Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/13-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 05-11-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2018

13. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

    ................................................
 

Prezentarea interpelărilor.

 
Mihăiță Vîrză

Domnul Vîrză?

Vă rog.

 

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Subiectul este: "Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2014-2020".

Programul gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de autoritate de management, reprezintă o continuare a Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013.

Obiectivul general al programului este unul foarte ambițios, și anume, crearea unei administrații moderne, capabile să faciliteze dezvoltarea socio-economică prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțională administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare.

Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale spre o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

După cum se cunoaște, alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de aproximativ 554 de milioane de euro, bugetul fiind structurat pe trei axe prioritare, după cum urmează: 59% se alocă administrației publice și sistemului judiciar eficient; 33,93% se alocă administrației publice și sistemului judiciar accesibil și transparent; 7,07% se alocă asistenței tehnice.

Având în vedere importanța programului și a obiectivelor propuse până în 2020, dar și faptul că programul este document strategic de referință pentru administrația publică din România, cerință funcțională care se dorește a răspunde nevoilor de dezvoltare și direcțiilor de acțiune ale sectoarelor pentru administrație și justiție, identificate în analizele socio-economice, vă rog să-mi transmiteți în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul alocării la nivelul programului, pe fiecare axă prioritară în parte?

2. Având în vedere că programul vizează consolidarea capacității instituționale a autorității publice și a părților interesate și eficiența administrației publice, care este în prezent situația concretă atingerii obiectivelor specifice celor trei axe prioritare?

3. Cum evaluați până în prezent îndeplinirea obiectivelor propuse?

4. Care sunt eventualele progrese limitate constatate în implementarea programului până în prezent și care sunt eventualele soluții sau măsuri de remediere, pentru atingerea rezultatelor propuse?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Moșteanu, o interpelare depusă în scris.

Domnul Mihai Culeafă, o interpelare depusă în scris.

Domnul Neculai Iftimie, în scris.

Domnul Ioan Sorin Roman, în scris.

Domnul Daniel Oleanu, în scris.

Doamna Mariana Popescu, în scris.

Domnul Costel Alexe, în scris.

Doamna Oana Bîzgan, în scris.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad.

Vă rog.

 

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Paul Stănescu.

Obiectul interpelării: "Sistemele de protecție pentru siguranța circulației, montate pe podurile și viaductele din municipiul Arad".

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință situația a două viaducte peste calea ferată - cele aflate în cartierele Micălaca și Grădiște - și a unui pod peste râul Mureș - podul Decebal - din municipiul Arad, dotate cu sisteme de protecție pentru siguranța circulației (parapete) care, în opinia mea, nu satisfac normele privitoare la sistemele de protecție pentru siguranța circulației pe drumuri, poduri și autostrăzi și nu asigură protecția necesară în cazul unui eveniment rutier.

Vă rog ca, prin intermediul Inspectoratului de stat în construcții, să verificați cele de mai sus și să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

  • 1. Dacă sistemele de protecție pentru siguranța circulației montate pe viaductele și podul amintit mai sus respectă cerințele legale?
  • 2. Dacă administrația locală a municipiului Arad a respectat, la montarea respectivelor sisteme, prevederile legale privitoare la proiectarea, avizarea și executarea lor?
  • 3. Dacă aveți în vedere luarea unor măsuri care să oblige administrația locală a municipiului Arad să înlocuiască aceste sisteme cu unele care să corespundă cerințelor din normative?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral și în scris.

Cu deosebită considerație, Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan

Domnul Silviu Dehelean, în scris.

Domnul Marius Pașcan, vă rog.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova, și privește chiar proiectul autostrăzii A8, Autostrada Unirii, pe relația Târgu Mureș-Iași, întrucât, iată, apar tot mai frecvent în spațiul public luări de poziție ciudate, de altfel chiar întreținute prin declarații de la nivelul Ministerului Transporturilor, prin care se vorbește de nerentabilitatea acestui proiect, se dau tot felul de referințe privitoare la studii pe alte trasee legate de Bicaz, de Oituz sau Vatra Dornei, câtă vreme acest drum, această autostradă este inclusă și aprobată în MasterPlanul General de Transport al României și nu înțelegem de ce ministerul trenează realizarea și promovarea unui studiu de fezabilitate; am văzut și declarațiile europarlamentarului Corina Crețu. Tocmai că este necesar un studiu de fezabilitate, el poate fi susținut chiar din bani europeni, iar ministerul se concentrează ciudat, chiar declarativ, și dă tot felul de idei pe alte traiectorii și trasee ale acestei autostrăzi.

Prin urmare, i-am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor și i-am solicitat domnul ministru Șova să clarifice, odată pentru totdeauna, acest subiect și să ne spună ce studii face ministerul și de ce dă prilej acestor discuții neavenite, câtă vreme s-a convenit asupra traseului Autostrăzii Unirii. Așa cum s-a văzut, el a devenit și propunere legislativă, asumată de Partidul Mișcarea Populară, care sperăm, miercuri, să fie votată cu majoritatea, dacă nu chiar unanimitatea voturilor colegilor parlamentari.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Constantin Codreanu

Domnul Pirtea, în scris.

Domnul Constantin Codreanu, vă rog.

 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul interimar al educației naționale, și domnului Tudorel Andrei, președinte al Institutului Național de Statistică. Este o interpelare care face referință la maghiarizarea forțată, contra cost, a cetățenilor români care nu sunt de etnie maghiară, în școlile publice din România.

În această interpelare, în care există mai multe cazuri de astfel de maghiarizare silențioasă, fac referire la câteva dintre cazurile respective. Unul dintre ele s-a produs și se produce în continuare, începând cu octombrie 2018, în județul Satu Mare, acolo unde elevi de etnie romă sunt motivați, contra cost, să se declare maghiari și să urmeze cursuri de predare a limbii maghiare în județul respectiv, în Satu Mare.

Punctez, de exemplu, că Guvernul maghiar a pus la bătaie, încă din 2002, nu mai puțin de 20.000 de forinți pentru fiecare elev pe care părinții îl declară ca fiind de etnie maghiară.

Un alt exemplu este cel din județul Maramureș, acolo unde iarăși elevi care nu sunt maghiari sunt de etnie ruteană, ucrainenă și română, se declară a fi maghiari și urmează cursuri în limba lor nematernă, limba maghiară, în școlile de stat din România.

Un alt exemplu este cel semnalat de asociațiile guvernamentale ale romano-catolicilor din regiunea istorică Moldova, mai exact Episcopia Romano-Catolică de Iași, Decanatul Romano-Catolic de Bacău, unde vorbim de aceeași metodă de cumpărare, cu burse maghiare, a cetățenilor români ce aparțin altor etnii.

Ca să rezum, există câteva întrebări pe care le adresez celor doi.

  • 1. Care este numărul total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, adică județe și municipiul București, al elevilor de altă etnie decât cea maghiară, instruiți în limba maghiară?
  • 2. Care este, per total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul copiilor de etnie română instruiți în limba maghiară, în școlile publice din România?
  • 3. Care este, per total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul copiilor de etnie ucraineană instruiți în limba maghiară în școlile publice din România?

Aceeași întrebare, numărul 4, cu copiii de etnie romă.

Aceeași întrebare, numărul 5, cu copiii de etnie nemaghiară.

Și ultima întrebare.

Care este, per total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul de cadre didactice, adică învățători și profesori, antrenați în predarea într-o formă instituționalizată a cursurilor facultative de limba maghiară pentru elevii de etnie nemaghiară?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Dumitru Lovin

Domnul Dumitru Lovin.

Vă rog, domnule Lovin.

 

Domnul Dumitru Lovin:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc frumos.

Interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Spitalul județean de urgență Vâlcea are nevoie urgentă de un endoscop și de un echipament de radiologie cu braț C".

Doamnă ministru,

În ultima vreme, la audiențe, tot mai mulți cetățeni îmi semnalizează faptul că una dintre marile probleme cu care se confruntă Spitalul județean de urgență Vâlcea este lipsa unui aparat pentru endoscopie și colonoscopie și a unui echipament de radiologie cu braț C.

Stând de vorbă și cu medicii, pe acest subiect, mi s-a confirmat că, într-adevăr, există o problemă, din acest punct de vedere, și că cele două echipamente sunt vitale pentru sănătatea vâlceană.

La ora actuală, la Spitalul județean de urgență Vâlcea există un endoscop foarte vechi și unul reparat. Acestea nu le fac față sutelor de pacienți care lunar au nevoie de intervenții, chiar dacă la spital avem și patru medici specialiști care le deservesc.

Pentru ca lucrurile să se schimbe în bine se impune, așadar, achiziționarea, cu sprijinul Ministerului Sănătății, a unui endoscop nou la Spitalul județean de urgență Vâlcea, costul acestuia fiind estimat la aproximativ 60.000 de euro.

Un efort financiar similar ar presupune și brațul C, radiologic, necesar la Secțiile Chirurgie și Ortopedie de la Spitalul județean de urgență Vâlcea.

În concluzie, doamnă ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și cu autoritatea de care dispuneți să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Emanuel-Dumitru Ungureanu

Domnul Sorin Bota, în scris.

Domnul Silviu Macovei, în scris.

Domnul Cornel Zainea, în scris.

Domnul Tudor Benga, în scris.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Vă rog.

 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Subiectul interpelării mele se referă la situația raportului Ministerului Sănătății, care nu este încă public și care ar trebui să se refere la gravele nereguli descoperite la Spitalul Universitar de Urgență București și semnalate public, inclusiv prin greva foamei, de către doi asistenți medicali din această unitate.

Stimată doamnă Sorina Pintea, ministru al sănătății, vă solicit, prin prezenta, să-mi răspundeți în termenul legal, scris și oral, la următoarea interpelare care are ca obiect rezultatul controlului pe care l-a efectuat Corpul de control al Ministerului Sănătății la Spitalul Universitar de Urgență București.

Doamnă ministru,

Vă solicit să-mi puneți la dispoziție, în integralitate, raportul de control și anexele acestuia, care fac referire la gravele nereguli semnalate de doi angajați ai SUB, Daniel Simion și Mariana Luceanu, asistenți medicali care au făcut ulterior obiectul unor acțiuni de intimidare din partea conducerii acestui spital, evenimente pe care le-ați considerat public ca fiind în afara ariei de acțiune a dumneavoastră, ca ministru al sănătății.

Am convingerea că ați greșit profund în această chestiune, în contextul în care ați declarat că această chestiune ar fi o problemă internă a SUB.

Doamnă ministru,

Vă aduc aminte că m-am implicat direct în acest conflict, încă din primele zile în care a intrat în greva foamei asistenta Mariana Luceanu, gest de solidaritate cu colegul acesteia, Daniel Simion, care a stat în fața spitalului, a dormit noaptea pe niște bucăți de carton, timp de 17 zile, pentru a atrage atenția public despre mizeria din acest spital, lipsa de organizare, gravele erori de management care pun în pericol viața pacienților și siguranța personalului medico-sanitar.

Încă din data de 7 august, asistenta Mariana Luceanu s-a înregistrat ca avertizor de integritate la Ministerul Sănătății. Puteți verifica, în acest sens, Adresa nr. 38.744 din 7 august.

A doua zi am fost în vizită în acest spital, la invitația asistentului medical Daniel Simion, care era deja în greva foamei. Am stat de vorbă 38 de minute cu directorul Ionescu și managerul Nica și, la rugămintea mea, asistenta Mariana Luceanu mi-a arătat mormanul de gunoi din curtea spitalului, depozitul infect unde se recondiționau tărgile pe care erau transportați bolnavii și condițiile groaznice din grupurile sanitare, precum și locul impropriu unde era depozitată arhiva.

Am filmat aceste aspecte, live, și am înregistrat video. Cu acordul conducerii spitalului am filmat blocul operator nou-nouț care nu este dat în folosință de peste 10 ani, din motive birocratice.

În mod evident, doamna Nica și domnul Ionescu au fost mai mult decât bucuroși să-mi permită să filmez zonele din spital unde problemele...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați!

 
 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...semnalate nu puteau fi imputate.

Atunci când am decis să filmez mizeria și lipsa de organizare de care erau responsabili direct cei doi conducători, aceștia au trimis, clar cu scop de intimidare, trei agenți de pază pentru a mă da afară din incinta spitalului.

Aceste aspecte vor face obiectul unei plângeri penale împotriva directorului medical.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați!

 
 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

În consecință, fără a intra în alte detalii, pe care le-am prezentat pe larg în această interpelare, vă rog să-mi puneți la dispoziție raportul Corpului de control, în integralitate, inclusiv concluziile epidemiologice care au confirmat prezența unei bacterii, numită piocianic, în filtrele de apă din secția de ortopedie.

Vă mulțumesc.

 
Mihaela Huncă

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Tamara Ciofu, în scris.

Domnul Eugen Tomac, în scris.

Domnul Florinel Stancu, în scris.

Domnul Matei Dobrovie, în scris.

Doamna Mihaela Huncă, vă rog.

 

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea se adresează Guvernului României, doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Reintegrarea elevilor emigranți în școală și societate".

Încă din anul 2012, fenomenul emigrației, generat de mobilitatea forței de muncă în spațiul european, reprezintă o problemă a societății românești neglijată cu o lejeritate inexplicabilă.

Reintegrarea elevilor emigranți nu înseamnă doar demersurile inițiate astăzi de inspectoratele școlare privind echivalarea studiilor, ci încadrarea acestor copii în sistemul de învățământ românesc, la nivelul corespunzător experienței lor școlare.

În condițiile în care studiile UNICEF au stabilit faptul că acești copii sunt considerați grupuri vulnerabile, este limpede că reintegrarea lor presupune, în primul rând, adaptare școlară și integrare socială.

Doamnă prim-ministru, cred că Guvernul României trebuie să-și asume această situație și să legifereze un set de măsuri, asigurând, totodată, logistica necesară implementării lor.

În primul rând, consider obligatorie organizarea de cursuri gratuite de limba română pentru elevii reveniți în țară, dat fiind faptul că majoritatea dintre ei nu cunosc foarte bine limba română.

Vă rog să-mi răspundeți dacă aveți în vedere întocmirea unor programe speciale de consiliere și monitorizare a acestor copii, urmate de intervenții de specialitate, acolo unde probabilitatea de dezvoltare a unor dificultăți de adaptare este foarte mare.

Nu în ultimul rând, prioritară este și asigurarea unui mediu școlar incluziv.

Doamnă prim-ministru,

Intervenția dumneavoastră urgentă înseamnă nu numai rezolvarea unei probleme actuale, ci și respectarea drepturilor copilului, garantate de Constituția României.

Viitorul acestor copii depinde de atitudinea dumneavoastră!

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat, Mihaela Huncă.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Vlad-Emanuel Duruș

Domnul Vlad Duruș?

Vă rog.

 

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Doamnă președinte,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Stimată doamnă ministru,

Am așteptat cu toții, parlamentari și cetățeni, intrarea în procedură de dezbatere parlamentară a Legii pensiilor, o lege extrem de importantă, care ar trebui să rezolve anumite anomalii care sunt în sistemul de pensii.

Ceea ce vreau eu să aduc în discuție, doamnă ministru, este problema pensiilor speciale.

Guvernul pe care îl reprezentați a avut grijă, prin promovarea unor legi, ca numărul - să-i spunem - pensionarilor speciali, dar mai ales veniturile acestora, să crească foarte mult. Asta, în timp ce mulți români abia își duc traiul, de azi pe mâine.

Avem categorii de beneficiari de pensii speciale care au ajuns să ia din prima lună o pensie mai mare decât salariul pe care l-au avut în luna dinaintea pensionării.

Conform datelor oficiale, România a avut în plată, în primele șase luni din anul 2018, 148.000 de pensii speciale. S-au plătit de la buget, în această perioadă, 3,86 de miliarde de lei. Raportându-ne la aceeași perioadă din anul 2017, pensiile speciale au crescut cu 19%. Această creștere arată că discrepanța dintre beneficiarii de pensii speciale și cei cu pensii normale s-a adâncit.

Amintesc, pe această cale, că USR a fost singurul partid care a depus o propunere legislativă de abrogare a unor categorii de pensii speciale și de limitare a altora.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi precizați:

  • 1. Care este valoarea pensiei medii speciale, în primele șase luni din 2018, comparativ cu pensia medie normală?
  • 2. Câți beneficiari de pensii încasează mai mult de o pensie pe lună?
  • 3. Care este valoarea celei mai mari pensii aflate în plată în județul Maramureș? Dar celei mai mici?
  • Și 4. Câte pensii speciale se află în plată în județul Maramureș?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Iulian Bulai, în scris.

Domnul Bogdan Rodeanu, în scris.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am două interpelări - una la Ministerul de Interne, iar alta la Ministerul Transporturilor.

Așadar, interpelarea adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Dezastrul CFR. Cum au ajuns trenurile din România să circule cu viteze mai mici decât ale locomotivelor cu aburi din secolul XVIII?!".

Domnule ministru,

Cu toate că rețeaua feroviară permite viteze convenționale între 70 de km/h și 160 km/h, se operează cu o viteză comercială de sub 50 de km/h pentru trenurile de călători.

La capitolul material rulant, conform secretarului de stat, la CFR Călători, 80% din locomotivele electrice au nevoie în acest moment de reparații, iar la peste 40% din vagoane se impun modernizări urgente.

Infrastructura este la pământ, șine rupte, șine uzate. Circulă trenurile cu o viteză medie de 45-50 de kilometri pe oră, când în alte țări viteza este de 350 de kilometri pe oră.

Doar 37% din rețeaua feroviară este electrificată, fapt ce duce la înregistrarea unor întreruperi în programul de operare, ca urmare a necesității schimbării locomotivelor, prin urmare la o prelungire a duratei de călătorie.

Una dintre principalele rute pe care se înregistrează pauze în programul de operare este Cluj-Napoca-Oradea, dar există și alte rute în aceeași situație, printre care Caracal-Craiova, Iași-Bârlad și ruta Botoșani-Piatra Neamț-Baia Mare-Satu Mare.

Există pauze în programul de operare înregistrate pe rute din rețeaua feroviară electrificată care afectează rețeaua TEN-T, printre care Craiova-Calafat, Giurgiu-București și Suceava-granița cu Ucraina. Craiova, Pitești, Buzău și Predeal au înregistrat timpi de parcurs generalizați de până la 400 de minute până în București.

Timpii de parcurs generalizați de la Cluj-Napoca la București depășesc 1.000 de minute, iar durata de parcurs de la Satu Mare, Baia Mare, Oradea până la Arad depășește 1.200 de minute, mai grav fiind că aceste trenuri, care circulă pe distanțe foarte mari, nu au minimul de dotări pentru acest tip de călătorie lungă, vagoanele sunt foarte uzate, multe nu au prize, instalația de aer condiționat funcționează foarte prost, nu există coșuri de gunoi și multe altele.

Vă rog să luați măsuri pentru a asigura minimul de confort pentru pasagerii ce călătoresc pe distanțele acestea mari, cât și pe alte distanțe feroviare din România.

Cer răspuns în scris și oral.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Sorin Bumb, în scris.

Domnul Laurențiu Leoreanu, în scris.

Domnul Florin-Claudiu Roman, în scris.

Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 august 2019, 10:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro