Plen
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/09-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2019
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 31-10-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,23.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței de astăzi, consacrată declarațiilor politice și vă anunț că, din partea Grupului PSD au depus în scris: Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu, Camelia Gavrilă, Alina Teiș, Viorel Stan, Alexandra Presură, Neculai Iftimie, Laurențiu Nistor, Tudor Beatrice, Aurel Căciulă, Elvira Șarapatin, Răzvan-Ilie Rotaru, Daniela Oteșanu, Ileana Cristina Dumitrache, Mihăiță Găină, Claudiu- Augustin Ilișanu, Mihai Weber, Natalia-Elena Intotero, Ciprian-Constantin Șerban, Alina-Elena Tănăsescu, Theodora Șotcan, Cristina Burciu, Cristina-Elena Dinu, Georgeta-Carmen Holban.

Din partea Partidului Național Liberal depune în scris: Raluca Turcan, Antoneta Ioniță, Viorica Cherecheș, Robert Sighiartău, Florin-Claudiu Roman, Mihai Culeafă, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Corneliu Olar, Dănuț Bica, Vasile Gudu, George Șișcu, Vasile Varga, Nicolae Neagu, Marius Bodea, Costel Alexe, Mugurel Cozmanciuc.

Grupul PMP: Eugen Tomac.

De la Grupul ALDE: Calotă Florică Ică, Niță Mihai, Avram Constantin.

De la ALDE, domnul Olteanu și domnul Avram citesc.

 
Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Cât de pregătiți suntem, oare, pentru un nou «Colectiv»?;

În aceste condiții, îi dau cuvântul domnului Silviu Nicu Macovei, de la PSD.

Se pregătește doamna Florica Cherecheș.

 

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi parlamentari,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cât de pregătiți suntem, oare, pentru un nou «Colectiv»?".

Stimați colegi parlamentari,

Vin din nou în fața dumneavoastră cu durere, frustrare și tristețe, fiindcă principala știre a zilei, la trei ani de la tragedia din Clubul Colectiv, este că singura bancă de piele pentru arși din România s-a închis.

Această știre cade pe umerii noștri ca o povară a rușinii, fiindcă chiar acum, când ar trebui să ieșim public cu o listă de măsuri care au fost deja luate pentru ca alți copii să nu mai moară arși de vii, constatăm că suntem chiar mai rău decât acum câțiva ani.

Poate unii au uitat, poate alții nici nu au fost afectați prea tare de un accident cumplit în care au murit foarte mulți oameni.

Vă reamintesc doar câteva cifre seci, statistice: în 153 de secunde - nici 3 minute -, 64 de oameni au murit arși de vii în club; 186 de tineri au fost răniți grav, arși sau intoxicați cu fum toxic; dintre cei răniți, 33 au murit în spital în timpul tratamentului. A fost cel mai grav accident al României din ultimii 30 de ani, depășind chiar și accidentul aviatic de la Balotești, din anul 1995.

Ce s-a făcut de atunci și unde suntem acum?

Prima consecință a fost căderea Guvernului PSD, condus atunci de domnul Victor Ponta, după ce Gabriel Oprea și UNPR au refuzat să plece din Guvern, ca urmare a intervenției deficitare a echipelor de intervenție la locul incendiului. E suficient să amintesc numărul absolut insuficient de ambulanțe trimise la fața locului și imaginile cu tineri arși, resuscitați direct pe caldarâm. Prețul politic pe care noi, PSD, l-am plătit atunci trebuie să rămână o lecție vie în memoria oricărui partid din România!

Apoi, părinți rămași fără copii, românii revoltați au cerut în stradă să se schimbe ceva, astfel încât tragedia de la Colectiv să nu se mai repete. S-au închis cluburi care nu aveau autorizații de incendiu, s-au luat măsuri, s-au făcut promisiuni.

În calitate de parlamentar, susțineam anul trecut o declarație politică în care îmi doream să văd un guvern care nu lasă de izbeliște memoria unei tragedii.

În 2017 a fost lansat proiectul achiziției a 1.000 de ambulanțe pe fonduri europene. Aceasta este o măsură care contribuie la pregătirea autorităților pentru un nou dezastru.

Însă, stimați colegi, astăzi, la fix trei ani de la incendiu, suntem inacceptabil de departe în a demonstra că am învățat ceva din moartea unor tineri nevinovați.

Nu pot să nu mă întreb: și dacă astăzi noi am avea copiii într-un club la un concert și s-ar declanșa un nou incendiu, suntem pregătiți să intervenim astfel încât să ni se întoarcă copiii teferi acasă?!

În 2018, avem în continuare cluburi care funcționează pe bază de declarație pe propria răspundere, deși nu sunt în conformitate cu normele de protecție contra incendiilor.

Nu avem practic un spital de arși funcțional. La ora actuală avem doar 11 paturi pentru marii arși, într-o țară de 20 de milioane de locuitori.

Mai mult, în aceste zile, singura bancă de piele din România care trebuia să asigure grefe și materiale pentru supraviețuitorii unor incendii s-a închis. Motivul? "Nu avem personal și nici fonduri".

Din această cauză, România europeană a anului 2018 nu poate trata niciun pacient care are arsuri pe mai mult de 50% din corp. Este absolut inacceptabil!

După incendiul de la Colectiv, 33 de tineri au murit din cauza infecțiilor căpătate pe patul de spital, în timpul tratamentelor. Ulterior am avut un scandal imens despre diluarea dezinfectanților. În cazul Hexi Pharma s-a declanșat un proces, iar un om s-a sinucis. Dar în spitale ce vedem acum? Numărul infecțiilor nozocomiale s-a dublat din 2011 până astăzi, iar asta chiar în condițiile în care nici nu se raportează aceste infecții, pentru ca managerii de spitale să nu fie sancționați.

Iar, în final, ca tabloul să fie complet, procesul în care ar trebui să se facă lumină asupra acestor evenimente s-a reluat de la zero.

Doresc să vă reamintesc, stimați colegi, că îmi este rușine că în aceste momente suntem nevoiți să vă vorbim despre acest eșec al țarii noastre. Ar fi trebuit să ne cutremurăm de durere după incendiu și să nu avem liniște până când siguranța copiilor și tinerilor din această țară nu ar fi fost asigurată. În schimb, fără spitale, fără echipamente, fără respectarea legii, nu putem decât să găsim justificări și promisiuni. Cred că memoria acelor copii arși de vii merită mai mult.

 
    ................................................
   

Domnul Florin Iordache:

    ................................................
Florica Cherecheș - declarație politică având titlul Respect pentru dascăli!;

Doamna Florica Cherecheș.

Domnul Constantin Avram de la ALDE se pregătește.

 

Doamna Florica Cherecheș:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Respect pentru dascăli!".

Stimați colegi,

Niciodată, în istoria de 100 de ani a țării noastre, profesia de dascăl nu a fost mai batjocorită de guvernanți ca astăzi.

A fi dascăl, în orice parte a lumii civilizate, reprezintă o deosebită onoare și o imensă responsabilitate, pentru că ei pregătesc viitorul unei națiuni.

Cu toate astea, prin acțiunile sale, Guvernul PSD nu doar că desconsideră situația dificilă prin care trec dascălii din România, ci chiar adaugă piedici suplimentare.

Anul școlar a debutat cu introducerea celebrului manual unic, care a dus la manuale pline de greșeli și i-a pus pe dascăli în mare dificultate.

Deși Legea educației spune că profesorii și elevii selectează manualele școlare, opinia acestora chiar nu contează, nici măcar pentru consultare.

Subfinanțarea educației rămâne o problemă cronică și se răsfrânge și asupra salarizării profesorilor, care sunt printre cei mai prost plătiți din Uniunea Europeană, mai ales profesorii debutanți, care sunt nevoiți să accepte salarii mizere pentru responsabilitatea pe care o au.

Subfinanțarea din învățământ afectează de asemenea și condițiile în care dascălii își desfășoară activitatea, care nu le asigură uneori nici măcar securitatea, și datorită cărora ei nu au la dispoziție mijloace moderne de predare și materiale didactice demne de secolul XXI. Se interzic orice fel de plăți în școală, dar în continuare părinții renovează clase, cumpără mobilier, jaluzele, dar și cretă, săpun și hârtie igienică pentru școli.

Recent, mai mulți profesori de limba română au fost supuși unei umilințe, când au fost victimele lipsei de predictibilitate și a două ordonanțe date în interval de o lună.

Ordonanța nr. 9/2018 prevedea că: "În învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate". Drept consecință, în toată țara s-au organizat ședințe publice de repartizare a profesorilor de limba română la aceste clase.

După doar trei săptămâni, în urma presiunilor UDMR, noul ministru a dat o altă ordonanță, prin care e anulată prima și se revine la situația inițială. Profesorilor proaspăt repartizați li s-a desfăcut contractul de muncă în plin an școlar.

Recent, Guvernul PSD a găsit în programele de tip after school principala sursă de fraudă fiscală din România, interzicându-le și tăind astfel venituri absolut legale obținute de dascălii care se ocupau de copii până la ora 17,00 și pornind o adevărată vânătoare a celor care îndrăznesc să continue acest tip de programe atât de necesare pentru copii și părinți.

Nu este de mirare, deci, că din România, țară cu acută necesitate de dascăli bine pregătiți, au plecat până acum aproape 7.000 de profesori. Aceștia sunt profesioniști, care acum, datorită nepăsării guvernanților sau ingerințelor politice în activitatea lor, își desfășoară activitatea în țări care le respectă statutul și pregătirea.

Închei, spunând că respectul reprezintă o condiție vitală pentru calitatea actului predării-învățării și pentru ca elevii să fie pregătiți a înfrunta toate cerințele unei lumi în continuă dezvoltare. Elevii au nevoie de dascăli bine pregătiți, bine recompensați și tratați cu respect de familiile lor și de societate.

Vă invit să ne cinstim dascălii, dacă ne pasă de viitorul țării!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă.

 
Constantin Avram - declarație politică intitulată Moldova uitată;

În continuare, din partea Grupului ALDE, domnul Constantin Avram.

Din partea Grupului PMP, domnul Constantin Codreanu se pregătește.

 

Domnul Constantin Avram:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Moldova uitată".

Doamnelor și domnilor deputați,

De la Revoluția din decembrie 1989, la fiecare ciclu de guvernare, la fiecare învestire de Guvern, fiecare ministru al transporturilor a adus în atenția opiniei publice, ca prioritate națională, problema infrastructurii rutiere și în general a celei de transport.

S-au întocmit fel de fel de programe, au fost frumos desenate anumite culoare de transport paneuropene, care mai de care mai importante, majoritatea lor vizând vestul României sau sudul țării, dar mai nimic nu s-a întâmplat în Moldova. Această regiune, cu evident potențial economic, a fost de fiecare dată lăsată deoparte, de parcă nu ar mai fi parte integrantă a României.

Am putea înțelege faptul că vestul țării ne leagă de Uniunea Europeană, de statele civilizate, cum se spune, de marile democrații occidentale, cum spun alții, de un spațiu cu un potențial economic atractiv.

De la această înțelegere a priorităților de infrastructură, până la a constata cu amărăciune că în județele Moldovei nu s-a realizat încă nimic, este o distanță atât de lungă, încât sentimentul de abandon economic, social și strategic, este din ce în ce mai adânc.

Este foarte adevărat că problemele legate de exproprieri pentru clauză de utilitate publică, de cadastrări, de resurse financiare necesare despăgubirilor, pun în izolare în continuare regiunea Moldovei, dar care la rândul ei participă din plin la produsul intern brut al țării. Foarte clar pentru cei mai mulți specialiști este faptul că Moldova nu poate fi legată de Transilvania decât prin două variante deja cunoscute: Autostrada Iași - Târgu Mureș; Autostrada Brașov - Bacău - Iași.

Dacă continuăm să ținem cont de părerea specialiștilor, exprimată public, prima variantă este una foarte costisitoare, de 7-8 ori mai scumpă decât cea de-a doua, Brașov-Bacău-Iași. La fel de adevărat este faptul că prima variantă, Iași-Târgu Mureș presupune 10-12 străpungeri și la fel de multe viaducte de legătură a tunelurilor, iar Brașov-Bacău-Iași presupune doar 1-2 străpungeri, după cum spun aceiași specialiști în domeniu, de aceea prima variantă este foarte scumpă și greu de realizat.

Nu pot să nu remarc eforturile Ministerului Transporturilor, condus de un băcăuan, pentru a găsi resursele financiare necesare realizării acestor proiecte, dar tendința veche a altora de a lăsa Moldova uitată în acest proiect național de infrastructură mă îngrijorează profund, la fel ca și comunitatea băcăuană, care și-a pierdut răbdarea în legătură cu acest subiect.

Eu personal, împreună cu toți deputații și senatorii ALDE din Moldova și în special din Bacău, ne rezervăm dreptul de a nu vota bugetul pe 2019, dacă comunitatea băcăuană nu va constata pași concreți și vizibili în acest mare proiect regional.

La fel de importantă este și legătura Moldovei cu Capitala țării, adică asigurarea unui culoar de transport civilizat de la Suceava până la București, culoar ce leagă direct 10 județe ale țării, fără a lua în calcul conexiunile rutiere adiacente.

Și ne mai mirăm de ce nu mai apar investitorii în România, și în special în Moldova, care, cu regret spun, este condamnată la subdezvoltare, în paralel cu zvonurile privind tendințele de secesiune economică ale ardelenilor, care, din nefericire, sunt tot mai evidente.

Vă mulțumesc.

Deputat ALDE de Bacău, Constantin Avram.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
Robert-Nicolae Turcescu - evocarea numelor victimelor tragediei de la Clubul Colectiv;

Domnul Codreanu, de la PMP.

(Domnul deputat Robert-Nicole Turcescu solicită să ia cuvântul.)

Nu erați în sală!

Vreți acum?

Domnule Turcescu, vă rog. N-am nicio problemă. Nu erați în sală.

Domnul Turcescu și urmează domnul Codreanu, nu este nicio problemă.

Se pregătește doamna deputat Aida-Cristina Căruceru, de la PSD.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi nu se intitulează în niciun fel, dar sper să o ascultați cu mare atenție. Are 65 de puncte.

  • 1. Mihai Alexandru, 34 de ani, arhitect, chitarist al trupei "Goodbye to Gravity".
  • 2. Vlad Țelea, 37 de ani, arhitect, chitarist al trupei "Goodbye to Gravity".
  • 3. Cătălina Ioniță, 34 de ani, arhitect.
  • 4. Laurențiu Vârlan, 30 de ani, chitarist al trupei "Up to Eleven".
  • 5. Adrian Rugină, 38 de ani, producător muzical și toboșar al formației "Bucium".
  • 6. Marius Ștefan Rușitoru, 27 de ani, editor de imagine la TVR.
  • 7. Monica Tănăsoiu, 35 de ani, manager al unei agenții de publicitate.
  • 8. Claudiu Petre, 35 de ani.
  • 9. Maria Ion, 38 de ani, femeie de serviciu, mamă a 5 copii.
  • 10. Ștefan Hamed-Andrei, 15 ani, elev olimpic.
  • 11. Alexandru Cătălin Simion, 40 de ani, chitarist al mai multor formații.
  • 12. Anda Ioana Epure, 31 de ani.
  • 13. Petre Andrei Bucă, 29 de ani, arhitect.
  • 14. Mihaela Vieru, 31 de ani, inginer medical.
  • 15. Maria Vulcu, 30 de ani, arhitect.
  • 16. Valentina Florea, 27 de ani, angajată a unei firme de publicitate.
  • 17. Carmen Irina Oprița, 24 de ani, specialist IT.
  • 18. Matei Gabriel, 42 de ani.
  • 19. Radu Palada, 35 de ani.
  • 20. Nelu Tilie, 47 de ani, fost jurnalist.
  • 21. Diana Enache, 25 de ani, studentă.
  • 22. Nicoleta Baldovin, 25 de ani, absolventă a două facultăți
  • 23. Ioan Tripa, 45 de ani, arhitect.
  • 24. Alexandru-Paul Georgescu, 23 de ani, student.
  • 25. Constantin Ignat, 40 de ani, cercetător la Institutul Național de Cercetare pentru Sport.
  • 26. Valentin Fieraru, 25 de ani, barman.
  • 27. Simona Livia Stan, 27 de ani, angajată a Companiei Oracle.
  • 28. Liliana Gheorghe, 25 de ani, studentă la Litere.
  • 29. Mimi Voicu, 31 de ani, designer și costumier al trupei "Goodbye to Gravity".
  • 30. Alexandra Matache, 26 de ani, absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.
  • 31. Costel Cârlicean, 44 de ani.
  • 32. Andreea Chiriac, 28 de ani, angajată a Companiei Oracle.
  • 33. Ionuț Cosmin Popescu, 32 de ani.
  • 34. Daniel Ciobanu, 40 de ani, cameraman și chitarist al trupei "Prea Târziu".
  • 35. Ionuț Maior, 27 de ani, absolvent de Politehnică, basist al trupei rock "Bruma".
  • 36. Tullia Ciotola, 20 de ani, studentă din Italia aflată în România prin Programul Erasmus.
  • 37. Florin Cristian Popescu, 35 de ani.
  • 38. Adrian Popa, 29 de ani, angajat al Companiei Oracle.
  • 39. Alex Chelba, 33 de ani, fotograf.
  • 40. Andra Elena Toader, 30 de ani, fotograf.
  • 41. Serian Mavi, 25 de ani, angajată a Companiei Oracle.
  • 42. Ayberk Manci, 20 de ani, cetățean turc aflat în țară prin Programul Erasmus.
  • 43. Alexandra Rădulescu, 26 de ani, barman în Clubul Colectiv.
  • 44. Matei Alexandru, 26 de ani.
  • 45. Bogdan Enache, 41 de ani, toboșarul trupei "Goodbye to Gravity".
  • 46. Teodora Maftei, 36 de ani, fotograf și jurnalist PRO TV.
  • 47. Liviu Zahareescu, 25 de ani, fotograf al publicației online "Let’s Rock România".
  • 48. Tudor Golu, 28 de ani, chitarist al trupei rock "Axial Lead".
  • 49. Elena Nițu, 18 ani, elevă.
  • 50. Vlăduț Roberto Andy, 19 ani.
  • 51. Alexandru Pascu, 33 de ani, basist al trupei "Goodbye to Gravity".
  • 52. Mădălina Strugaru, 29 de ani.
  • 53. Alex Aliman, 28 de ani.
  • 54. Claudiu Bogdan Istrate, 22 de ani.
  • 55. Loredana Dărescu, 29 de ani.
  • 56. Ioana Victoria Geambașu, 18 ani, elevă olimpică.
  • 57. Ana Albu, 37 de ani.
  • 58. Andreea Ștefan, 28 de ani.
  • 59. Alexandru Mihai Iancu, 25 de ani, absolvent al ASE.
  • 60. Alexandru Hogea, 19 ani, student.
  • 61. Ioana Raluca Pânculescu, 36 de ani, psiholog.
  • 62. Roxana Boghiran, 26 de ani.
  • 63. Cristian Mitroi, 30 de ani, artist grafic.
  • 64. Radu Sienerth, 22 de ani, student.
  • 65. Răzvan, un tânăr rănit în Colectiv care și-a pus capăt zilelor pentru că nu a mai suportat rănile fizice și sufletești.

Dumnezeu să îi odihnească în pace!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Tocmai pentru că este un moment deosebit v-am dat timp mai mult. Și colegii mei depășesc timpul, să știți!

 
Aida-Cristina Căruceru - declarație politică intitulată Președintele României trebuie să fie dincolo de orice suspiciune. Klaus Iohannis este dator să lămurească controversa dosarului clasat;

Mergem mai departe.

Doamna Aida-Cristina Căruceru.

Se pregătește domnul Adrian Dohotaru, din partea neafiliaților.

Vă rog.

 

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Președintele României trebuie să fie dincolo de orice suspiciune. Klaus Iohannis este dator să lămurească controversa dosarului clasat".

Stimați colegi,

Transparența este o așteptare normală pe care o au cetățenii României de la conducătorii lor aleși democratic. Cu cât mai înaltă este funcția unui demnitar în statul român, cu atât obligația pentru transparență este mai acută.

Spun toate aceste lucruri de la înalta tribună a Camerei Deputaților, pentru că în ultima săptămână o controversă plutește în spațiul public din România în ceea ce privește un document de clasare din partea lui Augustin Lazăr în cazul unui dosar care-l privește pe Klaus Iohannis, înainte ca acesta să devină Președintele României.

Până acum, trei dintre actorii instituționali implicați în acest subiect, ministrul justiției Tudorel Toader, procurorul general Augustin Lazăr și Consiliul Superior al Magistraturii, s-au pronunțat public. Însă nu de la ei este așteptat răspunsul de natură să lămurească lucrurile pe deplin și să ofere garanții cetățenilor acestei țări că numirea domnului Lazăr la conducerea Parchetului General a fost lipsită de orice fel de suspiciuni, acest răspuns trebuie să vină din partea lui Klaus Iohannis însuși.

Președintele României are obligația și datoria să lămurească această controversă, nu pentru că este șeful statului, ci pentru că este vizat personal de acest subiect. Klaus Iohannis trebuia să ofere, în timp real, lămuriri și precizări, de orice natură ar fi ele. Cu atât mai mult trebuia ca domnul Iohannis să facă acest lucru cu cât, de-a lungul timpului, a făcut nenumărate declarații în care tocmai asta cerea de la ceilalți demnitari ai statului român: transparență.

Minimul pe care-l putea face Președintele României era să prezinte conținutul dosarului în baza căruia a fost numit domnul Lazăr. Și putea să facă acest lucru prin purtătorul de cuvânt, dacă nu voia să-și asocieze figura și imaginea cu acest subiect. Dar nu trebuia, sub nicio formă, să tacă și să se ascundă.

Nu vreau să fiu greșit înțeleasă. Nu fac niciun proces de intenție președintelui în speța dosarului clasat și sunt ferm convinsă că acest subiect se va lămuri cât de curând, într-un sens sau altul.

Ce vreau să subliniez este ipocrizia de a avea de la alții pretenții de transparență și deschidere, în timp ce tu te ascunzi și pur și simplu eviți subiectul. Pentru că domnul Iohannis a avut nenumărate oportunități de comunicare în care putea lămuri subiectul, dacă dorea și dacă era preocupat în mod real de stabilitatea instituțiilor din România.

Vă mulțumesc.

Deputat Aida Căruceru, PSD, Circumscripția nr. 42 București.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică intitulată Drepturile se afirmă, nu se dispută - Legea parteneriatului civil;

Îl invit pe domnul Adrian Dohotaru.

De la PNL nu este nimeni.

Mergem mai departe.

De la USR, domnul Botez, da?

A, domnul Rădulescu, da!

Bun.

Se pregătește domnul Rădulescu de la USR.

Vă rog, domnule coleg.

 

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Drepturile se afirmă, nu se dispută - Legea parteneriatului civil".

Stimați colegi,

Îl parafrazez pe memorandistul Ioan Rațiu care spunea: "Existența unui popor nu se dispută, ci se afirmă". La fel și cu drepturile.

A acorda un drept cuiva nu restrânge în mod automat dreptul altuia. În plus, nu diminuează nici măcar simbolic instituția căsătoriei, cele două fiind diferite ca procedură. De aceea și depun astăzi, alături de alți colegi, o inițiativă legislativă privind parteneriatul civil. Parteneriatul civil recunoaște dreptul la viața de familie atât pentru cuplurile heterosexuale, cât și pentru cuplurile LGBTQ.

Conform Constituției României, statul respectă și ocrotește indivizii în exercitarea dreptului la viață intimă, atâta timp cât nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

În Declarația Universală a Drepturilor Omului, se precizează că orice persoană are dreptul la tratament egal și protecție împotriva discriminării de orice fel.

Parteneriatul civil oferă drepturi comune cuplurilor care aleg să conviețuiască sub această formă, reglementând aspecte, precum: drepturile succesorale, sancționarea violenței domestice, obligația de întreținere a partenerului aflat în incapacitate, regimul bunurilor, recunoașterea facilităților fiscale sau a beneficiilor sociale acordate de stat.

Cea mai mare parte a statelor membre în Uniunea Europeană au legalizat parteneriatul civil sau căsătoria între persoanele de același sex, oferind astfel protecție legală pentru aceste familii.

Recunoașterea legală a parteneriatului civil în România ar reprezenta primul pas spre o societate în care toate persoanele beneficiază de egalitate și posibilitatea de a-și oficializa relația de iubire, indiferent de orientarea sexuală a partenerilor.

În timpul campaniei pentru referendumul de modificare a definiției căsătoriei în Constituție, comunitatea LGBTQ a fost pusă la zid sub pretextul protejării familiei tradiționale, amenințată însă de probleme socio-economice, nu de homosexualii care ne-ar fura copiii, așa cum s-a aberat halucinant în campanie. O lege a parteneriatului civil este obligația noastră morală pentru a compensa valul de ură la care a fost supusă comunitatea LGBTQ, cea mai discriminată categorie socială de la noi.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Dan-Răzvan Rădulescu - declarație politică despre promisiunile deșarte ale PSD Prahova privind elaborarea de studii epidemiologice;

Grupul USR, domnul Rădulescu.

Mergem mai departe.

Domnul Codreanu se pregătește, de la PMP.

 

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

În declarația politică de azi vă voi prezenta promisiunile deșarte ale DSP Prahova privind elaborarea de studii epidemiologice.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Compus cancerigen, benzenul a fost deja asociat cu creșterea riscului de leucemie. Centrul Internațional de Studii asupra Cancerului a clasificat benzenul ca element cancerigen pentru om, încadrat în grupa 1.

Date fiind depășirile constante ale indicatorului benzen, atestate de stațiile de monitorizare a aerului din Ploiești, am depus la Direcția de Sănătate Prahova, în temeiul Legii nr. 544/2001, o cerere prin care am solicitat date, statistici și rapoarte privind incidența bolilor, mortalitatea și morbiditatea asociate expunerii la poluanții din aer.

Răspunsul a venit detașat, elevat și copiat. Da, copiat, cu copy-paste aranjat. Vă spun și de unde - un studiu vechi al ANMP, capitolul 8, paginile 5-6. Concluzia? Morbiditatea nu poate fi asociată cu poluarea pentru că în România lipsesc studiile epidemiologice.

Cu o logică minimală, știind zecile de studii din lumea civilizată privind benzenul - gândind că și românul e tot om, iar formula benzenului e universală -, le-am sugerat oamenilor, prietenește, unde să caute studiile și cum pot salva un oraș cu un simplu search pe Google. Sigur, bunăvoință să existe.

În urma acestei consilieri voluntare, DSP Prahova și-a manifestat disponibilitatea ca, în cazul depășirii valorii-limită a poluantului "benzen", să participe la elaborarea planului de calitate a aerului împreună cu celelalte autorități cu responsabilități în domeniu, în conformitate cu Legea nr. 104/2011.

A trecut un an și promisiunea a rămas deșartă. Întrebările, în urma acestui răspuns, rămân în continuare retorice:

Sunt depășite valorile limită ale poluantului "benzen" în Ploiești și în împrejurimi?

Cum se aplică Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător?

Cât timp vor mai juca Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății rolul de protagoniști absenți ai tragediei unui oraș otrăvit?

Cât despre studiile epidemiologice - este clar, vorba lui Trahanache -, sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

Vă mulțumesc.

Dan Rădulescu, deputat al USR, Prahova.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulțumesc.

 
Constantin Codreanu - declarație politică despre necesitatea suplimentării fondurilor alocate pentru activitatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni;

Domnul Constantin Codreanu.

Se pregătește domnul Daniel Olteanu, de la Grupul ALDE.

 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică de astăzi este una care completează declarația enunțată acum o săptămână, atunci când vorbeam despre necesitatea suplimentării fondurilor alocate pentru activitățile românilor din afara granițelor țării, precum și pentru ministerul care se ocupă de soarta acestora, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

M-am bucurat să văd în spațiul public, la scurt timp, reacții pozitive în acest sens. Una dintre ele este o scrisoare deschisă adresată de o entitate reprezentativă pentru tot ceea ce înseamnă românii din afara României, și anume Federația Asociațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei. Este o scrisoare deschisă adresată conducerii celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului României, prin care se solicită același prag simbolic de 200 de milioane de lei pe care să îl prevedem în Legea bugetului de stat pe 2019.

Reamintesc celor care ar putea fi surprinși de această sumă că avem un exemplu chiar în vecinătatea României - Ungaria, care acordă atenție doar pentru etnicii maghiari din România, nu mai puțin de 700 de milioane de lei. Altfel spus, să nu uităm că vorbim și despre cel mai mare investitor în economia României - 4,9 miliarde de dolari, care au intrat doar în 2017.

Și acest demers de sprijin financiar trebuie să continue. Și m-aș bucura ca la sfârșitul anului 2018, la fel cum s-a întâmplat și la sfârșitul anului 2017, să obținem o majorare a fondurilor alocate pentru activitatea ministerului ce se ocupă de românii din afara României.

În același timp, dincolo de orice sprijin financiar, bineînțeles că diaspora așteaptă mult mai mult, și anume, atunci când vorbim despre o relație cu diaspora, care să se construiască pe un fundament sănătos, vorbim, în primul rând, de respectul cuvenit pe care să-l acordăm diasporei. Și aici vorbim despre un dialog deschis și sincer, care să fie purtat în mod consecvent de reprezentanții statului român cu reprezentanții diasporei.

Și m-am bucurat ca, la sfârșitul săptămânii trecute, să dau curs unei astfel de invitații, atunci când am participat, în capitala Germaniei, la o întrevedere cu Diaspora Civică Berlin, și am purtat acel dialog de care vorbeam mai sus.

Regretul meu este că nu au fost reprezentate toate partidele parlamentare, dimpotrivă, am fost doar două partide reprezentate la această întrunire. M-aș bucura ca la viitoarele întâlniri de acest gen să participăm parlamentari de la toate partidele.

Și vă spun că avem o ocazie pentru a face acest lucru chiar în Parlamentul României, poimâine, 2 noiembrie, atunci când în "Sala Drepturilor Omului" va avea loc un eveniment cu titlul "Priorități legislative pentru diaspora".

Și lansez, de la tribuna Parlamentului, o invitație deschisă pentru toți cei care sunt interesați de domeniu. Vă spun că vor veni reprezentanți ai diasporei din mai multe țări ale Uniunii Europene, din Balcani, din Republica Moldova.

Și m-aș bucura ca ceea ce nu s-a întâmplat până acum, de foarte multe ori, să se întâmple în Parlamentul României. Să existe această discuție despre ceea ce putem face din punct de vedere concret, legislativ, pentru românii din afara granițelor țării, pentru a șterge măcar puțin din acea pată neagră lăsată pe anul Centenarului, și anume 10 august.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

 
Daniel Olteanu - declarație politică: Există fonduri pentru toate autostrăzile Moldovei;

Domnul Daniel Olteanu, Grupul ALDE, vă rog.

Se pregătește domnul Ion Spânu, de la PSD.

 

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să încep discursul meu de astăzi cu un citat, și anume "Aceasta este logica politicii de coeziune, cu cât ești mai bogat, cu atât primești mai puțin". Sunt cuvintele doamnei Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, în contextul unei vești excelente pentru România - alocarea din fondurile de coeziune va crește cu peste 7 miliarde de euro în beneficiul României, în perioada 2021-2027.

Doamna comisar european oferă un exemplu grăitor și subliniază faptul că România, în rolul celui sărac, va primi 300 de euro pe cap de locuitor, în timp ce Olanda, în rolul celui bogat, va primi 13 euro.

Am ținut, stimați colegi, să accentuez modul în care înțelege Comisia Europeană să implementeze politica de coeziune, o abordare total diferită de a tuturor guvernelor de la București, de-a lungul timpului. De ce? Pentru că guvernele de la București au denaturat înțelesul noțiunii de "coeziune" în așa măsură încât fondurile au ajuns tot la bogați, fiind luate de la săraci. Coeziune, pentru guvernele de la București, a însemnat ca, în domeniul marilor proiecte de infrastructură, din 100 de euro, săracii din Moldova să primească 1% - județul Vaslui aproape 0 -, în timp ce regiunea București și județele bogate să aibă parte de miliarde de euro.

Suntem departe de Europa, stimați colegi, nu doar în ceea ce privește fondurile pe care le avem, ci mai ales modul în care le împărțim. Pentru că, dacă avem în vedere al doilea criteriu, suntem la nivelul unei dictaturi a bogaților.

Avem 7 miliarde de euro în plus, între 2021 și 2027, iar punctul meu de vedere este că acest surplus trebuie să ajungă integral în Moldova și în regiunile sărace. Autostrăzile Moldovei, nu una, ci toate, inclusiv Tișița-Albița, au - fie și parțial - finanțarea asigurată, fiind timp până atunci să refacem toate studiile necesare, să finalizăm proiectele și documentațiile, inclusiv să se finalizeze procedura de atribuire a lucrărilor. Și nu doar autostrăzile, ci și portul Galați, și canalul Siret-Bărăgan, și multe altele.

Este revoltător modul în care, periodic, se anunță inițiative de mari proiecte de infrastructură propuse de Ministerul Transporturilor, tot în București și în județele bogate. 1,4 miliarde de euro, și încă un miliard de euro, și încă 100 de milioane de euro. Asta, în timp ce pentru o variantă ocolitoare - 28 de milioane de euro, în lipsa căreia e ștrangulat un oraș de 60.000 de locuitori, Bârladul - am așteptat 40 de ani.

Vrem să dezvoltăm economic zonele lăsate în urmă sau vrem să susținem distracția cu banii săracilor? Facem stadioane în București, pentru că vrem campionat european de fotbal în Capitală. Foarte bine. Facem metrou în București, pentru că vrem suporteri care să ajungă repede la aceste stadioane noi. Facem linie ferată pentru același eveniment fotbalistic, în timp ce pentru stânga Siretului avem o singură strategie - depopulare, sărăcire continuă. Asta arată că noi nu am învățat nimic din politica europeană de coeziune - mai mult pentru săraci, mai puțin pentru cei bogați.

Nu ne mai puneți să alegem între o autostradă sau alta, pentru că, iată, sunt fonduri europene pentru toate autostrăzile Moldovei, inclusiv Tișița-Albița.

Vă mulțumesc.

Deputat ALDE de Vaslui, Daniel Olteanu.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

 
Ion Spânu - declarație politică cu titlul Da, vrem o țară ca afară!;

Domnul Ion Spânu, de la PSD.

Se pregătește, de la Grupul PNL, domnul Victor Paul Dobre.

 

Domnul Ion Spânu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este "Da, vrem o țară ca afară!".

Doamnelor și domnilor deputați,

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, recent, ca atunci când adunările publice urmează să se desfășoare în piețe ori pe căile publice - drum public, parte carosabilă și trotuar - sau în alte locuri prevăzute de Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat - să existe obligația de declarare prealabilă a acestora către autorități.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, menită să clarifice o mai veche lacună legislativă, a inflamat, cum era și de așteptat, spiritele tinere și libere. O parte a mass-mediei s-a grăbit să ne anunțe, nici mai mult nici mai puțin, că s-au interzis protestele spontane.

Mai tinerilor mei colegi aș vrea să le readuc în memorie, cu această ocazie, adevărata semnificație a unui protest spontan - și aici voi face referire la revolta muncitorilor de la "Steagul Roșu Brașov" din 1987, în timpul unui regim opresiv și pe vremea când astfel de manifestații nu se puteau organiza cu săptămâni înainte pe rețelele de socializare.

Unul dintre sloganurile preferate ale participanților la protestele din ultima perioadă, susținute fie în Piața Universității, fie în Piața Victoriei, a fost "Vrem o țară ca afară!". Pentru ca acest slogan să nu rămână doar o vorbă goală, rostită în timpul unui miting spontan, doresc să fac referire, în cele ce urmează, la felul în care sunt reglementate adunările publice în "afară", adică în țări precum Germania, Franța, Italia etc.

Constituția franceză, la fel ca și cea a României, protejează dreptul cetățenilor de a se exprima prin proteste sau greve. Articolul 10 din Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului din 1789, încorporată în Constituția Franței, precizează că "nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu tulbură ordinea publică stabilită prin lege".

Începând din anul 1935, dreptul cetățenilor de a se aduna într-un spațiu public a fost condiționat de o notificare prealabilă către prefectura locală sau către primăria din orașul în care se presupune că va avea loc demonstrația sau adunarea, cu cel puțin 3 zile și cel mult 15 zile înainte de data acesteia.

Dreptul oamenilor de a se aduna și de a protesta este consacrat în Germania printr-o lege care datează din 1848. Articolul intitulat "Libertatea de întrunire" prevede următoarele:

l. Toți germanii vor avea dreptul să se adune în mod pașnic și neînarmat fără notificare sau permisiune prealabilă.

2. În cazul adunărilor în aer liber, acest drept poate fi limitat de o lege. În conformitate cu legea germană, un astfel de protest trebuie notificat către autorități cu 48 de ore înainte de a fi anunțat public. La rândul lor, autoritățile pot refuza permisiunea de a organiza o astfel de demonstrație, dacă evenimentul ar putea pune în pericol siguranța sau ordinea publică.

Constituția spaniolă recunoaște dreptul la întrunire pașnică, neînarmată, fără autorizare prealabilă. Cu toate acestea, în cazul întâlnirilor și al demonstrațiilor în locuri publice, trebuie să existe o notificare prealabilă a autorităților, cu cel puțin 10 zile și cel mult 30 de zile înainte de eveniment. Autoritățile pot interzice aceste reuniuni numai atunci când sunt suspiciuni întemeiate de încălcare a ordinii publice, care ar implica un pericol pentru persoane sau bunuri.

În Suedia, adunările publice sunt reglementate în Legea privind ordinea publică. Cei care organizează întruniri trebuie fie să notifice în avans autoritățile, fie să obțină autorizația Poliției, în funcție de tipul de eveniment.

Avem de a face, așadar, cu o legislație unitară, aplicată de către state membre ale Uniunii Europene, state cu o veche și puternică democrație, state foarte bine dezvoltate din punct de vedere economic, state spre care România se uită atunci când vorbește de valori europene.

Dacă ne dorim o țară ca afară, acestea sunt regulile pe care trebuie să le respectăm cu toții, iar decizia Înaltei Curți nu face altceva decât să alinieze România la legislația europeană.

Ion Spânu, deputat de Caraș-Severin.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Spânu:

Mulțumesc.

 
Victor Paul Dobre - declarație politică intitulată România - groapa de gunoi a Uniunii Europene;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Victor Paul Dobre, PNL.

Se pregătește domnul Nicolae Popescu, de la Grupul USR.

 

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este "România - groapa de gunoi a Uniunii Europene".

Stimați colegi,

România a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene, pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a revizui și adopta Planul național de gestionare a deșeurilor și Programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru nr. 2008/98 a Comisiei Europene și ale economiei circulare. Autoritățile nu au reușit să închidă 68 de gropi de gunoi, astfel că România va plăti o amendă zilnică de 124.000 de euro către Uniunea Europeană.

Situația se datorează lipsei de responsabilitate și dezinteres în gestionarea problemei, fapt ce a permis practici de neînțeles, precum importul de deșeuri, dar și depozitarea deșeurilor în locuri neautorizate, fără efectuarea unor studii de impact asupra mediului și al pericolului la care este expusă populația din zonă.

România este unul din cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide, a deșeurilor menajere. În 2015 s-a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor, de 72% față de 25,6%, cât este media în Uniunea Europeană. De asemenea, în domeniul reciclării deșeurilor menajere suntem pe ultimul loc, cu 5% din deșeurile municipale reciclate față de penultimul loc din Uniunea Europeană, care are 20%.

În momentul în care autoritățile de mediu au retras autorizațiile de funcționare a unor depozite de deșeuri neconforme s-a ajuns în situația ca autoritățile locale să transporte deșeurile municipale la depozite din alte localități sau chiar din alte județe. Astfel, în județul Galați - începând cu aprilie 2018 - 53 de comune nu mai au unde să depoziteze deșeurile, în urma restricțiilor impuse de operatorul din Brăila. Municipiul Galați și 4 localități limitrofe mai au la dispoziție doar un depozit, dar al cărui grad de umplere se apropie de 75% și urmează să fie închis. Ca soluție provizorie, deșeurile se transportă la 100 de kilometri, la Roșiești, în județul Vaslui.

Este evidentă, așadar, inconsecvența consiliului județean în realizarea propriilor obiective. Depozitul prevăzut la Valea Mărului, obiectiv din Planul județean de gestionare a deșeurilor din anul 2008, se află încă în faza de licitații și este puțin probabil să fie operațional în 2019.

În această situație de criză, Guvernul a creat Comitetul Național pentru Deșeuri, organism interguvernamental care va fi coordonat de ministrul mediului. Este un pas înainte, dar sperăm să nu se oprească aici, ci să propună o strategie, să elaboreze programe și, mai ales, să propună modificări legislative care să responsabilizeze autoritățile locale în acest domeniu.

Consider că este necesar să se acționeze pentru:

  • concentrarea eforturilor și realizarea obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare;
  • stabilirea locurilor de dispunere a viitoarelor depozite de deșeuri municipale, în baza unei analize aprofundate, care să aibă în vedere localitățile arondate, populația lor și cantitățile estimate;
  • desfășurarea de acțiuni educative de către primării, pentru familiarizarea populației cu selectarea primară și depozitarea selectivă;
  • inițierea unor programe privind realizarea unor sisteme complexe de depozitare, sortare, prelucrare inițială;
  • elaborarea unor reguli stricte și stabilirea de responsabilități clare privind gestionarea deșeurilor inerte;
  • actualizarea legislației și stabilirea de sancțiuni drastice pe linia producerii, depozitării și tratării deșeurilor periculoase și, în special, a celor medicale.

Pentru îndeplinirea cerințelor Directivei privind depozitele, autoritățile române au obligația ca, până în 2020, să atingă un nivel de reciclare de minim 50% a deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și un grad de 60% a deșeurilor de ambalaje. De asemenea, peste 3 ani, să asigure colectarea a 4 kg/locuitor de deșeuri electrice și electronice, dar și să colecteze separat biodeșeurile.

Este o problemă esențială - va reuși România să gestioneze eficient această problemă sau vom rămâne groapa de gunoi a Uniunii Europene?

Victor Paul Dobre, deputat al PNL de Galați.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
Nicolae-Daniel Popescu - declarație politică: Instituțiile statului român din diaspora trebuie să încurajeze implicarea românilor în viața politică a țărilor-gazdă, inclusiv în procesele electorale!;

Îl invit pe domnul Nicolae Daniel Popescu.

Totuși să încercăm să ne încadrăm în 3 minute.

Ați vorbit cam 6 minute, domnule coleg.

 

Domnul Victor Paul Dobre (din sală):

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

... Rar și mult.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

"Instituțiile statului român din diaspora trebuie să încurajeze implicarea românilor în viața politică a țărilor-gazdă, inclusiv în procesele electorale!".

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși românii formează printre cele mai mari comunități de străini din multe țări, participarea lor la procesele electorale în statele-gazdă are un nivel extrem de scăzut. Ce putem face în acest sens?

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sunt sigur că sunteți de acord cu mine atunci când vă spun că votul cetățenilor este principalul instrument de legitimare a activității noastre de deputați, senatori sau aleși locali. Fără votul celor care sunt chemați să și-l exprime, niciunul dintre noi nu am fi astăzi aici, în această sală. Așa cum se întâmplă peste tot în țările democratice, cei care votează îi mandatează pe cei care câștigă alegerile să le rezolve problemele. Cu o astfel de problemă vin și eu în fața dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este limpede că o bună integrare politică a cetățenilor români care s-au stabilit în alte state europene este benefică atât pentru autoritățile din țările-gazdă, cât și pentru comunitățile de români de acolo. Este limpede că printr-o implicare mai apăsată în partidele politice locale sau măcar în procesul electoral, românii care locuiesc în state europene, precum Italia, Spania, Germania, Franța, Marea Britanie, ar putea fi luați mai bine în seamă de organizațiile politice și de instituțiile publice legitimate prin vot, iar problemele cu care aceștia se confruntă ar putea fi mai bine auzite. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca, mai întâi, românii să se exprime politic - fie ca membri și candidați în partide locale, fie măcar prin vot. Iar pentru a se exprima politic este nevoie de un pic de voință și de un minim de informare.

Dacă la capitolul voință nu putem interveni, la capitolul informare putem face mai multe lucruri, și trebuie să le facem. Instituțiile statului român din diaspora ar trebui mandatate ca măcar cu prilejul proceselor electorale din țările-gazdă să deruleze acțiuni de informare, în rândul cetățenilor români de acolo, cu privire la drepturile și obligațiile politice și electorale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea mea este simplă - haideți să încurajăm misiunile diplomatice ale României de peste hotare să încheie parteneriate cu autoritățile locale și centrale din statele-gazdă, pentru a derula acțiuni de informare a românilor de acolo, despre drepturile și obligațiile pe care le au în calitate de rezidenți sau măcar în preajma proceselor electorale din aceste țări. Este un lucru pe cât de simplu, pe atât de necesar pentru o mai bună integrare a diasporei noastre în țările care ajung să reprezinte a doua lor casă.

Vă mulțumesc.

Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.

 
 

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Da. Mulțumesc.

 
Tamara-Dorina Ciofu - intervenție ce are ca titlu 30 octombrie - Ziua mondială de prevenire a gripei, motiv de conștientizare și informare a populației cu privire la riscurile la care se expune în lipsa vaccinării;

Doamna Tamara Ciofu, PSD.

Se pregătește doamna Mihaela Huncă, de la neafiliați.

 

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi: "30 octombrie - Ziua mondială de prevenire a gripei, motiv de conștientizare și informare a populației cu privire la riscurile la care se expune în lipsa vaccinării".

Data de 30 octombrie marchează, la nivel internațional, Ziua Mondială de Prevenire a Gripei, stabilită la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică infectarea cu virusul gripal și importanța vaccinării.

Conform estimărilor acestui for internațional, un procent de 10-15% dintre adulți și 20-30% dintre copii este afectat anual de infecții ale tractului respirator superior în timpul epidemiilor de gripă. Totodată, în fiecare an, la nivel mondial sunt semnalate între 3 și 5 milioane de cazuri severe de gripă și între 250.000 și 500.000 de cazuri de deces cauzat de gripă. Gripa afectează toate persoanele, indiferent de vârstă, dar persoanele peste 65 de ani, femeile însărcinate și copiii între 6 luni și 5 ani sunt mai vulnerabili.

Având în vedere aceste statistici îngrijorătoare, avem nevoie de o educație civică semnificativă, în România, în ceea ce privește informarea și instruirea părinților și copiilor în legătură cu pericolele la care se expun în lipsa vaccinării. În țara noastră gradul de vaccinare a copiilor este mult mai scăzut decât în alte state din Uniunea Europeană. Nevaccinarea copiilor poate conduce la epidemii care nu îi afectează doar pe copiii expuși, ci și pe cei care intră în contact cu aceștia.

Sunt peste 20.000 de familii care, în fiecare lună, refuză să-și vaccineze copiii. Consecințele nefaste ale acestei atitudini se pot constata și prin numărul mare al cazurilor de gripă, chiar al deceselor, survenite în această perioadă, rezultat al scepticismului și dezinteresului pentru vaccinare, deși, în toată țara, există cantități suficiente de vaccin antigripal.

În opinia mea, de medic pediatru, consider că trebuie să promovăm, împreună, oameni politici și personal medical, o serie de evenimente publice, cu scopul de a crește rata de imunizare contra gripei sezoniere și de a informa românii cu privire la importanța vaccinării și monitorizarea persoanelor aflate în grupele de risc, precum și de a facilita accesul populației la vaccinuri.

Este deosebit de important să punem în aplicare un mecanism funcțional, la nivelul autorităților publice, dar și al părinților, cu privire la organizarea și desfășurarea campaniilor sistematice de vaccinare.

Din acest punct de vedere, este vital ca Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică și personalul medical să intensifice efortul de convingere a părinților că vaccinarea copiilor este esențială pentru menținerea sănătății acestora și pentru prevenirea unor boli grave, chiar fatale, nu doar împotriva gripei.

În egală măsură, producătorii de vaccinuri, medicii de familie și ceilalți medici care se ocupă de vaccinare ar trebui să se implice în comunicarea și explicarea efectelor și beneficiilor vaccinării. Este important să transmitem către public că toate vaccinurile prezente în România sunt sigure, de calitate și eficiente.

Deputat al PSD, Botoșani, Tamara Ciofu.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

 
Mihaela Huncă - declarație politică ce are ca obiect Detașarea, în sistemul de învățământ preuniversitar, de pe o funcție de conducere pe alta;

O invit, în continuare, pe doamna Mihaela Huncă, de la neafiliați.

Se pregătește, din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius Pașcan.

 

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației politice: "Detașarea, în sistemul de învățământ preuniversitar, de pe o funcție de conducere pe alta".

Stimate colege și stimați colegi,

Conform legislației în vigoare, personalul didactic titular, în învățământul preuniversitar, poate fi detașat, în interesul învățământului, pentru conducerea unităților de învățământ, unităților conexe, Ministerului Educației Naționale, inspectoratelor școlare, respectiv pe funcțiile de îndrumare și control din inspectoratele școlare.

Este o prevedere necesară, care asigură, în multe cazuri, rezolvarea unor situații neprevăzute sau excepționale. De asemenea, în lipsa organizării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor respective, măsura legiferată asigură managementul unităților în cauză și, uneori, chiar și al Ministerului Educației Naționale.

Problema apare însă atunci când un cadru didactic ocupă o funcție de conducere sau de îndrumare și control, prin concurs, și, ulterior, se detașează pe o altă funcție de conducere sau de îndrumare și control, de cele mai multe ori superioară ierarhic celei dintâi. Ce se întâmplă în această situație? Urmarea unei astfel de detașări este că respectivul cadru didactic blochează postul didactic pe care este titular, postul de conducere sau de îndrumare și control pe care a dat concurs, și ocupă un alt post de conducere sau de îndrumare și control prin detașare.

Consider anormală blocarea de către o persoană, oricât de competentă ar fi aceasta, a două posturi de conducere sau a două posturi de îndrumare și control.

Din punctul meu de vedere, se impune o intervenție a Ministerului Educației Naționale, pentru normalizarea modalității de ocupare a funcțiilor de conducere sau a funcțiilor de îndrumare și control din inspectoratele școlare.

Vă mulțumesc.

Mihaela Huncă, Pro România.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată De ce atâta ură?!;

Domnul Pașcan.

Se pregătește domnul Bumb, de la PNL.

Vă anunț că domnul Constantin Șovăială a depus în scris.

Domnule Culeafă, dumneavoastră ați depus în scris. Vreți să și citiți? Bine. La final, că...

Da. Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică se intitulează "De ce atâta ură?!".

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cutezat, zilele trecute, plin de bune intenții și curtoazie, să susțină că 1 Decembrie "este important atât pentru România, cât și pentru Europa".

Oare pe ce se întemeiază aserțiunea sa? Să analizăm împreună. Vorbim de o sărbătoare, în primul rând, a românilor, dar care stă sub semnul dezmembrării ultimelor imperii decadente, într-o Europă a națiunilor care s-au dorit libere. În 1918 s-au sfărâmat zidurile ultimelor construcții absolutiste, imperialiste, ostile naționalităților, și de tip medieval. După Primul Război Mondial, deopotrivă, românii, croații, sârbii, cehii și slovacii și-au decis singuri soarta, și-au câștigat prin sânge, sacrificiu și jertfă dreptul la propria identitate națională, la prezervarea propriilor tradiții și obiceiuri, la utilizarea limbii materne în interiorul granițelor statelor naționale. Și-au câștigat, prin luptă, libertatea.

Este mai mult decât evident de ce Europa are dreptul să sărbătorească împreună cu România semnificația zilei de 1 Decembrie 1918 și a Centenarului Marii Uniri, simbolizând totodată momentul istoric al creării națiunilor moderne din centrul și sud-estul Europei, prin eliberarea de sub ocupația imperiilor feudale. Iar în acest sens, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a înțeles foarte bine importanța acestei sărbători naționale românești, care este, inechivoc, și o recunoaștere simbolică a statelor naționale europene.

În acest context, sunt de neînțeles obrăzniciile și frustrările manifestate de politicienii de la Budapesta, dar și de cei din UDMR, care, prin declarații veninoase și pline de ură, susțin cu mojicie că 1 Decembrie nu reprezintă o sărbătoare a Europei, ba chiar că președintele Comisiei Europene s-ar fi aflat în stare de ebrietate când a făcut respectiva declarație.

Noi ce să mai zicem atunci despre declarațiile obraznice, impertinente ale liderilor maghiarimii, conform cărora "românii fac parte dintre popoarele fără istorie", că "Ardealul nu este România și are legături istorice cu Ungaria, nu cu România", sau despre propaganda desfășurată pe baza lozincilor lansate în spațiul public, prin care se pretinde "dreptate pentru Ungaria", "autonomie cu orice preț și redobândirea Ardealului"?

Acești politicieni, reprezentând maghiarimea, care se pretind europeni, au rămas, de fapt, ancorați anacronic în acele vremuri apuse, când imperiile oprimau, deznaționalizau popoarele și construiau închisori pentru cei care vorbeau limba maternă și își afirmau drepturile naționale. Nu sunt în stare să-și depășească propriile obsesii retrograde, nu înțeleg nimic din pedepsele istoriei. Sunt orbiți de ură și astfel vor fermenta frustrați în propria neputință, la modul jalnic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Sorin-Ioan Bumb - declarație politică: În timp ce «băieții deștepți» devalizează miliarde, PSD ia la întrebări ONG-urile care ajută bătrânii, bolnavii și copiii orfani;

Domnul Bumb.

Și se pregătește domnul Ioan Dîrzu, de la Alba Iulia.

 

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "În timp ce «băieții deștepți» devalizează miliarde, PSD ia la întrebări ONG-urile care ajută bătrânii, bolnavii și copiii orfani".

Democratura PSD de la București a atins o nouă culme a abuzului, prin modul în care a votat, de două ori într-o zi, Legea pentru combaterea spălării banilor. Ignorând toate regulamentele parlamentare și orice regulă de bun-simț, PSD a votat de două ori la rând această lege, până a ieșit cum a vrut tătucul Liviu.

Sub umbrela transpunerii în legislația națională a unei directive europene, PSD a găsit o formulă de a băga pumnul în gura ONG-urilor, pe modelul lansat deja de alți lideri autoritari din vecinătatea României. Și de această dată, PSD va încerca să arunce vina pe Europa pentru mizeriile pe care le face, dar PNL va ataca această lege și nu va permite ca ONG-urile să fie batjocorite după cum au chef Dragnea și PSD.

Legea este foarte importantă pentru că, în forma votată de PSD, blochează activitatea fundațiilor și asociațiilor, introducând niște prevederi excesive, ce permit Guvernului să desființeze pur și simplu orice ONG care în termen de 30 zile nu raportează beneficiarul real al activității sale. PSD lovește astfel direct în libertatea de exprimare a cetățenilor, pentru că Dragnea va putea, oricând vrea el, să desființeze ONG-uri de genul celor care cer construirea de autostrăzi, stoparea abuzurilor asupra justiției sau creșterea calității educației din școli. În plus, se blochează activitatea a nenumărate ONG-uri din sfera socială, inclusiv a celor patronate de biserici, care vor trebui, sub sancțiunea desființării, să declare toate persoanele fizice care beneficiază de serviciile lor, fie că vorbim de asistență medicală, masă caldă, medicamente gratuite, îngrijire la domiciliu, consiliere și ajutor în urma unor traume, asistență pentru persoanele cu dizabilități.

Când e vorba să închidă gura criticilor săi, pentru Dragnea, asemeni oricărui dictator care se respectă, toate acestea sunt doar victime colaterale, care nu contează. Important e că nu vor mai rămâne decât acele ONG-uri care îi laudă mărețele realizări.

Totul face parte dintr-un plan bine pus la punct, în care se încadrează și adoptarea Ordonanței nr. 18 din 2018, prin care Guvernul instituie controale discreționare la adresa ONG-urilor care primesc 2% donați de populație. Asta, după ce, la începutul anului, același PSD a modificat modul în care puteau fi donați acei 2%, tocmai pentru a lipsi de fonduri ONG-urile și pentru a colecta bani la bugetul secătuit de cheltuieli aiuristice făcute de Guvern.

PNL nu poate rămâne impasibil la toate aceste mârșăvii și va ataca Legea spălării banilor la Curtea Constituțională. Nu este posibil ca drepturile și libertățile cetățenilor să fie limitate doar pentru că Dragnea nu suportă criticile pentru acțiunile sale iresponsabile. Dacă are obrazul fin, să facă bine să plece din fruntea statului și să o ia cu el și pe Viorica 20-20!

Vă mulțumesc.

Deputat de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

 
Ioan Dîrzu - declarație politică: Peste jumătate din angajații Poștei Române primesc salarii majorate cu 15%, de la 1 noiembrie;

În continuare, îl invit pe colegul meu, pe domnul Ioan Dîrzu.

Se pregătește... până la neafiliați avem USR. De la USR, domnul Botez.

 

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi face referire la Poșta Română.

"Peste jumătate din angajații Poștei Române primesc salarii majorate cu 15%, de la 1 noiembrie".

Începând cu 1 noiembrie 2018, un număr de 13.261 de angajați de la Compania Națională Poșta Română, respectiv 89% dintre ei sunt personal operațional, vor primi în plus, la salarii, o sumă medie de 337 de lei, o creștere de 15%.

Cea mai mare corecție salarială din ultimii zece ani a fost posibilă, la Poșta Română, după rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2018, aprobată în ședința de Guvern din 24 octombrie, lucru care mă bucură profund, pentru că știm cu toții cât de mult și în ce condiții muncesc acești oameni.

Salariații care primesc majorarea salarială reprezintă 55% din cei peste 24.000 de angajați ai Poștei Române.

Poșta Română se confruntă cu un mare deficit de personal, cu o lipsă de infrastructură și cu o imagine publică negativă, efect al luptei politice. Este momentul să aducem Poșta Română în anul 2018, să se deblocheze posturile, să se achiziționeze aparatură birotică, mașini, sedii, noi, iar statul să devină astfel un agent competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat. Creșterea salariilor este un prim pas, dar marea provocare va fi să readucem Poșta Română la realitățile economiei de piață.

Prin Programul de guvernare 2018-2020, PSD și-a asumat sprijinirea capitalizării/finanțării activității Companiei Naționale Poșta Română, pentru implementarea necesităților investiționale, precum și identificarea soluțiilor pentru problematica datoriilor istorice ale Companiei Naționale Poșta Română față de stat, în vederea consolidării performanțelor economice ale operatorului poștal național.

De asemenea, ne propunem dezvoltarea relațiilor de colaborare transfrontalieră cu operatorii străini de servicii poștale, în vederea creării unei piețe eficiente europene de servicii poștale, optimizării și dezvoltării operațiunilor specifice.

Totodată, trebuie să începem prioritizarea și implementarea programelor/proiectelor din domeniul IT și serviciilor poștale, care să aibă în vedere eficiența economică, crearea de locuri de muncă, acoperirea zonelor defavorizate, integrarea cu alte proiecte din alte domenii, retenția forței de muncă superior calificată.

Îi doresc mult succes, în continuare, ministrului comunicațiilor și societății informaționale, pentru că știu că, în mandatul dumnealui, Poșta Română este și va fi o prioritate națională.

Deputat de Alba, Ioan Dîrzu.

 
Mihai-Cătălin Botez - intervenție cu ocazia Zilei internaționale a economisirii;

Domnul Florin Iordache:

Da. În continuare, domnul Botez.

Se pregătește, din partea neafiliaților, doamna Oana Bîzgan.

 

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Poate că ați auzit sintagma "săracii oameni bogați". Sunt acei oameni care, deși au reușit să dobândească averi mari sau chiar colosale, conduc mașini obișnuite, locuiesc în case ori blocuri normale, nu în palate, și se îmbracă fără să epateze. Au reușit să înțeleagă că pot dobândi stabilitate, dar și prosperitate financiară, prin economisire, pentru că nu s-au întins mai mult de cât le-a fost plapuma.

lata câteva principii de educație financiară care ar trebui să fie mai larg cunoscute în societatea noastră.

În ceea ce privește veniturile: să nu depinzi niciodată de o singură sursă de venit, încearcă să mai faci încă o a doua.

În ceea ce privește cheltuielile: dacă vei cumpăra lucruri de care nu ai nevoie, în curând va trebui să vinzi lucruri de care ai nevoie.

În ceea ce privește economiile: nu economisi ceea ce îți rămâne după ce ai cheltuit, ci cheltuiește ce ți-a mai rămas după ce ai economisit.

În ceea ce privește asumarea riscurilor: nu testa adâncimea unui râu cu ambele picioare.

În ceea ce privește investițiile: nu-ți pune toate ouăle într-un singur coș.

Tocmai am enumerat câteva principii de educație financiară la care cei mai mulți români nu au acces. Sunt vorbe din popor, dar care poate de multe ori trec pe lângă urechile noastre, fără să înțelegem la ce se referă.

Astăzi, 31 octombrie, este Ziua internațională a economisirii, un obicei la fel de important poate ca exercițiile fizice efectuate zilnic cel puțin 30 de minute, ca spălatul pe dinți, mâncatul sănătos ori spoveditul și împărtășitul, ori meditația. Sănătatea financiară, ca și sănătatea fizică, se poate dobândi prin câteva obiceiuri simple însușite încă din tinerețe.

Avem nevoie de educație financiară făcută în școală, astfel încât tinerii să pășească în viață cu elemente de bază despre cum să-și folosească banii și sursele de venit, astfel încât să poate fi măcar liniștiți, în control, dacă nu bogați. De nivelul de trai ne putem ocupa și noi, prin politicile publice pe care le implementăm, dar de bugetul personal este responsabil fiecare individ în parte, iar câteva noțiuni de bază ar putea să-i scutească pe români de multe probleme, care se răsfrâng asupra întregii noastre vieți.

Îmi doresc ca cei care ascultă această declarație politică să facă astăzi un demers și să caute câteva principii pe care să le poată implementa chiar de mâine.

Iar noi, politicienii, să avem în vedere faptul că avem nevoie de mai multă educație financiară pentru cetățeni și să încercăm să orientăm politicile publice în acest sens.

Vă mulțumesc mult.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică referitoare la accesul egal la îngrijirea medicală a tuturor femeilor;

Doamna Oana Bîzgan.

Se pregătește doamna Maricela Cobuz, de la Suceava.

 

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colege,

Dragi colegi,

Sarcina ar trebui să fie unul din momentele cele mai frumoase din viața unui cuplu, din viața unei femei, or din păcate prea multe femei mor la naștere. Mortalitatea maternă poate fi prevenită prin accesul la asistență medicală de calitate, furnizată fără discriminare. Acest fapt nu reprezintă un simplu deziderat, ci este o problemă de politică națională, întrucât starea de sănătate a unei femei înainte, în timpul și după sarcină depășește sfera domeniului medical.

De exemplu, o femeie însărcinată, cu o stare de sănătate precară, conduce la pierderi economice considerabile. Aceste pierderi provin din costurile generate de îngrijirile medicale suplimentare și din scăderea productivității pe piața muncii, pe de o parte, a femeii în cauză, și, pe de altă parte, a membrilor familiei care vor fi nevoiți să-și întrerupă munca, pentru a o putea îngriji.

Accesul la asistență medicală maternă trebuie să fie asigurat fără discriminare, întrucât este un drept universal, proclamat de altfel și prin art. 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Situația economică, statutul social, etnia, statutul civil etc. nu ar trebui să influențeze gradul de acces al femeilor însărcinate la serviciile de îngrijire medicală. Totuși, una din 10 femei din Europa nu beneficiază de acest drept în primele luni de sarcină.

În ceea ce privește situația din România, mortalitatea maternă este dublă față de media Uniunii Europene. 6,2% dintre femeile gravide nu au fost monitorizate de un medic până la naștere, iar o femeie din mediul rural trebuie să parcurgă, în medie, 8 km. pentru a beneficia de serviciile medicale necesare. De altfel, una din 3 gravide din mediul rural, decedate din cauze obstetricale, nu a fost monitorizată de niciun medic.

Accesul egal la îngrijire medicală este un drept fundamental și e de datoria noastră, dragi colege și dragi colegi, să facem tot posibilul pentru a facilita și asigura tuturor femeilor serviciile medicale pre și postnatale de care au cu adevărat nevoie.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

 
 

Domnul Florin Iordache:

În continuare, o invit pe colega mea, pe doamna Maricela Cobuz.

 
Maricela Cobuz - declarație politică ce are ca titlu Banca Națională de Sânge și spitalele regionale - proiecte importante pentru sistemul de sănătate;

Se pregătește, de la PNL, domnul Mihai Culeafă.

 

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "Banca Națională de Sânge și spitalele regionale - proiecte importante pentru sistemul de sănătate".

Guvernul României continuă să investească în sănătate.

Este vorba de construirea unei bănci naționale de sânge și construirea unui centru de transfuzii pentru regiunea București-Ilfov, ambele construcții menite să asigure dezvoltarea capacității de recoltare și prelucrare a sângelui și a produselor derivate din sânge.

Prin realizarea celor două mari proiecte se va asigura calitatea și siguranța cerută de legislația Uniunii Europene privind colectarea, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui către beneficiari.

Situația este dramatică în țară, în ceea ce privește stocul de sânge. Tocmai din această cauza este necesară construirea unei bănci naționale de sânge care să asigure resurse și pentru alte județe, în caz de urgențe majore.

Săptămâna trecută, Centrul Județean de Transfuzie Sanguină Suceava a lansat o campanie în social-media pentru a îndemna sucevenii să doneze sânge, deoarece stocurile sunt aproape epuizate, din lipsă de donatori.

Mesajul Centrului de Transfuzii este unul dramatic: "Din cauza stocurilor de sânge care sunt aproape inexistente, vă rugăm să veniți la donare! Viața semenilor noștri depinde de noi!".

În ultimele două săptămâni, în medie, doar 12 persoane au venit zilnic pentru a dona sânge și a salva vieți, astfel angajații centrului au ajuns să caute donatori pe rețelele de socializare.

Pe lângă cele două proiecte importante, reprezentanții Guvernului au anunțat că cererea de finanțare pentru primele trei spitale regionale, respectiv Iași, Cluj, Craiova, va fi depusă la Comisia Europeană până la finalul anului 2018.

Spitalele regionale vor fi organizate ca centre de urgență, de excelență pentru toate specialitățile medicale. Prin acest mod, se va asigura asistența medicală pentru cazurile complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul județului sau al municipiului.

Pentru îndeplinirea acestor obiective importante, pentru cetățenii din România este necesară și implicarea autorităților locale, prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, în vederea creării de infrastructuri moderne, ce cuprind drumuri, rețele electrice, apă și canalizare.

Ca deputat și medic în Comisia pentru sănătate și familie, voi susține legislația privind recoltarea și prelucrarea sângelui și a produselor derivate din sânge, considerând acestea un domeniu de maximă prioritate pentru România.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Mihai Culeafă - declarație politică: Interesul cetățeanului trebuie să primeze și în problema transportului public;

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mihai Culeafă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Interesul cetățeanului trebuie să primeze și în problema transportului public".

Județul Ilfov și Bucureștiul se pot dezvolta numai împreună.

Economia și demografia celor două unități administrativ-teritoriale sunt atât de bine integrate, încât orice soluții pentru viitor nu mai pot fi concepute decât împreună. De aceea, sunt binevenite orice măsuri care permit îmbunătățirea rețelei de transport, în așa fel încât să asigure, în primul rând, pentru oameni, dar și pentru bunuri, condiții mai bune pentru a ajunge la destinație - mai rapid, mai ieftin și în condiții de siguranță sporită.

În acest sens, salut decizia de extindere treptată a rutelor de transport în comun ale Societății de Transport București, pentru a face legătura între Capitală și localitățile din Ilfov. Această măsură a fost cerută constant de cetățeni și va îmbunătăți substanțial condițiile în care persoanele se pot deplasa dintr-un punct în altul.

Până în acest moment, transportul a fost asigurat de societăți private, care au oferit un serviciu public esențial. Până la un punct, este justificată preocuparea acestor transportatori pentru viitor. Totuși, condamn ferm atitudinea unora dintre aceștia, care au amenințat cu suspendarea activității, în ciuda angajamentelor pe care și le-au luat în scris în momentul în care au obținut licența de transport.

Este adevărat că apariția pe piață a Societății de Transport București va schimba situația din teren și o parte dintre cetățeni vor prefera să folosească serviciile acesteia. Aceasta este însă esența unei economii concurențiale.

Monopolul de facto, pe care transportatorii privați l-au avut până acum, reprezenta o stare nefirească a lucrurilor și nu mai putea continua.

Sigur că o economie sănătoasă are nevoie de un sector privat dinamic și puternic, dar acest deziderat se poate transforma în realitate numai într-o economie concurențială de piață, unde fiecare operator economic este motivat să își îmbunătățească tot timpul serviciile, să fie pe placul clienților. Este util modelul căilor ferate, unde companiile private prosperă, chiar în condițiile competiției cu o companie de stat, pentru că au investit în confortul clienților și oferă servicii mai bine adaptate cerințelor pieței.

În definitiv, economia concurențială de piață este sistemul cel mai eficient, pentru că el garantează utilizatorului final, consumatorului, gama cea mai largă de servicii, la prețurile cele mai avantajoase.

Piața liberă, fie că vorbim de cea a bunurilor sau de cea a serviciilor, este singura capabilă să garanteze că interesul cetățeanului are prioritate.

Vă mulțumesc.

Mihai Culeafă, PNL, Ilfov.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Elena Hărătău - declarație politică intitulată Investiții în orașul Bacău;

În continuare, doamna deputat Elena Hărătău, de la Bacău. Se pregătește doamna Cristina Iurișniți, de la Bistrița.

 

Doamna Elena Hărătău:

Distinse domnule președinte,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Investiții în orașul Bacău".

Anul acesta, Bacăul a avut mai multe probleme în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă. Două avarii succesive au generat cea mai importantă criză a apei din ultimii ani, iar locuitorii orașului au avut de suferit atunci, dar și instituții importante, precum spitale sau școli.

Între timp, problema s-a rezolvat. Însă suntem datori să nu permitem să se mai întâmple așa ceva în Bacău. Trebuie să le oferim locuitorilor noștri condiții, în așa fel încât să poată trăi decent și să-și poată desfășura activitățile de zi cu zi.

În legătură cu această problemă, autoritățile locale au acționat deja și împreună am găsit soluția cea mai potrivită. Este vorba de un proiect prin care Bacăul va avea apa potabilă atât de necesară. Proiectul presupune construirea unei rezerve de apă, mai exact, o gospodărie de apă care va fi realizată dintr-un rezervor, o stație de clorinare și una de pompare, care va fi alimentată din șapte izvoare din zona Mărgineni. Vor fi șapte tronsoane de conductă, care însumează aproape 9 km.

Valoarea investiției pentru rezerva de apă se ridică la 5 milioane de euro, bani asigurați din fonduri guvernamentale. Și de la care se va asigura independența sistemului de apă din acest oraș, în cazul unor avarii, indiferent de aducțiunile principale de la Valea Uzului.

Contractul de execuție a rezervei de apă deja a fost semnat. Alocările financiare de la Guvern există, avem banii necesari, așa că acum nimic nu ne împiedică să ducem la capăt acest proiect. Un proiect primordial pentru băcăuani, fiind unul din cele mai importante obiective de investiții.

Pentru a fi siguri că totul se va desfășura conform așteptărilor, vom monitoriza derularea lucrărilor, a contractului de execuție, și vom prezenta băcăuanilor etapele execuției, dar și dacă vor fi respectate termenele de către constructorul pe care l-a desemnat instanța.

Durata contractului de execuție este de 15 luni, din care două luni proiectarea, de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Timp în care sper ca acest rezervor de apă să fie gata.

Mă bucur de faptul că, într-un final, am reușit să ne ocupăm de acest proiect. Știu că e unul mult așteptat, mai ales de cei care au avut de suferit de pe urma avariilor de până acum. Dar cred că, dacă avem răbdare și ne implicăm, lucrurile se vor rezolva. Și le vom oferi locuitorilor un oraș în care să-și ducă un trai mai bun.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Cristina-Ionela Iurișniți - pledoarie pentru înființarea unor tribunale specializate de judecată pentru protecția familiei și a minorilor;

Doamna Iurișniți.

Se pregătește, de la PSD, domnul Ștefan Mușoiu.

Vă rog.

 

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

România și-a asumat față de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite înființarea unor tribunale sau curți specializate de judecată pentru protecția familiei și a minorilor. Totodată, una dintre condițiile aderării României la Uniunea Europeană a fost reprezentată de specializarea anumitor instituții judiciare în materia dosarelor penale în care sunt implicați minori.

Orice stat își apără copiii și România încă nu dă dovadă de acest lucru.

Pe acest fond, în baza Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, a fost înființat Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, fiind definit, la vremea aceea, ca fiind un program-pilot, ulterior urmând să se creeze instanțe simulare și în tot restul țării.

Conform rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii, anual, dragi colegi, peste 4.000 de copii devin victime ale unor infracțiuni. Mai mult decât atât, lipsa unor mecanisme procedurale restaurative, menite să asigure rolul justiției preventive, precum și respectarea drepturilor și intereselor superioare ale copiilor din România reprezintă cauze care duc la creșterea ratei infracționalității în care sunt implicați minori.

Așadar, având în vedere atenția deosebită pe care o necesită dosarele în care sunt implicați minori, precum și recomandările Rezoluției 2002/12 a Organizației Națiunilor Unite, care fac referire la importanța justiției restaurative, și mai ales prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, și ale protocoalelor europene, am solicitat Ministerului Justiției, ministrului încă în funcție, Tudorel Toader, să ne explice, care este calendarul de înființare a altor Tribunale specializate pentru Minori și Familie în România și care vor fi criteriile repartiției acestor instituții la nivelul arhitecturii instituționale a jurisdicțiilor?

Eu cred că fiecare stat trebuie să respecte tot ce există într-un tratat de aderare, dacă vrem să fim o țară europeană.

Iar dreptul minorilor în România trebuie respectat.

Mulțumesc.

Cristina Iurișniți, Bistrița-Năsăud.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

 
Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată PSD a transformat România în cea mai bogată țară din Est;

Domnul Ștefan Mușoiu.

Se pregătește doamna Anișoara Radu.

Mai e și doamna Jivan, de la Caraș.

 

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "PSD a transformat România în cea mai bogată țară din Est".

Dragi colegi,

Strategia panicardă a opoziției, de manipulare și inducere în eroare a opiniei publice, privind o imaginară prăbușire economică care ar fi cauzată de guvernarea noastră, este din nou demontată, nu doar de analizele economice interne, ci și de cele externe, total independente.

Pe lângă datele din ultimul raport semestrial al Comisiei Europene, care atestă că România nu are dezechilibre economice, această ipoteză este confirmată și de specialiștii de la uriașul grup financiar Credit Suisse. Aceștia nu doar că susțin că țara noastră se bucură de o dezvoltare sustenabilă, grație Guvernării PSD-ALDE, dar au lansat un semnal pe piața mondială financiară, prin care arată că România a ajuns cea mai bogată țară din această zonă a Europei. Specialiștii afirmă că România a depășit, pentru prima dată în istorie, Ungaria, principalul competitor din zonă. De asemenea, România a depășit țările vecine, situându-se peste state precum Bulgaria, Serbia sau Republica Moldova.

Raportul "Global Wealth 2018" al Credit Suisse indică faptul că, în 2018, venitul pe cap de locuitor în România este estimat la 42.282 de dolari, față de 41.118 dolari în Ungaria, 30.224 de dolari în Bulgaria, 19.582 de dolari în Serbia, 5.204 dolari în Ucraina și 3.837 de dolari în Moldova. De asemenea, cei de la Credit Suisse subliniază că România a pornit această ascensiune de foarte jos.

Datele din analiza grupului financiar Credit Suisse sunt cu atât mai verosimile pentru că tratează "la rece" întreaga evoluție economică a României. Să ne reamintim că, în anul 2000, venitul pe cap de locuitor în România era de numai 3.300 de dolari, mult mai mic decât în Ungaria, respectiv 11.882 de dolari, sau chiar Georgia, cu 4.494 de dolari, deoarece sărăcia și corupția erau considerate, în mod paradoxal, fenomene normale.

Și, totuși, prin eforturi susținute, am ajuns ca în 2018 românii să fie considerați aproape de două ori mai bogați decât argentinienii sau rușii și de trei ori mai bogați decât brazilienii, potrivit celor de la Credit Suisse. La fel de adevărat este și faptul că cetățenii români sunt mai săraci decât polonezii sau decât cehii, dar să nu uităm și de traiectele istorice mult mai blânde ale acestor două state.

Firește că justificările nu-și au locul, motiv pentru care Cabinetul Dăncilă va continua implementarea cu succes a măsurilor din Programul de guvernare, menite să elimine cât mai rapid neajunsurile pe care le-am moștenit de la regimul comunist.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Ialomița, Ștefan Mușoiu.

 
Anișoara Radu - declarație politică numită Unirea Dobrogei cu România;

Domnul Florin Iordache:

Doamna Anișoara Radu, vă rog.

Mai sunt doamna Luminița Jivan...

Vă rog.

Și doamna Rodica Paraschiv.

 

Doamna Anișoara Radu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea politică se numește: "Unirea Dobrogei cu România".

Pe data de 14 noiembrie se vor împlini 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România, un moment cu o semnificație deosebită pentru dobrogeni, mai ales în contextul în care sărbătorim anul acesta și Centenarul Marii Uniri.

Unirea Dobrogei cu România s-a făcut în baza Tratatului de pace de la Berlin, moment istoric în care România a obținut independența pe plan internațional, în urma Războiului ruso-turc din 1877-1878.

Obținerea independenței și a Dobrogei se datorează vitejiei și eroismului soldaților români, care au câștigat luptele de la Plevna și Grivița, și cărora le datorăm respectul nostru etern.

Pentru marcarea acestui eveniment istoric a avut loc, săptămâna trecută, ședința solemnă a Consiliilor Județene din Tulcea și Constanța. Cu ocazia acestei ședințe a fost adoptat și semnat, în prezența domnului Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, și a domnului Marius Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, precum și a parlamentarilor din cele două județe, un Act de promisiune civică.

Prin acest act, autoritățile județene s-au angajat, în fața cetățenilor dobrogeni, să lucreze împreună pentru realizarea unor obiective foarte necesare pentru dezvoltarea economică a Dobrogei.

Principalele obiective pe care doresc să le menționez sunt:

  • Construirea podului peste Dunăre, Tulcea-Brăila;
  • Realizarea drumului expres Tulcea-Constanța-Brăila;
  • Construirea unui spital regional de nivel european;
  • Modernizarea aeroportului "Delta Dunării" din Tulcea;
  • Modernizarea porturilor Tulcea și Constanța.

Toate aceste proiecte sunt necesare pentru dezvoltarea economică a Dobrogei, dar cred că realizarea lor va avea și o simbolistică deosebită - aceea de a ne uni și fizic, prin realizarea podului și a drumului expres, Dobrogea și România, la peste 140 de ani de la Unire.

Sunt convinsă că autoritățile locale și centrale vor reuși să construiască într-un termen rezonabil podul așteptat de atât de mulți ani de tulceni - și de dobrogeni, evident - și mă bucur că lucrurile au început, în sfârșit, să se miște, din acest punct de vedere.

Vreau să vă garantez că voi face tot ceea ce pot pentru a impulsiona realizarea tuturor obiectivelor mai sus menționate.

La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, România!

Deputat al PSD, Radu Anișoara, Tulcea.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Luminița-Maria Jivan - declarație politică având tema Proiecte pentru seniori și viitori seniori;

În continuare, o invit pe doamna Luminița-Maria Jivan, de la Caraș.

Se pregătește, din partea Grupului PMP, domnul Petru Movilă. Și apoi, doamna Paraschiv.

 

Doamna Luminița-Maria Jivan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se cheamă: "Proiecte pentru seniori și viitori seniori".

Stimați colegi,

Am susținut săptămâna trecută o declarație politică referitoare la proiectele pentru copii din Programul de guvernare.

Programul de guvernare al actualului Guvern este construit astfel încât să cuprindă proiecte pentru toate categoriile sociale.

Având în vedere doctrina social-democrată a partidului din care fac parte, era absolut obligatoriu să avem proiecte destinate seniorilor noștri.

De foarte multe ori această categorie, care a ajutat foarte mult la dezvoltarea României, a fost mai degrabă uitată sau marginalizată de guvernanți.

De aceea, m-am decis să prezint astăzi două programe, unul dedicat persoanelor încă active și unul dedicat seniorilor, respectiv Programul Growth - "Contul de economii senior" și Programul Growth - "Rezidențe moderne pentru vârsta a III-a".

"Contul de economii senior" are drept scop promovarea unei discipline financiare la nivelul populației active, astfel încât la vârsta a III-a să poată beneficia de surse multiple de venit.

Prin acest program, persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani pot deschide un cont de economii senior. Sumele economisite de titularul contului sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, în limita sumei de 1.200 de euro anual.

Pentru acest tip de cont, dobânda minimă va fi egală cu rata de politică monetară a BNR plus un punct procentual, iar sumele din aceste conturi vor fi garantate de stat.

Un element de noutate îl reprezintă faptul că angajatorul poate contribui cu sume de bani în contul Senior, acestea fiind deductibile la calculul impozitului pe profit, în limita sumei de 1.200 de euro anual.

La un calcul simplu, dacă un angajat începe să economisească anual 1.200 de euro, de la 30 de ani, la momentul la care va ieși la pensie va avea în cont suma de 42.000 de euro, separat față de pensia de stat și cea privată obligatorie.

Programul Growth - "Rezidențe moderne pentru vârsta a III-a" se referă la acordarea unui ajutor nerambursabil pentru construcția de rezidențe moderne pentru persoanele de peste 65 de ani.

Ajutorul nerambursabil va fi de maximum 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 15.000 de euro pe apartament sau 7.500 de euro pentru o cameră, pentru construcția, amenajarea și dotarea rezidențelor pentru persoanele vârstnice. Finanțarea investiției poate fi realizată și cu un credit garantat de stat.

De asemenea, statul va acorda o alocație bugetară de 10 ori mai mare decât în prezent, respectiv 1.400 lei/lună pentru fiecare locatar.

Spațiul de locuit trebuie să fie de minimum 25 m2 utili/locatar și nu mai mult de două persoane într-un apartament.

Mai mult, există obligația asigurării în integralitate a cheltuielilor privind cazarea, hrana și asistența medicală.

Concluzionând, PSD a gândit cele două programe în complementaritate, luând în calcul atât îmbunătățirea condițiilor de viață pentru viitorii seniori, cât și crearea unor spații de locuit moderne pentru actualii seniori. Aceste programe denotă capacitatea PSD de a identifica soluții pentru toate categoriile sociale și de a avea o viziune pe termen lung.

Vă mulțumesc.

Luminița Jivan, Caraș-Severin.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă.

 
Petru Movilă - declarație politică intitulată Doi kilometri de incompetență;

Îl invit pe domnul Petru Movilă.

Se pregătește doamna deputat Rodica Paraschiv, de la Ploiești.

 

Domnul Petru Movilă:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "Doi kilometri de incompetență".

De ani de zile, ca parlamentar, fac demersuri la Consiliul Județean, pentru asfaltarea doar a doi kilometri de drum, între comunele Țibana și Țibănești, în județul Iași, drum care este efectiv impracticabil.

Suma necesară pentru reparația acestui drum, de asemenea, este foarte mică. Singura problemă majoră este că actuala conducere a Consiliului Județean nu a dorit și nu dorește să repare această bucată de drum. Bucată de drum care ar permite accesul mult mai ușor pentru mașinile de intervenție - fie că vorbim de ambulanță, fie că vorbim de mașinile de pompieri, fie că vorbim, efectiv, de circulația cetățenilor din zonă.

Ca urmare a demersului făcut ieri la Consiliul Județean Iași, primarul din comuna Țibănești împreună cu consilierii locali au stat două ore împreună cu președintele Consiliului Județean, dar au plecat fără soluție.

De aceea, astăzi, de la tribuna Parlamentului, prin această declarație politică, îi cer expres președintelui Consiliului Județean, Maricel Popa, și majorității PSD-ALDE, să aloce banii, acum, la sfârșitul anului măcar, pentru a face ceea ce au promis în toate campaniile electorale - aceea că ieșenii vor avea drumuri bune și modernizate.

Petru Movilă, deputat al PMP de Iași.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Rodica Paraschiv - declarație politică intitulată Cât de mult ne iubim copiii?;

Și ultimul vorbitor, doamna Rodica Paraschiv.

Și începem partea a doua.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte,

Dragi colegi,

Societatea românească cunoaște o perioadă tranzitorie, plină de obstacole și factori care determină reacții adverse în rândul tinerilor, cei mai vulnerabili fiind copiii, cei care nu cunosc îngrijirea părintească sau îndrumările primite în centre specializate. Administrațiile publice locale, cât și școala sunt vizate direct pentru cultivarea temeinică a modalităților de apărare împotriva pericolelor la care sunt expuși copiii cu vârste fragede, plecând de la abandonul școlar și până la eșecul profesional, motive pentru care tinerii ajung în situația de a nu fi pregătiți și informați despre riscurile actuale, care îi vizează în mod direct.

Evoluția, din păcate, are și laturi mai puțin benefice, sfera tehnologiei cunoscând un prag la care întreaga societate are acces cu ușurință. Rețelele de socializare au devenit pericole iminente folosite în scopuri distructive de persoane ale căror intenții sunt de a manipula minți inocente de copii. Cei mici devin astfel victime sigure în lipsa unei pregătiri și a unei supravegheri în mediul online.

Doctorul Haim Ginnott spunea la un moment dat: "Copiii sunt precum cimentul proaspăt. Orice cade pe ei îi marchează". Copiii au nevoie de multă dragoste din partea celor din jur pentru a se dezvolta sănătos și armonios, și pentru a oferi, la rândul lor, iubire.

De ce sunt importanți copiii noștri? Deoarece aceștia sunt viitorul nostru. Privind copiii în ochi, ne vedem viitorul în față.

Copiii abuzați pot dezvolta deseori tot felul de modalități de a-și ascunde sentimentele vizavi de traumele prin care au trecut sau prin care trec. Cu toate acestea, psihologii sau oamenii specializați care se ocupă de astfel de cazuri au formulat o statistică îngrijorătoare, și anume, că doi copii sunt abuzați la fiecare oră în România. Acești copii riscă să ajungă la maturitate cu probleme grave și e foarte probabil să devină, la rândul lor, agresori.

Noi, adulții, putem detecta și ajuta acești copii, urmând niște pași aparent destul de simpli. Un copil aflat într-o astfel de situație nu va mai avea rezultate satisfăcătoare la școală, își va schimba treptat comportamentul în relația cu cei din jur, va deveni antisocial și va fi speriat în mod constant, încercând pe cât posibil să evite contactul cu adulții.

O măsură preventivă ce trebuie aplicată de stat ține de restricționarea informațiilor în mass-media, care transmite frecvent informații privind infracțiunile sexuale săvârșite asupra copiilor. Potrivit prevederilor Convenției Lanzarote, statele semnatare trebuie să prevină sau să interzică răspândirea de materiale care propagă infracțiunile respective.

În încheiere, dragi colegi, vreau să subliniez faptul că România sănătoasă, în care copiii vrem să crească în siguranță, trebuie să cunoască o implicare susținută. La nivel guvernamental și parlamentar ar trebui să arătăm că există un culoar deschis de combatere a abuzurilor asupra copiilor, și nu o fundătură a nepăsării, aplecându-ne mai mult asupra legislației cu impact în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripția nr. 31 Prahova.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Încheiem aici prima parte, a declarațiilor politice. Începem în cinci minute partea a doua a ședinței.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică intitulată Legea offshore, o lege pentru dezvoltarea economică a României!;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Legea offshore, o lege pentru dezvoltarea economică a României!"

Prin Legea offshore, România are pentru prima dată un cadru legislativ coerent, viabil și pragmatic în domeniul exploatărilor petroliere și de hidrocarburi offshore. Prevederile acestei legi sunt de o importanță uriașă pentru țara noastră, reglementându-se în mod transparent modalitățile de atribuire a operațiunilor petroliere, de exploatare a resurselor de hidrocarburi, precum și avantajele obținute de statul român, prin încasarea de redevențe și impozite.

Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (Legea offshore) va permite continuarea operațiunilor de exploatare și evaluare a resurselor de hidrocarburi din perimetrele offshore din Marea Neagră, dezvoltarea acestora, precum și interconectarea infrastructurii naționale de transport și alimentare cu gaze naturale. Legea are un impact fundamental pentru dezvoltarea economică, dar și pentru asigurarea siguranței energetice a României, acestea fiind obiective majore ale strategiei energetice și un element esențial din Programul de guvernare al PSD.

Astfel, este prevăzut în mod clar faptul că jumătate din producția de gaz din exploatările offshore va fi tranzacționată pe bursa din România, legea acordând investitorilor o deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar obținut. S-a urmărit astfel crearea unui echilibru benefic pentru ambele părți între câștigurile obținute de stat și profiturile investitorilor ce vor exploata gazele din Marea Neagră.

Această lege dă posibilitatea României să își extindă rețeaua de distribuție a gazelor naturale, de care urmează să beneficieze o importantă parte a populației, neracordată în prezent la sistemul național de transport al gazelor naturale. Nu în ultimul rând, investițiile preconizate în domeniu vor duce implicit la dezvoltarea unor afaceri complementare, precum și la crearea unui număr considerabil de noi locuri de muncă.

Proiectul legislativ reglementează că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, ce va fi utilizat pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemului național de transport al gazelor naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se va face de către Agenția Națională de Administrare Fiscală. Totodată, sumele vor putea avea ca destinație și finanțarea marilor programe din infrastructură, inclusiv construirea de autostrăzi.

Unul dintre obiectivele majore urmărite de statul român în cadrul dezbaterilor premergătoare adoptării acestui proiect legislativ este protejarea mediului înconjurător. Acest obiectiv a fost transpus în actuala lege offshore. De exemplu, a fost modificată zona de protecție în cazul unor descoperiri arheologice, care s-a redus de la 200 de metri la 50 de metri. De asemenea, firmele care vor exploata vor fi obligate să depună o declarație prin care să-și asume plata reparațiilor pentru eventuale daune aduse mediului. Potrivit proiectului de Lege offshore, titularii acordurilor petroliere depun la Ministerul Energiei o documentație care va fi anexată cererii privind emiterea actului de autorizare pentru lucrările offshore. Fără această documentație, Ministerul Energiei nu poate emite actul de autorizare în privința lucrărilor offshore.

Legea votată și adoptată cu sprijinul Grupului parlamentar al PSD are o importanță strategică imensă pentru țara noastră. Ea va avea ca efect direct parcurgerea unor pași consistenți spre crearea independenței energetice a României, precum și dezvoltarea economică generală a țării și a fiecăruia dintre noi, prin câștigurile obținute de stat și folosite în beneficiul tuturor românilor.

  Marius-Constantin Budăi - declarație politică având titlul Investițiile în noile tehnologii, oportunitate pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă bine plătite în România;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Investițiile în noile tehnologii, oportunitate pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă bine plătite pentru România"

Creșterea economică peste așteptări din țara noastră creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către noile tehnologii.

Investițiile în companiile din tehnologie din România au crescut, în 2017, la 53 de milioane de dolari, de la 16 milioane de dolari în 2016 și 12 milioane de dolari în 2015, conform raportului "State of European Tech", realizat de Atomico, firmă de investiții în tehnologie pe piață de 11 ani.

Totodată, la nivel european, anul trecut, peste 19 miliarde de dolari au fost investiți în companii din tehnologie, un nivel record și un salt substanțial față de 2016, când investițiile au însumat 14,5 miliarde de dolari.

Așadar, se poate constata că există un potențial foarte mare pentru dezvoltarea acestui domeniu în continuare și în România.

În același timp, consider că avem toate condițiile necesare la noi în țară pentru realizarea de investiții în domeniul bioeconomiei, segmentul de energie din surse regenerabile. În acest sens, Comisia Europeană a lansat în urmă cu câteva zile un plan de acțiune pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile și circulare în Europa. Acesta acoperă sectoare cu o cifră de afaceri de 2.000 de miliarde euro și în care lucrează aproximativ 18 milioane de europeni. Cu aceeași ocazie, au fost prezentate proiecte din mai multe state-membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, care se înscriu în obiectivele principale ale Comisiei privind bioeconomia. Planul de acțiune prezentat de forul european se bazează pe trei priorități. Prima se referă la extinderea și consolidarea biosectoarelor, prin crearea unei platforme de investiții tematice pentru bioeconomia circulară, în valoare de 100 de milioane euro. Pentru a aduce inovațiile ecologice mai aproape de piață și pentru a reduce riscurile investițiilor private în soluții durabile va facilita dezvoltarea unor noi biorafinării durabile în întreaga Europă. Cel de-al doilea punct are în vedere dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă prin lansarea de acțiuni pilot pentru dezvoltarea de bioeconomii în zonele rurale, de coastă și urbane, de exemplu în ceea ce privește gestionarea deșeurilor sau stocarea carbonului în sol. Cel de-al treilea obiectiv se referă la protejarea ecosistemului și înțelegerea limitărilor ecologice ale bioeconomiei, prin punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare la nivelul Uniunii Europene, pentru a urmări progresele fiecărui stat membru, prin colectarea de date și asigurarea unui acces mai bun la acestea prin intermediul Centrului de cunoaștere pentru bioeconomie.

În opinia mea, România trebuie să profite de aceste două oportunități, oferirea de facilități fiscale și suport firmelor care au în vedere să se dezvolte prin utilizarea noile tehnologii, respectiv bioeconomie, astfel încât să atragă în continuare investiții semnificative și să devină atelierul Europei. În acest fel, cred că vom putea păstra ritmurile ridicate de creștere economică din ultimii ani.

Cu toate că în sectoarele auto, IT&C și de externalizare a proceselor de afaceri expertiza locală este bună și agricultura are un potențial ridicat, trebuie să ne concentrăm în perioada următoare pe diversificarea investițiilor și în alte tipuri de industrii, cum sunt noile tehnologii și bioeconomie.

  Cristina Burciu - declarație politică având ca subiect Programul «Start-up Nation 2018», șansă uriașă pentru tinerii antreprenori!;

Doamna Cristina Burciu:

"Programul «Start-up Nation 2018», o șansă uriașă pentru tinerii antreprenori!"

Ediția din acest an a Programului "Start-up Nation" va debuta peste câteva zile, după ce proiectele pentru Ghidul solicitantului și Procedura de implementare au fost lansate în transparență decizională de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. În mod evident, "Start-up Nation 2018" este un proiect substanțial îmbunătățit față de cel de anul trecut, fiind corectate toate disfuncționalitățile sesizate de reprezentanții mediului de afaceri și în special de către beneficiarii direcți.

Învățămintele și experiența din 2017 ale programului au dus la lansarea unor reguli unitare de aplicare pentru toți cei implicați. Între elementele de noutate ale ediției din acest an se numără acordarea unor șanse sensibil egale proiectelor din domeniul producției și serviciilor, scopul urmărit fiind de a sprijini mai mult persoanele care locuiesc în zone defavorizate și cu o pondere redusă a IMM-urilor, și care doresc să dezvolte afaceri în domeniul serviciilor. De asemenea, sunt introduse și alte noutăți semnificative, care vor ușura eligibilitatea celor care vor să înființeze noi societăți, precum acordarea unui avans de până la 30% la solicitarea beneficiarului și simplificarea procedurilor de achiziție și a planului de afaceri.

Programul "Start-up Nation" constituie un punct vital al Programului de guvernare al PSD pentru perioada 2018-2020. Executivul urmărește dezvoltarea și implementarea politicilor de susținere a mediului de afaceri, atragerea de investiții, precum și promovarea exporturilor. În mod special pentru tinerii antreprenori, "Start-up Nation 2018" își propune înființarea a aproximativ 10.000 de firme noi, prin finanțarea nerambursabilă cu 200.000 de lei pentru fiecare proiect, fără a fi nevoie de cofinanțare.

Guvernul estimează o alocare bugetară de 2 miliarde de lei pentru acest an, însă în urma implementării programului, statul își va recupera o parte importantă din investiție. Astfel, vor fi create peste 100.000 de noi locuri de muncă în viitorii patru ani, iar peste 30% din banii destinați programului se vor reîntoarce în bugetul național, din taxele și impozitele noilor societăți.

"Start-up Nation" este cel mai benefic program pentru susținerea IMM-urilor și a antreprenoriatului autohton lansat până acum în România. Sunt încrezătoare în succesul ediției din acest an, care, pe lângă susținerea celor cu inițiative de afaceri, va fi în măsură să readucă în țară mulți dintre tinerii plecați pentru a-și găsi un rost în viață!

  Aurel Căciulă - declarație politică intitulată Parteneriatul civil - «inginerii sociale» cu scopul diminuării libertăților civile;

Domnul Aurel Căciulă:

"Parteneriatul civil - «Inginerii sociale» cu scopul diminuării libertăților civile"

Codul Civil și Constituția României reglementează obligația statului român să ocrotească și să ofere protecție specială familiei întemeiată pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie, egalitatea acestora, precum și dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea și educarea copiilor lor.

Proiectul de lege privind parteneriatul civil forțează crearea de reglementări paralele cu cele ale instituției căsătoriei, în detrimentul "interesului major al copiilor" care doar în cadrul familiei formate prin căsătorie poate fi împlinit adevărat. Ar fi nu doar viciu legislativ, ci ar echivala familia cu o relație lipsită de obligații, bazată doar pe interesul obținerii facilităților fiscale și locative.

Legea este scrisă cu "dedicație" pentru homosexuali, întrucât demersul pentru cuplurile heterosexuale este inutil, drepturile stipulate aici găsindu-se între cele conferite de căsătorie.

Prin posibilitatea de a intra într-o relație care le va conferi aceleași avantaje, dar îi va obliga la mai puțin, tinerii vor fi demotivați să se mai căsătorească. Amânarea căsătoriei, care și așa se face la o vârstă tot mai ridicată, are impact asupra deciziei de a procrea. Această schimbare nu e de dorit într-o societate aflată în regres demografic.

Recunoașterea și încurajarea concubinajului prin legiferarea parteneriatului civil va face victime: copiii.

Un simplu contract, fără valori esențiale, parteneriatul civil nu conferă stabilitatea căsătoriei, deci nu va putea oferi mediul optim pentru creșterea, dezvoltarea și educarea corespunzătoare a copiilor.

Scopul real al parteneriatului civil este să confere statutul legal de familie cuplurilor de același sex, să fie recunoscut și protejat de lege.

Privind experiența altor țări, prin introducerea "parteneriatului civil" a apărut încetul cu încetul și ideea de "căsătorie" între persoane de același sex, devenind acceptabilă ulterior. Astfel, legislativul a fost supus unor presiuni imense din partea lobby-lui homosexual de a răspunde tuturor revendicărilor acestora (reglementarea căsătoriei, adopția de copii și tehnicile de procreare asistate medical).

Parteneriatul civil a evoluat în timp ca o instituție artificială și paralelă căsătoriei și de aceea, printr-o manipulare excesivă, aduce în prim-plan sutele de mii de cupluri heterosexuale coabitante.

Relațiile într-un cuplu unisex nu pot constitui "viață de familie", cele două tipuri de familie sunt structural diferite, drept pentru care nu pot pretinde un tratament egal din partea legii.

Egalitatea în drepturi și nediscriminarea, invocate ca temei al acestui "tip de familie" în afara sferei căsătoriei nu pot presupune și egalitatea de statut familial.

Definiția familiei din punct de vedere sociologic, antropologic, biologic și psihologic pleacă de la premisa diferențierii esențiale între bărbat și femeie, fără de care familia nu se poate fundamenta.

Familia este consacrată ca un grup de persoane care relaționează în baza unor legături de sânge, căsătorie sau adopție. Acordarea statutului de familie unui astfel de cuplu ar atrage ulterior primirea tuturor drepturilor ale unei familii nucleare (adopția sau fabricarea de copii prin reproducere asistată cu terț donator sau mamă surogat).

Rolurile de bărbat și femeie, respectiv de tată și mamă, și statutele asociate presupun capacități, atribuții, sarcini, domenii diferite în cadrul spațiului familial. Familia constituită dintre un bărbat și o femeie îmbracă forme de existență nu numai din punct de vedere biologic sau psihologic, ci și social, cultural și religios.

Această propunere legislativă are o tentă ideologică extremist anti-familie, (o gravă discriminare la adresa copiilor) și anti-religioasă (Mă refer strict la ideologia împărtășită de autorii propunerii).

Țările care au adoptat deja "parteneriatul civil" sau "căsătoria unisex" se confruntă cu fenomene îngrijorătoare. Aici, ideologii "familiilor homosexualilor" au creat un sistem care începe cu modificarea limbajului și continuă cu blamarea și marginalizarea opozanților ideii că realitatea este un construct artificial, rupt de legile firii, și care poate fi modificat ideologic prin schimbarea limbajului legii.

De exemplu, eliminarea din actele de stare civilă a cuvintelor "mamă/tată" respectiv "soț/soție" și înlocuirea lor prin "părinte1/părinte2" respectiv "partener1/partener 2" (Franța) sau forma sufocantă de autocenzură manifestată în spațial public din Europa Occidentală și SUA reprezintă o agresiune fără precedent în istorie, îndreptată mai ales contra creștinilor.

Acuzațiile de "homofobie" și "intoleranță", adresate acelora care se opun normalizării unor relații împotriva firii, prin natura lor sterile și dăunătoare fizic, moral și intelectual, sunt de neînțeles.

Parteneriatul civil e total ne-necesar și profund dăunător unei societăți și așa zbuciumate de o lipsă acută de repere.

Nu există nicio obligație a statului român de a oferi cuplurilor coabitante (hetero sau homo) protecție egală în fața legii cu cea oferită familiei. Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Europeană a Drepturilor Omului menționează bărbatul și femeia uniți prin căsătorie ca temei pentru familie. Întreaga legislație cade exclusiv în seama legiuitorului național, a cărui obligație este aceea de a respecta valorile culturale, religioase și morale ale societății.

De aceea, familia constituită dintre un bărbat și o femeie este singura care poate răspândi asupra celor apropiați sau cunoscuți și asupra lumii întregi lumina spirituală și iubirea curată.

România are nevoie urgentă de adoptarea unui program coerent și consistent de încurajare a formării de noi familii prin căsătorie și de redresare demografică prin sporirea natalității.

  Florică Ică Calotă - declarație politică intitulată Agricultura românească, asul din mânecă?!;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Agricultura românească, asul din mânecă?!"

Agricultura, cu o producție de aproximativ 16 miliarde de euro în anul 2017, plasează România pe locurile codașe ale clasamentelor europene din perspectiva educației - cu peste 40% din fermierii activi având mai mult de 50 de ani.

Însă tot agricultura este și unul dintre puținele sectoare ale economiei care pun țara noastră în fruntea topurilor europene, datorită producțiilor generoase de cereale și plante oleaginoase, fiind chiar liderul european în producția de miere în 2015.

Actualele politici europene încurajează tinerii fermieri prin tot felul de programe de finanțare care pot fi accesate până în 2020. Europa îmbătrânește și, în curând, vom fi cel mai bătrân continent de pe planetă, iar situația este și mai gravă în mediul rural, unde reînnoirea generațională este inexistentă.

Există însă speranță! Potrivit spuselor domnului Mihail Dumitru - director general-adjunct la DG AGRI, din cadrul Comisiei Europene, în următorul exercițiu financiar, ce se va derula în perioada 2021-2027, va crește valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural, până la 100.000 de euro. De asemenea, o sumă echivalentă cu cel puțin 2% din pachetul financiar național de plăți directe - subvenția pe suprafață - va trebui dedicată tinerilor fermieri.

Tot în următorul exercițiu financiar aferent perioadei 2021-2027 se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru și se vor sprijini financiar forme de cooperare între fermieri care să faciliteze accesul la terenuri sau transferul acestora către tineri.

Lumea trebuie să înțeleagă că a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă și lopată, că agricultura nu înseamnă sărăcie și mai ales că agricultura nu este un domeniu ce ține de trecut, meseria de agricultor fiind una din cele mai importante meserii din lume.

România se află în acel punct de cotitură în care agricultura poate redeveni asul din mânecă sau dimpotrivă, dacă nu vom ști să profităm, poate fi precum călcâiul lui Ahile.

  Camelia Gavrilă - declarație politică având titlul Criza resurselor umane - contexte, dificultăți și provocări. Soluții urgente;

Doamna Camelia Gavrilă:

"Criza resurselor umane - contexte, dificultăți și provocări. Soluții urgente"

Este de notorietate faptul că în perioada postdecembristă țara noastră s-a confruntat cu un acut fenomen al șomajului, atingând, la un moment dat, la un procentaj al forței de muncă neocupate de aproximativ 11% în anul 1998. Vorbim despre o etapă dificilă numită "de tranziție", erau acei ani în care România era marcată de convulsii în plan economic și social, pe măsura trecerii de la economia etatistă la cea bazată pe liberul schimb.

Odată cu maturizarea societății, cu atingerea unui grad relativ ridicat de stabilitate politică, dar, mai ales, cu integrarea în structurile europene și euroatlantice, economia națională a căpătat alte dimensiuni. Țară cu resurse, în special naturale, și cu mână de lucru relativ ieftină, România a devenit un punct de atracție nu numai pentru investitorii autohtoni, ci și pentru cei străini. Treptat, economia a început să se stabilizeze, să se dezvolte și să se diversifice, singura perioadă de contracție acută înregistrându-se, evident, în anii crizei economice mondiale care a debutat în 2008. De altfel, în ultimii ani, economia națională a înregistrat, constant, una dintre cele mai substanțiale creșteri economice din Uniunea Europeană și una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului.

Declarația politică de astăzi semnalează confruntarea actuală cu o problemă la fel de gravă precum cea creată de criza economică: o acută criză a resurselor umane, fenomen posibil de anticipat de câțiva ani, nu doar o criză sectorială, ci una generalizată, care pare a se extinde spre toate componentele economiei naționale. De asemenea, ne propunem să explorăm măsuri, soluții posibile, provocări ce se cer analizate.

În mod firesc, orice fenomen care se produce într-o societate, inclusiv problema resurselor umane deficitare, își are logica sa, propriile sale explicații.

În primul rând, piața forței de muncă plătește astăzi tribut fenomenului de îmbătrânire a populației active, datorat, în principal, exodului masiv al forței de muncă tinere spre țările din vestul continentului. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că, în toți acești ani, aproximativ 2,8 milioane de cetățeni români apți de muncă au ales să-și trăiască viața în afara granițelor țării, majoritatea acestora preferând migrația din rațiuni economice. Alte statistici, precum cele realizate de Organizația Națiunilor Unite, indică un număr de emigranți români foarte apropiat de 3,5 milioane. Toate aceste cifre și statistici îngrijorează profund prin amploarea fenomenului și dificultatea diminuării acestuia. Dintre țările de destinație, se desprinde detașat Italia, unde se estimează că ar trăi, în prezent, aproape un milion și jumătate de români, urmată de Spania, cu aproape un milion de persoane, și Marea Britanie, unde se înregistrează, în pofida Brexitului, în jur de 400.000 de conaționali.

Un studiu realizat în acest an de Fundația "Friedrich Ebert Stiftung România" în cadrul proiectului Monitorul Social, care folosește datele furnizate de Institutul Național de Statistică, ne oferă o imagine sugestivă a dimensiunii emigrației naționale. Studiul arată că numărul românilor plecați în afara țării pentru mai mult de un an este de 2.578.540, numărul celor care emigrează crește constant, începând cu anul 2007, iar unul din cinci cetățeni din categoria de vârstă 25-39 de ani (categoria de vârstă cea mai activă) emigrează. Din cei 209.456 de cetățeni care au părăsit țara în 2016, 45% se situau în limita de vârstă 20-35 de ani, adică în plină putere de muncă și forță creativă. Procentual, situația pe regiuni de dezvoltare se prezintă astfel: Regiunea Nord-Vest - 9,4%, Regiunea Centru - 11,4%, Regiunea Nord-Est - 17,4%, Regiunea Sud-Est - 14,4%, Regiunea Sud-Muntenia - 7,4%, Regiunea București-Ilfov - 8,9%, Regiunea Sud-Vest Oltenia - 10%, Regiunea Vest - 10,9% (Sursa datelor: INS Tempo-online, 11 februarie 2018).

Toate aceste aspecte au condus la situația în care, de-a lungul anului 2018, un număr de 58.848 de locuri de muncă să fie declarate de angajatori ca fiind constant vacante în perioada ianuarie-august, după cum informează Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Salariile mici, în comparație cu cele din țările cu economii mai dezvoltate, sunt cauza principală a emigrării forței de muncă, cu precădere a celei tinere sau mediu calificate, în timp ce în cazul celor superior calificați se adaugă tentației salariale și percepția unui plus de prestigiu social pe care l-ar conferi exercitarea profesiei pentru care s-au pregătit într-o țară cu potențial economic dezvoltat.

Un alt studiu, efectuat pe un eșantion național de 1.280 de subiecți cu vârste mai mari de 18 ani, realizat în perioada august-septembrie 2018 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), evidențiază câteva date deosebit de interesante în ceea ce privește schimbările de atitudine față de piața autohtonă a muncii. Astfel, în ultimii ani, românii sunt din ce în ce mai dispuși să-și întregească veniturile prin intermediul mai multor contracte de muncă. Totodată, s-au constatat câteva schimbări majore în comportamentul cetățenilor români apți de muncă. Concluziile evidențiază următoarele aspecte: piața forței de muncă s-a schimbat, atât prin exodul capacității de muncă, cât și prin comportamentul celor rămași în țară, mult mai deschiși față de diversificarea surselor de venit și, în general, față de flexibilizarea condițiilor de muncă; apar și la noi forme de muncă, deja consacrate în țările occidentale, așa cum sunt: telelucrul, munca nobilă, munca ocazională sau cea în colaborare; instituțiile statului cu responsabilități în domeniul asigurării cadrului normativ necesar dezvoltării și perfecționării pieței muncii ar trebui să ia în calcul adaptarea legislației în domeniu la noile realități. La acestea se adaugă lipsa de corelare a nevoilor reale ale pieței muncii cu programele de studiu, deficiență semnalată în repetate rânduri de asociațiile patronale, o anumită încetinire a dezvoltării economiei naționale, evoluția lentă în carieră, datorată condițiilor impuse de legislația muncii, dar, mai ales, salarizarea de cele mai multe ori inadecvată solicitărilor impuse de fișa postului. Angajatorii au trecut în noile condiții la alte tipuri de abordări, fie la oferirea unui pachet salarial mai atractiv, fie la completarea celui actual cu alte beneficii acordate periodic.

Conform Eurostat, România înregistrează o rată a șomajului de doar 4,3%, măsurată la nivelul lunii august 2018, mult sub media europeană (8,1%) sau din țări precum Grecia (19,1%) și Spania (15,2%). La acest capitol, mai bine clasați sunt doar Cehia (2,5%), Germania și Polonia (ambele cu 3,4%), Ungaria (3,7%), Malta (3,8%), Olanda (3,9%) și Marea Britanie (4%).

Cu toate acestea, România se confruntă cu o acută criză a forței de muncă. Pentru a depăși acest impas, se impune elaborarea unui set de măsuri care să revigoreze acest domeniu extrem de sensibil, care să conducă la repatrierea unei părți cât mai însemnate din "diaspora românească" și recuperarea unui însemnat potențial economic și social, reprezentat de tinerii NEET (not in employment, education or training), adică adolescenții și tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care nu sunt activi pe piața muncii și nu sunt nici implicați în educație sau în alte programe de formare (pentru România, estimările arătă că se circumscriu acestei categorii aproximativ 450.000 de persoane).

În prezent, Programul Guvernului României cuprinde o serie de măsuri, multe dintre ele concretizate deja sau în curs de implementare: majorarea salariilor prin noua lege a salarizării, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 1.900 de lei lunar de la 1 ianuarie 2018, lansarea de programe menite să stimuleze capacitățile antreprenoriale (Programul "Start-up Nation"), crearea cadrul legal necesar revigorării învățământului dual și a celui profesional.

Apreciem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul forței de muncă (PL-x 518/2018), aflat chiar în acest moment pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, care vizează măsuri pentru reducerea urgentă a deficitului de forță de muncă identificat la nivel național. Concret, modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, avizată favorabil și de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, prevăd că, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvențiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei, astfel:

  • angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenți ai unor instituții de învățământ, pe o perioadă de 12 luni, și cei care încadrează absolvenți din rândul persoanelor cu handicap, pe o perioadă de 18 luni, primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei;
  • angajatorii care, în raport cu numărul de angajați, și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 2.250 lei;
  • angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, tineri NEET sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni;
  • angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, 2.250 lei.

De asemenea, angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială și care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate. În același timp, cuantumul primei de activare acordată șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj este majorat de la 500 de lei la 1.000 de lei, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni.

Totodată, au fost aduse modificări Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. În acest sens, angajatorii care încheie, în condițiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 de lei/lună. Suma acordată anterior era de 1.125 de lei, în cazul ucenicilor, și 1.350 de lei, în cazul absolvenților, deci modificări importante și benefice.

Odată cu procesul recesiunii și al încetinirii dezvoltării unor state membre, în economia europeană au avut loc schimbări economice și sociale majore și ireversibile. Influența acestor schimbări s-a manifestat asupra tuturor domeniilor de activitate într-o măsură mai mică sau mai mare, determinând reducerea cheltuielilor bugetare, în special a celor de personal și formare profesională. În acest context, criza resurselor umane a fost inevitabilă. Uniunea Europeană a înțeles că mobilitatea în creștere a angajaților talentați la nivel global, mai ales în rândul țărilor în curs de dezvoltare, creează o criză a persoanelor competente, a talentelor în țările în curs de dezvoltare, aspecte ce afectează companiile și le obligă la elaborarea unor noi serii de oportunități de dezvoltare și forme de susținere pentru a-i motiva și reține pe aceștia. De aceea, pe lângă un salariu motivant, este important să se ofere și alte avantaje profesionale.

Subliniem cu îngrijorare faptul că România se află într-o situație dificilă din punctul de vedere al asigurării resurselor umane pentru dezvoltare, atât sub raport calitativ, cât și cantitativ. Tocmai de aceea, considerăm că măsurile Guvernului PSD, menționate anterior, precum și priorități ca sănătatea și educația, domenii deosebit de importante, sunt o condiție esențială pentru calitatea muncii, pentru competență, dar și pentru starea de bine, de echilibru fizic, intelectual, psihic în contextul unor activități complexe.

Considerăm oportune și urgente măsurile care se conturează în sensul rezolvării problemelor de personal, al diminuării exodului forței de muncă înalt calificate și al reducerii ratei ridicate a șomajului în rândul tineretului, paralel cu perspectiva îmbătrânirii forței de muncă.

  Georgeta-Carmen Holban - prezentarea câtorva Decizii pozitive privind îmbunătățirea sistemului național de sănătate;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Decizii pozitive privind îmbunătățirea sistemului național de sănătate"

Cea mai importantă măsură din domeniul sănătății intrată în vigoare în acest an este creșterea salarială de care beneficiază personalul medical începând cu data de 1 martie a.c. Majorările veniturilor angajaților din sănătate s-au făcut în baza Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fapt ce a determinat dublarea salariilor nete ale medicilor față de aprilie 2016.

Decizia guvernamentală de a crește salariile din sistemul medical constituie un pas uriaș înspre normalizarea situației din acest domeniu. Creșterile salariale din domeniul medico-sanitar au ca efect direct, pe de o parte, eliminarea obișnuitelor stimulări financiare a medicilor de către pacienți. Pe de altă parte, un alt scop urmărit este încurajarea absolvenților facultăților de medicină de a profesa în țară, fără a mai fi atrași de mirajul veniturilor obținute în străinătate.

O altă hotărâre intrată în vigoare în acest an a fost eliminarea plății CASS pentru mame. Sunt scutite de la achitarea acestei contribuții persoanele care primesc indemnizația de creștere a copilului, indemnizația de concediu de acomodare în urma unei adopții, precum și beneficiarii de venit minim garantat.

De asemenea, au fost modificate prevederile referitoare la accesul la medicamente pentru persoanele cu dizabilități și femeile însărcinate, prin scăderea stagiului minim de cotizare la asigurarea socială pentru beneficiarii de medicamente și produse sanitare gratuite de la șase luni la o lună.

Un alt deziderat reușit recent este revitalizarea activității Institutului Cantacuzino, prin trecerea sa în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Redimensionarea acestei unități fundamentale pentru cercetarea în domeniul sănătății va permite asigurarea independenței României în ceea ce privește producția de vaccinuri și alte medicamente de importanță vitală, atât pentru necesitățile românilor, cât și pentru export. Până la sfârșitul acestui an, Institutul Cantacuzino va relua producția de Polidin și de Cantastim, astfel încât anul viitor vor fi produse din nou vaccinuri de calitate și în cantități suficiente pentru copiii din România.

Progrese însemnate s-au înregistrat și în ceea ce privește extinderea listei medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală în sistemul public de sănătate. Recent au fost introduse în această listă alte 19 molecule inovative, necesare pacienților care suferă de boli grave, precum infecțiile HIV/SIDA și tratamentul post-expunere, diabetul zaharat, boli neurologice degenerative și inflamator imune, oncologie, boli rare, programe de transplant etc.

Foarte important este și faptul că sumele acordate prin Programul guvernamental "Investește în tine", prin care românii pot lua credite cu dobândă 0, pot fi folosite pentru plata medicamentelor, a analizelor medicale, a serviciilor dentare și a intervențiilor chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Național de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, Guvernul a hotărât recent prelungirea termenului de valabilitate al cardurilor naționale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018, de la 5 la 7 ani, iar pentru cardurile emise până la data de 31 decembrie 2012, cei 7 ani de valabilitate se vor calcula începând cu data de 1 ianuarie 2013.

O prioritate a acestui sfârșit de an în domeniul sănătății este constituirea Departamentului centralizat pentru achiziții publice în domeniul sănătății, precum și stabilirea primelor categorii de produse ce vor fi achiziționate centralizat, proiect aflat în derulare.

În prezent, se lucrează la elaborarea unui cod al legilor sănătății, cele mai important prevederi ce urmează a fi implementate fiind elaborarea de urgență a Legii reproducerii umane asistate, precum și o nouă Lege a transplantului.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică având tema Ro-alert?!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ro-alert?!"

Ce să (NU) faci în caz de cutremur? Un mic ghid de supraviețuire în caz de cutremur. Tot educație pentru sănătate. Pentru o reală eficiență, noțiunile de prim-ajutor trebuie să fie cunoscute precum tabla înmulțirii. Repetitio est mater studiorum. Predarea acestor ore de educație pentru sănătate ne va permite să știm cum să acționăm atât pentru a ne proteja pe noi, cât și pentru a-i salva pe alții. Legea mea privind orele de educație pentru sănătate este deja depusă în Parlament. Asta după cele 58 de cutremure ce au avut loc doar de la începutul anului și anunțurile alarmante ale autorităților.

NB. În Iași, un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopții ar produce peste 3.400 de victime, din care 900 urgențe absolute. Asta doar conform simulărilor.

Ce să faci și ce să nu faci în caz de cutremur: în casă, pe stradă, în mașină și în locurile publice? Ce ar trebui să conțină trusa de supraviețuire?

1. În casă: dacă te afli într-o clădire rămâi acolo și protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia și Statele Unite ("Duck, Cover and Hold") sunt simple și asigură protecția individuală prin trei mișcări simple: ghemuit, acoperit și protejat.

E preferabil să vă ghemuiți cu fața în jos la podea, pe genunchi și coate sau palme și să vă acoperiți capul cu brațele sau palmele, pentru protecție. Vă puteți asigura protecție suplimentară adăpostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spațiu gol lângă ele în caz de prăbușire, și cât mai departe de ferestre.

Cel mai sigur este spațiul dintre două obiecte mari (între două paturi, două mașini, între două rânduri de birouri) ce delimitează așa- zisul triunghi al supraviețuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi mașina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în fața unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.

a) Dacă sunteți în bucătărie, în primul rând închideți aragazul și depărtați-vă de bufetul din care poate cădea vesela.

b) Dacă sunteți în pat, rămâneți acolo și acoperiți capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este așezat patul nu e recomandat să aveți tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur.

Ce să nu faceți? Atenție!!! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieșirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbușire. Tocul ușii nu vă oferă protecție dacă nu este încadrat în structura clădirii.

2. Pe stradă: Căutați spații cât mai largi și asigurați protecția individuală. Nu staționați lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuși în timpul și după cutremur, precum ornamente, tencuială, coșuri sau țigle.

Ce să nu faceți? Atenție! Sub nicio formă nu vă adăpostiți sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.

3. În mașină: opriți mașina la distanță de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.

Ce să nu faceți? Atenție! Evitați apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înaltă tensiune.

4. În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de ședințe) nu alergați către ieșire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Stați calm și liniștiți-vă și vecinii de pe rând.

Ce ar trebui să avem pregătit în trusa de supraviețuire: apă, alimente ușoare și compacte (bomboane cu zahăr, biscuiți uscați), medicamente personale, analgezice și antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio și actele personale.

Și. nu în ultimul rând, ați văzut și dumneavoastră, nu suprasolicitați rețelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Dați cel mult un SMS ca să confirmați celor dragi că sunteți bine.

  Vasile Cîtea - Un ultim omagiu pentru cel care a fost «îngerul copiilor»;

Domnul Vasile Cîtea:

"Un ultim omagiu pentru cel care a fost «îngerul copiilor»"

A fost unul din cei mai buni pediatri pe care i-a avut România. Și a salvat în jur de jumătate de milion de copii, în cei 45 de ani de carieră.

A salvat de la moarte o fetiță de trei ani care cântărea cât un bebeluș și care a fost hrănită doar cu pufuleți și ceai. Și l-a făcut pe un băiețel să-și revină după ce l-a tratat cu ciocolată. După ce au fost tratați de profesorul Marin Burlea, ambii copii, ca și alții de altfel, și-au revenit, duc acum o viață normală. Sunt două dintre cele mai celebre cazuri ale medicului Burlea. Dar, cu siguranță, sunt multe alte minuni făcute de domnul profesor, dar care nu au fost făcute publice.

A fost medic, dar a fost și profesor, senator, președinte al Societății Române de Pediatrie. De-a lungul carierei, Marin Burlea a semnat peste 300 de titluri științifice și cărți de specialitate. Iar timp de 15 de ani a fost director general al Spitalului Clinic de Urgențe pentru Copii "Sfânta Maria" Iași.

I-a iubit enorm pe cei mici. Așa că Spitalul de Copiii din Iași i-a devenit a doua casă. Copiii l-au iubit și ei. Niciunul nu ieșea plângând din cabinetul domnului doctor. Așa că nu degeaba de spune că Marin Burlea era medicul preferat al copiilor.

Pe lângă faptul că era medic la Iași, luni de zile Marin Burlea a făcut naveta Iași - Tulcea, pentru a-i îngriji pe copiii de acolo, care nu aveau un medic pediatru. Și a făcut asta fără să ceară vreun ban.

A fost un medic cum rar întâlnești, bun, blând, calm, devotat. Un medic care reușea să depisteze imediat dacă un copil e sau nu bine. Iar dacă nu era bine, îl punea imediat pe picioare.

Până în ultima lui clipă de viață n-a renunțat la profesia pe care a iubit-o cel mai mult. Deși era grav bolnav, Marin Burlea încă mai stătea de gardă la Spitalul de Copii. A salvat sute de mii de vieți însă, din nefericire, el n-a mai putut fi salvat de medici. A plecat dintre noi și a lăsat un gol imens.

Valoarea acestui om a fost recunoscută chiar și de președintele României, Klaus Iohannis, care a semnat deja decretul de decorare post-mortem cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler.

Îmi doresc să ținem cu toții un moment de reculegere pentru acest om minunat, pentru acest specialist desăvârșit care a iubit copiii mai mult ca propria viață.

Dumnezeu să te odihnească în pace, Marin Burlea! Eu, familia, prietenii, oamenii care te-au cunoscut, dar și cei pe care i-ai salvat, nu te vor uita niciodată!

  Corneliu Olar - declarație politică intitulată În România nu există deficit de forță de muncă, ci doar politici proaste!;

Domnul Corneliu Olar:

"În România nu există deficit de forță de muncă, ci doar politici proaste!"

Mii de agenți economici din România au ajuns în pragul disperării și spun că nu mai au de unde să angajeze oameni pentru afacerile lor. Camerele de comerț și organizațiile oamenilor de afaceri spun, de asemenea, că deficitul de forță de muncă este de cel puțin 800 de mii de salariați. Unii chiar au avansat proiecte legislative pentru a face mai ușoară angajarea unui cetățean străin, extracomunitar, în România, în loc să se uite mai întâi în România. Guvernul, față de această situație, are o singură soluție - mărește, fără să gândească, salariul minim, nu ca să le fie bine angajaților, ci ca să aducă mai mulți bani la buget.

Din 19 milioane de români, muncesc doar puțin peste 6 milioane. Datele ne arată că peste 1 milion de români nu sunt nici angajați, nici șomeri, nici nu se încadrează în vreo altă categorie! Sunt 1 milion de români care nu se regăsesc nicăieri, ci doar pe caietele electorale ale partidelor politice, pentru acordarea venitului minim garantat și pentru verificarea prezenței la alegeri.

Doamna Olguța Vasilescu, ministru de aproape doi ani de zile la Ministerul Muncii, nu a făcut absolut nimic ca să stimuleze munca. Niciun cetățean nu ar sta acasă dacă munca ar fi valorizată, dacă ar fi plătită corespunzător, dacă statul nu ar lua cu japca mai mult de jumătate din ceea ce muncește omul, mai întâi prin impozitele și contribuțiile puse pe salariu și, mai apoi, printr-un TVA mare, prin accize și alte taxe indirecte. Aproape 70% din muncă ajunge în buzunarul statului și vreo 30% ajunge în sacoșa celui care muncește.

Dacă am fi avut un guvern competent, atunci nu am fi avut niciun deficit de forță de muncă în România, căci cei 800 de mii de angajați căutați de angajatori se află în România, nu muncesc, dar nici nu sunt stimulați să meargă la serviciu. Un om care locuiește la țară și trebuie să meargă la serviciu la oraș nu rămâne cu nimic din salariu. De aceea, este mai rentabil pentru el să stea acasă și să aștepte ajutorul social de la primărie.

Noi, cei din PNL, am depus mai multe propuneri legislative prin care încercăm să stimulăm munca și să limităm sfera de aplicare a ajutoarelor sociale pentru cei apți de muncă. Deși e un lucru bun, nu cred că va fi suficient, atâta vreme cât impozitele pe salarii sunt încă foarte mari. Eu, ca primar, am reușit în localitatea Horea, din județul Alba, pe care am condus-o o perioadă de timp, să reduc la minim numărul beneficiarilor de asistență socială! Acest lucru nu a însemnat că oamenii nu m-au ales apoi și ca primar și ca deputat, pentru că românii apreciază munca! Așadar, se poate! Nu pot, însă, să nu constat că cei mai mulți români care ar putea munci se află în localitățile conduse de PSD.

  Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică intitulată 31 octombrie, Ziua Mării Negre;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"31 octombrie, Ziua Mării Negre"

Începând cu anul 1996 ziua de 31 octombrie a fost declarată Ziua Internațională a Mării Negre prin semnarea de către cele 6 țări riverane: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, a Planului Strategic de Acține (PSA) pentru Marea Neagră. Documentul conține un set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea zonei. În noul context de astăzi nu mai trebuie să menționez ce înseamnă pentru România, ca țară membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, existența unui astfel de document!

Poziția geografică strategică a României, la confluența Estului cu Vestul, ieșirea la Marea Neagră, de o importanță deosebită prin portul Constanța, care este cel mai mare port la Marea Neagră, având o suprafață de 4.000 de ha, unde funcționează 140 de dane, și prin care tranzitează anual peste 100 de milioane de tone de mărfuri, reprezintă unul dintre punctele forte ale graniței de est a Uniunii Europene și implicit ale țării noastre.

Ca un exercițiu de imaginație, aș dori să subliniez ce ar însemna pentru țara noastră, pentru turismul românesc, utilizarea la maximum a capacității portului pentru primirea turiștilor străini care tranzitează Marea Neagră pe vase de croazieră. Din păcate, acestea staționează prea puțin sau deloc în Portul Constanța, din cauza lipsei de obiective turistice care pot fi vizitate și admirate. De fapt, de arătat am avea ce arăta, însă lipsa de interes și implicare a guvernelor post-decembriste a condus la deteriorarea unor vestigii istorice de o reală valoare și recunoaștere mondială.

De aceea, de-a lungul mandatelor mele de deputat în Parlamentul României am făcut numeroase demersuri pentru susținerea conservării și reabilitării monumentelor istorice din regiunea Dobrogei, adevărate vestigii, unele provenind din cele mai vechi civilizații europene, care pot constitui baza unui veritabil turism cultural. Deși avem legi, precum Legea nr.422/2001, care precizează clar: "Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimonial cultural național și sunt protejate de lege", știm că realitatea este alta.

Cu atât mai mult, în această situație, implicarea voluntară cetățenească și prin donații private în scopul protejării monumentelor istorice este de apreciat! Astfel, doresc să menționez aici inițiativa unei firme de construcții care, cu înțelegerea Primăriei Constanța și cu sprijinul organizatorilor Festivalului "Neversea", a început, până la reabilitarea sa de către autorități, conform legilor în vigoare, în mod gratuit, o lucrare de conservare și protejare a Cazinoului din Constanța. Se încearcă astfel salvarea, cât se mai poate, acestei clădiri istorice simbol a orașului, ridicată sub domnia Regelui Carol I în 1909, mai ales a superbelor piese decorative din interior.

Salut așadar această inițiativă voluntară, mai ales în acest an de mare însemnătate istorică pentru neamul românesc - celebrarea a 100 de ani de la Marea Unire - deoarece protejarea monumentelor istorice este o obligație morală și o dovadă de cunoaștere și prețuire a istoriei noastre naționale.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică având ca subiect Legea offshore, o lege de miliarde pentru România;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Legea offshore, o lege de miliarde pentru România"

Săptămâna trecută, alături de dumneavoastră, am votat în Camera Deputaților o lege cu impact major asupra dezvoltării economice și asupra siguranței energetice a țării noastre, Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

Această lege, cu un traseu destul de sinuos până la forma finală, are o importanță strategică imensă pentru țara noastră, reprezentând o oportunitate pentru independența energetică, constituind, totodată, și o bază solidă pentru dezvoltarea economică în anii care vor veni.

Asigurarea condițiilor necesare realizării investițiilor specifice pentru exploatarea descoperirilor recente de gaze naturale, precum și pentru continuarea cu succes a operațiunilor de exploatare și evaluare a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră, reprezintă un obiectiv major al strategiei energetice și o măsură importantă avută în vedere prin Programul de guvernare 2017-2020, fiind un element indispensabil al politicii României în acest sector.

Astfel, era nevoie de crearea unui cadru legislativ național adecvat și coerent, care să fie funcțional pentru proiecte de exploatare petrolieră și de hidrocarburi offshore. Proiectul adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional are o serie de prevederi care aduc avantaje majore României, prin încasarea de redevențe și impozite, prin extinderea rețelei de distribuție gaze naturale, de care va beneficia o importantă parte a populației țării, însă câștigurile se vor putea măsura și prin dezvoltarea unor industrii pe orizontală și prin crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea, s-a găsit o formulă prin care investitorii care dispun de tehnologia necesară exploatării de gaze naturale din Marea Neagră să fie motivați, astfel încât să existe un echilibru între câștigurile statului român, pe de o parte, și profiturile lor, pe de altă parte.

Astfel, 50% din producția de gaz rezultată în urma exploatărilor offshore va fi tranzacționată pe bursa din România, iar investitorii vor avea dreptul la o deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar.

De asemenea, pragurile introduse în lege reprezintă o cotă suplimentară de impozit, pe lângă cele 30%, pe fiecare palier de preț.

Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum.

Astfel, statul nu impozitează un gaz mai ieftin de 45 de lei/MWh, exceptând redevența colectată, și impozitează din ce în ce mai mult un gaz care se vinde la peste 85 de lei. Nivelurile nu sunt întâmplătoare, având în vedere că Legea offshore aduce și o deductibilitate a investițiilor în limita a 60% din veniturile suplimentare, adică firmele vor compensa două treimi din investițiile făcute, dar în timp, nu totul deodată. Practic, statul a vrut să se asigure că, indiferent de cotațiile de preț, va colecta consistent și pe termen lung de la concesionari.

O altă prevedere importantă este aceea ca cel puțin 25% din numărul mediu anual de angajați utilizați în vederea derulării acordurilor să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.

Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemului național de transport de gaze naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În privința impactului pe care aceste exploatări le au asupra mediului, este stipulat faptul că firmele vor fi obligate să depună o declarație prin care să-și asume plata reparațiilor pentru eventuale daune aduse mediului.

Așa cum spuneam, legea votată și adoptată în Guvernarea PSD -ALDE are o importanță strategică imensă pentru țara noastră, reprezentând o oportunitate pentru independența energetică, constituind totodată și o bază solidă pentru dezvoltarea economică în anii care vor veni.

  Matei-Adrian Dobrovie - declarație politică având subiectul PSD-ALDE continuă să-și bată joc de diaspora;

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

"PSD-ALDE continuă să-și bată joc de diaspora"

Comisia juridică din Camera Deputaților a respins ieri propunerea mea de îmbunătățire și extindere a votului prin corespondență.

Potrivit inițiativei, la alegerile parlamentare ar fi putut vota prin utilizarea serviciilor poștale toți românii cu drept de vot aflați în străinătate, precum și alegătorii din țară. De asemenea, se introduce votul prin corespondență și la alegerile prezidențiale și asigurarea trasabilității votului printr-o platformă web pusă la dispoziție de AEP.

"PSD-ALDE au respins o reformă electorală ambițioasă, fără niciun argument valabil, fără nicio dezbatere pe fond în comisiile de raport. Diaspora este din nou batjocorită deoarece i se refuză reprezentarea corectă. În loc să fie obligați să voteze doar pentru cei 4 deputați și 2 senatori de diaspora, care nu corespund normei de reprezentare și numărului românilor aflați în străinătate, am propus ca românii cu reședința în diaspora și domiciliul în țară să poată opta dacă vor să voteze pentru Circumscripția nr. 43 Diaspora sau pentru cea aferentă adresei de domiciliu din țară. PSD-ALDE refuză diasporei această posibilitate pentru că... pot."

Proiectul dorea să facă votul prin corespondență o alternativă sigură la votul clasic, să corespundă nevoilor alegătorilor români și să încurajeze participarea la vot. În acest sens, inițiativa propunea extinderea votului prin corespondență și la alegerile prezidențiale, astfel încât să nu mai existe cozi uriașe la secțiile de votare și restrângeri ale dreptului de vot, cum s-a întâmplat în 2014.

Am solicitat dezbaterea inițiativei în procedură de urgență astfel încât la alegerile din 2019 să poată fi aplicate noile reglementări. AEP a confirmat că proiectul de extindere și îmbunătățire a votului prin corespondență este bun, dar Guvernarea PSD-ALDE nu vrea ca un număr cât mai mare de români să poată vota. S-a văzut la ultimele alegeri prezidențiale.

Inițiativa mai propunea: clarificarea unor termene și a atribuțiilor avute de Poșta Română, stabilirea unor reguli cu privire la documentația aferentă turului al doilea de scrutin pentru alegerile prezidențiale, delimitarea dintre adresa de corespondență și adresa de domiciliu/reședință, facilitarea votului pentru persoanele cu dizabilități sau actualizarea informațiilor ce urmează a fi incluse în cererile transmise de către alegători în listele electorale, precum și în procesele-verbale încheiate de birourile electorale, clarificarea condițiilor în care birourile electorale înregistrează, sortează și păstrează documentele primite de la alegători, definirea situațiilor în care buletinele de vot sunt considerate nule.

  Dumitru Oprea - declarație politică intitulată Cine repară imaginea Iașiului afectată de Ministerul Turismului în fața Europei?;

Domnul Dumitru Oprea:

"Cine repară imaginea Iașiului afectată de Ministerul Turismului în fața Europei?"

În pregătirea preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, mai mulți jurnaliști străini au fost invitați să se întâlnească în București, Timișoara și Iași cu factori de decizie și cu mediul economic pentru a se informa despre opiniile și opțiunile comunităților privind principalele subiecte de interes pentru Europa. Cu acest prilej, Ministerul Turismului a produs unul dintre cele mai grave prejudicii de imagine orașului Iași.

În locul unei vizite de informare, jurnaliștilor din Portugalia, Bulgaria, Slovacia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Suedia și Franța li s-au prezentat, fără nici un fel de profesionalism, câteva obiective turistice din Iași și din împrejurimi. Nici Primăria, nici Consiliul Județean, nici mediul economic din oraș nu au fost implicate în această acțiune cu mass-media europeană, după cum reiese din relatarea jurnalistei franceze Iréne Costelian.

Întâmplarea, poate izolată, este o nouă dovadă a faptului că administrația centrală este incapabilă să pregătească preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene și că riscăm să ne facem de râs, în mod nemeritat, în fața întregii lumi. Dacă la Timișoara jurnaliștii străini s-au bucurat de ospitalitatea administrației publice locale și a mediului privat, Iașiul pare că a fost sabotat de către Ministerul Turismului, din cauza neglijenței sau a vendettei politice la adresa primarului, căzut în dizgrația PSD.

În același timp, observăm cum președintele Consiliului Județean Iași, aflat din plin în grațiile PSD, se laudă că a reușit să aibă în Guvernul României pe ministrul comunicațiilor și societății informaționale. Dacă e așa, oare nu ar fi fost de interes organizarea, la Iași, a unei întâlniri cu mediul IT în prezența ministrului atât de lăudat de președintele CJ?

Lăsând la o parte subiectivismul de înțeles al jurnalistei franceze, episodul este unul, în esență, deosebit de grav. Acesta dovedește că Ministerul Turismului nu deține nici cea mai vagă competență asupra modului în care se face promovarea țării prin oferirea de subiecte pentru articole și reportaje jurnaliștilor străini. Mai mult, Iașiul trebuie să suporte consecințele de imagine de pe urma indolenței și incompetenței funcționarilor din Ministerul Turismului, dar și a lipsei de comunicare și preocupare a administrației publice locale!

  Eugen Tomac - declarație politică având titlul Rusia, furnizor de frică și divizare;

Domnul Eugen Tomac:

"Rusia, furnizor de frică și divizare"

Am vorbit zilele trecute, la dezbaterea organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, despre iliberalism și viitorul democrației în Europa. Unii au făcut trimitere la teorii complicate, alții au creionat imaginea societății ideale; eu am ales să vorbesc despre adevărata amenințare la adresa democrației: Federația Rusă. Aceasta duce de ceva vreme un război împotriva democrației.

În 2014, trei state, Republica Moldova, Georgia și Ucraina, au semnat Acorduri de Asociere la Uniunea Europeană. Răspunsul Rusiei a fost extrem de dur. Vezi anexarea Crimeii și haosul din Estul Ucrainei. Exportul de frică și divizare practicat de Federația Rusă atinge astăzi cote alarmante. De aceea, de ani de zile insist să acordăm o atenție sporită Rusiei subtile. În lipsa unor acțiuni eficiente, puterea sa de manipulare va crește înzecit.

Sunt unul dintre puținii politicieni cu interdicție de intrare în Federația Rusă, tocmai pentru opiniile incomode pe care le-am exprimat la adresa liderilor ruși care au ales să calce în picioare drepturile și libertățile cetățenilor. Cu precădere în Republica Moldova, cel mai bun exemplu al capacității Rusiei de a semăna frică și divizare.

Este al 12-lea an consecutiv de declin al drepturilor politice și libertăților civile pe glob, potrivit Raportului din 2018 al Freedom House. Asta spune multe...

  Florin-Claudiu Roman - apel pentru Decență și dreptate pentru veteranii de război;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Decență și dreptate pentru veteranii de război

Peste o lună vom celebra cu toții 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918, și anume desăvârșirea statului național român.

Consider că acest lucru nu ar fi fost sub nicio formă posibil fără sacrificiul veteranilor de război ai țării noastre, care și-au dobândit acest titlu prin lupte și eroism în timpul războaielor, sacrificiu fără de care astăzi noi nu am fi putut trăi într-o patrie liberă și independentă numită România!

Din păcate, astăzi mai trăiesc în România aproximativ 8.000 de veterani și 70.000 văduve și urmași ai celor care și-au jertfit viața pentru neamul românesc, iar statul român nu face mare lucru pentru aceștia!

Cred că acești oameni minunați, încă simboluri vii ai eroismului românesc, trebuie cinstiți și recompensați de către statul român așa cum se cuvine, măcar acum, când sărbătorim Centenarul Marii Uniri!

În prezent, este în vigoare Legea nr. 49 din 29 iulie 1991 prin care sunt plătite indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, totuși, veniturile acestor persoane sunt stabilite într-un cuantum mult mai mic în comparație, de exemplu, cu cele ale revoluționarilor.

Pentru a repara odată pentru totdeauna această nedreptate incalificabilă cu care au fost tratați veteranii de război de-a lungul ultimelor decenii, am inițiat Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 49 din 29 iulie 1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, astfel încât să li se poată acorda acestora o indemnizație lunară, calculată pe baza coeficienților de multiplicare care sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

Ținând cont de faptul că pe zi ce trece vom vorbi despre tot mai puțini veterani de război, văduve și urmași ai acestora, modificarea legislației pentru oferirea unei indemnizații decente în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României este absolut necesară și nu mai poate fi amânată!

Îi invit pe toții colegii parlamentari din Parlamentul României, indiferent de culoare politică, să se alăture acestui demers legislativ și să voteze pentru adoptarea inițiativei legislative mai-sus menționate, adică să voteze pentru o viață decentă a celor care s-au luptat ca noi să putem trăi azi într-o Românie liberă, democratică și unită!

  Mihăiță Găină - declarație politică având tema Dezvoltarea fondului agricol, susținută prin subvenții acordate în avans;

Domnul Mihăiță Găină:

"Dezvoltarea fondului agricol, susținută prin subvenții acordate în avans"

După ce țara noastră a stabilit în acest an agricol un nou record, trebuie să subliniez că nu doar în raport cu anii precedenți, ci și în relația cu restul statelor membre ale Uniunii, privind accesarea de fonduri europene oferite drept subvenție pentru fermieri, Guvernarea PSD continuă pe aceeași linie de succes de îmbunătățire a exploatării fondului agricol. Agricultorii și-au primit, din nou, subvențiile în avans. În prima fază, de aceste forme de sprijin au beneficiat 450 de mii de fermieri. Restul de fermieri din cei 866 de mii de cultivatori vor intra în posesia acestor bani în cel mai scurt timp, chiar în această săptămână. În primul interval, în cazul plății redistributive, s-au acordat subvențiile pentru suprafețele de dimensiuni mici, cuprinse între 1 ha și 5 ha inclusiv, iar în al doilea interval, pentru cele peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv.

Dovada că Guvernul continuă să sprijine această ramură principală de activitate pentru țara noastră constă din faptul că a decis să acorde 70% din plățile directe și 85% din banii ce provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Săptămâna trecută, precum și în decursul acesteia, domeniul agricol a beneficiat și continuă să beneficieze de această formă de sprijin direct și o va face și pe viitor. Concret, începând cu data de 1 decembrie, APIA va acorda și sumele corespunzătoare diferenței între plafonul alocat fiecărei plăți prevăzute și sumele calculate și acordate începând cu data de 16 octombrie ca plăți în avans, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate. De asemenea, plata avansului din sprijinul cuplat cuvenit pentru 2018 crescătorilor de ovine și caprine va începe de mâine, respectiv din data de 1 noiembrie 2018. Bugetul alocat pentru plata acestui sprijin acordat fermierilor este de 51,6 milioane de euro.

Și faptul că în acest moment în agricultură sunt 105 scheme de plată acordate fermierilor, reprezintă tot o dovadă certă a interesului guvernamental față de agricultură, concretizat prin readucerea bunăstării fermierilor într-un interval record. Politicile viabile ale Guvernării PSD-ALDE care au reimpus bunăstarea și productivitatea fermierilor i-au redat României poziția de grânar al Europei.

  Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată Un sfert dintre copiii României trăiesc în sărăcie;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Un sfert dintre copiii României trăiesc în sărăcie"

Un studiu recent, realizat și diseminat de UNICEF, relevă faptul că România se situează pe primul loc în UE, dar și între statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în ceea ce privește ponderea copiilor săraci.

Potrivit acestei investigații sociologice, care și-a asumat ca temă de cercetare "Măsurarea sărăciei în rândul copiilor în țările dezvoltate", peste 25% dintre copiii României trăiesc în sărăcie, iar numărul celor aflați în aceeași situație în cele 35 de țări dezvoltate studiate depășește 30 de milioane.

Dincolo de adevărul dramatic pe care îl conturează aceste procente, faptul că unul din patru copii ai României trăiește în sărăcie este considerat, potrivit autorilor studiului, indicatorul cel mai important pentru o societate, pentru că arată cum sunt apărați cei mai vulnerabili dintre cetățeni.

Analizând, însă, din punct de vedere al accesului copiilor cu vârste cuprinse între 1 și 16 ani la produse considerate de bază în țările dezvoltate, cum ar fi: trei mese pe zi - dintre care cel puțin una cu carne - fructe și legume proaspete zilnic, cărți adecvate vârstei, echipamente pentru joacă în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, bani pentru excursii cu școala, o conexiune la internet, un spațiu adecvat pentru a-și face temele, unele haine noi - nu toate de la second-hand! - două perechi de încălțăminte, posibilitatea de a-și sărbători ziua de naștere sau onomastica, documentul citat relevă faptul că aproape 73% dintre copiii României sunt privați de două sau mai multe asemenea produse sau oportunități care ar trebui să fie elementare.

Algoritmul de măsurare a gradului de sărăcie cu care se confruntă copiii din statele studiate a ținut cont de veniturile realizate de familiile acestora și de poziționarea valorii lor față de mediile naționale.

Astfel, conform criteriilor Uniunii Europene, un nivel al veniturilor unei familii cotat la mai puțin de 60% din media națională îi plasează pe membrii acesteia în situația de sărăcie, în timp ce în statele OECD acest prag este majorat la 50%.

Este evident că vulnerabilitatea tinerei generații și privarea unei proporții covârșitoare a acesteia de accesul la majoritatea oportunităților considerate de bază într-o țară dezvoltată este întreținută de lipsa de preocupare a statului și de veniturile derizorii ale majorității românilor, țara noastră având și cei mai mulți oameni săraci din Uniunea Europeană, un sfert dintre locuitori trăind cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi, conform experților Băncii Mondiale.

În același timp, Institutul de Statistică al Comisiei Europene a cuantificat rata de insecuritate financiară a angajaților din statele UE, România fiind desemnată drept țara cu cei mai mulți lucrători săraci, unul din cinci români care muncesc confruntându-se cu acest fenomen.

În condițiile în care această rată este dublă față de media europeană, iar pauperizarea populației se extinde deja și în zona celei active, România române expusă unor riscuri sociale greu de calculat pe termene mediu și lung.

Îngrijorător rămâne faptul că primele victime ale lipsei de coerență a politicilor sociale implementate de un stat nepăsător sunt reprezentanții tinerei generații, pe care viața îi va convinge că nici măcar prin muncă cinstită nu vor mai putea scăpa de sărăcie...

  Vasile Gudu - declarație politică intitulată Justiția - victimă sigură în mâinile lui PSDragnea;

Domnul Vasile Gudu:

"Justiția - victimă sigură în mâinile lui PSDragnea"

Programul de guvernare PSDragnea are un singur obiectiv: schimbarea legilor justiției în funcție de interesele liderilor d’ALDE -PSD.

Fie că vorbim de faimoasa Ordonanță nr. 13 ori de modificările operate la nivel parlamentar asupra Codului penal și a Codului de procedură penală, de recenta O.U.G. nr. 92/2018 sau de procedurile de schimbare a procurorului general sau a procurorului-șef al DNA, toate aceste acțiuni plasează România în cercul restrâns al statelor membre care provoacă îngrijorarea liderilor europeni.

Pe cale de consecință, decizia Parlamentului European de a iniția și de a vota o moțiune privind respectarea statului de drept îndreptată împotriva României devine pe deplin întemeiată și justificată. În ciuda discursului exemplar al președintelui Klaus Iohannis, un eventual vot de blam dat României în cadrul plenului Parlamentului European din 14 noiembrie ar consemna primul incident de o astfel de magnitudine la adresa unui stat membru, cu atât mai mult cu cât acesta urmează a fi în prim-planul decizional european.

În aproximativ două luni, țara noastră va prelua Președinția rotativă a Consiliului, fapt ce conferă României privilegiul de a impune pe agenda publică europeană teme de interes precum aderarea la spațiul Schengen. Din nefericire, persoanele obediente și fidele președintelui PSD, Liviu Dragnea, ignoră avertismentele venite din partea liderilor europeni sau din partea înalților oficiali precum Corina Crețu sau Frans Timmermans.

Singurele acțiuni palpabile ale ministrului justiției, Tudorel Toader, sunt cele îndreptate împotriva actului de justiție, și nicidecum spre îndreptarea punctelor slabe și îmbunătățirea imaginii României în fața partenerilor europeni.

În fața acestui afront, Partidului Național Liberal nu va înceta să fie garantul respectării statului de drept. Partidului Național Liberal nu va înceta să își sporească eforturile îndreptate spre schimbarea acestui Guvern ineficient și incapabil să răspundă nevoilor cetățenilor, ale economiei și ale cerințelor ce derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene.

  Neculai Iftimie - declarație politică având titlul Gospodăria țărănească, încotro?;

Domnul Neculai Iftimie:

"Gospodăria țărănească, încotro?"

România, spre deosebire de celelalte țări membre din Uniunea Europeană, are un alt specific și alte particularități de care trebuie ținut cont în creionarea strategiilor de dezvoltare rurală. În aceste condiții, noi nu trebuie să preluăm modelele altor țări. Gospodăria țărănească este păstrătoare a acestor particularități, motiv pentru care ar trebui să fie un punct de referință pentru strategiile acestei țări.

Gospodăria țărănească, la noi, are o tradiție istorică, din epoca când totul se făcea în casă și în gospodărie. S-a trecut apoi la epoca în care țăranii au început să facă un schimb cât mai des cu piața, consumând și bunuri pe care nu le produc în gospodărie, pe care nu și le pot cumpăra decât vânzând pe piață o parte din produsele pe care gospodăria le producea. Prețul pieței și nevoia de capital dictează agricultorului ce trebuie să facă, adică să producă ceea ce dorește piața, ceea ce are un preț mai bun.

Având în vedere, astăzi, structura proprietății și a gospodăriilor țărănești, dar și alți factori, precum dezindustrializarea, migrația tinerilor, lipsa dorinței de asociere pentru producerea, procesarea și comercializarea produselor, pe fondul îmbătrânirii populației rurale și al creșterii numărului de pensionari și asistați sociali, gospodăria țărănească este amenințată ca existență, multe sate fiind în curs de depopulare. În același timp, invazia agresivă a produselor alimentare din import reduce considerabil comercializarea produselor agricole ale micilor agricultori. Reducerea cererii interne din gospodării înseamnă fie micșorarea și chiar desființarea familiei de agricultori, fie adoptarea la nivelul gospodăriei a unui sistem agricol nou, de regulă mai intensiv, cu deschidere mai mare față de piață.

Într-o formulare simplistă, prin gospodărie țărănească înțelegem o gospodărie a populației din mediul rural care dispune de resurse agricole, financiare și animale și care are ca preocupare principală, complementară sau chiar suplimentară, activități agricole primare, de prelucrare și de vânzare a produselor agricole, asigurând necesarul pentru autoconsumul agroalimentar pentru membrii gospodăriei, dar și pentru copii și apropiații acestora, locuitori urbani, desprinși de gospodăria nucleu, necesarul de furaje pentru propriile animale, dar și surplusul de produse agroalimentare ca resursă principală de produse pentru piața țărănească de detail și pentru comerțul en gros cu produse agricole.

Astăzi se pune problema dacă gospodăria țărănească poate fi competitivă în context european. Poate că da, dacă în viziunea gospodarilor trăiește ideea de valorificare a legăturii ei cu tradiționalul căutat astăzi pe piață. Astfel ar putea fi păstrată ca element de bază al familiei, care leagă omul de rădăcinile sale.

Este de precizat că țăranii din România reprezintă o adevărată forță în Europa, aflați, din păcate, într-o stare de acțiune latentă, datorată stării de sărăcie în care trăiesc. De asemenea, este de menționat că primele măsuri de susținere reală a gospodăriilor agricole de mici dimensiuni din România, care reprezintă, în prezent, 1/3 din numărul total existent la nivelul Uniunii Europene, au apărut în Planul Național de Dezvoltare Rurală 2016 - 2020 (submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici).

În continuare, pentru aceste entități vor trebui inițiate acțiuni care să scoată din "amorțire" gospodăria țărănească.

  Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică intitulată Prin adoptarea Legii offshore - una dintre măsurile de prioritate națională din Programul de guvernare 2017-2020 -, România demonstrează în anul Centenarului că are capacitatea de a-și crea strategii sustenabile de dezvoltare economică;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"Prin adoptarea Legii offshore - una dintre măsurile de prioritate națională din Programul de guvernare 2017-2020 -, România demonstrează în anul Centenarului că are capacitatea de a-și crea strategii sustenabile de dezvoltare economică"

România este o țară cu importante resurse ale solului și subsolului, iar valorificarea acestora reprezintă o modalitate sustenabilă de creștere a produsului intern brut și a veniturilor țării noastre. Adoptarea Legii offshore miercuri, 24 octombrie - una dintre cele mai importante legi din ultimele decenii -, reprezintă garanția că coaliția de guvernare demonstrează continuitate în îndeplinirea angajamentelor asumate, de a duce țara noastră pe drumul dezvoltării. Proiectul inițiat de Guvernul României se referă la cadrul legislativ de implementare a operațiunilor petroliere offshore de către titularii de acorduri petroliere. Unele dintre cele mai importante aspecte ale legii adoptate, și care cu siguranță vor aduce modificări economice favorabile României sunt: obligativitatea tranzacționării a cel puțin 50% din gazele exploatate pe teritoriul țării și minimum 25% din personal să fie de pe teritoriul României.

Cu privire la taxele achitate de companii statului român, proiectul de lege prevede că titularii de acorduri petroliere din perimetrele offshore beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență și de pragurile de producție brută aferente cotelor la data intrării în vigoare a legii. Această formulă cu un obiectiv strategic clar, îi va motiva pe investitorii din domeniul exploatării gazelor naturale să se extindă în această zonă cu potențial pentru România; investitorii vor avea dreptul la o deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unor procente de calcul, asupra veniturilor suplimentare obținute, după caz, din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru calculul redevențelor. Practic, prin aceste praguri suplimentare de impozitare, stabilite prin studii de predictibilitate, se asigură că indiferent de interesul piețelor pentru gaze, acestea vor fi întotdeauna cumpărate la un preț bun.

Un alt aspect de valență strategică al Legii offshore este acela că România va exporta mai puțin, ceea ce îi va asigura independența energetică, devenind una dinte puținele țări europene care s-ar putea mândri cu acest statut. Cu aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în Marea Neagră, România are capacitatea de a-și continua dezvoltarea internă și a-și extinde infrastructura - atât cea de exploatare, cât și cea de transport -, măsuri care vor genera la rândul lor creșterea standardului de viață al cetățenilor.

  Natalia-Elena Intotero - declarație politică având ca subiect Programe și măsuri în sprijinul tinerilor;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Programe și măsuri în sprijinul tinerilor"

Guvernul PSD se străduiește să găsească soluții pentru stoparea plecării tinerilor din țară și integrarea acestora pe piața muncii din România.

În urma unei analize serioase a situației cu care ne confruntăm, analizând cercul vicios și relațiile fragmentate dintre fenomenul lipsei de experiență a tinerilor, pe de o parte, și condițiile formulate de angajatori în legătură cu o minimă experiență în domeniu, pe de altă parte, a fost necesar să luăm decizii rapide și eficiente pentru implementarea unor programe viabile, care să reducă aceste decalaje și rupturi între angajatori și posibilii angajați.

În acest sens, au avut loc reglementări legislative - respectiv Legea internshipului, Legea uceniciei, telemunca, și au fost în continuare finanțate programe de încurajare a tinerilor, cum este, spre exemplu, "Start-Up Nation".

Legea uceniciei a intrat în vigoare în acest an. Aceasta se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani și prevede acordarea sumei de 1.125 de lei/lună pentru fiecare ucenic angajat și a sumei de 1.350 de lei/lună pentru fiecare stagiar angajat. Banii sunt primiți, la cerere, de firmele care asigură un loc de muncă tinerilor care vor să învețe o meserie. Finanțarea nerambursabilă este asigurată prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (POCU). Ucenicia și stagiatura reprezintă pași concreți în învățarea unei meserii, iar România are nevoie de oameni calificați, buni meseriași, iar prin noile reglementări se estimează reducerea șomajului, dar și a forței de muncă necalificate.

Adoptarea Legii internshipului a venit și ea în sprijinul tinerilor. Potrivit acestei legi, tinerii de cel puțin 16 ani vor putea lucra pentru firme sau entități publice în baza unor contracte de stagiu de practică și vor avea dreptul la o indemnizație lunară de cel puțin jumătate din valoarea salariului minim brut.

Programele de internship se pot organiza oricând în decursul unei perioade neîntrerupte de 12 luni, durata fiind de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive. Legea internshipului se înscrie în Programul de Guvernare 2017 - 2020, la Capitolul "Șanse reale pentru tineri", și vizează creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, până la 70%.

În primăvara acestui an a fost reglementată și telemunca. În fața realității privind modernizarea pieței muncii și avându-se în vedere armonizarea legislației naționale din domeniul muncii cu cea europeană, actul normativ stabilește avantaje atât pentru salariat, cât și pentru angajator. Pentru salariat vor fi eliminate costurile de bani și de timp cu deplasarea de la și până la sediul angajatorului, salariatul va avea posibilitatea alegerii locului de muncă și își va valorifica timpul de lucru, îmbunătățind astfel echilibrul între viața personală și cea profesională. Angajatorul va beneficia de avantajul costurilor reduse în ceea ce privește închirierea spațiilor, cheltuielile cu utilități, parcul auto și consumul de carburant. În plus, prezenta lege mărește șansele persoanelor cu dizabilități de a ocupa un loc pe piața muncii.

Cât privește programul "Start-up Nation 2017", lansat de Guvernarea PSD-ALDE, acesta și-a atins scopul - au fost înființate peste 8.000 de firme noi în domenii economice importante: producție, industrii creative, servicii și IT. Cei mai mulți dintre cei care au pornit afaceri prin Start-up Nation sunt antreprenori tineri, cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care în prezent oferă locuri de muncă pentru peste 21.000 de persoane. Cel mai important este faptul că peste 80% dintre locurile de muncă nou create sunt ocupate de persoanele din categoriile țintă: șomeri, tineri absolvenți, persoane cu dizabilități. Programul Start-up Nation va continua și anul viitor.

Ministerul Fondurilor Europene a mai venit cu un proiect în sprijinul tinerilor - Not in Education, Employment or Training - respectiv tineri care nu sunt înscriși într-un program de educație, ocupare sau formare profesională.

Cu o valoare de 460.000 de euro, prin acordarea unei prime de activare, se urmărește stimularea ocupării în rândul tinerilor. Astfel, un tânăr domiciliat/cu reședința într-una din regiunile Centru, Sud -Est și Sud Muntenia, înregistrat la AJOFM și care se angajează pentru o perioadă mai lungă de 3 luni (după data înregistrării sale la AJOFM), beneficiază de 500 lei net. Prima de activare se acordă o singură dată.

Sunt câteva dintre măsurile care își propun să ofere alternative reale tinerilor noștri. România are nevoie de ei, de creativitatea și dorința lor de a face din țara noastră un loc mai bun.

  Ioan Balan - declarație politică intitulată Majorați salariile profesorilor, până nu rămânem cu școlile goale!;

Domnul Ioan Balan:

"Majorați salariile profesorilor, până nu rămânem cu școlile goale!"

Scrisoarea oficială transmisă de către domnul Eugen Teodorovici către oficialii Comisiei Europene, prin care Guvernul României s-a angajat ferm să înghețe salariile în sistemul bugetar, lovește, fără îndoială, exact în categoriile profesionale cu cele mai mici salarii. Vreau să cred că este o eroare a ministrului și acest lucru nu este poziția oficială a Guvernului, căci, altfel, multe inechități se vor naște din această decizie! Personal, am apreciat faptul că în acest an salariile medicilor au fost majorate, iar tentația acestora de a pleca să muncească în spitalele din alte state ale Uniunii Europene s-a mai redus, însă nu a fost eliminată cu totul, pentru că în România medicii nu au nici spitale și nici condiții decente ca să își facă meseria. Vreau să cred că majorarea salariilor medicilor va scoate din spitale și "tradiționalul plic" pe care îl dădeau de obicei pacienții, care poate că se justifica la un moment dat, atunci când salariile personalului medical erau foarte mici. Din păcate, însă, măsura a venit destul de târziu, în condițiile în care România a pierdut deja 18.597 de asistente medicale și 12.103 de medici, de când am intrat în UE.

Deși legea salarizării a reușit să aducă salarii mai mari pentru unele categorii sociale, nu pentru toate, altele încă mai așteaptă salarii decente și urmăresc etapele în care se implementează Legea salarizării. De exemplu, personalului din învățământ, care se află la coada clasamentului coeficienților de salarizare, i s-a promis majorări de salarii, după cum urmează: în 2019, profesorii ar fi trebuit să aibă salariile majorate cu 25%; în ianuarie 2020, salariile profesorilor trebuiau să crească cu încă 25%; în septembrie 2020, acestea ar fi trebuit să se majoreze cu încă 50%. Nu vreau să vă explic ce speranțe uriașe au creat în rândul profesorilor și învățătorilor aceste majorări de salarii. Unii au visat că pot să își cumpere casă, alții că vor scăpa de viața grea! Cine nu ar ști cât este astăzi salariul unui profesor, ar zice că profesorii vor avea salarii uriașe. Din păcate, știm cu toții că abia după dublarea lor vom putea vorbi despre salarii cât de cât decente pentru dascăli.

În urmă cu numai câteva zile, Comisia Europeană ne avertiza asupra faptului că România a pierdut, prin migrație, nu mai puțin de 6.500 de profesori de liceu și gimnaziu, învățători și educatori. Motivul principal a fost salarizarea extrem de proastă, care a generat un deficit uriaș de profesori și învățători în toată țara, dar în mod special în mediul rural, acolo unde condițiile sunt mai grele, iar atractivitatea posturilor este tot mai redusă. Vă rog să vedeți cifrele pe care, cu deosebită nepăsare, Ministerul Educației Naționale le furnizează în fiecare an și veți constata că mii de posturi din învățământ sunt ocupate de profesori suplinitori, de multe ori fără o calificare adecvată unui proces educativ de calitate.

Guvernul trebuie să facă rost de bani pentru a-și onora angajamentele asumate în fața profesorilor și învățătorilor! Salariile acestora trebuie să crească chiar mai repede decât a promis Guvernul, dacă nu cumva ne dorim să rămânem cu școlile goale și să căutăm pe stradă amatori care să ne instruiască elevii. Cred că, astfel, Guvernul și-ar spăla o parte din rușinea guvernării haotice și ar îndrepta foarte multe dintre erorile pe care le-a comis la guvernare. Mai cred, cu toată puterea, că dacă nu investim în educație, dacă nu investim în școli și nu plătim corespunzător dascălii, nu trebuie să ne așteptăm vreun moment la un viitor luminos.

  Antoneta Ioniță - declarație politică având titlul Medicina de familie, încotro?;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Medicina de familie, încotro?"

În România anului 2018, an Centenar, sănătatea rămâne un domeniu ignorat și batjocorit de Guvernarea PSD-ALDE. În România anului Centenar 2018, soarta pacienților și a celor 11.500 de medici de familie rămâne încă un subiect care nu și-a găsit o rezolvare. În anul Centenar 2018, România rămâne țara din Europa în care medicina de familie, acolo unde se acordă 80% dintre serviciile medicale din întregul sistem sanitar, este în continuare subfinanțată și tratată ca o cenușăreasă.

În întreaga Uniune Europeană, rolul medicului de familie este recunoscut și respectat. Investițiile în acest domeniu înseamnă infrastructură sanitară de calitate, finanțare corespunzătoare, dar și atragerea tinerilor spre această specialitate. În România, finanțarea este sub media Europeană, iar nenumăratele demersuri pentru ca guvernanții să privească medicina de familie la adevărata sa importanță, ca pe un fundament al sistemului sanitar, rămân nesoluționate. Iar subfinanțarea are efecte nu doar astăzi, pe termen scurt, ci efectele se vor resimți pe termen mediu și lung. Pentru că tinerii specialiști nu mai sunt dispuși să se îndrepte spre o ramură medicală ignorată de autorități. Iar cei, tot mai puțini, care totuși o fac, preferă apoi să plece dintr-o Românie în care se simt umiliți. Aleg salariile decente, dar și un statut profesional care înseamnă respect și recunoaștere a contribuției la sănătatea publică.

În România anului 2018, PSD se laudă că vor crește salariile medicilor, fără să specifice însă că, în realitate, nu este vorba despre toți medicii! Pentru că medicii de familie au fost din nou ignorați. De parcă nu ar fi urmat tot cursurile unei facultăți de medicină și nu și-au finalizat rezidențiatul tot cu susținerea unui examen de medic specialist! La pregătire egală, nici vorbă de recunoaștere egală!

În România anului Centenar, Guvernanții PSD-ALDE se fac că nu văd și nu aud de subfinanțarea din asistența medicală primară, de birocrația excesivă, care face ca timpul alocat consultației pacienților să fie consumat cu sarcini și rapoarte inutile. Mai nou, se dorește ca medicii de familie să-și acrediteze cabinetele medicale în care aceștia își desfășoară activitatea de zeci de ani și care au funcționat pe baza unei documentații existente și după ce au primit avizul Direcției de Sănătate Publică, al Colegiului Medicilor și al Casei de Asigurări de Sănătate. Iar măsurile invocate de această structură nou creată, implicată în procesul acreditării, care este Autoritatea Națională de Management al Calității (ANMCS) aduc în discuție faptul că România anului 2018 este pe primul loc în UE la mortalitatea infantilă și pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin. În opinia acestor domni de la ANMCS, medicii de familie se fac primii răspunzători de aceste locuri fruntașe. Dumnealor nu vor să recunoască că esențială este, de fapt, investiția în programe de prevenție în sănătate. În România anului Centenar vorbim încă despre stocuri insuficiente de vaccin, atât cele din schema obligatorie de vaccinare, cât și vaccinul anti-HPV, pentru care nici după un an nu s-au alocat fonduri, deși cancerul de col uterin constituie o problemă de sănătate publică.

România. 2018. An Centenar. Un an care, iată, vorbește, de fapt, despre dezbinarea noastră, despre lipsa de respect pe care Guvernarea PSD-ALDE o are față de români și față de sănătatea lor. Este anul în care PSD-ALDE are toate șansele să rămână în memoria românilor ca guvernarea care a adus în faliment medicina de familie!

  Costel Lupașcu - creionarea unor Măsuri pentru creșterea numărului de specialiști în sistemul de sănătate;

Domnul Costel Lupașcu:

"Măsuri pentru creșterea numărului de specialiști în sistemul de sănătate’’

În programul de guvernare al PSD sănătatea reprezintă un obiectiv de interes național. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ consider că siguranța pacienților este vitală pentru menținerea și dezvoltarea sistemului medical. În acest sens, la propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat o hotărâre de Guvern care prevede majorarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în domeniul sanitar în anul școlar/universitar 2018 - 2019, de la 5.000 la 5.415 locuri și posturi. Scopul acestei măsuri este de a îmbunătăți accesul la serviciile medicale, în special în zone defavorizate din punct de vedere socio-economic, prin formarea unui număr mai mare de specialiști care să ofere suportul necesar pentru creșterea calității stării de sănătate a populației. Se va asigura astfel personalul medical necesar pentru serviciile medicale acordate in dispensarele școlare, serviciile de ambulanță sau centrele de permanență.

Politicile asumate de Guvern în domeniul sănătății vizează îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Majorarea cifrei de școlarizare prin rezidențiat este un pas în această direcție. Am convingerea că rolul medicinii primare este esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Pentru acest lucru, avem nevoie de specialiști care să asigure asistența medicală nu doar în marile unități sanitare din principalele orașe ale țării, ci și în zonele defavorizate, iar pentru asta trebuie să facilităm accesul medicilor tineri pe piața muncii. Prin această măsură se oferă încă o dovadă de respectare a Programul de guvernare al PSD, viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătății fiind construită în jurul cetățeanului, și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetățean.

Sunt convins de faptul că Guvernul Dăncilă, sprijinit de majoritatea parlamentară PSD, va depune toate eforturile necesare pentru continuarea investițiilor și dezvoltarea sistemului sanitar. În acest fel, putem pune piatra de temelie a reconstrucției sistemului sanitar în jurul și în interesul cetățeanului.

  Mihai Niță - declarație politică având ca temă Corupția nu este doar problema câtorva țări, este o problemă globală;

Domnul Mihai Niță:

"Corupția nu este doar problema câtorva țări, este o problemă globală"

Tot mai adesea, România este scoasă la tablă de către diriguitorii Uniunii Europene, pentru motive de corupție. Inacceptabil tratament la care este supusă țara noastră nu numai de liderii unor state ale Europei unite, dar până și de unii reprezentanți ai României trimiși în forurile europene de către partidele politice. Așezându-se acolo pe fotolii confortabile, aceștia au uitat că reprezintă poporul român, căruia îi sunt datori în a promova interesele noastre naționale. Am convingerea că partidele politice românești vor evita pe viitor asemenea erori, că emisarii României vor fi selectați mai riguros, astfel încât să nu mai contribuie la umilirea unui popor care-și pusese nădejdea în capacitățile și în moralitatea lor.

Din funcțiile pe care le dețin vremelnic, unii corifei europeni bat vârtos moneda pe fenomenul "corupției generalizate" din țara noastră, categorisindu-ne fără încetare ca fiind oaia neagră a Europei, în timp ce statele puternic dezvoltate ar fi neprihănite. Acesta este motivul principal pentru care n-am merita accesul liber în spațiul Schengen, dar și al amenințărilor privind restricționarea fondurilor europene pentru coeziune și dezvoltare.

"Cel mai nedrept lucru din lume e să ceri cuiva să fie umilit pentru că tu ești obraznic", zicea savantul român Nicolae Iorga. Pentru că despre obrăznicie, aroganță și nedreptate vorbim aici. Dacă, așa cum pretind dumnealor - conducătorii țărilor europene civilizate, corupția s-ar fi născut în România, să trecem în revistă câteva nume de răsunet în materie, din lumea occidentală.

Richard Nixon, al 37-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, a rămas în istoria lumii drept primul președinte american obligat să demisioneze pentru motive de corupție. Jacques Chirac, fost președinte al Franței, a fost suspectat de corupție și de uzul banilor publici în scopuri personale când era primar al Parisului. Helmut Kohl, fost cancelar al Germaniei, mentorul politic al actualului cancelar german, a fost prins cu conturi secrete și finanțări ilegale sub formă de donații ascunse. Directorul general al Danske Bank a demisionat, implicat într-un scandal de spălare de bani. În Scandalul Volkswagen, Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite a avertizat producătorul de autoturisme Volkswagen cu privire la programarea frauduloasă a motoarelor diesel TDI produse în intervalul 2009-2015. Pe teritoriul țării noastre, mari puteri economice ale lumii sunt implicate în afaceri oneroase, citate în dosarele Microsoft și EADS. Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost anchetat pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2007. Silvio Berlusconi, fost premier al Italiei, a fost acuzat de folosirea votului politic în carierea sa de afaceri și de diverse forme de corupție, incluzând conflictul de interese. Giulio Andreotti, fost premier și ministru, era subiectul a două procese majore: unul legat de Mafie și celălalt privind cazul asasinării unui jurnalist. Sunt cunoscute și cauzele declanșării crizei economice mondiale din urmă cu 10 ani, din pricina căreia românii au avut mult de suferit. După cum se vede, "corupția nu este doar problema câtorva țări; este o problemă globală", conform aprecierilor unui fost prim-ministru vietnamez. În acest caz, de ce liderii europeni cer insistent și nedrept României să se autoflageleze, când, se știe bine, corupția are tentacule monstruoase la nivel mondial?

De-a lungul timpurilor, România a dat Europei și lumii întregi valori incontestabile, purtând nume scrise cu aur în istoria mondială. Sunt prea multe numele de personalități celebre care au marcat istoria României și a lumii, prin talent, invenții, temeritate, unele dintre ele trecând, pe nedrept, în uitare. O lungă listă de nume ce ar putea deveni plictisitoare, dacă le-am cita. O pleiadă de tineri excepționali ne reprezintă azi cu cinste pe toate continentele, în toate profesiile de vârf care propulsează omenirea spre noi orizonturi ale cunoașterii.

"Umilința ne ajută să rămânem «mici» și atunci când facem lucruri mari". Citatul este anonim, însă reflectă realitatea din toate epocile, inclusiv la nivel de stat. Iată îndemnul marelui scriitor Marin Preda: "Învață să nu te lași umilit!". Nu prin umilință ne vom ridica.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu titlul Nu abandonați construcția spitalelor regionale! Zona Moldovei, în special, are nevoie de un spital regional!;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Nu abandonați construcția spitalelor regionale! Zona Moldovei, în special, are nevoie de un spital regional!"

Cu regret constat că proiectul construcției spitalului regional din Iași este posibil să fie întârziat, din cauza unei dispute legate de fonduri. Vorbim aici despre un proiect vital pentru cetățenii din zona Moldovei. Drept urmare, am fost revoltat când am văzut membri ai Guvernului PSD dau vina pe cei din Comisia Europeană că nu au suficiente fonduri pentru a merge mai departe cu aceste proiecte. Vorbim de fonduri care au fost solicitate tot de România, deci orice tentativă de a da vina pe alții nu este logică.

Comisarul european, doamna Corina Crețu, a făcut precizările necesare și a transmis că va face toate eforturile posibile ca alături de Comisia Europeană să sprijine construcția spitalelor regionale, dar este nevoie ca Executivul PSD să transmită documentația necesară pentru a lămuri o serie de aspecte.

Orice refuz al Guvernului de a face asta se va traduce ca un gest de rea-voință față de România, față de români. Insist pe această temă pentru că spitalul regional de la Iași reprezintă o nevoie reală a cetățenilor din zona Moldovei. Așa cum am mai declarat, este nevoie de o dezvoltare unitară a tuturor zonelor României și, totodată, de oportunități și posibilități ca fiecare român să aibă parte de îngrijirile necesare, dacă va fi nevoit să meargă la spital.

Stimați colegi din coaliție, vă rog să susțineți proiectul construcției spitalelor regionale! Insistați pe lângă colegii din Guvern să continue proiectul, să acceseze fondurile necesare, pentru că miza este foarte mare. Este în joc sănătatea și viața românilor!

  Nicolae Giugea - declarație politică intitulată Atenție la Dragnea! Vă fură și mireasa și vă lasă fără darul de nuntă!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Atenție la Dragnea! Vă fură și mireasa și vă lasă fără darul de nuntă!"

Fără îndoială, Guvernul a rămas fără bani pentru pensii și pentru salarii încă de la începutul acestei toamne, iar din disperare totală că statul e pe pragul de a depăși toate țintele de deficit și capacitatea de împrumut pentru acest an, fiscul a ajuns în situația penibilă în care a luat la verificat inclusiv modul în care se fac nunțile, botezurile și înmormântările la români. Cine face fotografiile, cine cântă la acordeon, ce se pune în farfurie sau în pahare invitaților, cât de acre sunt murăturile și câte bomboane are coliva sunt informații care trebuie să treacă, înainte de toate, pe la ANAF.

Mirii, înainte să își jure reciproc iubire veșnică în fața preotului, vor trebui să treacă mai întâi pe la ANAF și să semneze o declarație pe proprie răspundere, sub sancțiunea penală a falsului în declarații oficiale, în care să detalieze, cu lux de amănunte, câte flori sunt în buchetul miresei, când și de unde au fost culese florile, câte sarmale sunt în ceaun și câte pahare a băut nașul mare, căci pare deja exagerat de vesel și nunta e abia la început. Nici preotul nu scapă din schema verificărilor ANAF, fiind obligat ca, alături de tămâie, mir și busuioc, să-și lege de gât și o casă de marcat, musai cu jurnal electronic, iar după Sfânta Evanghelie să calculeze corect TVA-ul.

Nici hora mare nu se joacă până nu se raportează inspectorului fiscal dacă s-au plătit drepturile de autor pentru operele din folclorul nostru tradițional, dacă lăutarul are diplomă sau atestat de lăutar și câte clape are acordeonul.

Din momentul în care Victor Ponta căuta disperat prin case de marcat bacșișul obținut de frizeri și chelneri, nu credeam să mai asistăm la soluții atât de trăsnite, populiste și profund ineficiente ale organelor fiscale. Incompetentul Guvern PSD-ALDE a socotit că dacă anual în România au loc peste 140 de mii de nunți, atunci, chipurile, a mai găsit o sursă de fiscalizare - darul de nuntă, sarmalele, vinul și hora mare.

Dacă ANAF și Teodorovici chiar și-au propus ca mirii să dea socoteală în fața fiscului pentru fiecare aspect al nunții, eu zic ca aceștia să-și facă mai întâi mâna și să înceapă să verifice măcar vreo 2-3 nunți reprezentative, dintre care nunta lui Dragnea Junior ar fi un foarte bun început. Ar fi bine ca la această nuntă, ANAF să verifice sursa fiscală a darurilor de multe mii de euro și cred că deja ar fi un bun început în depistarea celor care au ruinat statul român.

Înainte ca Dragnea să vină la guvernare, ANAF vorbea despre mai multe situații de evaziune fiscală ale căror prejudicii se ridicau la sute de milioane de euro, în domeniul petrolului, al importurilor de legume sau fructe. De doi ani de zile, nimeni nu mai suflă o vorbă despre marea evaziune fiscală, deși vă garantez că aceasta nici nu a dispărut și nici nu s-a diminuat. Așadar, în loc să recupereze miliardele de euro care se scurg prin marea evaziune fiscală, PSD-ALDE strică nunțile tinerilor și verifică bacșișul lăutarilor.

Sunt cu totul de acord că orice operațiune economică lucrativă trebuie supusă regimului fiscal general. Sunt de acord că mulți agenți economici încă încearcă să fenteze statul și obligațiile fiscale împovărătoare. Dar Guvernul oare nu se gândește de ce aceștia ocolesc legea? Cum i-a stimulat Guvernul ca să se conformeze fiscal voluntar? Păi, de la a fiscaliza corect afacerile, până la a strica nunțile, botezurile și parastasele românilor, este o diferență foarte mare. În fapt, aceasta este o nouă demonstrație de incompetență a Guvernului PSD-ALDE, care, punând inspectorii fiscali să numere nuntașii, nu face decât să blocheze și mai mult activitatea unui fisc ineficient, nemodernizat tehnic și uman, care se zbate într-un deficit acut de oameni. Poate că Dragnea și Teodorovici chiar asta urmăresc! Să blocheze ANAF în acțiuni inutile, din care se va strânge niște mărunțiș la bugetul de stat, în vreme ce marii evazioniști sunt lăsați să ocolească legea, nederanjați de nimeni.

  Laurențiu Nistor - declarație politică având subiectul Salariile românilor continuă să crească;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Salariile românilor continuă să crească"

Guvernul României propune creșterea salariului minim brut, garantat în plată, pe economie, la 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creștere netă cu 100 de lei față de actualul venit.

Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut, garantat în plată, diferențiat în funcție de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011 - 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult față de cel câștigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani.

În urma discuțiilor purtate cu sindicatele și patronatele, s-a ajuns la concluzia unanimă că majorarea salariului minim este necesară, singura divergență fiind asupra datei de la care se va aplica măsura. Sindicatele au solicitat 1 noiembrie 2018, patronatele - 1 ianuarie 2019.

De altfel, veniturile salariale continuă să crească. Se îndeplinește astfel angajamentul Guvernului de a aduce mai mulți bani în buzunarele românilor. Așadar, salariul mediu net a crescut cu 12,9% în luna august a anului 2018, față de aceiași lună a anului trecut. În termeni reali, adică după luarea în calcul a mediei de inflație a ultimului an, indicele câștigului salarial este de 107,5%. Adică, la fiecare sută de lei, românii au o putere de cumpărare mai mare cu 7,5 lei! Asta înseamnă aproximativ 200 de lei în plus, real, la salariul mediu net de 2.669 de lei.

Salariul mediu net în România a crescut cu 109 euro (+ 23%) în guvernarea actualei majorități - august 2018 - față de Guvernul Cioloș - august 2016. Mai exact, românii au câștigat în plus aproape un sfert de salariu, în euro, în mai puțin de doi de guvernare.

În plus, creșterea economică este reconfirmată de statistică. Un nou set de indicatori reconfirmă avansul consistent și solid al economiei și, implicit, atestă nivelul de performanță al guvernării actuale.

Inflația a ajuns la 0,47%. Cu mult sub cifra anului trecut. Se destramă astfel țesătura manipulatorie care anunța catastrofic inflații lunare mereu crescute și scăderea puterii de cumpărare, în pofida majorărilor de pensii și salarii. Iată că cifrele arată altceva. Exact contrariul - puterea de cumpărare crește, inflația scade.

PSD a câștigat alegerile cu un program de guvernare care își propunea mai mulți români în clasa de mijloc. Această promisiune devine realitate cu fiecare măsură implementată de Executiv.

  Daniela Oteșanu - declarație politică: Modernizarea școlilor, reducerea abandonului școlar și dezvoltarea învățământului profesional sunt principalele obiective ale coaliției PSD-ALDE pentru ciclul preuniversitar;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Modernizarea școlilor, reducerea abandonului școlar și dezvoltarea învățământului profesional sunt principalele obiective ale coaliției PSD-ALDE pentru ciclul preuniversitar"

Cu toate că mai sunt încă multe lucruri de îndreptat și de rezolvat în domeniul educației, acest an școlar a început sub auspiciile realizării celor mai importante investiții din ultimii ani în infrastructura de învățământ, a creșterilor de venituri pentru profesori și a majorărilor de burse pentru elevi. Majoritatea obiectivelor de investiții sunt în derulare. Acest lucru înseamnă că toate școlile din România au început să aibă condiții civilizate, inclusiv în ceea ce privește siguranța, igiena și dotarea cu mobilier și materiale didactice noi.

Ne-am ținut de cuvânt față de personalul din domeniul educației, așa cum am promis. Salariile din învățământ au crescut în prima parte din 2018, față de aceeași perioadă din 2017. De asemenea, s-a majorat finanțarea cheltuielilor anuale pentru pregătirea elevilor și s-au crescut veniturile pentru cei 53.000 de salariați din învățământ, personal nedidactic, iar la 1 martie 2018 s-au mărit salariile pentru tot personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar. În urmă cu câteva luni, au fost îndreptate și ultimele inechități din sistem pentru angajații care asigură managementul sistemului educațional la nivel local.

Am susținut în Parlament, alături de colegii mei, proiectul de lege pe care l-a propus Guvernul pentru stimularea angajatorilor să creeze locuri de muncă pentru absolvenții de studii superioare și ucenici.

Totodată, de anul acesta se aplică și Legea internshipului, care prevede că tinerii în vârstă de cel puțin 16 ani pot să participe la stagii de practică plătite la firme private sau instituții publice, pe perioade de cel mult șase luni.

Începând cu acest an școlar a fost majorat cuantumul bursei "Bani de liceu", de la 180 lei/lună la 250 lei/lună și a crescut valoarea plafonului maxim de acordare a bursei de la 150 lei la 500 lei, pe membru de familie.

Mai avem multă treabă de făcut în domeniul educației, dar a început să se simtă o parte a măsurilor pe care ne-am angajat că le vom adopta.

Ministerul Educației Naționale a semnat, în această săptămână, două contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare totală de 114 milioane de euro. Primul este Programul "Bani de liceu", cu o valoare de 31 milioane euro, care va permite susținerea și continuarea acestui program și va acoperi cheltuielile estimate de statul român pentru perioada următoare.

Cel de-al doilea contract semnat este între Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic și Ministerul Fondurilor Europene pentru Programul "Bursa profesională", în valoare de 83 de milioane de euro. Prin "Bursa profesională", 80.132 de elevi din clasele IX-XI din învățământul profesional, inclusiv învățământul dual, vor fi stimulați să-și continue studiile cu burse acordate din fonduri europene, 20% dintre copii provenind din mediul rural.

Concluzia este că au fost făcuți pași importanți, că educația este și va fi un domeniu prioritar pentru guvernarea PSD-ALDE.

  Ștefan-Ovidiu Popa - declarație politică: Aparatele de marcat cu jurnal electronic, impuse de ANAF;

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

"Aparatele de marcat cu jurnal electronic, impuse de ANAF"

După amânări succesive, de la 1 noiembrie, toți operatorii economici sunt obligați să se doteze cu aparate de marcat cu jurnal electronic, acestea putând fi cumpărate numai de la operatorii economici autorizați de Ministerul Finanțelor. Cele vechi vor fi, astfel, interzise.

Autoritățile estimează că în jur de 800.000 de case de marcat trebuie înlocuite, 100.000 la firmele mari și mijlocii și 700.000 la firmele mici.

Diferența între o casă de marcat nouă cu jurnal electronic și una veche cu o rolă-jurnal este aceea că pe noua casă de marcat toate bonurile se înregistrează pe un SD-card intern, toate tranzacțiile fiind monitorizate în timp real de ANAF.

Totodată, va fi posibilă, teoretic, la opțiunea contribuabilului, achiziționarea și utilizarea unui alt dispozitiv, de tip PC, telefon inteligent, tabletă, POS, conectat la o imprimantă fiscală, fiind eliminată obligația contribuabilului de a solicita și obține de la organul fiscal certificatul de atestare fiscală, în vederea obținerii autorizației de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale. Rezumatul bonului fiscal, care se transmite la ANAF, va cuprinde: valoarea totală a bonului fiscal, numărul de ordine al bonului, data, ora și minutul emiterii bonului, seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal și valoarea totală a TVA pe cote ale acesteia.

Introducerea aparatelor de marcat electronice fiscale reprezintă un pas important pentru reducerea evaziunii fiscale, deoarece obligația introducerii a caselor de marcat cu jurnal electronic va reveni tuturor operatorilor economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor, de credit/debit sau a substituențelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație.

  Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică: De ce în România infrastructura se construiește atât de lent?;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"De ce în România infrastructura se construiește atât de lent?"

Ca parlamentar și om politic îmi este rușine de performanțele pe care le-au avut guvernele din ultimii 29 de ani, poate cu o singură excepție, perioada 2010-2011, atunci când, în numai doi ani, s-au construit Autostrada Cernavodă-Constanța, Autostrada București-Ploiești și s-a demarat construcția A1 de la Sibiu la Nădlac. În rest, ritmul cu care se demarează proiectele, se încep lucrările și, mai ales, se execută acestea este mult mai lent decât mersul melcului. De exemplu, la Autostrada Sebeș-Turda se lucrează de aproape 4 ani, iar stadiul de execuție este mai mic de jumătate, adică puțin peste o treime! Guvernul spune că banii s-au alocat la timp, însă lucrările avansează tot mai lent.

Dacă de construit nu se construiește, în România nici măcar de reparat ceea ce există nu se repară. Pentru autostrăzi pline de găuri nu se găsesc bani niciodată, iar pentru drumurile naționale cele mai importante sunt selectați cei mai slabi și mai nepricepuți constructori. Ceea ce este cu totul revoltător este faptul că toată vara, atunci când vremea permite lucrări de reparații, șefii de la CNAIR, adică cei peste 30 de directori plătiți regește, nu și-au stricat concediul și, practic, aproape niciun drum național din țară nu a fost reparat. Cum a venit toamna, hop a apărut pe stradă și maestrul Dorel, adică acel personaj epic al românilor, care desfundă strada chiar pe mijloc, face coada de automobile de km. buni și pleacă la masă. Trecând peste relativa ironie, este revoltător să vezi cum firmele, care câștigă lucrări de reparații, nu numai că spoiesc asfaltul cu așa-zise plombe asfaltice care nu rezistă nici două luni, ci generează o bulversare cu totul a traficului pe drumurile pe care se fac așa-zisele lucrări. Mai cinstit ar fi să recunoască faptul că iau banii degeaba și că fac lucrări de mântuială, numai ca să justifice într-o factură activitatea lor.

Am constatat că nimeni nu a observat că în România nu se mai muncește, cel puțin în domeniul lucrărilor de infrastructură, nici seara, nici noaptea, nici sâmbăta și nici duminica. Oriunde am merge în Occident sau chiar în statele vecine, vom observa că cei mai mulți constructori lucrează în trei schimburi ca să termine lucrarea, să încaseze banii și să socotească profiturile. La noi, în schimb, îl loc să se facă reparații noaptea, atunci când nu s-ar forma cozi de zeci de km., în loc să se construiască drumuri, poduri, căi ferate și autostrăzi în trei schimburi, se lucrează cel mult opt ore, după care se pune lacătul pe șantier. Cauza o cunoaștem cu toți, însă nu dorim să o rezolvăm. În primul rând, firmele de construcții au angajați puțini și utilaje puține raportat la numărul de contracte câștigate. În această privință, în maximum două săptămâni voi depune o propunere legislativă care să corecteze această anomalie. O altă cauză o reprezintă Codul muncii, care obligă angajatorii ca pentru zilele de sâmbătă și duminică sau pentru perioadele de noapte să își plătească angajații mai mult. Credeți că angajații nu ar lucra și noaptea sau în weekend pentru că ar câștiga mai mulți bani la salariu? Cu siguranță că da, însă constructorilor nu le place să le fie diminuat profitul prin creșterea costurilor cu forța de muncă. Și aceasta este o problemă pe care doresc să o remediez cât mai repede, astfel încât timpul de execuție al unei lucrări să fie redus obligatoriu, prin utilizarea ca referință a duratei unei zile 24 de ore, și nu de 8 ore! Vă garantez că numai prin implementarea celor două măsuri, în România, vor apărea și autostrăzi, și căi ferate, și nu în 10-20 de ani, ci în 12-24 de luni.

  Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată În timp de președintele Iohannis a eșuat în problema alocațiilor copiilor români din Austria, PSD a luat atitudine la nivelul Comisiei Europene;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"În timp ce președintele Iohannis a eșuat în problema alocațiilor copiilor români din Austria, PSD a luat atitudine la nivelul Comisiei Europene"

Cu toate că domnul Klaus Iohannis dădea asigurări, în 2015, că intenția de a diminua alocațiile pentru copiii străinilor care muncesc în Austria este o opinie personală a ministrului de externe al Austriei, și în niciun caz nu reflectă poziția guvernului austriac, s-a dovedit că nu a fost așa, iar acest lucru urmează să intre în vigoare de anul viitor.

Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul alocației familiale pentru angajații care lucrează în Austria, dar ai căror copii domiciliază în alte state membre, va fi ajustat în funcție de nivelul de trai din fiecare stat.

Parlamentul austriac a adoptat, săptămâna trecută, Legea privind indexarea alocațiilor pentru copiii din străinătate ai cetățenilor Uniunii Europene care lucrează în Austria. Astfel, pentru cele mai multe state, inclusiv România, această decizie înseamnă o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din țările comunitare unde trăiesc acești copii.

Klaus Iohannis a eșuat într-un demers diplomatic extern important, pe care și l-a asumat, și în consecință copiii românilor care lucrează în Austria vor avea alocații mai mici.

Realitatea, de azi, ne arată cât de grav s-a înșelat, cât de puțin a făcut sau cât de ineficiente au fost demersurile președintelui Iohannis pentru a preveni și combate această decizie care afectează copiii românilor care muncesc în Austria.

PSD încearcă acum, în virtutea principiilor europene, să determine o ajustare corectă a consecințelor negative.

Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, a semnalat problema comisarului european pentru ocupare, afaceri sociale, incluziune și mobilitate, Marianne Thyssen, și a reafirmat poziția constantă a României, că lucrătorii europeni trebuie tratați egal în statele membre în care își desfășoară activitatea, dreptul acestora la liberă circulație fiind unul dintre fundamentele Uniunii Europene și ale Pieței unice.

România se opune oricărei inițiative care ar pune în pericol principiul egalității în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor și susține în totalitate poziția adoptată de executivul european privind importanța promovării principiului "pentru contribuții egale, prestații egale", împreună cu principiul "remunerație egală pentru aceeași activitate desfășurată la același loc de muncă".

Comisarul european are obligația de a interveni după ce executivul european a adoptat o poziție clară privind importanța promovării principiului "pentru contribuții egale, prestații egale", împreună cu principiul "remunerație egală pentru aceeași activitate desfășurată la același loc de muncă".

În același timp, pe plan intern, PSD pregătește o serie de măsuri îndreptate spre susținerea familie și a copiilor.

În perioada următoare PSD are în vedere emiterea unui act normativ prin care să se înființeze Programul guvernamental gROwth.

În acest sens, Trezoreria statului va deschide conturi copiilor, iar părinții vor putea depune bani, pentru care primesc dobândă. Statul va veni în plus cu 600 lei anual, dacă în cont s-au depus într-un an mai mult de 1.200 lei. Suma va putea fi retrasă doar după ce copilul a împlinit 18 ani.

Este clar că atât familia, cât și copilul vor avea doar de câștigat de pe urma aplicării unui astfel de program. Statul nu urmărește și nu are cum să obțină avantaje ascunse, iar acuzațiile că ar viza banii părinților, sub formă de împrumut, sunt complet ilogice, întrucât contul de la Trezorerie este deschis gratuit pe numele fiecărui copil. Astfel, nu există nicio obligație de plată a părinților, niciun comision, deci statul nu are niciun câștig.

PSD își asumă, deci, o politică de suport și dezvoltare a familiei și a copiilor atât prin stimularea responsabilității, cât și prin resurse nete alocate.

  Elvira Șarapatin - declarație politică ce are ca titlu Sănătatea, prioritate națională pentru coaliția de guvernare PSD-ALDE;

Doamna Elvira Șarapatin:

"Sănătatea, prioritate națională pentru coaliția de guvernare PSD-ALDE"

În 2010, la Colegiul Medicilor din România, se depuneau 2.800 de cereri pentru eliberarea documentelor necesare doctorilor care vor să profeseze în afara țării.

În 2017, acest număr s-a redus la 1.200 de medici. În schimb, au început să se reîntoarcă medici plecați din țară, iar motivul principal este creșterea de salarii.

Unul dintre marile angajamente ale PSD, din timpul campaniei electorale, se îndeplinește - exodul cadrelor medicale de înaltă calificare a fost oprit, medicii români plecați să profeseze în afara țării se reîntorc acasă.

PSD și-a asumat responsabilitatea acordării unor salarii apropiate de nivelul din Europa, pentru medici și asistente, realitate concretă și efectivă din luna martie a acestui an.

După majorările de salarii de anul trecut și din 2018, toți medicii au venituri cel puțin duble față de momentul venirii PSD la guvernare.

De asemenea, săptămâna trecută, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice au fost semnate 7 contracte de finanțare pentru achiziționarea ambulanțelor și echipamentelor aferente acestora, în vederea creșterii capacității de reacție și răspuns în cazul situațiilor de urgență și dezastrelor colective.

Echipamentele achiziționate vor permite evaluarea, primul-ajutor calificat, acordarea asistenței medicale și transportul pacienților atât prin modernizarea infrastructurii existente a sistemului integrat de urgență, cât și prin dezvoltarea de noi structuri în cadrul acestuia.

Ambulanțele vor ajunge la inspectoratele județene pentru situații de urgență, serviciile de ambulanță județene, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice cu atribuții în domeniul căutării-salvării de persoane în zone montane, greu accesibile.

Finanțarea contractelor este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 8 - "Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale", prioritatea de investiții 8.1. - "Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale".

Valoarea totală a celor 7 contracte este de 558.903.141,45 lei, pentru achiziționarea mai multor tipuri de ambulanțe, inclusiv pentru transportul nou-născuților în stare critică, specializate pentru pacienții cu risc biologic și pentru transport victime multiple sau unități de suport pentru accidente colective, distribuite în cele șapte regiuni eligibile, respectiv Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Nord-Est și Centru.

Așadar, în ciuda criticilor permanente din partea celor din opoziție, PSD își respectă angajamentele față de români, în ceea ce privește creșterea veniturilor personalului medical și a investițiilor în infrastructura medicală.

  Ciprian-Constantin Șerban - declarație politică: Tocmai am trecut la ora de iarnă, care poate fi ultima din acest fel în țara noastră. România va lua o decizie, anul viitor, pe care va trebui să o comunice Comisiei Europene;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

"Tocmai am trecut la ora de iarnă, care poate fi ultima de acest fel în țara noastră. România va lua o decizie, anul viitor, pe care va trebui să o comunice Comisiei Europene"

Este bine cunoscut faptul că omul este în comuniune cu mediul înconjurător, iar orice schimbare apărută în acest echilibru poate avea influențe majore asupra stării noastre biologice. Ritmul nictemeral este o adaptare a organismului uman la mediu și reprezintă una dintre cele mai importante caracteristici ale omului, o trăsătură dobândită pe scala evoluției. Orice breșă, ce se creează în acest bioritm, poate duce la modificări patologice. De exemplu, ne amintim cu toții de fenomenul de "jet lag" după călătorii lungi transatlantice.

Trecerea de la ora de vară la ora de iarnă a fost instituită în urmă cu 40 de ani, fiind apoi reglementată printr-o directivă europeană din anul 2011. Prima propunere a fost expusă în timpul Primului Război Mondial de astronomul George Hudson. Motivul a fost unul de natură pecuniară, și anume economisirea consumului de energie electrică, deși astăzi eficiența sa este intens dezbătută. Numeroase țări din Uniunea Europeană, dar nu numai, au reclamat serioase probleme de adaptare la această schimbare anuală a orelor, subliniind că aceasta conduce la o agravare a diverselor patologii. La aceasta se adaugă și decalajele create în circulația feroviară și aviatică. Potrivit unui sondaj online, derulat în Uniunea Europeană, 80% dintre participanți au declarat că își doresc să se renunțe la practicarea orei de iarnă.

România s-a aliniat acestor practici încă din 1932, împreună cu peste 100 de țări de pe mapamond. Surse medicale cu experiență afirmă că este nevoie de câteva zile pentru adaptarea la noua oră, uneori mai mult, aceasta în funcție de capacitatea de acomodare a fiecărui individ. Ora de iarnă este ora oficială legată de cea astronomică, acoperind perioada cuprinsă între lunile noiembrie și martie a anului următor. Pentru că mulți contestă eficiența acestor schimbări, Comisia Europeană a propus statelor membre să-și alegă singure dacă vor să rămână la ora de iarnă sau la cea de vară. Conform acestei propuneri a Comisiei Europene, ultima schimbare de oră va avea loc pe 31 martie 2019, urmând ca fiecare stat să își comunice decizia.

Acest subiect este unul controversat, având în vedere că nu există dovezi certe asupra efectului nociv asupra sănătății, nici că ar produce schimbări semnificative în consumul de energie electrică. România va trebui să ia și ea anul viitor o decizie în acest sens, cel mai probabil așa cum s-a realizat și în Germania, printr-un chestionar online. Până atunci însă, deja am trecut la ora de iarnă, rămânând ca anul ce urmează, informați fiind, să luăm o decizie echilibrată în ceea ce privește alternanța dintre ora de vară și cea de iarnă.

  Viorel Stan - intervenție ce are ca subiect Infarctul, boala care omoară tot mai mulți români;

Domnul Viorel Stan:

"Infarctul, boala care omoară tot mai mulți români"

Infarctul miocardic este una din cele mai temute boli, o afecțiune care omoară, an de an, tot mai mulți români.

În țara noastră, în anul 2014, rata de mortalitate pentru infarct miocardic era cea mai ridicată dintre toate țările Uniunii Europene, și, în continuare, situația privind această boală este îngrijorătoare. La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct, conform datelor Societății Române de Cardiologie, și unul din zece pacienți nu supraviețuiește.

România se află pe locul 3 în lume la decesele cauzate de boli cardiovasculare. Rata mortalității, în România, este de 1.530 de decese la 100.000 de locuitori, iar principala cauză este infarctul miocardic.

Unul din 5 pacienți supraviețuitori ai unui infarct va suferi un alt eveniment cardiac. Iar acest lucru se întâmplă, spun medicii, din cauză că pacientul a ales să ignore "sănătatea" cardiovasculară și să revină la stilul de viață anterior infarctului.

Pacienții ajung să subestimeze riscurile și complicațiile infarctului miocardic. După ce încep să se simtă bine, uită că inima lor are nevoie de mai multă atenție, de faptul că trebuie să se prezinte la controale regulate, la medicul cardiolog și la medicul de familie, să respecte recomandările de tratament făcute de medic. Doar așa pot ține sub control factorii de risc cardiovascular și pot evita ca această boală să le fie fatală.

Trebuie să recunoaștem faptul că România este mult mai pregătită să facă față infarctului, astăzi. Medicii sunt mai pregătiți, avem mai multă aparatură pentru a putea trata mai repede bolnavii care suferă un infarct. Ministerul Sănătății a lansat un Program național de tratament invaziv al infarctului miocardic acut. Un program care salvează vieți - prin accesul rapid al unui număr mare de pacienți cu infarct miocardic acut, prin metode de tratament moderne și eficiente de tratament invaziv - și datorită căruia s-a redus la jumătate mortalitatea cauzată de această afecțiune.

Chiar și așa, vreau să trag un semnal de alarmă, vreau să îndemn pe toată lumea să nu ignore simptomele acestei boli. O spun pentru că îmi pasă de sănătatea poporului român, dar și pentru că știu cât de dureros este să pierzi pe cineva drag din cauza acestei afecțiuni.

Vreau să aduc un omagiu celor care au fost răpuși de această boală și să-i îndemn pe cei care încă mai au șansa să meargă la medic.

  Theodora Șotcan - declarație politică cu tema Resursele românilor, pentru români!;

Doamna Theodora Șotcan:

"Resursele românilor, pentru români!"

Istoria și geografia nu au fost, din cele mai vechi timpuri, atât de darnice și, poate, uneori, potrivnice poporului român. Pe de o parte, Dumnezeu a hărăzit acestui popor un pământ binecuvântat, înzestrat cu tot ceea ce Natura poate oferi mai bun. Pe de altă parte, a așezat la hotare și, din păcate, de multe ori chiar în rândurile sale, oameni nevrednici, care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-i răpi ceea ce îi aparține pe drept. Din acest motiv, rareori le-a fost dat românilor să se bucure în liniște de ceea ce solul sau subsolul țării ar avea de oferit. Cel mai adesea ei au fost nevoiți să se lupte din toate puterile pentru a beneficia de ceea ce este al lor.

Sigur, am putea să considerăm că vremurile luptelor pentru pământul strămoșesc sunt de mult apuse. Am putea doar să celebrăm faptele de vitejie din Primul Război Mondial, care au făcut posibilă Marea Unire, și să credem în mod eronat că toate acestea aparțin trecutului, dar nu este nici pe departe așa. Deși vremurile s-au schimbat și modalitatea în care se poartă lupta pentru resurse ori influență este alta, mult mai subtilă, aceasta nu este deloc mai puțin importantă, pentru că nu îi poate fi indiferent niciunui român dacă resursele extrase din subsolul țării sale îi aduc o rază de speranță în viața mult prea grea, sau dacă fondurile obținute din exploatarea lor ne tranzitează țara doar în teorie, ajungând în buzunare deja mult prea pline.

Ei bine, nici resursele de gaze naturale și petrol din Marea Neagră nu sunt o excepție. Ne aducem aminte faptul că România a trebuit să se lupte ani de zile cu unul dintre vecinii mai mari și, pe atunci, mai puternici, de la Răsărit, pentru o cât mai corectă delimitare a configurației platoului continental. Dar și în acea luptă, ca în multe altele, dreptatea a triumfat, în cele din urmă, iar românii au început să spere la exploatarea resurselor despre care aveam indicii că se găsesc acolo.

Doar că, fără determinarea ulterioară de a obține și beneficiile exploatării acestor resurse, victoria inițială ar fi rămas una fără consecințe. Din acest motiv, Partidul Social Democrat a fost, de la bun început, determinat să obțină cât mai multe dintre beneficiile exploatării resurselor din Marea Neagră pentru statul român, astfel încât acestea să asigure mult doritele fonduri pentru dezvoltarea acestei țări. Din păcate, însă, ne-am confruntat, de la bun început, cu puternice forțe contrare. Spre exemplu, chiar și după ce am reușit să adoptăm, în Parlament, o primă formă a acestei legi, domnul Președinte, Klaus Iohannis, a retrimis legea în cauză spre reexaminare, invocând chiar echitabila distribuție a beneficiilor între stat și investitori, pentru asigurarea unui parteneriat de durată cu aceștia. Desigur, în teorie sună bine, aparent noi și Președintele ne dorim același lucru. Nu putem însă decât să ne întrebăm ce înțelege domnul Președinte prin distribuție echitabilă, din moment ce varianta votată în Parlament asigura, deja, acest lucru. Aproape că, dacă nu l-am cunoaște, am putea crede că Domnia Sa dorea să obțină mai multe beneficii pentru statul român. Totuși - cunoscând obiceiul dumnealui, de a trimite spre reexaminare orice lege adoptată în beneficiul cetățenilor acestei țări, și avem exemple concrete din toate domeniile, din interesul politicianist de a se opune PSD-ului sau din cine știe ce alte interese -, ne îndoim că de beneficiile statului român era îngrijorat.

Cu toată această opoziție, Partidul Social Democrat și-a văzut de treabă și nu a uitat de ce i-au încredințat românii guvernarea acestei țări. Astfel, în data de 24 octombrie a acestui an, așa-numita Lege offshore a fost adoptată.

Mai exact, conform Proiectului adoptat astăzi, procentele de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare se calculează după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh, inclusiv; 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh și 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Toate aceste prevederi au drept scop atât stoparea escaladării prețurilor, cât și creșterea veniturilor la bugetul de stat. Mai mult decât atât, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere, referitoare la perimetrele offshore, ca impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Cu alte cuvinte, fondurile obținute nu vor fi cheltuite pur și simplu, ci investite în dezvoltarea de noi infrastructuri industriale care să sprijine dezvoltarea țării pe termen lung, chiar și după ce aceste resurse vor fi epuizate. Prin aceasta, România preia exemplul unor state precum Norvegia, care și-au utilizat în mod rațional resursele subsolului, punând astfel bazele dezvoltării durabile a întregii societăți.

De asemenea, forma adoptată pune capăt speculațiilor din ultima vreme, ale diverșilor critici de bună sau, mai adesea, de rea- credință, care au pretins, în toate mediile de comunicare utilizate, că Partidul Social Democrat a cedat în fața presiunilor factorilor mai interesați de profitul personal decât de bunăstarea poporului român. Aceasta pentru că Partidul Social Democrat se implică în susținerea intereselor românilor, cu dedicarea și profesionalismul care l-au caracterizat întotdeauna!

  Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu - declarație politică: Trei ani de la tragedia din Clubul Colectiv;

Doamna Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu:

"Trei ani de la tragedia din Clubul Colectiv"

30 octombrie este, de trei ani, data la care ne amintim că neglijența și neatenția pot costa vieți prețioase. Se împlinesc, în acest an, trei ani de când Clubul Colectiv din București a ars, iar zeci de persoane, majoritatea tineri, al căror număr a ajuns, în timp, la 65, au pierit în mod absurd în urma acestui dezastru.

Ce am învățat în acești trei ani? Ce am reușit să reparăm ca o astfel de dramă colectivă să nu se mai repete? Câți dintre noi sunt acum mai atenți atunci când își aleg locul în care să își petreacă timpul liber? Câți dintre noi ar fi sărit în foc ca să salveze alte suflete?

Legea antifumat, propusă de un deputat PSD, a fost intens contestată și blamată, însă intrarea ei în vigoare, la data de 16 martie 2016, la doar câteva luni după tragedia de la Colectiv, a însemnat schimbarea unui comportament la nivel național. De fapt, a însemnat intrarea în normalitate. Faptul că, acum, fumatul este interzis în spațiile închise din România, reprezintă un semn de civilizație, un mod în care pot fi evitate incidente, dar și o măsură pentru sănătatea tuturor. Cei care nu s-au conformat însă, riscă amenzi și, într-un final, închiderea activității. Pentru că nu trebuie să mai permitem ca astfel de lucruri să se mai întâmple.

Cele 65 de victime care au pierit în urma incendiului din Clubul Colectiv au lăsat în urmă amărăciune și durere. Viețile lor, încheiate prea devreme și în mod absurd, nu trebuie să se fi încheiat fără sens. Suferința celor răniți continuă, dar ei au parte de tratamente în continuare, fiind sprijiniți de statul român. În acest sens, Ministerul Sănătății a prelungit perioada de acordare a tratamentului în străinătate, pentru victime, până la finalul anului 2020, iar până la 1 august au fost depuse facturi și devize în valoare de aproximativ 250.000 de euro. Îmi doresc cu tărie ca sprijinul față de cei răniți să continue, căci aceștia nu au greșit cu nimic în acea seară teribilă.

Dincolo de măsurile luate de statul român pentru a șterge cât se poate din suferința rămasă, trebuie să înțelegem că schimbarea către mai bine vine de la fiecare dintre noi. Suntem urmașii unei tragedii care ne-a schimbat ca națiune, și nu trebuie să uităm asta niciodată. De aceea, cu toții ar fi bine să raportăm neregulile pe care le observăm în societate, cele care ar putea duce la incidente grave și la astfel de tragedii. De noi ține să avem grijă ca țara în care trăim să funcționeze mai bine, iar asta se poate face doar dându-ne mână cu mână și făcând tot ceea ce putem, de la cel mai mic până la cel mai mare, indiferent de crezuri politice, ambiții și interese, indiferent că suntem simpli cetățeni sau autorități ale statului. Asta ne-o cer cei 65 de oameni care au murit în cea mai mare catastrofă din istoria recentă a României.

Deși avem tendința să îl uităm, din când în când, subiectul nu trebuie ignorat. Chiar dacă au trecut trei ani, procesul Colectiv se va relua de la zero, veste dată în urmă cu circa o săptămână. Îmi exprim speranța ca, într-un viitor cât mai apropiat, cei rămași aici să își plângă copiii, rudele și apropiații și să își îngrijească rănile rămase după Colectiv să își găsească liniștea prin încheierea acestui proces și prin decizia finală a justiției.

Nu trebuie să uităm că, în acea seară îngrozitoare, am învățat, dincolo de toate, că există oameni care pot sări în foc pentru a salva alți oameni, cu prețul vieții lor. Este, poate, cea mai valoroasă lecție pe care am învățat-o atunci, și anume că, atunci când adunăm și tragem linie, suntem cu toții un colectiv.

Dumnezeu să-i ierte pe cei plecați și să aibă grijă de cei rămași aici!

  Alina Teiș - declarație politică cu titlul România, pregătită să preia conducerea Consiliului Uniunii Europene;

Doamna Alina Teiș:

"România, pregătită să preia conducerea Consiliului Uniunii Europene"

De la începutul anului următor, în țara noastră se va întâmpla un lucru mult așteptat. Vom avea parte de o premieră în România, prin care ne vom afirma și vom putea demonstra că suntem capabili să îndeplinim sarcini importante. Mă refer, aici, la preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene.

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea președinției uneia dintre cele mai importante instituții - Consiliul Uniunii Europe. Țara noastră se va afla în centrul procesului decizional european și va avea un rol important în consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

E un eveniment istoric, iar eu cred că țara noastră va reuși să demonstreze că poate să facă față unei asemenea provocări. Acest lucru a fost afirmat inclusiv de către premierul României, doamna Viorica Dăncilă, în intervențiile pe care le-a avut în ultima perioadă.

Doamna prim-ministru a vorbit la Conferința la nivel înalt, organizată de Ministerul Fondurilor Europene - "O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățeni" - despre faptul că România trebuie să ia exemplul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, privind existența unui consens pe perioada Președinției Consiliului UE, pentru că avem nevoie ca, în această perioadă, să fie liniște și mai avem nevoie să punem pe loc secund disputele politice. Pentru că este primordial acest obiectiv, acest examen greu pe care România trebuie să-l dea.

Țara noastră va avea, pe parcursul preluării președinției, o agendă plină de evenimente, aproape 300, evenimente pentru care ne-am pregătit deja. Există un logo, un motto, o identitate vizuală, și mai avem și peste 1.500 de experți formați și pregătiți în acest sens.

În plus, avem o prezență consistentă la Bruxelles, mai ales că România a exercitat deja acest rol de președinție din umbră. A participat la grupurile de lucru de la Bruxelles sau din alte zone ale Europei într-o manieră consistentă, exact prin reprezentanții care vor face acest lucru pe toată perioada mandatului.

Pe lângă aceste lucruri, trebuie să menționăm și alt aspect care ne leagă de Uniunea Europeană și care, cred eu, e binevenit în contextul preluării președinției Consiliului UE. Mă refer, aici, la fondurile europene pe care România a reușit să le atragă și pe care chiar ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, le-a prezentat.

În actualul exercițiu financiar 2014 - 2020, țara noastră a primit 11 miliarde de euro, adică 25,6% din totalul de alocare pentru România, de 43 de miliarde de euro. De asemenea, prin Politica de Coeziune, România a primit, până în prezent, 6,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 20,3% din total de alocare pentru fondurile europene structurale, în condițiile în care media europeană este de 22%.

România contribuie la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro și primește 48,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că are un beneficiu net de 32,1 miliarde de euro.

În ciuda criticilor apărute, țara noastră reușește să profite de faptul că se află în Uniunea Europeană și de faptul că poate atrage fonduri europene, și demonstrează că va trimite Comisiei Europene, anul viitor, studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale care se vor construi în Iași, Craiova și Cluj.

Suma alocată spitalelor regionale, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 150 de milioane de euro. Aceasta este suma dinspre Uniunea Europeană, prevăzută în acordul de parteneriat și în programul operațional, la care se adaugă contribuția României de 150 de milioane de euro.

Toate aceste lucruri nu ne arată decât că progresăm, că mergem pe un drum bun și că vom reuși ca, în viitor, țara noastră să fie văzută mai bine prin ochii Uniunii Europene, iar cetățenii acestei țări să se poată considera și cetățeni europeni și să aibă de câștigat de pe urma faptului că, în anul 2007, România a aderat la Uniunea Europeană.

  Beatrice Tudor - declarație politică: Spitalele private și responsabilitatea lor. O discuție care trebuie să aibă loc cât mai repede și cât mai transparent!;

Doamna Beatrice Tudor:

"Spitalele private și responsabilitatea lor. O discuție care trebuie să aibă loc cât mai repede și cât mai transparent!"

Acum câteva zile o știre zguduia România: un copil a murit într-un spital privat din România, în urma unei operații care nu era foarte complicată. Aspectul cel mai uluitor a fost însă acela că, deși micuțul se afla într-un spital, părinții au apelat numărul de urgență 112 pentru a cere ajutor în vederea salvării vieții copilului.

Declarația mea politică nu este despre acest caz tragic, pentru că nimeni, niciodată, nu ar trebui să facă politică pe spatele tragediei prin care trece o familie. Declarația mea politică este despre un sistem, cel al spitalelor private, și despre cum funcționează acestea. Pentru că, din păcate, cazuri precum cel amintit, par să fie din ce în ce mai frecvente.

Să o luăm cu începutul. Spitalele private din România au din ce în ce mai mult priză la public. Pe de o parte, pentru că au parte de un marketing, de campanii de publicitate și de relații publice bine puse la punct, care implică foarte multe persoane cunoscute și influente, ca să nu mai vorbim de generoase bugete pentru mass-media. Pe de altă parte, popularitatea acestor spitale private este dată și de faptul că angajatorii oferă, din ce în ce mai frecvent, ca modalități de atragere și de fidelizare a angajaților, abonamente la centre de sănătate private. Nu în ultimul rând, popularitatea este generată și de faptul că, într-adevăr, condițiile de cazare dintr-un spital privat sunt mai arătoase decât cele dintr-un spital public. Dar nu trebuie oare să ne întrebăm dacă nu sunt lucruri mai importante, în afara condițiilor de cazare?

Să luăm cazul nașterilor. Nașterile reprezintă una dintre cele mai importante surse de venituri pentru aceste spitale private. Nașterile la privat sunt mult mai scumpe decât la stat, iar clienții plătitori primesc, cel mai frecvent, condițiile de cazare pe care le plătesc. Dar ce se întâmplă din punct de vedere medical nu este la fel de important ca și modul în care arată rezerva în care stau mama și nou-născutul. Este o discuție serioasă pe care trebuie să o purtăm responsabil și cu toate cărțile pe masă, pentru că vedem că spitalele private încasează banii pentru naștere, dar dacă aceasta se complică, mama și copilul sunt trimiși cu ambulanța de urgență la spitalele de stat.

Același lucru este valabil și pentru operațiile așa-zis ușoare, care nu reprezintă proceduri foarte elaborate. În momentul în care pacientul dezvoltă o complicație, privatul se spală pe mâini de responsabilitate și trimite pacientul la stat, dar banii îi păstrează. Și atunci, cum rămâne cu modul în care se împart riscurile și responsabilitățile? Privații fac bani pe proceduri simple, cu valoare adăugată mare, cum se zice în afaceri, iar în momentul în care ceva nu merge cum trebuie, implică spitalele publice și scapă și de costuri, și de responsabilitate.

Privatul face profit în sistemul de sănătate, iar statul duce greul. Asta este realitatea zilelor noastre. Iar peste toate acestea, cei care reprezintă dreapta politică vin frecvent și caută să lovească și mai puternic în sistemul public de sănătate, cu următoarea idee: finanțarea ar trebui să urmeze contribuabilul, iar cetățeanul ar trebui să aibă posibilitatea să-și ia banii de pe urma asigurărilor de sănătate și să poată merge inclusiv la privat cu acești bani, care, chipurile, sunt ai săi. De ce este deplasată această gândire? Răspunsul este simplu: cât timp privatul nu-și asumă niciun fel de risc și trimite pacientul la stat, avem cu toții o serioasă problemă.

Cred că acest model de funcționare și de dezvoltare trebuie dezbătut public și trebuie corectat. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Cred că locul acestei dezbateri este Parlamentul, pentru că o dezbatere despre cum funcționează sistemul de sănătate este, de fapt, o dezbatere despre cum funcționează întreaga societate. Mai cred că această dezbatere trebuie să fie publică și cât mai transparentă cu puțină. Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților este primul for care trebuie să înceapă această conversație extrem de importantă și-mi exprim speranța că vor fi luate măsuri în acest sens, cât mai repede posibil.

Sănătatea trebuie să fie un serviciu public, nu o afacere de pe urma căreia profită cine vrea și cine poate!

  Nicolae Velcea - declarație politică despre Ziua Internațională a Mării Negre și importanța ecosistemului marin;

Domnul Nicolae Velcea:

În declarația mea politică de astăzi voi vorbi despre Ziua Internațională a Mării Negre și importanța ecosistemului marin.

La 31 octombrie 1996, în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre, desfășurate la Istanbul, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre.

Acesta a fost rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acțiune promova colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. De atunci, în fiecare an, la 31 octombrie, se sărbătorește Ziua Internațională a Mării Negre.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. La 21 aprilie 1992 fusese semnată, la București, de cele șase state, Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea nr. 98/1992. Convenția include 3 obiective majore:

  • protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat;
  • cooperarea în combaterea poluării, cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență,
  • și, nu în ultimul rând, protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare.

Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului.

De altfel, în Programul de Guvernare se constată un declin al biodiversității pe care îl regăsim și la alte state europene. Aceasta înseamnă dispariția treptată a speciilor de plante și animale.

Unul din obiectivele Programului de Guvernare este protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor și promovarea unor servicii pentru ecosisteme, inclusiv prin Programul "Natura 2000" și de infrastructură ecologică, în acord cu politicile europene.

Pentru atingerea acestui obiectiv, prin program vor fi întreprinse următoarele măsuri:

  • Continuarea elaborării planurilor de măsuri și implementarea acestora pentru conservarea ariilor naturale protejate situate în mediul marin și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare;
  • menținerea și refacerea ecosistemelor degradate și a serviciilor furnizate, situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu.

Acțiuni de completare a nivelului de cunoaștere a biodiversității și ecosistemelor vor veni în susținerea măsurilor menționate.

Ziua internațională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activități cultural-educative, expoziții de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmărește conștientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil față de mediul marin și costier, fiind însă, în același timp, și un prilej de sărbătoare.

Marea Neagră este nu numai o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar, dar mai ales o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă. Adăugarea acestor rezerve la producția internă actuală poate oferi țării noastre oportunități reale de poziționare în poziția privilegiată de producător și exportator de energie în Europa, fiind, de altfel, una din prioritățile generale ale României în domeniul securității energetice.

  Viorica Cherecheș - declarație politică: Lupta împotriva cancerului mamar trebuie să continue!;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Lupta împotriva cancerului mamar trebuie să continue!"

Luna octombrie, care se încheie astăzi, a fost dedicată luptei împotriva cancerului de sân. În această perioadă s-au desfășurat, la nivelul întregii țări, numeroase campanii cu scopul de a încuraja femeile să își facă analize de rutină pentru a depista această boală din timp.

Este foarte important ca femeile din România, mai ales cele din mediul rural, să beneficieze de acces la servicii medicale, să fie informate despre starea sănătății lor. Cancerul este o boală tăcută și orice modificare a sânului trebuie tratată cu maximă seriozitate, iar controlul medical nu trebuie amânat sub nicio formă.

Timpul este vital pentru diagnosticarea și reușita tratamentului acestui tip de cancer. Deși în prezent este o boală tratabilă, în România, la fiecare trei ore, o femeie moare din cauza cancerului mamar.

Din păcate, și în acest an, România a fost prinsă fără programe de prevenție, guvernanților nepăsându-le că ne situăm pe primul loc la nivel european ca incidență a bolii.

Ministerul Sănătății beneficiază de fonduri europene de milioane de euro pentru derularea a 5 programe naționale de screening, dar continuă să amâne prevenția. Autoritățile implicate elaborează documente peste documente, în timp ce pacientele se luptă neputincioase pentru viața lor.

Statul român nu are nici acum un program de screening național, chiar dacă a primit 21 milioane de euro (pe o perioadă de 5 ani) ca să facă gratuit astfel de investigații. Programul așteptat de multe femei a fost amânat pentru finalul acestui an.

În calitatea mea de medic, de deputat și membru în cadrul Comisiei de sănătate, fac un apel către cei vizați direct în această problemă să înțeleagă că implicarea în programe de informare, dar și în prevenție este vitală pentru mii de femei din România. Timpul este vital pentru depistarea și tratarea cancerului de sân. Un control medical făcut din timp poate salva multe vieți.

  Oana-Silvia Vlăducă - intervenție intitulată Radio România - nouăzeci de ani de viață dedicați ascultătorilor, nouăzeci de ani de istorie;

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Radio România - nouăzeci de ani de viață dedicați ascultătorilor, nouăzeci de ani de istorie"

În acest an cu profunde semnificații istorice, când România Mare împlinește 100 de ani, mai putem consemna un moment foarte important pentru cultura, istoria și identitatea națională: împlinirea a 90 de ani de existență a postului național de Radio. În ziua de joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, avea să se facă auzit apelul memorabil "Alo, Alo, aici Radio București, România", rostit de profesorul Dragomir Hurmuzescu.

Din acel moment, Radio România a devenit casa sufletului românesc. Aici și-au făcut debutul emisiuni culturale sau de divertisment emblematice și tot aici s-au făcut auzite voci uriașe ale acestui popor, care au transmis idei și mesaje cu ecou în conștiința neamului: Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Gala Galaction ori Liviu Rebreanu sau vocile de aur ale actorilor Ion Finteșteanu, Constantin Nottara, George Vraca și ale multor monștri sacri ai teatrului și filmului românesc.

Postul național de radio a intrat în viața românilor încă de la începuturile sale, le-a câștigat repede încrederea și le-a devenit un prieten de nădejde, oferindu-le știri, în vremuri de pace și în momente de foc ale istoriei. Cu ajutorul radioului, românii au putut auzi cum se scrie istoria, au putut asista la evenimente importante din viața României Mari. Mesajele și informațiile transmise de radioul public au fost ascultate cu sufletul la gură de către cei care au trăit zbuciumata perioadă interbelică sau anii de foc ai celui de-al Doilea Război Mondial. Peste zeci de ani, aveau să se facă auzite la postul național de radio suflul Revoluției din Decembrie 1989 și momentele sale de încleștare dramatică.

Același post de radio avea să redea, cu profesionalism și echilibru, evenimentele de după căderea comunismului, pașii care au alcătuit drumul și intrarea țării noastre în marea familie europeană. Corespondenți ai Radio România au relatat despre evenimentele derulate peste hotare, mulți au înfruntat pericolele războiului și s-au aflat în zonele de conflict. Nu în ultimul rând, postul național de radio a încercat și a reușit să-i aducă mai aproape pe românii aflați în alte colțuri ale lumii, care și-au mai potolit dorul de acasă ascultând emisiunile Radio România. Tot aici au fost prezentate rezultatele remarcabile ale sportivilor români în competițiile sportive internaționale, dar și cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. De asemenea, evenimentele culturale, dar și cele din alte domenii importante au avut și au un loc aparte în programul postului național de radio, care a arătat lumii întregi că România are valori cu care se poate mândri.

În urmă cu 90 de ani a fost scrisă prima pagină a radiofoniei românești, un pas extrem de important, urmat de munca și pasiunea unor generații de profesioniști, care au reflectat cele mai importante evenimente istorice, sociale și culturale ale României. Calitatea și diversitatea programului, conceput să răspundă așteptărilor unui public exigent, precum și echilibrul știrilor, întotdeauna bine documentate, au făcut ca postul național de radio să rămână, de-a lungul anilor, un exemplu de profesionalism, iar Radio România să fie vocea limpede a credibilității. Timbrul său rămâne distinct și ne oferă un reper extrem de important, într-o lume în care explozia de informații contradictorii ne face să deosebim tot mai greu adevărul de minciună.

Se cuvine să facem o reverență în fața efortului depus de cei care au făcut ca Radio România să rămână un suflet nou, mereu alături de sufletul românilor, și să-i urăm postului național de radio la mulți ani, cu noi și frumoase reușite profesionale!

  Mihai Weber - declarație politică: Cele mai mari producții în agricultură - rezultat al politicii agricole a PSD;

Domnul Mihai Weber:

"Cele mai mari producții în agricultură - rezultat al politicii agricole a PSD"

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la producția de floarea-soarelui, în funcție de suprafața cultivată și de producția realizată, locul întâi la porumb boabe, în funcție de suprafața cultivată, și locul doi la producția realizată, după Franța.

Mai mult, Departamentul pentru Agricultură al SUA estima că România va înregistra, în anul agricol 2017-2018, un randament record al culturii de porumb, cel mai mare din ultimii 35 de ani. Astfel, se creează premisa ca România să scoată Rusia de pe piața Vietnamului, Turciei și Libanului, ajutând astfel la creșterea exporturilor totale ale UE.

Măsurile luate de PSD în domeniul agriculturii, în ultimii doi ani, au dus la aceste producții record. Ministrului agriculturii, Petre Daea, a pus în practică Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, prezentat în campania electorală de președintele PSD, Liviu Dragnea, iar obiectivele majore ale PSD în acest domeniu au fost plata subvențiilor la timp, reabilitarea sistemului de irigații și extinderea sistemului antigrindină.

Ca rezultat, anul 2018 vine din nou cu producții record, aducând România acolo unde îi este locul, pe primul loc în Europa. Conform datelor oferite de Ministerul Agriculturii, România a ocupat primul loc în Europa la producția de porumb, devansând Franța.

Acestea sunt lucrurile de care ar trebui să discutăm, proiectele la care ar trebui și dumneavoastră să contribuiți, chiar dacă sunteți în opoziție.

Aveți șansa istorică de a participa, alături de PSD, la reconstrucția României, șansă pe care vă sfătuiesc să nu o ratați. În acest an Centenar, România are nevoie de politicieni responsabili, care să se unească pentru a construi, nu pentru a dărâma.

  Costel Alexe - declarație politică cu tema În România corupția încă ucide!;

Domnul Costel Alexe:

"În România, corupția încă ucide!"

Iată că a mai trecut un an, și pe 30 octombrie am comemorat masacrul din Clubul Colectiv, poate cea mai mare tragedie care a lovit România după Revoluția din 1989. Un adevărat masacru în care niște tineri, care își doreau să asculte muzică, au plătit cu viața pentru indolența și corupția ce a pus stăpânire pe administrația publică românească.

Reacția tipic românească la acel moment dat, a fost mușamalizarea și fuga de răspundere de la patroni, la administratori, la pompieri și până la primar. Cu toții au fugit de asumarea vinovățiilor și iată că sute de părinți, prieteni, iubiți, frați așteaptă de la justiția română o minimă alinare - condamnarea celor responsabili!

Dincolo de aceste așteptări legate de actul de justiție, oamenii își doresc să se simtă în siguranță și speră că lecția Colectiv să fi schimbat ceva în modul de a face administrație în România.

O spun cu toată răspunderea - doamna ministru Sorina Pintea este la fel de indolentă și ineficientă precum colegul său, ministrul care a refuzat ajutorul extern și astfel a condamnat la moarte zeci de oameni, Nicu Bănicioiu - realitatea este tristă, asistăm la o batjocură fără margini la adresa cetățeanului român, o incompetență ce frizează bunul-simț:

  • la 3 ani de la dezastrul de la Colectiv, România este fix în același stadiu - nu poate trata marii arși;
  • personal am făcut 4 adrese, în ultimii 2 ani, pentru alocarea fondurilor și dotarea cu aparatură necesară a Clinicii de Chirurgie Plastică din cadrul Spitalului Sf. Spiridon din Iași, iar răspunsurile se bat cap în cap, se tergiversează lucrurile și nu se alocă bani;
  • doar în județele Moldovei au murit 4 pacienți, în ultimii 2 ani, din cauza arsurilor, clinica din Iași neputând trata arsurile mai mari de 20% din suprafața corpului;
  • pacienții din Moldova sunt condamnați efectiv la moarte - nu pot fi tratați la Iași și nu pot fi transferați la București, din lipsă de paturi.

Când viața oamenilor este la mijloc, când în pixul unui ministru stă o decizie capitală, nu este loc de bâlbâieli și tergiversări! Fiecare termen asumat de Ministerul Sănătății a fost încălcat, și iarăși amânări peste amânări!

În Moldova trebuie să fie un spital care să preia cazurile de mari arși, o unitate care să deservească pacienți la nivel regional, în timp real!

Dincolo de aceste aspecte punctuale ce țin exclusiv de politica Ministerului Sănătății, în privința tratării cazurilor de mari arși putem arunca o scurtă privire și peste statistica infecțiilor nozocomiale din spitalele românești și putem observa și aici cum corupția și nesimțirea distrug vieți. Pe de o parte, furnizorii și spitalele nu au gestionat corect achiziția de substanțe dezinfectante, ceea ce a pus în pericol viața pacienților, dar, totodată, din cauza legislației privind răspunderea personalului medical și a managementul unității medicale, în cazul infecțiilor nozocomiale, numeroase cazuri nu au fost raportate ca fiind dobândite în timpul șederii în unitatea medicală.

Imaginați-vă că o țară precum România, cu spitale vechi, cu aparatură depășită, raportează mai puține cazuri de infecții nozocomiale decât Austria, Germania și țările vest europene. O mușamalizare odioasă!

În încheiere aș vrea să punctez și lipsa profesionalismului Guvernului României și Ministerului Sănătății, care nu au reușit nici până astăzi să demareze construirea celor 3 Spitale Regionale pe care România s-a angajat să le ridice cu sprijinul Uniunii Europene. În loc să utilizeze cele 150 de milioane de euro puse gratuit de către autoritățile europene, Guvernul PSD preferă tergiversarea proiectelor și soluții mult mai costisitoare pentru populație.

La 3 ani de la cea mai mare tragedie, în România corupția încă ucide!

  Nicolae Neagu - declarație politică: Anul 2019, anul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, trebuie să devină anul relansării investițiilor publice majore!;

Domnul Nicolae Neagu:

"Anul 2019, anul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, trebuie să devină anul relansării investițiilor publice majore!"

Din păcate, datele macroeconomice ne indică faptul că anul 2018 copiază modelul anului 2017 și actualul Guvern PSD-ALDE, urmărind încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3%, în detrimentul investițiilor, care rămân sub 4% ca nivel de pondere din PIB, menține cel mai scăzut nivel al investițiilor publice din ultimii 12 ani încoace.

Știm și motivele principale care au dus la această situație:

  • volumul scăzut al veniturilor bugetare, sub 32% din PIB, când media veniturilor bugetare în UE este de 40% din PIB;
  • cheltuielile bugetare mari în ceea ce privește costul muncii, incluzând pensii, ajutoare sociale și auxiliare, însumând peste 80% din totalul cheltuielilor bugetare;
  • ritmul de creștere al costului forței de muncă, mult peste cel al avansului economic;
  • randamentul obligațiunilor emise de stat pentru împrumuturile pe termen lung, crescând la peste 5%, producând astfel consecințe în privința plăților dobânzilor deja majorate cu 20%;
  • accentuarea deficitului de cont curent concretizat într-o majorare a deficitului comercial (peste 10 miliarde de euro);
  • costul dobânzii la împrumuturile statului, de peste 5% (celelalte state membre din UE având un cost sub 3,7%);
  • subvențiile de la bugetul de stat pentru a asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale;
  • inflația, care tinde spre 5% și înghite complet creșterea salarială;
  • lipsa predictibilității și stabilității fiscale;
  • incoerența gestiunii guvernamentale și lipsa unei viziuni strategice realiste, concretizată de mediocritatea și slaba performanță managerială a miniștrilor guvernelor PSD-ALDE!

Nu o spun doar eu și PNL, ci o spun și marile instituții de rating financiar serioase din lume, cum ar fi Standard & Poor's și Moody's: "Până acum considerăm că politicile actualului Guvern sunt predominant orientate pe termen scurt, concentrându-se pe spațiul fiscal disponibil, pentru a majora salariile în sectorul public și pensiile. Lipsesc inițiativele de reformă structurală în detrimentul rețelei de infrastructură învechită și a sistemului educațional neperformant. Pe termen mediu, lipsa progreselor în aceste domenii ar putea afecta creșterea economică și ar putea descuraja investitorii străini" - notează Standard & Poor's.

Pentru că sensul nu este de a critica, opoziția liberală vine și cu soluții, care pot fi luate în calcul de PSD-ALDE dacă vor dori ca, începând cu anul 2019, creșterea economică a României să o regăsim în dezvoltarea infrastructurii țării.

Iată câteva dintre soluțiile propuse:

  • creșterea investițiilor publice: alocarea a 6% din PIB investițiilor majore;
  • renunțarea la politicile pro-ciclice;
  • creșterea substanțială a gradului de absorbție a fondurilor europene și orientarea marilor proiecte de infrastructură - autostrada Moldovei, cea a Unirii, precum și construcția spitalelor regionale;
  • stabilitatea politicii fiscale, printr-un pact de stabilitate fiscală angajat cu antreprenorii;
  • stimularea productivității și a creșterii ponderii activităților economice cu valoare adăugată mare;
  • evitarea majorării primei de risc și a costului de finanțare în economie;
  • prioritizarea investițiilor publice în funcție de impactul economic;
  • asigurarea transparenței și predictibilității;
  • eficientizarea administrației centrale prin reorganizare: prea multe ministere, prea multe instituții centrale și corespondente regionale (în lipsa regiunilor!), județene, locale, prea multe agenții și o birocrație mult prea greoaie și stufoasă;
  • digitalizarea întregii administrații centrale și locale;
  • interconectarea sistemelor informaționale prin ANAF, spre exemplu, și astfel vom avea transparență maximă;
  • reglarea raporturilor dintre firme, companii și stat, pentru a elimina percepția agresiunii statului împotriva firmelor, companiilor.

Astfel, am enumerat doar câteva dintre soluțiile posibile care vizează stabilitate fiscal-bugetară, macroeconomică, cu predictibilitate și viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung. Pe o astfel de viziune putem așeza sistemul educațional și de sănătate publică, cel al justiției independentă de factorul politic, o justiție puternică, imparțială și corectă, și, totodată, sistemele siguranței cetățeanului și a țării, care dezvoltă o Românie modernă, europeană și fac un român optimist, demn și respectat în propria lui țară și în Europa!

Vom vedea împreună dacă acestea se vor regăsi în construcția Bugetului de stat pe 2019 sau nu!

  Raluca Turcan - declarație politică: «Colectiv» arată oglinda neputinței statului de a-și proteja cetățenii;

Doamna Raluca Turcan:

"«Colectiv» arată oglinda neputinței statului de a-și proteja cetățenii"

Sunt de mulți ani în politică și mă lupt, aproape în fiecare zi, cu găștile care vor să pună mâna pe justiție, să controleze statul, să pună mai presus de lege potentații societății. Am susținut și voi susține o justiție independentă, dar și funcțională. Din nefericire, pentru cei de la Colectiv, justiția e moartă, nu împarte dreptatea, nu-i condamnă pe vinovați. Pentru cei de la Colectiv, dar și pentru cei apropiați lor justiția nu a existat, și prin asta este părtașă la crimă. Cum este posibil ca, la trei ani de la tragedie, procesul celor vinovați să fie tot în fază incipientă? Nimeni să nu fi plătit pentru indolență, neglijență, corupție?

Cum este posibil ca, și în acest moment, jumătate dintre cluburile de acest tip să funcționeze fără autorizație la incendiu? Spitalele să fie în continuare nepregătite pentru accidente similare? Vinovații de atâtea morți se plimbă liberi, iar cei în care și-au pus speranța majoritatea românilor, care au votat, parcă fac tot ce pot pentru a ascunde urmele, pentru a salva vinovații de la răspundere și pentru a îngropa munca procurorilor corecți, acolo unde există?

"Colectiv" arată oglinda neputinței statului de a-și proteja cetățenii. Colectiv nu a luat doar vieți, ci și speranța multor români în viitorul drept al acestei țări.

Cred că mulți oameni politici sunt părtași la această crimă prin inacțiunile din ultimii ani, modificările legislative, interesele strict personale urmărite prin instituțiile statului, falimentarea sistemului sanitar, a celui de protecție civilă sau al celui de justiție.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au pierit cu zile într-o țară care putea să-i apere, putere de a merge mai departe familiilor și prietenilor, spirit civic și al dreptății pentru toți cei care pot face dreptate și preveni nenorociri similare!

  Vasile Varga - declarație politică: Spitalele regionale din România și fondurile europene;

Domnul Vasile Varga:

"Spitalele regionale din România și fondurile europene"

Într-o perioadă în care atenția opiniei publice este canalizată tot mai mult către subiecte legate, pe bună dreptate, de temele din justiție, de luptele din interiorul unuia sau altuia dintre partidele românești sau de remanieri guvernamentale, România se confruntă și cu alte probleme sistemice. Mă refer aici la capacitatea administrației centrale sau locale de a atrage fonduri europene, în special în ceea ce privește proiecte sau obiective de interes regional sau național.

Așa cum trăgeam un semnal de alarmă în declarația referitoare la Podul peste Dunăre de la Brăila (care încă se află în stadiul de proiect, și care nu beneficiază de finanțare europeană pentru că nu a fost transmisă documentația către Comisia Europeană), același lucru trebuie să-l fac și acum cu referire la Proiectul Spitalului regional Brăila-Galați.

Mă refer la faptul că, din nou, doamna Corina Crețu, Comisarul European pentru Politică Regională, își exprima mâhnirea, zilele trecute, că România nu depune la Bruxelles, în procedură de urgență, documentația pentru obținerea de fonduri europene pentru construirea a trei spitale regionale la Cluj Napoca, Iași și Craiova. Nu mai vorbesc de faptul că, inițial, în decembrie 2016, se dorea construirea a 8 spitale regionale, pentru ca mai apoi, în noiembrie 2017, să se precizeze că doar trei dintre acestea vor avea ca sursă de finanțare fonduri europene, iar un număr de cinci spitale vor fi construite din Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI).

Despre sursele de finanțare din fonduri europene, tocmai am aflat că statul român nu și-a făcut temele. În ceea ce privește FSDI, acesta se afla, la sfârșitul lunii septembrie 2018, în stadiul de proiect de ordonanță de urgență, după ce o lege în acest sens a căzut examenul de constituționalitate.

Nevoia de unități spitalicești bine dotate și cu echipamente medicale performante s-a văzut și la sfârșitul lunii octombrie a anului 2015, în urma tragediei cauzate de incendiul de la Clubul "Colectiv". Din această tragedie, pe care o comemorăm în aceste zile și care a îndurerat o națiune întreagă, autoritățile statului trebuie să tragă învățăminte și să acționeze în consecință pentru ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete.

În final, ca și în cazul Podului peste Dunăre de la Brăila, îmi doresc ca și Spitalul Regional Brăila - Galați să nu rămână doar în stadiul de proiect frumos pe hârtie și în declarații politice, iar responsabilii din administrația publică să lase la o parte orice dispută și să se aplece cu seriozitate asupra acestor obiective majore, de importanță regională și națională.

  Constantin Șovăială - declarație politică: Guvernul Dăncilă refuză banii de la Uniunea Europeană!;

Domnul Constantin Șovăială:

"Guvernul Dăncilă refuză banii de la Uniunea Europeană!"

Zilele acestea, Ministerul Sănătății a hotărât ca spitalul regional de la Constanța să fie realizat printr-un parteneriat public-privat cu Turcia, în loc să îl facă pe bani europeni. De ce? Pentru că pe bani europeni nu se poate fura, avem controlul OLAF și alte mecanisme de monitorizare și evaluare. Însă, în parteneriat public-privat noi vom plăti în integralitate suma. Prin contractul de parteneriat public-privat, companiei de proiect i se permite sa perceapă tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terți a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând astfel să își recupereze investiția și să realizeze profit. După ce le dăm bani celor din Turcia pentru a ne face un spital, ei vor mai face și profit de pe urma lui. De asta o fi fost Dăncilă în Turcia? Să negocieze cu Erdogan câți bani le revin PSD-iștilor și câți turcilor?

Mi se pare de-a dreptul inacceptabil ca Uniunea Europeană să îți dea bani nerambursabili și tu să îi refuzi doar pentru simplul fapt că nu poți fura. Problema mare în Guvernul Dăncilă este și faptul că are extrem de mulți oameni incompetenți, care nu au habar de scrierea și implementarea de proiecte pe fonduri europene. Dacă ei au intrat pe pile și pe relațiile din partid, de unde să capete experiență?

Parteneriatul public-privat are numeroase dezavantaje pentru sectorul public, printre care pot fi enumerate: pierderea controlului asupra activităților concesionate; creșterea cheltuielilor publice necesare pentru crearea unui mecanism de control crescut din partea instituției publice implicate în parteneriat; imposibilitatea monitorizării atente a respectării drepturilor cetățeanului, mai ales în ceea ce privește calitatea serviciului oferit; crearea unei stări de dependență a sectorului public față de cel privat și, nu în ultimul rând, gradul crescut de complexitate al contractelor ce reglementează o astfel de relație. De asemenea, se consideră că oricând există posibilitatea ca partenerul privat să intre în insolvență sau faliment, ceea ce poate conduce la întreruperea intempestivă a serviciului oferit, cu efecte negative asupra cetățeanului beneficiar.

Un lucru foarte important ce s-a răspândit în spațiul public de un individ pe nume Vâlcov, un fake news preluat de către mass-media. BEI va realiza studiile de fezabilitate, documentația și organizarea licitațiilor pentru construirea efectivă și dotarea spitalelor în valoare de 1,5 milioane de euro, nu 120 cum spunea Vâlcov, pentru cele trei spitale regionale de la Cluj, Iași și Craiova, acord semnat pe 5 decembrie 2016. Totodată, suma oferită de Uniunea Europeană este de 150 de milioane de euro, cu posibilitatea de a mai accesa mai apoi sume pentru dotarea spitalelor. Într-adevăr, Guvernul Dăncilă nu mai are bani pentru construirea celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova. Așa se întâmplă când populismul câștigă într-o țară!

  Robert-Ionatan Sighiartău - declarație politică intitulată Deficitul de forță de muncă afectează în mod direct creșterea economică a României!;

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

"Deficitul de forță de muncă afectează în mod direct creșterea economică a României!"

Deficitul de forță de muncă afectează în mod direct creșterea economică a României și va avea consecințe negative pentru atingerea unor obiective economice naționale pe toate direcțiile de dezvoltare. Guvernul nu a reușit să creeze un climat de dezvoltare favorabil și o perspectivă mediului de afaceri din țara noastră. Declarațiile reprezentanților PSD-ALDE, față de investitori, au fost cel puțin neinspirate, ceea ce a dus la o neîncredere a companiilor față de țara noastră.

Absența unor măsuri active are drept consecință faptul că peste un milion dintre cei cu forță de muncă disponibilă, aptă de muncă, este în afara pieței muncii, lucru extrem de negativ pentru dinamica economică actuală. Numărul de șomeri înregistrați depășește 400 000. Ținând cont de faptul că România are nevoie de aproximativ un milion de angajați, putem spune că piața muncii este complet dezorganizată.

Astăzi, România are nevoie de un milion de angajați și, în același timp, un milion de cetățeni sunt în afara pieței muncii, iar Guvernul nu are soluții concrete pentru această situație.

Abandonarea marilor proiecte de infrastructură, care puteau dezvolta alte sectoare economice, este una dintre greșelile actualei administrații. Guvernul este copleșit de cheltuieli, iar banii alocați dezvoltării au fost tăiați pentru a acoperi asistența socială. Lipsa reformelor administrative, suprareglementările economice, înăbușirea micului întreprinzător, care plătește contribuții pentru ore nelucrate, sunt doar câteva dintre probleme.

Soluții există, dar ele nu se aplică. Investițiile în infrastructură pot reporni sectoare importante din economie. Finalizarea unor tronsoane de autostradă vor dinamiza noi regiuni, care astăzi sunt slab dezvoltate și vor permite agenților economici să fie mai competitivi pe piață. Astăzi, un TIR de marfă parcurge în România jumătate din distanța pe care o poate parcurge în Italia în aceeași zi.

Stimularea persoanelor fără ocupație de a se angaja. Dezvoltarea unei campanii naționale de conștientizare privind avantajele angajării, prin care vor fi prezentate beneficiile imediate și asigurarea unui viitor pentru propria familie. Creșterea numărului de locuri în școlile de meserii și încadrarea rapidă a acestora în companii. Încadrarea temporară a tinerilor pe piața muncii și a persoanelor îmbătrânite pentru a acoperi din deficitul de forță de muncă.

Reforma administrației publice. Numărul mare al angajaților din administrația publică poate fi diminuat prin înghețarea posturilor și acoperirea posturilor celor care ies la pensie, prin reconfigurarea și restructurarea unor servicii interne din fiecare sector public.

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile care pot fi activate și care ar putea dinamiza mediul economic și ar îmbunătăți substanțial problemele generate de criza forței de muncă.

  Călin-Vasile-Andrei Matei - câteva aspecte legate de Legea offshore.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Doresc să fac referire la un lucru extrem de important pentru România, pentru cetățenii care muncesc și desfășoară activități economice în România, pentru statul român în general.

Voi puncta câteva aspecte legate de Legea offshore, care aduce clarificări în acest domeniu și pune bazele independenței energetice ale României. Trebuie să precizez că această lege a avut un traseu lung și foarte sinuos, fiind aprobată în prima faza la nivel de Guvern, iar mai apoi trimisă la Senat, care a votat foarte repede și exact în forma propusă de către executiv în toamna anului trecut.

Din februarie actul legislativ a ajuns la Camera Deputaților, iar până la adoptarea formei finale a suferit numeroase modificări.

De ce numeroase modificări? Pentru că statul român vrea să se asigure privind condițiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră și că acest tip de activitate economică este unul care aduce beneficii economiei din România.

Pentru că investitorii sunt obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajați trebuie să fie români, iar profitul în urma exploatărilor care se vor efectua în Marca Neagră sa fie unul echilibrat între statul român și aceștia.

Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanțarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Am auzit numeroase afirmații care spun ca aceste fonduri vor fi controlate de către așa-numiții "băieți deștepți" care vor avea acces la acest fond, din care sumele de bani vor avea destinație specială.

Oare această procedură este mai puțin transparentă decât ascunderea acestor sume colectate în spatele unui cadru legislativ care nu reglementează nimic concret în ceea ce privește sursa și destinația precisă a banilor? Eu cred că nu!

În final, eu cred că acest cadru legislativ este unul clar în ceea ce privește exploatarea unor resurse foarte importante din punct de vedere strategic pentru România. Faptul că România are toate condițiile legislative create să devină independentă din punct de vedere energetic este un mare avantaj pentru noi și pentru generațiile următoare.

Important pentru noi, azi, este faptul că Legea offshore a fost adoptată în forma ei actuală, iar efectele ei pozitive se vor vedea în viitorul apropiat.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 22 februarie 2019, 18:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro