Emil-Marius Pașcan
Emil-Marius Pașcan
Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/14-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 06-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.14 Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată "A înțelege nu mai pot, unde ești tu reparație, cu CCR-ul tău cu tot?!";

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

Domnul Marius Pașcan.

Au mai depus în scris domnii deputați Constantin Codreanu, Eugen Tomac și Doru Coliu.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică se intitulează "A înțelege nu mai pot, unde ești tu separație, cu CCR-ul tău cu tot?!".

Fantomele trecutului totalitar se schimonosesc grotesc către țară. Le-am văzut, recent, înveșmântate într-un roșu comunistoid, de tragică amintire, la congresul partidului care se dorește și stat - PSD. Am revăzut aceeași punere în scenă triumfalistă, cu un nou aspirant la titlul de "cel mai iubit fiu al poporului", reales unanim la al "țânșpelea" congres, într-un singur gând, o unică voință. Am revăzut asaltul puterii politice asupra celorlalte puteri ale statului, care trebuie cucerite, dominate și aservite politic în pseudostatul de drept. Am asistat la furibundul atac asupra legilor justiției și am protestat, aproape zadarnic, atunci când infractorilor și pușcăriașilor li s-a pregătit detenția facultativă și la domiciliu, ba chiar o răsplată pecuniară pentru condiții neprielnice de detenție. Acum, însă, totul culminează cu o ofensivă decisivă având drept vârf de lance decizia Curții Constituționale a României, prin care, în urma unei sesizări privind un posibil conflict de natură constituțională între puterile statului, președintele României ajunge în postura de a fi obligat să se subordoneze voinței ministrului justiției, ceea ce plasează instituția prezidențială într-un neconstituțional derizoriu.

Sigur, art. 132 alin. (1) din Constituția României stipulează că: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției", însă art. 54 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 stabilește că: "Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției".

De asemenea, art. 94 lit. c) din Constituția României prevede că: "Președintele României numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege".

Rezultă astfel că, nesocotind chiar Constituția și legislația în vigoare, Curtea Constituțională, dominată de afinități politice pesediste, l-a pus pe președintele României în postura de a fi obligat să se subordoneze voinței ministrului justiției, deși acesta are doar mandatul legal de a propune, președintele fiind decidentul.

În aceste condiții, dispare dublul control privind revocarea procurorilor din marile parchete, decizia rămânând strict la discreția ministrului justiției, numit politic în Guvern de un partid și, evident, în detrimentul președintelui, care are cea mai mare legitimitate electorală.

În deciziile sale, ministrul va fi supus influențelor partidului din care provine, astfel instituindu-se asupra parchetelor un control politic al partidului aflat la guvernare, prin ministrul justiției, care a devenit, practic, unicul decident.

Ne putem aștepta de-acum ca orice ministru să schimbe procurorii-șefi. De ce nu ar putea să schimbe efectiv și procurorii?!

În aceste condiții, ce stat de drept mai avem în România, câtă vreme parchetele vor fi sub controlul partidelor de guvernământ?!

Despre ce separație a puterilor statului mai vorbim, judecătorilor din cadrul Curții Constituționale a României?!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 noiembrie 2018, 17:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro