Răzvan-Ilie Rotaru
Răzvan-Ilie Rotaru
Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/28-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 20-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.46 Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată "Motivarea Curții Constituționale a României respinge toate manipulările propagandei opoziției";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Motivarea Curții Constituționale a României respinge toate manipulările propagandei opoziției"

Niciuna dintre manipulările din ultimele zile nu a fost "iertată" de motivarea deciziei Curții Constituționale privind revocarea Procurorului-șef al DNA.

Manipularea 1. Președintele este scos din procedura de revocare. El va trebui să semneze ca primarul.

Președintele României nu își asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică în sensul legalității desfășurării procedurii care se finalizează cu decretul de numire.

În cazul revocării, ministrul justiției are o marjă de apreciere minimă, din moment ce limitările impuse de lege sunt extrem de stricte și, în aceste condiții, președintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condițiile legii, caz în care procedura încetează.

Manipularea 2. Este afectată independența magistraților.

Motivarea CCR - Curtea constată că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esența lor.

Procurorii nu pot invoca o poziție de independență, asemenea judecătorilor, cu privire la care art. 124 alin. (3) prevede expres că "judecătorii sunt independenți și se supun numai legii", din moment ce activitatea acestora se desfășoară sub control ierarhic și sub autoritatea ministrului justiției. În acest sens, Comisia de la Veneția a subliniat că politica judiciară - penală sau civilă - a unui stat este determinată, într-un context democratic, de Guvern, emanație a majorității parlamentare.

Manipularea 3. Este afectată independența procurorilor și lupta anticorupție.

Motivarea CCR - Controlul ministrului justiției constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmării penale și soluțiile penale.

Noțiunea de autoritate are o semnificație foarte puternică, ea fiind definită ca fiind puterea de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituțional dat, acesta se referă la o puterea de decizie în privința gestionării carierei procurorilor și a modului de realizare a politicii penale generale a statului.

Activitatea judiciară pe care un procuror o desfășoară concret, într-o anumită cauză penală, nu are legătură cu autoritatea ministrului justiției, acestea fiind două probleme distincte.

Prin urmare, Curtea subliniază că actele procurorului în situații individuale/concrete ale activității sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justiției, ci procurorului ierarhic superior sau instanței judecătorești competente, după caz, tocmai pentru că autoritatea ministrului nu vizează și se delimitează de această ipoteză.

Manipularea 4. Doar în România se întâmplă astfel de lucruri groaznice.

Motivarea CCR - O situație similară se regăsește și în Franța, unde magistrații din cadrul parchetului sunt plasați sub îndrumarea și controlul șefilor ierarhici și sub autoritatea ministrului justiției.

În Germania, ministrul federal de justiție deține dreptul de a-l superviza și a-l îndruma pe procurorul general federal, dar și pe procurorii federali, iar membrii Parchetului trebuie să se conformeze îndrumărilor oficiale.

Manipularea 5. Curtea Constituțională adaugă noi prevederi Constituției.

Motivarea CCR - Constituția a fost revizuită o singură dată, însă în textul analizat, cel referitor la funcționarea procurorilor sub autoritatea ministrului justiției, CCR trebuie să identifice voința constituantului originar, împreună cu motivațiile care au stat la baza acesteia, apelând, astfel, la metoda istorică de interpretare.

În sensul celor prezentate, este de observat că, în proiectul de Constituție, statutul procurorilor era reglementat după cum urmează: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiției". Comisia de redactare a proiectului Constituției României a admis un amendament la acest text și a eliminat termenul "administrativ", cu următoarea motivare: "Pentru a se asigura răspunderea ministrului justiției cu privire la întreaga activitate a Ministerului Public, este necesar ca autoritatea sa să nu fie limitată la aspectul pur administrativ. Altminteri, reducându-se această autoritate exclusiv la aspectele sale administrative, implicit se micșorează răspunderea ministrului față de Parlament și Guvern pentru activitatea procurorilor."

Manipularea 6. Ministrul justiției îi va putea revoca pe procurorii-șefi după bunul plac.

Motivarea CCR - Autoritatea ministrului justiției poate fi supusă, sub aspectul revocării procurorilor din funcții de conducere, unor condiții legale, pentru ca ea în sine să nu se manifeste în mod nemărginit, arbitrar, exclusiv la libera sa apreciere. În motivarea Deciziei CCR, sunt citate cele trei puncte ale art. 51 din Legea nr. 303/2004, care pot constitui motive de revocare a procurorilor-șefi.

Prin urmare, ministrul justiției poate propune, numai în aceste trei ipoteze, revocarea din funcția de conducere a Procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, a prim-adjunctului și adjunctului acestuia, a Procurorului general al DNA, a adjuncților acestuia, a procurorilor - șefi de secție ai acestor parchete, precum și a a procurorului-șef al DIICOT și a adjuncților acestuia.

În cazul revocării, ministrul justiției are o marjă de apreciere minimă, din moment ce limitările impuse de lege sunt extrem de stricte.

Manipularea 7. Este abuzivă decizia în cazul revocării, pentru că, în cazul numirii, președintele poate refuza o singură dată.

Motivarea CCR - Nu se poate aplica teza prevăzută la art. 77 din Constituție, în sensul că președintele ar putea refuza o singură dată propunerea de revocare, acest principiu general recunoscut putând viza numai situația numirilor în funcție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 16 decembrie 2018, 0:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro