Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.110/04-07-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-11-2018
20-11-2018
19-11-2018
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 27-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2018

14. Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Limbii Elene (PL-x 355/2018). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 355/2018

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Potrivit ordinii de zi, următorul este 10 - Proiectul de Lege privind instituirea Zilei limbii elene; PL-x 355/2018.

Domnul Zisopol, dacă doriți să interveniți, ca inițiator?

Vă rog.

Și apoi, domnul Ibram, din partea Comisiei pentru drepturile omului.

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru început, doresc să vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră în ceea ce privește mutarea inițiativei mele legislative de pe poziția 95 pe poziția 10.

Inițiativa legislativă își propune desemnarea zilei de 9 februarie ca fiind sărbătoarea limbii elene. 9 februarie fiind de fapt și de drept ziua comemorării poetului național grec Dionysios Solomos, cel care, printre multe opere literare, a scris și versurile Imnului Național al Greciei, care, peste câțiva ani, avea să devină și Imnul Național al Republicii Cipru.

Vă mărturisesc că, încă din anul 2009, m-am gândit să pun în dezbatere publică o astfel de propunere legislativă. De atunci și până în prezent, în acest context, în ultimii ani, Parlamentul României a adoptat mai multe legi care statuează zilele limbilor materne pentru anumite minorități naționale.

Am să vă citesc câteva dintre acestea.

5 mai - Ziua limbii tătare; 28 septembrie - Ziua limbii cehe; 13 noiembrie - Ziua limbii maghiare; 8 aprilie - Ziua limbii rome, și exemplele ar putea continua.

În ceea ce mă privește, am considerat că trebuie să îndeplinesc două criterii fundamentale, înainte de a veni, astăzi, în fața dumneavoastră. Așa cum le-am spus-o și colegilor din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, înainte de toate să am o oarecare experiență parlamentară, și apoi să creez un cadru fundamental favorabil acestei propuneri legislative.

În ceea ce privește experiența parlamentară, consider că după 10 ani în Parlamentul României și inițiator sau coinițiator a peste 125 de propuneri legislative, o treime dintre acestea devenind legi. Și aș vrea să subliniez câteva, foarte importante pentru sufletul meu, și nu numai: Legea privind instituirea Zilei limbii române; Legea privind instituirea Zilei Brâncuși, Legea privind instituirea Zilei Școlii Ardelene și, nu în ultimul rând, Legea privind instituirea Zilei minorităților naționale.

Iată că astăzi sunt în fața dumneavoastră pentru a aduce un omagiu limbii elene, și nu numai.

În ceea ce privește cel de-al doilea criteriu, acel cadru pe care mi l-am dorit să-l formez în ultimii 10 ani, aici sunt foarte multe contribuții ale Uniunii Elene, al cărei președinte și deputat sunt, plecând de la faptul că în urmă cu 9 ani am reușit să introducem limba neogreacă ca limbă maternă și modernă în toate școlile din România.

Cu 5 ani în urmă am reușit, ca urmare a unei colaborări de excepție între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Elene, să naștem prima olimpiadă internațională de limba neogreacă din lume, olimpiadă care se desfășoară an de an în acest Parlament, în Parlamentul României, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Repet, un proiect unic în lume, și exemplele ar putea continua.

De aceea, doamnelor și domnilor, vă rog să aveți amabilitatea și astăzi să-mi oferiți un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Ibram Iusein, președintele Comisiei pentru drepturile omului.

Vă rog, prezentați raportul.

Domnul Iusein Ibram:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei limbii elene.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru cultură, Comisia pentru administrație, Comisia pentru învățământ au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei limbii elene, în scopul păstrării tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând acestei minorități.

La 9 februarie, Ziua comemorării poetului național grec Dionysios Solomos, în Republica Elenă se sărbătorește Ziua mondială a limbii elene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei limbii elene, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o mare bucurie să vedem că se instituie zilele limbilor minorităților naționale din România.

Este o mare bucurie să văd că se întâmplă acest lucru cu limba neogreacă. Dar puțin, puțin, așa, ne-ați întunecat bucuria aceasta, pentru că mai erau două proiecte. Cel legat de limba ucraineană, de pe poziția 86, și cel de pe poziția 91, de limbă macedoneană, care, vorba aceea, din armată, când se schimba garda: "Caporal de schimb, la mine! Ceilalți, pe loc!".

Haideți să găsim o soluție ca și aceste două proiecte să poată să devină legi, mai ales că nu ia timp foarte mult.

Sigur, eu aș cere un acord al plenului. Știu că e absolut neobișnuit să facem lucrul acesta printr-un vot, acum. Să le urcăm imediat pe poziția următoare și să le votăm și pe ele, ca să existe într-adevăr, la nivelul întregului grup, o chestiune de genul acesta. E și frumos, soluționată în bloc.

Dacă nu este posibil lucrul acesta - știu că forțez puțin cu cererea mea -, v-aș ruga să avem în vedere la Biroul permanent, pentru săptămâna viitoare, cu prioritate.

Vă mulțumesc.

Mă bucur din nou foarte mult pentru prietenii noștri greci, pentru prietenul meu, Dragoș. Este o reușită frumoasă și sper ca în curând să sărbătorim împreună această reușită.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială, domnule Varujan, cu tot respectul, astăzi nu mai putem să discutăm, dar în ședința de Birou permanent puteți solicita ca săptămâna viitoare, în sesiunea extraordinară, și aceste două proiecte, pe lângă celelalte care constituie o prioritate, și cu limba macedoneană, și cu celălalt, să fie introduse pe lista care vizează sesiunea extraordinară.

Deci pregătiți-vă și puteți solicita în Biroul permanent, de la ora 12,30.

Continuăm.

Domnul Benga, Grupul USR.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

După cum știți, Grupul USR a votat tot timpul pentru tot ceea ce ține de drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților. Și bineînțeles că vom vota și pentru acest proiect de lege, vizavi de Ziua limbii elene, și vom vota și pentru celelalte zile ale limbilor care vor mai veni.

Și asta și dintr-un motiv, în primul rând de convingeri personale, la nivel de Grup, și de modul în care ne raportăm noi la ceea ce înseamnă libertățile și drepturile individuale.

Mai mult decât atât, eu, personal, care, mă rog, se și întâmplă să fiu membru în Comisia pentru administrație, care este comisie de fond pe toate aceste lucruri, am un atașament cât se poate de personal față de ceea ce înseamnă multiculturalismul românesc și tot ceea ce a însemnat de-a lungul timpului bogăția aceasta, etnică, în România.

Eu am crescut într-un oraș tri-etnic, cel puțin, cu maghiari, cu sași. Dar în egală măsură am apreciat, tot timpul, și Constanța, cu turcii și tătarii, și Brăila, cu grecii și armenii.

Și, în fine, sunt multe lucruri de genul acesta.

Și, cum să vă spun, din punctul acesta de vedere, totdeauna vă veți putea baza pe noi pentru a sprijini genul acesta de inițiative.

Dar, dincolo de lucrul acesta, trebuie să vă spun, mai ales în contextul acesta, care este cât se poate de tensionat, în societate, că minorităților etnice din România nu le-a mers niciodată bine în cursul dictaturilor, indiferent de ce fel de orientare a fost aceasta.

Și România a trăit diverse feluri de dictaturi. Și lucrul cu dictaturile este că ele, deși atunci când se dărâmă o fac într-un mod foarte rapid și zgomotos, atunci când se instaurează o fac într-un mod foarte încet și tăcut.

Și mi-e teamă că la un anume nivel acesta este un lucru care începe să se întâmple în România.

Și vă spun că publicului larg nu-i este străin faptul că o serie de modificări legislative care au creat mare tensiune în societate, și pe teme de justiție, în primul rând, dar și pe alte teme, în anumite momente au trecut și cu voturile minorităților, și cu voturile UDMR, și lucrul acesta există în societate.

Și cred că este un lucru de care ar trebui să ținem cont, pentru că, din punctul acesta de vedere... (Vociferări.)... Ba da, suntem la școală, pentru că se pare că n-am învățat mare lucru din istoria noastră, iar istoria aceasta, vă repet, așa a funcționat. Dictaturile n-au fost deloc prietenoase cu minoritățile, în România.

Mulțumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Nu cred că au legătură cu limba elenă. Dar asta e altceva.

Domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal evident că va vota în favoarea acestei legi.

Limba elenă are o istorie și o poveste lungă atât în România, cât și sub ceea ce înseamnă ea în Europa, ca limbă de filozofie, limbă de cultură, limbă de științe exacte.

Și, lăsându-i la o parte pe Platon, Aristotel ori Tucidide, să nu uităm că prima traducere a Bibliei prin Septuaginta a fost în limba greacă.

Pe noi și pe poporul elen ne unesc milenii de coexistență, aici, în sud-estul Europei, aici, în așa-numita Peninsulă Balcanică.

Ne unesc 2000 de ani de ortodoxie. Or, ortodoxia fiind un element fundamental, identitar atât pentru poporul elen, cât și pentru noi, românii.

Ne unesc peste 1.000 de ani de Imperiu Bizantin. Un Imperiu Bizantin în care au muncit, au luptat și au apărat creștinătatea, laolaltă, greci, români, slavi și alte neamuri balcanice.

Este foarte important ca o limbă de o asemenea importanță culturală și asemenea însemnătate civilizațională, precum este limba elenă, să aibă o zi de omagiere, o zi de aniversare și o zi de recunoștință publică.

Și acum, în concluzie, ca să fiu sincer cu dumneavoastră, deși nu cunosc limba elenă, vă spun că pe această lume puține lucruri mă pot mișca mai puternic și mă pot impresiona mai mult decât o Sfântă Liturghie în greaca veche, pe Sfântul Munte Athos.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, Uniunea Democrată Maghiară, consecventă, a votat întotdeauna pentru astfel de legi, care izvorăsc din art. 6 al Constituției României, care vorbește despre minoritățile naționale, care au dreptul să-și păstreze identitatea, să-și exprime, să-și dezvolte, iar statul să susțină aceste demersuri ale diferitelor minorități.

Și sper că în timp ce adoptăm toate aceste legi poate colegii noștri care, dincolo de aceste voturi, cam uită care este esența acestor legi, că noi suntem în această țară, ne cunoaștem limba și cultura, vrem s-o dezvoltăm, și este o bogăție enormă a acestei țări, această bogăție culturală, să nu mai întâlnim deputați care, de exemplu, în Comisia pentru Codurile penale vorbesc împotriva folosirii limbii materne.

Stimate coleg din Partidul USR, dumneavoastră ați susținut un lucru nonadevărat. Cum că dumneavoastră niciodată n-ați fost împotrivă, mai mult, ați votat întotdeauna pentru drepturile lingvistice ale minorităților naționale. Dar la Codul de procedură penală, intervenția domnului deputat Stelian, în ce sens a fost? (Vociferări.)

Totodată, aveți însă dreptate că minorităților niciodată nu le-a priit în dictatură.

Trebuie să vă spun că nu ne priește nici dictatura protocoalelor secrete din această țară. (Aplauze.)

Noi, comunitatea maghiară, am avut neplăcerea să simțim pe propria noastră piele... fiind o comunitate care, printr-o decizie a SRI, este un izvor de terorism.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Bichineț.

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astfel de proiecte de lege dau posibilitatea colegilor noștri de a veni la acest pupitru pentru a-și exprima gândurile.

Cei de la Partidul Mișcarea Populară, atâția câți suntem, vom susține, vom vota întotdeauna astfel de proiecte de lege.

Cine nu este dator, care a trecut prin școala grecilor, limbii grece, culturii grecești, ortodoxiei grecești? Cine nu a citit - sau dacă nu a citit are timp să o facă - Bedros Horasangian, Varujan Vosganian? Pentru că mulți dintre colegii noștri nu-l cunosc pe dumnealui ca scriitor, ci ca un politician uns cu mir și blagoslovit. (Aplauze.) Dar omul acesta este unul dintre marii scriitori ai neamului nostru, în acest moment dat.

Ați văzut, colegul nostru, reprezentantul evreilor, cât de frumos a știut să pledeze acum o săptămână? Și cam toți am votat.

Domnule, însă poate nu am fost explicit, domnule ministru. Ca structură umană, sunt absolut tolerant. Doresc ca în țara aceasta, care este un dar de la Dumnezeu - cum este Egiptul darul Nilului, așa este și România, un dar venit de la Dumnezeu. Aici și-au găsit loc și au putut să înflorească toate etniile de pe fața pământului, care au venit cu gânduri bune aici.

Însă țara aceasta are o problemă acum, în aceste momente, pentru că populația majoritară nu se simte bine reprezentată.

De aceea, intervenția mea este pentru înțelegere și concordie.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Ultima intervenție, domnul Varujan Pambuccian, vă rog.

Și apoi, pe procedură, prelungirea programului.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac un apel la normalitate. Vreau să vă reamintesc felul în care gândea un om extraordinar pe care l-am cunoscut, cu care am avut privilegiul să fiu coleg, Ion Rațiu.

Și vreau să vă spun că faptul că fiecare dintre noi e altfel, că fiecare dintre noi poate gândi altfel, relativ la același lucru, este un lucru bun, nu este un lucru rău.

Ideea că cine nu e cu noi e împotriva noastră este greșită.

Și vă rog să nu translatăm lucruri, care la un moment dat sau altul nu ne plac, în umori definitive, irevocabile și care ne țin o viață întreagă. Pentru că dacă ajungem să gândim sau să trăim așa, alternativa este o uniformitate cenușie în care am trăit până la 30 de ani și în care n-aș mai vrea să trăiesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Procedură.

Deci, Proiectul pentru instituirea Zilei limbii elene rămâne la votul final. Nu mai sunt intervenții; fără amendamente.

Vă rog, procedură, prelungirea programului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 noiembrie 2018, 14:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro