Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.168/20-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-03-2019
13-03-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 13-11-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2018

5. Dezbaterea Proiectului de Lege privind declasificarea unor documente (PL-x 616/2018). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 616/2018

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

Poziția nr. 19, Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente; PL-x 616/2018; este o lege ordinară, adoptată de Senat la 22.10.2018; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Ion-Stelian Cristian.

Îmi pare rău, nu sunteți inițiator.

Bun, nu dorește nimeni din partea inițiatorilor.

Reprezentantul comisiilor raportoare - Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, vă rog să citiți raportul.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestui proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declasificarea Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate având ca temei această hotărâre, prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002.

De asemenea, se propune ca, de la data intrării în vigoare a legii, declasificarea să opereze de drept, fără nicio altă procedură, iar informațiile să fie de interes public.

Totodată, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute, să poată, în termen de 6 luni, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Bănuiesc că din partea grupurilor s-au înscris domnul Ion Stelian-Cristian, domnul Andronache Gabriel și domnul Roman Ioan Sorin.

Vă rog, domnul Ion Stelian-Cristian, USR.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Această lege nu se referă atât la declasificarea unor documente, cât se referă mai degrabă la posibilitatea de redeschidere a unor dosare judecate definitiv de instanțele judecătorești din România. Aceasta este marea miză pe care au vizat-o inițiatorii legii.

Aceasta, în condițiile în care România astăzi tocmai a fost mustrată foarte vehement de organismele europene, în sensul în care s-a constatat, în Parlamentul European, că am luat-o pe contrasens în ceea ce privește statul de drept, că promovăm legi care afectează justiția, statul de drept și lupta împotriva corupției.

Declasificarea. Se vorbește de protocoale, de foarte mult timp. Vreau să vă spun, celor care nu știți acest lucru, că părintele protocoalelor, pe care atât de mult le demonizați, este Călin Popescu-Tăriceanu. În 2005, în calitate de premier al României, a semnat Hotărârea de Guvern nr. 231, care reglementa strategia națională de luptă împotriva corupției, și care, la Anexa nr. 2, pct. 4.5, stabilea foarte clar obligativitatea încheierii unor astfel de protocoale între SRI, DNA, Înalta Curte și toate celelalte instituții care erau implicate în lupta împotriva corupției. Pentru că s-a considerat că aceasta este o chestiune care ține de buna colaborare între instituții; s-a considerat că această colaborare trebuie să aibă o formă care să fie consfințită printr-un înscris, prin niște reguli scrise; aceasta neînsemnând că se adaugă la lege. Cum nici noi, aici, dacă avem o înțelegere între grupurile parlamentare, nu înseamnă că adăugăm la Constituție sau adăugăm la Regulamentul Camerei Deputaților.

Mai departe. Ați avut, doamnelor, domnilor din conducerea Camerei Deputaților, din Parlamentul României, ați avut în permanență reprezentanți în comisiile de control asupra activității SRI și ați știut în fiecare moment despre conținutul acestor protocoale.

De altfel, domnul Țuțuianu, pe care, de curând, colegii din PSD l-au exclus din partid, afirma, în 2017, că aceste protocoale erau o modalitate firească de colaborare între instituții.

Ceea ce trebuie spus este că legalitatea unor protocoale nu se stabilește în ședințe de partid. Legalitatea unor articole - din protocoale sau din alte acte normative - se stabilește doar de către un judecător.

Ca atare, nu domnul Liviu Dragnea, nu alți lideri ai partidelor care conduc astăzi România stabilesc legalitatea sau nelegalitatea, ci doar judecătorii, astfel încât, această lege, din start, încalcă principiul separației puterilor în stat.

Ceea ce urmăriți este să considerați că toate probele administrate în această perioadă au fost nelegale, să redeschideți toate dosarele din 2005 și până la intrarea în vigoare a acestei legi și acest lucru este - îmi pare rău să vă dau această veste - este imposibil din punct de vedere juridic, pentru că o revizuire, așa cum vă doriți dumneavoastră, nu poate fi introdusă prin această lege. Probabil că vă doriți foarte mult...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea. Vă reamintesc că suntem în procedură de urgență.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

30 de secunde.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveți 30 de secunde.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Probabil că foarte mult vă doriți acest lucru, dar juriștii care au elaborat acest text nu au ținut cont de Constituție, în momentul în care l-au elaborat.

Așa încât, deja avem pregătită, împreună cu colegii din PNL, o contestare la Curtea Constituțională, deja în modificarea Codului de procedură ați primit o asemenea soluție, în sensul că nu poți introduce o cauză nouă de revizuire. Nu rămâne decât să constatăm, cu regret, că nu renunțați, sub nicio formă, la aceste încercări de subminare a autorității judecătorești.

Domnul Eugen Nicolicea:

E în regulă.

Vă mulțumim.

 

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dosarele se rezolvă...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos să încheiați.

 

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... în instanță, și nu în Parlamentul României. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Andronache Gabriel, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Am constat, de-a lungul ultimelor luni, cum ați încercat cu disperare să introduceți normele acestea în Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 6, cum ați încercat să faceți același lucru cu Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 18/2016. V-ați dat seama că veți avea probleme mari de constituționalitate și atunci ați recurs la o inițiativă legislativă separată care, bineînțeles, a trecut de Senat, a ajuns la Camera Deputaților. Însă, ce să vezi? Ați constatat că s-ar putea să nu aveți numărul de voturi necesare pentru adoptarea acestei reglementări. Și, atunci, deși legea, la fiecare articol, în mod evident, are caracter organic, i-ați conferit reglementării caracter ordinar.

Pe cale de consecință, nu avem cum să susținem o astfel de încălcare a procedurii și vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc, UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am trăit 35 de ani într-un stat polițienesc, unde Securitatea asculta pe toată lumea și te luau, și te condamnau judecătorii, așa cum vroiau ei, cei de la Securitate.

În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, pe la ora 9,00, când am ieșit în stradă, am ieșit cu speranța să avem un altfel de stat în această țară. Și a trebuit să mă trezesc, la un moment dat, că, încet-încetișor, am ajuns în același sistem, din care am sperat să scap. Este mult mai trist că există tineri în această țară cărora li se pare normală această modalitate de activitate a serviciilor secrete care judecă în locul judecătorilor, care ascultă nelegal pe toată lumea și justiția activează pe baza unor protocoale.

Ei, bine, noi nu suntem de acord cu un astfel de sistem, căci, din punctul nostru de vedere, aceasta nu este justiție. Și dacă nu suntem de acord, nu suntem de acord pentru că foarte mulți cetățeni ai acestei țări, de la cetățeni simpli, e adevărat, până la demnitari, au pătimit din cauza unor astfel de acțiuni, în ultimii ani.

Numai săptămâna trecută, la Comisia pentru drepturile omului, au fost prezente rude, avocați ai unor persoane condamnate pe baza unor astfel de ascultări, pe o procedură monstruoasă.

Ei, bine, noi credem că atunci când s-au dat decizii în instanță, prin încălcarea legii, pe baza unor astfel de protocoale secrete, este normal să fie revizuită acea procedură și toate aceste ascultări ilegale să dispară din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe, PSD.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc și în numele Grupului parlamentar al PSD, dar și ca inițiator la această inițiativă legislativă.

Și vreau să vă spun, din start, că această lege prevede declasificare, în primul rând, pentru că plecăm de la Hotărârea CSAT nr. 17/2005, în baza căreia s-au semnat protocoalele.

Dragi colegi de la USR,

Protocoalele le-au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, de aceea le desecretizăm, ca să vedem ce conțin ele. Vă aduceți aminte de bilanțul la care a participat șeful Serviciului Român de Informații cu Direcția Națională Anticorupție, în care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte, care au conlucrat pentru "înfăptuirea" justiției, prin dosarele pe care le-au construit? De ce vă temeți să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Haideți să le vedem!

Spuneți că este vulnerabilă din punct de vedere constituțional?

Spuneți că ar fi trebuit să facă emitenții această declasificare?

Aduceți-vă aminte că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a ieșit și a spus public că Hotărârea nr. 866/2015, de declasificare, trebuie inițiată de toți emitenții. Din acel moment, din care le-a cerut public să facă acest lucru, nimeni, niciun emitent nu a făcut niciun pas în această direcție.

Și atunci, noi, Parlamentul, ce să facem? Să stăm, să privim indiferenți la ceea ce se întâmplă? Poliția politică să se desfășoare în continuare cu... peste 500.000 de cetățeni care au fost afectați de astfel de probe neaduse în instanță pe care inculpații nu au avut șansa să le vadă, nu au avut șansa echilibrului de arme? Magistrații nu au avut valoarea fundamentală de independență, nu au avut șansa ca procurorii să stea departe de pupitru, în timpul în care procurorii deja aduceau acele mape galbene, cu probe așa-zise făurite de echipele operative mixte și pe baza cărora judecătorii luau decizii care afectau familii și destine. Vreți, în continuare, să mergem în acest fel?

Eu însumi am avut și am la apel un dosar de peste 300.000 de file, în care ar fi trebuit să fie probe.

Un coleg de-al dumneavoastră, de aici - știe dumnealui cine - a venit aici, la tribună, și a spus: "Mircea Drăghici nu are calitatea să vorbească, pentru că este urmărit penal și urmează să fie în pușcărie opt ani și jumătate, pentru că așa cer procurorii".

Între timp, s-a demonstrat că acele probe nemaipomenite erau doar niște interceptări, transcrise greșit, interpretate greșit, pe siguranță națională, și Înalta Curte de Justiție a decis achitarea tuturor inculpaților, inculpații fiind tot volumul de PSD-iști din județul Argeș care trebuia să meargă la pușcărie. De ce? Pentru că așa gândise cineva. Vi se pare că așa este normal? Să vă spunem câți dintre inculpați au murit între timp? Să vă spunem câtă durere a fost în sufletele familiilor noastre?

De aceea am inițiat această lege, pentru că eu sunt parlamentar, sunt ales de către cetățeni și nu am dreptul, în fața lor, după ce mi-au dat votul, să stau în bancă și să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Nu pot să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Am trecut și în programul nostru de guvernare "dreptate până la capăt"!

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Stanciu Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să minimizez declarațiile politice, pentru că sunt îngrijorat de lucrurile care s-au spus, mai ales din partea colegului de la UDMR. Să invoci ilegalități ale unor documente emise între instituțiile statului, fără niciun fel de probă, rămâne o pură declarație politică. Și aș aminti colegilor dinainte că aceste protocoale au fost atacate în contencios administrativ și nu s-a dovedit a fi nimic ilegal în ele.

Dar nu este vorba de acest lucru. Uniunea Salvați România a militat tot timpul pentru oprirea oricărui abuz, de oriunde ar veni el. Dar acest proiect de lege face cu mult mai mult de atât.

Și v-aș atrage atenția asupra art. 5, care spune că: "Se deschid revizuirii orice cauze în care s-au pronunțat sentințe definitive, dacă au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale". Aici nu ne referim doar la cazuri de corupție, să știți, ci la toate cazurile în care instituțiile statului român au conlucrat pentru a opri infracțiuni. Și nu doar infracțiuni de corupție, ci infracțiuni grave și extrem de grave.

Ca să fie foarte scurt. Domnul Omar Hayssam, condamnat pentru acte de terorism la 24 de ani, va beneficia de revizuire în acest caz, la fel ca alți mulți violatori, criminali, bande de crimă organizată și de trafic de oameni.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Viziteu, vă rog să încheiați. Am crezut că aveți o intervenție pe procedură.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Toți aceștia...

Domnul Eugen Nicolicea:

Sunteți al doilea vorbitor...

 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

OK. Închei! O frază...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

... și nici nu sunteți măcar la subiect. Vă rog frumos să încheiați.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Apreciez că mi-ați lăsat dreptul să vorbesc.

O frază și am încheiat.

Deci, dacă vreți să avem serios o discuție despre ce abuzuri au fost făcute, să le luăm punctual, nu să blamăm instituții întregi și nu în această tendință de a scăpa,...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă ați observat, nu era vorba de vreo blamare, ...

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... să ajungem la cazuri de terorism sau alte lucruri.

Domnul Eugen Nicolicea:

... ci pur și simplu de un proiect legislativ.

Vă rog să încheiați.

Bun.

Din partea Grupului ALDE, domnul Cucșa Marian-Gheorghe.

Domnul Bacalbașa ar fi al doilea de la PSD. Îl rog să renunțe la cuvânt.

Mulțumesc.

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ascult anumite discursuri de la tribuna Parlamentului, ale unor colegi la fel de tineri ca și mine.

Sunt născut în preajma anilor '90 și îmi amintesc părinții și cunoscuții, cei mai în vârstă, despre practicile dinainte de '90.

Nu mi-aș dori ca și eu să povestesc copiilor mei despre practici ale acestor vremuri. Suntem țara în care avem 6 milioane de români ascultați, iar anumite partide condamnă,... (Vociferări.)

Domnule deputat,

Știți bine la ce mă refer! Dumneavoastră! (Se adresează domnului deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.)

... în timp ce Uniunea Europeană ne critică și vine și ne spune că avem o problemă cu corupția.

Și cine vine să ne spună? Olanda, Germania, țări care nu au protocoale secrete.

Am fost în vizită în aceste țări cu Comisia de control asupra activității SRI. Întrebându-i despre practicile, cum funcționează serviciile de informații în țările lor, au spus că în baza legii, nu în baza unor protocoale secrete. La fel vă propun să funcționeze și la noi în țară lucrurile, în baza legii, nu a protocoalelor secrete. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan Emil-Marius, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să spun, din capul locului, că ceea ce este curios în România zilelor noastre este că se contestă modul de obținere a probelor, respectiv aceste protocoale care se utilizează în acest sens, și nu faptele în sine.

De altfel, nu văd de ce este nevoie de această lege, câtă vreme, dacă parcurgem punctele de vedere exprimate de către Consiliul Legislativ, care arată inechivoc că atributul acesta al declasificării unor documente considerate secret de stat aparține Guvernului. Același lucru îl stabilește și o decizie a Curții Constituționale a României, arătând, la fel de inechivoc, că o astfel de acțiune ține de competența administrativă a Guvernului.

Pe de altă parte, dacă citim chiar punctul de vedere exprimat de Guvernul României, prin semnătura premierului Viorica Dăncilă, aceasta spune că o astfel de lege poate fi, din capul locului, acuzată de încălcarea Constituției și că trimite în zona de neconstituționalitate, prin încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat.

Așadar, cred că ar trebui să gândim, în temeiul acestor argumente cât se pate de justificate, de logice, de pe lege, ale Guvernului și ale Consiliului Legislativ.

Așadar, stimați colegi, vă spun foarte clar, Partidul Mișcarea Populară nu poate vota acest proiect legislativ.

Este cu atât mai mult curios cu cât doi dintre inițiatorii acestui proiect au serioase probleme penale. Unul este condamnat, celălalt este cu un dosar pe rol și poate că ar trebui alții să se ocupe de aceste protocoale și de abuzurile la care sunt supuși, nu chiar cei condamnați deja penal.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog să propuneți timpul afectat dezbaterii, fiind în procedură de urgență.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Zece minute pentru dezbateri.

Îmi cer scuze! Cinci. (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Supun votului propunerea.

Vă rog, votați.

Cu 67 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, propunerea de cinci minute a fost adoptată, la sugestia opoziției.

Cu privire la titlu, dacă există obiecții? Nu există. Se consideră adoptat.

Dacă de la pozițiile 1-7 există intervenții sau obiecții?

Domnul Ion Stelian-Cristian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 1 alin. (1) am propus eliminarea acestui alineat, deoarece chiar și propriul Guvern, în care încă îndrăzniți să aveți încredere, a spus că această declasificare a unui act făcut, elaborat, întocmit de CSAT, nu poate fi făcută prin lege, ci tot printr-un alt act al CSAT.

Vă rog să verificați punctul de vedere al Guvernului.

Pe de altă parte, aceste acte nu au adăugat la lege, pentru că ele nu au avut putere de act normativ, adică putere de acte care să genereze obligații și drepturi pentru toți subiecții de drept. Ele au stabilit niște raporturi doar între instituțiile statului, nu și față de acuzați, spre exemplu.

Și s-a spus, mai devreme, că un coleg de-al nostru a obținut achitare. Da, ați obținut achitare pe textele în vigoare acum, ceea ce înseamnă că legea funcționează, ceea ce înseamnă că legea dă posibilitatea celor care își pot dovedi nevinovăția să obțină achitări și să obțină soluții favorabile. Nu este nevoie de o astfel de modificare. Astfel încât, noi vă solicităm să admiteți acest amendament și să nu mai fiți îngrijorați atât de mult de acele ascultări pe care, chipurile, SRI le face față de toți cetățenii României. Fiți, vă rugăm, mai îngrijorați de ascultările pe care vi le faceți între dumneavoastră! (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea de eliminare propusă de domnul deputat Stelian Ion.

Votați.

41 de voturi pentru, 68 de voturi contra, două abțineri, doi colegi care nu votează.

Insuficiente voturi pentru a fi adoptată propunerea de eliminare.

Pe cale de consecință, fiind o opinie contrară la amendamentul trecut, acesta este considerat adoptat.

Dacă în intervalul 2-7 există propuneri și comentarii?

Domnul deputat Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem propunere de eliminare a art. 5 din proiectul de lege, acela care dă posibilitatea revizuirii "a tuturor hotărârilor, a hotărârilor definitive în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a acestei legi".

Nu se spune în acest alineat că este vorba despre hotărârile care au avut la bază probe încheiate în baza protocoalelor, ci se face referire la un interval de timp, astfel încât, din 2005 și până când va intra în vigoare legea, înseamnă că, potrivit acestui text, vor putea fi revizuite toate cauzele, exact cum a spus colegul meu, Lucian Viziteu, toate cauzele, indiferent de obiectul lor: infracțiuni de terorism, infracțiuni de spălare de bani, infracțiuni contra vieții și așa mai departe.

Dacă aceasta ați avut în intenție, este cu atât mai grav. Dar noi vă solicităm să reveniți asupra acestei chestiuni, să votați amendamentul, pentru efectiv că deschideți o cutie a Pandorei pe care e posibil ca nici dumneavoastră să nu vă fi dorit s-o deschideți la acest mod.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Constat că amendamentul respins de la poziția 2, art. 3 nu a fost susținut, s-a sărit direct la poziția 3.

Pe cale de consecință, art. 3 alin. (1) se consideră adoptat.

Supun la vot amendamentul respins de la poziția 3, amendament de respingere, eliminarea art. 5, propus de Grupul USR.

Vă rog să votați.

40 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, 3 abțineri, doi colegi care nu votează. Insuficiente voturi pentru a fi adoptată propunerea de eliminare.

Pentru celelalte amendamente nu există...

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.)

Aveți o intervenție pe procedură?

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea unuia dintre inițiatori, am vrea să facem un amendament, acum, în plen, de corelare.

La art. 6: "Lucrătorii din Serviciul Român de Informații, precum și cei din toate instituțiile ... etc".

Și v-aș ruga să vă spun reformularea.

"Lucrătorii din Serviciul Român de Informații, precum și cei din toate instituții emitente, care pun la dispoziția conducerii instituției, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului..." și se continuă așa articolul inițial.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, corelare cu ce, vă rog?

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Corelare cu... nu știu, să fie tehnică legislativă. Puteți să-l numiți cum vreți. Pentru clarificarea acestui amendament.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați! Amendamente de clarificare se fac la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Se pot face și în plen.

Domnul Eugen Nicolicea:

De corelare, și mi-ați spus că nu știți cu ce se face corelarea.

 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Sau de tehnică legislativă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc frumos.

E suficient!

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

De tehnică legislativă!

Domnul Eugen Nicolicea:

Am încheiat, vă rog frumos! (Vociferări.)

Reformulați încă o dată, să vedem care e treaba.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Deci art. 6 se reformulează și va avea următorul cuprins: "Lucrătorii din Serviciul Român de Informații, precum și cei din toate instituții emitente, care pun la dispoziția conducerii instituțiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații documente și declarații care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acțiunile întreprinse în acest sens."

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Am înțeles că amendamentul este în regulă; susținerea a fost deficitară, neindicând corelarea.

Supunem votului propunerea de modificare. Vă rog să votați.

78 de voturi pentru, un vot împotrivă, 36 de abțineri. Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost admis.

Supun votului dumneavoastră amendamentele de la pozițiile 2-7, la care nu s-au formulat obiecții. Vă rog să votați.

69 de voturi pentru, voturi contra - 39, 3 abțineri, un coleg care nu votează. Cu majoritate de voturi, amendamentele admise de la pozițiile 1-7 au fost aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 martie 2019, 2:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro