Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 iulie 2018 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/11-07-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 02-07-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 iulie 2018 (sesiune extraordinară)

3. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene (PL-x 274/2018). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 274/2018

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene - PL-x 274/2018; are caracter ordinar și 4 amendamente admise

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Domnul Miroslav?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum bine știm, existența unei națiuni constă în păstrarea limbii materne, aceasta existând dacă poporul reușește să-și păstreze elementele fundamentale și valorile spirituale.

În secolul XXI, când statele lumii promovează o politică multiculturală și multietnică, persoanele aparținând minorităților naționale reușesc să-și păstreze elementele fundamentale, bucurându-se de drepturi egale cu cele ale populației majoritare.

În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie după numărul de etnici, și vorbim despre aceasta ca despre una autohtonă, foarte multe dintre localitățile în care trăiesc compact fiind atestate de peste 7 secole, însă pentru orice etnie o sărbătoare importantă în viața comunității este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moștenirea sacrală a unui popor, care se transmite din generație în generație, pe cale scrisă sau verbală.

A cunoaște o limbă, așadar, înseamnă a cunoaște identitatea, personalitatea și sufletul poporului care o vorbește. Un popor poate reconstitui aproape orice, de la economie până la societate, însă nu poate reconstitui limba, iar o națiune fără identitate lingvistică proprie încetează să mai existe.

Tocmai din această cauză este firească dorința ucrainenilor de pe aceste meleaguri, de a nu-și uita tradițiile, cultura și limba maternă și de a le putea transmite generațiilor viitoare.

În România, de această sărbătoare se pot bucura romii, cehii, slovacii, bulgarii, tătarii, dar nu și ucrainenii care, până la această dată, nu au o asemenea sărbătoare, iar o astfel de lege ar fi benefică, oferind posibilitatea ca și cetățenii altor etnii să cunoască valorile limbii ucrainene.

O dată importantă în viața comunității ucrainene este 9 noiembrie, când ucrainenii sărbătoresc Ziua scrierii și limbii ucrainene.

Drept pentru care, vă supun spre dezbatere și aprobare prezenta inițiativă legislativă, readucându-vă aminte faptul că pluralismul și diversitatea culturilor naționale alcătuiesc cultura universală.

Sper că prin votul Domniilor Voastre veți încuraja încă un mic pas spre cultura universală.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului?

Domnul Iusein Ibram.

Domnul Iusein Ibram:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 25 aprilie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 9 noiembrie ca Ziua limbii ucrainene, în scopul păstrării tradițiilor culturii și limbii materne de persoanele aparținând acestei minorități.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal, în întreaga sa istorie - și este partidul care chiar are o lungă istorie - a respectat minoritățile, a respectat drepturile lor, și astăzi, la fel, și cu această ocazie, vom vota acest proiect de lege.

Dar aș vrea să vă spun, în același timp, și le spun și colegilor de la minorități, cred că limba română, școala română și minoritatea română ar trebui altfel tratate în Ucraina.

România a fost alături de ea în aceste momente grele. România este alături de ea în aceste momente dificile. Așa că nu înțelegem nici astăzi cum s-a putut da o lege care să limiteze accesul minorității române la învățământul în limba maternă.

Acest lucru trebuie să vă dea de gândit și, la rândul dumneavoastră, în special ca reprezentant al minorității, să faceți demersuri pentru a se înțelege și la Kiev, așa cum înțelegem noi la București să respectăm minoritățile.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu, domnule Dobre.

Domnul Codreanu Constantin.

Domnul Constantin Codreanu:

Distinși colegi,

Cum spuneam și săptămâna trecută, atunci când am votat declararea Zilei limbii elene în România, putem să ne mândrim de atitudinea instituțiilor statului român față de minoritățile conlocuitoare din România.

Din păcate, nu putem spune același lucru atunci când vorbim de atitudinea noastră, ca stat, față de minoritatea noastră în alte state.

Sigur, cunoașteți toți prea bine situația dramatică și regretabilă care există în Ucraina. Chiar în acest Parlament am avut o declarație comună ale celor două Camere reunite, pe acest subiect.

În același timp, deși ar exista tentația unui vot negativ, vreau să vă spun că susținem și acest proiect și vom susține și proiectul următor, pentru că minoritățile din România nu au nicio vină pentru modul în care se comportă statele cu care sunt înrudite.

În același timp, îndemnul meu pentru toți reprezentanții Grupului minorităților este să fie cât mai vocali atunci când noi încercăm să protejăm drepturile minorităților române din alte state și să încercăm, împreună, să dăm un semnal foarte clar, că ceea ce facem în România - aceste standarde europene pe care le promovăm în România să fie preluate și în alte state, în Ucraina inclusiv, și să se înțeleagă și la Kiev ceea ce de fapt am scandat după adoptarea Legii educației, acea lege antidemocratică dată de Rada Supremă, că Ucraina trebuie să preia practicile europene și să iasă din logica sovietică în care există în prezent.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Evident, respectarea drepturilor minorităților este o valoare fundamentală europeană pe care România și-a asumat-o și a pus-o foarte bine în practică.

Dar noi așteptăm același lucru și de la statul ucrainean. În ultima vreme, minoritatea românească, în special din regiunea Cernăuți, din nordul Bucovinei, este supusă persecuțiilor și presiunilor fără egal, în ultimii ani. Ucraina, dacă dorește să fie un stat european și un stat modern, trebuie să ia modelul României în ceea ce înseamnă apărarea drepturilor minorităților.

Evident, nimeni nu are absolut nimic de discutat, pe fond, cu privire la oportunitatea sau neoportunitatea acestei teme a limbii ucrainene, dar ceea ce este foarte important aici de spus este transmiterea unui mesaj politic și diplomatic care sperăm noi să ajungă la Kiev. Pentru că nu se mai poate!

Să nu uitați, chiar recent, securitatea ucraineană, SBU, a spart ușile Centrului românesc "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, a dat buzna acolo, l-a reținut pe profesorul Vasile Tărâțeanu o zi și a confiscat niște hărți care rămăseseră în urma unei Conferințe științifice pe tema Unirii Bucovinei, la 1918, cu România.

Întâmplător, și eu, la Biroul meu parlamentar, am același tip de hărți. Dacă securitatea ucraineană dorește adresa, i-o pot oferi - este aproape de aeroport, este în Otopeni - poate să ajungă să mi le confiște și mie.

De aceea, este foarte important ca noi, în Parlamentul României, să nu oprim în vreun fel presiunile asupra statului ucrainean în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților, ale tuturor minorităților și, bineînțeles, în special a comunității românești. Deci nu se mai poate! Se fac presiuni, se fac amenințări, sunt intimidări împotriva liderilor comunității românești din Nordul Bucovinei, din Sudul Basarabiei, din Transcarpatia și din alte regiuni ale Ucrainei.

Noi dorim să existe o unică grilă de măsură în ceea ce înseamnă drepturile minorităților, comună, una europeană, civilizată și transparentă, atât în România, cât și în Ucraina.

Și de aceea - chiar am văzut recent la o dezbatere, cineva de la Ambasada ucraineană vorbea despre Unirea de la 1918 ca reprezentând începutul ocupației românești în Bucovina. Astfel de afirmații nu pot fi permise în cazul în care considerăm să fim parteneri.

De aceea, chiar îl rog pe domnul reprezentant al minorității ucrainene din România să transmită aceste obiecții instituțiilor statului ucrainean și să înțeleagă toată lumea că noi nu acceptăm umilirea și batjocorirea românilor din Ucraina, din regiunea Cernăuți, din Nordul Bucovinei sau din Sudul Basarabiei, și nici împărțirea lor în români și moldoveni, nici încălcarea dreptului la educație și nici amenințările și aceste presiuni judiciare care se fac asupra lor.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, am mai spus, și ori de câte ori vom avea o astfel de lege, vom spune că o susținem, o votăm, pentru că noi considerăm că minoritățile naționale, cultura acestora este o bogăție a întregii țări.

Totodată, considerăm că nu numai în aceste momente semifestive trebuie să fim alături de ei, ci și în practica noastră de zi cu zi, în rezolvarea problemelor pe care le întâmpină în prezervarea și dezvoltarea culturii limbii proprii.

Totodată, trebuie să fiu de acord cu tot ceea ce s-a spus la microfon de antevorbitorii mei, cu o singură adăugare. Într-adevăr, este nepermis ceea ce se întâmplă în Ucraina, față de comunitățile minorităților de acolo, cea română și cea maghiară.

Iată un punct comun în care atât majoritatea din România, minoritatea maghiară din România, cât și statul român, și statul maghiar cred că trebuie să aibă acțiuni concertate. Iată o problemă, din păcate dureroasă, pe care o avem de rezolvat în comun.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Da, credeam că o să dureze puțin dezbaterea aceasta.

Când legiferezi un drept, îl legiferezi pentru că ai un crez, nu pentru că vrei să-l contrapui unor lipsuri de drepturi. Noi legiferăm toate aceste lucruri legate de minoritățile naționale pentru că avem cu toții un crez. Îl avem nu de ieri, de alaltăieri, îl avem exprimat explicit de o sută de ani, în Proclamația de la Alba Iulia, și probabil că-l vom mai avea mult timp de acum înainte.

Este adevărat că astăzi avem, probabil, cel mai elaborat și mai evoluat model de protecție a identității naționale din Europa, dar îl avem în virtutea acestui crez pe care generație după generație l-a purtat cu sine poporul român, și acesta este un lucru important și trebuie punctat.

Mai avem un crez, acela că vedem nedreptățile care se fac românilor care trăiesc în afara granițelor României, pe pământurile lor, și milităm pentru ca ei să aibă aceleași drepturi pe care le au minoritățile din România.

Vreau să vă amintesc că, la Declarația pe care am votat-o aici, în Parlament, legat de situația din Ucraina, noi am contribuit cu o variantă mult mai radicală, care, până la urmă, prin negocieri s-a diluat și s-a ajuns la varianta votată aici.

Vreau să vă reamintesc că din comisie am făcut parte eu, a făcut parte colegul meu, reprezentantul minorității ucrainene, iar acolo am militat în favoarea unei formule echilibrate.

Vreau să-i amintesc domnului Codreanu că am susținut proiectul lui de lege cu toții, tot Grupul minorităților, pentru că avem acest crez, nu pentru că am crede, în virtutea unor simetrii, că este bine să susținem așa ceva, nu, ci pentru că avem acest crez pe care sper să-l împărtășim cu toții în continuare.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Bacalbașa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Dragi colegi,

Eu nu știu care este crezul domnului Pambuccian, pentru că mi s-a părut destul de difuz definit. Mă rog, pentru mine.

Crezul meu se numește poporul român. Eu nu pot să fiu un bun creștin, pentru că în Biblie scrie că atunci când ești lovit peste obrazul drept, întoarce și obrazul stâng.

Cred că în condițiile în care o conducere xenofobă, rasistă, din Ucraina, merge pe un genocid cultural, iar acest genocid cultural este formulat în legi împotriva limbii române, a vota o zi a limbii ucrainene reprezintă o trădare a conaționalilor noștri de pe teritoriul, sper vremelnic cotropit de Ucraina, al României, pe care, în mod criminal, am acceptat să încheiem un Tratat cu consfințirea granițelor actuale și, ca atare, indiferent de cum va vota partidul meu, eu voi vota contra.

În ceea ce-l privește pe domnul Pambuccian, eu am luptat totdeauna ca ceea ce li s-a întâmplat armenilor să se numească genocid, și nu altfel. Am avut această onestitate intelectuală.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Florea Damian.

Domnul Damian Florea:

Dragi colegi,

Un lucru este clar. Poporul român este un popor bun, un popor primitor și nu putem să ne opunem acestei inițiative a colegului nostru Miroslav.

În Comisia pentru cultură chiar am și spus că, dat fiind că există acest lucru bine știut, că poporul român este un popor primitor, dat fiind că există chiar și precedente ale altor minorități care au și sărbătoresc limba lor, nu putem să trecem peste minoritatea ucraineană.

Domnul deputat Miroslav nu poate să fie depozitarul tuturor nemulțumirilor noastre în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Pentru asta există autorități, pentru asta avem diplomație parlamentară și pentru asta îi îndemn pe colegii care au vrut să-i spună domnului Miroslav sau minorității ucrainene lucruri, să se îndrepte cu energiile lor către autoritățile noastre și bineînțeles să-și aducă aminte că am avut și Guverne care poate nu au acționat așa cum trebuie ca să îndrepte sau să facă în așa fel încât românii din Ucraina să fie și ei respectați, așa cum îi respectăm și noi pe ucrainenii din România.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua.

Așa cum vă spuneam și săptămâna trecută, atunci când am dezbătut Proiectul de Lege privind Ziua limbii elene, veți putea conta totdeauna pe noi să sprijinim genul acesta de inițiative. Vom vota pentru și aici. Și vom vota tocmai pentru că este o chestiune de valori și, așa cum a spus și domnul Pambuccian mai devreme, acesta ne este crezul și anume, faptul că libertățile și drepturile libertățile fundamentale, inclusiv ale minorităților, sunt piatră de temelie într-un stat modern și occidental.

Acum, cred că din toată situația aceasta cu Ucraina și cu România sunt niște lecții de învățat, atât pentru ucraineni, cât și pentru noi, ca state. Eu nu cred că Ucraina va accesa și va deveni parte din lumea occidentală, câtă vreme va opera cu genul de legi din alte vremuri, pe care le practică împotriva etniei românești, în momentul de față. Deci, dacă Ucraina își va dori realmente să intre și să facă parte din Europa și din lumea occidentală, va trebui să se ajusteze, din punctul acesta de vedere, la valorile occidentale.

Pe de altă parte, cred că ceea ce este de învățat și pentru România, pentru că ține tot de valori, este faptul că în afara spațiului occidental, în afara spațiului european, de prosperitate și de securitate, bate un crivăț al naibii de rece, și Ucraina a simțit mai tare decât oricine ce înseamnă să fi în afara acestui spațiu.

Și pentru că independența justiției este, de asemenea, o valoare de căpătâi a acestui spațiu, este un semn de avertizare și pentru noi, ce facem în țara asta, să stăm sau riscăm să ieșim din acest spațiu. (Aplauze.)

Mulțumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Gerea.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Da, așa este, nici eu nu am crezut că vom asista la atâtea declarații politice de la acest microfon, dar este bine totuși și poate că toți cei care periodic ajung în funcții executive în Guvern să pună și ei umărul, ținând cont de tot ceea ce s-a spus astăzi aici, de la această tribună.

În rest, minoritatea ucraineană este compusă din cetățeni români. Noi legiferăm pentru cetățenii români și, într-adevăr, atunci când o facem, nu trebuie să ne uităm peste granițe când asigurăm condiții normale de trai, de viețuire comună tuturor concetățenilor noștri. Rămâne într-adevăr problema minorității române din Ucraina și rămâne, totodată, și problema drepturilor și libertăților cetățenești, pentru că tot am auzit mai devreme, fiind pusă aici, pe plan local, și minoritățile trebuie să se bucure de aceste drepturi și aș spune și eu că și politicienii români trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți cetățenești.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Cum vă spuneam, avem 4 amendamente admise.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La nr. crt. 2, obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3, obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4, obiecții? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 15 noiembrie 2018, 15:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro