Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.131/24-08-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 17-09-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2018

14. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

    ................................................
 

Lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința din 17 septembrie 2018: Daniel Olteanu, ALDE - o interpelare; Silviu Deheleanu, USR - două interpelări; Vasile-Cristian Achiței, PNL - o interpelare; Pavel Popescu, PNL - o interpelare; Iulian Bulai, USR - o interpelare; Liviu-Ionuț Moșteanu, USR - două interpelări; Oana-Mioara Bîzgan-Gayral, neafiliat - o interpelare, Varujan Vosganian, ALDE - o interpelare; Dumitru Lovin, ALDE - două interpelări; Tinel Gheorghe, PNL - o interpelare; Ilie Toma, PSD - două interpelări; Elvira Șarapatin, PSD - o interpelare; Tamara-Dorina Ciofu, PSD - o interpelare; Maricela Cobuz, PSD - două interpelări; Vlad-Emanuel Duruș, USR - o interpelare; Matei-Adrian Dobrovie, USR - o interpelare; Cristina-Mădălina Prună, USR - o interpelare; Sergiu Cosmin Vlad, USR - o interpelare; Vasile Axinte, PSD - o interpelare; Emanuel Ungureanu, USR - o interpelare; Constantin Codreanu, PMP - o interpelare; Camelia Gavrilă, PSD - o interpelare, Marius Pașcan, PMP - o interpelare; Eugen Tomac, PMP - o interpelare.

Toți cei 24 din această listă, cu excepția domnului Tinel, au depus interpelările în scris.

Ar trebui să facem o verificare, să vedem dacă nu cumva se confundă întrebările cu interpelările, că prea sunt numai interpelări aici. Este o deosebire foarte mare între o întrebare și o interpelare. Adică, sunt convins că multe dintre ele sunt întrebări.

 
Tinel Gheorghe

Domnul Tinel Gheorghe are o interpelare pe care vrea să o facă. Îl invit la microfon.

 

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, și are ca obiect «Aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 228/2018, Programul "Tomate"».

Pe scurt, Programul "Tomate" s-a blocat și la nivel național, și în județul Ialomița, și doresc să aflu informații și detalii despre ce se întâmplă cu acest program și când va fi deblocat, sumele care sunt alocate anul acesta și care sunt măsurile compensatorii pentru fermierii care au depus cereri de solicitare pentru finanțare pe Programul "Tomate"? De azi n-au mai primit banii corespunzători.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă colegii care au depus interpelările respective se află în sală și doresc să le susțină personal? O secundă.

Citesc lista și cum vă auziți strigați, apăsați pe buton ca să vă înscrieți la vorbitor: Daniel Olteanu, Silviu Dehelean, Vasile-Cristian Achiței, Pavel Popescu, Iulian Bulai, Liviu-Ionuț Moșteanu,Oana-Mioara Bîzgan, Varujan Vosganian, Dumitru Lovin, Tinel Gheorghe, Ilie Toma, Elvira Șarapatin, Tamara-Dorina Ciofu, Maricela Cobuz, Vlad-Emanuel Duruș, Matei-Adrian Dobrovie, Cristina-Mădălina Prună, Sergiu Cosmin Vlad, Vasile Axinte, Emanuel Ungureanu, Constantin Codreanu, Camelia Gavrilă, Marius Pașcan, Eugen Tomac.

Bun. O luăm în ordine.

 
Ilie Toma

Domnul Toma Ilie?

 

Domnul Ilie Toma:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea face referire la reluarea transportului de călători pe linia ferată între stațiile Simeria și Hunedoara.

Un scurt preambul de zece secunde. Această circulație a fost oprită. Această rută nu mai funcționează de aproximativ opt luni, deci este probabil singurul municipiu, Hunedoara, din țară care nu mai are legătură pe linia ferată și transportul de călători.

Am mai făcut o interpelare, sau chiar două, la Ministerul Transporturilor. Mi s-a dat un răspuns că se realizează o licitație pentru înscriere și se arată că:

"În conformitate cu prevederile legale, secțiile de circulație au fost scoase la licitație prin Bursa Română de Mărfuri, însă la licitațiile publice organizate lunar, începând din anul 2016 și până în prezent, nu s-a prezentat niciun ofertant pentru închirierea secției Simeria-Hunedoara, respectiv grupul din care fac parte Simeria-Peștiș și Simeria-Hunedoara, neinteroperabile. Legislația prevede reluarea procedurii de licitație a infrastructurii feroviare, în vederea închirierii până la adjudecare și încheierea unui contract, în condițiile legii.

Totodată, conform art. 10 din Anexa 1 la H.G. nr. 643/2011 pentru aprobarea condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. a unor părți ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și gestionarea acestora, pentru secțiile aparținând infrastructurii feroviare neinteroperabile pe care se desfășoară și transport de călători, se va proceda astfel:

CNCF CFR S.A. va continua să asigure administrarea secțiilor respective și va relua procedura de licitație, în condițiile legii.

Am făcut un tabel cu prețuri, prin care se încearcă a se scoate la licitație linia de cale ferată Simeria-Hunedoara. Nu este chiar un preț rentabil. Am făcut un tabel; nu vi-l mai citesc, că nu are rost.

Menționez că relieful pe ruta Simeria-Peștiș-Hunedoara nu este muntos, nu sunt tuneluri, există doar trei podețe și o pantă cu o înclinație de sub 2 la mie.

În prezent, serviciul de transport călători pe ruta Simeria-Peștiș și Simeria-Hunedoara este sistat.

Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul locuitorilor municipiului Hunedoara, vă rog să îmi comunicați care sunt indicatorii pe baza cărora s-a stabilit prețul minim de pornire per secție 2018 - lei/an fără TVA - și de ce prețul de închiriere pentru grupul 1 Simeria-Peștiș și Simeria-Hunedoara are o asemenea valoare și când CFR Călători S.A. va asigura serviciile de transport public de călători pe ruta Simeria-Peștiș și Simeria-Hunedoara, prevăzut în pachetul minim social? Care sunt pașii de urmat în acest sens?

Solicit răspuns verbal și în scris.

Cu deosebit respect, deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Emanuel-Dumitru Ungureanu

Domnul Ungureanu Emanuel-Dumitru.

 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Interpelarea mea are ca obiect "Situația achizițiilor suspecte efectuate de conducerea Spitalului județean de urgență Cluj, în intervalul 2016-2018, și alte probleme foarte grave din cadrul aceluiași spital" și se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Stimată doamnă ministru al sănătății, Sorina Pintea,

Vă solicit să trimiteți în regim de urgență Corpul de Control al Ministerului Sănătății pentru a verifica achizițiile efectuate de către conducerea Spitalului clinic județean de urgență Cluj-Napoca între anii 2016-2018.

Doamnă ministru Sorina Pintea,

Pacienții, care se adresează secției de ortopedie din cadrul SCJ Cluj, se plâng foarte des de lipsa protezelor ortopedice, iar cei de pe secția ORL, de lipsa implanturilor cohleare și a altor dispozitive medicale care asigură recuperarea unor deficiențe organice sau funcționale. Aceleași probleme apar și pe alte secții ale aceluiași spital.

Ca exemplu, la Spitalul județean Cluj au fost achiziționate numai în anul 2018 proteze ortopedice de aproape 15 milioane de lei, cu prețuri ce par a fi supraevaluate.

De asemenea, prețurile la alte echipamente medicale și materiale sanitare achiziționate au valori care depășesc media valorilor existente în SEAP.

Ca urmare a achiziției la prețuri supraevaluate, pacienții nu primesc, de regulă, dispozitivele de care au nevoie sau, mai rău, sunt obligați să le procure cu resurse proprii, cu toate că statul român este obligat, prin Constituție, să le asigure, în baza calității de asigurat pe care o au acești bolnavi.

Având în vedere aceste informații, primite de la pacienții afectați de aceste abuzuri, vă rog să dispuneți o verificare a achizițiilor publice care s-au efectuat la SCJU, în vederea stabilirii legalității acestora. De asemenea, dacă materialele sanitare și medicamentele achiziționate sunt în concordanță cu nevoile imediate ale secțiilor care fac parte din același spital.

Vă reamintesc, doamnă ministru, și de gravele probleme sesizate Ministerului Sănătății în luna iunie a acestui an, prin adresa din 28 iunie 2018 cu nr. de înregistrare 32.346, prin care vă rugam să mobilizați Direcția de sănătate publică Cluj și Inspecția sanitară pentru a lua măsuri cu privire la problemele sesizate în privința transportului și depozitării hranei pentru pacienții îngrijiți pe secțiile aceluiași spital, situația dramatică a condițiilor de muncă a personalului serviciului de anatomopatologie, situația camerei de gazare din cadrul farmaciei spitalului etc.

Vă rog să acționați cu toate resursele instituționale pentru a remedia gravele probleme sesizate.

Aștept din partea dumneavoastră acțiuni ferme și rapide în beneficiul bolnavilor care sunt îngrijiți în acest spital, dar și în sprijinul personalului care lucrează în condiții infernale.

Aștept un răspuns scris la această interpelare.

Emanuel Ungureanu, deputat al USR, Circumscripția Cluj.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

În mod normal epuizăm timpul la 18,15, pentru că a fost decalat cu un sfert de oră, vom sta aici până când toți colegii prezenți în sală își vor putea susține întrebările și interpelările.

Totodată, v-aș ruga să vă încadrați în termenul de trei minute.

Mulțumesc.

 
Tamara-Dorina Ciofu

Urmează doamna Ciofu Tamara-Dorina.

 

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este "Includerea copiilor cu autism printre beneficiarii îngrijirii paliative, pediatrice, astfel încât să fie eliberat certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani".

Având în vedere emiterea, în prima parte a acestui an, a Ordinului ministrului sănătății nr. 253/2018, cu anexele aferente pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcționare și autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative, vă rog să-mi comunicați dacă sunteți de acord cu modificarea acestuia, astfel încât și minorii diagnosticați de medicul specialist cu autism să beneficieze de certificat de încadrare în grad de handicap, valabil până la vârsta de 18 ani.

În prezent, deși pentru copiii cu handicap, a căror afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani, în Anexa nr. 3 a Ordinului nr. 253/2018 minorii cu autism nu se regăsesc printre beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative.

În acest sens, consider că trebuie corectată o astfel de situație, pentru a nu exista niciun fel de discriminare între copiii care suferă de diferite afecțiuni grave ce le afectează modul de viață, așa cum este, de exemplu, autismul, care presupune o tulburare de dezvoltare, considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei.

Cred cu tărie că efectele autismului și ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate, acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranță, deschidere și apropiere.

În cele din urmă, cred că toți putem fi de acord că scopul nu trebuie să fie instituționalizarea și izolarea de societate, ci integrarea și participarea, pe cât posibil, la viața socială.

Solicit răspuns în scris.

Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoșani.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Vlad-Emanuel Duruș

Dau cuvântul domnului Duruș Vlad-Emanuel.

Se pregătește domnul Achiței Vasile-Cristian, PNL.

 

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dănuț Andrușcă, ministrul economiei.

Stimate domnule ministru,

Am fost acum aproximativ trei săptămâni în localitatea Băiuț, la galeria minei Brainer, acolo unde a avut loc accidentul ecologic soldat cu poluarea întregii zone.

Am constatat, cu neplăcută surprindere, faptul că entitățile juridice, aflate în portofoliul ministerului pe care-l conduceți și în subordinea Ministerului Mediului, își fac treaba cu mult neprofesionalism. Mă refer la Compania Remin și la Comisariatul Județean Maramureș al Gărzii Naționale de Mediu.

În urma acelui nefericit eveniment, anterior menționat, Garda de Mediu a impus companiei Remin și firmei Conversmin - cea care a făcut lucrările de închidere și ecologizare ale respectivului perimetru -, unele măsuri de conformare și de anulare a pericolului pe care îl reprezintă deversările necontrolate de ape de mină.

Unele dintre măsuri trebuiau îndeplinite până la finalul lunii mai, iar cea mai importantă sarcină - construirea unei stații de epurare a apelor de mină - ar trebui realizată până în iunie 2019.

După cum spuneam, am fost pe teren și am văzut lucrările. Este greu să le caracterizez. De altfel, mi-e dificil să găsesc cuvintele potrivite pentru atâta dezinteres arătat de instituțiile anterior menționate.

Stimate domnule ministru,

Aveți responsabilitatea pentru sănătatea și siguranța maramureșenilor. Este de datoria ministerului și vă solicit să acordați de urgență sume pentru a pune în siguranță aceste perimetre nocive.

Una dintre măsurile obligatorii este construirea unei stații de epurare.

De asemenea, vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți câți bani ați cuprins în rectificarea bugetară din acest an, pentru începerea lucrărilor la acest obiectiv care, vă reamintesc, trebuie să fie gata până anul viitor, în luna iunie.

Ce sume veți aloca din bugetul pe 2019?

Și vă rog să-mi răspundeți, domnule ministru, care au fost sumele cheltuite până în acest moment pentru închiderea și ecologizarea Minei Brainer și dacă în planul de închidere era prevăzută construirea unei stații de epurare?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Vasile-Cristian Achiței

Domnul deputat Achiței Vasile-Cristian, PNL. Se pregătește domnul Vlad Sergiu Cosmin, USR.

 

Domnul Vasile-Cristian Achiței:

Domnule președinte,

Interpelarea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor - privitor la modernizarea Drumului Național 29D Botoșani-Ștefănești, km 2 + 800 - 18 + 500 și km 21 + 800 - 48 + 146.

Stimate domnule ministru,

Drumul Național DN 29D Botoșani-Ștefănești este o axă rutieră extrem de importantă pentru județul Botoșani, legând partea de est a județului, cu o populație de aproximativ 100.000 de locuitori, cu municipiul reședință de județ și deservind, în același timp, punctul vamal și de trecere a frontierei cu Republica Moldova, de la Stânca-Costești.

În consecință, modernizarea DN 29D reprezintă o urgență majoră, cu impact social și economic major.

Vă rugăm, deci, să ne comunicați:

1. În ce stadiu se află la această dată proiectul de investiții "Modernizare DN 29D Botoșani-Ștefănești"?

2. Când estimați că vor fi aprobați indicatorii tehnico-economici ai proiectului, care să permită emiterea unei hotărâri de Guvern referitoare la acest obiectiv de investiții?

3. Cum vă raportați la următoarea declarație a senatorului PSD, Federovici Doina, datată 1 iulie 2018, referitoare la garanțiile pe care dumneavoastră, personal, le-ați dat, privind termenele de implementare a proiectului de modernizare a DN 29D: "Din discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru Șova și cu directorul general de la CNAIR, proiectul a trecut de CTE-ul mic cu privire la siguranța circulației. Săptămâna viitoare va intra în CTE-ul mare și urmează promovarea hotărârii de Guvern. Am primit toate garanțiile, astfel încât până la rectificarea bugetară, dacă sunt făcuți acești pași, să promovăm și hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici".

Menționez că rectificarea bugetară în vigoare din data de 7 septembrie nu cuprinde nicio referire la proiectul ce constituie subiectul prezentei interpelări și că nici hotărârea de Guvern referitoare la modernizarea DN 29D nu a fost emisă până la această dată.

În atare condiții,

4. Putem considera că v-ați încălcat angajamentele ferme pe care declară senatorul Federovici că vi le-ați luat, neonorând "toate garanțiile în privința proiectului de investiții de modernizare a Drumului Național 29D Botoșani-Ștefănești"?

5. Când începe repararea sectorului de pe DN 29D, cuprins între km 18 + 500 - 21 + 800, exceptat din cadrul proiectului de modernizare la care m-am referit anterior?

Vă mulțumesc.

Cristian Achiței, deputat de Botoșani.

 
Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin. Se pregătește domnul Codreanu Constantin. Când spun "se pregătește", îl rog să vină mai în față, să nu mai...

 

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată domnului Dănuț Andrușcă, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: "Situația de la Sanevit SA".

Stimate domnule ministru,

Deși nu mai are activitate de producție din aprilie 2013, Sanevit S.A. nu este în vreo formă de organizare juridică - insolvență, faliment -, iar fabrica pare să nu aibă nici conducere și pare să fie și părăsită.

Din anul 2010 au fost investitori interesați să cumpere fabrica și să relanseze producția, dar, din păcate, a fost scoasă la vânzare foarte târziu și la un preț foarte mare.

În prezent, fabrica este într-o stare de degradare continuă - plouă prin acoperiș și se deteriorează atât clădirea, cât și utilajele; nu s-a făcut nicio conservare a clădirii și a utilajelor; puținii angajați se ocupă doar de pază.

Fabrica are datorii către bugetul de stat și bugetul local, cât și către salariați.

Nu s-au mai făcut plăți salariale din anul 2013; sunt restanțe salariale către actualii și către foștii salariați.

Toți angajații care au de primit drepturi salariale au acționat fabrica în judecată, au câștigat procesele, iar un executor judecătoresc a instituit sechestru pe o parte din utilaje, urmând să le scoată la vânzare.

Vă rog să-mi comunicați care este poziția Ministerului Economiei, referitor la fabrica de seringi din Arad, Sanevit SA, care este statutul juridic al firmei și care sunt intențiile viitoare ale ministerului, referitoare la această firmă.

Vă rog să-mi răspundeți oral, cât și să trimiteți răspunsul pe mail.

Vă mulțumesc.

Vlad Sergiu Cosmin, deputat al USR de Arad.

 
Constantin Codreanu

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este următorul: "Stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federația Rusă a Tezaurului Băncii Naționale a României, evacuat la Moscova".

Mult stimate domnule ministru,

Tezaurul Băncii Naționale a României, evacuat la Moscova, începând cu luna decembrie 1916 și depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, în compartimentul rezervat Sucursalei moscovite a Băncii de Stat a Rusiei, a fost practic confiscat de Rusia sovietică.

Această problemă a marcat negativ relațiile româno-sovietice și, după 1991, româno-ruse, în pofida faptului că în anii 1935 și 1956 au avut loc restituiri care au vizat alte bunuri decât aurul Băncii Naționale a României, depozitat la Moscova.

Așa cum se cunoaște, statul român și Banca Națională a României nu au renunțat niciodată la Tezaurul BNR și au întreprins constant demersuri pentru recuperarea acestuia.

La 4 iulie 2003 a fost semnat Tratatul privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, ocazie cu care problema Tezaurului BNR la Moscova a fost readusă în discuțiile oficiale româno-ruse.

Această chestiune a făcut obiectul Declarației comune a miniștrilor afacerilor externe ai României și Federației Ruse, care au agreat înființarea unei Comisii mixte pentru studierea problemelor izvorâte din istoria complicată a relațiilor bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului BNR depus la Moscova și confiscat de Rusia.

Comisia mixtă româno-rusă a avut patru sesiuni între anii 2003 și 2016, reprezentanții statului român prezentând documentele originale care atestă predarea Tezaurului BNR reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componența rusă a Comisiei mixte.

În această situație, ținând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

Care este stadiul negocierilor româno-ruse privind restituirea de către Federația Rusă a Tezaurului BNR evacuat la Moscova?

Orice informații suplimentare tangente cu aceste subiecte sunt bine-venite.

Deputat de diaspora PMP, Constantin Codreanu.

Vă mulțumesc.

Vasile Axinte

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Axinte Vasile, PSD. Se pregătește doamna Cobuz Maricela, PSD.

 

Domnul Vasile Axinte:

Interpelare adresată Ministerului Sănătății, doamnei ministru Sorina Pintea.

Spitalul Municipal de Urgență tratează anual 70.000 de pacienți, la Compartimentul de urgențe, care este insuficient pentru tratarea tuturor urgențelor majore sau cu risc vital.

Menționez faptul că municipiul Pașcani se află la confluența a trei județe - Iași, Suceava, Neamț - și la o distanță de aproximativ 70 de km față de cele trei reședințe ale județelor. Heliportul din incinta spitalului este funcțional deja de cinci ani.

A fost depus un studiu de fezabilitate, la sediul Ministerului Sănătății, care prevede construirea unui corp de clădire UPU, nou, alăturat clădirii existente a Spitalului Municipal de Urgență, care să aibă ca scop asigurarea tratării urgențelor majore sau cu risc vital.

La interpelarea din 4.04.2017, am primit răspunsul nr. 3345, prin care eram înștiințat că sursa de finanțare pentru proiectare și execuție UPU Pașcani va fi asigurată de la bugetul de stat, iar 10% va fi contribuția Consiliului Local, dar fără să fie prevăzut un termen anume.

Având în vedere cele menționate, vă rog să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Putem considera răspunsul la interpelare unul asumat și serios de către minister?

2. Când se poate semna un contract de finanțare pentru proiectare și execuție UPU Pașcani?

Solicităm răspuns în scris, pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Iași, Vasile Axinte.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Maricela Cobuz

Doamna Cobuz Maricela.

 

Doamna Maricela Cobuz:

Interpelare adresată domnului Petru Bogdan Cojocaru, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

Obiectul interpelării: "Românii care folosesc cartele PrePay de la operatorii de telefonie mobilă din țară sunt nevoiți să plătească suplimentar pentru taxele de roaming".

Stimate domnule ministru,

În România sunt foarte mulți cetățeni care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay de la operatorii de telefonie mobilă. Aceștia aduc un venit substanțial operatorilor, datorită reîncărcărilor periodice, lunare, pentru activarea unor oferte naționale, cât și internaționale. Foarte mulți dintre aceștia călătoresc în afara țării, în statele membre UE, fie că vorbim de concedii, vacanțe sau călătorii în interes de serviciu.

Consumatorii care folosesc cartelele reîncărcabile PrePay sunt nevoiți să plătească suplimentar pentru activarea serviciilor de roaming. Astfel, banii cetățenilor ajung în buzunarele marilor operatori de telefonie mobilă, cum ar fi Orange, Vodafone, Telekom și alții.

În ultima perioadă, am primit la cabinetul parlamentar, din partea cetățenilor din Suceava, numeroase solicitări în privința eliminării acestor taxe suplimentare și a posibilității de a utiliza în statele membre UE ofertele naționale deja active.

Un caz concret. Un cetățean care folosește cartela reîncărcabilă PrePay de la un operator de telefonie mobilă și își activează o opțiune lunară pentru a beneficia de serviciile de telefonie mobilă, în momentul în care acesta dorește să călătorească spre o țară membră UE, este nevoit să plătească suplimentar o taxă de 8-10 euro, în funcție de operatorul de telefonie mobilă, pentru a putea beneficia de serviciile de roaming. Mai mult decât atât, opțiunea națională deja activă îi va fi dezactivată, pentru a putea fi activă opțiunea de roaming.

Acesta este un furt din buzunarul cetățenilor și un câștig enorm pentru marii operatori de telefonie mobilă din România.

Sunt cazuri în care românii au activat opțiunea națională doar de câteva zile și sunt nevoiți să-și anuleze opțiunea, pentru activarea alteia, în vederea beneficierii de serviciile de roaming în statele membre ale Uniunii Europene.

Începând cu 15 iunie 2017, au fost eliminate taxele de roaming pentru consumatorii europeni. Conform politicilor UE, consumatorii pot să efectueze apeluri, să primească SMS-uri sau să navigheze pe Internet de pe dispozitivele mobile, la același preț ca în țările de origine.

În acest context, doresc să vă adresez, domnule ministru, întrebarea: Dacă este posibil ca cetățenii să nu mai plătească suplimentar aceste tarife pentru activarea opțiunii de roaming și să beneficieze, ca și în cazul consumatorilor abonați, de serviciile naționale, și în statele membre UE?

Vă mulțumesc.

Cu stimă, deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Camelia Gavrilă

Domnul Lovin Dumitru, ALDE.

Urmează doamna Șarapatin Elvira.

(Doamna deputat Camelia Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Sigur, poftiți. Dar aceasta era ordinea de pe ecran. (Discuții în sală.)

Nu. Deci am rugat să se înscrie...

Treceți și vorbiți. Deci... între timp vă explic.

Am rugat ca aceia care sunt în sală să apese pe buton. Și am luat ordinea apăsării pe buton. Dânsul a fost mai iute de mână.

 

Doamna Camelia Gavrilă:

Cu scuze, cu mulțumiri, o să fiu succintă.

Interpelarea mea se adresează domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale, și se referă la programele implementate, la strategia eventuală pe termen mediu și lung, realizată de Ministerul Educației Naționale, în raport cu capacitatea și calitatea locurilor disponibile în cadrul internatelor școlare din România, ținând cont de starea precară a acestora, de importanța și de rolul educațional, și de faptul că mulți elevi solicită un loc de cazare.

Conform datelor statistice, raportându-ne la 2016, 52,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani aveau domiciliul în mediul rural. Majoritatea liceelor, a liceelor tehnologice, a școlilor profesionale importante, bine dotate, se află în zona urbană. Fie că se face naveta, fie că se solicită locuri de cazare, e importantă realizarea unor internate care au o semnificație educațională extrem de importantă, care sunt, de multe ori, într-un grad de degradare avansată, fie că ne referim la calitatea infrastructurii, la dotare, la mobilier sau la fonduri reduse și implicare uneori deficitară din partea autorităților locale.

Câteva situații din județul Iași, câteva exemple edificatoare - Liceul Tehnologic "Dimitre Leonida", Școala Postliceală Sanitară "Grigore Ghica Vodă", Colegiul Pedagogic "Vasile Lupu".

Dar situațiile acestea se regăsesc într-o măsură sau alta în toate județele.

Din această perspectivă, considerăm că e nevoie de câteva clarificări din partea ministerului, legate de capacitatea de cazare prezentă în internatele școlare din România - nu mă refer la cele studențești - situația celor aflate în curs de reabilitare, de modernizare; programe de finanțare care au fost derulate în anii 2012-2018.

Subliniez, de asemenea, nevoia unei strategii pe termen mediu și lung pentru reabilitarea internatelor și, de asemenea, prinderea unor sume, alocarea unor sume adecvate pentru anul 2019. Pentru că problema este importantă, necesitatea și responsabilitatea unităților școlare, și aceasta este importantă, și, de asemenea, implicarea și la nivel de strategie politică, educațională, de nivel guvernamental.

Mulțumesc.

Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iași.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
Dumitru Lovin

Domnul Lovin Dumitru.

 

Domnul Dumitru Lovin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare.

Domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Deputat Dumitru Lovin, Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea.

Obiectul interpelării: "Situația proiectului privind crearea unui sistem de management al deșeurilor din județul Vâlcea".

Domnule viceprim-ministru,

În urmă cu mai puțin de un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Consiliul Județean Vâlcea semnau contractul de finanțare pentru crearea unui sistem de management al deșeurilor, care presupunea, printre altele, și realizarea unei stații de tratare mecano-biologică, la Roești.

Din păcate, însă proiectul a fost implementat doar parțial, principala sa componentă - stația de la Roești - nefiind realizată nici la ora actuală. Iar asta, în condițiile în care pentru Vâlcea a devenit o mare problemă depozitarea gunoiului.

În ultimii ani, proiectul a fost modificat, fazat, iar în 2017 a fost semnat un nou contract de finanțare, în valoare de 32 de milioane de euro, acesta încadrându-se în exercițiul financiar 2014-2020.

Din nefericire, nici acest proiect vital pentru județul Vâlcea nu a fost demarat concret și există temeri că nu va fi realizat la termen.

În aceste condiții, vă rog să-mi prezentați o situație detaliată a acestui proiect, dacă este în grafic, până când trebuie finalizat pentru a nu primi corecții financiare și ce trebuie făcut pentru a-l implementa în bune condiții.

În concluzie, domnule viceprim-ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, deputat Dumitru Lovin.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

 
Elvira Șarapatin

Nu mai sunt vorbitori...

Vă rog.

 

Doamna Elvira Șarapatin:

Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan.

Vă rog să mă scuzați, sunt foarte răcită, asta e.

Interpelare adresată doamnei ministru Carmen Dan și domnului ministru Tudorel Toader.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Violența împotriva femeilor a fost recunoscută, ca și concept, în legislația din România, prin ratificarea Convenției de la Istanbul, intrată în vigoare în septembrie 2016.

În acord cu legislația în vigoare, este interzis orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic și implică o atitudine, un limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane, atât în public, cât și în privat.

În urma cercetărilor sociale realizate în ultima perioadă în România, s-a evaluat că în fiecare zi aproape 3.000 de femei sunt agresate.

Cu toate acestea, numărul extrem de redus de acte de violență verbală raportate la autoritățile statului demonstrează lipsa cunoașterii legislației în domeniu și a drepturilor pe care le au victimele acestui tip de agresiune.

Violența verbală presupune utilizarea unui comportament agresiv, gesturi și alte acte intenționate care afectează personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică a unei persoane.

Violența verbală este un abuz cu efecte psihologice importante. Chiar dacă urmele acesteia nu sunt fizic vizibile, ea reprezintă o formă de violență de care trebuie să ne protejăm.

Așadar, pentru a putea crește nivelul de conștientizare a violenței verbale, precum și efectele pe care le generează la nivelul psihologic al fiecărei femei, consider că este nevoie de o campanie publică pentru prevenirea și combaterea acestei violențe împotriva femeilor.

În urma aspectelor prezentate, vă rog să-mi comunicați ce măsuri ați adoptat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 232 din 2 august 2018 care completează Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevede interzicerea și pedepsirea hărțuirii psihologice, atât în public, cât și în privat.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, Elvira Șarapatin, deputat de Gorj.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Am epuizat lista cu toți vorbitorii, ne-am încadrat și în timp.

Voiam să rog colegii, cei puțini, cei care au rămas, să citească Regulamentul, să vadă diferența între întrebare și interpelare. E o mare diferență. Și majoritatea din ceea ce am auzit astăzi s-a încadrat la categoria întrebări, și nu...

Stafful tehnic a scris, din copy-paste, "interpelare", la toată lumea.

Bun.

Ședința este închisă.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 13 decembrie 2018, 16:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro