Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/18-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 11-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,07.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi.

Vă rog să luați loc în bănci.

Avem și cartelele pregătite, pentru că va fi un vot procedural.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că până în acest moment și-au înregistrat prezența 181 de colegi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei; programul de lucru; lista rapoartelor depuse în perioada 6-11 iunie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, pentru comisiile permanente.

Potrivit art. 205 din Regulament și... programul de lucru - între orele 16,00-17,00 - Ora Guvernului, avem dezbateri politice, la solicitarea Grupului PMP, cu tema: "Problemele actuale din politica externă a României".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri domnul Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbatere: 5 minute - PMP, pentru prezentarea temei dezbaterii; 5 minute - pentru domnul ministru; încă 3 minute suplimentare - grupul care a solicitat; celelalte grupuri - câte 3 minute, fiecare, pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute; reprezentantul deputaților neafiliați - un minut; la final, 5 minute pentru domnul ministru.

 
Solicitarea Grupului parlamentar al PSD cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 46/2018).

Înainte de a începe dezbaterea, vă rog, domnul Suciu.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă solicit să supuneți votului, în baza prevederilor art. 69 alin. (1) și (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, prelungirea termenului de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile, a Pl-x 46/2018 (Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.) care are obiect de reglementare completarea statutului cadrelor militare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

 
 

115 voturi pentru, o abținere, doi colegi care nu optează. Aprobat.

Dacă mai sunt intervenții la începutul ședinței? Nu.

 
Dezbateri politice cu participarea domnului Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, la solicitarea Grupului parlamentar al PMP, cu tema Probleme actuale din politica externă a României.

Dau cuvântul domnului deputat Eugen Tomac.

Dumneavoastră sunteți ministru, domnule Meleșcanu, nu deputat.

Reprezentantul Grupului PMP, 5 minute, vă rog, prezentarea temei.

 

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Stimate domnule ministru de externe,

Vă mulțumim că sunteți prezent astăzi la "Ora Guvernului".

Aș începe prin a vă informa, domnule ministru - că așa se întâmplă în viața politică parlamentară - astăzi, deși ați fost convocat de Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, să știți că solicitarea de fapt a venit de la PSD.

PSD a vrut ca astăzi dumneavoastră să veniți în fața noastră, să dați niște explicații.

De bună seamă, subiectul cel mai interesant și unde se așteaptă răspunsuri clare din partea Guvernului este cel cu privire la decizia anunțată, a Guvernului, de a muta Ambasada României la Ierusalim.

Spun acest lucru pentru că, cu această propunere, de a iniția această dezbatere astăzi, a venit în Grupul PMP colegul Valeriu Steriu, care tranzitoriu a trecut prin PMP și s-a întors la matcă, în PSD. Acesta e adevărul și e bine uneori să-l spunem așa cum este.

Revenind la chestiunile de politică externă.

Domnule ministru, vrem să știm exact, care sunt elementele care stau la baza deciziei pe care a anunțat-o Guvernul, cu privire la mutarea Ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv, în Ierusalim? Este important pentru noi să știm.

Însă există și alte subiecte de politică externă care sunt de interes pentru cetățenii români și pentru Parlamentul României.

Am vrea să știm care sunt prioritățile României în cadrul președinției Uniunii Europene pe care România o va deține anul viitor?

Este important să știm care este abordarea Guvernului în ceea ce privește președinția Uniunii cu privire la perspectivele pe care Guvernul le vede în ceea ce privește apropierea Republicii Moldova de Europa?

De asemenea, nu am mai văzut nimic din partea Ministerului de Externe cu privire la situația învățământului cu predare în limba română, din Ucraina.

Cunoaștem foarte bine că în statul vecin legea cu privire la limba folosită în școlile cu predare în limba română este în continuare împărțită în două, între cei care studiază în limba română și limba moldovenească. Vrem să știm clar, ce măsuri a luat Guvernul României în această direcție?

De asemenea, domnule ministru, vrem să știm care este agenda Guvernului cu privire la aderarea României la spațiul Schengen?

Observăm că a dispărut de pe agenda Guvernului acest subiect care este în continuare de actualitate pentru români și pentru România.

Vrem să știm, domnule ministru, pentru că în condiții extrem de grele, în martie 2012, România, condiționând statul sârb, a reușit să semneze un acord privind protecția minorităților naționale. Un acord prin care ceream ca minoritatea românească de pe Valea Timocului să fie recunoscută drept minoritate națională. Deși s-a semnat acest protocol, nu știm dacă el este implementat. Și am vrea să știm punctul de vedere al Ministerului de Externe.

Și sigur că ne interesează, și am observat că Guvernul din care faceți parte tot insistă pe o apropiere firească, și eu sunt convins că ea este necesară, dintre România și Statele Unite.

Am vrea să ne prezentați care este stadiul negocierilor cu Administrația Statelor Unite, cu privire la regimul de vize. Pentru că suntem printre puținele națiuni din Uniunea Europeană care încă au nevoie de vize de intrare în Statele Unite.

Acestea sunt câteva dintre elementele care sunt de interes pentru noi și sunt convins că sunt de interes și pentru celelalte grupuri parlamentare.

În speranța că vom primi răspunsuri punctuale și la obiect, vă rog, domnule ministru, să ne explicați care este stadiul actual al priorităților pe politică externă, cu accent pe temele pe care le-am prezentat mai devreme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, domnul ministru.

 
 

Domnul Teodor-Viorel Meleșcanu (ministrul afacerilor externe):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi este foarte greu să vorbesc în 5 minute despre toate problemele pe care deja domnul Tomac le-a menționat.

V-aș propune să îmi dați voie poate să le clarific în partea a doua a intervenției mele, după ce îmi pun întrebări și alți colegi.

Este incorect să răspund numai la întrebările dumneavoastră, pentru că le-ați pus primul, și să ignor întrebările altor colegi.

Deci voi încerca să vă spun câteva cuvinte. După aceea, să răspund la orice întrebări doriți dumneavoastră.

Sigur, suntem într-o etapă în care, la nivel internațional, la nivel european și regional, suntem confruntați cu o situație probabil fără precedent. Parcurgem, în același timp, o succesiune de aniversări, de angajări sau de pregătiri pentru a ne angaja în mandate de responsabilitate în plan extern, din partea noastră, a tuturor, a Guvernului, a societății, a fiecărui cetățean și nu mai puțin, într-un mod deosebit, a Parlamentului, dedicație și bună cumpănire a obligațiilor ce ne revin. Toate acestea figurează în Programul de guvernare pe care îl cunoașteți.

România este în același timp un membru al unei comunități regionale și internaționale cu deschidere dovedită spre buna vecinătate constructivă și spre multilateralism eficient, în plan regional și mondial.

Mandatul ne este cu atât mai propice, avem un moment foarte bun, ne pregătim să preluăm președinția Uniunii Europene și vom avea posibilitatea să ne îndreptăm eforturile spre cetățeni, spre generațiile care ne urmează.

România poate astăzi este unul dintre cele mai interesate state în proiectarea ideii valorilor europene, care se desenează și în Strategia Globală a Uniunii Europene.

Summit-ul NATO care se apropie, președinția noastră, a Consiliului Uniunii Europene, sunt momente de referință pentru activitatea neobosită a diplomației noastre, care va da roade, despre care sperăm să mai discutăm și în viitor.

Premisa noastră fundamentală, obiectivul pe care ni-l fixăm este asigurarea securității, a conservării premiselor de siguranță și prosperitate pentru cetățeni, al rezilienței statelor și societăților europene și partenere din vecinătate și dincolo de aceasta.

Acest obiectiv se citește cel mai bine atunci când este vorba despre relația noastră specială cu Republica Moldova.

În același timp, ne preocupă perspectiva strategică integrată în ceea ce privește proximitățile geografice, Balcani, Marea Neagră, Parteneriatul Estic.

Mai departe, pe lângă aceste chestiuni esențiale, care țin de statutul nostru de țară membră a Uniunii Europene, de participarea noastră la NATO, avem în vedere și capacitatea pe care o putem dezvolta pentru a exploata arii extinse în alte zone decât cea euroatlantică, pornind de la matricea noastră, care este profund europeană.

Aștept cu interes schimbul de evaluări cu dumneavoastră, pe toate aceste probleme.

Un singur cuvânt despre un an special, înainte de final. Vreau să vă spun că ne-am asumat, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, marcarea marelui Centenar, ca prioritate pentru diplomația publică, încă din 2014. Derulăm un program multianual a cărui intensitate în 2018 este excepțională.

Prin însăși menirea noastră, spunem lumii, prin intermediul celor 170 de misiuni diplomatice, ce înseamnă ultimii 100 de ani pentru România și arătăm cine am devenit.

Deși poate mai puțin vizibilă acasă, vă rog să nu uitați de această componentă importantă a activității noastre. Și vă invit ca în deplasările externe pe care le aveți, să vă alăturați misiunilor României, pentru a vedea în câte feluri, diverse, creative, unele de-a dreptul impresionante, promovăm Centenarul nostru în lume.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule Tomac, dacă mai aveți, o intervenție suplimentară la... discurs.

 
 

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Cu tot respectul, am înșiruit o serie de probleme care sunt în atenția tuturor parlamentarilor, cu privire la chestiuni de interes major, de politică externă a României.

Vreau și vă rog să ne răspundeți măcar la două întrebări.

Prima: care sunt elementele care au stat la baza deciziei pe care ați luat-o cu privire la mutarea Ambasadei din Israel?

Și a doua întrebare este: dacă printre prioritățile României, în cadrul președinției Consiliului Uniunii Europene, se află sau nu Republica Moldova? (Aplauze.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentanților grupurilor.

Începem cu PNL.

Domnul deputat Ben-Oni Ardelean.

Cu domnul Stroe?

Aveți 5 minute împreună, să știți.

 
 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Excelența Voastră, domnule Meleșcanu,

Mă adresez dumneavoastră în acest fel pentru că sunteți diplomat de carieră, în timp ce funcțiile cu susținere politică, știți foarte bine, din vasta dumneavoastră experiență, sunt, bineînțeles, efemere.

Știți la fel de bine ca foarte mulți dintre noi, parlamentarii, că politica externă a României nu trebuie să fie una subiectivă, care să servească interesele naționale mai degrabă decât interesele de grup sau interesele, mai grav, ale unor lideri politici care vor să câștige simpatie folosind în interes personal lucruri de care n-ar trebui să se atingă.

Dumneavoastră sunteți, bineînțeles, și om politic, dar sunteți și diplomat de carieră. Înțelegeți foarte, foarte bine situația extrem de dificilă în care a fost aruncată țara noastră, în contextul ultimelor decizii, abrupte, imprevizibile și netransparente, legate de anumite poziționări ale României în plan extern.

Domnule Meleșcanu, ar trebui, dumneavoastră, ca ministru de externe, să opriți folosirea politicii externe ca mijloc de joc mărunt și interes politic de moment.

Spun asta pentru că dumneavoastră ar trebui să nu permiteți ca politica externă să fie făcută de oameni care, din păcate, nu înțeleg nimic sau înțeleg prea puțin din seriozitatea și rigoarea unor angajamente naționale în plan extern, cum, din păcate, actuala guvernare o face în acest moment.

Nu localizarea geografică a unor ambasade este miza reală a politicii externe în acest moment, ci credibilitatea noastră, credibilitatea acestei țări, în fața partenerilor externi.

Când vine vorba de politica externă, o țară impredictibilă este o țară cu foarte, foarte puțini prieteni.

Și observăm în ultima perioadă, cum actuala guvernare, din păcate, își dorește să introducă, și în politica externă, dar și în comunicarea noastră națională, o foarte înșelătoare antiteză între două construcții în care suntem angajați și în care ar trebui să ne menținem fermi; o antiteză între construcția transatlantică și cea europeană.

Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii și apartenența noastră la Uniunea Europeană nu pot fi puse niciodată în opoziție. Ambele sunt la fel de importante. Și este o chestiune de interes național, vital, ca între aceste două construcții să nu existe diferențe de abordare.

Poziția noastră în orice negociere este mult mai puternică atunci când suntem parte a familiei Uniunii Europene și a Parteneriatului Strategic cu SUA.

Inclusiv interesele aliaților noștri sunt mult mai bine apărate dacă România menține această poziție de echilibru, așa cum facem, de exemplu, prin diplomații noștri prezenți încă în Siria.

România trebuie să fie mereu parte a soluției și niciodată sau de cele mai puține ori parte a unor probleme.

Trebuie să ne implicăm în grupurile de lucru, în centrele de studiu, în instituțiile europene și transatlantice care se ocupă cu combaterea adevăratelor amenințări la adresa țării noastre.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, două secunde vă întrerup. Și vi le dau după aceea.

 
 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Da, vă ascult.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Citiți mai rar, că oricum s-a terminat timpul PNL-ului.

 
 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Am înțeles.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și mai e și domnul Ardelean.

 
 

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Bun. Am să încerc să concluzionez.

Politica externă nu se face cu memorandumuri secrete sau cu chestiuni pregătite în afara ministerului sau prezentate public prin intermediul presei.

Politica externă adevărată nu se face fără consultarea Președintelui.

Politica externă adevărată înseamnă preocupare constantă pentru soarta românilor de peste hotare, pentru cei care își văd amenințată identitatea culturală.

Politica externă serioasă înseamnă pregătirea minuțioasă a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Bineînțeles, prin realizarea unui consens politic național asupra unor priorități definitorii ale politicii externe.

Evident că... contextul internațional este unul fierbinte, în condițiile în care, vedem bine, China și Rusia sunt din ce în ce mai agresive pe plan extern, iar democrațiile dezvoltate au oarecare dificultăți și tensiuni. S-a văzut acum, recent, chiar la Summit-ul G7. România ar fi putut să-și demonstreze tradiția de mediator în plan extern. Din păcate, nu mai jucăm de mult acest rol în plan extern și vocea României în acest moment este absentă, exact atunci când ar fi foarte, foarte mare nevoie de ea și într-un moment în care ne-am fi putut afirma și noi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ardelean. Mai aveți două secunde, acelea pe care le-am oprit eu din...

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Apreciez foarte mult pentru cele două secunde.

Am atunci o singură întrebare pentru Excelența Sa, domnul ministru.

Dacă aveți ceva program de educare în cadrul ministerului? Pentru a elucida o simplă întrebare, și anume, cum anume UE și NATO au finanțat statul paralel?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

USR, domnul Dobrovie, 3 minute.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În mod excepțional, astăzi nu mă voi adresa domnului Meleșcanu, ci mă voi adresa domnului Liviu Dragnea.

De ce mă voi adresa domnului Liviu Dragnea? Foarte simplu. Foarte simplu, pentru că domnul Liviu Dragnea a realizat o performanță extraordinară în materie de politică externă. A reușit să privatizeze politica externă. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog frumos să faceți liniște.

Deci a reușit să... efectiv să decredibilizeze politica externă a României. De unde ani de zile România a fost un mediator, a fost un mediator între partea israeliană și cea palestiniană, a susținut soluția celor două state. Mai mult decât atât, a fost un honest broker credibil. Acum România își pierde această credibilitate. De ce? Pentru că țara noastră a fost plasată de una dintre părțile conflictului.

Singura calitate majoră a politicii externe românești, și anume predictibilitatea, a fost eliminată. De ce a fost eliminată? Pentru că acum politica externă se face pe persoană fizică, pentru interesele unui condamnat penal care încearcă să cumpere favorurile... (Vociferări.) ... încearcă să cumpere favorurile președintelui SUA...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... Donald Trump...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule...

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... și ale Israelului...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... prin...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... suntem la ora ministrului, cu domnul Meleșcanu.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să rămâneți la...

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Revenind...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... subiect. (Vociferări. Rumoare.)

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Revenind... (Vociferări. Rumoare.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci... revenind.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vreau să-i pun o întrebare domnului Meleșcanu. (Vociferări. Rumoare.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

Domnule Drulă, "Lasă-l să vorbească" spuneți la dumneavoastră acasă, da?

"Lasă-l să vorbească" și gesturile acestea faceți-le acasă la dumneavoastră și în stradă.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Revenind la... revenind la politica externă.

Domnule Meleșcanu, aș vrea să știu dacă în acest an Centenar, în care avem nevoie de o apropiere de Republica Moldova, și în anul în care riscăm practic să pierdem Republica Moldova în doar 5 luni, la alegerile parlamentare la termen, din cauza susținerii unui sistem corupt, oligarhic, România ia în calcul să-și schimbe abordarea față de Republica Moldova și să susțină cu adevărat forțele proeuropene și antioligarhice de la Chișinău.

Se va schimba această abordare a României?

De ce vă întreb asta, domnule Meleșcanu? Pentru că, în momentul de față, România finanțează portaluri mass-media care fac propagandă oligarhică, pe banii contribuabililor români, în Republica Moldova.

Mai mult decât atât, ceea ce este foarte grav este că finanțăm în continuare un sistem oligarhic respins de cetățenii Republicii Moldova, deși acest sistem oligarhic este total nepopular, și nu condiționăm această asistență financiară, nu o condiționăm de implementarea reformelor. Este un lucru foarte grav.

Și vreau să știu în ce măsură România își va schimba abordarea, măcar în acest an Centenar și măcar acum, când riscăm ca acest viitor al Republicii Moldova să nu mai fie cel pe care ni-l dorim, și anume, apropierea de Uniunea Europeană și de România.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că noi, USR, suntem clar pentru o poziționare a României alături de nucleul dur al Uniunii Europene și nu ne dorim orientările politice pe care le vrea PSD-ALDE. Și anume, această tentativă de a investi 4 milioane de euro într-o bancă dubioasă, cu sediul la Moscova, toate aceste lucruri, faptul că... (Vociferări.) faptul că domnul premier Grindeanu era mustrat de...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... era mustrat de domnul Dragnea, pentru că n-a întărit relația cu Rusia, toate aceste lucruri sunt revelatoare pentru modul în care vedeți orientările strategice ale României.

Nu este de admis așa ceva.

Noi ne pronunțăm clar pentru rămânerea alături de nucleul dur.

Și este absolut... este absolut inimaginabil...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... că se poate uza de faptul că... (Vociferări.) ... se poate uza de faptul că pentru ca un om să scape de justiție reușiți să transformați politica externă într-o...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... chestiune personală, într-o prelungire a derapajelor interne. (Vociferări.) Este un lucru foarte grav și acest lucru trebuie să se oprească. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Domnul Gerea.

Domnul Gerea, Grupul ALDE? Nu e în sală.

Domnul Marius Pașcan, Grupul PMP.

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor.

Domnule ministru de externe,

Am observat în ultima perioadă că Ministerul de Externe s-a făcut remarcat exclusiv ca un bun încasator. Încasează frecvent și consecvent agresiuni din partea unor reprezentanți ai Guvernului Ungariei.

Am văzut cu toții ce s-a întâmplat cu însemnele României de la Ambasada Ungariei din Budapesta. O reacție tardivă, mult prea întârziată și fără niciun rost, prin tardivitate, efectiv.

Mai apoi, vedem declarații belicoase aproape constant.

Recent, vicepremierul Ungariei a desființat Alba Iulia, a desființat Unirea românilor, a considerat că acea Adunare de la Alba Iulia a fost nelegitimă juridic. Ba, mai mult, face vorbire în declarații publice despre desprinderea Munteniei din Moldova.

Și nu vedem niciun fel de reacție din partea Ministerului de Externe.

Mai mult decât atât, domnule Teodor Meleșcanu, v-am sesizat, v-am adresat o interpelare, arătându-vă că un comisar european, emisar, eminență cenușie a Budapestei, s-a apucat să vă certe și pe dumneavoastră, și pe noi toți, și Ministerul Educației, în sensul că impunea ce să facă România în situația Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureș și în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.

Mi-ați răspuns, așa cum este corect și în temeiul normativelor europene în vigoare, că nu avea căderea domnul Navracsics Tibor să facă aprecieri sau să ne dea lecții în ce privește aceste drepturi ale minorităților din România, și de organizare a învățământului, care sunt chestiuni ce țin exclusiv de competența internă a statelor membre.

Chiar săptămâna trecută, după acest răspuns corect pe care mi l-ați trimis, domnul comisar european a venit la Târgu Mureș și a pretextat o prezență legată de o manifestare pe teme de patrimoniu cultural. Iar a doua zi chiar, după discuții de culise și negocieri, am aflat că pe o listă suplimentară, Guvernul României a promovat o ordonanță de urgență prin care dă posibilitatea înființării Liceului Teologic Romano-Catolic la Târgu Mureș, în deplin dispreț față de ce a constatat Curtea Constituțională a României ca fiind un act absolut neconstituțional, s-a găsit această formulă negociată prin acest comisar european.

Sigur, acest lucru nu l-a spus în public, dar chiar a doua zi după vizita sa, s-a petrecut acest lucru.

Eu vă întreb, domnule ministru de externe, România își conduce de la București politica externă sau ne-o conduce Budapesta? Vă întreb ca să știu. Pentru că văd absolut reacții timorate, palide, tardive, față de aceste agresiuni permanente de care avem parte noi, cei din centrul țării.

Și atunci, eu cred că este o dovadă de demnitate, de bărbăție și de onoare, fiindcă n-avem a ne pleca și a ne rușina în fața nimănui, cu atât mai mult într-un an Centenar, să arătăm românilor că îi apărăm într-un mod redutabil, conform normativelor interne și reglementărilor Uniunii Europene, că nu ne este nici frică, nici rușine, chiar dacă UDMR susține actuala Guvernare, care are probabil coșmaruri dacă se va întâmpla să n-o mai susțină UDMR.

Dar în fața românilor noi trebuie să dăm dovadă de demnitate și onoare, să-i reprezentăm cu cinste.

Nu uitați că în afara României dumneavoastră sunteți Guvernul României, oriunde în această lume.

Și atunci să nu-i mai umilim, domnule ministru!

Eu cred că această pasivitate și areactivitate nu fac bine nimănui.

Și s-ar cuveni puțin să dinamizați activitatea acestui minister și chiar să-i reprezentați pe români, și pe cei din interior, și pe cei din exterior, și să o faceți la modul onorabil.

Altminteri, când vom încasa în mod nejustificat și nedrept, continuu, aceste agresiuni la care nu ripostăm, ele vor continua la nesfârșit.

Pentru că unii așa înțeleg să ne respecte, doar blamându-ne, doar certându-ne, doar arătându-ne obrazul și trimițându-ne la o istorie originală.

Fiindcă ați văzut că se predă astăzi în Transilvania...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... o istorie în care românii sunt păstori venetici veniți de prin Macedonia, de prin Albania, și au ajuns și ei aici întâmplător, într-un spațiu roeslerian, vid. Este absolut inacceptabil!

De aceea, fac apel la conștiința dumneavoastră, sunteți în apogeu de carieră diplomatică. Sigur, putem fi diplomați, dar cu măsură, și arătând cu onoare și demnitate că suntem bărbați, atunci când trebuie să fim!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Grupul minorităților, înțeleg că nu aveți...

Doamna deputat Mirela Furtună, PSD.

 
 

Doamna Mirela Furtună:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimate doamne și stimați domni,

Pe durata mandatului actualului Guvern, Ministerul Afacerilor Externe s-a concentrat pe îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare, punând accentul, în primul rând, pe interesele de securitate ale României, în al doilea rând, pe consolidarea profilului european, în al treilea rând, pe intensificarea diplomației economice, pentru a contribui la perspectivele creșterii economice din România.

Ministerul Afacerilor Externe a acționat constant, cu rezultate, pentru o contribuție sporită a României la consolidarea Uniunii Europene.

Ministerul Afacerilor Externe a cultivat un dialog constant cu reprezentanți ai instituțiilor europene și ai statelor membre ale Uniunii, la toate nivelurile, precum și cu reprezentanții societății civile din România.

În lumina tuturor acestor realități, din postura de deputat al PSD în Parlamentul României, având în vedere că președinția Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru România o oportunitate deosebită, îmi exprim convingerea că în jurul acestui proiect ar trebui să avem un consens național.

Trebuie să respectăm ideea asumată de absolut toată lumea în Uniunea Europeană că președinția Consiliului Uniunii Europene nu trebuie politizată. Președinția Uniunii Europene este a fiecărui român, este a României. Trebuie să depășim nivelul meschin al intereselor personale sau de partid, pentru a pune pe primul loc interesul țării noastre.

Stimați colegi,

Ministerul Afacerilor Externe s-a aflat în dialog constant cu membrii Parlamentului, pe teme de politică externă, și a sprijinit dimensiunea parlamentară a diplomației. O dovadă în acest sens sunt evenimentele la cel mai înalt nivel parlamentar din ultimele luni.

Un subiect pe agenda Ministerului Afacerilor Externe este susținerea eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Contacte bilaterale la toate nivelurile sunt sprijinite prin activitatea ministerului și cea a Ambasadei României la Chișinău.

Au fost efectuate numeroase vizite de către oficialii români în Republica Moldova, din care amintesc doar vizita prim-ministrului României, doamna Viorica Dăncilă, la Chișinău, în luna februarie anul curent.

De asemenea, au fost primite vizite ale oficialilor Republicii Moldova la București.

Concomitent, Ministerul Afacerilor Externe a pledat constant pentru cauza Republicii Moldova și a obținut rezultate.

În aprilie a avut loc o nouă reuniune a Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, coprezidată de România și Franța, reuniune ce reprezintă reușită diplomatică, având în vedere numeroasele crize și spații de tensiune din vecinătatea Uniunii Europene.

În plus, România sprijină proiectele care contează pentru cetățenii Republicii Moldova, proiecte în energie, transporturi și infrastructură, proiecte cu impact social, precum extinderea SMURD pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Concomitent, Ministerul Afacerilor Externe a asigurat dezvoltarea, aprofundarea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA.

Totodată, România și-a îmbunătățit contactele bilaterale. Faptele vorbesc uneori de la sine, dincolo de elocvența unui discurs.

În luna mai, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a condus prima ședință de Guvern comună România-Polonia din istoria parteneriatului strategic bilateral.

În luna aprilie, premierii României, Bulgariei, Serbiei și Greciei au avut o întâlnire la fel de fructuoasă; agenda densă de contacte externe ale prim-ministrului României în Vatican, Israel, Portugalia, vizita recentă a premierului croat la București.

Parlamentul trebuie să lucreze cu Guvernul, în mod particular cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru a servi intereselor naționale.

Stimați domni,

Stimate doamne,

Discuțiile exagerate care au loc la noi, în spațiul public, despre posibila mutare a Ambasadei României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, nu ne fac niciunuia bine. Guvernul a aprobat ca Ministerul Afacerilor Externe să efectueze o analiză pe această temă. Va fi o analiză din punct de vedere al intereselor României, o evaluare a avantajelor și dezavantajelor.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, concluzionați!

 
 

Doamna Mirela Furtună:

După ce va fi finalizată, analiza va fi prezentată decidenților politici și va fi luată o decizie.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Afacerilor Externe asigură o substanță sporită activităților externe ale țării noastre, iar domnul ministru Teodor Meleșcanu și Guvernul Dăncilă merită aprecierile noastre pentru o astfel de abordare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Domnul Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

În primul rând, îmi cer scuze, în numele colegului meu Andrei Gerea, dar motive mai presus de voința sa l-au împiedicat să vină aici, la momentul în care dumneavoastră l-ați apelat.

Aș vrea să spun trei lucruri în cele trei minute pe care le am la dispoziție.

În primul rând, aș vrea să fie limpede, cel puțin din perspectiva ALDE, că noi nu dorim să schimbăm constelația politicii externe românești. Nu s-a pus nicio clipă problema ca România să nu-și continue asumarea clară, de țară membră a Uniunii Europene.

Precum ați observat, România a fost printre țările care au asumat clar respectarea îndatoririlor ce ne revin, ca țară membră a NATO.

În ce privește parteneriatele strategice, am confirmat continuarea lor și prioritatea pe care o dăm în politica externă parteneriatelor strategice, astfel încât orice discuție care sugerează că România dorește să-și schimbe vectorii politicii externe nu corespunde adevărului.

A doua idee.

Stimați colegi,

Atunci când România exprimă un punct de vedere, care nu este împărtășit neapărat de toți partenerii noștri, nu înseamnă că suntem într-o stare de crispare diplomatică sau împotriva colegilor noștri din Uniunea Europeană. Noi ne-am obișnuit prea mult ca România să nu fie o voce, ci să fie un ecou al voinței altor state. Prea mult ne-am obișnuit ca România, în loc să privească înainte, să privească înapoi, să vadă ce spun ceilalți, să se gândească că nu trebuie să-i supere pe alții.

Ar trebui să ieșim din această captivitate a monitorizărilor de tot felul, în care istoria României merge de la capitulațiile turcești și până astăzi.

Faptul că România a avut o poziție distinctă, atunci când Uniunea Europeană a dorit să aibă o poziție comună, în legătură cu chestiunea ambasadelor din Israel, nu înseamnă în niciun chip altceva decât că noi dorim să avem propria personalitate, așa cum s-a întâmplat și în Primul Război Mondial, așa cum s-a întâmplat și în perioada interbelică, așa cum s-a întâmplat uneori și în istoria recentă.

Nicolae Titulescu a fost un ministru de externe important, pentru că el a pus România în centrul politicii externe, a avut o voce și nu a fost ecoul voinței altora.

Și al treilea lucru pe care vreau să-l spun.

Atunci când vorbim de politica externă, trebuie să refacem în mod simbolic Consiliul de Coroană, pe care România l-a avut multă vreme.

În Consiliul de Coroană erau reprezentanți liderii politici ai momentului, liderii politici pe care România îi avea, foști prim-miniștri, lideri de partide, ei decideau în politica externă, fără să transforme politica externă într-o răfuială proprie.

Ce am făcut noi astăzi? În loc să vorbim de politica externă, am vorbit de relațiile dintre români și unguri, în România, de parcă ar trebui să avem o dimensiune etnică a politicii externe: armenii să facă o politică externă, ungurii o politică externă, evreii o politică externă, românii etnici o politică externă! (Vociferări.)

Când vorbim de politica externă, nu suntem nici români, nici unguri, nici evrei, nici germani. Suntem cetățeni români și avem o singură politică externă!

Când vorbim de politica externă nu ne răfuim nici cu Liviu Dragnea, nici cu Guvernul, nici cu doamna Dăncilă! Politica externă este rezultatul unei voințe naționale, ea nu se face înlăuntrul unui singur mandat, este o proiecție pe termen lung, este un destin la care ne înhămăm cu toții.

Până când n-o să învățăm asta, România va fi privită ca o țară care nu are propria voință și care trebuie să cânte pe partiturile pe care le scriu alții.

Vreți o partitură proprie, ea se face în cor, cu solemnitatea corurilor antice din tragediile grecești.

De aceea, în politica externă trebuie să uităm răfuielile pe care nu reușim să le descâlcim la noi acasă și să avem un reper comun; care este interesul național, demnitatea națională și poziția noastră de țară care se dezbară de toate complexele pe care le-am moștenit în istorie și care dorește să fie o țară egală cu celelalte, care să aibă dreptul care i se cuvine între țările lumii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții din partea grupurilor.

Vă rog, domnule ministru, cinci minute. Lămuriți problema!

 
 

Domnul Teodor-Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult tuturor celor care mi-ați pus întrebări sau ați făcut comentarii și vă asigur că voi încerca să vă dau răspunsuri cât mai clare.

Înainte, însă, de a trece la aceste răspunsuri, vreau să îi mulțumesc domnului Varujan Vosganian pentru modul strălucit în care a reușit să sintetizeze în trei minute care sunt rădăcinile esențiale ale politicii externe românești.

Vă mulțumesc, domnule Vosganian, vă felicit și poate mai scrieți, în afară de literatură, și lucrări de politică!

În legătură cu întrebarea domnului Tomac, pe care a pus-o de două ori, vreau să vă spun foarte clar: nu s-a luat nicio decizie privind mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. A fost o decizie a Guvernului de a se efectua o analiză, pe baza căreia decidenții politici să poată să adopte o poziție comună; este lucrul pe care ni-l dorim cu toții.

În ceea ce privește materialul respectiv, nu este secret, este confidențial și dorința noastră a fost să nu deschidem un dialog care, din păcate, s-a deschis pe această temă și care nu face bine nimănui.

În al doilea rând, în legătură cu prioritatea pe care o avem pentru președinția Consiliului Uniunii Europene.

Da, există una dintre priorități, se referă la consistența politicii Uniunii Europene în ceea ce privește parteneriatul estic și, în mod evident, este una din prioritățile noastre, atunci când vorbim despre Parteneriatul de est, Republica Moldova.

Nu am timp să vă înșir măcar câte eforturi s-au făcut, ce întâlniri și de ce sprijin s-a bucurat întotdeauna Republica Moldova din partea noastră.

În legătură cu întrebarea domnului Stroe, deciziile sunt transparente, iar poziția noastră rămâne în continuare o poziție de echilibru. Nu s-a schimbat nimic, România este în favoarea unei soluții politice la criza din Orientul apropiat, milităm în direcția creării a două state care să trăiască în pace și securitate - Israelul și cu Palestina - și, de asemenea, considerăm că este nevoie de negocieri directe, mai ales pentru soluționarea statutului juridic al Ierusalimului.

În legătură cu întrebarea privitoare la finanțarea de către U.E. și NATO, nu cunosc, nu am date despre această problemă, așa că nu vă pot răspunde.

În legătură cu finanțarea Republicii Moldova.

Vreau să vă spun că România nu finanțează nici oameni politici, nici organizații de partid sau alt tip de organizații.

Sprijinul nostru pentru Republica Moldova este îndreptat spre instituții și spre sprijinirea eforturilor pentru reformele din Moldova.

Faptul că nu avem condiționări, nu este adevărat, întotdeauna am făcut acest lucru.

În legătură cu relația cu Rusia.

Din păcate, relațiile noastre sunt la un nivel extrem de scăzut, din cauza evenimentelor care s-au petrecut în această zonă. Deci a spune că înțelegem, că avem în vedere nu știu ce inițiative, vă afirm că este greșit și, mai mult, vă asigur că, dacă va exista o întâlnire între președintele Trump și președintele Putin, așa cum se anunță pe surse, cred că vom avea o situație poate mai clară în legătură cu poziția noastră, care rămâne aceeași - descurajare și apărare - și, în același timp, dialog în relațiile cu Federația Rusă.

Relațiile cu Ungaria, domnule Pașcan.

Domnule Pașcan,

Eu, ca ministru de externe, nu am ca obiectiv să creez războaie și bătălii cu nimeni, cu atât mai puțin cu țările vecine. Preocuparea mea este cum să dezvoltăm relațiile pe care le avem cu țările vecine, și acestui subiect m-am consacrat de la bun început. Nu cred că trebuie eu să răspund la orice luare de poziție a unui reprezentant, mai mult sau mai puțin important, al unei țări. Până la urmă fiecare are dreptul la opinie. Opinia noastră este, însă, că, în prioritățile pe care le avem, dorim să dezvoltăm relațiile cu toate țările vecine, inclusiv cu Ungaria. Pentru știrea dumneavoastră, aceste relații au progresat în timpul din urmă și sperăm din plin ca ele să urmeze același drum bun.

În legătură cu..., hai să spunem, critica pe care ne-ați făcut-o în legătură cu faptul că nu-i reprezentăm pe români. Noi reprezentăm cetățenii României, domnule Pașcan! Deci pentru toți, indiferent, cum spunea și domnul Vosganian, indiferent de etnie sau de religie, interesele lor sunt promovate pe plan internațional.

În legătură cu...

S-a terminat timpul?

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule ministru,

Este o adevărată plăcere să vă ascultăm! (Râsete.)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

În legătură cu celelalte întrebări, pe care mi le-ați pus, vreau să vă asigur că obiectivul nostru fundamental este de a păstra linia tradițională a politicii externe a României și de a face tot ce ne stă în putință pentru ca, să spunem, diferențele de opinie care există pe plan intern în politica internă să nu se reflecte în politica noastră externă.

Doresc din tot sufletul, și vă asigur că fac tot ce-mi stă în putință, ca în materie de politică externă să vorbim cu aceleași cuvinte sau pe aceeași voce și sunt convins că dumneavoastră, ca parlamentari care reprezentați toate tendințele politice din România, puteți să contribuiți într-un mod esențial la crearea acestei linii politice a României, care rămâne consecventă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Încheiem aici ședința.

Să aveți o zi frumoasă!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 16,58.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 noiembrie 2018, 11:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro