Mihai Niță
Mihai Niță
Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/28-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 20-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.57 Mihai Niță - declarație politică având ca subiect "Ziua mondială a refugiaților";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mihai Niță:

"Ziua mondială a refugiaților"

Ziua de 20 iunie este marcată în toată lumea ca "Ziua mondială a refugiaților", la inițiativa ONU, începând din anul 2001. În acel an, ziua a coincis cu sărbătorirea a 50 de ani de la semnarea Convenției Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Numărul impresionant de migranți, care a atins punctul culminant în anul 2015, pune presiune pe toate țările Uniunii Europene, inclusiv pe România. Chestiunea cea mai importantă pentru o gestionare eficientă a fenomenului o constituie resursa financiară, ceea ce a determinat o mai strânsă colaborare între UE și statele din care provin migrantii, precum și cu țările de tranzit, încheindu-se acorduri de colaborare cu Turcia și Africa, ceea ce presupune fonduri europene consistente pentru eliminarea cauzelor migrației, dar și pentru crearea de centre pentru refugiați în țările de origine sau de tranzit.

România se află printre țările care au votat împotriva impunerii cotelor de refugiați, argumentând că nu poate administra numărul propus de Comisie, ceea ce pare să fie o atitudine realistă. Autoritățile de la București au explicat că, în schimb, România contribuie la atenuarea crizei refugiaților și migranților prin implicarea în securizarea granițelor Uniunii, în special prin participarea consistentă în operațiunile Frontex, destinate căutării și salvării. Ca să susțină Agenda pentru Migrație, Uniunea a alocat fonduri suplimentare pentru operațiunile FRONTEX, pentru relocarea legală și în siguranță a imigranților în Europa.

La fel de adevărat este și faptul că România are o altfel de problemă cu fenomenul emigrării, situându-se pe locul al doilea, după Siria, ca număr de persoane care au părăsit țara pentru a munci în țările occidentale, unde nivelul de salarizare este net superior. Această situație a creat un grav deficit pe piața muncii de la noi. În privința asimilării migranților, ar trebui să vedem și partea plină a paharului, Comisia argumentând că Europa îmbătrânește tot mai mult din punct de vedere demografic.

Anul 2015 a marcat apogeul fuxului migrator. Au fost dislocate în acest an 12,4 milioane de persoane, 54% dintre refugiați provenind din doar trei țări: Siria, Afganistan și Somalia, iar jumătate dintre acești oameni au vârste sub 18 ani.

Există însă o problemă conexă. Comisariatul ONU pentru Refugiați arată că s-a înregistrat cel mai mare flux migrator începând de la al Doilea Război Mondial și că aceasta a dus la ascensiunea grupărilor de extremă dreapta și la aplicarea unor politici antiimigrație. "Cei care fac invers, care ațâță opinia publică împotriva refugiaților și migranților, sunt responsabili de crearea unui climat de xenofobie, care a devenit îngrijorător în Europa de azi".

Țara noastră are obligația, ca orice stat care primește refugiați, să le ofere protecție împotriva returnării în țara de origine, acces efectiv și neîngrădit la procedura de azil, precum și o serie de măsuri de asistență socială, materială, medicală. România consemnează în trecutul său momente când a oferit adăpost unor populații străine, care emigrau din cauza persecuțiilor politice, rasiste, religioase, sau care se refugiau din calea războiului.

Românii, la rândul lor, s-au bucurat de ospitalitatea altor țări, atunci când fugeau din țară din cauza regimului despotic de inspirație bolșevică. Nu putem uita, nici măcar pentru o clipă, că refugiații n-au vină pentru situația în care au ajuns și că suntem datori, ca oameni, locuitori ai planetei comune, să le acordăm șansa la care au dreptul. Așadar, motivele umanitare sunt cele de natură a ne determina să privim cu atentă cumpănire la problema migrației, care nu poate fi disociată de drepturile omului și care, în ultimii ani, a căpătat dimensiuni globale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 19 octombrie 2018, 16:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro