jurisdicție constituțională din România"

Decizia Curții Constituționale a României din data de 30 mai 2018, prin care președintelui Iohannis i s-a impus revocarea Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, reprezintă o consecință directă a politizării excesive a instituțiilor fundamentale ale statului român, realizată de guvernarea PSD-ALDE. Pentru acest motiv, este normal ca majoritatea românilor să nu aibă încredere în corectitudinea recentei decizii prin care Curtea Constituțională îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din funcție pe doamna Laura Codruța Kovesi, Procurorul-șef al celei mai importante structuri din Parchetul General. Această neîncredere este cauzată, în primul rând, de anumite detalii din biografiile celor care au votat o asemenea decizie și anume, antecedentele lor politice.

Prima și cea mai gravă îndoială în acest sens este cea legată de credibilitatea judecătorilor Curții Constituționale, având în vedere că unii dintre ei, înainte de a fi învestiți în aceste înalte funcții, au deținut poziții importante în structurile de conducere ale PSD și ale aliaților săi, inclusiv în perioada în care premierul Adrian Năstase cerea la ședințele de partid detalii din dosarele procurorilor, solicita "spălarea" de infracțiuni a unor politicieni loiali și fabricarea de dosare penale unor adversari politici. Cine ar putea să creadă că, un astfel de judecător, odată instalat la Curtea Constituțională, i-a uitat pe cei care l-au numit acolo pe criterii politice, schimbându-și, peste noapte, principiile?

Din păcate, chiar dacă nu avem încă o motivare a deciziei adoptate, pe care specialiștii în drept constituțional să o poată analiza amănunțit, putem afirma cu certitudine că aceasta constituie un atentat la ordinea de drept constituțională, întrucât reprezintă un atac la atribuțiile președintelui României. Decizia, practic, îl subordonează pe președinte ministrului justiției, obligându-l să dea curs propunerii acestuia, ceea ce este inacceptabil și ceea ce Constituția nu prevede. Președintele este liderul politic și instituțional care beneficiază de cea mai mare legitimitate, conferită de voturile a peste 6,28 milioane de români, și nu poate fi obligat de nimeni să facă sau să nu facă ceva, în virtutea atribuțiilor sale constituționale.

Prin Decizia Curții Constituționale din 30 mai, s-a creat un precedent extrem de periculos, în urma căruia, președintelui României ar putea să i se impună în viitor să accepte numirea în funcții a unor magistrați afectați de un puternic deficit de încredere.

Situația de la Curtea Constituțională nu este singulară, deoarece alianța PSD-ALDE, în cele 17 luni de când guvernează, a reușit să politizeze aproape toate instituțiile fundamentale ale statului român, prin numirea la conducerea acestora a unor personaje obediente intereselor de partid. Lista cu instituțiile și serviciile publice pe care coaliția PSD-ALDE și le-a subordonat direct este extrem de lungă și se îmbogățește pe zi ce trece. Avocatul Poporului, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, ANCOM, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă, AEP, Societatea Romană de Radiodifuziune, Societatea Romană de Televiziune și multe altele răspund astăzi direct la comanda domnului Liviu Dragnea. Câți români mai pot avea încredere în deciziile și activitatea acestor instituții, chiar și când sunt corecte, atâta vreme cât noii lor conducători au fost nominalizați din rândul liderilor PSD și ai aliaților săi, fiind foști prim-miniștri, miniștri, parlamentari, sau alți șefi mai mari sau mai mici, deținători de carnet de partid? Dorința lui Liviu Dragnea de a avea toate butoanele puterii chiar în biroul său, a compromis, practic, autonomia acestor autorități și servicii publice de stat. Așadar, cazul Curții Constituționale nu este singular, el fiind multiplicat de guvernarea PSD-ALDE în toate structurile statului român.

Următoarele instituții pentru care PSD dă semnale foarte clare că dorește să și le subordoneze direct, fără niciun fel de scrupul, sunt Banca Națională a României, Consiliul Concurenței și structurile independente ale justiției.

Din păcate, în condițiile în care Guvernele domnului Dragnea nu au fost în stare să aducă mult promisa bunăstare în viața românilor, acestea au reușit, în schimb, să anuleze multe dintre reformele implementate în țara noastră cu ocazia aderării la Uniunea Europeană, menite să asigure justiției și altor instituții publice gradul de independență specific unui adevărat stat de drept. Nu este deloc exagerată afirmația că liderii PSD și ALDE au întors România în timp, aducând-o la starea specifică perioadei anterioare aderării, iar prin deciziile pe care se pregătesc să le adopte în viitorul apropiat, dau senzația că se străduiesc să o scoată din Uniunea Europeană. Se vede foarte clar că nu le pasă nici de modul în care ne percep partenerii europeni, că nu iau în considerare nici faptul că fondurile europene care vor fi repartizate țării noastre în viitoarea perioadă de programare vor fi dimensionate și în funcție de calitatea statului de drept și respectul acordat independenței justiției. Se vede la fel de clar că toate eforturile coaliției PSD-ALDE sunt concentrate în direcția "albirii" dosarelor celor care au furat România timp de 28 de ani și care acum își pun la adăpost averile prin țări exotice, cât mai departe de meleagurile natale.

Românilor trebuie să li se spună adevărul. Au fost păcăliți cu promisiuni mincinoase de creștere a standardului de viață, când, de fapt, liderii PSD-ALDE nu au urmărit decât un singur scop, aservirea instituțiilor statului român și subordonarea totală a justiției. Pentru această mare înșelătorie, pentru această fraudare a încrederii electoratului, PSD și ALDE vor plăti cu vârf și îndesat în fața alegătorilor.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică Să transformăm România într-o țară prosperă pentru copiii noștri!;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Să transformăm România într-o țară prosperă pentru copiii noștri!"

Am aniversat recent Ziua internațională a copilului, ziua în care am avut ocazia să ne petrecem mai mult timp cu familia și cu cei mici. Ca reprezentanți ai cetățenilor, este de datoria noastră să includem în procesul decizional cele mai bune măsuri pentru a asigura un viitor mai bun generației viitoare.

Din păcate, cifrele nu sunt încurajatoare, ci ne arată că numărul copiilor din țara noastră este din ce în ce mai mic. Iar copiii înseamnă pentru fiecare națiune speranță, un viitor mai bun.

Statisticile INS ne arată că anul trecut rata de fertilitate a scăzut față de anii anteriori, ajungând la 34,4 născuți vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă, 15-49 ani. Totodată, la 1 ianuarie 2018, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4.176,1 mii, în scădere cu 37,9 mii comparativ cu anul anterior.

La nivelul Uniunii Europene, în 47% din gospodării locuiește un singur copil, în 40% locuiesc 2 copii și în 13% locuiește câte un singur copil. România se numără printre statele UE unde numărul copiilor este mai mic, în comparație cu Irlanda, Belgia sau Finlanda.

La nivelul județului Neamț, pe care îl reprezint din calitatea de deputat, se înregistra în anul 2016 un număr de 4.760 născuți vii, reprezentând 2,3% din numărul total de născuți vii la nivel național și un număr de 6.712 decedați, reprezentând 2,6% din numărul total de decese la nivel național. Sporul natural a fost negativ, -1952 persoane, plasând județul pe locul 33, în comparație cu celelalte județe ale țării.

Este de datoria noastră să implementăm măsurile necesare pentru asigurarea un viitor cât mai bun copiilor noștri și totodată să identificăm acele soluții pentru încurajarea tinerelor familii să se dezvolte.

    Pavel Popescu - declarație politică având ca subiect România, țara europeană cu cel mai mare [exod al creierelor];

Domnul Pavel Popescu:

"România, țara europeană cu cel mai mare «exod al creierelor»"

România riscă să se transforme într-o țară în care vor mai rămâne doar bătrânii, pentru că generația adultă a plecat să muncească în afara granițelor țării.

Cel mai recent raport al Eurostat arată că 3,8% din populația cu segmentul de vârstă 20-64 de ani, "clasa muncitoare", este rezidentă în altă țară decât cea de cetățenie. Cei mai mulți cetățeni europeni care lucrează în alt stat decât cel de origine sunt românii, respectiv 19,7%, în comparație cu Germania - 1%.

Tendința românilor apți de muncă de a părăsi țara a crescut în ultimul deceniu, tendință confirmată de statisticile europene. Asta ne arată că intențiile noastre de a reforma statul nu au dat roade, iar majoritatea românilor apți de muncă decid să plece peste granițe.

Aproximativ unul din cinci români, cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani, trăiește într-un alt stat al Uniunii Europene. Asistăm la un adevărat "exod al creierelor", dar și la un fenomen de "pustiire". Analizând la rece aceste cifre, cred că este momentul să ne asumăm contribuția pe care am avut-o la acest fenomen al migrației masive. Să ne asumăm neputința de care am dat dovadă și nu am ajuns la un consens pe problemele majore care ar trebui rezolvate pentru a le transmite cetățenilor că politicienii români sunt capabili să aibă viziune, să construiască un stat pentru toți românii!

Drept urmare, încercările din ultimele zile, de a acoperi adevăratele probleme cu altele mai puțin importante, nu vor face nimic altceva decât să adâncească falia dintre clasa politică și România reală. Disperați că din cauza zgomotului nu mai pot să ducă o viață normală, cei mai mulți vor continua să părăsească țara.

Așa că revin cu următorul apel - să ne trezim până nu este prea târziu și să facem ce este corect pentru România, pentru români!

    Constantin Avram - considerații privind formațiunea politică România Împreună;

Domnul Constantin Avram:

Aș fi dorit ca în declarația politică de astăzi să abordez subiectul legat de decizia finală a președintelui Klaus Iohannis privitor la posibila revocare a Procurorului-șef al DNA, ca urmare a deciziei CCR.

Am abandonat rapid acest demers, și așa destul de vehiculat în spațiul public prin intermediul instituțiilor de informare a opiniei publice. De ce? Pentru că în mare grabă a fost readus în atenția opiniei publice numele fostului premier al României din perioada 2015-2016, și anume, Dacian Cioloș, care, chipurile, nici nu a terminat bine înscrierea formațiunii politice "România Împreună" și a crescut în sondajele imaginare a unor posturi TV cum creștea Făt-Frumos în poveștile copilăriei noastre, "creștea într-o zi cât alții în șapte zile". Și pentru ca tacâmul să fie complet, a și fost prezentat ca potențial candidat la alegerile prezidențiale din 2019, din partea așa-zisei Drepte Unite.

M-am întrebat cum, peste noapte, acest partid nou înființat, fără structuri teritoriale, fără program politic, fără sedii în județele țării, poate să fi lucrat așa de bine încât liderul Dacian Cioloș să crească în sondaje ca turta în cuptor?! Evident, nu am găsit un răspuns logic, dar am găsit unul apropiat de realitățile politice dâmbovițene de la noi - orice om normal la cap îl identifică foarte ușor... și care leagă reinventarea lui Dacian Cioloș de un instrument politic de forțare a mâinii președintelui Iohannis în a-l determina să încalce Constituția României, prin a nu emite decretul de revocare a Procurorului-șef al DNA.

Este posibil să mă înșel în supoziția mea, dar îmi apar în minte câteva întrebări simple care nici până astăzi nu au căpătat răspuns:

  1. Care a fost motivația reală a constituirii în parte civilă a Ministerului Agriculturii pe care îl conducea în dosarul lui Dan Voiculescu și în urma căruia fostul om politic Dan Voiculescu a îndurat ani grei de temniță?
  2. Ce sau cât a făcut pentru România domnul Cioloș în calitate de comisar european pe agricultură, cât a fost la Bruxelles?
  3. Care a fost prestația Domniei Sale în funcția de prim-ministru al unui Guvern pe care Grupul parlamentar al ALDE nu la votat la învestire, în afara performanței zero la absorbția fondurilor europene"?
  4. De ce a refuzat sistematic în alegerile parlamentare din 2016 expunerea publică explicită cu PNL?
  5. Cum și de ce își permite Dacian Cioloș să-l îndemne pe președintele Iohannis să nu respecte decizia CCR, deci să încalce Constituția României?

Propun eu niște răspunsuri simple, pe măsura priceperii mele, la fel de simplă în ale justiției:

  • La întrebarea 1 - a urmărit numai ascensiunea sa profesională la Bruxelles.
  • La întrebarea 2 - nu a făcut nimic pentru țara în care s-a născut.
  • La întrebarea 3 - a avut o prestație lamentabilă ca prim-ministru, urmărind numai îmbogățirea propriului CV.
  • La întrebarea 4 - a considerat sub demnitatea sa asocierea imaginii sale cu PNL.
  • La întrebarea 5 - îl îndeamnă pe președinte să nu respecte decizia CCR, pentru că așa îi spun alții!

Nu știm care...!

Și atunci, reinventarea lui ca om politic nu poate fi catalogată ca șantaj la președintele României? Eu cred ca da...!

    Romeo Florin Nicoară - declarație politică cu tema Pilonul II de pensii, următoarea pradă a cuplului falimentar PSD-ALDE;

Domnul Romeo Florin Nicoară:

"Pilonul II de pensii, următoarea pradă a cuplului falimentar PSD-ALDE"

Puterea PSD-ALDE afectează bunăstarea economiei românești. Deficitul bugetar crește vizibil, inflația la fel, banii abia ajung și Guvernul nu mai face altceva decât să plătească salarii și pensii. Atât! Fără investiții, fără alt orizont.

Chiar și așa, pentru că banii nu le ajung, urmează marea păcăleală - naționalizarea mascată a Pilonului II de pensii ori sistarea plăților, chiar și temporară, la acest Pilon. Este o nouă decizie nocivă a coaliției de guvernare.

Actualii pensionari, plătiți din Pilonul I de pensii, sunt utilizați împotriva tinerilor, viitorii pensionari. Se vorbește despre nevoia de solidaritate, dar Guvernul PSD-ALDE tocmai asta nu face, dorind să ia banii din conturile persoanelor mai tinere pentru a nu și-i urca pe actualii pensionari în cap.

Pilonul II reprezintă un fond administrat privat, compus din conturile individuale ale tuturor angajaților care au astăzi sub 45 de ani. Banii din Pilonul II pot fi retrași la împlinirea vârstei de 60 de ani. Acești bani pot fi lăsați moștenire în cazul în care titularul nu beneficiază de ei. Introducerea sistemului de pensii private a fost realizată în guvernarea PNL, 2005-2008, făcând parte din Programul de aderare a României la Uniunea Europeană. A fost un mare pas înainte, pentru a asigura stabilitate românilor, pentru a le oferi un viitor chiar în țara lor!

Coaliția PSD-ALDE vrea cu orice preț să distrugă acest fond de pensii private. În toamna anului 2017, guvernanții au adoptat o strategie prin care doreau scăderea contribuțiilor la Pilonul II, iar mai apoi, naționalizarea acestuia, prin emiterea O.U.G. nr. 82/2017. Acest lucru nu înseamnă taxe mai mici și nici nu aduce vreo compensare pentru actualii salariați. Este vorba doar despre a muta niște bani din buzunarul nostru în găurile bugetului PSD-ALDE.

PNL a lansat o campanie de informare, pentru că oamenii trebuie să știe ce fel de război vor PSD și ALDE să stârnească între români. Este o campanie de informare despre valoarea incontestabilă a acestor fonduri de investiții pentru pensii.

PNL are și soluții. Venim în sprijinul cetățenilor și susținem creșterea contribuțiilor pentru Pilonul II de pensii, cel administrat privat, la 6% în primă fază, iar apoi la 8%. PNL are deja pregătită sesizarea la CCR în cazul în care O.U.G. nr. 82/2017 ajunge să treacă de Parlament și care este în mod vădit neconstituțională, pentru că restrânge un drept câștigat, afectează dreptul la proprietate și dreptul la pensie.

Obiectivul PSD-ALDE nu este, din păcate, decât o sustragere pe ascuns a celor 9 miliarde de euro, 4,5% din PIB, din cele 7.111.260 de conturi individuale și de la cei 4.018.788 de contributori activi.

Exact ca și în cazul transferului tuturor contribuțiilor către angajat, această bazaconie nu s-a regăsit în Programul de guvernare al PSD. Tot ce fac PSD și ALDE este o născocire pură, un proiect inventat din mers ca să poată să scoată cămașa cu deficitul uriaș de la buget.

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică având ca obiect 30 de miliarde de euro fonduri pentru România de la Uniunea Europeană, în perioada 2021-2027, contrar dezinformărilor președintelui Iohannis și opoziției;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"30 de miliarde de euro fonduri pentru România de la Uniunea Europeană, în perioada 2021-2027, contrar dezinformărilor președintelui Iohannis și opoziției"

Cu toate că domnul președinte Iohannis și colegii din opoziție continuă instigarea la conflict și dezbinare națională și dezinformează cu seninătate asupra situației fondurilor europene, vreau să vă aduc la cunoștință că România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Astfel, țara noastră va avea 30,7 miliarde de euro, bani europeni pentru mari proiecte de infrastructură.

Realitatea contrazice propaganda care susținea că vor fi tăiate fondurile de la Uniunea Europeană pentru România din cauza reformei justiției sau din cauza așa-zisei ineficiențe a Guvernului în absorbția fondurilor disponibile. În realitate, fondurile cresc, iar actualul Executiv a demonstrat că are capacitatea de a recupera întârzierile tehnocraților domnului Dacian Cioloș.

În acest sens, președintele Iohannis uită ori ignoră intenționat că în 2016, Guvernul său tehnocrat a avut zero absorbție, că nu a elaborat și a lăsat proiecte mature și abia anul trecut, în iunie-august, guvernarea PSD a reușit să recupereze întârzierile și să acrediteze autoritățile de management, esențiale în procedura de validare a cheltuielilor.

Vă informez, pe dumneavoastră și pe domnul președinte, că, în termeni reali, România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată doar de Polonia cu 72,7 miliarde de euro, Italia cu 43,4 miliarde de euro și Spania cu 38,3 de miliarde de euro.

Acum, este evident cât este adevăr și câtă propagandă, minciună și dezinformare au fost în discursul public al colegilor din opoziție și în atitudinea domnului Iohannis.

Vă anunț că nu sunt și nu vor exista condiționări privind alocarea fondurilor europene pentru România, legate de nerespectarea independenței justiției sau de incapacitatea de a absorbi aceste fonduri.

În fapt, chiar și în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, fondurile alocate României pentru politica de coeziune cresc consistent. Este și o recunoaștere a importanței României și a sprijinului pe care-l primește pentru reducerea decalajelor.

Încă o dată, guvernarea PSD a dovedit că știe și poate recupera întârzierile provocate de Executivul condus de domnul Cioloș în atragerea fondurilor europene. În acest moment, România a egalat media europeană, având un grad de absorbție de 18%, cu 1% mai mult decât în urmă cu o săptămână și cu două procente mai mult decât acum o lună, iar în primele patru luni din acest an, sumele primite de România, de la UE, au crescut cu 28%. Deci ritmul de absorbție se accelerează după ce am pus în funcțiune instrumentele necesare.

În plus, guvernarea PSD a adoptat recent modificări importante la Legea achizițiilor publice și a realizat o nouă formă a Legii Parteneriatului public-privat, tocmai pentru a accelera absorbția acestor fonduri.

    Cristina Burciu - declarație politică despre Măsuri benefice pentru siguranța traficului pe șoselele României;

Doamna Cristina Burciu:

"Măsuri benefice pentru siguranța traficului pe șoselele României"

Am semnat, am susținut și am votat un demers legislativ extrem de important pentru siguranța participanților la traficul rutier și, implicit, pentru reducerea numărului accidentelor cu consecințe grave care au avut loc frecvent în ultimii ani în țara noastră. Concret, mă refer la Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, adoptat zilele trecute în Parlament.

Prin modificarea votată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, administratorii căilor ferate din România vor fi obligați să instaleze bariere sau semibariere la trecerile la același nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaționale "E", precum și ale drumurilor naționale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere.

În acest fel, drumurile naționale și europene care tranzitează țara noastră vor fi mult mai sigure pentru șoferi și pentru pasagerii autovehiculelor. De asemenea, această măsură va avea ca efect imediat reducerea considerabilă a numărului deceselor înregistrate până acum din cauza lipsei barierelor și semibarierelor.

Potrivit legii adoptate de Parlament, trecerile la același nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaționale "E", precum și ale drumurilor naționale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere, vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului și al poliției rutiere. În cazul în care aceste prevederi nu vor fi puse în aplicare, administratorul căii ferate va fi sancționat contravențional cu o amendă usturătoare, cuprinsă între 50.000 de lei și 250.000 de lei.

Legea mai stipulează că administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la același nivel cu calea ferată, prin curățarea vegetației pe o rază de 150 de metri măsurată din intersecție, nerespectarea acestei impuneri fiind pedepsită cu amendă de la 30.000 de lei la 150.000 de lei.

Noul act normativ așază România în rândul țărilor civilizate, din punctul de vedere al acestui aspect, al circulației pe drumurile publice. Până acum, arterele naționale și europene se intersectau cu numeroase căi ferate neprevăzute cu bariere și semibariere, iar avertizările sonore sau luminoase nu au fost suficiente pentru a fi evitate zecile de tragedii, cu sute și sute de victime. Instalarea de bariere în locurile cu potențial de pericol pentru viețile participanților la trafic este, în consecință, o decizie imperios necesară și salutară pentru viețile românilor!

    Viorel Chiriac - declarație politică având ca titlu 5 iunie, Ziua mondială a mediului;

Domnul Viorel Chiriac:

"5 iunie, Ziua mondială a mediului"

Începând din 1972, în fiecare an, sub egida ONU, este sărbătorită Ziua mediului înconjurător. Este ziua în care oamenii și comunitățile de pe întreg globul celebrează natura, căminul a peste șapte miliarde de locuitori. 5 iunie este, în același timp, o ocazie pentru fiecare dintre noi de a reflecta la relația noastră cu mediul în care trăim, de a ne angaja în protejarea lui.

După cum se știe, anul acesta Ziua mediului are ca temă combaterea poluării cu plastic. Tema nu este aleasă în mod întâmplător. În ultimele decenii, contaminarea mediului cu material plastic a devenit atât de puternică, încât a sosit ceasul luării unor măsuri urgente de limitare a acestui fenomen. Plasticul distruge mările și oceanele, infestează pământul și a ajuns și în apa și alimentele noastre.

Potrivit datelor ONU, în ultimul deceniu s-a produs mai mult plastic decât în întregul secol XX. În fiecare an, în lume, se folosesc 500 de miliarde de pungi de plastic și se cumpără un milion de sticle de plastic la fiecare minut. Cele mai multe materiale plastice nu sunt biodegradabile, ceea ce înseamnă că deșeurile din plastic ar putea rămâne alături de noi timp de sute sau chiar mii de ani, după cum afirmă cercetători de la Universitățile din Georgia și California.

În afara cifrelor seci, dar ilustrative, despre gravitatea situației de poluare cu plastic a mediului înconjurător, vorbesc cazurile șocante de eșuări de balene și cașaloți pe plajele diferitelor mări și oceane, în ale căror corpuri s-au găsit cantități impresionante de pungi de plastic și de alte materiale plastice de unică folosință - farfurii, cuțite etc. -, care le-au provocat moartea. Tot statisticele ONU spun că, în fiecare an, cel puțin 8 milioane de tone de plastic se aruncă în oceane, echivalentul a unui camion plin de gunoi la fiecare minut.

Contaminarea cu material plastic este o problemă a Uniunii Europene, dar și a României. Este știut faptul că în luna ianuarie a acestui an, Comisia Europeană a lansat Strategia pentru combaterea poluării cu plastic, iar țara noastră va interzice, din această vară, pungile de plastic subțire și foarte subțire, cu mâner.

În afara acestei măsuri, mai avem multe de făcut și noi, ca stat, pentru a diminua efectele acestui tip de poluare. În multe locuri din țară, autoritățile au restanțe în privința gestionării integrate a deșeurilor și în implementarea programelor de colectare selectivă a deșeurilor. Până la urmă, trebuie să înțelegem cu toții, indiferent din ce partid facem parte, că o dezvoltare durabilă, după cum este definită de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, WCED, reprezintă o dezvoltare care urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor. Or, o dezvoltare durabilă presupune, printre altele, și rezolvarea chestiunii atât de grave și de urgente a poluării cu plastic, ca de altfel a oricărei forme de poluare.

    Corneliu Olar - declarație politică Cine conduce Guvernul? Dăncilă, Dragnea sau Olguța?;

Domnul Corneliu Olar:

"Cine conduce Guvernul? Dăncilă, Dragnea sau Olguța?"

Formal, adică în acte, Guvernul este condus de doamna Vasilica-Viorica Dăncilă. Nu glumesc! Când domnul Dragnea a fost întrebat ce o recomandă pe doamna Dăncilă să fie prim-ministru, iar acesta a răspuns că este "neconflictuală", ne-am dat seama cu toții că de fapt domnul Dragnea și-a pus o persoană ascultătoare la Guvern și că Domnia Sa va conduce! Ceea ce ne-a surprins, însă, pe toți este modul în care Olguța Vasilescu conduce de fapt Guvernul, sfidându-i și pe Dragnea și pe Tăriceanu.

De mai bine de un an și jumătate, PNL avertizează asupra faptului că România este guvernată foarte prost, că măsurile luate de Guvern afectează economia, că banii pentru pensii și salarii nu sunt toți în buget și Guvernul vrea să fure economiile pentru pensie strânși la Pilonul II, pentru a acoperii găurile din buget. Dăncilă dezminte că Guvernul ar vrea să facă așa ceva. Dragnea spune că "e o prostie" și nu se va întâmpla așa ceva. Tăriceanu este nervos și susține că el, atunci când era în PNL, a introdus acest sistem și exclude furtul din banii privați a 7 milioane de români. În contrast cu premierul și liderii PSD-ALDE, Olguța Vasilescu spune, cu subiect și predicat, că soarta Pilonului II de pensii este deja pecetluită și că, la vară, când oamenii vor fi în concedii, iar Parlamentul în vacanță, a programat să fure din pensiile celor care vor ieși la pensie peste numai 10-12 ani.

Dacă Olguța Vasilescu chiar este prim-ministrul de facto, iar prin ceea ce face ne confirmă din plin acest lucru, de ce nu o pune Liviu Dragnea șefă la Guvern? Îi este oare rușine de modul în care a făcut Legea salarizării personalului bugetar, prin care a nemulțumit practic pe toată lumea? Îi este teamă de Legea pensiilor pe care o pregătește Ministerul Muncii și care se prefigurează un dezastru mai mare decât salarizarea? Sau Liviu Dragnea chiar a aflat că pe scaunul său de șef la PSD se ceartă cele două doamne, Olguța Vasilescu și Gabriela Firea, cele care s-ar bucura cel mai mult dacă Dragnea ar cădea și astăzi din această funcție.

Indiferent cine îi va face vânt lui Liviu Dragnea de la șefia PSD, indiferent cine va conduce Guvernul din partea PSD și ALDE, țara aceasta va continua să fie prost guvernată, problemele bugetului se vor adânci, banii pentru salarii și pensii se vor asigura în special din împrumuturi la dobânzi mari, pe care nu le vor plăti Dragnea sau Olguța, ci copiii și nepoții noștri.

Dacă PSD ar fi vrut și ar fi putut să facă ceva bun pentru români, credem că ar fi avut suficient timp să demonstreze acest lucru în cei 22 de ani în care a condus România de la căderea regimului comunist. Nu numai că Guvernele PSD nu a adus nimic bun, dar au dărâmat mereu și ceea ce se construise bine în România de alte guverne.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică intitulată Minciuna gogonată a Guvernului PSDragnea, că Pilonul II nu este rentabil, a fost demontată complet de datele oficiale;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Minciuna gogonată a Guvernului PSDragnea, că Pilonul II nu este rentabil, a fost demontată complet de datele oficiale"

Pensiile administrate privat, Pilonul II, au ajuns la active de 42,7 miliarde lei după 10 ani de funcționare, din care 7 miliarde lei reprezintă câștigurile nete, înregistrând un randament mediu anual de 8,15%, conform datelor oficiale anunțate recent de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, APAPR.

"Pe data de 20 mai 2008, fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, primeau în administrare primele contribuții ale românilor. Zece ani mai târziu, sistemul funcționează în parametri solizi, cu rezultate remarcabile. În tot acest timp, Pilonul II a primit în administrare contribuții totale în valoare de 35,7 miliarde de lei, la care fondurile de pensii au adăugat prin investiții câștiguri nete în valoare de 7 miliarde de lei. În total, cele șapte fonduri de Pilon II administrează astăzi active nete de 42,7 miliarde de lei în beneficiul a 7,13 milioane de români care sunt înscriși la acest sistem" - susține Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Cu alte cuvinte, toate minciunile subțiri vehiculate intensiv, în ultima perioadă, de miniștrii Guvernului PSDragnea, cu privire la faptul că Pilonul II nu este unul rentabil, ci dimpotrivă, este un fond riscant, nu au vreo acoperire în realitate, fiind în mod flagrant contrazise de datele oficiale mai sus menționate!

Declarația recentă a doamnei Olguța Vasilescu, ministrul muncii, cu privire la intenția Guvernului Dăncilă de a transforma cât mai curând Pilonul II de pensii într-unul opțional, înseamnă de fapt că românii trebuie să renunțe, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, la banii lor, adunați timp de 10 ani în conturile lor private și să-i transfere la dispoziția doamnei Olguța Vasilescu, pentru a inventa în celebrele laboratoare Dăncilă un randament mai eficient decât cel al instituțiilor private care administrează deja aceste fonduri de pensii private și care, iată, se dovedesc a fi rentabile și sigure, conform datelor oficiale.

De ce PSDragnea vrea să distrugă orice este bun, rentabil și sigur pentru viitorul românilor?! Oare din cauza rezultatelor din ce în ce mai proaste și extrem de îngrijorătoare pe care le are un stat guvernat total iresponsabil?! Deficitul uriaș la care a ajuns România, precum și cheltuielile enorme pe care Guvernele domnului Dragnea le-au făcut cu larghețe și nonșalanță, în ultimii ani, fără să se gândească vreun moment la consecințe, trebuie să primească urgent o surescitare și din miliardele adunate de români la Pilonul II de pensii?!

De ce nu recunoaște actualul Guvern PSD-ALDE că nu mai este în stare să susțină pensiile de stat, adică Pilonul I, deoarece a defectat singur toată economia, prin măsurile sale nesustenabile, aruncând totul în aer, de la Robor la inflație, dar și toată visteria țării și, evident, tot echilibrul dintre venituri și plăți?!

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică De Ziua învățătorului, spuneți-le dascălilor tot adevărul, domnilor guvernanți!;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"De Ziua învățătorului, spuneți-le dascălilor tot adevărul, domnilor guvernanți!"

La data de 9 octombrie 2007, s-a adoptat Proiectul de Lege privind instituirea Zilei învățătorului, pe data de 5 iunie a fiecărui an. Această dată a fost stabilită prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea urmând a avea un caracter educațional, național, apolitic și cultural.

Dar, dincolo de lucrurile formale, care constau în acordarea de premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite, de Ministerul Educației Naționale sau de manifestările uzuale care au loc în unitățile de învățământ din România cu această ocazie, cred că dascălii au nevoie întâi de respectul real al statului român și, implicit, al guvernanților săi, pentru contribuția lor vitală asupra formării viitoarelor generații.

În acest sens, cred că respect pentru dascăli înseamnă în primul rând prezentarea situației reale din învățământ în fața celor care modelează viitorul României cu sacrificiile lor și nu ascunderea adevărului prin sertarele Palatului Victoria. Este nevoie de depunerea unor eforturi reale ale Guvernului pentru asigurarea desfășurării actului educațional în cele mai bune și eficiente condiții, dar și pentru asigurarea stabilității profesorilor în sistemul de educație!

Stimați guvernanți ai PSDragnea,

De ce ați ajuns să comasați clasele școlilor și ale grădinițelor, să desființați sute de unități de învățământ, să generalizați astfel învățământul simultan și, în consecință, să restructurați sute de posturi ale dascălilor? Parcă susțineați, nu de mult, în Programele dumneavoastră de guvernare, că veți face din educație o prioritate națională și că veți investi în viitorul României, investind masiv în educație, iar acum ce faceți? Pretindeți că trebuie să faceți economii și aici, în actul educațional, lăsând pe drumuri dascălii după ce le-ați promis prin campanii și luna de pe cer?!

matorului de Sănătate (EHCI). Albania și Macedonia, printre altele, sunt țări cu un sistem medical comparativ mai benefic pentru pacienți decât cel românesc, conform EHCI.Doamnelor și domnilor deputați din arcul guvernamental,

Cum credeți că mai pot sărbători dascălii această zi, când decizia de a muta plata salariilor lor de la autoritățile locale din nou la minister, a condus la întârzieri foarte mari la plată?! Iar acum, la jumătatea anului, nu mai știe nimeni sigur dacă vor mai ajunge banii până la sfârșitul acestui an pentru plata salariilor! În condițiile date, oare câți dintre profesori mai au certitudinea că vor rămâne în sistem?!

România are nevoie de un sistem de educație solid, performant, cu profesori bine ancorați în sistemul educațional și nestresați că poate mâine s-ar putea să aibe parte iar de noi și noi restructurări sau de salarii mărite, dar neplătite. România are nevoie, în același timp, de elevi foarte bine pregătiți, care să aibă parte de cei mai buni profesori și, de asemenea, să aibă șansa de a avea acces la o ofertă educațională adaptată în mod corect cerințelor pieței muncii!

Dar mai poate oare avea România garantat vreun viitor, dacă educația mai rămâne lăsată prea mult timp pe mâna acestor Guverne diletante ale domnului Dragnea?

    Vasile Varga - declarație politică cu titlul Verificarea provenienței banilor trimiși din străinătate în România nu trebuie să facă victime colaterale;

Domnul Vasile Varga:

"Verificarea provenienței banilor trimiși din străinătate în România nu trebuie să facă victime colaterale"

De la bun început trebuie să declar că sunt un politician care nu comentează acele decizii luate de Executivul românesc, atunci când este vorba despre respectarea directivelor europene. Suntem stat membru al Uniunii Europene, așadar trebuie să respectăm transpunerea acestor acte normative!

România avea termen de transpunere din 20 mai 2015 până în 26 iunie 2017, adică până acum un an. Menționez că, în luna mai a anului 2017, Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor a inițiat Proiectul de Lege necesar pentru transpunerea Directivei europene 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Mai trebuie să le amintesc colegilor din PSD sau ALDE că în 2015 și din ianuarie 2017 până în prezent au fost la guvernare? Nu i-a oprit nimeni să transpună directiva, ba din contră, au avut tot sprijinul pe acest domeniu sensibil și totodată important pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. PNL nu s-a opus! Poate PSD și-a făcut anumite calcule... electorale: atât românii care muncesc în statele UE, cât și familiile lor din România ar fi foarte afectați de o astfel de prevedere și anume, a declarării sursei de proveniență a sumelor mai mari de 2000 de euro, pe care îi trimit acasă.

Nu vreau să cad în panta populismului ieftin, dar nici să minimalizez eforturile instituțiilor europene și naționale în lupta privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Așadar, consider că această transpunere trebuia să se facă după o dezbatere amplă, cel puțin și cu reprezentanții românilor aflați la muncă în statele UE, astfel încât toți să știe care vor fi măsurile care îi vor afecta când trimit bani familiilor.

Ar fi fost necesare, în opinia mea, mai multe clarificări din partea factorilor de decizie din România, pentru a nu se crea o stare de neliniște în rândul românilor de bună-credință care, prin gestul lor de a trimite anumite sume de bani acasă, în România, nu fac altceva decât să-și sprijine familiile.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată Guvernul PSDragnea a trecut la blocarea a 75.000 de firme, de data aceasta cu [ajutorul] ANAF!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernul PSDragnea a trecut la blocarea a 75.000 de firme, de data aceasta cu «ajutorul» ANAF!"

După ce tot în această lună atât medicii de familie, cât și pacienții au trecut prin momente de coșmar din cauza sistemului informatic care ba era blocat, ba se mișca în reluare, medicii fiind nevoiți să facă înregistrările în timpul nopții, zilele trecute, Guvernul PSDragnea a trecut la blocarea a 75.000 de firme, de data aceasta cu "ajutorul" ANAF!

Astfel, cu trei zile înainte de termenul final, ANAF nu a validat declarațiile contribuabililor, din cauza modificării formularului, pe ultima sută de metri. Cu alte cuvinte, cei mai buni- platnici din România nu puteau depune Formularul 112, Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, din cauza incompetenței ANAF. Efectiv, atunci când se încerca trimiterea on-line a declarațiilor, softul dădea o eroare, iar declarația nu era validată, deci nu intra în evidența ANAF. Adică instituția amintită nu are evidența sumelor pe care trebuie să le plătească firmele pentru pensii, sănătate, impozit pe salarii, deoarece, deși Formularul 112 este un formular PDF inteligent, cu o serie de corelații între sume, specialiștii IT spun că acesta este totuși greșit, adică unele corelații sunt greșite.

"Ne dă eroare la declarațiile corecte. Sunt afectate toate firmele care au salariați și depun declarațiile lunar, aproape toate firmele cu salariați, firmele și persoanele fizice cu venituri din drepturi de autor, venituri realizate din contracte de activitate sportivă" - mi-a semnalat un contribuabil. Acesta a mai semnalat următorul aspect: "De când s-a introdus impozitarea la nivelul salariului minim pe economie a contractelor de muncă cu timp parțial, declarația dădea niște atenționări greșite, adică ne spunea că nu am calculat bine impozitele, la nivelul salariului minim, pentru persoanele care nu intrau sub incidența legii - mai aveau un loc de muncă, realizând astfel venituri la nivelul salariului minim. Acum au vrut să scoată această atenționare greșită - declarația era validată cu atenționări - dar modificarea declarației generează acum alte erori care nu permit validarea declarației".

În acest sens, noua versiune a declarației trebuia să alinieze declarația respectivă la Ordinul comun al ministrului finanțelor publice nr. 1.931/2018, ministrului muncii, și justiției sociale, nr. 1.615/2018 și al ministrului sănătății nr. 598/2018, valabil începând cu aprilie 2018. Dar, de această dată, problema constă în faptul că majoritatea firmelor generează Declarația 112 din soft-urile lor de contabilitate, iar schimbarea declarației cu doar 3 zile înainte de termenul limită de depunere nu a mai lăsat timpul necesar pentru modificarea soft-urilor și apoi pentru refacerea declarațiilor.

Când datele statistice demonstrează că statul încasează din ce în ce mai puțini bani și că nu numai economia, dar și plata salariilor și a pensiilor poate intra în dificultate din cauza lipsei acute de încasări la buget, cum este posibil ca tocmai ANAF, instituția aflată în subordinea Guvernului PSDragnea, să creeze un astfel de haos total pentru contribuabili?

Până acum, sistemul informatic al ANAF a picat aproape săptămânal în ultima vreme și riscă să intre în colaps, avertizare pe care a făcut-o chiar Curtea de Conturi.

Mai mult decât atât, în 2013, Guvernul care era în funcție la acea vreme a decis implementarea unui nou sistem IT pentru ANAF, pe baza unui credit de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială, al cărui împrumut a fost aprobat în luna aprilie a aceluiași an și ratificat în Parlament două luni mai târziu. Cu toate acestea, noul sistem, Revenue Administration Modernization Project, nu este implementat nici până la această oră. Oare care sunt motivele acestei tergiversări care durează de vreo cinci ani?!

Oare de ce, deși vorbim astăzi despre circa 75.000 de firme blocate de haosul din ANAF, bătaia de joc a Guvernelor PSDragnea continuă fără nicio apăsare la adresa contribuabililor cinstiți?

Mai îndrăzniți să credeți în minciunile PSDragnea?

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată Lupta împotriva fumatului, o datorie pentru sănătatea copiilor noștri!;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Lupta împotriva fumatului, o datorie pentru sănătatea copiilor noștri"

Am participat, săptămâna trecută, la Masă rotundă organizată la sediul Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, care a avut ca temă "Tutunul distruge inimi! Respiră sănătate!"

Dezbaterea a fost organizată de Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii cu prilejul Zilei mondiale fără tutun, marcată în fiecare an, pe 31 mai, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății, încă din 1987.

Revin cu acest subiect, al luptei împotriva consumului produselor din tutun, deoarece, în calitate de medic, dar și ca parlamentar, am obligația să trag un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate, asupra riscurilor asociate fumatului și să militez pentru adoptarea unor măsuri eficiente, pentru a reduce acest consum.

În acest an, atenția se îndreaptă către ucigașul numărul 1 al omenirii, bolile cardiovasculare, pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

Avem obligația să tragem un semnal de alarmă în acest sens și să sporim, prin orice mijloace, gradul de conștientizare a riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, Accidentul Vascular Cerebral, și altor boli ale aparatului circulator, care reprezintă, în ansamblu, principalele cauze de deces din lume.

În România, 62% din cauzele de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare, iar fumatul, cât și expunerea la fum cresc de patru ori riscul apariției acestor boli.

Conform unor statistici din anul 2016, în România, un număr de 3.818.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani și 28.000 de copii cu vârste între 10-14 ani fumau zilnic, iar peste 100 de persoane mureau, tot zilnic, din boli cauzate de fumat.

Știu că este un subiect sensibil, dar trebuie să fim uniți în această campanie de conștientizare a riscurilor provocate de tutun și în promovarea politicilor publice promovate în vederea renunțării la tutun.

România și-a asumat unul dintre cei mai importanți pași înainte în vederea protejării sănătății publice, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 care modifică și completează Legea nr. 349/2002 prin care se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locuri de joacă pentru copii. Iar rezultatele s-au văzut. După numai șase luni de la implementarea legii, numărul cazurilor internate a scăzut cu procente între 5,4% și 11,5% pentru bolile cardiovasculare și Accident Vascular Cerebral și cu 2% până la 5% pentru exacerbările BPOC, ale astmului și infecțiilor respiratorii superioare.

Sunt rezultate încurajatoare, dar lupta este departe de a fi terminată, deoarece ne confruntăm cu o promovare ostentativă a unor noi produse din tutun: țigara electronică și tutunul încălzit.

Este o promovare agresivă căreia îi cad victime în special copii și tineri, iar pentru noi, cei care trebuie să avem grijă de sănătatea lor, este o obligație de a găsi mijloace noi, de a face modificări legislative astfel încât să soluționăm această problemă urgentă de sănătate publică reprezentată de consumul de tutun, în special în rândul adolescenților și tinerilor.

Este obligația noastră ca, pe lângă hrană, îmbrăcăminte, educație, dragoste, să le oferim copiilor noștri șansa unei vieți sănătoase!

Consider că niciun efort în acest sens nu este prea mare și tocmai de aceea personal nu voi aștepta, o dată pe an, ziua de 31 mai pentru a vorbi despre riscurile la care se expun cei care fumează și de a face tot ce-mi stă în putință pentru protejarea stării de sănătate a oamenilor.

    Mihăiță Găină - declarație politică Orice asalt asupra PSD ne face și mai puternici;

Domnul Mihăiță Găină:

"Orice asalt asupra PSD ne face și mai puternici!"

Observ cum asupra PSD s-a accentuat, în ultimele luni, asaltul. Pentru noi, social democrații cu vechime, aceste atacuri repetate nu reprezintă nimic nou, indiferent de gravitatea și de numărul foarte mare de lovituri sub centură aplicate partidului și conducerii sale. Istoria noastră demonstrează, fără echivoc, că de fiecare dată când s-a intensificat și s-a concertat lupta asiduă împotriva PSD, am ieșit mereu mai puternici. Tocmai din acest motiv am făcut în orice ocazie față tuturor provocărilor. Consider că același lucru se va întâmpla și acum. Și pentru că ce e val, ca valul trece, deja oricine vede că profețiile privind așa-zisa hemoragie a PSD s-au dovedit doar niște simple speculații voit răutăcioase.

Se încearcă prin orice mijloace să fim distrași de la exercitarea actului de guvernare. Se încearcă ca toate măsurile viabile pentru toți românii, cuprinse în Programul nostru de guvernare, să nu fie puse în aplicare și să se blocheze progresul și dezvoltarea României. Și, mai concret, se încearcă reimpunerea anormalității, prin presiunile statului paralel, prin vectorii săi de propagare.

Însă, în loc să ne slăbească, asemenea presiuni reconfirmă că PSD a fost, este și va fi cel mai puternic partid politic din România. Și nu doar pentru că mereu am luat cel mai mare număr de voturi de la românii mulțumiți de politicile noastre care au ridicat nivelul de trai, ci și pentru că PSD iese mereu întărit din încercările la care este supus.

Niciodată nu ne-am abătut de la parcursul implementării politicii cetățeanului și chiar am reușit să facem și mai multe lucruri bune într-un timp și mai scurt, pentru că nu ne-am lăsat atrași în capcanele demagogiei ieftine pe care am întâmpinat-o strict cu dovezi palpabile, dovezi de care adversarii noștri nu dispun. Singurele lor arme rămân alegațiile de orice fel, calomniile și delațiunile, de care nici justiția nu mai vrea să audă.

Și totuși aceste asalturi susținute vor continua, fiind țintite să împiedice tocmai schimbarea în bine a societății!

    Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică De Ziua mondială a mediului înconjurător, 5 iunie, să respectăm natura mai mult ca oricând și să vedem eforturile pe care România le face în politica de mediu!;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"De Ziua mondială a mediului înconjurător, 5 iunie, să respectăm natura mai mult ca oricând și să vedem eforturile pe care România le face în politica de mediu!"

În calitate de membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, doresc să transmit un mesaj, de Ziua mondială a mediului, sărbătorită astăzi, 5 iunie 2018. Mediul înconjurător este vital pentru omenire. O bună relație a omului cu mediul a fost și va fi dintotdeauna necesară. Aceasta a fost premisa de la care s-a plecat în stabilirea de către ONU, încă din anul 1972, a celebrării unei astfel de zile care să marcheze o angajare permanentă a oamenilor în protecția mediului.

Începând cu anul 1987, s-a stabilit ca Ziua mondială a mediului înconjurător să fie găzduită de câte o țară, care să organizeze festivități și evenimente cu impact mondial. Ziua mondială a mediului înconjurător 2018 este găzduită de India, iar tema de anul acesta este "Combate poluarea cu plastic!", o temă care atrage atenția asupra necesității unui efort comun la nivel internațional, pentru a reduce utilizarea plasticului care reprezintă astăzi un factor de poluare excesivă a mărilor și oceanelor.

Poluarea cu plastic este una dintre marile provocări pentru mediul înconjurător. Anual, oceanele sunt poluate cu milioane de tone de plastic, acest lucru fiind din cauza faptului că aproape jumătate din plasticul folosit este de unică folosință. Este nevoie de măsuri durabile pentru a combate această tendință de creștere a nivelului de poluare, plasticul reprezentând astăzi 10% din totalul deșeurilor!

Uniunea Europeană își propune o politică legislativă care să reducă impactul anumitor tipuri de produse din plastic asupra mediului. Astfel de măsuri le considerăm necesare pentru o gestionare rațională a problemei produselor din plastic de unică folosință. Este clar că utilizarea acestora trebuie redusă, iar țările membre trebuie să facă eforturi pentru implementarea acestei strategii de acțiune împotriva unei mari provocări de mediu. România și-a asumat deja anumite eforturi în ceea ce privește politica de mediu. Coaliția a votat anul acesta un proiect important care duce România mai departe în acest efort european de protejare a mediului înconjurător și de susținere a unei politici ecologice. Vorbim aici despre Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 care vizează transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului, din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 94/62/CE privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire, proiect adoptat la 14 martie 2018.

Mediul înconjurător trebuie privit întotdeauna ca un colț de rai, un spațiu ce întreține viața. De Ziua mondială a mediului înconjurător, să continuăm aceste eforturi pentru dezvoltarea unei politici naționale de mediu, care să răspundă provocărilor globale, să protejeze și să conserve mediul în care trăim și să pună în valoare frumusețile naturale ale țării noastre!

    Ioan Balan - declarație politică Am convingerea că Guvernul Dăncilă va fi demis prin moțiune de cenzură!;

Domnul Ioan Balan:

"Am convingerea că Guvernul Dăncilă va fi demis prin moțiune de cenzură!"

Guvernul condus doar formal de Viorica Dăncilă trebuie să plece acasă urgent! A eșuat lamentabil pe toate componentele acțiunii guvernamentale: economic, social, precum și în relațiile cu partenerii europeni. Orice zi în plus cu doamna Dăncilă la Guvern nu va face decât să ne adâncească în probleme economice, bugetare, salariale, în problema pensiilor și în lipsa totală a investițiilor făcute pentru țară. Nu știu ce ar mai putea face acest Guvern pentru a-i convinge și pe cei care-l susțin de faptul că este cel mai slab guvern din istoria României. Dacă după Sorin Grindeanu și Mihai Tudose cetățenii ar fi putut spune că nu se poate și mai rău de atât, doamna Viorica Dăncilă a demonstrat contrariul.

Într-o țară în care competența și moralitatea politică ar fi funcționat, doamna Dăncilă nu ar fi ajuns niciodată premier! Într-o țară care aspiră la normalitate, un guvern care și-a bătut joc de economie, care nu are bani de salarii și de pensii până la finalul anului și care vrea să fure din economiile angajaților pentru pensie, ar fi plecat singur, prin demisie, nu ar fi așteptat să fie demis, prin moțiune de cenzură, depusă de parlamentarii opoziției. Din păcate, la noi, la români, onoarea, demnitatea, responsabilitatea sunt valori mult prea puțin valorificate în zona politică, deși politicienii ar trebui să fie primii care să le pună practică.

Partidul Național Liberal a anunțat deja că va depune o moțiune de cenzură prin care vom trimite în istoria neagră a țării pe cel de-al treilea Guvern Dragnea. Recunosc faptul că ne va fi greu să sintetizăm toate contraperformanțele acestui guvern în textul unei singure moțiuni de cenzură, căci nimeni nu și-a închipuit vreodată că în mai puțin de 5 luni economia va intra în declin și creșterea economică se va opri, că bugetul are numai în primele 4 luni cu 6 miliarde de lei mai puțini bani decât se estimase, că majorarea punctului de pensie de la 1 iulie este în pericol, că școlile și spitalele nu au banii necesari pentru plata salariilor, că din 32 de miliarde de euro care ne așteaptă la Uniunea Europeană, nu s-au adus în țară nici măcar 5 miliarde de euro. Aceasta este pe scurt imaginea incompentenței PSD-ALDE, pe care, culmea, domnul Dragnea și domnul Tăriceanu vor să o susțină printr-un mare miting organizat la București în data de 9 iunie. Oare ce vor fi siliți să scandeze în piață cetățenii aduși cu forța la București? Să sperăm că nu vor spune "Viorica, ești cea mai bună!".

În anul 2016, cetățenii, prin votul lor, au susținut un Program de guvernare mincinos propus de PSD și ALDE. După mai bine de un an și jumătate, s-a ales praful și pulberea de toate promisiunile formulate în campanie. Nimic din ceea ce face acum Guvernul nu mai are legătură cu promisiunile cu care au înșelat milioane de cetățeni. Toate energiile liderilor PSD și ALDE sunt concentrate astăzi pe slăbirea justiției și pe subordonarea tuturor instituțiilor statului. De la invențiile năstrușnice cu "statul paralel", au ajuns acum să găsească vinovați pentru incompetența Guvernului în factorii externi și mai știu eu ce inamici nevăzuți.

Nu m-am hazardat deloc atunci când am afirmat că doamna Dăncilă va fi demisă prin moțiunea de cenzură care va fi depusă de Partidul Național Liberal în zilele următoare. Când am afirmat acest lucru, nu m-am bazat numai pe voturile favorabile care vor veni de la opoziție, ci și pe cele care vor veni din rândul parlamentarilor puterii. Am afirmat mereu că și în PSD și în ALDE mai sunt parlamentari respectabili, care înghit cu greu regimul autoritar al lui Liviu Dragnea și guvernarea antiromânească condusă de acesta. Și la PSD și la ALDE mai sunt parlamentari care se rușinează atunci când merg acasă și trebuie să le explice cetățenilor care sunt motivele pentru care susțin cel mai incompetent guvern din România. Pot să vă asigur că o mare parte dintre acești parlamentari vor demonstra responsabilitate și vor vota pentru demiterea Guvernului Dragnea 3.

Știm cu toții că Viorica Dăncilă este ultima carte jucată de Liviu Dragnea la guvernare și că PSD nu va mai vedea o nouă desemnare din partea președintelui. Prin demiterea Guvernului Dragnea 3, înainte de vacanța parlamentară, am putea salva, în primul rând, soarta pensiilor de la Pilonul II, pe care Olguța Vasilescu și Eugen Teodorovici au programat să le desființeze în plină vară, când oamenii sunt plecați în concedii. De asemenea, prin demiterea Guvernului Dragnea 3 am împiedica și adoptarea altor acte de mutilare a independenței justiției, alte legi antidemocratice și prăbușirea totală a economiei naționale. Acestea sunt numai o parte dintre mizele cele mai importante pentru care Dragnea, prim-miniștrii și Guvernele sale trebuie împiedicați să-și mai bată joc de români și de România.

Parlamentarii de la putere au obligația de a demonstra cetățenilor că pe ei îi reprezintă, nu pe Dragnea, nu pe Olguța, Teodorovici sau Vâlcov!

    Costel Lupașcu - declarație politică intitulată Prin Programul [Investește în tine], investești în viitor!;

Domnul Costel Lupașcu:

"Prin Programul «Investește în tine» investești în viitor!’’

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred că reprezintă un lucru esențial pentru dezvoltarea României, oprirea exodului tinerilor. De aceea, voi vorbi despre importanța Programului guvernamental "Investește în tine".

Programul "Investește în tine" se adresează tinerilor între 16 și 26 de ani care urmează studii în sistemul de învățământ românesc sau cursuri de specializare autorizate de Ministerul Educației Naționale și persoanelor între 26 și 55 de ani care urmează cursuri de reconversie profesională. Scopul programului este de a acorda împrumuturi cu dobândă zero persoanelor interesate de accesarea acestor credite. Valoarea creditului, în cazul tinerilor între 16 și 26 de ani, este de 40.000 lei, care poate fi extinsă cu încă 20.000 lei, dacă persoana este angajată sau se angajează în perioada derulării programului. Iar în cazul persoanelor între 26 și 55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 lei, dar se poate extinde cu 20.000 lei, dacă este angajat sau dobândește acest statut pe perioada derulării programului. Toate dobânzile și comisioanele bancare vor fi suportate de stat, condiția principală fiind realizarea plății la scadență a ratelor creditului. Durata creditului este de 10 ani, aici fiind inclusă și perioada de grație care va fi cel puțin egală cu durata studiilor, dar nu mai mult de 5 ani. Scopul perioadei de grație este de a permite beneficiarului să finalizeze studiile, iar după ce se angajează să poată începe rambursarea creditului.

Programul "Investește în tine" se adresează unui număr de 6 milioane de cetățeni din România și își propune să oprească exodul tinerilor. Obiectivul principal pe care l-am asumat prin Programul de guvernare este acela de a asigura un parcurs constant spre îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Programul "Investește în tine" este un pas important pentru atingerea acestui obiectiv, care poate fi realizat printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare, scopul Guvernului PSD fiind acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării.

Guvernul PSD oferă o nouă dovadă a respectării Programului de guvernare, iar prin măsurile adoptate România va putea oferi un trai decent tinerilor, salarii crescute, educație și sănătate de calitate, la fel ca în întreaga lume civilizată. Măsurile vor conduce implicit la scăderea exodului tinerilor, la o dezvoltare a economiei, dar și a principiilor unei societăți echilibrate.

    Nicolae Giugea - declarație politică cu titlul [Îndulcirea] luptei împotriva corupției, miza guvernării PSD-ALDE;

Domnul Nicolae Giugea:

"«Îndulcirea» luptei împotriva corupției, miza guvernării PSD-ALDE"

"Luați dosarele care există la SRI, la PNA, peste tot și vedeți unde sunt cele mai multe probleme!" - spunea în urmă cu mai bine de 15 ani Adrian Năstase, speriat de posibilitatea ca vreo anchetă anticorupție să ajungă să se atingă de vreun baron din PSD. Numai după ce PSD a pierdut guvernarea, în decembrie 2004, lupta anticorupție a devenit efectivă în România, iar beneficiile combaterii corupției numai dacă nu vrem nu le vedem.

Criza de credibilitate prin care trece astăzi Parlamentul reprezintă un efect indirect al luptei anticorupție. O să vă întrebați de ce. Este simplu! Statutul de parlamentar a oferit celor mai mulți dintre politicienii certați cu legea posibilitatea de a se ascunde sub un mandat de parlamentar, care conferă imunitate în fața cercetărilor anticorupție. Analizați, vă rog, cum cea mai mare parte a baronilor PSD din perioada 2000-2004 s-au debarasat de vechile activități și s-au înghesuit să intre în Parlament, pentru a beneficia de protecția imunității. Vă mai rog să analizați câte dintre voturile date de PSD pe cererile de încuviințare a urmării penale au fost favorabile înfăptuirii unor anchete și scoaterii la suprafață a adevărului.

Fără îndoială, după Decizia Curții Constituționale de miercuri, 30 mai, în sediul PSD s-a deschis șampania și s-a sărbătorit posibilitatea demiterii Codruței Kovesi de la conducerea DNA. Pentru cei din PSD este, însă, numai o victorie de etapă, căci între obiectivele lor de îmblânzire a justiției se mai află încă multe alte etape de parcurs: politizarea totală a numirii magistraților, mutilarea Codului penal și Codului de procedură penală, în vederea dezincriminării unor infracțiuni de corupție.

Am citit toate cele trei Programe de guvernare aprobate de Parlament, în vederea învestirii lui Sorin Grindeanu, Mihai Tudose sau Viorica Dăncilă și nu am găsit nicăieri referiri la intențiile PSD-ALDE de a eutanasia lupta anticorupție! Pe sute de pagini, curg râuri de lapte și miere pentru populație, fără să se facă vreo referire la obiectivele reale ale PSD și ALDE. Aș putea chiar spune chiar că agreez unele opinii exprimate în spațiul public, potrivit cărora strategia PSD-ALDE a fost aceea de a păcăli populația cu mirajul dublării veniturilor, sperând că așa vor adormi vigilența acesteia cu privire la toate loviturile pe care au de gând să le dea funcționării independente a justiției.

Frânele trase luptei anticorupție nu fac decât să ne îndepărteze de Uniunea Europeană și de principiile pe care se bazează statele dezvoltate din lume. Anual, zeci de miliarde de lei colectați din buzunarele românilor sunt furați, prin acte și fapte de corupție, în loc să ajungă în școli, spitale și drumuri moderne. Anual, zeci de miliarde de lei ajung în vilele și mașinile luxoase ale corupților, în proprietățile cumpărate de aceștia peste hotare, din America Latină și până în Madagascar. Corupția este o cangrenă care ucide, încet și sigur, încrederea oamenilor în piața liberă și în democrație.

După 17 luni de guvernare PSD-ALDE, liderii acestei coaliții toxice au demonstrat, cu vârf și îndesat, că singurul lor obiectiv este cum să-și scape pielea, lor și colegilor lor, de rigorile legii. Ținta lor nu este numai Kovesi. Ținta celor din PSD-ALDE o reprezintă orice instituție care ar putea să acționeze independent, legal și care ar putea să le strice schemele de furt din bani publici. Ținta lor este reîntoarcerea în epoca de glorie a PSD, din vremea lui Adrian Năstase, în care procurorul era subordonat direct șefului de partid.

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică despre Dovada incompetenței PSD-ALDE - infrastructura de transporturi;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Dovada incompetenței PSD-ALDE - infrastructura de transporturi"

Ilustrul necunoscut care ocupă temporar funcția de ministru al transporturilor va rămâne în istoria guvernamentală românească la capitolul sfidare, incompetență și bătaie de joc față de plătitorul român de taxe. Nu știu să mai fi fost vreun ministru până acum care să manifeste un asemenea dispreț față de români. Întrebat de jurnaliști când se vor finaliza loturile de autostradă aflate de prea mulți ani în execuție, ministrul a răspuns într-un ton golănesc față de reprezentații presei și față de români că "se vor finaliza ... când vor fi gata!".

Nu l-am suspectat, atunci când a fost învestit, că este atât de nepriceput, însă recent, când a trebuit să ofere explicații de ce nu sunt puse în circulație două loturi finalizate din Autostrada A10 Sebeș-Turda, acesta a dat din colț în colț, furnizând explicații care mai de care mai trăsnite: ba că asfaltul este nu știu cum, ba că legislația are nu știu ce probleme, ba că el nu este ca Ponta și că nu dă drumul la circulație pe o autostradă nesigură. Nu a putut însă să explice de ce nimeni nu a trecut pe șantier să verifice calitatea lucrărilor, pentru ca România să nu plătească lucrări de mântuială, facute la cele mai mari prețuri din Europa.

Au trecut peste 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și de când am putut accesa peste 70 de miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile. În tot acest răstimp, PSD nu a reușit să demareze nici măcar un singur proiect major de infrastructură! Nicio autostradă, nicio cale ferată, niciun pod, port sau aeroport nu au beneficiat de vreo investiție când PSD s-a aflat la guvernare! În urma guvernărilor PSD nu au rămas decât datorii mai mari pe care să le plătească românii.

Mai mult decât atât, incompetența celor din PSD s-a văzut și în incapacitatea lor de a finaliza proiectele începute de alții pe fonduri europene. La Autostrada A3, construită de Emil Boc, cei 3 kilometri lipsă nu sunt gata nici acum, după aproape șapte ani! La Autostrada A1, construită tot în vremea Guvernului Boc, PSD nu a fost în stare să reabiliteze cei 20 de kilometri care s-au fărâmat și care pun în pericol viața celor care circulă pe ea. Tot la Autostrada A1, majoritatea loturilor demarate în vremea guvernării lui Emil Boc sunt încă în execuție și nu există vreo speranță că se vor finaliza prea curând. Nici la Autostrada A10, construită de la Turda la Gilău tot în timpul lui Boc, de patru ani PSD se chinuie să taie panglica. Oamenii trebuie să știe că vreme de 2 ani cât Emil Boc a guvernat, între 2010 și 2011, România a pus în circulație câteva sute de kilometri de autostrăzi. În schimb, în 22 de ani cât PSD s-a aflat la guvernare, Miron Mitrea a realizat un ciot de câțiva kilometri de din Autostrada Soarelui la un preț exorbitant, iar Ponta a inaugurat o bucată din Autostrada Sibiu-Deva, care s-a prăbușit la câteva zile de la tăierea panglicii.

Dacă afirmațiile mele pot fi catalogate mult prea critice, atunci vă fac un cadou și vă ofer scrisoarea doamnei Corina Crețu, colega dumneavoastră din PSD și comisar european, care și-a pus mâinile în cap când a constatat cât de incompetenți și veseli sunt miniștrii garantați de Liviu Dragnea. Abia ce am trecut de jumătatea Cadrului financiar de programare 2014-2020 și noi, românii, știm deja că vom pierde bani din fondurile europene.

Mă întreb și vă întreb, dacă știți, oare, de ce se bucura doamna Dăncilă atunci când a aflat că România va avea alocări mai mari în perioada 2021-2027, atâta vreme cât noi nu folosim mai nimic din acești bani gratuiți. Cert este că PSD nu a reușit să construiască nimic în România, ci doar să dărâme și ceea ce se construise corect. De aceea, la moțiunea de cenzură, interpușii lui Dragnea la Guvern trebuie trimiși în șomaj de lungă durată. De ce de lungă durată? Pentru că niciun agent economic din România nu ar risca să-i angajeze!

    Alexandru Rotaru - declarație politică cu titlul Opoziția, PNL, vrea să convingă cu orice preț că acțiunile sale sunt dătătoare de speranță pentru România sau, mai degrabă, pentru președintele Iohannis, care are nevoie de un partid care să-l susțină pentru un nou mandat;

Domnul Alexandru Rotaru:

"Opoziția, PNL, vrea să convingă cu orice preț că acțiunile sale sunt dătătoare de speranță pentru România sau, mai degrabă, pentru președintele Iohannis, care are nevoie de un partid care să-l susțină pentru un nou mandat"

Plângerea penală, fără un motiv real, depusă de președintele PNL, domnul Ludovic Orban, împotriva prim-ministrului României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, săptămâna trecută, este penibilă și de cea mai joasă speță.

Această inițiativă, la cererea președintelui Iohannis, nu face decât să alimenteze temerile că se dorește cu orice preț schimbarea actualei guvernări și împiedicarea bunului mers al României și a bunăstării tuturor românilor.

La scurt timp după ce Guvernul PSD-ALDE a demonstrat încă o dată, prin date oficiale, că își respectă promisiunile făcute romanilor în campania electorală, surpriză, prim-ministrul primește această plângere penală.

Devine tot mai evident faptul că în România opoziția nu există, cel puțin nu una constructivă, capabilă să facă ceva bun pentru țară. PNL nu are priorități. Are doar denigrare și dosare penale inventate. Astfel, calea cea mai ușoară este de a recurge la metode de opresiune care se dovedesc a nu avea vreo bază legală, la fel cum s-a întâmplat și în anul 2015.

Asistăm la o luptă politică la cel mai josnic nivel, în care se încearcă constant dărâmarea unui Guvern legitim constituit, rezultat în urma votului milioanelor de români.

Se pare că se dorește ca, prin mijloace care afectează grav statul de drept, să se dea jos un Guvern legitim, pentru a pune în loc un nou Guvern tehnocrat care să blocheze mărirea salariilor și a pensiilor și să continue abuzurile din această țară.

PNL și Iohannis critică toate deciziile care au fost luate de PSD și ALDE. Pentru domnul Orban, liberalismul înseamnă slugărnicie la un stăpân, iar atunci când gafele din PNL sunt monstruoase, Orban nu știe să fie vertical. Totuși, interesant ar fi ca domnul președinte Iohannis să expună clar ce performanțe a adus în politica de țară.

Domnule Orban, veți guverna atunci când poporul vă va da acest drept prin vot! Voința poporului este suverană și votul trebuie respectat. Până atunci, lăsați Guvernul să-și facă datoria!

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică având ca obiect Două miliarde de lei pentru Programul [România Start-Up Nation 2018];

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Două miliarde de lei pentru Programul «România Start-Up Nation 2018»"

În stimularea investițiilor ca pilon esențial al creșterii economice pentru 2018, se regăsește ca prioritate și zona firmelor nou înființate. În acest an, guvernarea PSD alocă două miliarde de lei pentru Programul "România Start-Up Nation II". Aceste fonduri care vor fi alocate pentru acest an vor asigura finanțarea a 10.000 de noi proiecte de afaceri. Se acordă câte 200.000 de mii de lei pentru susținerea companiilor nou înființate.

"România Start-Up Nation 2018" începe imediat după ce vor fi finalizate plățile aferente ediției de anul trecut. Toți cei care au cereri de plată în așteptare sau care nu le-au depus sunt contactați de personalul agențiilor regionale pentru consiliere și îndrumare. Ultima zi de depunere a cererilor de plată pentru "România Start-Up Nation 2017" este 29 septembrie 2018.

Fac un apel public ca toți cei care au proiecte în derulare să știe că banii așteaptă, sunt în conturile celor trei bănci partenere și ale agențiilor.

Odată cu această informare privind programele pentru stimularea antreprenoriatului, vreau să le spun colegilor din opoziție, care ne critică în fiecare zi, că românii au depozite consistent mai mari, atât în lei, cât și în valută, la finalul lunii aprilie 2018, față de același moment al anului trecut.

Ce înseamnă acest lucru? Această situație confirmă că ultimul an a adus bunăstare românilor. Este un rezultat cert, consemnat cu date și informații certe oficiale, interne și externe, confirmate și de Banca Națională a României.

Depozitele în lei au ajuns la 113,6 miliarde, mai mari cu 7% față de 2017. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 11,8% și au ajuns la 99,8 miliarde de lei. În total sunt peste 66 de miliarde de euro, economii ale românilor, depozitate la bănci.

Promisiunea noastră din campania electorală din 2016, "Mai mulți bani în buzunarele românilor", a devenit realitate palpabilă.

Așadar, ne-am respectat angajamentul politic asumat. PSD își respectă astfel Programul de guvernare și confirmă, o dată în plus, că știe să guverneze bine, așa cum a făcut-o de fiecare dată, când s-a aflat la putere.

Creșterea consemnată de BNR a depozitelor în lei și valută, concomitent cu majorarea consumului și a puterii de cumpărare, relevă fără dubii că românii o duc bine sub guvernarea PSD. Motorul esențial al acestei îmbunătățiri este decizia politică, asumată de PSD, cu determinare și în pofida tuturor obstacolelor și a opoziției partinice, de a majora salariile și pensiile, de a încuraja afacerile, prin reducerea fiscalității și prin debirocratizare.

    Elvira Șarapatin - declarație politică România trebuie să plătească două miliarde de euro amendă la UE, pentru că nu a modificat Codurile penale;

Doamna Elvira Șarapatin:

"România trebuie să plătească două miliarde de euro amendă la UE, pentru că nu a modificat Codurile penale"

Din cauza blocajelor aberante ale celor care se opun modificării Codurilor penale, contribuabilii români ar putea plăti o sancțiune de circa două miliarde de euro, pentru că nu a transpus în legislația națională Directiva privind prezumția de nevinovăție.

Ca urmare a propagandei statului paralel și a unor scandalagii din opoziție, cetățenii din România ar putea ajunge să plătească din buzunarul propriu 1,9 miliarde de euro, la care se adaugă penalități de întârziere cuprinse între 2.300 și 137.000 de euro pe zi.

Fiecare român trebuie să știe că, dacă va plăti acești bani, va fi din cauza USR și PNL care au încercat să blocheze dezbaterea parlamentară pentru transpunerea directivei.

Există o singură șansă de evitare a sancțiunilor - modificarea Codurilor penale să se facă până la momentul în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiție. După acel moment, nu se mai poate opri nimic, pentru că nici măcar Comisia nu-și va putea retrage sesizarea.

CSM confirmă necesitatea transpunerii directivei europene și cere modificarea legislației în sensul acesteia.

Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței Constituției, propune un amendament la Codurile penale, astfel încât în cursul urmării penale sau al judecării cauzei în cameră preliminară, Parchetele, inclusiv DNA să nu mai poată oferi comunicări publice despre faptele de care sunt acuzați inculpații. De asemenea, dacă interesul legii o cere, datele vor fi transmise public, dar fără a oferi numele persoanei la care se face referire.

Un amendament similar a fost propus de PSD, dar a fost criticat dur de opoziție și de propaganda statului paralel.

CSM recunoaște, practic, gravele probleme care există în acest moment. CSM recunoaște că procurorii nu respectă și nu au respectat prezumția de nevinovăție, iar spectacolul cătușelor, prezentat românilor în ultimii 10 ani, a fost și este o acțiune nedemocratică, în contradicție totală cu valorile europene și cu statul de drept.

    Ciprian-Constantin Șerban - declarație politică cu titlul O politică agricolă conștientă de importanța mediului este o politică durabilă și de viitor;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

"O politică agricolă conștientă de importanța mediului este o politică durabilă și de viitor"

La 5 iunie marcăm Ziua mondială a mediului. Protecția mediului înconjurător este o problemă aflată în atenția tuturor statelor europene. România tratează și ea cu maximă atenție problema reducerii poluării, deoarece problemele de mediu pot aduce cu sine consecințe în diverse domenii importante ale țării noastre. Un astfel de domeniu este cel agricol, unde țara noastră are un potențial important de dezvoltare pe viitor.

În ultimii ani, România și-a crescut competitivitatea în domeniul agricol, politicile de dezvoltare influențând dezvoltarea în domeniu, diversificarea activităților agricole și o viață mai bună în mediul rural. Prin implementarea unor măsuri de susținere financiară și dezvoltare, domeniul agricol a devenit din ce în ce mai important în economia țării. Și pentru că agricultura nu trebuie să afecteze mediul, ci ea trebuie să rămână în armonie cu natura, țara noastră a implementat diverse măsuri, cum ar fi Măsura 211, Măsura 212 sau Măsura 214, prin care s-a urmărit, pe de o parte, asigurarea de măsuri compensatorii utilizatorilor de terenuri agricole din zonele unde activitățile agricole sunt afectate de condiții naturale nefavorabile, iar pe de altă parte compensarea pierderilor de venituri înregistrate de fermierii care, în mod voluntar, au optat în activitatea lor pentru practici agricole cu impact redus asupra mediului. Aceste măsuri au dus la protecția și creșterea diversității biologice, la reducerea poluării și la diminuarea schimbărilor climatice.

O politică agricolă care este conștientă de importanța mediului este o politică durabilă și echilibrată, care va avea rezultate bune nu doar în prezent, ci și pe viitor. În contextul în care multe state europene promovează din ce în ce mai mult necesitatea protecției mediului, țara noastră pune la rândul ei accent pe o politică agricolă de utilizare eficientă a resurselor naturale și care să nu efecteze habitatele, ci să rămână în armonie cu mediul înconjurător. Acest lucru se regăsește în continuare în pachetul de măsuri de mediu și climă ale PNDR 2014-2020, măsuri care se adresează practicilor de agromediu și climă, Măsura 10, agriculturii ecologice, Măsura 11, și zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, Măsura 13, măsuri de care țara noastră beneficiază încă din anul 2015. Acest pachet de măsuri este foarte important pentru dezvoltarea unei relații echilibrate între mediu și agricultură în țara noastră.

De Ziua mondială a mediului este nevoie să accentuăm faptul că promovarea acestor măsuri de mediu și climă este prioritară, deoarece ele vin în întâmpinarea fermierilor din zonele eligibile, fermieri care au posibilitatea să practice o agricultură calitativă, responsabilă și la standarde ecologice, respectiv în acord cu strategiile de protecție a mediului și a climei.

    Angel Tîlvăr - declarație politică cu tema Protecția mediului, o responsabilitate comună;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Protecția mediului, o responsabilitate comună"

Ziua mondială a mediului înconjurător este aniversată, în fiecare an, pe data de 5 iunie. Marcarea acestei zile reprezintă un prilej de a lansa un semnal și totodată un îndemn, de a acționa unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural, pe care avem datoria de a-l transmite generațiilor viitoare.

România are un capital natural impresionant. Cu toate acestea, în ciuda veniturilor mai mici, comparativ cu cele de la nivel european, consumul de resurse și cantitatea de deșeuri generate sunt mari, România situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.

În acest context, protecția mediului devine din ce în ce mai mult o responsabilitate comună, solicitând efortul tuturor: autorități, companii, instituții financiare, manageri, creditori, contractori, consumatori. Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată fără o corelare a politicilor sectoriale, care privesc, pe de o parte, dezvoltarea economică și socială și, pe de altă parte, protecția mediului.

Comisia pentru afaceri europene, al cărei președinte sunt, a examinat anul acesta întregul pachet de acte programatice privind sprijinirea economiei circulare, transmis de Comisia Europeană, aducându-și contribuția în opinia favorabilă adoptată cu privire la necesitatea unui pact mondial pentru mediu, în acord cu mandatul Comisiei Europene, de a negocia elementele constitutive ale acestuia în Organizația Națiunilor Unite. Alături de colegii deputați din Comisia pentru afaceri europene, am organizat o serie de consultări cu reprezentanți ai autorităților responsabile cu protecția mediului și domenii conexe dezvoltării durabile, încercând să găsim soluții cu impact pozitiv pe termen lung.

Trebuie să acționăm cu speranța unui viitor mai bun, mai sustenabil, astfel încât copiii noștri să se bucure de un aer mai curat, de apă și hrană mai sănătoase, de călătorii frumoase în natură.

Potrivit Eurostat, România se situează printre ultimele poziții la nivel de reciclare, 5%, fiind fruntașă la capitolul deșeuri municipale duse la groapa de gunoi, 82%. Nu este un motiv de bucurie. În țări precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, doar 1% dintre deșeurile municipale ajung la groapa de gunoi, restul se reciclează. Cele mai recente statistici privind gestionarea deșeurilor municipale solide în UE demonstrează că există diferențe mari între statele membre. Deosebirea cea mai izbitoare apare atunci când se compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Depozitarea, care este cea mai rea opțiune de gestionare din ierarhia deșeurilor, continuă, din păcate, să fie principalul mijloc de eliminare a deșeurilor în unele state membre.

În conformitate cu foaia de parcurs "Eficiența Utilizării Resurselor", depozitarea deșeurilor trebuie să fie practic redusă la minimum până în 2020. România a făcut pași modești în procesul de implementare a unor mecanisme eficiente de atingere a obiectivelor, în ceea ce privește eficientizarea prin reciclarea resurselor.

Un mediu curat este responsabilitatea noastră comună pentru o viață sănătoasă. Reciclarea este esențială pentru păstrarea mediului în care trăim sănătos și cât mai puțin poluat și intoxicat. De asemenea, este extrem de importantă și pentru reintroducerea în sistemul economic a unor materiale care devin din ce în ce mai greu de găsit. Astfel, este redus consumul emisiilor nocive din aer, cantitatea de deșeuri scade, iar resursele naturale se conservă. Neglijența noastră în privința folosirii deșeurilor are consecințe foarte grave, printre care poluarea mediului - aer, apă, sol -, distrugerea mediului, dispariția anumitor specii de plante și animale, focare de infecție și multe altele. Materialele care se pot recicla sunt diverse și pot fi recipiente din sticlă transparentă sau din sticlă colorată, hârtie - ziare/tipărituri -, cutii din aluminiu pentru băuturi, plasticul.

Hârtia sau cartonul și plasticul au ponderile cele mai mari în structura deșeurilor de ambalaje generate în România, cu 31,2%, respectiv 27,1% din total, arată statistica publicată de Ministerul Mediului.

În ceea ce privește indicatorii de generare a deșeurilor de ambalaje în România, aceștia sunt de circa trei ori mai mici decât media europeană, respectiv de 62,4 kg/locuitor/an față de aproape 158 kg/locuitor/an. Conform cifrelor centralizate de Eurostat, în 2015, din 272 de kilograme de deșeuri menajere generate într-un an de un român, doar 3% se reciclează. Acest procent ne plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Îngrijorător este faptul că până în 2020 ar trebui să reciclăm 50% din deșeurile municipale.

Colectarea și reciclarea selectivă reprezintă soluții pe termen lung. Principalii responsabili pentru asigurarea sustenabilității produselor pe care le achiziționăm suntem noi toți, atât cei care le produc, cât și consumatorii.

Mi-aș dori să fim cu toții proactivi, în loc să fim reactivi. Dacă vrem să găsim soluții concrete la problemele mediului cu care ne confruntăm în acest moment, trebuie să facem mai mult. Este bine să avem o zi când ne gândim la natură.

Încerc să atrag atenția asupra faptului că mai sunt multe lucruri de făcut și fiecare dintre noi poate contribui, în felul său. Trebuie, în continuare, să-i conștientizăm pe oameni, să sădim în mintea și sufletul fiecărui cetățean conceptul că omul este dependent de natură și nu poate trăi în afara ei. În mâinile noastre este cheia acestor probleme. Atitudinile simple pot rezolva problemele mari.

    Oana-Silvia Vlăducă - declarație politică intitulată 4 iunie, Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii - o zi care nu ne dă voie să uităm!;

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"4 iunie, Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii - o zi care nu ne dă voie să uităm!"

De prea multe ori, printre evenimentele cotidiene consemnate de cronici, își fac loc știri legate de agresiuni cărora le cad victime copiii. Lipsiți de apărare în fața unei lumi dezlănțuite, traumatizați psihic, înfometați și răniți fizic, copiii care trăiesc zile și nopți în șir coșmarul conflictelor armate așteaptă ca oamenii mari să facă ceva și să-i protejeze în fața violențelor de tot felul, înainte de a fi prea târziu. Doar că uneori, din păcate, pentru mulți copii aflați în zone nevralgice ale lumii, timpul nu mai are răbdare. Iar noi nu avem voie să uităm că niciun efort nu e prea mic pentru a salva viața unui copil și pentru a-i feri de pericole. Este o realitate crudă faptul că, în situații de conflict armat, copiii sunt cei mai vulnerabili membri ai societății și au nevoie de protecție în orice moment, cifrele arătând că aproximativ 250 de milioane de copii trăiesc în zone afectate de conflict.

Din păcate, sunt încă zone în lume unde copiii sunt recrutați și folosiți, sunt răpiți, abuzați sau sunt uciși. Deși această situație este mult peste puterea noastră de acceptare, totuși, în lume se întâmplă astfel de atrocități, în spatele unor statistici seci stând copii traumatizați sau vieți curmate cu cruzime la vârste fragede.

În data de 4 iunie, marcăm Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii, un semnal de alarmă prin care ni se atrage tuturor atenția asupra pericolelor la care sunt supuși copiii în multe zone ale lumii. Această inițiativă a Organizației Națiunilor Unite ne atrage tuturor atenția asupra impactului devastator al conflictelor armate asupra copiilor, care devin victime ale abuzurilor fizice și emoționale. Această zi, prin semnificațiile sale profunde, ne împiedică să uităm rolul pe care îl avem în protejarea copiilor în fața agresiunilor de orice fel, prin măsuri ferme și acțiuni coerente și confirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor. Avem datoria de a ne asigura că regulile războiului care interzic strămutarea ilegală a civililor, atacurile îndreptate asupra școlilor sau a spitalelor, folosirea, recrutarea și deținerea ilegală a copiilor și refuzul de a acorda asistența umanitară sunt respectate și că cei care le încalcă vor răspunde pentru actele lor.

Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii a fost stabilită într-o sesiune specială de urgență, organizată în problema Palestinei, la 19 august 1982. "Șocați de numărul mare de copii palestinieni și libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului", membrii Adunării Generale ONU au stabilit ca în fiecare an, la 4 iunie, să fie marcată această zi, ca un îndemn continuu să veghem ca drepturile copiilor să fie respectate.

Totodată, avem responsabilitatea de a susține eforturile necesare pentru reabilitarea copiilor care sunt victime ale abuzurilor.

În anul 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluția 51/77 privitoare la drepturile copilului, document care a reprezentat un pas important în eforturile făcute pentru îmbunătățirea protecției copiilor din zonele asediate. Arătând efectele conflictelor armate asupra copiilor, realizat de Graça Machel, Rezoluția 51/77 a marcat lansarea unei noi înțelegeri între statele membre ONU și a subliniat necesitatea unui efort conjugat al comunității internaționale, în abordarea problematicii legate de vulnerabilitățile copiilor și lipsirea acestora de drepturi elementare.

Nu putem uita că mulți copii de vârste mici suferă de malnutriție cronică și o treime din copiii de vârstă școlară nu frecventează o instituție de învățământ, mulți alți copii trăiesc drama despărțirii de familiile lor, sunt exploatați sau se îmbolnăvesc în taberele de refugiați suprapopulate.

Această zi relansează un mesaj categoric de stopare a oricărui tip de violență asupra copiilor, abuzurile sau exploatările de orice fel trebuind condamnate cu fermitate.

Copiii încă așteaptă ca oamenii mari să îi ajute!

    Mihai Weber - declarație politică intitulată Programul guvernamental [Apă gratis pentru irigarea terenurilor agricole] a fost realizat;

Domnul Mihai Weber:

"Programul guvernamental «Apă gratis pentru irigarea terenurilor agricole» a fost realizat"

Vă informez că Programul guvernamental " Apă gratis pentru irigarea terenurilor agricole" a fost demarat, chiar dacă activitatea Guvernului PSD este contestată în ultima perioadă, fără argumente, cu scopul de a destabiliza și manipula populația.

Partidul Social Democrat respectă Programul de guvernare, drept pentru care, pentru fiecare domeniu de activitate, realizăm tot ce am promis românilor care ne-au votat. Pe lângă sănătate, educație, infrastructură, turism și agricultura reprezintă un domeniul foarte important pentru guvernarea PSD.

ANIF pune la dispoziția fermierilor apă, în mod gratuit, la stațiile de punere sub presiune, iar acolo unde sunt canale de infrastructură principală pline cu apă, fermierii, în baza unor solicitări, vor putea să folosească instalații de irigat și să irige din acele canale în mod gratuit.

Facilitatea de a iriga terenurile agricole este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât și pentru societățile comerciale și cooperativele care au terenuri cultivate, cu orice cultură, în apropierea celor patru zone de unde se pot realiza irigațiile.

Pe lângă facilitatea de a iriga terenurile agricole în mod gratuit, Ministerul Agriculturii a mai venit, în paralel, și cu un alt program care vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigații, prin intermediul căruia se pot accesa fonduri europene de către organizații, federații ale utilizatorilor de apă constituite din proprietari, utilizatori de terenuri agricole. Aceste fonduri sunt alocate pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, fiind nerambursabile în proporție de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Acest program guvernamental prezintă o serie de avantaje în ceea ce privește reducerea pierderilor de producție, apa constituind un factor important în creșterea și dezvoltarea plantelor și asigurarea de producții ridicate.

Așa cum am promis și în Programul de guvernare, investim în agricultură, prin sprijinirea fermierilor români. Numai prin astfel de măsuri vom asigura fermierilor români șanse egale față de cei europeni!

    Ovidiu Alexandru Raețchi - despre necesitatea amendării Legii educației naționale;

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Greutatea ghiozdanelor elevilor reprezintă una dintre problemele cu care aceștia se confruntă zilnic și care le pune în pericol starea de sănătate. Totuși, chiar dacă în spațiul public apar mereu discuții privitoare la acest subiect, nu a fost luată vreo măsură concretă. Este evident că greutatea ghiozdanelor nu este adaptată capacității de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor și tinerilor și crește riscul apariției deformărilor de coloană vertebrală. Pe termen lung, specialiștii susțin că se poate ajunge până la afectarea aparatului locomotor, a celui respirator și chiar a sistemului nervos.

Potrivit unor studii realizate recent, greutatea ghiozdanului nu trebuie să fie mai mare de 8,2%-10% din greutatea corporală a copilului, însă din dorința ca elevii să fie pregătiți suplimentar și temeinic la toate materiile studiate la școală, aceștia sunt încărcați cu numeroase cărți, culegeri, caiete speciale pe care sunt obligați să le poarte în ghiozdane, ajungându-se astfel la situația în care ghiozdanul unui elev din clasele primare are o greutate cuprinsă între 4 și 7 kg. Potrivit medicilor, greutatea maximă recomandată pentru un copil de 7-11 ani nu ar trebui să depășească 2,5-3kg.

Având în vedere toate aspectele subliniate mai sus, am propus amendarea legislației, mai exact a Legii educației naționale, astfel încât greutatea manualelor și materialelor didactice transportate zilnic la școală de un elev să nu depășească 10% din greutatea sa corporală. În acest sens, în unele state europene și în SUA s-au găsit soluții pentru ca greutatea conținutului ghiozdanelor să nu pună în pericol dezvoltarea elevilor. Pe acest model, proiectul de lege pe care l-am depus prevede ca școlile să pună la dispoziția elevilor spații speciale pentru depozitarea manualelor și a rechizitelor, dar nu numai. De altfel, aceasta este o soluție implementată în mai multe școli din România, fără costuri semnificative, dar, din păcate, acest lucru este departe de a deveni un fenomen extins. În forma pe care o propun, legea nu atinge pregătirea suplimentară a elevilor care se realizează, de cele mai multe ori, prin culegeri și materiale suplimentare, ci propune doar o mai bună organizare a școlilor, fără costuri suplimentare semnificative.

În acest context, îi rog pe parlamentarii din toate partidele, indiferent de culoarea politică, să susțină adoptarea acestui proiect de lege, având în vedere bunăstarea și sănătatea copiilor noștri.

    Doru-Petrișor Coliu - despre fondurile alocate românilor din diaspora;

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Câțiva români din diaspora, pasionați de economie, au căutat cu lupa o măsură luată de actuala guvernare pentru a sprijini micile întreprinderi și în general mediul de afaceri. Rezultatul? Zero, precum capacitatea acestui Guvern și a actualei majorități, de a face ceva pentru cei care crează plus valoare prin munca și investițiile lor.

În schimb, însă, la capitolul pomeni, actuala guvernare este doctorandă. Nu pot să nu remarc în dreptul acestui subiect și apetența Partidului Național Liberal pentru pomeni, căci scutirea copiilor de la plata întreținerii nu este altceva decât o pomană. Poate că părinții acestor copii ar dori 500 de lei în plus la salariu, din care să poată plăti întreținerea pentru copii. Masuri economice ioc, avalanșă de pomeni, creștere economică doar din consum, ritm infernal de închidere a societăților comerciale etc., cu alte cuvinte, o lentă, dar sigură cădere în prăpastie. Dar acest lucru nu este de mirare când din actuala coaliție de guvernare face parte și domnul Tăriceanu, artizanul crizei economice care a lovit România în 2009. Și atunci tot pomeni, tot trai pe vătrai, plus delapidarea a 8 miliarde de euro într-un timp record. Singura diferență este că de data aceasta nu va mai exista un tandem Băsescu-Boc pentru a umple din nou visteria. Cum propunerile PNL sunt tot pomeni și nu măsuri de susținere a economiei, România a intrat într-un tunel la capătul căruia nu mai sticlește nicio luminiță.

Dar să revenim la românii din diaspora, a căror soartă mă îngrijorează cu adevărat. Din faimosul plan destinat pentru a îi încuraja să revină în România, a rămas un mare neant. Fondurile puține alocate au servit la îngrășarea câtorva isteți care i-au învățat pe românii din diaspora cum să completeze un dosar, după care românii din diaspora au rămas cu dosarele, din lipsă de fonduri guvernamentale. La începutul mandatului meu am cerut înființarea de către Ministerul Afacerilor Externe, a unui centru de apeluri, deschis non-stop, centru unde românii din diaspora puteau suna în caz de pericol, în caz de sclavagism, în caz de abuzuri ale unor persoane sau autorități din țara de reședință. Cererea mea a fost refuzată, motivarea fiind lipsa fondurilor. Știți că în majoritatea țărilor europene există un registru de înscriere în ambasada unde cei plecați în altă țară se înscriu și pot fi contactați prin mail sau telefon în caz de pericol?

Noi am rămas la stadiul anunțurilor pe site-ul MAE și al postărilor celor interesați pe rețelele de socializare. Din această cauză ne găsim compatrioții doar la 4-5 zile după o catastrofă. Problema principală constă în faptul că niciun român din diaspora nu are încredere în autoritățile române, deoarece într-o altă țară europeană nu i-ar trece nimănui prin cap să consulte registrele cu cei plecați în scopul de a le pune în spate taxe.

Dar celelalte țări nu au guvernanți iresponsabili, așa cum are România. Până și alte state mult mai puțin dezvoltate decât România au implementat programe de alertă pentru diaspora lor. România a rămas la nivelul timpului în care aprindeam focuri în caz de primejdie. Dar, așa cum spune vorba străbună, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

Poate că, într-o zi, atunci când România nu va mai fi guvernată de secretare de școli primare, de burdușiți cu diplome luate fără a frecventa vreo facultate, poate că doar atunci România se va gândi și își va respecta cei peste 5 milioane de români care o mențin încă pe linia de plutire, cu banii trimiși celor de acasă. Cei din diaspora privesc cu uimire la mitingul anunțat de PSD-ALDE pentru susținerea propriilor corupți, un fel de a pune presiune pe justiția care trebuie să hotărască unde îi este locul domnului Dragnea. Înăuntru sau afară? Ce ar fi dacă nemulțumiții și umiliții din diaspora ar veni să facă un miting la București? Un adevărat milion de oameni, nu precum cel al PSD. Să vă spun eu ce ați face? Ați fugi mâncând pământul din fața celor pe care nimeni nu îi poate cumpăra.

Aș mai avea o întrebare. Cum vă permiteți să anchetați românii care trimit 2.000 de euro familiei, bani economisiți cu trudă departe de casă? Cum vă permiteți să îi tratați ca posibili infractori sau teroriști? Când unii dintre infractori se ascund chiar aici, în Parlamentul României?!

    Eliza-Mădălina Ștefănescu - declarație politică cu titlul Pași concreți pentru îmbunătățirea legislației în vederea combaterii violenței în familie;

Doamna Eliza-Mădălina Ștefănescu:

"Pași concreți pentru îmbunătățirea legislației în vederea combaterii violenței în familie"

Violența în familie provoacă suferință, traume și, în cele mai rele cazuri, decese, iar acest lucru, în România anului 2018, trebuie să se schimbe. Din păcate, însă, statisticile și mai ales poveștile oamenilor care au trecut prin asta spun altceva. Așa că, este datoria noastră să schimbăm lucrurile. Iar ele se vor schimba.

La inițiativa Guvernului României, prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie urmează să fie modificată, în vederea reducerii pe cât posibil a acestui flagel. Măsurile luate vor fi mult mai eficiente și vor permite un control mai bun atât asupra victimelor violențelor, cât și asupra agresorilor.

Trebuie în mod cert să ne redefinim conceptele a ceea ce înseamnă violența în sânul unei familii și să spunem clar și răspicat că indiferent de obicei, cultură, tradiție și religie, violența împotriva copiilor și femeilor, dar și împotriva bărbaților trebuie să se oprească. Persoanele care au locuit în teroare, în abuzuri și private de orice formă de respect trebuie să capete o voce și să își reia identitatea. Cu sprijinul statului, prin centrele de protecție, de îngrijire, prin sistemele de asistență care vor fi puse la dispoziție, dar și prin liniile telefonice de urgență, glasul lor va fi auzit și va deveni important.

Prevenția este extrem de importantă în aceste cazuri, iar printr-o informare potrivită, încă de pe băncile școlii, astfel de întâmplări, uneori tragice, ar putea fi evitate. La fel de importante sunt și sancțiunile care sunt aplicate agresorilor, însă important este să facem tot ce ne stă în putință pentru a crea și un sistem de reabilitare.

Dar poate cea mai importantă este atitudinea noastră, a tuturor, față de victime, de agresori și față de violență în general. În societatea în care trăim, informația și viteza înseamnă putere, iar empatia și o mână întinsă cuiva aflat în suferință au început să își piardă din valoare. Este de datoria noastră să fim acolo și să reacționăm atunci când suntem martori la asemenea violențe. Dacă o persoană care suferă nu poate vorbi pentru a cere ajutor, este de datoria noastră ca noi să fim vocea ei și să facem tot ce putem pentru a oferi sprijin.

Societatea noastră este așa cum ne-o construim. Haideți să contribuim cu toții la ea, iar prin sisteme bune de prevenție, de protecție, de informare și de ajutorare, dar și printr-o comunicare mai bună să clădim, fără violență, lumea în care ne dorim să trăim!

    Eugen Tomac - declarație politică despre Programul Investește în tine;

Domnul Eugen Tomac:

Prin proiectele elaborate, instituțiile abilitate au datoria de a contribui în mod concret la asigurarea un parcurs constant în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de trai al populației României. Măsurile asumate trebuie să fie în primul rând responsabile și sustenabile și să vină, în mod real, în sprijinul cetățenilor. Trebuie depășită etapa în care populismul primează.

Zilele trecute aflam despre un proiect promovat de Guvern, care, în opinia mea, este unul cu implicații și riscuri mari. Programul "Investește în tine" își propune să ofere tinerilor care sunt la studii, fără a avea un loc de muncă, acces la împrumuturi fără dobândă, garantate de stat, de 40.000 de lei, pentru educație, sănătate, sport și cultură. Creditul poate crește cu alți 20.000 de lei, dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului, nefiind însă vizați doar tinerii, numărul persoanelor eligibile pentru a lua un credit prin acest program fiind de 8 milioane. Pentru persoanele între 26 și 55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 de lei, dar poate fi extins cu 20.000 lei, dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului. Există foarte multe întrebări legate de acest program, o serie de neclarități și neconcordanțe.

Pe marginea acestui subiect, Organizația de Tineret a Partidului Mișcarea Populară a avut o reacție extrem de fermă. Partidul nostru se poate mândri cu tineri foarte responsabili, informați, care nu se lasă manipulați de pomenile electorale și măsurile populiste pe care PSD le înaintează populației în fiecare zi.

În comunicatul de presă transmis de Organizația de Tineret a PMP, pe această temă, tinerii reclamă faptul că, prin intermediul acestui program, este încurajată dependența față de stat. Da, tinerii și nu numai ei trebuie să fie susținuți de stat, însă nu considerăm că soluția este aceea de a ne împrumuta pentru a ne putea asigura și salva sănătatea, pentru a putea duce copiii la cămine și grădiniță, pentru a putea termina o școală, pentru a ne permite un calculator, cărți și alte materiale didactice, pentru a face sport, pentru a ne culturaliza și așa mai departe. Banul public trebuie cheltuit în mod inteligent, nu prin garantarea, de către stat, a noi credite, la nesfârșit, în condițiile în care vorbim, la momentul de față, despre un procent ridicat de credite neperformante în România.

Mi se pare absolut revoltător faptul că, deși destinat în principal tinerilor, reprezentanții elevilor, ai studenților și ai tinerilor au acuzat lipsa dezbaterii și consultării în spațiul public pe acest subiect cu un impact foarte mare. Mi-aș dori sincer să renunțăm la vălul de ipocrizie care caracterizează actuala coaliție de guvernare! Se spun cuvinte mari, se vorbește în permanență despre existența unui interes aparte pentru educația tinerilor în societatea românească. Dacă este așa, ridic o întrebare simplă, al cărei răspuns este foarte elocvent. În aceste condiții, oare nu ar fi fost mai oportună respectarea Legii educației naționale, prin alocarea unui procent de 6% din PIB pentru educație, în condițiile în care, în 2018, educația a primit o alocare bugetară de aproximativ 3% din PIB? Media europeană a procentului din PIB alocat educației este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%.

Haideți să vorbim mai puțin și să acționăm mai mult, să lăsăm populismele și să gândim măsuri care să dezvolte România în mod real, și nu să aducă voturi. Să gândim programe responsabile și nu amatorisme care au scopul de a crește dependența cetățeanului față de stat!

    Florinel Stancu - declarație politică A venit timpul să acționăm mai hotărâți în privința reutilizării, reciclării și recuperării deșeurilor!;

Domnul Florinel Stancu:

"A venit timpul să acționăm mai hotărâți în privința reutilizării, reciclării și recuperării deșeurilor!"

Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor pe parcursul ultimilor ani afectează comunitățile locale, amenință mediul și contribuie la emisiile globale de gaze cu efect de seră. În contextul creșterii economice a volumului și diversității deșeurilor generate, gestionarea și reciclarea deșeurilor reprezintă priorități locale, naționale și internaționale. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România și-a luat angajamentul să recicleze o mare parte din deșeurile produse. Din păcate, lipsa unei infrastructuri de colectare selectivă, dezinteresul majorității populației pentru protecția mediului, greșelile autorităților locale sau nerespectarea legislației de societățile care adună gunoiul ne-au poziționat într-un top al statelor cu probleme.

Obiectivele de bază ale politicii actuale a Uniunii Europene privind deșeurile constau în prevenirea generării deșeurilor și în promovarea reutilizării, reciclării și recuperării pentru asigurarea protecției mediului. Deșeurile sunt din ce în ce mai mult percepute ca o sursă de materie primă valoroasă pentru sectorul industrial, cu abordări cum ar fi reutilizarea, reciclarea și recuperarea de energie. Este aplicată reglementarea deșeurilor de ambalare, a vehiculelor scoase din uz, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, deșeurilor biodegradabile și anvelopelor. Politica europeană se axează îndeosebi pe activități de separare a deșeurilor biodegradabile de la depozitele de deșeuri, dar și de reciclare și recuperare, acest fapt contribuind la prevenirea poluării mediului și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În prezent, în țara noastră nu se reciclează decât un sfert din cantitatea de deșeuri. Acest lucru ne costă foarte mult din punct de vedere financiar, al securității naționale și sănătății populației. Instituțiile implicate trebuie să implementeze, cu prioritate, proiecte ce țin de extinderea infrastructurii existente. Avem nevoie să extindem acoperirea colectării separate în toate județele pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Directiva-cadru privind deșeurile.

Un exemplu de urmat în acest sens este Spania, prima țară din Uniunea Europeană care a impus ca o parte din deșeurile electrice și electronice să fie pregătite pentru reutilizare și nu reciclare sau incinerare. De exemplu, punctele de colectare au un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile. Acest concept simplifică colectarea deșeurilor, de la câteva categorii, în doar două. Prima categorie este dedicată deșeurilor reutilizabile, adică cele din hârtie, plastic, sticlă, biologice iar a doua este destinată deșeurilor periculoase, care nu pot fi refolosite. Specialiștii spun că un asemenea sistem aduce economii de până la 50% în bugetele locale ale primăriilor pe partea de gestionare a deșeurilor. În plus, după ce începi să colectezi selectiv, din banii care vin la buget poți crește angajările în domeniu îmbunătățind incluziunea socială.

În ultimii ani, în județul Dolj, au fost realizate o serie de măsuri concrete în vederea colectării și prelucrării deșeurilor. Depozitul ecologic Mofleni reprezintă cea mai mare investiție cu profil ecologic din zonă. Ultima celulă, inaugurată recent, are o suprafață de 13.000 de metri pătrați. Sunt tratate zilnic peste 2,7 milioane de kilograme de deșeuri provenite de la 5 milioane de locuitori. Depozitul este un exemplu de bună practică în domeniul managementului deșeurilor și ar trebui urmat de toate județele din România.

Consiliul Județean Dolj derulează etapa a II-a din Proiectul "Sistemul de management integrat al deșeurilor din județ". Acesta este finanțat din fonduri europene și are ca obiective principale închiderea depozitelor neconforme de la Calafat, Filiași și Segarcea, construirea a patru stații de transfer - Băilești, Calafat, Dobrești și Filiași -, a două stații de compostare - Calafat și Craiova - și a unei stații de sortare a deșeurilor - Craiova, precum și asigurarea utilajelor specifice pentru gestionarea acestora. De asemenea, au fost achiziționate 32 de autospeciale pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere, 3.906 containere de diferite capacități, 102.985 de compostoare individuale pentru gospodării din mediul rural și din orașele Bechet și Dăbuleni, precum și furnizarea a 759 de containere îngropate destinate municipiului Craiova.

Ne dorim ca astfel de proiecte să se extindă în toată țara, iar pentru asta depunem eforturi în fiecare săptămână. Prin activitatea pe care o desfășurăm la Comisia pentru industrii și servicii, sperăm că municipalitățile vor analiza la rândul lor exemplele bune și vor da dovadă de disponibilitate pentru a se asigura un program de gestionare cât mai eficient în domeniu. Așa cum am întâlnit în municipalități din Spania, Italia, Franța și Germania.

    Bianca-Miruna Gavriliță - declarație politică având ca obiect Un generator de curent, soluția salvatoare pentru sute de litri de sânge;

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță:

"Un generator de curent, soluția salvatoare pentru sute de litri de sânge"

În urmă cu câteva zile, media din Timișoara trăgea un puternic semnal de alarmă. Sute de litri de sânge riscau să se degradeze și să fie aruncați din cauza unei banale întreruperi de curent. Pe scurt, Enel, furnizorul de curent din Banat, a înregistrat o avarie majoră care a cuprins un cartier întreg din Timișoara, unde își are sediul și Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timișoara. În acel moment, în frigiderele centrului se găseau câteva sute de litri de sânge, recoltați în ultimele două zile. Sângele trebuie să stea la temperaturi cuprinse între 2 și 6 grade, altfel după 90 de minute începe să se degradeze. Managerul centrului, în disperare de cauză, pentru că nimeni nu răspundea la telefoanele Enel-ului, a sunat la Serviciul 112 și a cerut ajutorul angajaților STS care l-au pus în legătură cu cei care trebuiau să remedieze situația. În cele din urmă, curentul a revenit dupa 20 de minute. Incidentul a reliefat însă un lucru grav. Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timișoara nu are un banal generator de rezervă care să intervină, dacă se întrerupe curentul, și să asigure temperatura optimă necesară conservării sângelui.

Situația însă pare că nu e singulară în țară. Timișoara nu este singurul centru de transfuzii din România care se află într-o asemenea situație și unde o întrerupere de curent, neanunțată, poate cauza o pierdere de sânge, asta în condițiile în care România este într-o permanentă criză de sânge. Periodic se organizează campanii de donare, iar cei care acceptă să le fie recoltat sângele sunt recompensați. Atunci când este un accident major sau un membru al unei familii are nevoie masivă de sânge, se solicită ajutor. Niciodată nu este destul sânge. Și cu toate acestea acceptăm să pierdem sute de litri de sânge obtinuți cu greu. Cât valorează sângele care s-ar pierde? Deși, teoretic, nu se poate cuantifica, tind să cred că este vorba despre câteva sute, poate mii de lei, căci acesta este prețul unui generator de rezervă care ar putea împiedica pierderea. Putem accepta să nu alocăm bani pentru un asemenea generator și să riscăm să pierdem sângele atât de prețios? Nu. Vreau să cred că a fost o simplă neglijență care, din fericire, până acum nu a produs efecte și care poate fi remediată cât mai repede.

Deși conducerea Centrului de transfuzii din Timișoara a făcut numeroase demersuri pentru alocarea de bani necesari cumpărării unui asemenea generator, acest lucru nu s-a întâmplat. Cheltuim zeci de mii și sute de mii de euro pentru aparatura care zace de ani buni nefolosită în spitale, dar nu alocăm câteva mii de lei pentru un generator de curent de care ar putea fi nevoie în orice moment.

De aceea, solicit Ministerului Sănătății să intervină de urgență și să aloce bani pentru un banal aparat care poate salva, în cele din urmă vieți, pentru că sângele înseamnă viață.

    Găvrilă Ghilea - declarație politică privind Un grav atentat la siguranța națională;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Un grav atentat la siguranța națională"

Fără îndoială, atacul concertat al coaliției de la guvernare asupra Pilonului II de pensii reprezintă un grav atentat la siguranța națională, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării trebuie să se sesizeze în acest sens.

Securitatea financiară a milioane de români care aveau sub 35 de ani în urmă cu un deceniu este grav amenințată atât prin diminuarea succesivă a contribuțiilor acestora la fondurile de pensii private obligatorii, cât și prin declararea ca facultativă a plății acestor contribuții.

Prin acțiunile lor iresponsabile, actualii guvernanți demonstrează că nu îi interesează cine va asigura acestei generații, dacă nu un venit decent, măcar unul la limita subzistenței, peste 20 de ani când își vor fi îndeplinit stagiul complet de cotizare și își vor solicita dreptul constituțional la pensie.

Un calcul matematic simplu arată că la un salariu mediu brut, în România, în prezent estimat la circa 3.300 lei, contribuția de 21,25% virată la Pilonul I de pensii se ridică la aproximativ 700 de lei lunar.

Această sumă, însă, se redistribuie în secunda doi pentru onorarea pensiilor aflate în prezent în plată, deci nu se capitalizează, nu se acumulează și nu se înmulțește în beneficiul ulterior al contribuabilului.

În aceste condiții, despre ce randament superior al Pilonului I față de Pilonul II vorbește ministrul finanțelor publice atunci când propovăduiește facultativitatea contribuției la acest fond privat de pensii?

În momentul de față, contribuția la Pilonul II reprezintă 3,75% din salariul brut, deși ar fi trebuit să atingă deja 6%. Chiar și cu această contribuție diminuată, în contul beneficiarului tot se mai acumulează 124 lei lunar, ceea ce reprezintă aproape 1.500 de lei anual, respectiv peste 52.000 de lei după un stagiu de cotizare de 35 de ani.

Dacă la această sumă adăugăm și randamentul investițional al Pilonului II de pensii, care în cei 10 ani de la înființare aproape că a ajuns la 20%, vom constata că, la final, după încă două decenii de plată a contribuțiilor, acest fond aproape că se va dubla.

Ajungem, deci, la concluzia că Guvernul PSD-ALDE confiscă fiecărui cetățean român, care în prezent are 45 de ani, dreptul de a se bucura, la pensie, de un aport suplimentar de circa 100.000 lei, adică peste 20.000 euro, cât ar reprezenta suma medie consolidată în minimum 30 de ani de contribuție la Pilonul II.

Conform cifrelor diseminate în prezent, în România sunt circa 7 milioane de participanți la fondurile de pensii private Pilon II, iar suma acumulată în conturile lor a atins 43 de miliarde de lei, din care câștigul total din investiții reprezintă peste 7 miliarde de lei.

Desființarea Pilonului II va lăsa peste 80% dintre salariații actuali fără nicio formă de economisire la bătrânețe, atâta vreme cât instituirea unui regim facultativ de contribuție la un pilon de pensii private s-a dovedit deja ineficientă, dacă avem în vedere cei sub 10% dintre angajați, circa 400.000 de contribuabili, care participă în prezent la Pilonul III, opțional prin definiție.

Guvernul trebuie să înțeleagă că Pilonul II nu este concurent Pilonului I, ci complementar, acest sistem funcționând cu succes în alte state unde a fost aplicat, tocmai pentru a compensa scăderea capacității statului de a onora plata unor pensii decente.

Marele avantaj al acestei forme de economisire este atât posibilitatea de multiplicare pe termen lung, prin plasamentele efectuate de administratorii privați ai fondului, cât și posibilitatea transmiterii capitalului acumulat prin succesiune, moștenitorilor, ceea ce nu se întâmplă în cazul Pilonului I.

Acestea, dar nu numai sunt motivele pentru care ministrul finanțelor publice trebuie să plece.

    Georgeta-Carmen Holban - declarație politică având ca subiect Programul de creditare cu dobândă zero [Investește în tine], o oportunitate excelentă pentru milioane de români!;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Programul de creditare cu dobândă zero «Investește în tine»", o oportunitate excelentă pentru milioane de români!"

Partidul Social Democrat respectă, așa cum se cuvine, prevederile Programului de guvernare cu care am câștigat încrederea românilor, adoptând în acest sens numeroase programe, proiecte și politici publice destinate creșterii nivelului de trai al populației. După creșterile salariale adoptate prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în urma cărora salariile profesorilor și medicilor au crescut exponențial, Guvernul pregătește acum noi măsuri destinate, în special, stopării exodului forței de muncă specializate și menținerii tinerilor noștri bine pregătiți în țară.

Astfel, în aceste zile va fi aprobat Programul de creditare cu dobândă zero "Investește în tine", adresat unui număr de aproximativ 8 milioane de români, care vor primi bani pentru a investi în dezvoltare personală și a-și susține diverse cheltuieli de strictă necesitate. Beneficiarii vor fi încadrați în două categorii de vârstă, respectiv tineri între 16 și 26 de ani, și persoane între 26 și 55 de ani, care vor putea accesa acest program pentru a studia, pentru diferite cheltuieli curente, pentru a plăti școala sau grădinița copiilor, pentru a cumpăra medicamente, pentru achiziționarea unei locuințe sau în vederea recalificării și reconversiei profesionale. Tinerii cu vârsta între 16 și 26 de ani vor putea primi un credit de 40.000 de lei, sumă care poate fi suplimentată cu 20.000 de lei, dacă sunt salariați sau se vor angaja pe perioada de implementare a proiectului, iar cei din a doua categorie, 26-55 de ani, vor beneficia de 35.000 lei, tot cu 20.000 de lei în plus, dacă sunt angajați sau se vor angaja. Extrem de important este faptul că dobânda acestui credit este zero pentru toți beneficiarii, dobânzile și comisioanele bancare urmând a fi suportate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pe întreaga perioadă de zece ani, cu condiția ca ratele creditului să fie plătite la scadență.

Cheltuieli eligibile ale Programului "Investește în tine" au o paletă complexă. Astfel, în domeniul educației, banii pot fi folosiți pentru plata cursurilor de specializare, calificare, cărți, rechizite, reviste de specialitate, costuri de transport pentru participarea la manifestări științifice din România sau din străinătate, achiziționarea de calculatoare, laptop-uri, imprimante, soft-uri, plata chiriei, utilități, loc cazare în cămine școlare sau studențești.

În sănătate, sunt eligibile programului medicamentele, analizele medicale, serviciile dentare, intervențiile chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Național de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, banii se pot utiliza pentru abonamente culturale, echipamente sportive de uz personal, abonamente la activități sportive. Nu în ultimul rând, extrem de important, creditele pot fi cheltuite pentru achiziția sau construcția de locuințe și modernizarea sau renovarea celor existente.

Este un program care se adresează în primul rând tinerilor, dar nu numai, beneficiarii fiind toți românii interesați de dezvoltare personală, precum și familiile acestora. Motivația principală este păstrarea tinerilor în țară, precum și a specialiștilor bine pregătiți din toate domeniile de activitate, deoarece România se confruntă în continuare cu un procent problematic al șomajului în rândul tinerilor, precum și cu lipsa forței de muncă profesionistă și calificată în diferite sectoare economice și zone ale țării.

Sunt convinsă că Programul "Investește în tine" își va atinge obiectivele fixate, respectiv creșterea ocupării și mobilității forței de muncă în special în rândul tinerilor, îmbunătățirea tranziției de la școală spre locul de muncă, susținerea potențialului de creștere economică prin creșterea nivelului de calificare, stimularea cetățenilor pentru a investi în propria dezvoltare și a familiei lor, sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învățământ sau cursuri de reconversie profesională. Acest deziderat este încă o dovadă că Guvernul PSD aplică corect Programul de guvernare asumat, în scopul creșterii calității vieții românilor și apropierii lor de un grad de bunăstare competitiv pe plan european.

    Mihai Niță - declarație politică având ca temă Salvarea pădurilor, o prioritate națională;

Domnul Mihai Niță:

"Salvarea pădurilor, o prioritate națională"

În fiecare an, pe data de 5 iunie este aniversată Ziua mondială a mediului. Data a fost stabilită în 1972, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Cu acest prilej, în peste 100 de țări sunt organizate manifestări pentru conștientizarea populației privind problemele de mediu. Anul acesta, România ar putea adopta ca temă de acțiune salvarea pădurilor din zona carpatină.

Deși aria transilvană a Carpaților este considerată ca ultima regiune sălbatică nedistrusă din Europa, munții noștri fiind cea mai prețioasă resursă națională, mulți români nu-i acordă importanța cuvenită. Nu numai distrugerea pădurilor este ignorată, ci și frumusețea și puritatea peisajului montan, alterate de trecerea turiștilor autohtoni, care se comportă ca niște vandali, lăsând în urmă tone de gunoaie ce afectează ulterior numeroasele cursuri de apă.

Dacă turiștii ar fi responsabili pentru profanarea mediului, daunele provocate naturii n-ar ajunge la proporțiile existente. Numai că la amplificarea lor contribuie vârtos firmele care exploatează nemilos pădurile. Numeroși arbori seculari au căzut pradă drujbelor. Se taie copacii zi și noapte, ilegal, sau la limita legii. Fauna și flora Carpaților sunt tulburate din rostul lor și amenințate cu extincția.

Există îngrijorare față de această situație, dar eforturile dedicate reabilitării zonelor de munte trebuie intensificate, iar acțiunile consacrate acestei cauze trebuie urgentate, înainte de a constata că este prea târziu. La decimarea pădurilor contribuie și incendiile, provocate din neglijența oamenilor.

România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate din acest fenomen se petrece în arii protejate. Aceste păduri sunt o adevărată "sărbătoare a biodiversității", după cum aprecia și prințul Charles, al Marii Britanii. Cu toate acestea, masacrarea pădurilor continuă. La măcel participă cu bună știință și unii angajați ai ocoalelor silvice, așa cum s-a constatat săptămâna trecută, cu prilejul unor acțiuni în forță ale instituțiilor statului. Într-un singur an, defrișările ilegale din pădurile României au adus prejudicii de 5,7 milioane de euro, după ce au fost rași după fața pământului 146.000 de metri cubi de lemn, care a luat calea exportului. Referindu-se la activitatea firmei Holzindustrie Schweighofer, europarlamentarul austriac Thomas Waitz aprecia că "Dacă ar lucra la noi ca în România..." - această firmă - "...ar avea mari probleme legale." Se știe că în țările occidentale regimul silvic prevede sancțiuni draconice pentru orice infracțiune care afectează mediul. Este imperios necesar, acum, să procedăm în consecință.

Acțiunile consacrate salvării pădurilor și plantării de arbori trebuie să fie tot mai ample, sensibilizând, astfel, întreaga populație a țării, inclusiv prin educarea copiilor, nu numai în ziua de 5 iunie, ci în fiecare zi.

    Nicolae Georgescu - declarație politică cu titlul 5 iunie - Ziua învățătorului;

Domnul Nicolae Georgescu:

"5 iunie - Ziua învățătorului"

Ziua de 5 iunie este o sărbătoare cu valoare simbolică, pentru a sublinia importanța învățătorilor și a profesorilor în parcursul vieții fiecăruia dintre noi. Este sărbătoarea dascălilor care slujesc în toate școlile românești. Este o sărbătoare a elevilor, ale căror performanțe motivează munca și chiar existența dascălilor, este o sărbătoare a părinților și a bunicilor, deoarece omul cât trăiește, învață. Ziua învățătorului este așadar o sărbătoare a tuturor.

Tocmai de aceea, prin Legea nr. 289/2007 s-a stabilit instituirea Zilei învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Luna iunie debutează cu Ziua copilului și continuă cu Ziua învățătorului, iar la mijlocul lunii se încheie anul școlar. De aceea, luna iunie poate fi considerată luna școlii.

Știm cu toții ce înseamnă și ce impune munca învățătorului. În primul rând impune vocație, chemare și, aș îndrăzni să zic, chiar har divin. Mărturiile Bibliei arată că discipolii i se adresau fiului Domnului cu apelativul "Învățătorule". Se poate spune, deci, că dascălii poartă un titlu binecuvântat. Poate de aceea munca învățătorului se face cu credință, dar și cu sacrificii.

Orice sărbătoare este în primul rând un prilej oportun de aduceri aminte. Omagiem astăzi toate generațiile de înaintași, acei dascăli minunați care în fuga secolelor au servit școlile românești. Omagiem însăși școala, ca instituție, care are și astăzi aceeași misiune pe care i-a formulat-o Iluminismul secolului al XVIII-lea, de a forma "cetățeni credincioși statului, muncitori, harnici și pricepuți".

Dacă ar fi să analizăm vechea legislație din sfera învățământului din provinciile românești, am constata că, în Banat, aceasta prevedea "să nu se încredințeze nimănui funcția didactică până când nu a fost găsit corespunzător printr-un examen amănunțit". Sunt menționate și calitățile necesare unui învățător: să posede cunoștințele, să fie pașnic, să fie sever cu măsură, afectuos și respectuos față de elevi, în comportarea publică să fie un exemplu. Observăm că profilul moral și profesional cerut dascălului este același de sute de ani.

Ziua învățătorului este în primul rând o zi omagială. Omagiem școala ca instituție, omagiem toate generațiile de dascăli care i-au creat tradiția, omagiem în special pe cei care astăzi, după o viață închinată școlii, își încheie activitatea didactică, la capătul unor decenii de muncă în slujba școlii. Pensionarea nu înseamnă deloc renunțarea la misiunea de educator, aureola dobândită într-o profesie atât de nobilă va străluci și va lumina în continuare în jurul lor.

Pentru acei dascăli care acum fac primii pași în profesie aș avea mai ales cuvinte de îndemn. Să aibă încredere în forțele proprii, să aibă încredere în colegi, să aibă încredere în instituția școlii. Vă îndemn să fiți creativi, deoarece școala are nevoie permanentă de inovare, de modernizare, atât în conținut, cât și în metodică. Faceți în așa fel ca noile tradiții ale școlii românești să fie fructul unor experiențe reușite și confirmate în timp!

Cu astfel de gânduri, emoționat, dar și entuziasmat de această sărbătoare, îi salut pe toți învățătorii, dorindu-le succes, realizări și idealuri frumos împlinite!

    Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică având ca temă Ziua copilului;

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

An de an, la data de 1 iunie, sărbătorim Ziua copilului, prilej pentru a ne aminti de copilărie și de a ne bucura alături de cei mici. De asemenea, această zi are ca scop reafirmarea angajamentului fiecăruia dintre noi în ceea ce privește promovarea și respectarea drepturilor copiilor.

România a ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului în septembrie 1990. Ne-am asumat, de 28 de ani, să protejăm interesul superior al copilului prin garantarea unor drepturi fundamentale, precum: accesul nediscriminatoriu la educație, la îngrijire medicală, la identitate, asigurarea protecției împotriva oricărei forme de violență, abuz sau neglijență ș.a.m.d.

Cu toate acestea, copiii continuă să fie ținta unor abuzuri din partea părinților, profesorilor sau a altor categorii de persoane, așa cum o arată statisticile, dar și cazurile relatate din ce în ce mai des în mass-media. Anual, în România, peste 4.000 de copii sunt victimele unor răufăcători, iar peste 3.500 de minori sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni, an de an. La fiecare 5 minute, un copil cere ajutor, raportând o formă de abuz. Suntem pe primul loc în UE la numărul de nașteri la minore.

M-am angajat să promovez respectarea drepturilor copiilor și am depus o serie de propuneri legislative în acest sens, cum ar fi Registrul automatizat național cu privire la autorii contravențiilor și infracțiunilor sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor; modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea copilului, prin care am crescut la 7 ani, vârsta minimă de trimitere a copiilor în servicii de tip rezidențial; completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prin care am urmărit asigurarea unui acces nediscriminatoriu la serviciile de sănătate pentru copii, chiar și în situația în care aceștia nu sunt înscriși în registrele de stare civilă și nu dețin CNP.

Contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege, dragi colegi, să susțineți aceste inițiative legislative, pentru ca drepturile copiilor din România să fie respectate cu adevărat!

    Alexandra Presură - declarație politică cu titlul Peste opt milioane de români vor putea investi în propria dezvoltare, prin Programul [Investește în tine];

Doamna Alexandra Presură:

"Peste opt milioane de români vor putea investi în propria dezvoltare, prin Programul «Investește în tine»"

Peste opt milioane de români vor beneficia de Programul guvernamental "Investește în tine", destinat tuturor celor care vor să investească în dezvoltare personală, dar preponderent tinerilor. Inițiativa constă într-un program de creditare cu dobândă zero, garantat de stat în proporție de 80%, adresat atât tinerilor cu vârste între 16 și 26 de ani, dar și persoanelor cu vârste între 26 și 55 de ani, care doresc să investească în educație, cultură, sănătate, sport sau locuințe. Pentru tinerii între 16 și 26 de ani, creditul va fi acordat pe 10 ani, în valoare de 40.000 de lei, cu posibilitatea de suplimentare cu încă 20.000 de lei. Pentru categoria de vârstă 26-55 de ani, creditul va fi de 35.000 de lei, cu suplimentare de 20.000 de lei.

Principalele obiective ale programului sunt creșterea ocupării și mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor, îmbunătățirea tranziției de la școală spre locul de muncă, susținerea potențialului de creștere economică, prin creșterea nivelului de calificare, stimularea cetățenilor pentru a investi în propria dezvoltare sau a familiei lor, sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învățământ sau cursuri de reconversie profesională.

Motivația lansării acestui program extrem de generos este stoparea șomajului în rândul tinerilor, îndeosebi a celor care termină cursurile liceale sau universitare și, de asemenea, prioritatea guvernamentală de a gândi și aplica proiecte viabile pentru menținerea tinerilor în țară.

Un alt aspect în inițierea acestui program este legat de dificultățile tinerilor, în special a celor din zona rurală, de a-și finaliza studiile, din cauza provenienței din familii cu posibilități materiale reduse.

De asemenea, accesarea acestor credite ar rezolva și problema oamenilor de peste 50-55 de ani de a-și găsi un loc de muncă, printr-o reconversie profesională care să le permită să se reintegreze în câmpul muncii.

Programul "Investește în tine" va fi aprobat în aceste zile de Executiv, urmând a fi apoi supus consultării publice. Acesta face parte din Programul de guvernare al PSD, fiind un alt exemplu al faptului că Guvernul își ține promisiunile făcute, prin demersuri concrete de îmbunătățire a vieții românilor, în general, și a tinerilor, în special.

    Raluca Turcan - declarație politică Dacă majoritatea guvernamentală ar dori să facă ceva pentru viitoarele generații, ar trebui să pună în practică Masteratul didactic!;

Doamna Raluca Turcan:

"Dacă majoritatea guvernamentală ar dori să facă ceva pentru viitoarele generații, ar trebui să pună în practică Masteratul didactic!"

De Ziua învățătorului, dascălii nu au nevoie de texte frumoase despre rolul breslei în societate. Pentru a trece de la cuvinte frumoase la fapte generoase, Guvernul trebuie să facă un singur pas, să investească în viitorii profesori. Din păcate, PSD a respins de fiecare dată investiția în viitorii dascăli.

De 6 ani lupt pentru implementarea Masteratului didactic. Este singurul program prin care putem atrage tinerii valoroși în rândul dascălilor. Investiția nu va afecta foarte mult bugetul de stat, însă va avea un randament foarte mare. Tinerii studenți vor primi o bursă pe timpul studiilor și practicii de specialitate. Vor beneficia de mentori și de o perioadă de pregătire practică. Bursa va fi echivalentă cu salariul unui profesor debutant.

Doamnă prim-ministru,

Domnilor miniștri și președinți de partide guvernamentale,

Sunteți la putere și aveți majoritate. Dați o șansă tinerei generații prin investiții în profesori!

Tot ce trebuie să faceți este să puneți în aplicare prevederile Legii educației din 2011 și după urați-le la mulți ani!

    Vasile-Florin Stamatian - declarație politică intitulată Mâncăm românește doar vara!;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Mâncăm românește doar vara!"

Mâncăm românește doar vara, atunci când fructele și legumele autohtone se găsesc din belșug. Realitatea cruntă este că piața românească continuă să fie sufocată de importuri, de legume și fructe pline de nitrați, mai ales în anotimpul rece.

Aceasta este realitatea. Statul român încurajează destul de puțin produsele autohtone, românii fiind nevoiți în ultimii ani să consume preponderent produse din import, mai ieftine, dar și cu o calitate îndoielnică.

Pericolul există și nimeni nu face nimic. Produsele românești ar putea curând să dispară de pe tarabe, nemaigăsindu-și loc pe piața românească. Acapararea rețelelor interne de comercializare de către rețele ilicite i-a pus pe producătorii români în imposibilitatea de a-și valorifica produsele. De multe ori aceștia și-au aruncat la gunoi tone de legume și fructe. Sper din tot sufletul ca acest lucru să nu se mai întâmple, iar munca lor să numai fie în zadar.

Acești speculanți continuă să facă legea în marile piețe din România. Mafia piețelor agroalimentare nu a făcut altceva decât să extermine producătorii locali și acest lucru se întâmplă de 28 de ani. Ei sunt obligați să își vând marfa la prețuri de nimic, nu în piețe așa cum ar fi normal, ci în jurul acestora, la colț de stradă sau pe marginea drumurilor. Legea pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol a fost bine-venită, dar nu suficientă pentru producători români care nu vor altceva decât să-și valorifice produsele autohtone.

Guvernul actual ar trebui să aloce cât mai mulți bani pentru infrastructura rurală, pentru infrastructura fermelor, pentru sistemele de irigații, bani nerambursabili pentru împăduriri, dar nu în ultimul rând să simplifice procedurile pentru accesarea fondurilor europene.

Pentru orice țară membră a Uniunii Europene, siguranța alimentară este o componentă importantă a conceptului de siguranță alimentară. Însă, la noi, între teorie și practică este o diferență mare. Cei care suferă suntem noi toți, cei care consumăm produse alimentare, fructe și legume otrăvite.

Îmi pare rău să constat că Guvernul PSD-ALDE tratează cu nepăsare și superficialitate această problemă cu efecte extrem de puternice asupra stării de sănătate a populației și care creează efecte extrem de păguboase, iar siguranța alimentară nu este tratată cu seriozitate.

    Viorel Stan - declarație politică având ca subiect Școala românească;

Domnul Viorel Stan:

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi voi prezenta declarația politică intitulată: "Școala românească".

Remarc, în ultima vreme, o preocupare tot mai intensă și mai diversificată pentru domeniul educației, preocupare dovedită de multitudinea de evenimente de profil organizate în țară și în județul Neamț.

În opinia mea, toate manifestările dedicate educației stau sub semnul preocupării noastre, a tuturor, în ceea ce privește conceptul de educație. La fel mi se pare și modul de propagare a educației. Dacă stabilim că educația este formarea spiritului prin dezvoltarea aptitudinilor intelectuale și fizice, precum și a simțului moral, ajungem la concluzia că, de fapt, educația este transmiterea valorilor civilizației.

Lucrurile se mișcă în privința asumării conceptuale a fenomenului, dar nu putem să nu observăm că marele jucător în câmpul educațional, școala românească, stagnează încremenită într-un proiect oarecum vetust. Școala românească se bazează încă pe îndoparea elevilor cu cunoștințe. Școlarii învață pe dinafară definiții, rezumate și comentarii pe care trebuie să le reproducă întocmai la teze și la examene. Totodată, violența este din ce în ce mai prezentă în școli, acompaniată de atitudini licențioase, de vocabular suburban și de consum de droguri, alcool și tutun. Desigur, nu vreau să spun că aceste aspecte dramatice sunt proprii școlii românești, dar vreau să remarc faptul că ele există și nu sunt eficient combătute. În acest context îngrijorător, școala noastră se mulțumește să premieze cu diplome și certificate, urmărind, deci, sublinierea excelenței, nu premierea normalității.

Ce înseamnă normalitatea? Ar putea să însemne, de exemplu, rezultatul unei priviri atente și nepărtinitoare asupra societății care este formată din majorități și minorități, din oameni fără probleme aparente și oameni cu dizabilități, din cetățeni atletici, cetățeni vulnerabili, familiști și singuri pe lume, autohtoni și străini. Toți aceștia trebuie incluși în procesul educațional, absolut toți. Școala românească este obligată să țină pasul cu evoluțiile pe plan mondial, să devină o școală creativă, suplă, incluzivă, o școală a secolului al XXI-lea, care să creeze personalități, nu premianți.

În tot acest proces, problemele spinoase nu se află în terenul elevilor, care nu sunt decât subiecții acțiunii educaționale. Uneori, familia se mulțumește cu relativul "șapte ani de acasă", devenit îndoielnic, aruncând astfel răspunderile pe seama corpului profesoral. La rândul lor, adesea, educatorii își reduc activitatea la transmiterea automată de cunoștințe. Ei nu oferă modele comportamentale, nu cultivă talentele personale ale elevilor.

    Viorica Cherecheș - declarație politică intitulată Copii rămași singuri acasă. Exodul migrării continuă!;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Copii rămași singuri acasă. Exodul migrării continuă!"

În contextul globalizării, al fenomenelor de mare amploare, dar și al apartenenței la Uniunea Europeană, România a trecut printr-o serie de schimbări, atât în plan economic, cât și social, iar unul dintre fenomenele care afectează puternic societatea noastră și pe care îl supun atenției dumneavoastră se referă la migrația forței de muncă în străinătate. România se află pe locul II la nivel mondial în ceea ce privește migrația, iar sub această guvernare se pare că numărul celor care vor pleca va crește în viitorul apropiat.

Într-adevăr, societatea românească a resimțit atât beneficiile emigrării, cât și dezavantajele, banii trimiși acasă de românii plecați la muncă au contribuit la reducerea sărăciei, dar familiile în care unul sau ambii părinți lucrează în altă țară suferă în urma acestor schimbări.

Statisticile nu sunt destul de clare în ceea ce privește numărul românilor plecați la muncă în străinătate. Cifrele vehiculate oscilează între 3 și 4 milioane. Totuși, în spatele cifrelor se ascund drame umane: copii care suferă, ducând dorul părinților și chiar se ajunge la sinucidere sau familii care se destramă. Numărul real al copiilor rămași acasă nu este cunoscut de nimeni, cifra oficială fiind de peste 200.000 de copii, dar drama acestora nu putem să o știm.

În foarte multe cazuri, prin plecarea părinților la muncă în străinătate, copiii sunt afectați și expuși situațiilor de vulnerabilitate, marginalizare. Părinții și autoritățile trebuie să-și asume anumite responsabilități. Dar statul român se pare că nu face atât cât ar trebui!

Plecarea părinților la muncă în străinătate reprezintă un fenomen social complex în dinamica funcționalității familiei. Copiii rămași singuri acasă sunt victime ale neglijării, devin vulnerabili la abuz, exploatare prin muncă și alte situații de risc, cu consecințe foarte grave pe termen scurt și lung.

Trebuie să privim realitatea cu ochii deschiși și să construim un set de servicii sociale care pot oferi copiilor ai căror părinți sunt plecați consiliere specială, ajutor în procesul de învățare, condiții de petrecere a timpului liber, vizite la domiciliu. Dar acestea să nu fie doar pe hârtie, așezată prin sertarele unor instituții.

Încet, încet România rămâne fără români. Depopularea României se accentuează, migrația masivă, dar și îmbătrânirea populației duc la dezechilibre majore. Sate întregi rămân doar cu bătrâni care au în grijă nepoți sau chiar sunt localități pe cale de dispariție.

Guvernul României nu poate să înțeleagă sau se face că nu înțelege acest fenomen care afectează puternic atât societatea, cât și economia țării. Prevederile legislative orientate asupra acestei problematici nu sunt suficiente pentru a acoperi complexitatea inerentă a unui astfel de fenomen.

Faceți ceva și pentru cei peste 3 milioane de români din diaspora, pentru a reveni în țara lor. Faceți ceva și pentru copiii rămași acasă. Ei sunt viitorul acestei țări!

    Neculai Iftimie - declarație politică cu titlul Avalanșă de propuneri legislative privind etichetarea alimentelor lipsite de bază științifică;

Domnul Neculai Iftimie:

"Avalanșă de propuneri legislative privind etichetarea alimentelor lipsite de bază științifică"

Mai nou, în procesul legislativ a apărut o concurență în modificarea sistemului de etichetare a produselor alimentare de când a fost declanșat scandalul dublului standard.

Astfel, a apărut o propunere prin care se încearcă să se reglementeze ca la informarea consumatorilor referitoare la produsele alimentare să se utilizeze coduri de culori. Această propunere pornește de la o premisă greșită și anume, existența unor categorii precum "alimente cu risc ridicat, mediu și scăzut pentru sănătate". Consider că asemenea definiții trebuie să aibă un fundament științific solid și acceptat unanim, întrucât până în acest moment nu există o bază științifică după care să te orientezi. Reiterez ideea că nu există alimente sănătoase și nesănătoase, ci doar diete dezechilibrate, în cadrul cărora anumiți nutrienți sunt consumați în exces, iar alții în cantități insuficiente. Acest aspect a fost subliniat și de Comisia Europeană în Explanatory Memorandum COM(2003) 424, nr. 14 - "... nu există alimente «bune»" și «rele» ci mai curând diete «bune» și «rele»".

Observ că în ultima perioadă avalanșa de propuneri legislative în domeniul etichetării alimentelor sunt propuneri excesive și sunt în contradicție cu legislația europeană în vigoare.

Există în acest moment legislație care guvernează activitatea din industria alimentară privind compoziția, procesul de fabricație, etichetarea produselor și informarea consumatorilor - Regulamentul 1169/2011, Regulamentul nr. 1924/2006 și Directiva nr. 34/1998.

În plus, măsura folosirii pentru etichetare a unor timbre de calitate produse de Imprimeria Națională și gestionate de autorități ar induce costuri excesive și nejustificate.

Măsura propusă afectează funcționarea pieței interne europene, împiedicând circulația liberă a produselor alimentare și distorsionând libera concurență, discriminând și afectând în primul rând producătorii români, care își văd alimentele stigmatizate cu culori, care nu se practică în alte piețe.

În concluzie, modificarea sistemului de etichetare a produselor, prin timbre colorate, ar putea genera o creștere semnificativă a costurilor directe și indirecte pentru producătorii din industria alimentară, care vor duce la creșterea prețurilor alimentelor, cu impact considerabil asupra consumatorilor, în special asupra celor cu venituri reduse.

Consider că orice măsură legislativă în domeniul alimentar, cu impact social, trebuie să aibă în spate un suport științific și economic.

    Tudorița-Rodica Boboc - declarație politică despre Politici pentru o copilărie cât mai fericită;

Doamna Tudorița-Rodica Boboc:

"Politici pentru o copilărie cât mai fericită"

Săptămâna trecută, pe 1 iunie, ca în fiecare an, România și-a sărbătorit copiii. Încă din anul 1954, Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite, TJNICEF, a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare stat să dispună de o zi numită Ziua copilului, Universal Children's Day. De atunci, Ziua copilului, numită și Ziua internațională a copilului, este în multe țări o sărbătoare care se marchează la date diferite.

Prin promulgarea Legii pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, ziua de 1 iunie a devenit sărbătoare legală în țara noastră, ca Ziua copilului. Una din menirile noastre ca persoane publice este să adoptăm politici care să facă viața copiilor și a tinerilor cât mai fericită, chiar dacă, în fapt, copiii sunt cei care ne fac de multe ori ziua mai bună și pentru care ajungem la un moment dat să trăim.

De ziua lor, dar și tot timpul, copiii și tinerii merită o atenție deosebită pentru a conștientiza că au anumite nevoi specifice, că au drepturi și sunt importanți. O altă semnificație a acestei zile constă în aceea că promovează schimbul reciproc de idei și preocupări privind soarta și situația la zi a acestor categorii de vârstă, dorința celor din jur de a-i face pe copii să înțeleagă grija care li se poartă, precum și inițierea unei acțiuni de a promova drepturile, interesele și bunăstarea copiilor din toată lumea.

Pentru noi, adulții, acest moment ne reamintește să medităm asupra găsirii unui echilibru între viața personală și cea profesională. Suntem puși în situația unei provocări. Muncim mai mult, de multe ori peste program, și facem sacrificii pentru ca fiilor și fiicelor noastre să le asigurăm o viață mai bună. Aceasta este una dintre preocupări. Cealaltă preocupare este să le acordăm mai mult din timpul nostru pentru un alt fel de bucurii produse celor mici. Ca părinți și educatori, trebuie să fim conștienți că timpul petrecut aproape de copii este foarte important și că modul în care îl valorificăm în interacțiunile cu ei poate avea un rol determinant pentru evoluția lor ulterioară.

Peisajul lumii copiilor din țara noastră este unul variat. Ne bucurăm că avem copii sănătoși, fericiți, ai căror părinți se îngrijesc îndeaproape de creșterea și educarea lor. La fel ne mulțumește faptul că mulți dintre micuții noștri vor să învețe, merg la grădinițe și la școli, urmând cu regularitate cursurile de învățământ. Dar avem și copii care se confruntă cu probleme de sănătate, copii neglijați de părinții lor, copii care trăiesc departe de proprii părinți, plecați la muncă în străinătate, copii care abandonează școala, copii care trăiesc într-un mediu familial caracterizat de sărăcie, violență sau dezorganizare. Pentru fiecare din aceste categorii, statul român a adoptat reglementări, politici și instituții care să trateze într-un mod profesionist interesele copiilor. Ca națiune, țara noastră se confruntă cu tendința unui spor natural negativ, ceea ce ne creează și ne va crea probleme demografice din ce în ce mai dificile pe termen lung. Suntem edificați cu privire la faptul că astfel de probleme, cum sunt cele de educare și creștere a copiilor, de asigurare a condițiilor de îngrijire a sănătății și de învățământ, precum și cele de încurajare a natalității, toate acestea rămân sarcini politice și administrative perene, că oricând este posibil și dezirabil să creăm condiții de viață mai bune copiilor noștri. Îmbunătățirea condițiilor de viață, de învățătură, crearea unor noi oportunități de afirmare a personalității copiilor și tinerilor constituie un teren de provocare a competenței și a imaginației oamenilor politici, a autorităților publice, iar noi, cei de astăzi, suntem chemați să venim în sprijinul acestora cu schimbările oportune, cu politici noi, adecvate vremurilor în care trăim.

În final, adresez urarea de sănătate, fericire și succes copiilor din țara noastră, precum și îndemnul către părinți, bunici, educatori și cadre medicale să le acorde mai multă atenție și timp, odată cu respectul datorat copiilor, promovării intereselor acestora.

    Cornel Itu - declarație politică având ca subiect 7 iunie, Ziua mondială a salariului minim pe economie;

Domnul Cornel Itu:

"7 iunie, Ziua mondială a salariului minim pe economie"

În data de 7 iunie sărbătorim Ziua mondială a salariului minim pe economie. Cu acest prilej, îmi declar aprecierea față de un Guvern care a adoptat cele mai semnificative măsuri pentru creșterea salariului minim pe economie în România, decizie care s-a adresat unei mari mase de populație, uitată mereu de Guvernele de dreapta de câte ori s-au aflat la conducerea țării.

PSD a crescut salariul minim pe economie de la 1.050 lei, în anul 2015, la 1.250 de lei, începând cu 1 mai 2016, apoi 1.450 de lei, începând cu 1 februarie 2017, pentru ca de la 1 ianuarie 2018 să ajungă la 1.900 de lei. Potrivit Eurostat, România a avut în anul 2017 cea mai mare creștere a salariilor din Uniunea Europeană, cu mult peste media statelor membre. Astfel, în cursul anului trecut, costurile cu forța de muncă au crescut cu 17,1%, față de media europeană, care a fost de numai 2,3%. Și totuși, ora de muncă este cu mult mai ieftină la noi decât media Uniunii Europene, în România media fiind 6,3 euro/oră, în timp ce media europeană este de 26,8 euro/oră.

Creșterea salariului minim pe economie este o măsură necesară pentru retenția angajaților, având în vedere că unul din trei angajați români primește salariul minim, iar piața muncii este puternic afectată de deficitul de personal, pe fondul migrației externe. Peste 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimul deceniu, pentru salarii mai mari decât în România.

Nevoia de a mări salariul minim este motivată în principal prin faptul că lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. Creșterile salariale sunt prima măsură de ordin economic care trebuie aplicată în vederea îmbunătățirii nivelul de trai.

Programul de guvernare al PSD prevede alte creșteri salariale pentru următorii doi ani, măsură care vine direct în sprijinul cetățenilor care și-au pus încrederea în noi.

Politicile de creștere a salariilor vor trebui continuate, doar astfel vom stopa migrația forței de muncă și îi vom determina să revină în țară pe cei care au plecat în străinătate în căutarea unui trai decent. De asemenea, politicile de relaxare fiscală duse de social-democrați atrag și vor atrage tot mai mulți investitori în România.

    Laurențiu Nistor - declarație politică cu titlul România, mai multe fonduri europene pentru viitorul exercițiu financiar;

Domnul Laurențiu Nistor:

"România, mai multe fonduri europene pentru viitorul exercițiu financiar"

Realitatea contrazice încă o dată propaganda. Multe voci au susținut că României îi vor fi tăiate fondurile europene din cauza reformei justiției și a așa-zisei ineficiențe a Guvernului în absorbția fondurilor disponibile. Dimpotrivă, în realitate, fondurile cresc, iar Guvernul Dăncilă a demonstrat că are capacitatea de recupera întârzierile tehnocraților lui Dacian Cioloș.

Potrivit datelor oficiale, România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Astfel, țara noastră va avea 30,7 de miliarde de euro, bani europeni, pentru mari proiecte de infrastructură. Mai mult, România a primit al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată doar de Polonia, Italia și Spania.

Aceste date demonstrează cât este adevăr și câtă propagandă, minciună și dezinformare există în discursul public. Nu există și nu vor exista condiționări privind alocarea fondurilor europene pentru România, legate de nerespectarea independenței justiției sau de incapacitatea de a absorbi aceste fonduri. Pentru că nimic din toate acestea nu reprezintă adevărul. În fapt, chiar și în condițiile ieșirii Marii Britanii din UE, fondurile alocate României pentru politica de coeziune cresc consistent. Este și o recunoaștere a importanței României și a sprijinului pe care-l primește pentru reducerea decalajelor.

Guvernarea PSD a dovedit că știe și poate recupera întârzierile provocate de Guvernul Cioloș în atragerea fondurilor europene. În acest moment, România a egalat media europeană, având un grad de absorbție de 18%, cu 1% mai mult decât în urmă cu o săptămână și cu două procente mai mult decât acum o lună. Suntem pe drumul cel bun și vom continua până la capăt!

    Ilie Dan Barna - declarație politică având ca obiect Implicarea cetățenilor, singura soluție pe termen lung, de la București la Chișinău.

Domnul Ilie Dan Barna:

"Implicarea cetățenilor, singura soluție pe termen lung, de la București la Chișinău"

Îmi revine aproape obsesiv în minte ideea că este posibilă o schimbare în bine a societății, o modernizare și o democratizare reale ale statului, în circumstanțe cu mult mai dificile decât cele pe care le avem astăzi în România. De foarte multe ori, am rostogolit această sintagmă în legătură cu modul în care câteva zeci de oameni au reușit, în perioada 1848-1918, să construiască, efectiv, România și să modernizeze statul și societatea din România. Într-o perioadă în care românii erau împărțiți în principate și în imperii străine, au reușit, prin implicare și dedicare, să înfăptuiască un vis pentru întreaga istorie a românilor.

Astăzi, suntem la 160 de ani de 1848 și la 100 de ani de la 1918, iar România se scufundă într-un altfel de vis, un coșmar în care ne afundăm din cauza unei guvernări dezastruoase și a unei majorități parlamentare grotești care distruge orice urmă de stat de drept și democrație într-o Românie, culmea, membră a Uniunii Europene și a NATO, a lumii democrațiilor occidentale. Însă, în egală măsură, situația de astăzi a României este și din vina noastră, a tuturor celor care au refuzat să se implice în viața cetății de-a lungul timpului, a celor care nu au ieșit la vot pentru că nu credeau că se poate face diferența.

Sfârșitul săptămânii trecute a adus o surpriză foarte plăcută și, în egală măsură, o mostră de proeuropenism, venită de peste Prut, de la cetățenii municipiului Chișinău. Victoria forțelor proeuropene, în pofida tuturor otrăvirilor mediatice, a propagandei estice, livrată constant de forțele antioccidentale și a controlului extins la maximum al forțelor oligarhice asupra mijloacelor media și a principalelor instituții, demonstrează că nimeni și nimic nu se poate opune voinței cetățenilor, atunci când aceștia se implică și ies la vot. Andrei Năstase a câștigat în primul rând pentru că a reușit să mobilizeze oameni de bună-credință, să se implice civic împotriva abuzurilor și a direcției pe care anumiți conducători o impun cu forța pentru Republica Moldova.

Și în cazul alegerilor pentru Chișinău, avem de-a face cu o serie de condiții extrem de dificile, cu o societate supusă mult mai multor presiuni decât în cazul României, cu un stat care nu este, încă, nici membru al UE, nici membru al NATO și cu o clasă politică infectată până la rădăcini de corupție endemică și de infiltrări străine. Și totuși, chiar în astfel de condiții, prin implicarea celor care au avut curaj să nu stea deoparte, încă mai există oxigen în capitala Republicii Moldova.

Cu siguranță că evenimentele de la Chișinău, ca și superba emulație civică din România anului 2017 marchează un început al deșteptării cetățenilor, care vine și cu dovezi concrete de cum poate influența implicarea cetățenilor mersul unui stat. Problema este că doar cu mostre individuale nu vom putea asista la o schimbare reală, ci doar la bule de oxigen vremelnice. Dacă acum 160 de ani generația pașoptistă s-ar fi mulțumit cu micile victorii de pe urma Revoluțiilor din 1848, ar mai fi existat astăzi România?

Atât în România, cât și în Republica Moldova cetățenii trebuie să înțeleagă că turnura complet greșită pe care au luat-o cele două state în ultima perioadă poate fi oprită doar prin implicarea lor, a cetățenilor onești și responsabili față de viitorul statului lor. Atât timp cât vom avea o prezență scăzută la vot și atât timp cât va exista un refuz constant față de perspectiva unei implicări în viața politică din conformism, repulsie ori resemnare, prea puțin se va putea schimba, pentru că vom fi prea puțini cei care vom reprezenta alternativa.

Abuzurile nu se vor opri niciodată atât timp cât majoritatea clasei politice va fi la același nivel de corupție, incultură și lipsă de răspundere și atât timp cât majoritatea cetățenilor va decide că nu are de ce să îi pese.

România a fost făcută de cei care nu au stat deoparte. Republica Moldova rezistă, încă, datorită celor care nu stau deoparte. Nu lăsați anul 2017 să fi trecut degeaba și nu lăsați istoria să ne depășească. Arătați că vă pasă și implicați-vă!

  Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, înlocuit de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineața, stimați colegi, colege.

Vă cer scuze pentru întârziere, dar am avut Birou permanent reunit.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 175.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Îl cunoașteți, la ora 12,00 - vot final, urmat de ședința Biroului permanent al Camerei și Comitetul liderilor.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la recomandarea de decizie...

Procedură, domnul Simonis Alfred-Robert.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vă rog să supuneți votului propunerea ca punctul 43 de pe ordinea de zi, și anume, PL-x 556/2015, să fie adus pe poziția 12.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Punctul 43 adus pe poziția 12. Vot, vă rog.

Domnul...

O clipă, să termin, suntem în procedură de vot, imediat, domnule Varujan Vosganian.

Deci 43 pe poziția 12. Vot, vă rog.

 
   

103 voturi pentru, 9 împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu-și exprimă votul. Adoptat.

Domnul Varujan Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog ca Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 99 din 2006, care este la poziția 74, să-l mutăm la poziția 14.

Este vorba despre Ordonanța de urgență privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, care se referă la chestiunea băncilor pentru locuințe.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la poziția 74 la poziția 14. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat cu 115 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere.

Domnul Victor Paul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă președinte,

Grupul PNL vă propune ca Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului, Pl-x 89/2018, de pe poziția 40, să o mutăm pe poziția 13, așa cum am convenit cu colegii.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog, de la 40 pe 13.

 
   

Cu 123 de voturi pentru, două împotrivă, 7 abțineri, un coleg care nu-și exprimă votul, adoptat.

Alte intervenții dacă mai sunt pe procedură? Nu mai sunt.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Recomandarea de Decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu COM(2018) 138 (PH CD 36/2018). (rămas pentru votul final)  

Vom continua cu punctul 3 de pe ordinea de zi.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Recomandarea de Decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu; este COM(2018) 138.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul președinte Tîlvăr, prezentarea proiectului de hotărâre.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Opinia noastră este în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, și are în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, comisia noastră salută adoptarea recentă a Rezoluției ONU referitoare la Pactul mondial al mediului, precum și contribuția Comisiei Europene și a statelor membre inițiatoare și susținătoare la acest proces.

Considerăm că este benefică utilizarea mecanismului de consultare publică folosit de-a lungul timpului de Comisia Europeană, la potențialul său cel mai înalt, astfel încât întrebuințarea mecanismelor de consultare stabilite la nivel mondial să fie axate pe acele zone unde procesele consultative sunt inerent limitate sau dificile.

Totodată, recomandăm o abordare regională a procesului de consultare și negociere, pentru a beneficia de pe urma diversității de abordare, inclusiv prin analizarea punctelor de vedere ale organizațiilor statelor de pe aceste continente.

Considerăm că Pactul pentru mediu reprezintă o ocazie de a stabili drepturi și obligații în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, acolo unde este posibil, sau cel puțin o oportunitate de a iniția dezbateri pe această temă.

Comisia noastră, doamnă președinte, întrunită în ședința din 30 mai, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie.

Propunem informarea instituțiilor Uniunii Europene și Guvernului României, asupra observațiilor și recomandărilor noastre, ca o contribuție la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referință.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale?

Doamna Lungu Tudorița?

Vă rog.

 
   

Doamna Tudorița Lungu:

În marja schimbărilor climatice majore care afectează tot mai mult mediul înconjurător, Comisia Europeană a demarat un proces de analiză cu privire la elaborarea unui set de măsuri menite să încetinească acest proces ce deteriorează calitatea vieții cetățenilor de pe întreg mapamondul.

Ca parte a soluțiilor identificate, instituția europeană a demarat un amplu proces de negociere privind oportunitatea instituirii unui Pact mondial pentru mediu.

Prezentul document are ca principal obiectiv elaborarea unui nou instrument juridic de drept internațional aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și nu numai.

Având în vedere carențele majore pe care România le înregistrează la capitolul mediu, riscul demarării de Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru netranspunerea în legislația națională a directivelor europene în materie, cu precădere a acelora care vizează direct calitatea aerului, instituirea unui nou cadru juridic european ar soma autoritățile publice centrale cu atribuții în domeniu să întreprindă măsuri concrete pentru protejarea mediului înconjurător.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația COM(2018)250 (PH CD 37/2018). (rămas pentru votul final)  

Punctul 4, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația; este COM(2018)250.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul președinte Angel Tîlvăr, prezentarea raportului.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am avut în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților, precum și analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Comisia pentru afaceri europene apreciază rezultatele raportate ale implementării Agendei europene privind migrația, dar subliniază necesitatea continuării și îmbunătățirii acestora pe viitor, în egală măsură cu o continuă adaptare și negociere a instrumentelor și politicilor din domeniu, în funcție de contextul intern și extern la nivel european, precum și de situația specifică din statele de origine și de tranzit pentru rutele migratorii, ca și din statele membre implicate.

Totodată salutăm desemnarea Agendei europene privind migrația ca prioritate, de președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene, și subliniem necesitatea unor eforturi concentrate, atât în privința dimensiunii interne, cât și externe, din partea statelor membre, în direcția unui cadru în materie de migrație rezistent la crize, consolidarea în continuare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, asigurarea unei cooperări eficiente cu țările de tranzit și furnizarea sprijinului necesar pentru țările de origine.

Atragem atenția că principala preocupare trebuie să rămână combaterea cauzelor migrației la sursă, prin abordarea, în primul rând, a problemelor din statele de origine.

Apreciem rezultatele înregistrate în ceea ce privește controalele efectuate pe ruta Balcanilor de Vest și considerăm că sunt necesare eforturi sporite, nu doar de monitorizare a evoluțiilor, dar și de preîntâmpinare a unor eventuale metode noi pentru introducerea ilegală a migranților și de adaptare continuă a metodelor folosite pentru a contracara astfel de evoluții.

Doamnă președinte,

Acestea au fost o parte dintre argumentele pentru care Comisia pentru afaceri europene, întrunită în ședința din 30 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale, domnul Victor Paul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă președinte,

Migrația, alături de Brexit și definitivarea structurii viitorului Cadru Financiar Multianual sunt principalele teme aflate pe agenda liderilor europeni.

Dincolo de discuțiile pe fond, care au loc în cadrul forurilor decizionale, devine tot mai clară nevoia Uniunii Europene de a investi în proiecte menite să garanteze securitatea spațiului comunitar.

În acest sens, documentul supus astăzi spre dezbatere și adoptare oferă o imagine comprehensivă a progreselor realizate până în prezent de instituțiile europene, în gestionarea acestei crize a migrației.

Totodată, acesta conține o serie de măsuri viitoare care pun un accent deosebit pe componenta financiară necesară gestionării acestei problematici.

Pentru România, dosarul privind migrația va fi unul dintre principalele subiecte ce vor ocupa agenda președinției rotative a Consiliului, exercitată de țara noastră, începând cu luna ianuarie a anului viitor.

În contextul în care Ungaria a decis ridicarea unui gard la frontierele sale, unul dintre principalele obiective ale României va fi acela de a asigura securitatea spațiului maritim al Mării Negre, astfel încât acesta să nu devină o rută de tranzit atractivă pentru cei aflați în căutarea unui stat sigur.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Documentul pe care îl votăm parțial este într-adevăr bun, cu accentuarea faptului că trebuie să rezolvăm problemele migrației la locul de origine al acestor elemente, la protejarea granițelor Uniunii Europene, inclusiv prin atragerea punctelor de vedere către noile rute migratoare, inclusiv frontiera dinspre Marea Neagră, a României, și a posibilelor trasee prin țara noastră.

Noi credem însă că poate trebuia mai mult accentuat faptul că relocarea migranților, care se pare că este considerată una dintre cele mai importante soluții, nu este o soluție viabilă. Nu numai că nu este singura soluție, dar nu este o soluție viabilă.

Și poate n-ar trebui să susținem astfel de proceduri, inclusiv prin noile idei, de a considera acest val migrator ca un drept al omului, care, pentru Uniunea Europeană, este obligatoriu acceptul acestora, când, de exemplu, SUA își întărește granițele împotriva acestor valuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Barna.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Chestiunea migrației tinde să devină una dintre politicile fundamentale ale Uniunii Europene.

Într-un studiu - am aflat chiar zilele trecute, cu surprindere -, într-un studiu făcut la nivel european, în ultimele trei luni, pe primul loc, cea mai interesantă temă care preocupă cel mai mult cetățenii europeni este fix migrația și, surpriză, inclusiv în România. Studiul a fost făcut de o instituție de la Bruxelles.

Dar, inclusiv în România, ca temă europeană, migrația se află pe primul loc. Ceea ce înseamnă că, probabil, în perioada următoare, vom avea mai multe inițiative și reglementări de la nivel european, pe această chestiune, care va deveni una cu care va trebui să ne obișnuim, deși, până acum, noi, în România, am trăit destul de confortabil, în ideea că suntem maximum o țară de tranzit.

Ceea ce regăsim în Comunicarea Comisiei sunt câteva elemente interesante legate de schimbarea rutelor și de faptul că probabil următoarele valuri, să le spunem, de migrație, vor veni din țările sud-sahariene și din statele din nordul Africii.

Apreciem deosebit de mult faptul că în opinia pe care o vom adopta astăzi se recomandă îmbunătățirea și folosirea acestei politici a migrației, care este importantă la nivelul Bruxelles-ului, ca instrument de dezvoltare a relațiilor cu țările din vecinătatea Uniunii Europene. Adică pe această politică de migrație se pot construi parteneriate și proiecte care să ne ajute și pe noi, ca stat, să dezvoltăm relații funcționale cu vecinii noștri care nu sunt membri ai Uniunii Europene.

Bineînțeles că aceasta va trebui să fie o temă pe agenda președinției române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru din 2019, pentru că este o temă care nu poate fi evitată.

Și, în concluzie, susținem adoptarea acestei opinii privitoare la COM 250, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Mă bucur că vedem o comunicare un pic mai fermă a Comisiei. Până acum, toate aceste comunicări pe migrație păreau destul de temătoare.

Dar, oricum, lucrurile trebuie duse un pic mai departe.

Noi nu putem accepta să devenim pur și simplu un spațiu, așa, de migrație necontrolată. Europa, înainte de toate, trebuie să-și protejeze propriii săi cetățeni, trebuie să-și protejeze propriile sale frontiere și să-și păstreze capacitatea de a funcționa.

Eu nu cred, de exemplu, că trebuie să ne obișnuim cu migrația. Noi avem de-a face cu o migrație în masă a unor populații din Orientul Mijlociu și Africa sud-sahariană, către Europa.

Este o chestiune de scară istorică, nu este doar un fenomen restrâns.

De aceea, este foarte important să facem și diferența între refugiat și migrant, și o serie de alte lucruri pe care noi trebuie să le stabilim clar prin documente.

Uniunea Europeană trebuie să se protejeze. România este datoare să se apere, atât la Marea Neagră, atât la Dunăre, cât și în Vest, în Banat - zone de tranzit ale acestor fluxuri migratorii.

Europa este în fața unei provocări uriașe.

Și nu trebuie să uităm un aspect. Europa astăzi se găsește în plin proces de islamizare. O bună parte dintre orașele mari, europene, sunt deja controlate, la nivelul periferiilor, de aceste grupuri de imigranți care provin din spațiul Orientului Mijlociu sau din spațiul sud-saharian. Autoritățile statelor suverane nu mai fac față. Gradul de infracționalitate a crescut foarte mult, în multe țări europene, odată cu acest flux migrator. Riscul terorist s-a triplat. Foarte multe capitale europene mari, altădată sigure, astăzi sunt țintă predilectă a rețelelor teroriste transfrontaliere.

Așadar, tema migrației trebuie să fie proiectată și pentru noi, românii. Și trebuie să luăm o serie de măsuri preventive care să nu permită ca România să devină un spațiu al nimănui și doar un simplu teritoriu, un fel de spațiu de carantină pentru fluxurile migratorii către Europa.

O Europă care își apără identitatea, care își apără forța sa, își apără civilizația trebuie să înfrunte bărbătește acest val migratoriu și să găsească soluții coerente, soluții legale și democratice, care să țină cont, în primul rând, de interesele propriilor săi cetățeni!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va susține adoptarea acestui document de o importanță foarte mare pentru Europa și în aceeași măsură și pentru noi, românii.

Acum, se știe că, dintotdeauna, populațiile din zonele sărace au căutat un El Dorado, un teren al făgăduinței, unde să poată merge.

S-au schimbat multe în decursul istoriei și cred că Europa, care este ținta valurilor migratoare, ar trebui să se gândească, împreună cu partenerul nostru strategic, America, cum îi ținem pe loc pe cei care vor să plece, să-i ajutăm să se dezvolte acolo, să rămână în comunitățile, în țările, în zonele lor, să-și poată câștiga traiul acolo, iar migrarea să nu devină un fenomen de masă care atrage, odată cu dislocarea oamenilor, chestiuni legate de civilizație, de adaptare, de alienare, de terorism, în ultimă instanță. Și eu cred că România are datoria, dacă-și cunoaște interesul, să-și apere granițele, cultura, identitatea. Însă cu echilibru, pentru că și de aici, din nefericire, în ultimii 20 de ani au plecat spre vestul Europei, în primul rând, 3-4 milioane de oameni care nu-și mai puteau rezolva problemele cotidiene existențiale aici, în România.

Închei prin a spune că, în legătură cu documentul legat de mediu, am fost de acord și noi, cei de la Partidul Mișcarea Populară, și vom susține adoptarea acestui document privind migrația.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Dobrovie Adrian.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să apreciez contribuția României la această politică de migrație care, iată, se discută chiar în aceste zile, și anume reforma Regulamentelor Dublin. Este foarte important cum va arăta acest sistem comun de azil european.

România contribuie, în momentul de față, la ambele scheme, și la Schema de resettlment, și la Schema de relocare din Italia și Grecia.

O să vă dau și niște cifre exacte: România a relocat 728 de solicitanți de azil - 45 din Italia și 683 din Grecia -, până acum, și a participat și la acea Schemă de resettlement care presupune aducerea de refugiați sirieni din Turcia, din Iordania și din statele apropiate.

În anii următori România s-a angajat să preia 40 de sirieni din Turcia, în 2018, și 40 de sirieni din Iordania, 29 de sirieni din Turcia, în anul 2019.

România a demonstrat că are o abordare pozitivă constructivă în acest dosar, chiar dacă s-a opus cotelor obligatorii și a favorizat o soluție voluntară.

În continuare, România trebuie să-și respecte angajamentele. Evident ne interesează securizarea granițelor externe ale Uniunii Europene și România contribuie masiv în acest sens.

Avem cel mai mare număr de experți detașați la Frontex, unul din cel mai mare număr de experți dintre statele europene și, mai mult decât atât, este foarte important să subliniem că România deja contribuie la securizarea granițelor externe, deci merită să fie primită în spațiul Schengen.

Mai mult decât atât, evident, ne îngrijorează această tendință de schimbare a rutelor, această tendință ca o posibilă rută migratorie să se deschidă pe Marea Neagră și trebuie să luăm măsurile necesare pentru a preîntâmpina probleme pe această linie, dar trebuie să observăm că concluziile acestei comunicări ale comisiei sunt pozitive, că ele arată că Acordul UE-Turcia a funcționat, ele arată că toate acordurile de readmisie și de returnare încep să funcționeze cu statele terțe, cu partenerii, cu statele de la care pleacă originea acestei migrații, acestor fluxuri migratoare care au scăzut pe toate rutele.

Este îngrijorător puțin faptul că pe ruta vest și central-mediteraneană încep să crească iar aceste fluxuri. Este important să se pună în continuare accent pe salvarea vieților și este foarte important ca România să contribuie, așa cum a făcut-o și până acum, la aceste inițiative.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

USR va susține această comunicare și ne dorim ca această temă a migrației să fie un subiect prioritar pe agenda președinției României la Consiliul Uniunii Europene, pe care o vom exercita în anul 2019.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Varujan Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Am luat cuvântul să vă spun că suntem cel puțin doi membri ai Parlamentului - îl numesc pe Varujan Pambuccian și pe mine - care suntem descendenții unor refugiați.

Acum 100 de ani, bunicii noștri, supraviețuitori ai genocidului din 1915, s-au numărat printre zecile și zecile de mii de refugiați care au venit în Europa.

Pe vremea aceea, însă, Europa a găsit o soluție care astăzi nu mai poate fi folosită, din păcate.

Guvernul României a cerut armenilor din România să creeze o organizație care să certifice originea etnică, proveniența, motivul pentru care respectivii doresc azil politic în România și care se obliga, în același timp, să asigure, să garanteze pentru integrarea refugiaților în România. Iar Ministerul de Interne a dat o normă care a obligat toți refugiații din România să se prezinte o dată la doi ani în fața organelor Ministerului de Poliție, împreună cu doi cetățeni români care să garanteze că au un comportament corect și respectă legile țării. În acest fel, integrarea comunității armene în România a fost exemplară.

Noi discutăm despre refugiați, despre numărul refugiaților, dar nu discutăm absolut nimic despre felul în care aceștia se integrează, despre felul în care controlăm comportamentul lor ulterior.

De aceea, cred că discuția aceasta ar trebui continuată în mod serios și responsabil, preluând și câte ceva din lecțiile pe care le-am primit din secolul al XX-lea.

ALDE va susține acest document dar, repet, aveți în vedere faptul că trebuie, după aceea, să verificăm modul în care acești oameni se comportă, unde sunt, în ce comunități trăiesc și cum sunt loiali statului care i-a primit și cum se supun legilor țării în care trăiesc.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 35/2018). (rămas pentru votul final)  

Punctul 5, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Dacă nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole.

Obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 346/2018). (rămas pentru votul final)  

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Este lege organică; PL-x 346/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei speciale, domnul președinte Florin Iordache, prezentarea raportului.

Vă rog.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Am ținut cont, în această modificare, de deciziile de neconstituționalitate emise de Curtea Constituțională, de necesitatea armonizării unor texte din Codul de procedură civilă cu practica instanțelor judecătorești și cu deciziile CEDO, cum ar fi cea din 2017, Cerovšek contra Sloveniei, care vizează redactarea și semnarea hotărârilor judecătorești.

Vă propunem un raport de adoptare, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1, amendamentele respinse, în Anexa nr. 2.

Ținând cont de conținut, este lege organică.

Două chestiuni prealabile am de spus.

La amendamentele admise, la 27 marginal, din eroare, la art. 200 este trecută "cameră de consiliu"; noi am eliminat în tot cuprinsul legii "camera de consiliu".

Iar chestiunile care vizează tehnica legislativă au rămas să fie corelate de către Departamentul Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Ion Stelian-Cristian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulțumesc.

Acest proiect de lege, de modificare a Codului de procedură civilă, nu are o miză politică extraordinară pentru PSD. Ca atare, au fost chestiuni mai mult tehnice, însă vreau să aduc la cunoștința colegilor o chestiune importantă din punctul nostru de vedere, și anume aceea că procedura în care s-a desfășurat sau modul de lucru al ședințelor în care s-au discutat aceste amendamente a fost unul total nepotrivit.

Sunt peste 80 de modificări făcute la Codul de procedură civilă, spunându-se, în expunerea de motive, că am pornit de la niște decizii CCR și de la niște hotărâri CEDO.

S-a depășit cu mult această limită, modificările sunt mult mai ample, unele dintre ele sunt modificări bune, cu altele nu suntem de acord, am formulat amendamente.

Ce vreau să spun este, însă, faptul că nu s-a dezbătut suficient pe aceste amendamente. Ar fi trebuit un timp mai îndelungat, pentru a discuta și a analiza foarte atent toate propunerile venite din partea asociațiilor magistraților, din partea CSM.

În această viteză este imposibil să nu faci greșeli și se va vedea pe viitor că s-au comis greșeli.

Ca atare, pentru acest motiv principal, pe Codul de procedură civilă ne vom abține de la vot, însă ne vom susține toate amendamentele, pentru că le considerăm corecte.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Cupșa Ioan.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor deputați,

Domnilor deputați,

Scopul ultim al acestui Cod de procedură civilă pe care noi astăzi îl amendăm este acela de a îmbunătăți calitatea actului de justiție care se înfăptuiește în materie civilă. Dacă vom reuși sau nu, doar practica ne va spune, în viitorul apropiat.

A înfăptui un act de justiție de bună calitate în materie civilă înseamnă în mod esențial a proteja drepturile și libertățile fundamentale și, în egală măsură, a proteja ordinea de drept.

Credem, însă, că felul în care s-a desfășurat această dezbatere, așa cum spunea și antevorbitorul meu, suscită destule critici.

Într-adevăr, n-a existat o miză politică evidentă și, drept urmare, o bună parte dintre amendamentele și criticile pe care noi le-am formulat au fost preluate de către comisie și au fost transformate în amendamente.

În egală măsură, însă, criticăm noua filosofie, pe care au îmbrățișat-o cei de la putere, cea privitoare la desființarea tribunalelor specializate.

După cum bine știți, în discuțiile îndelungate care au avut loc, între profesioniști, în cursul ultimilor ani, cu toții au fost de acord că, pentru un act de justiție de calitate, avem nevoie de tribunale specializate. Avem nevoie de tribunale specializate, în mod special în ceea ce privește cauzele cu profesioniști - așa-zisele tribunale comerciale - și s-au înființat astfel de tribunale, sunt patru astfel de tribunale înființate în România. În egală măsură, avem nevoie de mai multe tribunale ale copilului și ale familiei. Avem un singur tribunal înființat și bravo celor din Brașov, care au înființat acest tribunal.

Aceste tribunale specializate, așa cum le spune și numele, s-ar fi aplecat, cu precădere, practic în exclusivitate, asupra acestor cauze civile.

Specializarea judecătorilor acestor tribunale specializate, stricta lor specializare, ar fi garantat, pe de o parte, o calitate mai bună a actului de justiție, iar pe de altă parte, ar fi garantat că aceste cauze civile, cu totul și cu totul speciale, ar fi fost soluționate cu celeritate, răspunzând astfel unui deziderat al cetățenilor României.

De asemenea, criticăm schimbarea de optică în ceea ce privește asistarea și reprezentarea, mai precis redactarea recursului, precum și asistarea sau reprezentarea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin profesioniști, a petenților.

Aducem această critică nu pentru a sprijini o profesie sau alta, care ar fi asistat aceste persoane care ar fi formulat recurs de competență Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Trebuie să înțelegem că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă într-o cale extraordinară de atac...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...judecă într-o cale extraordinară de atac, care este recomandată ca fiind una cu totul și cu totul specială, unde este nevoie de specialiști și este nevoie de experiența, de profesionalismul celor care cu adevărat se pricep.

Aducem grave deservicii cetățeanului, căruia - vedeți ghilimelele de rigoare - "îi permitem să se adreseze direct, redactând recursul", prin care va sesiza cu o cale extraordinară de atac, prin acest recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, permițându-i oricărui concetățean al nostru, care știe să scrie, să formuleze, să redacteze un astfel de recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție și mai apoi, de-ndată,...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...de pe scaun, Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru neconformități, să-i respingă recursul care, poate, ar fi avut șanse reale să-i protejeze un drept sau o libertate.

În egală măsură, susținerea recursului în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, trebuie făcută de un profesionist, tocmai pentru a proteja interesele cetățeanului care nu are pregătirea...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat,

Ați ajuns la cinci minute, vă rog să încheiați!

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...profesională necesară pentru a se apăra singur în această cale extraordinară de atac.

Criticăm unele dintre texte și datorită neclarităților, ambiguităților care au fost introduse ca urmare a adoptării unor amendamente.

Vom susține cele 24 de amendamente care se regăsesc pe lista amendamentelor respinse...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Cupșa?!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... și, dacă aceste amendamente nu vor fi admise și dacă nu se vor corecta cele criticate de către noi, în ceea ce privește această inițiativă de modificare a Codului de procedură civilă, Partidul Național Liberal se va abține de la vot.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Clar, noi nu ne putem abține, pentru că cineva trebuie să facă și aceste corelări.

Această inițiativă, așa cum am spus de la început, a plecat de la necesitatea punerii în acord a Codului de procedură civilă cu deciziile Curții Constituționale dar, în dezbaterile în comisia noastră, CSM, cât și asociațiile profesionale ne-au semnalat o serie de chestiuni, de disfuncționalități în practică.

Și atunci, dacă există o disfuncționalitate în practică și magistrații, în întregul lor, deci și judecătorii, și procurorii, reprezentați prin CSM, asociațiile profesionale, ne-au semnalat că sunt chestiuni care nu funcționează, ce era să facem, să închidem ochii și să mergem mai departe?! Nu! Ne-am asumat, am făcut o dezbatere largă, noi am preluat, PSD, marea majoritate a propunerilor de corelare venite, repet, din partea CSM, și le regăsiți în textul de lege.

Dar eu vreau să apreciez, pentru început, și sper să fie de bun augur, colaborarea care a existat la acest Cod de procedură civilă. Probabil că va continua și astăzi, la procedura penală, și vom finaliza, și săptămâna viitoare mai avem Codul penal, încât să putem finaliza cele trei coduri, în concordanță cu deciziile Curții.

Acum, pe scurt, câteva lucruri, ca să știți ce veți vota, stimați colegi.

Pe de o parte, am eliminat acea obligație ca, la Înalta Curte, cetățeanul să fie neapărat reprezentat de un avocat. Noi considerăm că, pentru liberul acces la justiție, cetățeanului, sărac sau mai bogat, nu trebuie neapărat să-i impunem noi, prin lege, să fie reprezentat printr-un avocat și, în aceste condiții, acest amendament, care prevedea obligativitatea, la Înalta Curte, să fie reprezentat de un avocat... am eliminat această procedură și credem că este un lucru bun. Noi, mai de stânga, avem grijă de oameni, nu?

Doi. Posibilitatea comunicării prin fax.

Deci, așa cum este decizia Curții, prin această posibilitate de a comunica prin fax, în tot cuprinsul zilei, până la ora 24,00, pentru o mai mare claritate, să poată primi instanțele, din partea petenților, solicitările și completările de acte necesare, ținând cont că activitatea la instanță, de obicei se încheie la ora 17,00 și atunci, cumva, cetățenii erau privați, de la ora 17,00 până la ora 24,00, și în această perioadă să poată trimite prin fax, aceste completări.

Am eliminat judecata în camera de consiliu, o procedură care oricum era implementată și care nu funcționa.

Am eliminat posibilitatea filtrului la Înalta Curte, astfel încât, printr-o procedură transparentă, să poată fi discutată cu toată lumea de față și să poată să fie administrate probe.

Am introdus obligativitatea și în civil de a fi înregistrată ședința, în integralitatea sa și, la cerere, să poată fi pusă la dispoziția părții această înregistrare.

Și, am eliminat, la solicitarea societății civile, cât și a CSM-ului, o serie de constrângeri la introducerea acțiunilor, astfel încât cererile de chemare în judecată să nu fie anulate pentru situații că lipsesc anumite documente.

În concluzie, credem că, odată cu adoptarea acestui Cod de procedură civilă, va crește și se va ușura accesul cetățenilor la justiție, cât și se va îmbunătăți celeritatea actului de justiție; una peste alta, va fi un lucru bun, ca să știți ce votați, și vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această lege, ca oricare, nu este perfectă. Ar putea fi perfectată și, într-adevăr, cu unele observații, de exemplu ale Partidului Național Liberal, suntem și noi de acord. Și noi credem că anumite spețe, în domeniul comercial, familial, al protecției copilului, ar trebui să fie judecate de judecători specializați în domeniul comercial sau al familiei, în tribunale specializate sau în secții ale tribunalelor specializate.

Dar, spre deosebire de colegii noștri liberali, noi credem că nu poate fi oprit cetățeanul să ajungă până la Curtea Supremă, prin simplul fapt că eventual nu are bani să angajeze un avocat.

Totodată, nu suntem de acord cu acea procedură, acceptată de comisie, prin care anunțul deciziei judecătorilor să poată fi făcut și în scris.

Salutăm faptul că s-a eliminat partea de procedură care până acum, conform legii, trebuia să se desfășoare în camera de consiliu, dând astfel o publicitate cap-coadă procesului acesta, dar nu putem fi de acord. Noi credem că în momentul în care această publicitate nu vizează și momentul anunțării deciziei judecătorilor, pe undeva, din punct de vedere constituțional, nu suntem în ordine, pentru că se încalcă principiul fundamental al publicității procesului.

Cu toate acestea, această lege este mult mai bună. Este adevărat, este mai amplă decât ne-am propus noi, având în vedere doar deciziile Curții Constituționale, dar, într-adevăr, majoritatea acestor amendamente vin de la profesioniști, de la organizațiile acestora, de la forurile competente, de la CSM, Înalta Curte.

Ca atare, noi credem că este bine-venită adoptarea acestei modificări de cod.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Cupșa. Un minut mai aveți, să știți!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am uitat, într-adevăr, să mulțumesc asociațiilor profesionale, AMR, UNJR, Forumul Judecătorilor, Asociația Procurorilor, să mulțumesc CSM care, prin reprezentanți, au participat activ la dezbaterile care au avut loc pe parcursul ultimelor luni și, într-adevăr, experiența lor, profesionalismul lor ne-au ajutat să punem în pagină niște amendamente de o mai bună calitate.

Aș vrea să-i răspund domnului Florin Iordache în ceea ce privește obligativitatea înlăturării condiției redactării și a reprezentării părților în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, atunci când a înțeles să se folosească de Decizia Curții Constituționale a României, că a citat inexact.

Curtea Constituțională a României spune, negru pe alb, că în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce au pronunțat, legat de reprezentarea în recurs, nu se aplică. Nu se aplică la Înalta Curte de Casație și Justiție tocmai datorită strictei specializări a acestei instanțe, datorită nivelului ridicat al cunoștințelor de drept, care trebuie să însoțească de fiecare dată orice demers de adresare, printr-un recurs, la această Înaltă Curte de Casație și Justiție.

Pe de altă parte, atunci când vorbim despre bogați și săraci, cei care se adresează, exercitându-și un drept de petiționare, dreptul la acces liber la justiție, să nu uitați un lucru: se asigură de către stat și s-a asigurat cu consecvență sprijinul financiar pentru a se acoperi cheltuielile necesare tuturor celor care nu pot să le suporte în fața instanțelor de judecată.

Mai mult decât atât, nu se naște o nouă obligație, nu sporește...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos, domnule Cupșa!

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ioan Cupșa:

Voi fi foarte scurt.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...nu sporește obligația statului în ceea ce privește...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...asistența judiciară obligatorie, pentru că dispare această obligație, în legătură cu toate celelalte recursuri care vor fi judecate la celelalte instanțe de judecată.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Am propus, de asemenea,...

Am terminat!

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să aveți ocazia să le prezentați la amendamente.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Am propus, de asemenea, o suplimentare, prin amendamentele pe care le-am făcut...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Exact!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...a sumelor asigurate pentru...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Le puteți prezenta la amendamente respinse.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

O să trecem la dezbaterea pe articole.

O să rog colegii care au amendamente respinse să le urmărească și pe cele din raportul comisiei, de la amendamente admise. Da?

Voi merge în calup de câte 5, în așa fel încât să vă dau posibilitatea să vă urmăriți amendamentele și să le susțineți.

Nr. crt. de la 1 la 5. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 la 11. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptate.

De la 12 la 17. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită să ia cuvântul.)

Sunt obiecții?

Domnul Cupșa.

La 13...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Iertați-mi neatenția, am fost perturbat de către unii dintre colegi.

Vorbeați de art. 13 sau de nr. crt. 13?

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La nr. crt. 13 se află art. 96. La acesta aveți?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Am rugămintea de a ne permite a susține și amendamentele de la 1 la 5, respectiv de la nr. crt. 2 și nr. 5. Sunt amendamente respinse și sunt în total acord cu cele spuse.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Am la art. 13, domnule Iordache.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să le luăm pe rând.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

La art. 13, la nr. crt. 2. Am făcut o confuzie și eu și m-am luat după doamna președinte.

La art. 13, la crt. 1 de la respinse, dar nr. crt. 2 din anexa cu amendamente admise, susțin...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament la art. 13 aveți, adică?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Susțin amendamentul formulat de către Partidul Național Liberal, care modifică alin. (2) al art. 13, în sensul în care: "În recursul de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic". Și o să vă rog să-l supuneți votului.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la nr. crt. 1 de la amendamente respinse.

Vot, vă rog.

 
   

50 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă, 7 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră varianta din raportul comisiei.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptată. 104 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, o abținere.

Da, domnule Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Remarc că s-a înscris la cuvânt și domnul Stelian Ion care are de susținut la nr. crt. 5...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Sunteți purtătorul de cuvânt, înțeleg?!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...art. 64, un amendament respins.

Îi cedez microfonul.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Stelian-Cristian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulțumesc.

M-am înscris pentru o problemă de procedură.

Este greu de urmărit dacă luăm din 5 în 5, pe număr curent; ar trebui să luăm pe numere de articole, astfel încât să ne fie mai ușor să urmărim amendamentele respinse. Pentru că pe aceleași file - și urmărim în format electronic - pe aceleași file se regăsesc și amendamentele respinse și cele admise, și eu trebuie să urmăresc amendamentele respinse.

De aceea, rugămintea este de a discuta aceste amendamente, și admise, și respinse, dar raportat la numărul articolului din Codul de procedură, nu la numărul curent.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, în regulă, așa o să facem.

La art. 41 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Articolul 47. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 64. Dacă sunt obiecții?

Vă rog.

Amendament respins, da?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul se referă la efectuarea unei distincții între intervenția principală, forțată, pe de o parte, și intervenția accesorie, astfel încât, pe viitor, dacă se va admite o asemenea cerere de intervenție, principală sau forțată, să se rejudece cauza, însă dacă este vorba de o intervenție accesorie, să nu se rejudece automat procesul, ci ea să fie încuviințată de instanța de control judiciar. Este un amendament propus de Forumul Judecătorilor și cred că este foarte potrivit să se facă această distincție.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului amendamentul respins de la art. 64.

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 99 de voturi împotrivă, 59 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră forma din raportul comisiei, art. 64.

Vot, vă rog.

 
   

Admis cu 110 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere.

La art. 80 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Articolul 83. Obiecții?

Domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, doamnă președinte.

La alin. (1) al art. 83 este o precizare necesară, este doar pentru clarificarea textului de lege. Vorbim despre căi de atac ordinare și extraordinare, cuprinzându-le pe toate, în ceea ce se înțelege prin termenul "extraordinar", legat de calea de atac.

În textul adoptat de către comisie apare "precum și în recurs".

Este doar, cred eu, o îndreptare a unei neclarități, a unei erori de redactare.

Și aș dori aici să supuneți la vot pe alineate, tocmai pentru că aici cred că nu suportă discuții și probabil că și PSD va susține forma de la alin. (1), care este mai precisă, mai exactă și este în egală măsură mai cuprinzătoare.

Deci vă rog să supuneți la vot amendamentul nostru privitor la alin. (1) al art. 83.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 83 alin. (1).

Vot, vă rog.

 
   

102 de voturi contra, 58 de voturi pentru. A fost respins.

Și mai aveți alin. (3).

 
     

Domnul Ioan Cupșa:

Susținem și alin. (3).

Vă rog să-l supuneți votului.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 83 alin. (3).

Vot, vă rog.

 
   

A fost respins cu 95 de voturi contra, 63 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră întregul art. 83, în forma inițială, prezentată în raport.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptat cu 108 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă.

Mai departe.

Articolul 84.

Domnule Cupșa?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Alineatul (2): "În cazul recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție" și apoi curge textul.

Subliniem că toate aceste amendamente au fost susținute și de către Consiliul Superior al Magistraturii, aceste amendamente pe care eu le supun acum atenției și respectiv votului în Camera Deputaților.

Vă rog să supuneți votului.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 84 alin. (2).

Vot, vă rog.

 
   

100 de voturi contra, 54 de voturi pentru. A fost respins.

Supun votului dumneavoastră forma inițială din raport.

Vot, vă rog.

 
   

Admisă cu 105 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și o abținere.

Mai departe, art. 84 alin. (3), domnule Cupșa.

Aveți aici amendament? Nu sunt obiecții. Adoptat.

La art. 94 dacă sunt obiecții?

Domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Doamnă președinte,

Înainte este art. 90, un amendament care apare în Anexa nr. 2, în anexa cu amendamente respinse. Este vorba de ajutorul public judiciar.

Am preluat și aici propunerea pe care a făcut-o CSM-ul și îmbunătățește în mod clar felul în care se acordă ajutor public judiciar celor care au nevoie, în cazul unei asistențe juridice asigurate prin avocat.

Vă rog să supuneți la vot.

Sunt două modificări. Se introduc alin. (31) și respectiv alin. (41), toate urmărind să protejeze interesele cetățeanului care, în nevoie fiind, nu poate să susțină, din propriile resurse, cheltuielile de judecată.

Vă rog să supuneți la vot întâi alin. (31)...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendamentul respins, art. 90, din anexa cu amendamente respinse.

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 107 de voturi împotrivă, 48 de voturi pentru și 3 abțineri.

 
     

Domnul Ioan Cupșa:

Vă rog să supuneți la vot și alin. (41).

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

....și să rămână forma inițială din lege.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Alineatul (41), preluat, de asemenea, ca urmare a propunerii formulate de către CSM, sprijină, de asemenea, cetățeanul, prin ajutorul public judiciar, asigurat sub forma asistenței juridice, prin avocat.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Despre ce articol vorbiți?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Alineatul (41), de la același articol.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot pentru amendamentul respins, art. 90 alin. (41).

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 102 de voturi contra, 55 de voturi pentru și 3 abțineri.

Mai departe.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Doamnă președinte,

Un al amendament respins este...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O clipă, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

...cel prin care propunem, la solicitarea...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stați două secunde!

Stați, domnule Cupșa!

Urmăriți-mă și pe mine, ca să nu ne încurcăm.

Deci am avut art. 90, da?

Dacă la art. 94 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 94 punctul 1 lit. j). Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 95, dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 96. Obiecții?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

V-am spus ceva mai devreme, doamnă președinte, că, după art. 95 am propus introducerea unui art. 951, preluând propunerile făcute de către asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Este vorba despre tribunalele specializate în materie de societăți, Registrul Comerțului, insolvență și concurență neloială, unde se definește exact competența materială a acestor tribunale specializate.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Avem amendament respins la art. 951.

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 109 voturi contra, 51 de voturi pentru și o abținere.

Forma inițială din raportul comisiei, vă rog, pe art. 95.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptată cu 110 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă.

Mergem mai departe.

La art. 96 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Articolul 105. Obiecții?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Doamnă președinte,

Înainte de art. 105, există un amendament respins, de introducere, după pct. 3 al art. 97, a unui punct, 31, cu următorul conținut: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, în complet diferit - subliniez, în complet diferit -, recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești pronunțate ca ultimă instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, în materie civilă, de secțiile civile și completul de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate". Este o chestiune de tehnică legislativă, dar este obligatoriu a o prelua. Practic, cu excepția CSM, toate celelalte asociații profesionale au sprijinit introducerea acestui nou amendament.

Vă rog să supuneți la vot acest amendament.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 97, da?

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 105 voturi contra, 58 de voturi pentru și un coleg care nu optează.

Mai departe.

Articolul 105 din raport.

Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Articolul 127. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La articolul 127 se introduce un nou alineat, (21).

Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Doamnă președinte,

Există și un amendament de respingere aici, la art. 127.

Se introduce un nou alineat, alin. (21), și este, de fapt, o corecție făcută textului pe care l-am adoptat în comisie. Pentru că în comisie, din păcate, una dintre ipotezele de lucru privitoare la competența facultativă, atunci când există un caz de incompatibilitate, o ipoteză am scăpat-o atunci când am desfășurat noi activitatea respectivă de dezbatere. Este vorba de ipoteza în care chiar un judecător care-și desfășoară activitatea la Curtea de Apel, în circumscripția respectivă, în circumscripția în care se află instanța, se află în această situație.

Încă o dată, este doar o adăugire absolut necesară, pentru a acoperi toate ipotezele privitoare la această competență facultativă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 127, un nou alin. (21).

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 134 de voturi contra, 37 de voturi pentru și o abținere.

Supun votului dumneavoastră varianta raportului comisiei, de la art. 127.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptată cu 141 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă.

La art. 129 dacă sunt obiecții?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 129, care se referă la excepția de necompetență, am propus eliminarea articolului din proiect, deoarece se introduce între situațiile care constituie necompetență de ordine publică și situația necompetenței între secțiile unei instanțe sau între complete, față de completele specializate.

Câtă vreme vorbim tot de instanțe, câtă vreme tot niște judecători judecă această cauză și este vorba de instanțe specializate, nu are rost să considerăm că este vorba de o excepție de necompetență, atunci când există un conflict între secții, și nu între instanțe sau între complete, și nu între instanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins, art. 129 alin. (2) punctul 2.

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 117 de voturi contra, 57 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră varianta din raportul comisiei.

 
   

Adoptată cu 114 voturi pentru, 59 de voturi contra și o abținere.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Pe procedură, domnul Babuș Radu.

   

Domnul Radu Babuș:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Vă rog să supuneți la vot prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor, poziția 7 de pe ordinea de zi, și anume, PL-x 236/2018. (Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative.)

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot pentru propunerea colegului nostru Radu Babuș.

 
   

Adoptată cu 116 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, o abținere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 346/2018). (rămas pentru votul final)  

Mergem mai departe.

Dacă la art. 130 sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Articolul 131. Obiecții? Nu. Adoptat.

Articolul 142. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La articolul 144.

Domnule Cupșa, doriți să-l susțineți?

   

Domnul Ioan Cupșa:

Nu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu sunt obiecții.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră? La art. 144.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La acest articol, referitor la hotărârile date asupra strămutării, considerăm că ar trebui ca aceste hotărâri, date asupra strămutării, să fie în continuare motivate.

De aceea, propunerea noastră este următoarea, art. 144 alin. (2) să aibă următorul cuprins: "Încheierea asupra strămutării este definitivă". Deci se păstrează caracterul definitiv, numai că trebuie, în continuare, să fie motivate, pentru ca cetățenii să știe care sunt cauzele pentru care s-au respins sau s-au admis cererile de strămutare.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 144 alin. (2).

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 102 voturi contra, 69 de voturi pentru și o abținere.

Varianta din raportul comisiei, vă rog.

Vot.

 
   

Adoptată, 99 de voturi pentru, 53 de voturi contra, 6 abțineri, un coleg care nu-și exprimă opțiunea.

Mai departe.

La art. 154. Dacă sunt obiecții? Dacă nu...

Suntem la art. 154 alin. (4) și (6), care se vor modifica.

Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 154 alin. (6), un nou alineat se introduce.

Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 163. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La 163, domnule Cupșa?

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

La art. 157 există un amendament respins. Este amendamentul nostru. Și aici o să vă rog să mă urmăriți cu atenție.

Este vorba de o completare a cuprinsului citației, care, de asemenea, urmărește să protejeze interesele justițiabilului, ale cetățeanului, introducând un element de celeritate în ceea ce privește posibila soluționare a cauzei.

Se întâmplă deseori să apară incidente procedurale legate de incompatibilitatea unuia sau altora dintre judecătorii din complet, dacă completul este colegial. Să apară incidente procedurale constatate de către alte instanțe, ca urmare a formulării unor cereri de recuzare.

Dacă s-ar cunoaște din timp componența completului de judecată, am câștiga, la rândul nostru, un timp prețios și astfel procesele civile ar dura ceva mai puțin.

Conținutul este următorul. Se adaugă cuprinsului citației "numărul completului, precum și numele și prenumele judecătorului sau judecătorilor care compun completul desemnat pentru judecarea cauzei".

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

O să vă rog să-l votați.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 157 alin. (1). Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 97 de voturi contra, 68 de voturi pentru, o abținere.

Mai departe.

Art. 165, nu?

Art. 163. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 165. Dacă sunt obiecții?

Supun votului art. 165 pct. 3. Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 102 voturi contra, 61 de voturi pentru, 14 abțineri și un coleg fără opțiune.

Supun votului varianta din lege. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 104 voturi pentru, 50 de voturi contra, 17 abțineri, un coleg fără opțiune.

Mergem mai departe.

Art. 183. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 200. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 201. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 213. Obiecții? Adoptat. Nu sunt obiecții.

Art. 231. Obiecții?

Domnul Stelian-Cristian Ion, vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La acest articol, art. 231, am propus abrogarea alin. (3), potrivit căruia "notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor". Pentru că acest articol instituie un termen restrictiv pentru justițiabil, în condițiile în care la alin. (1) deja se spune că pot fi corectate aceste note de ședință ale grefierului, pe baza cărora ulterior se întocmesc încheierile de ședință.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De aceea, susținem abrogarea alin. (3) al art. 231.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 231 alin. (3). Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 116 voturi contra, 49 de voturi pentru, o abținere, un coleg fără opțiune.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat, cu 113 voturi pentru, 51 de voturi contra, două abțineri.

Art. 231 alin. (2) și (3). Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Art. 231 alin. (4). Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 231 alin. (5). Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 231 alin. (6). Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 234. Dacă sunt obiecții?

Domnul Stelian-Cristian Ion.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La acest articol am propus eliminarea variantei din propunerea legislativă, deoarece se creează un paralelism legislativ. Erorile din încheierile de ședință oricum pot fi contestate. Și există o procedură reglementată deja în Codul de procedură civilă. Astfel încât elaborarea și adoptarea unui astfel de amendament ar putea fi contestate cu succes, spunem noi, la Curtea Constituțională, pentru paralelism legislativ.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 234. Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 110 voturi contra, 54 de voturi pentru, o abținere.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 115 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă.

Dacă la art. 240 sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 244. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 261. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 321. Obiecții?

Supun votului dumneavoastră alin. (7) de la art. 321. Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 85 de voturi contra, 58 de voturi pentru, 22 de abțineri.

Varianta nemodificată o supun votului. Forma de la Senat, exact. Vot, vă rog.

 
   

Adoptată, cu 102 voturi pentru, 37 de voturi contra, 33 de abțineri.

La art. 322. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 323? Obiecții?

Vă rog, domnul Stelian-Cristian Ion.

Vă rog, domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc.

Este o noutate absolută acest text care a fost propus, susținut și adoptat prin votul PSD și ALDE.

În mod esențial, îl obligă pe grefier să scrie întocmai. Și subliniez un lucru. Că până aici nu e nimic rău. Literal. Întocmai și literal.

Grefierul, pentru a putea transcrie literal, ar trebui să stenodactilografieze. Nu există nicio altă șansă pentru a putea transcrie în timp ce un martor vorbește respectiva depoziție. Nu avem stenodactilografi grefieri.

Este imposibil, din punct de vedere practic, ca acest lucru să se întâmple.

Garanțiile procesuale sunt suficiente pentru ca o depoziție a martorului să fi fost consemnată corect și, respectiv, mai apoi, interpretându-se de judecătorul cauzei, să ducă la un act de justiție de calitate, la o justă soluționare a cauzei civile.

De ce? Pentru că în alte texte pe care le-am introdus obligăm toate instanțele de judecată să înregistreze ședințele de judecată.

De asemenea, permitem participanților la procesul civil să solicite modificarea notelor grefierului, pe calea unor mijloace procedurale specifice.

Încă o dată. Dacă vom adopta acest text, de îndată activitatea instanțelor de judecată se va bloca.

În cauzele civile, să consemnezi - subliniez - literal, să consemnezi literal este o imposibilitate de ordin practic. Numai prin stenodactilografiere este posibil acest lucru.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

În timp ce cineva vorbește să-i reții întru totul, cu o exactitate deplină, cele spuse. Este absurd.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins la art. 323 alin. (1). Vot, vă rog.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Sunt în procedură de vot deja.

115 voturi contra, 57 de voturi pentru. Respins.

 
   

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 114 voturi pentru, 50 de voturi contra.

Mai departe.

Art. 398. Dacă sunt obiecții?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am propus, la art. 323 modificarea alin. (4), astfel încât mărturia - și aceasta este terminologia folosită în Codul de procedură civilă pentru înscrisul în care se regăsește depoziția martorului, "Mărturia se poate rectifica prin încheiere din oficiu sau la cererea persoanei interesate, doar pe baza înregistrării ședinței de judecată".

Este potrivită o asemenea procedură, pentru că ea nu există în Codul de procedură civilă.

Și, în plus - în plus - acea consemnare literală veți vedea că este absolut imposibilă. Este imposibil de aplicat în practică un asemenea articol.

Și o astfel de propunere, deși nu are niciun interes, nimeni, să blocheze instanțele și activitatea grefierilor, exact la aceasta va conduce. Pentru că nu se vor putea consemna literal toate spusele martorilor. Ca atare, filtrul judecătorului este foarte important.

Este o mostră de situație în care din, aș spune, nepricepere, propuneri venite din partea unor persoane care nu au luat contact niciodată cu instanțele de judecată și nu știu cum se desfășoară în mod efectiv activitatea în ședințele de judecată, deci asemenea propuneri blochează activitatea instanțelor judecătorești.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament...

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Eu chiar încerc să fiu calm.

Aceste propuneri vin din partea asociațiilor profesionale. Deci judecătorii, care, efectiv, din practică, ne fac această propunere. Și pe care noi am îmbrățișat-o.

Mai pe scurt. Nejuridic vorbind. Deci omul, acolo, vine în instanță și declară ceva. Și judecătorul, prin filtrul lui, transcrie propria... ce declară omul. Și noi eliminăm filtrul judecătorului. Adică trebuie consemnat foarte clar ce a declarat omul.

Dacă omul declară ceva și judecătorul dictează altceva, că a trecut prin filtrul lui, cu tot respectul, nu mai corespunde cu ce a declarat martorul. Aici suntem.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor ne-au cerut asta. Domnule, să fie consemnat, chiar dacă este înregistrată ședința, dar să fie consemnat ce a declarat cetățeanul, domnule. Martorul, de aceea îl chemăm acolo. Să declare el cu cuvintele lui, chiar literal, așa, cu mai puțină carte, dar să declare ce a văzut pentru o judecată corectă.

Dacă el declară una și magistratul dictează prin filtrul lui ceva, unde ajungem? Acolo suntem, stimați colegi.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Dacă îmi permiteți.

"Literal" nu înseamnă cu mai puțină carte. Înseamnă "întocmai, exact". Și atât.

Și nici într-un caz, nici într-un caz nu ne doream, într-un fel sau altul să afectăm drepturile sau eventual, că nu e cazul aici, interesele legitime. (Vociferări.)

Eu v-am arătat că este o imposibilitate practică. Și acesta este motivul.

Aștept ordonanța de urgență prin care veți suspenda efectele acestui articol. De îndată ce se vor bloca instanțele de judecată civilă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 323 alin. (4). Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 116 voturi contra, 56 de voturi pentru și o abținere.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Ca să știți ce ați respins, dacă îmi permiteți.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Cupșa...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Ați respins posibilitatea de a îndrepta prin...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Cupșa...

Domnule Cupșa nu v-am dat cuvântul, îmi pare rău.

Haideți să ne respectăm reciproc. E a doua oară când faceți lucrul acesta. Vă rog frumos.

Și n-avem explicarea votului după articole sau amendamente.

La art. 398. Dacă sunt obiecții?

Domnul Cupșa, la art. 398.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Am propus eliminarea textului din inițiativă și păstrarea textului actual, care este un text mai bun.

Este vorba de completele de divergență. Atunci când majoritatea nu poate fi realizată și când este nevoie ca din complet să mai facă parte încă un judecător.

În forma inițială, se alăturau completului inițial fie președintele, fie vicepreședintele instanței, fie un președinte de secție sau un alt judecător desemnat de președinte.

Ați înlocuit cele mai calificate - cel puțin, în teorie - cele mai calificate persoane din interiorul acestor instanțe, care ar fi putut să stea în completul de divergență alături de colegi și să dea o justă soluție acestei cauze, cu un judecător din planificarea de permanență.

Acesta este motivul pentru care solicităm eliminarea și păstrarea formei inițiale din lege.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 398 alin. (3).

Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 117 voturi contra, 57 de voturi pentru și o abținere.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptată. 118 voturi pentru, 49 de voturi contra.

Mai departe.

Art. 402. Dacă sunt obiecții?

Domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Amendamentul este de eliminare.

Și am vorbit despre un paradox care apare în acest text pe care ni-l propun cei de la putere, PSD și ALDE.

Pronunțarea se poate face - atenție, prin punerea la dispoziția părților a hotărârii la grefa instanței.

Păi, pronunțarea în sine este o activitate de sine stătătoare, parte din procesul civil, nu? Este, în ultimă instanță, un act procesual, iar punerea la dispoziție nu înseamnă nimic altceva decât o comunicare.

Cum putem să echivalăm pronunțarea cu o comunicare, adică cu o punere la dispoziție, și în felul acesta să încălcăm tot ceea ce a însemnat până de curând regulă în procesul...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... civil?

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Încă o dată subliniez. Nu se poate pronunța un complet de judecată, fie unipersonal, fie colegial, punând ceva la dispoziție.

Când se pune ceva la dispoziție, în fapt se comunică. Este o altă etapă procesuală. Cu totul și cu totul altă etapă procesuală.

Se realizează o confuzie de un absurd perfect.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 402. Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 104 voturi contra, 69 de voturi pentru.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptată. 107 voturi pentru, 63 de voturi contra.

La art. 413 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La art. 415 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La art. 426 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 444 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 450. Obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 457. Obiecții?

Domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Amendament respins. Alin. (2) al art. 457 se modifică și va avea următorul cuprins.

Intervenția noastră este de natură tehnică. Nu schimbă în mod esențial sensul alin. (2), astfel cum a fost adoptat de comisie, însă am preluat propunerea CSM, și noi, și cei de la USR, pentru că pare o propunere justă.

În mod esențial, arată, propunerea CSM, pe care noi am transformat-o într-un amendament, susținându-l, arată că dacă s-a indicat în mod greșit termenul pentru exercitarea căii de atac, cererea de repunere în termen se poate formula cel mai târziu la momentul invocării tardivității căii de atac.

Arată exact când se întâmplă, care este termenul limită până la care, drept urmare a exercitării acestei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de lege, petentul este repus în termen.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Este de natură... este... încă o dată, este o intervenție de natură, să-i spunem, tehnică, a...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Art. 457 alin. (2). Vot, vă rog.

 
   

Respins. 111 voturi contra, 58 de voturi pentru, un coleg fără opțiune.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptată. 115 voturi pentru, 54 de voturi contra, 2 colegi fără opțiune.

La art. 471, domnule Cupșa, doriți să susțineți?

Sunt obiecții?

Domnul Stelian-Cristian Ion, art. 471.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acest amendament nu este unul de fond, este unul strict de formă. Este vorba de numerotarea articolelor și modificărilor făcute.

Prin proiect se dorește abrogarea unor alineate și introducerea unui articol cu indice.

Noi solicităm modificarea alineatelor deja existente, pentru a nu introduce articole suplimentare.

În plus, la punctul următor, unde nu voi mai lua cuvântul, dar vom susține acest amendament, este exact același lucru, propunerea de completare a art. 471 cu alte 4 noi alineate.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 471. Vot, vă rog.

 
   

Respins, cu 104 voturi contra, 55 de voturi pentru, 21 de abțineri, un coleg care nu optează.

Și tot la art. 471 avem noi alineate, amendament respins. Vot vă rog.

 
   

Respins, cu 119 voturi contra, 55 de voturi pentru, 3 abțineri, un coleg fără opțiune.

Varianta din raportul comisiei, la art. 471. Vot, vă rog.

 
   

Adoptată. 113 voturi pentru, 56 de voturi contra, 14 abțineri, un coleg fără opțiune.

La art. 471 alin. (5) și (8). Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptate.

La art. 4711. Obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 474. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 475. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 483. Obiecții? Nu. Adop...

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

La art. 483? Acum v-ați înscris.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am propus un amendament prin care, față de propunerea inițială, solicităm eliminarea din situațiile proceselor care nu pot fi supuse recursului a celor privind cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și a celor care decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată. Pentru că nu vedem vreun motiv pentru care acest gen de procese să nu fie supuse și ele căii de atac a recursului.

Este o restricție față de care am solicitat, în comisie, lămuriri, pentru a vedea rațiunea pentru care s-a introdus această exceptare. Nu am primit absolut niciun răspuns.

Ca atare, considerăm că și în cazul acestor procese, justițiabilii ar trebui să aibă la îndemână și calea de atac a recursului.

Altfel, înseamnă că există niște interese pe care nu și le asumă nimeni, dar sunt niște interese ascunse.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 483 alin. (2)-(4). Vot, vă rog.

 
   

Respins. 120 de voturi contra, 51 de voturi pentru.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 123 de voturi pentru, 53 de voturi contra, un coleg fără opțiune.

La art. 484 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 484 alin. (6). Obiecții? Nu. Adoptat.

Alin. (7). Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 486. Obiecții?

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

La alin. (1), da?

Haideți, domnule Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc.

Deci este doar o completare. La lit. e), în forma adoptată în comisie, propusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, preluat de PSD și ALDE, lipsește reprezentantul convențional.

Deci este o adăugire absolut necesară. Până acum era...

Forma pe care v-o propun ca amendament admis de colegii noștri este - "...semnătura părții sau, după caz, mandatar, reprezentant legal sau consilier juridic...". Și lipsește din această formulă reprezentantul convențional.

Sper că măcar aici veți face o concesie, domnule Iordache și, respectiv, cei de la putere.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 486 alin. 1 lit. e). Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 121 de voturi contra, 53 de voturi pentru, o abținere.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat cu 114 voturi pentru, 50 de voturi contra, două abțineri.

La art. 486 alin. (2) și alin. (3). Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La art. 490. Obiecții? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită să ia cuvântul.)

La art. 490?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

La art. 490. La art. 490 am preluat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și am transformat-o în amendament. Este următoarea propunere.

"Alin. (2) al art. 490 se modifică și va avea următorul cuprins: «Dispozițiile art. 471 și art. 4711 se aplică în mod corespunzător. Termenul prevăzut la art. 4711 alin. (3) se dublează în cazul recursului. În cazul recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, întâmpinarea trebuie redactată și semnată de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar răspunsul la întâmpinare, de avocatul sau consilierul juridic al recurentului»".

Subliniez, încă o dată, Consiliul Superior al Magistraturii a insistat pentru a modifica în acest fel Codul de procedură civilă.

Supuneți votului, vă rog.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Este art. 490 alin. (2). Aici solicitați modificarea? Adică eram... un punct mai jos.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Este numărul 23 din anexa amendamentelor respinse, dacă doriți...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, 23, dar eu eram la 64, în raportul cu amendamente admise.

Amendament respins, la art. 490. Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 124 de voturi contra, 57 de voturi pentru, 5 abțineri.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat cu 127 de voturi pentru, 60 de voturi contra, o abținere, un coleg fără opțiune.

Dacă la art. 490 pct. 1... că pe acesta nu l-am votat...

Dacă la art. 490 pct. 1 sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La art. 493. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 496. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 497. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 503. Obiecții?

Domnul Stelian-Cristian Ion.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Propunem eliminarea acestui amendament de la art. 503 alin. (3), deoarece prin amendamentul votat în comisie se face trimitere la pct. 2 de la art. 503, care se va aplica în mod corespunzător și instanțelor de apel.

Este o chestiune imposibilă, pentru că acest pct. 3 din art. 503 se referă la cauzele de casare, care nu sunt compatibile cu calea de atac a apelului.

Deci propunerea este una practic absurdă.

De aceea am solicitat eliminarea ei.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 503 alin. (3). Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 153 de voturi contra, 24 de voturi pentru, 4 abțineri.

Forma din raportul comisiei. Vot, vă rog. La art. 503.

 
   

Adoptat cu 161 de voturi pentru, 23 de voturi contra, două abțineri.

La art. 509. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 513. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 516. Obiecții? Nu. Adoptat.

Art. 517 alin. (4). Obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 521. Obiecții? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Art. 521 alin. (3).

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La propunerea CSM, am propus și noi eliminarea acestui articol... art. 521 alin. (3), pentru că dezlegarea dată în chestiunile de drept se raportează la instanțele de judecată, în principal. Aceasta este varianta actuală din lege și ar trebui păstrată varianta actuală.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 521 alin. (3). Vot, vă rog.

 
   

Respins. 131 de voturi contra, 64 de voturi pentru, 7 abțineri, un coleg fără opțiune.

Varianta din raportul comisiei. Forma din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 137 de voturi pentru, 64 de voturi contra, două abțineri.

Art. 660. Obiecții? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită să ia cuvântul.)

La art. 660 aveți? Poftim?

 
     

Domnul Ioan Cupșa (din sală):

La art. 522.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun. 600... cât? (Discuții cu domnul deputat Ioan Cupșa.)

Da. 522.

Vă rog, domnule Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Da. Susținem acest amendament. A fost sprijinit și de Asociațiile Profesionale.

Este vorba despre introducerea unui nou articol, pentru o mai bună desfășurare a procesului civil, pentru celeritate, permițând în fapt o recalificare a unei cereri privitoare la o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ca fiind o cerere de pronunțare a unei decizii în interesul legii și viceversa, pentru a putea continua procesul.

Cauzele deseori sunt suspendate. Și dacă apare un astfel de incident procedural, una dintre cereri fiind respinsă, ca fiind greșit calificată, se prelungește în timp desfășurarea procesului civil.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă rog să supuneți votului, da?

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins la art. 522.

Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 132 de voturi contra, 66 de voturi pentru, 5 abțineri.

Mai departe.

Art. 660. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 666. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 666?

Vă rog, domnule Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

La art. 666 am preluat propunerea făcută de Consiliul Superior al Magistraturii și, de asemenea, îmbrățișată și de Asociațiile Profesionale, și am propus modificarea alin. (2), alin. (3) și alin. (7), pentru a clarifica procedura și astfel a proteja interesele debitorului, precum și interesele creditorului.

Vă rog să supuneți votului.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 666. Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 139 de voturi contra, 63 de voturi pentru, 6 abțineri, 2 colegi fără opțiune.

Forma din raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Cupșa (din sală):

Alin. (8) de la art. 666.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mai avem încă unul la art. 666?

Da. Și alin. (8) de la art. 666.

Domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Da.

Este o propunere de eliminare. În fapt, inițiativa legislativă nu face altceva decât să lipsească de formulă executorie titlul executoriu.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Amendament...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

În fapt, formula "Noi, Președintele României,

Dăm împuternicire și ordonăm...", dând astfel solemnitate titlului executoriu, aplicând această formulă executorie care se aplică dintotdeauna, de data aceasta probabil pentru că președintele actual este unul nepotrivit, se întâmplă ceea ce se întâmplă.

Să elimini formula executorie din titlurile executorii doar pentru că președinte al țării este un reprezentant al altui partid politic decât cel pe care îl reprezinți, este un exces de putere vădit.

Supuneți votului, vă rog.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 666 alin. (8). Vot, vă rog.

 
   

Respins cu 140 de voturi contra, 59 de voturi pentru, 8 abțineri.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog. Vot.

 
   

Adoptat cu 129 de voturi pentru, 55 de voturi contra, 4 abțineri.

La art. 713. Dacă sunt obiecții?

Domnul Stelian-Cristian Ion.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Solicităm eliminarea acestei modificări de la art. 713 alin. (2), pentru că această modificare vine împotriva intereselor debitorilor. Sunt foarte mulți cetățeni care au credite, au astfel de contracte încheiate, care constituie titluri executorii, și, dacă s-ar vota un asemenea amendament, pe viitor acești debitori care s-au împrumutat de la bănci nu vor mai putea invoca nulitatea unor clauze abuzive direct în contestația la executare și va trebui să o facă doar pe cale separată, ceea ce este...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... mai greu pentru ei. Și vor fi puși într-o situație foarte, foarte grea.

Așa încât considerăm că forma actuală a legii este una bună, care conferă drepturi și o protecție bună și debitorilor.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Amendament respins, art. 713 alin. (2). Vot, vă rog.

 
   

Respins. 141 de voturi contra, 65 de voturi pentru, 6 abțineri.

Forma din raportul comisiei. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 148 de voturi pentru, 65 de voturi contra, 4 abțineri.

Art. 906. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Art. 915?

Vă rog, domnule Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Înainte de art. 915, există un amendament preluat, de asemenea, de la Asociațiile Profesionale, de noi, Partidul Național Liberal. Preluat, de asemenea, de la asociațiile celor organizați astfel după ce au fost, se consideră a fi executați silit în mod nelegal.

Și vă propunem să introducem art. 7891 cu următorul conținut, cu următorul cuprins:

"În măsura în care se recurge la urmărirea simultană a tuturor conturilor bancare ale debitorului, executorul are obligația ca după îndestularea titlului executoriu și a cheltuielilor de executare..." - atenție! - "...să emită din oficiu adrese de ridicare a popririlor..." și, mai mult decât atât, "...să le comunice pentru toate bunurile, pentru toate conturile bancare care au fost urmărite și a căror executare nu mai este necesară...".

Se apără, în mod evident, interesele debitorului care și-a îndeplinit obligația de plată, precum se apără și interesele terților popriți.

Sper ca măcar acest articol, acum, la sfârșit, să-l votați.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 789. Vot, vă rog.

 
   

Respins. 129 de voturi contra, 86 de voturi pentru, 9 abțineri.

Art. 915. Supun votului art. 915 alin. (2). Vot, vă rog.

 
   

Respins. 202 voturi contra, 12 voturi pentru, 6 abțineri, un coleg care nu are opțiune.

Forma Senatului, vă rog. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 149 de voturi pentru, 16 voturi contra, 57 de abțineri.

Dacă la nr. crt. 80 din raportul...

Nu mai avem amendamente respinse, la 80 din raportul comisiei sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 81 din raportul comisiei? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 82 din raportul comisiei? Nu. Adoptat.

Și nr. crt. 83 din raport? Obiecții? Nu. Adoptat.

Merge la votul final.

Mai departe.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Îmi pare rău, dar...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Îmi pare rău...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, o fi trecut, dar nu v-ați uitat pe... Eu m-am înscris la cuvânt.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu mă uit. Trebuie să vă uitați dumneavoastră, să le urmăriți.

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dar de ce...?

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Că am încheiat, să știți, votul pe articole, pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dacă ați fi atentă și v-ați uita pe monitor, ați vedea că m-am înscris la cuvânt.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

M-am înscris înainte.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Am încheiat votul.

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Era vorba de ultimul amendament...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc, am încheiat votul.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, îmi mulțumiți degeaba, pentru că... (I se întrerupe microfonul.)

Mi-ați încălcat un drept acum. (Vociferări. Rumoare.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 236/2018). (rămas pentru votul final)  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

7. Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 236/2018.

Avem 56 de amendamente admise; caracter organic.

Din partea comisiei, prezentarea raportului.

Domnule Gheorghe Șimon, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Șimon:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege, în ședința din 18 aprilie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

Consiliul Concurenței a transmis punctul de vedere, comisiei.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat inițiativa, finalizând dezbaterile în ședința din 6 iunie 2018.

Din totalul de 19 membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri toți deputații.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Și vă propun timp de dezbatere 5 minute.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog, votați. Timp de dezbatere - 5 minute. (Vociferări. Rumoare.)

 
   

136 de voturi pentru, 62 de voturi contra, o abținere. Adoptat.

Dezbateri generale?

Domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu, dezbateri generale, sunteți primul înscris.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Stimați colegi,

Niciodată în istoria înființării unui fond suveran nu s-a întâmplat ca acel fond suveran să fie înființat pe un deficit bugetar.

Este un principiu de bază care nu a fost încălcat vreodată în istoria acestei planete.

Mai mult de atât - și aici urmează partea gravă - este faptul că acest Fond Suveran de stat este unul dintre cele mai mari jafuri din ultimii 25 de ani, pe care voi îl veți legitima astăzi.

33 de companii de stat, printre care "bijuteriile" acestei țări, acestui stat, sunt confiscate de coaliția dumneavoastră. Sunt confiscate definitiv din acest stat, dezgolind acest stat și lăsându-l fără pic de demnitate economică, pe care o mai avea. (Vociferări.)

Domnilor colegi,

V-ați învățat să jucați un Monopoly grosolan cu aceste companii de stat.

Mai mult decât atât, românii trebuie să știe că prin această lege atacați tot. Atacați companiile care mai produc medicamente, atacați căile fluviale, atacați căile ferate, aeroporturile, gazele, resursele naturale ale României.

Dacă mai vorbiți despre plângeri penale, știți ce pot să vă spun astăzi? Sunteți pasibili, într-adevăr, astăzi, de o plângere penală, pentru subminarea economiei naționale. (Vociferări.) Pentru că în momentul în care acest Fond Suveran de stat va da greș...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... pentru faptul că ați scos societatea civilă și Banca Națională a României din controlul asupra acestui Fond Suveran de stat sunteți pasibili de o plângere penală pentru subminarea economiei naționale.

Și atunci nu veți mai avea vreun argument.

Și atunci poate doamnei Viorica Dăncilă îi va fi cu adevărat frică și va veni singură să zică: "Mă duc acasă".

Este o rușine istorică... (Vociferări.)

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc, domnule Pavel Popescu.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... să confiscați economia țării fără niciun control al acestui popor asupra ei.

Fiecare român - și reiterez acest lucru - trebuie să știe că, pe data de 6 iunie 2018, PSD-ALDE a votat pentru subminarea economiei României, confiscând peste 11 miliarde de lei, bani care încă mai existau în acest stat.

Să vă fie rușine, dacă veți...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele 3 minute.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

...da un vot pe această lege...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc, domnule Pavel Popescu. (Vociferări. Rumoare. Aplauze.)

Doamna Chichirău Cosette.

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Pe procedură.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Foarte scurt. Pe procedură.

Nu există timp de dezbatere decât pentru proiectele aflate în procedură de urgență. Acesta este în procedură normală. Deci este durata normală a intervențiilor - două intervenții de grup, 3 minute de intervenție. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Cosette Chichirău, vă rog.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Acest fond nu are niciun scop economic, are doar scop politic. Aveți nevoie imediată de lichiditate, pentru a plăti pomenile electorale. Dar nu mai aveți spațiu bugetar.

Așadar, vreți un instrument prin care să vă îndatorați, fără ca această datorie să intre în datoria publică, asta vreți. Puțină contabilitate la negru, cum au făcut și grecii.

Iar în Grecia s-a terminat prost. Și prost se va termina și în România.

De ce aveți gaură bugetară pe timp de creștere economică? Pentru că ați implementat o relaxare fiscală complet iresponsabilă. V-ați întins mai mult decât v-a ajuns pătura și acum trebuie să vindeți active profitabile pentru a plăti nebunia electorală.

Spuneți adio următoarelor companii: Electrica, E.ON, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, Telekom, Antibiotice, Administrația Porturilor Dunării - Fluviale și Maritime, Administrația Porturilor Maritime, Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Loteria Română, Poșta Română, CFR și altele. Tot ce are statul român în orice domeniu este jefuit.

La revedere!

Români, spuneți la revedere proprietății statului român.

Ministrul finanțelor publice a fost complet incapabil să răspundă celor mai elementare întrebări despre acest Fond. Nu a putut să dea un singur exemplu de investiție pe care l-ar face Fondul, deși acest Fond s-ar lansa, chipurile, în iulie. N-a putut să spună un singur exemplu.

Nu știe care sunt indicii de performanță. Nu înțelege parametrii de risc. Nu a scos o singură vorbă despre acest Fond.

Acest Fond Suveran ar putea ființa doar după ce stabilim foarte clar care sunt obiectivele de investiții, care sunt parametrii de risc și care sunt indicii de profitabilitate.

În această formă, Fondul Suveran nu este decât un mare jaf al României.

Fiți patrioți și votați împotrivă! (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Pe procedură, doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Pe procedură, doamnă președinte de ședință.

Această lege este vădit neconstituțională.

Dacă legea va fi votată în forma pe care dumneavoastră o supuneți astăzi plenului, Partidul Național Liberal o va contesta la Curtea Constituțională. Și, cel mai probabil, 3 aspecte de neconstituționalitate vor fi acceptate.

1. Este principiul bicameralismului...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedura, doamnă Turcan.

Vă rog frumos.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... în care în Camera Deputaților... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Păi, procedura? Care e procedura?

Vreți să vorbiți pe timpul de dezbatere? Deci sunteți cel de-al doilea vorbitor reprezentant de la grupul dumneavoastră, nu? (Discuții în sală.)

Procedură, atunci, vă rog frumos.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Dacă îmi dați microfonul, o să și pot...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Microfonul îl aveți, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Mie îmi place cine se joacă acolo, la butonaș și taie microfonul, probabil la ordinele dumneavoastră.

Așadar, pe procedură. Partidul Național Liberal vă solicită retrimiterea acestei legi la comisie, pentru că este neconstituțională.

Cel puțin 3 aspecte. Pentru informarea dumneavoastră vi le-aș menționa, pentru a ști exact ce vot veți da astăzi.

Aveți principiul bicameralismului, principiul economiei de piață și principiul liberei concurențe. Sunt 3 articole neconstituționale încălcate de această lege, pentru că transferați proprietatea privată a statului într-un fond care va gestiona netransparent...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... discriminatoriu și clientelar tot patrimoniul României.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Retrimitere la comisie. Vot, vă rog.

 
   

Respinsă. 144 de voturi contra, 83 de voturi pentru, o abținere, un coleg fără opțiune.

Continuăm dezbaterile.

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Ați fi cel de-al treilea vorbitor din partea grupului dumneavoastră, da.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mă scuzați, doamna Turcan a fost pe procedură, după cum s-a văzut. (Vociferări.) Procedură de retrimitere la comisie. Bun.

Acest FSDI, care se dorește o societate de acțiuni care să cumuleze toată averea statului, deși pornește inițial ca o idee bună și pornește de la acest principiu, al suveranității naționale, în fapt poate să ducă la efecte profund nedorite, sub aspectul economiei naționale.

Noi practic preluăm toate activele statului român - din zona energetică, din zona de transporturi, din zona feroviară, din zona de exploatare a resurselor minerale - și le aducem în acest tot unitar, care scapă, excede controlului guvernamental prin ministerele de resort.

Transferul acestor acțiuni și crearea acestui Fond Suveran putea să fie o idee viabilă în țări care posedă mari resurse naturale. Fonduri suverane de acest tip se pot potrivi Norvegiei, se pot potrivi Qatarului, Kuweitului, Emiratelor Arabe.

Dar, din păcate, economia națională a României este de cu totul și cu totul altă natură.

Și acest Fond Suveran, ca efecte, va duce la vulnerabilizarea economiei românești, prin plasarea tuturor acestor active în subordinea unei unice entități.

Acest fapt vulnerabilizează, din perspectiva unor potențiale crize financiare internaționale, din perspectiva atacurilor speculative ori a unei gestiuni defectuoase care poate să genereze în timp fix efectul advers.

Așadar, acest Fond Suveran nu poate decât să ducă la pregătirea privatizării și vânzării acestor active pe care statul român le deține la aceste companii.

Avem de-a face de fapt cu o șubrezire a resurselor naturale ale României.

Se încalcă și Ordonanța nr. 109 cu privire la guvernanța corporativă. Toate aceste companii nu vor mai avea capacitatea să investească în dezvoltare, să investească în capital material și uman, și să reușească să capitalizeze, pe baza dividendelor, resurse, în care să dezvolte apoi investiții.

În realitate, Fondul Suveran ne poate duce fix la efectul advers.

Mă tem că acest Fond Suveran este un fel de ruletă rusească a economiei naționale, prin care noi de fapt vindem tot ce mai are bun statul român și scoatem la mezat tot ceea ce dispunem în economia națională, în numele unui naționalism.

Naționalismul poate fi constructiv, dar în acest caz nu este nici pe departe așa.

Și, iată, toate aceste companii - Romgaz, Transgaz, Aeroporturi, CFR - se vor găsi în incapacitatea de a-și autogestiona propriile resurse.

Și indiferent cât de bine va funcționa acest Fond în primii ani, un Fond, cum spuneam, iată, autonom, care va fi nevoit să joace pe o piață...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... concurențială, ne vom trezi în situația în care vom fi nevoiți să cedăm aceste resurse. Vom fi nevoiți să lăsăm ca acest Fond să fie captat de anumite fonduri...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... speculative, transnaționale. Pentru că așa s-a întâmplat de fiecare dată. Nu avem o resursă nesecată de capital care să permită la nesfârșit o nouă serie de noi investiții.

Și dacă vorbim tot despre investiții, cred că actualul Guvern are ocazia să meargă în infrastructură...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... să meargă în educație, în sănătate, unde este nevoie de mari investiții. Dar, din păcate, în afară de cofinanțarea proiectelor europene și de investițiile derulate de autoritățile administrației publice locale, nu avem de-a face cu vreun fel de investiții.

Fondul Suveran este un dar otrăvit...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... către economia românească...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit de mult cele 3 minute.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... și este pregătit... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Vișan George-Gabriel, PSD.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul George-Gabriel Vișan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi colegi,

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții reprezintă o prioritate legislativă majoră în cadrul Programului nostru de guvernare. (Vociferări.)

Va fi totodată un pas decisiv al României spre consolidarea economică și prosperitate, un pilon al dezvoltării sustenabile și un angajament credibil și irevocabil al României în rândul economiilor europene.

Oportunitatea înființării Fondului Suveran a fost recunoscută de toate marile organisme politice și financiare ale lumii și reprezintă decizia politică prin care țara noastră a hotărât să ridice nivelul afacerilor românești la statut internațional.

Programul de guvernare are ca principal scop prosperitatea cetățenilor României, iar Fondul Suveran reprezintă instrumentul prin care se vor baza investițiile din infrastructură, energie, agricultură, sănătate și practic din orice domeniu al economiei naționale, care reprezintă o oportunitate de afacere sau o prioritate națională.

Aș vrea să mă refer pe scurt la importanța deciziei de astăzi, o decizie politică, de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Multe voci s-au arătat astăzi neîncrezătoare. Ba că nu avem resursele necesare constituirii sustenabile a acestui Fond, sau că Fondul Suveran nu se poate mișca destul de dinamic pe o piață a afacerilor mondiale, din cauza unei așa-zise conduceri politice.

Însă Fondul Suveran a fost gândit și va fi creat pe baza normelor de guvernanță, în conformitate cu Principiile de la Santiago, promovate de forurile internaționale ale fondurilor suverane de investiții, care reprezintă cele mai bune practici din acest domeniu.

Deci, dragi colegi, nu ne abatem de la regulile afacerilor mondiale. Nu trebuie să uităm însă că prioritatea acestui Fond este dezvoltarea României.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va oferi României posibilitatea să facă afaceri la nivel european, alături de țările occidentale, și să spună răspicat că are banii necesari pentru a intra în business.

Toate eforturile financiare și afacerile Fondului vor fi orientate către bunăstarea și prosperitatea țării, prin dezvoltarea sectoarelor vitale care generează progres pentru societate.

Este necesar să facem acest pas pentru ca investiția, în viața oamenilor, să genereze mai multă stabilitate, pace socială și prosperitate.

Am să închei aici, dar nu înainte de a cita un laureat al Premiului Nobel, Ralph Bunche: "Pacea nu este o chestiune dacă un om se luptă cu altul sau nu. Pacea, pentru a fi de înțeles pentru cei mulți, trebuie tradusă în: pâine, adăpost, sănătate și educație".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Năsui Claudiu.

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu v-am dat cuvântul, vă cer scuze.

La final o să vă dau cuvântul, da.

Mulțumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

Mulțumesc.

Domnul Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Legea pe care o veți vota sau nu astăzi aici prevede ca statul român să piardă o mare parte din avuția sa. Va pierde 9 miliarde de lei cash și 33 de companii de stat.

Stimați colegi,

Legea aceasta nu este încă votată. Dacă doriți, puteți să schimbați cursul istoriei în... (I se întrerupe microfonul. Discuții în sală.)

Bun, deci, revin.

Stimați colegi,

Istoria nu este încă scrisă. Puteți să evitați acest jaf. A fost folosit acest cuvânt, de la această tribună, de mai multe ori. Și este corect. Pentru că aceste active, ce se va întâmpla cu ele? Vor intra într-un fond din care se va cheltui fără absolut niciun respect al procedurilor de achiziții publice. Deci vor putea fi cheltuiții banii aceștia în absolut orice manieră.

Și nu doar atât, dar acest Fond va putea să se îndatoreze pe piețe internaționale. Lucru pe care îl va face. Ne spune asta chiar și proiectul de lege.

Datoria aceea va trebui replătită. Și în momentul în care va veni o criză, și va veni, pentru că există o ciclicitate economică, și noi nu vom putea face față plăților pentru acea datorie, ce se va întâmpla? Ce credeți că vor face creditorii internaționali ai acestui Fond? Vor lua activele sale.

Practic, România nici măcar nu-și privatizează aceste companii, le dă pe degeaba. Le vom pierde, pentru că le punem într-un fond care va fi opac și în administrarea căruia statul român nici măcar nu va avea dreptul să se implice. Și de ce faceți lucrul acesta? Motivul oficial pe care îl invocați este el însuși problematic. (I se întrerupe microfonul.)

Doamnă președinte,

Vă rog frumos, nu mai îmi întrerupeți discursul, că... nu e în regulă să întrerupeți discursul opoziției în halul acesta.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să știți că nu am apăsat pe niciun buton.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Bun...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule...

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Motivul oficial pe care îl invocați...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Năsui...

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... este acela...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Năsui...

 
     

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... că...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... nu sunt eu de vină, s-ar putea să fie o problemă tehnică.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Bun. Lăsați-mă atunci să-mi duc ideea până la capăt, pentru că este important ca toată lumea să știe, din orice partid...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dar trebuie să știți că ați cam depășit timpul.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... că încă se poate schimba acest curs al istoriei, prin care statul român va pierde o mare parte din activele sale.

Motivul oficial pe care îl invocați este că vreți să eludați regulile contabile ale Uniunii Europene.

Vreți să vă îndatorați fără ca acea datorie să fie contabilizată ca datorie publică, deci să mascați datoria, și vreți ca acele cheltuieli să meargă pe buget. Deci să faceți cheltuieli extrabugetare.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Ați depășit timpul.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Toate regulile acestea sunt puse acolo pentru un motiv. Și este un motiv...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... foarte bun... și anume, să avem și noi finanțe publice sănătoase și clare. Să știm ce cheltuim, să știm ce datorii avem. Ca atunci când vine criza să nu ne lovească cum a lovit... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Măcar mimați politețea, vă rog frumos. Pentru că eu strig aici de la tribună, rugându-vă să încheiați, iar dumneavoastră continuați ca și când ați fi singur. (Vociferări.)

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Doamnă președinte,

Avem 2 vorbitori, 3 minute, la grupul acesta parlamentar. Avem dreptul să le folosim?

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

3 minute... le-ați depășit.

Haideți, domnule Năsui!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Bun.

Rugămintea mea pentru toată lumea, inclusiv pentru dumneavoastră, doamnă președinte, este să vă uitați, măcar pentru acest proiect economic, la interesul României, ca stat, pentru viitorul nostru. Să vă gândiți că și dumneavoastră și copiii dumneavoastră veți trăi în această țară. Nu este în interesul nimănui să trăim într-o țară jefuită.

Dacă votați totuși acest proiect de lege, vă anunț că USR, PMP și un grup de deputați neafiliați vom ataca la Curtea Constituțională acest proiect.

Și sper să pice, pentru sănătatea economică a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Eugen Tomac.

Domnul Vosganian Varujan, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Câte minute am?

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

3 minute, potrivit Regulamentului.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Aș vrea pentru o clipă să astâmpăr temperamentul unora dintre colegii mei care invocă cuvinte precum "jaf" sau "vânzarea avuției statului".

În primul rând, aș vrea să-i întreb pe acești colegi ai mei ce anume va putea să facă Fondul, ce nu făceau până acum companiile?

Companiile, și până acum, se împrumutau. Companiile, și până acum, funcționau potrivit Ordonanței nr. 109. Companiile, și până acum, aveau propria politică de investiții.

Astfel încât aș vrea să întreb, ce anume poate să facă Fondul Suveran de Investiții, ceea ce nu făceau înainte companiile?

În al doilea rând, eu cred că faptul că veniturile din privatizare pot fi folosite pentru dezvoltare și pentru investiții e un lucru bun.

Până acum, veniturile din privatizare puteau să fie utilizate pentru datoria publică.

Iată că noi, prin această lege, permitem ca veniturile din privatizare, care în mod corect au fost evaluate la două miliarde de euro, pot fi îndreptate către investiții.

În al treilea rând, și până acum, stimați domni, exista sistemul ajutoarelor de stat. Există pârghii active ale statului, prin care el se implică în susținerea economiei private.

Diferența va fi că ajutoarele de stat erau nerambursabile, în timp ce investițiile Fondului vor contribui la prezența Fondului în companiile în care investește, lansarea unor activități de natură privată și apoi Fondul se poate reloca și susține alte afaceri.

Deci sistemul acesta de implicare a veniturilor bugetare în economia reală exista și până acum, numai că el va căpăta o dimensiune explicită a economiei de piață.

Apoi, cei care vor conduce Fondul vor fi în același timp reprezentanți ai statului, pentru că unii dintre ei vor fi acolo prin ordin al ministrului finanțelor, deci statul are un anumit control, iar alții vor fi desemnați printr-o procedură de licitație, procedură transparentă, așa cum spune chiar legea pe care noi am votat-o.

Apoi, ideea că acești bani sunt trecuți acolo numai ca să nu intre în deficitul bugetar, mi se pare, de asemenea, o idee stranie. Pentru că este bine ca o parte din banii pentru investiții să fie extrabugetari, să fie așa-numitul off-budget, pentru ca să putem să dezvoltăm mai mult economia, fără să grevăm banii pe care îi alocăm celorlalte politici publice.

Apoi, Fondul acesta Suveran va putea, în condițiile noii legislații a Parteneriatului public-privat, să fie un factor activ în stimularea chiar a investițiilor publice.

Din toate acestea, eu cred că Fondul Suveran este mai degrabă un gest de curaj, un gest de a arăta determinarea pe care o avem de a lega fondurile publice de economia privată.

Și acest Fond Suveran se va supune economiei private, în condițiile competiției economice, și în același timp va sluji unor obiective pe care Programul de guvernare le prevede.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

De aceea, ideea aceasta că nu trebuie să facem copii, pentru că ei or să aibă pojar într-o bună zi, ideea că orice tentativă de a reforma ar putea să fie un eșec, pentru că noi, românii, suntem sortiți eșecului, mi se pare incorectă, și utilizarea unor astfel de cuvinte precum "jaf" este cu totul improprie și este într-un registru pe care dumneavoastră îl utilizați de mult.

Și am să închei spunând așa: dacă cineva, peste 50 de ani, va dori să scrie istoria românilor, folosind textele moțiunilor dumneavoastră și discursurile dumneavoastră parlamentare, ar putea să creadă că România este o țară în prag de disoluție, în prag de faliment și chiar s-ar mira cum de noi mai trăim de pe-o zi pe alta.

De aceea, eu cred că în acest moment trebuie să dăm un semn de susținere pentru acest proiect care ar putea să joace un rol important în viitor în proiectul investițional al României.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, doamnă președinte.

O să încerc să mă înscriu doar în cele trei minute...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Un minut!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Cinci!

Vă mulțumesc.

...cu speranța că absolut toată lumea prezentă astăzi aici și care va vota, știe exact ce votează.

L-am ascultat pe tânărul meu coleg de la PSD - este clar că nu știe ce votează - și pe domnul Vosganian, în a cărei gândire economică am mare încredere și am avut și în 2009 și ne-a fost destul de rău, domnule Varujan, dar de data aceasta important este ca în 2019 (Aplauze.) să nu ajungem tot acolo.

Stimați colegi,

Prin legea de astăzi, treceți 33 de companii - ce a mai rămas din ce are Guvernul României - într-o entitate privată care va fi gestionată privat, de niște oameni privați care astăzi, sigur, au putere politică, dar mâine, probabil, nu o vor mai avea.

În 2016, la lansarea Programului de guvernare, mă aflam împreună cu un distins coleg - nu-i dau numele, pentru că este aici, lângă mine - și amândoi am zis: "Fondul acesta suveran este o prostie, sperăm că nu o să se facă!". După care am discutat cu domnul prim-ministru Tudose și mi-a zis: "Eu nu semnez așa ceva, că nu vreau să ajung în închisoare!".

Să vă explic încă o dată și să fiți conștienți că ați știut ce ați votat.

În 2012-2016 Guvernul PSD-ALDE a gestionat companiile de stat, listându-le la bursă, cu sprijinul și al opoziției, aducând bani de investiții care au rămas în companie, având transparența pe care o impune orice companie listată la bursă, la București și la Londra, și pregătind inclusiv Hidroelectrica, pe care o salvase domnul Borza de la alți indivizi care, de altfel, au revenit și acum, pregătind listarea pentru Aeroportul Otopeni, pentru Portul Constanța, în așa fel încât, ceea ce a mai rămas al statului român să poată să producă profit, să producă dezvoltare pentru România.

Acum toate acestea vor fi trecute într-o zonă privată, repet, controlată de oameni privați, puțini din România, restul din Israel, din Rusia, din alte zone unde au tot încercat, din 2012, să ia Hidroelectrica, să ia Portul Constanța, să ia Aeroportul Otopeni, și Guvernul PSD-ALDE s-a opus. Acum nu se mai opune, acum le treceți acolo, pot fi vândute, fără a trece prin niciun fel de procedură publică. Nu este niciun fel de control al Guvernului, nu înțeleg de ce va mai exista Ministerul Economiei și Ministerul Energiei, că rămân doar cu secretarele și cu șoferii și peste niște ani, când vom constata că tot ce a mai rămas din munca poporului român și din proprietatea noastră va ajunge la niște domni privați, din afara țării, vreau ca toți cei care astăzi votați pentru...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

...să nu spuneți că n-ați știut.

Am încheiat și vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Eugen Tomac, care s-a înscris ulterior.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

Stimați colegi,

Am aflat mai devreme o noutate de la fostul premier Ponta și cred că ar trebui să o felicităm pe doamna Dăncilă, în momentul de față, pentru că nici Domnia Sa vedem că nu și-a asumat cel mai important proiect al PSD prezentat în campania din 2016.

Cred că ceea ce facem astăzi ar trebui să dea un semnal de gândire pentru mulți. Nu știu dacă este meritul ministrului de finanțe de a-l convinge pe actualul premier să nu-și asume nici dumneaei această inițiativă, pentru că, oameni buni, suntem restanțieri la absorbția fondurilor europene și vă rog, domnule vicepremier Ștefan, puneți biciul pe Guvern și aduceți bani în țară, pe care trebuie să-i primim de la Uniunea Europeană, și apoi să vă vină asemenea idei! Pentru că, rețineți ce se întâmplă astăzi - înseamnă să dăm o putere uriașă unor domni care, din mediul privat, vor deveni un fel de prim-miniștri care vor gestiona în perioada următoare nu 10 miliarde, ci peste 20 de miliarde din banii românilor și cred că aici trebuie să avem o chestiune de conștiință și vă cerem să respingeți această lege, pentru că este dăunătoare pentru români și pentru România! (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

De la ALDE...

De la USR, îmi pare rău, dar deja am avut doi vorbitori. (Vociferări.)

Procedură, domnul Sitterli.

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Am solicitat înscrierea la cuvânt pentru a expune câteva chestiuni strict tehnice, pe acest proiect de lege, și aș solicita transmiterea lui la comisii pentru reanalizarea chestiunilor tehnice. Sunt niște chestiuni pe care le-am ridicat și în fața Comisiei pentru industrii.

Acum mi se spune că nu pot să discut nici măcar...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Sitterli!

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

...pe amendamentele pe care eu le-am solicitat și le-am înscris pe ordinea de zi a Comisiei pentru industrii și care au fost respinse, pe motiv că nu apar în raport.

Păi, dacă eu niciodată, nici în plen n-am dreptul să iau cuvântul, să expun chestiuni strict tehnice, nici în raport nu mi se trec amendamentele pe care eu le-am susținut în fața comisiei, strict tehnice, păi atunci, oameni buni, să plecăm acasă!

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Sitterli!

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Care este rolul nostru? Pe procedură, solicit, când va veni vremea...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe procedură, ce?!

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

...având în vedere...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Care este procedura?

 
   

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

...că nu sunt înscrise în raport, să iau cuvântul pe chestiunile strict tehnice pe care eu le-am ridicat în fața comisiei.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Sitterli, atâta vreme cât în raport se află doar amendamente admise, cum vă imaginați că vă puteți susține amendamentele respinse? Sunt aici amendamentele.

Vă mulțumesc.

Domnul Băișanu Ștefan-Alexandru.

Și încercați să citiți și Regulamentul! Neafiliații... un singur reprezentant al dumneavoastră poate interveni la dezbateri generale. Un singur reprezentant!

Domnul Băișanu.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

N-am să vorbesc despre Fondul Suveran Național, pentru că nu sunt specialist în așa ceva. Am să încerc să vorbesc despre patriotism și am să vă spun că astăzi, prin ceea ce vom face, avem posibilitatea de a salva România, prin tot ceea ce am reuși să facem prin acest fond, dacă vom aduce specialiști, în adevăratul sens al cuvântului, care să conducă această instituție, dacă vom numi acolo lipitori de afișe sau prieteni ai partidelor, lucrurile se vor sfârși grav.

Îmi doresc din tot sufletul ca acest fond să rămână al statului român, România să profite de lucrurile acestea și îmi doresc din tot sufletul ca ceea ce cred că se poate întâmpla astăzi, negativ, să nu se întâmple, și anume, să ajungem în situația ca peste câțiva ani să nu mai avem nimic din ceea ce avem în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Daniel Suciu.

Pe procedură, domnul Roman Florin.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă președinte,

Cei doi pot vorbi, așa cum ați spus, conform Regulamentului, câte trei minute. Am observat că pe reprezentanții PSD și ALDE i-ați lăsat să depășească aceste minute, așa că vă rog să fiți un președinte de ședință echidistant pentru toți.

Vreau să spun doar atât: astăzi, aici, nu ar fi trebuit să stea domnul Teodorovici! Astăzi, aici, ar fi trebuit să stea nașul, domnul Dragnea...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură, domnule Roman, nu vă supărați!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...și nașa, doamna Dăncilă! Din acest... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos. (Vociferări.)

Nu, este prea mult! (Gălăgie în sală.)

Vă mulțumesc, domnule Roman. Ați invocat o procedură, vă răspund la ea.

Echidistantă am fost în egală măsură și cu opoziția, și cu puterea. (Vociferări.)

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Vă rog să fiți politicos! Este singurul lucru pe care vi-l solicit și vă mulțumesc încă o dată.

Domnul Suciu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dacă pe cei de la Partidul Național Liberal sau de la USR chiar îi pot înțelege că sunt împotriva acestui proiect, nu știu câtă valoare are în politică șoapta unui fost premier cu un actual ministru, dar Partidul Social Democrat, în tot anul 2016, a vorbit de Fondul Suveran. Ministrul finanțelor este aici să susțină acest proiect de lege!

Stimați colegi foști de la Partidul Social Democrat, cum votați acum împotrivă, când toată campania ați vorbit de acest fond suveran și ați susținut acest proiect?! (Aplauze.)

Această atitudine nu mai are nimic de-a face cu ceea ce votați!

Ca să fie foarte clar, Partidul Social Democrat și ALDE și-au asumat în campanie acest proiect și astăzi el este dus la capăt. Nu este nici jaf, nu este nici păcăleală, este o șansă de dezvoltare a României și atât! (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Gheorghe Tinel.

Vă rog.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Colegul meu, domnul Sitterli, de la Sibiu, a încercat de la această tribună să vă aducă la cunoștință o chestiune procedurală foarte gravă. În Comisia pentru industrii s-au dezbătut, s-au discutat amendamente care au fost respinse. Foarte bine! Ele, însă, trebuiau să apară în raport. Or, raportul nu prevede în momentul de față amendamentele respinse. O chestiune procedurală foarte gravă! S-a invocat motivul că: "Domnule, nu au fost trecute!".

Domnule, dacă au fost dezbătute în comisie, cum să nu apară în raport? Ce interes aveți să dezbateți un raport care nu cuprinde și amendamentele respinse?!

Procedural ar fi trebuit, doamnă președinte, să întoarceți legea pentru trei ore, cinci ore, cât considerați dumneavoastră de cuviință, ca amendamentele respinse să poată fi trecute în raport și să poată fi discutate în plen. Aceasta este procedura parlamentară, de 28 de ani de când există acest Parlament.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Avem o propunere de 3-4 ore, spuneți, domnule ...

3-4 ore retrimitere la comisie, propunerea domnului Gheorghe Tinel.

Vot, vă rog.

 
   

Respinsă propunerea, cu 155 de voturi contra, 85 de voturi pentru, 6 abțineri, un coleg fără opțiune.

Dacă mai avem alți vorbitori?

Ar trebui să mai vorbească un coleg de la PMP, că văd că v-ați înscris.

Domnule Movilă Petru, din păcate, ați fi al treilea.

Domnul Simionca Ionuț.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Stimați colegi,

Eu nu sunt economist, dar când m-am implicat în politică m-am implicat pentru un viitor mai bun pentru țara aceasta, să aduc ce am învățat în America și oarecum să implementăm în România o viață mai bună.

Țara aceasta a fost vândută 28 de ani și acum n-o mai vindeți, o amanetați! Fiți responsabili pentru copiii dumneavoastră! Fiți responsabili pentru voi și dacă chiar vreți să faceți ceva, veniți cu un sistem transparent! Transparentizarea sistemului este necesară! Nu-mi spuneți mie că totul va fi foarte transparent, nu știți unde o să folosiți banii, nu știți ce o să faceți cu ei, dar vreți să-i cheltuiți pe toți cei 20 de milioane!

Eu cred că noi trebuie să fim responsabili, domnilor!

Chiar dacă nu suntem economiști, suntem români și trebuie să luptăm pentru țara aceasta, să fim patrioți!

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun.

Pe procedură, doriți să interveniți?

Domnul Petru Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Sigur că aș putea să apreciez discursul colegului meu, lider PSD, despre promisiunile de campanie, dar din 2012 tot promite PSD Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș și n-am văzut-o la realizări.

De asemenea, ...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură, domnule Movilă!

 
   

Domnul Petru Movilă:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Care este procedura?

 
   

Domnul Petru Movilă:

Cred că acest fond suveran va veni să decapitalizeze societățile românești și vă dau exemplu Antibiotice Iași, societate cu capital majoritar de stat, într-un mediu concurențial, unde duce 35% din profit pentru taxa clawback și restul banilor vor fi aici și vor ajunge nicăieri.

Poate ne-ar spune cineva ce se întâmplă cu acciza pentru combustibil și câți bani din această acciză s-au dus la drumuri? Sunt lucruri importante și noi inventăm alte structuri, doar ca să mai dăm scăunele calde.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Nu aveți procedură. Sunteți al treilea vorbitor din partea grupului dumneavoastră, adică cumva neregulamentar.

Procedură?

Haideți, spuneți-mi procedura!

 
   

Domnul Petru Movilă:

Deci procedură. Cred că cinci minute consultări cu liderii de grup, să vedem dacă într-adevăr colegul nostru de la PNL are documente că a depus amendamente ... (Vociferări.)

Domnilor colegi,

Eu vă cred, este o problemă tehnică!

Dacă în cele cinci minute vom constata că nu există amendamente, continuăm procedura, dar dacă există amendamente înregistrate, eu cred că este absolut decent să reîntoarcem la comisie. Dar cinci minute consultări liderii de grup.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să îi rog pe domnii lideri să vină până la prezidiu. (Consultări.)

 
     

După o scurtă pauză

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Înțeleg, totuși, că nu a fost înregistrat niciun fel de amendament la comisie.

Domnule Șimon, vă rog frumos.

 
   

Domnul Gheorghe Șimon:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

La comisia raportoare, Comisia pentru politică economică, nu a fost înregistrat niciun amendament.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun.

Haideți să ne oprim și să mergem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 56 de amendamente admise.

O să vă rog să urmăriți calupuri de câte zece, numărul curent.

De la 1 la 10 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptate.

De la 11 la 20. Obiecții? Nu. Adoptate. (Vociferări.)

Da? La admise, da.

Suntem pe procedură. Intrăm iar pe procedură.

Vă rog, procedură.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Amendamentele nu se depun la comisia sesizată în fond - dumneavoastră știți foarte bine procedura parlamentară - amendamentele se depun la comisiile avizatoare. De acolo se preiau pe procedură, se duc în raportul final. Nu puteți să eliminați niște amendamente care s-au dezbătut la comisiile avizatoare și ele să dispară la comisia de fond, fără să fie dezbătute!

Chiar dacă nu le doriți, le respingeți în comisia de fond, dar ele trebuie să apară în raportul final!

Luați un drept constituțional al parlamentarului, de a amenda legile! Altfel, pe această procedură, și proiectele, inițiativele legislative se pot pierde pe parcurs, considerând că n-au ajuns la comisiile de fond.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun.

Mulțumesc.

Dați-mi voie să continui, căci eu am aici un raport cu aceste amendamente admise, pe care trebuie să le supun votului.

Domnule Bumb, ce faceți? Sunteți bine? Pe procedură?

Vă rog, pe procedură.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Aș vrea să supun votului art. 7, că s-a trecut foarte repede, și alin. (9) de la art. 7, unde scrie ...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stați puțin, că aceasta nu este procedură, domnule....

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

...foarte clar că "Pachetele de acțiuni, aduse ca aport de capital social la Fondul Suveran de Investiții, în condițiile prezentei legi, se transferă din proprietatea privată a statului român, în proprietatea privată a fondului, acesta putând dispune liber de respectivele acțiuni, în calitate de bunuri proprii". Aceasta înseamnă că poate să vândă, poate să facă orice cu acțiunile statului român.

Și vă rog, doamnă președinte, să supuneți votului acest articol.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Care articol?

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Pentru eliminarea acestui articol.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ce articol, domnule Bumb?

Ce articol? Spuneți-mi încă o dată!

 
     

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Articolul 7 alin. (9).

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Articolul 7 alin. (1)?

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

9!

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

9.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Eliminarea am propus.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Acesta este un amendament de eliminare, de ce vreți...

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Un amendament de eliminare.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Păi, nu există amendamente de eliminare. Nu există amendamente respinse.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Propunem eliminarea.

Vă rog să supuneți la vot...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cum să propun eliminarea?!

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Propun eliminarea alin. (9) din art. 7.

Vă rog să supuneți la vot.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dar nu figurează la amendamente respinse!

Dacă ați fi avut un amendament respins cu acest obiect, cu siguranță l-aș fi supus votului, dar acum nu figurează... Deci acum nu avem decât amendamente... S-ar putea să trebuiască să reformulați.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Nu am ce să reformulez.

Deci eu propun eliminarea și face parte din obiecțiile la acest proiect de lege. (Vociferări.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Eu pot să supun votului articolul din raportul comisiei, nu eliminarea lui, pentru că nu există amendament de eliminare. Aceasta pot s-o fac.

Aceasta spun, că vă pot ajuta să reformulați, eventual, dar nu pot să supun votului eliminarea.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Deci nu se poate reformula. Trebuie supusă la vot eliminarea alin. (9) din art. 7. Obiecții...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Conform raportului comisiei, supun votului alin. (9) al art. 7, cum este în raport.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptat cu 137 de voturi pentru, 76 de voturi contra, 20 de abțineri, un coleg fără opțiune.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Mulțumesc coaliției la putere pentru că, prin acest articol, dă frâu liber vânzării de acțiuni fără niciun control! Deci statul va fi devalizat!

Cinste celor care au votat! (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnule Năsui, aveți o intervenție la admise? (Vociferări.)

La admise.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Este vorba de amendamentul admis de la art. 7 alin. (1), prin care se crește aportul în numerar, de la 1,85 miliarde la 9 miliarde de lei.

Vă rog să supuneți la vot eliminarea acestui amendament.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cum să supun votului eliminarea?!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Acest amendament trebuie supus la vot!

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Eu supun votului dumneavoastră... Nu ne înțelegem!

Supun votului dumneavoastră art. 7 alin. (1), așa cum este el prezentat în raportul comisiei și care are un amendament admis. Și îl supun votului dumneavoastră, din raportul comisiei.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 147 de voturi pentru, 85 de voturi contra, 14 abțineri.

Dacă de la nr. crt. 11 la 20 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Da, domnule Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Avem obiecții, de asemenea, la amendamentul prin care Anexa nr. 1 este suplimentată, de la 23 de companii, câte avea inițial, la 33 de companii.

Ieri, în cursul zilei, ați mai adăugat încă 10 companii de stat pe care le virați în acest fond.

Vă rog să supuneți la vot eliminarea acestui amendament admis.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis din raportul comisiei.

 
   

Adoptat cu 143 de voturi pentru, 89 de voturi contra, 15 abțineri.

De la nr. crt. 21 la 30. Dacă sunt obiecții?

Să ascultăm obiecția, domnule Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mă scuzați.

La pct. 27 vă supunem spre eliminare amendamentul propus la art. 7 alin. (3): "Capitalul social subscris la data constituirii FSDI este format din aport în natură reprezentat de pachetele de acțiuni prevăzute în Anexa nr. 1 din lege și din aport în numerar în sumă de 9.000.000.000 de lei".

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis din raportul comisiei, art. 7 alin. (3).

Vot, vă rog.

 
   

Adoptat cu 144 de voturi pentru, 83 de voturi contra, 17 abțineri.

Dacă de la 31 la 40 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la 41 la 56 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Merge la votul final.

Mulțumesc.

Cinci minute pauză.

 
  Supunerea la votul final:  

După o scurtă pauză

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot, să luați loc în bănci și să facem un vot de control.

Haideți să facem un vot de control.

Vot, vă rog.

 
   

O să repetăm votul.

Vot, vă rog.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Recomandarea de Decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu COM(2018) 138 (PH CD 36/2018). (adoptat)

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Recomandarea de Decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu COM(2018)138; PH CD 36/2018.

Vot, vă rog.

   

Adoptat în unanimitate, 257 de voturi pentru.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația COM(2018)250 (PH CD 37/2018). (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația COM(2018)250; PH CD 37/2018.

Vot, vă rog.

   

Adoptat, cu 243 de voturi pentru, 20 de abțineri, un coleg fără opțiune.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 35/2018). (adoptat)

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PH CD 35/2018.

Vot, vă rog.

   

Adoptat cu 261 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, o abținere, un coleg fără opțiune.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PL-x 553/2017). (adoptat)

Legi organice. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 553/2017.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Adoptat cu 181 de voturi pentru, 87 de voturi contra, 4 abțineri.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 346/2018). (adoptat)

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 346/2018.

Comisia specială propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Adoptat cu 187 de voturi pentru, 11 voturi contra, 75 de abțineri.

Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de...

Explicarea votului.

Vă cer scuze.

Vă rog, domnule Cupșa.

Aici nu v-am văzut, pe consolă.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Partidul Național Liberal, prin reprezentanții săi, a participat la toate dezbaterile formale care au avut loc în legătură cu adoptarea acestei inițiative legislative.

De asemenea, ne-am întâlnit, am avut dezbateri cu reprezentanții Asociațiilor Profesionale.

Recunoaștem că o parte dintre criticile noastre s-au transformat în amendamente, care au trecut prin comisie și au trecut și astăzi în plen.

Subliniez, doar o parte dintre criticile noastre au fost primite de cei care conduc astăzi vremelnic Camera Deputaților.

Ne-am abținut. Ne-am abținut pentru că noul Cod de procedură civilă, astfel cum este el modificat și cum va intra în vigoare la 3 zile după ce va fi publicată în Monitorul Oficial această lege, nu răspunde întru totul nevoii de a avea un act de înfăptuire a justiției civile de calitate.

Din păcate, și în aceste texte pe care astăzi le-ați adoptat sau pe care astăzi le-am adoptat, sunt destule neclarități, destule texte ambigue.

În egală măsură, nu putem accepta faptul că de astăzi tribunalele specializate au dispărut de pe firmamentul instanțelor judecătorești din România.

Așa cum nu putem accepta ca un cetățean român să nu poată să-și realizeze drepturile și interesele sale legitime prin intermediul căii de atac a recursului, pe care o formulează și adresează instanței competente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care nu poate de facto să-și susțină respectiva poziție, respectivele drepturi și libertăți pe care ar putea în mod legitim să le solicite, apărarea prin înfăptuirea unui act de justiție la nivel de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru toate acestea, așa cum spuneam, deși o bună parte dintre aceste modificări... sunt câteva zeci de modificări utile, Partidul Național Liberal s-a abținut astăzi de la a vota inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 236/2018). (adoptat)

6. Proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 236/2018.

Comisia pentru politică economică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog. (Aplauze.)

   

Adoptat cu 174 de voturi pentru, 98 de voturi contra, 3 abțineri.

Explicarea votului?

Domnul Virgil Popescu.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Dragi colegi din majoritatea parlamentară,

Știu că nu vreți să auziți, dar astăzi ați votat un proiect de capitalism bugetar.

Încă din campanie v-am spus că ceea ce faceți dumneavoastră se numește capitalism bugetar. Pentru că, fiind de stânga, asta știți să faceți.

Ați luat companii din energie, ați luat Nuclearelectrica, ați luat Hidroelectrica, ați luat Compania Energetică Oltenia, ați luat Romgaz, tot ce era mai bun, și le-ați trecut într-un Fond de Investiții.

Ați luat aeroporturile, ați luat porturile, investiții strategice ale României. Le treceți într-un Fond de Investiții. Pentru ce? Ca să aveți bani să investiți?

Păi, aveți fonduri europene ca să investiți, pe care nu sunteți în stare să le atrageți.

Faceți acest Fond de Investiții, ca să faceți pe plac domnului Dragnea.

Faceți acest Fond de Investiții pentru că vă trebuie să goliți de conținut Ministerul Energiei, Ministerul Economiei.

Eu stau să mă întreb de ce au votat cei de la ALDE? Pentru că pe culoare altceva spuneau. Erau foarte tari în gură pe culoare. Acum văd că au votat.

Dragi colegi,

Partidul Național Liberal va ataca la Curtea Constituțională acest Fond de Investiții, pentru că, pe lângă faptul că este complet aiurea făcut, nici nu respectă dreptul constituțional al parlamentarilor de a avea amendamente.

Ne-ați luat și acest ultim drept al nostru, de a dezbate amendamentele pe care ieri, să știți, în Comisia pentru industrii, le-am dezbătut. Astăzi n-au mai apărut. Oare de ce?

De ce vă este frică să discutăm de aici?

Partidul Național Liberal a votat împotrivă și se va opune ferm oricăror abuzuri pe care încercați să le faceți.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Claudiu Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Votul pe care astăzi l-ați dat este un vot care va rămâne infam în istoria României, pentru că prin el statul român chiar pierde o mare parte din avuția sa - cele 33 de companii profitabile, 9 miliarde de lei și două miliarde de lei pe an, bani care veneau din dividende.

Aș dori să răspund unui antevorbitor, domnului Vosganian - din păcate, dânsul a plecat deja, era singurul vot care era important și atunci l-a dat și a plecat - care ne întreba, unde scrie exact că acest fond nu va avea un management profesionist?

Păi, haideți să citim ceea ce votăm. Este o idee foarte bună, cred.

Și noi aici avem, în amendamentul admis chiar ieri, și spune: "Prin derogare de la prevederile Ordonanței nr. 109, primii membri ai Consiliului de supraveghere se numesc de către acționari prin ordin al Ministerului Finanțelor Publice".

Deci este prin derogare de la Ordonanța nr. 109. Nu ne mai spuneți că va fi profesionist administrat, că nu va fi. Va fi tot politic administrat, tot în același mod în care au fost administrate și celelalte active ale statului român.

Ce ați făcut astăzi aici este preludiul unui jaf. Al unui jaf care se va înfăptui în momentul în care acest Fond nu va fi capabil să-și acopere datoriile.

La prima criză, acesta se va îndatora și nu va fi capabil să le plătească.

Și ce se va întâmpla este că își va pierde acțiunile la acest Fond.

Vă reamintesc că astăzi, din varii motive, ați ales să faceți treaba pe care doamna Dăncilă nu a făcut-o. A refuzat să facă acest Fond prin semnătura ei, probabil de frică, și atunci l-a trecut prin Parlament.

USR, PMP și un grup de deputați neafiliați vor ataca la Curtea Constituțională acest Fond.

Și sperăm să avem câștig de cauză pentru România.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul Itu Cornel.

 
   

Domnul Cornel Itu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții este o inițiativă bazată pe Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului.

Crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții reprezintă o măsură necesară pentru stimularea economiei românești.

Astfel, vor putea fi constituite surse de finanțare pentru proiecte de investiții profitabile și sustenabile ce vor antrena un efect de multiplicare în economie.

Acest model a fost urmat cu succes și de alte state europene.

Grupul parlamentar al PSD a susținut și a votat pentru adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul Eugen Tomac.

Vă rog, explicarea votului.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnul Adrian Năstase a rămas în istoria contemporană drept omul care a vândut resursele României.

Dumneavoastră veți rămâne în istorie drept cei care ați mai vândut ceea ce a mai rămas.

Este regretabil că prin votul de astăzi ați legitimat și ați creat o funcție de prim-ministru care gestionează resursele statului din afara instituțiilor statului.

Prin acest Fond de Investiții pe care îl creați astăzi, practic puneți pe butuci ceea ce mai funcționează în statul român.

Am spus și mai devreme, spun și acum. Mai bine ați pune, domnule Dragnea, biciul pe Guvern, și l-ați obliga să atragă fondurile europene, pentru că suntem restanțieri la acest capitol.

Să lăsăm să funcționeze ceea ce merge bine în stat și să aducem banii pe care România trebuie să-i primească. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Voiam doar să spun că mă mândresc și mulțumesc colegilor mei care în 2012-2016 m-au ajutat să facem aceste companii profitabile.

N-am știut că le facem profitabile și bune pentru ca în 2018 să treacă într-un fond privat, pe care domnul președinte al Camerei îl va duce la Tel Aviv, ca să primească mulțumiri. (Vociferări.)

Ați greșit foarte tare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PL-x 469/2017). (respins)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Legi organice. Respingeri.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 469/2017.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Respins cu 267 de voturi pentru și doar 4 abțineri.

 
  Moțiunea simplă inițiată de 67 deputați (MS 6/2018). (respinsă)

8. Moțiunea simplă inițiată de 67 de deputați.

Vot, vă rog.

   

Moțiunea a fost respinsă cu 162 de voturi contra, 89 de voturi pentru și doar 10 abțineri. (Aplauze.)

Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

O zi bună vă doresc!

Biroul permanent, colegii, la sală, vă rog.

Mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,47.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 17 august 2018, 13:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro