Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/14-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 06-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018

4. Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația COM(2018)250 (PH CD 37/2018). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PHC nr. 37/2018

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

Punctul 4, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația; este COM(2018)250.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul președinte Angel Tîlvăr, prezentarea raportului.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am avut în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților, precum și analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Comisia pentru afaceri europene apreciază rezultatele raportate ale implementării Agendei europene privind migrația, dar subliniază necesitatea continuării și îmbunătățirii acestora pe viitor, în egală măsură cu o continuă adaptare și negociere a instrumentelor și politicilor din domeniu, în funcție de contextul intern și extern la nivel european, precum și de situația specifică din statele de origine și de tranzit pentru rutele migratorii, ca și din statele membre implicate.

Totodată salutăm desemnarea Agendei europene privind migrația ca prioritate, de președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene, și subliniem necesitatea unor eforturi concentrate, atât în privința dimensiunii interne, cât și externe, din partea statelor membre, în direcția unui cadru în materie de migrație rezistent la crize, consolidarea în continuare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, asigurarea unei cooperări eficiente cu țările de tranzit și furnizarea sprijinului necesar pentru țările de origine.

Atragem atenția că principala preocupare trebuie să rămână combaterea cauzelor migrației la sursă, prin abordarea, în primul rând, a problemelor din statele de origine.

Apreciem rezultatele înregistrate în ceea ce privește controalele efectuate pe ruta Balcanilor de Vest și considerăm că sunt necesare eforturi sporite, nu doar de monitorizare a evoluțiilor, dar și de preîntâmpinare a unor eventuale metode noi pentru introducerea ilegală a migranților și de adaptare continuă a metodelor folosite pentru a contracara astfel de evoluții.

Doamnă președinte,

Acestea au fost o parte dintre argumentele pentru care Comisia pentru afaceri europene, întrunită în ședința din 30 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale, domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă președinte,

Migrația, alături de Brexit și definitivarea structurii viitorului Cadru Financiar Multianual sunt principalele teme aflate pe agenda liderilor europeni.

Dincolo de discuțiile pe fond, care au loc în cadrul forurilor decizionale, devine tot mai clară nevoia Uniunii Europene de a investi în proiecte menite să garanteze securitatea spațiului comunitar.

În acest sens, documentul supus astăzi spre dezbatere și adoptare oferă o imagine comprehensivă a progreselor realizate până în prezent de instituțiile europene, în gestionarea acestei crize a migrației.

Totodată, acesta conține o serie de măsuri viitoare care pun un accent deosebit pe componenta financiară necesară gestionării acestei problematici.

Pentru România, dosarul privind migrația va fi unul dintre principalele subiecte ce vor ocupa agenda președinției rotative a Consiliului, exercitată de țara noastră, începând cu luna ianuarie a anului viitor.

În contextul în care Ungaria a decis ridicarea unui gard la frontierele sale, unul dintre principalele obiective ale României va fi acela de a asigura securitatea spațiului maritim al Mării Negre, astfel încât acesta să nu devină o rută de tranzit atractivă pentru cei aflați în căutarea unui stat sigur.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Documentul pe care îl votăm parțial este într-adevăr bun, cu accentuarea faptului că trebuie să rezolvăm problemele migrației la locul de origine al acestor elemente, la protejarea granițelor Uniunii Europene, inclusiv prin atragerea punctelor de vedere către noile rute migratoare, inclusiv frontiera dinspre Marea Neagră, a României, și a posibilelor trasee prin țara noastră.

Noi credem însă că poate trebuia mai mult accentuat faptul că relocarea migranților, care se pare că este considerată una dintre cele mai importante soluții, nu este o soluție viabilă. Nu numai că nu este singura soluție, dar nu este o soluție viabilă.

Și poate n-ar trebui să susținem astfel de proceduri, inclusiv prin noile idei, de a considera acest val migrator ca un drept al omului, care, pentru Uniunea Europeană, este obligatoriu acceptul acestora, când, de exemplu, SUA își întărește granițele împotriva acestor valuri.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Chestiunea migrației tinde să devină una dintre politicile fundamentale ale Uniunii Europene.

Într-un studiu - am aflat chiar zilele trecute, cu surprindere -, într-un studiu făcut la nivel european, în ultimele trei luni, pe primul loc, cea mai interesantă temă care preocupă cel mai mult cetățenii europeni este fix migrația și, surpriză, inclusiv în România. Studiul a fost făcut de o instituție de la Bruxelles.

Dar, inclusiv în România, ca temă europeană, migrația se află pe primul loc. Ceea ce înseamnă că, probabil, în perioada următoare, vom avea mai multe inițiative și reglementări de la nivel european, pe această chestiune, care va deveni una cu care va trebui să ne obișnuim, deși, până acum, noi, în România, am trăit destul de confortabil, în ideea că suntem maximum o țară de tranzit.

Ceea ce regăsim în Comunicarea Comisiei sunt câteva elemente interesante legate de schimbarea rutelor și de faptul că probabil următoarele valuri, să le spunem, de migrație, vor veni din țările sud-sahariene și din statele din nordul Africii.

Apreciem deosebit de mult faptul că în opinia pe care o vom adopta astăzi se recomandă îmbunătățirea și folosirea acestei politici a migrației, care este importantă la nivelul Bruxelles-ului, ca instrument de dezvoltare a relațiilor cu țările din vecinătatea Uniunii Europene. Adică pe această politică de migrație se pot construi parteneriate și proiecte care să ne ajute și pe noi, ca stat, să dezvoltăm relații funcționale cu vecinii noștri care nu sunt membri ai Uniunii Europene.

Bineînțeles că aceasta va trebui să fie o temă pe agenda președinției române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru din 2019, pentru că este o temă care nu poate fi evitată.

Și, în concluzie, susținem adoptarea acestei opinii privitoare la COM 250, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Mă bucur că vedem o comunicare un pic mai fermă a Comisiei. Până acum, toate aceste comunicări pe migrație păreau destul de temătoare.

Dar, oricum, lucrurile trebuie duse un pic mai departe.

Noi nu putem accepta să devenim pur și simplu un spațiu, așa, de migrație necontrolată. Europa, înainte de toate, trebuie să-și protejeze propriii săi cetățeni, trebuie să-și protejeze propriile sale frontiere și să-și păstreze capacitatea de a funcționa.

Eu nu cred, de exemplu, că trebuie să ne obișnuim cu migrația. Noi avem de-a face cu o migrație în masă a unor populații din Orientul Mijlociu și Africa sud-sahariană, către Europa.

Este o chestiune de scară istorică, nu este doar un fenomen restrâns.

De aceea, este foarte important să facem și diferența între refugiat și migrant, și o serie de alte lucruri pe care noi trebuie să le stabilim clar prin documente.

Uniunea Europeană trebuie să se protejeze. România este datoare să se apere, atât la Marea Neagră, atât la Dunăre, cât și în Vest, în Banat - zone de tranzit ale acestor fluxuri migratorii.

Europa este în fața unei provocări uriașe.

Și nu trebuie să uităm un aspect. Europa astăzi se găsește în plin proces de islamizare. O bună parte dintre orașele mari, europene, sunt deja controlate, la nivelul periferiilor, de aceste grupuri de imigranți care provin din spațiul Orientului Mijlociu sau din spațiul sud-saharian. Autoritățile statelor suverane nu mai fac față. Gradul de infracționalitate a crescut foarte mult, în multe țări europene, odată cu acest flux migrator. Riscul terorist s-a triplat. Foarte multe capitale europene mari, altădată sigure, astăzi sunt țintă predilectă a rețelelor teroriste transfrontaliere.

Așadar, tema migrației trebuie să fie proiectată și pentru noi, românii. Și trebuie să luăm o serie de măsuri preventive care să nu permită ca România să devină un spațiu al nimănui și doar un simplu teritoriu, un fel de spațiu de carantină pentru fluxurile migratorii către Europa.

O Europă care își apără identitatea, care își apără forța sa, își apără civilizația trebuie să înfrunte bărbătește acest val migratoriu și să găsească soluții coerente, soluții legale și democratice, care să țină cont, în primul rând, de interesele propriilor săi cetățeni!

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Bichineț.

Domnul Corneliu Bichineț:

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va susține adoptarea acestui document de o importanță foarte mare pentru Europa și în aceeași măsură și pentru noi, românii.

Acum, se știe că, dintotdeauna, populațiile din zonele sărace au căutat un El Dorado, un teren al făgăduinței, unde să poată merge.

S-au schimbat multe în decursul istoriei și cred că Europa, care este ținta valurilor migratoare, ar trebui să se gândească, împreună cu partenerul nostru strategic, America, cum îi ținem pe loc pe cei care vor să plece, să-i ajutăm să se dezvolte acolo, să rămână în comunitățile, în țările, în zonele lor, să-și poată câștiga traiul acolo, iar migrarea să nu devină un fenomen de masă care atrage, odată cu dislocarea oamenilor, chestiuni legate de civilizație, de adaptare, de alienare, de terorism, în ultimă instanță. Și eu cred că România are datoria, dacă-și cunoaște interesul, să-și apere granițele, cultura, identitatea. Însă cu echilibru, pentru că și de aici, din nefericire, în ultimii 20 de ani au plecat spre vestul Europei, în primul rând, 3-4 milioane de oameni care nu-și mai puteau rezolva problemele cotidiene existențiale aici, în România.

Închei prin a spune că, în legătură cu documentul legat de mediu, am fost de acord și noi, cei de la Partidul Mișcarea Populară, și vom susține adoptarea acestui document privind migrația.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Dobrovie Adrian.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să apreciez contribuția României la această politică de migrație care, iată, se discută chiar în aceste zile, și anume reforma Regulamentelor Dublin. Este foarte important cum va arăta acest sistem comun de azil european.

România contribuie, în momentul de față, la ambele scheme, și la Schema de resettlment, și la Schema de relocare din Italia și Grecia.

O să vă dau și niște cifre exacte: România a relocat 728 de solicitanți de azil - 45 din Italia și 683 din Grecia -, până acum, și a participat și la acea Schemă de resettlement care presupune aducerea de refugiați sirieni din Turcia, din Iordania și din statele apropiate.

În anii următori România s-a angajat să preia 40 de sirieni din Turcia, în 2018, și 40 de sirieni din Iordania, 29 de sirieni din Turcia, în anul 2019.

România a demonstrat că are o abordare pozitivă constructivă în acest dosar, chiar dacă s-a opus cotelor obligatorii și a favorizat o soluție voluntară.

În continuare, România trebuie să-și respecte angajamentele. Evident ne interesează securizarea granițelor externe ale Uniunii Europene și România contribuie masiv în acest sens.

Avem cel mai mare număr de experți detașați la Frontex, unul din cel mai mare număr de experți dintre statele europene și, mai mult decât atât, este foarte important să subliniem că România deja contribuie la securizarea granițelor externe, deci merită să fie primită în spațiul Schengen.

Mai mult decât atât, evident, ne îngrijorează această tendință de schimbare a rutelor, această tendință ca o posibilă rută migratorie să se deschidă pe Marea Neagră și trebuie să luăm măsurile necesare pentru a preîntâmpina probleme pe această linie, dar trebuie să observăm că concluziile acestei comunicări ale comisiei sunt pozitive, că ele arată că Acordul UE-Turcia a funcționat, ele arată că toate acordurile de readmisie și de returnare încep să funcționeze cu statele terțe, cu partenerii, cu statele de la care pleacă originea acestei migrații, acestor fluxuri migratoare care au scăzut pe toate rutele.

Este îngrijorător puțin faptul că pe ruta vest și central-mediteraneană încep să crească iar aceste fluxuri. Este important să se pună în continuare accent pe salvarea vieților și este foarte important ca România să contribuie, așa cum a făcut-o și până acum, la aceste inițiative.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

USR va susține această comunicare și ne dorim ca această temă a migrației să fie un subiect prioritar pe agenda președinției României la Consiliul Uniunii Europene, pe care o vom exercita în anul 2019.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Am luat cuvântul să vă spun că suntem cel puțin doi membri ai Parlamentului - îl numesc pe Varujan Pambuccian și pe mine - care suntem descendenții unor refugiați.

Acum 100 de ani, bunicii noștri, supraviețuitori ai genocidului din 1915, s-au numărat printre zecile și zecile de mii de refugiați care au venit în Europa.

Pe vremea aceea, însă, Europa a găsit o soluție care astăzi nu mai poate fi folosită, din păcate.

Guvernul României a cerut armenilor din România să creeze o organizație care să certifice originea etnică, proveniența, motivul pentru care respectivii doresc azil politic în România și care se obliga, în același timp, să asigure, să garanteze pentru integrarea refugiaților în România. Iar Ministerul de Interne a dat o normă care a obligat toți refugiații din România să se prezinte o dată la doi ani în fața organelor Ministerului de Poliție, împreună cu doi cetățeni români care să garanteze că au un comportament corect și respectă legile țării. În acest fel, integrarea comunității armene în România a fost exemplară.

Noi discutăm despre refugiați, despre numărul refugiaților, dar nu discutăm absolut nimic despre felul în care aceștia se integrează, despre felul în care controlăm comportamentul lor ulterior.

De aceea, cred că discuția aceasta ar trebui continuată în mod serios și responsabil, preluând și câte ceva din lecțiile pe care le-am primit din secolul al XX-lea.

ALDE va susține acest document dar, repet, aveți în vedere faptul că trebuie, după aceea, să verificăm modul în care acești oameni se comportă, unde sunt, în ce comunități trăiesc și cum sunt loiali statului care i-a primit și cum se supun legilor țării în care trăiesc.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 23 septembrie 2018, 20:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro