Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.181/07-12-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-02-2019
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 28-11-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,39.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache și de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Este ora 8,30, zăpadă multă afară...

Începem ședința noastră.

Vă anunț că de la Grupul PSD au depus în scris: Alexandra Presură, Cristina Burciu, Liviu-Ioan Balint, Valeriu-Andrei Steriu, Alina-Elena Tănăsescu, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Mihăiță Găină, Laurențiu Nistor, Aida-Cristina Căruceru, Elvira Șarapatin, Tamara Ciofu, Marius Budăi, Răzvan Rotaru, Radu Vasilică, Florinel Stancu, Mihai Weber, Claudia Gilia, Cornel Itu, Ciprian Șerban, Claudiu Ilișanu, Daniela Oteșanu.

De la PNL: Raluca Turcan, Viorica Cherecheș, Sorin Bumb, Dumitru Mihalescul, Antoneta Ioniță, Găvrilă Ghilea, Florin Stamatian, Dumitru Oprea, Lucian-Ovidiu Heiuș, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Cristina Trăilă, Costel Alexe, Robert Boroianu, Florin Roman, Corneliu Olar.

De la ALDE: Florică Calotă.

De la PMP: Cornel Sămărtinean, Robert Turcescu, Cătălin Cristache, Cătălina Bozianu.

 
Silviu Nicu Macovei - declarație politică Purtăm povara următorilor 100 de ani, pentru țara copiilor noștri!;

Bun. Începem cu Grupul PSD, domnul Silviu Macovei.

Se pregătește, de la PNL, domnul Corneliu Cozmanciuc.

 

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineața, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Purtăm povara următorilor 100 de ani, pentru țara copiilor noștri!".

Unii ar spune că 100 de ani este mult; ar fi durata a trei generații de copii, părinți, bunici care și-ar trăi viața. La scara întregii istorii, însă, 100 de ani reprezintă doar o clipă, dar într-o astfel de clipă se regăsește cristalizarea visului unei Românii Mari!

Stimați colegi,

Sunt mândru, fericit și totodată recunoscător sorții, care a făcut să fiu, la vârsta maturității, martorul trecerii a 100 de ani de când dorința și aspirația românilor din provinciile istorice au devenit realitate. Astfel, la 1 decembrie, în acest an, sărbătorim Centenarul Marii Uniri, expresia voinței de nestăvilit a înaintașilor noștri. Milioane de voci au strigat acum un veac - "o singură limbă, o singură credință creștină, un singur popor", iar voința lor a fost mai presus de vicisitudinile istoriei.

Unirea nu a fost ușoară și nici nu a fost ieftină. Au murit sute de mii de oameni în răscoale, revoluții și războaie pentru ca românii din orice provincie să se poată strânge laolaltă în aceeași țară. Au fost costuri economice, sociale și diplomatice uriașe, care însă au pălit în fața posibilității de a ne atinge idealul de Unire.

România nu este doar aici, între granițele acestui teritoriu. Oriunde se află români este și o parte din țara noastră. Oriunde în această lume mare, unde se vorbește, se închină și se sărbătorește românește, acolo este și România.

Dar, pe lângă mândria de a fi român, trebuie să avem și umilință și, cu sufletul deschis, să avem puterea să recunoaștem că la 100 de ani de la Marea Unire nu am reușit să ne ridicăm la nivelul înaintașilor noștri. Poate ar fi trebuit să îi facem pe români să fie mai fericiți și mai iubitori de acest tărâm binecuvântat numit România.

Totuși, port în suflet credința că în următorii 100 de ani România va avea mai mult decât simple manifestații și celebrări festive. România merită mai mult!

Românii aflați aici sau în afara granițelor actuale au nevoie, în primul rând, de simboluri în care să creadă, care să îi facă să se lupte pentru a deveni mai buni, mai puternici.

Străbunicii noștri au avut idealul de Unire. Părinții noștri au avut visul libertății și al democrației. Noi, acum, trebuie să ne întrebăm care este aspirația copiilor noștri, căci pe ei cade responsabilitatea deschiderii de noi orizonturi pentru generațiile care ne vor urma.

Eu cred că ai noștri copii își doresc o țară demnă, mândră și respectată. Eu cred că ai noștri copii visează la o țară deschisă, umană, care să-și protejeze cetățenii. Eu cred că ai noștri copii așteaptă de la noi să le deschidem șansele de a se dezvolta învățând de la alții, dar muncind la ei acasă.

Este sfâșietor ca la 100 de ani de la bucuria împlinirii Statului Unitar Român, milioane de cetățeni ai acestei țări să aleagă calea pribegiei și a străinătății.

Putem noi, oare, sta aici fără să ne întrebăm de ce ne pleacă copiii, oamenii capabili de muncă și intelectualitatea? Putem noi, ca țară, să ne considerăm mândri, când, în schimb, cei care ar trebui să ne tragă pe toți un pic mai înainte aleg să plece de acasă?

Dacă însă vă întrebați, oare, ce simbol am putea găsi pentru a ne regăsi forța vitală, ca popor, eu vă spun că el există și este în puterea noastră să ne convingem frații, părinții și copiii că merită să se întoarcă acasă, dar asta depinde de noi, cei de aici, nu de cei de acolo!

Vă invit, stimați colegi parlamentari, să priviți în adâncul conștiinței Domniilor Voastre și să regăsiți puterea de a împlini lucrurile care să ne facă propriii noștri copii mândri de înaintașii lor, mândri de noi!

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iași.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Centenarul Marii Uniri, un moment sublim al istoriei noastre naționale;

În continuare, îl invit pe domnul Cozmanciuc, de la PNL.

De la USR n-a venit nimeni.

În continuare, PMP. Domnul Pașcan se pregătește.

Vă rog, aveți 3 minute, domnule Cozmanciuc.

 

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația politică de astăzi este intitulată "Centenarul Marii Uniri, un moment sublim al istoriei noastre naționale".

Stimați colegi,

La 1 decembrie 2018, sărbătorim, cu bucurie, Centenarul Marii Uniri, eveniment politic sublim pentru istoria noastră națională. Prin Unirea Basarabiei, la data de 27 martie 1918, a Bucovinei, la 28 noiembrie 1918 și a Transilvaniei, precum și a Banatului, Crișanei și Maramureșului, la 1 decembrie 1918, cu România, s-a desăvârșit unitatea națională a românilor.

Credința, eroismul, efortul, năzuința, rațiunea românilor, de-a lungul timpului, le cinstim la 1 decembrie. Este un moment în care fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund celor care au făcut jertfa supremă pentru apărarea și întregirea teritoriului național. Generațiilor eroice dinaintea noastră le datorăm respectul nostru profund, pentru cugetul, curajul, onoarea și dragostea de țară.

Privesc cu mândrie și recunoștință spre trecut, dar și cu încredere și speranță spre viitor, pe care noi, ca națiune, alegem să-l construim. Astăzi, poporul român are nevoie mai mult ca oricând să rămână unit. Istoria ne oferă cadrul necesar pentru a face apel la memorie, o memorie pe care trebuie s-o proiectăm pentru generațiile care vor veni.

România și-a asumat, cu seriozitate și fermitate, un viitor în marja spiritului și a valorilor comune alianțelor din care face parte. Contextele geopolitice și geostrategice și complexul de securitate în care România se află îndeamnă la un mesaj - pace și unitate. Am fost martorii unor evenimente nedorite care au testat reziliența structurilor din care facem parte. Fie că vorbim despre structuri NATO și alianțe NATO sau despre Uniunea Europeană, ambele însă au pus în lumina reflectoarelor procese evolutive, deopotrivă complexe și dinamice, în evoluția geopolitică și geostrategică, la nivel internațional.

Centenarul Marii Uniri este un moment de bucurie, dar și un moment de reflecție și conștientizare, pentru că avem datoria să ne depășim înaintașii. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi trebuie să aibă un rol bine determinat. "Aripile" identității naționale ale României trebuie să rămână puternice, în ciuda unor evenimente consumate, poate, sub auspicii incerte.

1 decembrie este, prin excelență, un îndemn la unitate, la solidaritate, cumpătare și mândrie. Mândrie națională trebuie să fie, mândrie că suntem români!

Cred că națiunea română are resurse umane și materiale pentru a-și îndeplini idealurile. Nimeni nu le poate lua românilor curajul, jertfa, spiritul de sacrificiu, aceste elemente care s-au înrădăcinat adânc în ființa noastră națională.

Îmi doresc o Românie stabilă, având în centrul ei cetățeanul. Avem nevoie de profesionalism și responsabilitate în ceea ce facem și în ceea ce ne propunem să facem. Trebuie să avem încredere și devotament față de valorile noastre comune și față de valorile noastre naționale. Țara noastră este un partener de încredere, respectat la nivelul instituțiilor din care face parte, prin modul în care și-a îndeplinit atribuțiile la nivel de structură, indiferent în care a fost menționată.

Cred că nu avem nevoie de lupte interne care să ne ducă într-o măcinare națională.

Mesajul pe care România trebuie să-l transmită lumii este acela al Centenarului unei construcții stabile și durabile, care trebuie să se bazeze pe trei piloni - unitate, solidaritate și fermitate. Trebuie să trecem testul viabilității în timp. Acest lucru s-a demonstrat și prin reziliența pe care am avut-o în anumite momente incerte, de-a lungul timpului.

De aceea, consider că România este un furnizor de securitate regională, oferind certitudini în domeniul securității sale și a aliaților săi.

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să vă încadrați totuși în 3 minute, pentru că sunt mulți colegi care doresc să susțină.

 
Emil-Marius Pașcan - intervenție intitulată Miez de țară...;

Domnul Pașcan.

Se pregătește domnul Ovidiu Victor Ganț, din partea minorităților naționale.

Vă rog, domnule Pașcan, aveți 3 minute.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică de astăzi este un poem inclus în cartea mea de versuri "Voința de a fi".

Se intitulează "Miez de țară...".

Miez de țară, miez de țară,

Stai în cumpănă amară

Ți-au pierit toți voievozii

Și-ai rămas doar cu nerozii,

Te parcurg trădări prin sânge

Vezi o țară care plânge

Și te-ntrebi, unde-s bărbații

Care ne-au unit ca frații?

Molimă e suferința

Și jug greu e neputința,

Te-au vândut ca pe pomană,

Glie de sânge sărmană,

S-au îmbuibat politrucii,

Te conduc toți eunucii,

Ipocriții și veroșii,

Târfele și mincinoșii...

Plâng strămoșii pe sub brazdă

Cum un neam atâtea rabdă?

Să ajungi de rangul doi

Fără neam, fără război,

Un popor aproape sclav

Altă dată atât de brav...

Stai îngenuncheat, Ioane,

De străine lighioane,

Ești o marfă de consum

Vândută la colț de drum,

De fapt, nu mai ești țăran,

Ești iobag european!

Strângi din dinți în bătătură

Rămas fără arătură,

Uitat de rostul de-acasă,

De credința luminoasă.

Lacrimă istoria,

Ai uitat victoria!

Neam de țară, neam de țară,

Crucea ta e prea amară

Un destin te-a cotropit

Un destin te-a învrăjbit.

Ce folos că ești român

Dacă nu ești și stăpân,

Pe ograda părintească

Și pe truda ta lumească?

Te pleci ca un umilit,

Datornicul covârșit,

Jecmănit la ceas de noapte

Și rămas fără dreptate...

Te tot uiți la mămăligă

Temător și cu obidă

Era bărbată cândva

Și știa a exploda.

Să nu ne pierdem nădejdea, să iubim România, să luptăm pentru ea, s-o apărăm!

La mulți ani, români!

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
Ovidiu Victor Ganț - considerații privind Unirea Bucovinei cu România;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ovidiu Ganț.

Se pregătește, din partea deputaților neafiliați, domnul Adrian-Octavian Dohotaru.

 

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Sărbătorim astăzi 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România.

Pe parcursul a 144 de ani de administrație austriacă, în Bucovina s-au produs profunde modificări social-economice, etno-demografice, politice și culturale.

La începutul secolului al XX-lea, Bucovina era o regiune multietnică și multiconfesională. Aici trăiau români, ucraineni, evrei, germani, polonezi etc. Aceștia erau de diferite confesiuni - ortodocși, mozaici, romano-catolici, greco-catolici, luterani și așa mai departe.

În timpul Primului Război Mondial, Bucovina a fost teatru de operații, iar la finele acestei conflagrații s-a pus problema viitorului provinciei. Pe baza principiului wilsonian, referitor la autodeterminarea popoarelor, și locuitorii Bucovinei trebuiau să decidă.

Ca atare, la 28 noiembrie 1918, în sala sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți s-a întrunit Congresul General al Bucovinei, la care au fost prezenți 74 de membri ai Consiliului Național Român, 6 delegați ai polonezilor, 7 ai germanilor și 13 ai ucrainenilor.

Profesorul Ion Nistor a solicitat să fie votată moțiunea propusă de "unire necondiționată și pentru vecie cu România". Reprezentantul germanilor a spus: "În condițiile Unirii Transilvaniei și Banatului cu România și având toată încrederea în programul prezentat de Guvernul provizoriu al țării, în ședința Consiliului Național Român din 13 noiembrie 1918 și adoptat de acesta aproape cu unanimitate de voturi, în baza căruia urmează să se acorde toată considerația necesităților culturale ale popoarelor neromâne ce trăiesc în țară și a faptului că urmează să fie hotărâtor în toate privințele numai principiul dreptului și al dreptății, Consiliul Național German, în numele germanilor din Bucovina, se pronunță pentru alipirea Bucovinei la Regatul România".

Germanii care trăiesc și astăzi în Bucovina o fac în spiritul acestei declarații. Ei sunt cetățeni loiali României, care contribuie, alături de români și celelalte minorități naționale din regiune, la o societate democratică, multietnică și multiconfesională, benefică tuturor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

 
Adrian-Octavian Dohotaru - Declarația de la Alba Iulia, cea mai progresistă rezoluție din istoria României;

Îl invit pe domnul Dohotaru, din partea deputaților neafiliați. Se pregătește domnul Vasile Cocoș, de la PSD.

 

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Declarația de la Alba Iulia, cea mai progresistă rezoluție din istoria României".

Ca român ardelean, sunt mândru de textul Rezoluției de la Alba Iulia. Declarația de la 1 decembrie este încă actuală, un text viu, progresist, care nu este umbrit de morga ceremoniilor oficiale, de solemnitatea spartă a festivismului de Centenar.

Ca om de stânga, sunt mândru că social-democrații ardeleni au pus umărul la realizarea Unirii, dincolo de divergențele doctrinare, alături de Partidul Național Român.

Să ne întoarcem la proiectul unioniștilor de țară, promisiune, din păcate, neîndeplinită. Să ne întoarcem la proclamația care promitea vot universal într-o epocă a votului cenzitar și când femeile erau lipsite de dreptul de a participa la viața publică.

Avem înscrisă, în Declarație, libertate pentru minorități, libertate de exprimare și asociere. Participanții cereau reformă agrară radicală, dar și aceleași drepturi și avantaje pentru angajați ca "în cele mai avansate state industriale din Apus". Mai mult, în spirit pacifist și în urma sacrificiilor enorme care au devastat țara, românii unioniști propuneau "să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale".

Declarația de la Alba Iulia trebuie reînnoită. Votul universal trebuie să asigure, printr-un sistem de cote, participarea femeilor la viața publică, în condițiile în care în Parlament sunt sub 20% femei, în consilii județene și consilii locale - sub 15%, iar primari - sub 5%.

Democrația politică trebuie completată de democrație economică, prin participarea angajaților la deciziile din firmă. Într-o țară cu jumătate dintre contracte la nivelul salariului minim și fără negocieri la nivel de companie ori sector, deci fără puterea angajaților de a-și mări salariile prin negociere colectivă, democrația socială este mai importantă ca oricând.

Într-o țară în care pământurile sunt acaparate de agrobusinessuri, este necesară o nouă reformă agrară prin care țăranii asociați au acces la consumatori cu hrană bio, iar latifundiarii nu mai domină piața.

Într-un stat cu cea mai mare creștere din lume a cheltuielilor militare, apelul la pacifism și diplomație este mai necesar ca oricând.

Într-o țară în care partidele noi pot fi iradiate după un ciclu electoral, pentru că există cele mai restrictive reguli de participare la alegeri din Europa, revenirea la spiritul deschis asocierii civice și politice al Declarației de la Alba Iulia este mai importantă ca oricând.

Într-o societate în care jumătate dintre români nu își doresc un vecin rom, toleranța Declarației este mai actuală ca oricând.

Nu vedem Declarația în mocirla luptelor politice, în ura pasiunilor de moment, din cauza slăbiciunii liderilor politici. Dar ea este mai actuală ca oricând.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

 
Vasile Cocoș - declarație politică cu titlul România este pregătită să preia președinția Consiliului Uniunii Europene;

Domnul Vasile Cocoș.

Se pregătește domnul Constantin Șovăială, de la PNL.

 

Domnul Vasile Cocoș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "România este pregătită să preia Președinția Consiliului Uniunii Europene".

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea președinției uneia dintre cele mai importante instituții, Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea și derularea acestui mandat reprezintă o prioritate națională.

Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă, printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene.

România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

În exercitarea mandatului său, președinția Consiliului UE, exercitată de România, trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația UE, de asigurare a continuității agendei UE și de bună cooperare între statele membre și instituțiile europene.

Mandatul României la Președinția Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deținerea, pentru prima dată, a acestei atribuții și organizarea, pe perioada mandatului Președinției Consiliului UE, a alegerilor pentru Parlamentul European.

Președinția Consiliului UE se va derula într-un context european și internațional complex, determinat de două dosare privind Brexit-ul și Cadrul Financiar Multianual post 2020.

Procesul de pregătire este unul laborios, de durată, având în vedere că presupune o analiză extrem de consistentă cu privire la implicațiile pe care exercitarea Președinției Consiliului UE le antrenează la nivelul administrației publice, sub aspectul dimensiunii, formării și perfecționării resurselor umane, al proiectării aspectelor logistice, al comunicării și, respectiv, al coordonării politice.

După afirmațiile nefericite ale unor politicieni români, că România nu este pregătită să preia, de la 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului UE, Guvernul României condus de Viorica Dăncilă este pregătit și are capacitatea administrativă de a înfăptui acest deosebit de important eveniment care implică:

- circa 20.000-30.000 de vizitatori care vor veni în România;

- peste 1.000 de funcționari publici români vor fi implicați în organizarea Președinției;

- circa 1.000-1.500 de reuniuni vor fi prezidate de România, la Bruxelles, în cadrul Consiliului UE;

- circa 150-200 de întâlniri oficiale vor avea loc în România;

- România va reprezenta Consiliul UE în 250 de întâlniri cu Parlamentul European;

- vor fi în negociere circa 200-250 de dosare legislative;

- circa 20.000 de rezervări, respectiv, circa 24.000 de înnoptări la hotel, pe durata evenimentelor din România.

Dumnezeu să binecuvânteze și să ajute România!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

Deputat Vasile Cocoș, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Constantin Șovăială - declarație politică intitulată Sistemul medical românesc, la pământ!;

Domnul Constantin Șovăială, PNL.

Se pregătește domnul Mihai Botez, USR.

Vă rog să vă încadrați în 3 minute, sunt mulți colegi care vor să vorbească.

 

Domnul Constantin Șovăială:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată "Sistemul medical românesc, la pământ!".

În 2018, am fost nominalizați ca fiind țara cu cel mai slab sistem medical din Europa, pentru al doilea an consecutiv. Am ajuns să ne clasăm la acest capitol inclusiv sub țări precum Muntenegru sau Albania.

Cum s-a ajuns aici? Poate guvernarea PSD ne poate răspunde la această întrebare. Sau poate că cerem deja prea mult din partea unor oameni care își văd atât interesul propriu, cât și pe cel al partidului. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă în ultima perioadă. Avem nevoie de o mai mare implicare a liderilor politici, a membrilor de partid, a societății civile, pentru a putea recupera dezechilibrul Vest-Est.

Oare, PSD este la curent cu aceste statistici?

Conform Indexului European al Consumatorului de Sănătate, România a ieșit pe locul 34, din tot atâtea țări participante la acest studiu.

Acest studiu, din punctul de vedere al sănătății, continuă să rămână fără niciun fel de urmare pozitivă sau măcar conștientizare a ceea ce se întâmplă. Ca exemplu, regăsim tragedia unui pompier din Constanța, victimă a unei explozii. Acesta a fost internat în prima fază la Constanța, iar mai apoi să fie transferat în Capitală, la Spitalul Floreasca, unde s-a ales și cu 3 infecții luate din saloanele infectate de bacterii specifice sistemului medical românesc.

Oamenii ar trebui să se vindece în spitale și clinici, nu să se îmbolnăvească mai tare! Rolul oricărui sistem medical decent și normal este de a examina, a trata și a vindeca orice persoană care necesită aceasta. Însă, în ceea ce privește România, sistemul medical nici măcar nu tinde spre acești 3 piloni fundamentali în domeniul sănătății.

Ceea ce este cu adevărat intrigant este faptul că acest om, a cărui meserie a fost de a salva viețile omenești, se luptă între viață și moarte în propria lui țară. Deși a existat posibilitatea ca acesta să fie transferat la o clinică de specialitate de pe teritoriul Belgiei, medicii români care s-au ocupat de pacient nu și-au dat acordul.

Se pare că nu am învățat nimic din ceea ce a însemnat Colectiv. Și se pare, domnilor guvernanți, că pătați din ce în ce mai mult memoria tuturor tinerilor morți în incendii de genul celui de la Colectiv.

Sistemul medical, în România, în loc să evolueze, involuează, însă celor de la guvernare nu le pasă de acest lucru. Sunt indiferenți față de ceea ce se întâmplă în țară, deoarece ei se pot trata în străinătate.

Constantin Șovăială, deputat al PNL, Sibiu.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mihai-Cătălin Botez - despre Ziua Națională a României, 1 decembrie;

În continuare, domnul Mihai-Cătălin Botez.

Se pregătește doamna Csép Andrea-Éva, de la UDMR.

   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin.

Domnul Constantin Codreanu, de la PMP, a depus în scris.

 
 

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Stimați colegi,

Dragi români,

Se apropie ziua de 1 decembrie, ziua în care sărbătorim 100 de ani de la înființarea Statului Modern Român și 100 de ani de când majoritatea românilor trăiesc în limitele acelorași granițe. Centenarul nu ne găsește pe culmile gloriei, ca popor, nu ne găsește poate așa cum și-au imaginat făuritorii României mari, însă este un bun moment pentru concluzii, dar și pentru obiective și rezoluții noi.

Scena politică este monopolizată de contradicții, de certuri și de tușe tari. Încercăm să ne convingem unii pe alții de propriile adevăruri, crezând că suntem deținătorii absoluți ai dreptății. Uneori poate că nu este așa, iar alteori decizia se tranșează prin vot, iar majoritatea decide, așa este în democrație.

Dacă ne dorim o Românie mai demnă, mai puternică, mai prosperă, trebuie să înțelegem că ea are nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi. Avem nevoie de un Parlament mai reprezentativ, deci de mai mulți cetățeni la vot, de mai mulți cetățeni care își cunosc drepturile și de cetățeni care cer explicații aleșilor locali sau centrali, fie că sunt primari, consilieri sau parlamentari.

Suntem diferiți - unii au vederi politice de stânga, alții au vederi politice de dreapta, unii sunt progresiști, iar alții conservatori sau tradiționaliști. Toți, însă, atunci când protestează sau își manifestă dorința pentru un stat român demn și prosper, fac apel la tricolor. Asta ne mai unește astăzi, cele trei culori - roșu, galben și albastru. Limba și drapelul național sunt lucrurile care ne mai unesc, ultimele bastioane ale identității noastre naționale.

Trebuie să înțelegem că acel duh, acel spirit unitar pe care credeam că îl avem, nu mai există. Nu mai avem o majoritate formată doar din creștini. Nu mai avem un partid-stat, doar de stânga, cum nu avem nici doar un singur partid numai de dreapta. Suntem din ce în ce mai diferiți și mai polarizați în ceea ce privește opiniile politice și așteptările de la cei care ar trebui să guverneze țara.

Acum, în anul Centenar, pentru binele nostru, al tuturor, haideți să ne înțelegem, să cădem de acord asupra principiilor comune, să învățăm să dialogăm mai mult și mai bine și să acceptăm deciziile care se iau prin pârghii democratice!

România are nevoie de fiecare dintre noi. România se va face bine doar prin puterea comunităților, doar dacă vom înțelege să trăim iarăși în comunitate, să ne cunoaștem și să ne ajutăm vecinii, spre exemplu, să vorbim și să lucrăm împreună pentru obiectivele de interes comun. Doar așa ne vom înțelege mai bine nevoile și vom ști să cerem decidenților politici, iar astfel calitatea vieții să sporească.

Așadar, acum, în anul Centenar, sper să înțelegem că doar implicarea, dialogul, empatia și buna-credință sunt cele care ne vor face să ne simțim demni și puternici, la noi acasă, nu pe alte meleaguri.

Unirea se construiește în fiecare zi, să nu uităm asta!

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulțumesc.

 
Csép Éva-Andrea - declarație politică intitulată Eu aleg să mă implic;

Domnul Florin Iordache:

Doamna Csép Andrea-Éva, UDMR.

Se pregătește domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.

Colegii noștri, domnul Căciulă Aurel și doamna Intotero Natalia, de la PSD, au depus în scris.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

"Eu aleg să mă implic"

25 noiembrie este Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, stabilită în memoria surorilor Mirabal, activiste politice din Republica Dominicană, care au fost măcelărite de poliția republicii pentru că militau pentru respectarea drepturilor lor.

Încă din anii '80, întreaga Americă Latină militează în această zi împotriva violențelor asupra femeii. Astfel, în anul 1993, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor.

Această zi importantă, la nivel mondial, dă curs Campaniei celor "16 zile de activism împotriva violenței bazate pe gen" care se încheie pe 10 decembrie, de Ziua internațională a drepturilor omului.

Violența împotriva femeilor se clasează pe locul 4 în topul cauzelor morții premature în lume. Este important de menționat că urmările violenței fizice și sexuale sunt înspăimântătoare.

În ceea ce privește județul Mureș, potrivit unor date recente ale Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, în primele 10 luni ale acestui an au devenit victime ale violenței domestice 975 de persoane. Dacă ne referim la numărul ordinelor de protecție, s-au emis 161 de ordine de protecție, din care 36 au fost încălcate.

Stimați colegi,

Suntem în plină campanie dedicată activismului împotriva violenței. Soarta acestor victime, respectiv soarta potențialelor victime, depinde de fiecare dintre noi. "Eu aleg să mă implic", eu, în calitate de victimă, eu, în calitate de martor, eu, ca vecin sau eu, ca legiuitor responsabil, care nu rămâne indiferent și care ia măsuri clare pentru combaterea acestui fenomen.

La 365 de zile de la ultima mea declarație politică, tot pe acest subiect, pot să vă enumăr, cu mândrie, câteva legi care între timp au intrat în vigoare și inițiative legislative aflate în dezbatere în cele două Camere ale Parlamentului.

Astfel, putem să enumerăm, ca și realizări, reglementarea ordinului de protecție provizoriu, potrivit căruia victimele violențelor domestice vor putea obține un ordin de protecție mult mai repede, direct de la polițist.

De asemenea, putem vorbi în prezent de interzicerea hărțuirii sexuale sau psihologice, atât în public, cât și în privat, fapte care pot fi constatate și sancționate cu amendă contravențională de către MAI, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, precum și de polițiștii locali.

Totodată, săptămâna trecută a fost adoptată în Camera Deputaților propunerea legislativă inițiată de mine, care va modifica Legea audiovizualului și care are ca scop principal ca, în cadrul tuturor programelor de televiziune și radiodifuziune care au ca și conținut violența domestică, să se asigure prezentarea unei atenționări acustice sau grafice despre existența numărului telverde, recunoscut național, destinat victimelor violenței domestice.

În România, violența domestică și violența împotriva femeilor încă mai ating cote alarmante. Astfel, Organizația de Femei a UDMR a inițiat Mișcarea pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, o campanie pentru combaterea violenței împotriva femeilor, concepută cu scopul de a preveni, atenua și contracara fenomenul, de a asigura protecția femeilor agresate și de a găsi modalități cât mai eficiente pentru pedepsirea agresorilor.

Stimați colegi,

Avem responsabilități majore în acest sens, cum ar fi: conștientizarea și informarea opiniei publice, dar și modificarea legislației din România.

Totodată, este nevoie de schimbarea mentalității la toate nivelele societății românești în acest sens, pentru ca anul viitor să putem enumera și mai multe realizări în acest domeniu.

Pentru aceasta, avem nevoie de toți, atât femei, cât și bărbați, umăr la umăr, pentru că doar împreună vom reuși.

Vă mulțumesc.

Csép Éva-Andrea, deputat UDMR, Mureș.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Daniel Olteanu - apel la unitate și solidaritate cu Moldova și județul Vaslui;

În continuare, colegul nostru Daniel Olteanu.

Se pregătește domnul Petru Movilă, PMP.

 

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

2018 ar fi trebuit să fie momentul în care, privind la veacul pe care l-au lăsat în urmă bunicii și străbunicii noștri, ambiția românilor de a rămâne împreună într-o Românie unită, să renască. Mai mult decât atât, să fie pusă în slujba unor proiecte concrete, care să dea contur perspectivelor din următorii 100 de ani.

Avem un trecut construit de oameni vrednici, care au făcut din voință și din curaj arme mai puternice decât timpul, și un prezent care nu rivalizează nici măcar palid cu faptele celor care sperau, în 1918, că România va rămâne puternică și unită.

După 100 ani de Unire, suntem însă mai dezbinați ca niciodată. Rupți între Est și Vest, rupți între București și restul țării, între orașe și sate, cu două capitale românești - București și Chișinău -, despărțite de birocrația care nu le vrea unite de o autostradă pe traseul cel mai scurt, pe la Albița, cu o capitală spirituală, Alba Iulia, mai aproape, ca timp parcurs, de Budapesta, decât de Vaslui.

Suntem sfărmați nu în două, ci în mai multe Românii care își revendică drepturile fără încetare: cea a săracilor și cea a bogaților; cea a nostalgicilor și cea a revoluționarilor; cea a tradiționaliștilor și cea a ultramoderniștilor. Cu toții români, dar captivi într-un conflict surd de opinii, într-o țară a extremelor, care nu mai seamănă cu idealul României, din care artizanii Unirii și-au făcut icoană.

Stimați colegi,

E limpede pentru toată lumea că, în aceste condiții, bucuria Centenarului nu poate fi una deplină pentru niciunul dintre românii acestei Românii care nu se poate reface singură, din cioburi. Stă în puterea noastră să reluăm firul istoriei de acum 100 de ani și să refacem, în fiecare colț de țară, România pe care și-au dorit-o înaintașii.

Ca parlamentar de Vaslui, am transmis, de-a lungul acestui an, apeluri la unitate și solidaritate cu Moldova și județul Vaslui, un județ care sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire, cu capul plecat. O dată, în fața Bucureștiului și a zonelor bogate din țară, care au cunoscut răsfățul dezvoltării din miliardele de euro alocate de la bugetul statului, în vreme ce blestemul sărăciei și al izolării s-a înfipt dincolo de Siret. A doua oară, în fața României Mari de la 1918, care nu le-a ursit provinciilor sale unite să aibă același destin.

Ce vreau să subliniez este că nu rușinea e motivul pentru care moldovenii, vasluienii trec peste Centenar cu frunțile plecate, ci modestia și bunul-simț care i-au făcut până acum să îndure sacrificiul de a fi lăsați în urmă, în "locul rezistenței până la capăt", așa cum s-a vorbit despre Moldova în anii Primului Război Mondial, decisivi pentru pasul din 1918.

Arc peste timp, în 2018, Moldova nu mai trebuie să fie același loc al rezistenței până la capăt, al lipsurilor și al subdezvoltării.

Vă rog să nu rămâneți indiferenți, stimați colegi, la îndemnul de a da mână cu mână, pentru ca idealul dintotdeauna al românilor, acela de a rămâne împreună, să nu fie irosit din orgoliu, egoism sau ignoranță.

Marea Unire nu e a celor care se pretind patrioți vizionari, ci a celor care demonstrează voință de solidaritate. Aceasta este cea mai puternică armă pe care o avem la îndemână acum, în anul Centenarului, pentru a reconstrui România, iar Moldova este prima regiune din țară unde românii așteaptă să vadă că nu au fost uitați de frații lor.

"Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare!", spunea, în urma cu mai bine de 100 de ani, în Parlament, Nicolae Titulescu. Aș vrea ca fiecare dintre dumneavoastră să păstreze în gând aceste cuvinte, când vom spune, la 1 Decembrie, "La mulți ani, România!".

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat ALDE, Vaslui.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Petru Movilă - declarație politică intitulată Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?;

Domnul Petru Movilă, PMP.

Se pregătește domnul Bogdan-Alin Stoica, de la minorități.

 

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?"

La întrunirea Acțiunii Naționale, din 1915, Nicolae Titulescu spunea așa: "Problema care se pune azi României e înfricoșătoare, dar simplă. Sau România pricepe datoria pe care i-au creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei de-abia începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e «mâine», cu ochii mari deschiși la tot ce e «astăzi» nu pricepe și înlemnită stă pe loc".

După mai bine de 100 de ani, cuvintele acestuia sunt la fel de vii. România are câțiva ani de când stă pe loc. Ne-am canalizat toate eforturile și atenția asupra justiției și asupra luptei politice, astfel încât dezvoltarea noastră ca țară a ajuns pe un plan secundar. Guvernanții au devenit miopi la tot ce românii au nevoie, iar astăzi scandalurile și circul pe care unii oameni politici îl întrețin constant ne fac să nu ne mai aducem aminte ce-i trebuie României cu adevărat.

De aceea, eu vreau să aduc în atenție faptul că în această săptămână, pentru noi, ieșenii, se concretizează un al doilea mare eveniment marcant pentru acest an omagial. Legea privind construirea Autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș va fi promulgată. La 1 decembrie românii, cu precădere ieșenii, vor avea primul pas concret privind realizarea Autostrăzii Unirii. În an Centenar, Guvernul va fi obligat legal, dar mai ales moral, să ducă la capăt ceea ce România are nevoie. Noi, ieșenii, ne-am pus toată speranța în acest demers. Chiar dacă sunt voci care susțin că nu era nevoie de o lege pentru a face o autostradă, cred că acest demers legislativ este unica noastră șansă pentru construirea Autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș. În cel mai scurt timp posibil și cu ajutorul acestei legi sper să eliminăm toate frustrările apărute ca urmare a faptului că nu s-a întâmplat nimic notabil în ultimul deceniu.

La aproximativ 150 de ani de la apariția poeziei marelui poet Mihai Eminescu, problemele țării noastre au rămas neschimbate. România are nevoie de autostrăzi, de un sistem medical corect, cu o legislație clară, de o justiție independentă, de un sistem de învățământ echilibrat, și nu numai, de un stat de drept european.

Așa că, stimați colegi, în fiecare dimineață, când intrați și când intrăm în Parlament, întrebați-vă sincer: "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?" Răspundeți cu onestitate și încercați să demonstrați zilnic faptul că nu intrăm în Parlament degeaba.

Mândru că sunt român!

La mulți ani, România!

Petru Movilă, deputat de Iași.

 
Bogdan-Alin Stoica - declarație politică având titlul Albania și România la ceas aniversar;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bogdan-Alin Stoica.

Se pregătește doamna deputat Mihaela Huncă, din partea deputaților neafiliați.

 

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

La fiecare sfârșit de an, popoarele noastre - român și albanez - îmbracă haine de sărbătoare.

La 28 noiembrie, albanezii de pretutindeni celebrează Ziua Independenței, iar peste numai câteva zile, la 1 decembrie, românii sărbătoresc Marea Unire.

Așadar, pentru comunitatea albaneză din România, aceste zile, de la începutul iernii, reprezintă un dublu prilej de bucurie, cu atât mai mult cu cât, în acest an, sărbătorim Centenarul constituirii României Mari.

Am fost întrebat, în numeroase împrejurări, de unde izvorăște atașamentul albanezilor față de România și cât de sincer este el, ținând cont de faptul că, adesea, în spatele celor mai frumoase declarații nu stă decât o corectitudine politică lipsită de conținut. Din capul locului voi spune că acest atașament este cât se poate de sincer, având surse vaste care țin de legăturile istorice ale celor două popoare, de spiritul similar care le animă, precum și de contribuția comunității albaneze din România la făurirea statului albanez modern.

După o contribuție eroică în Marele Război, România a reușit - deși Puterile nu i-au recunoscut decât parțial meritele - să-și îndeplinească visul național: Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Regatul și, astfel, România a devenit nu doar mare, ci cea mai mare țară a Balcanilor. Desigur, nici momentul 1 decembrie 1918 nu a fost un capăt de linie, căci și pentru România au urmat eforturi de integrare a noilor teritorii, de consolidare economică, socială, dar și identitară, precum și de afirmare pe scena internațională.

Acest ultim aspect este de mare interes pentru legăturile româno-albaneze. O dată ce România a început să aibă un cuvânt de spus, și-a folosit în dese rânduri poziția pentru a pleda în favoarea cauzei albaneze. De pildă, marele diplomat român, Nicolae Titulescu, aflat între anii ’20-’30 la vârful relațiilor internaționale, a militat pentru integrarea Albaniei în Înțelegerea Balcanică, și implicit pentru recunoașterea ei ca stat independent și suveran.

În anul 1928, presa și guvernul albanez salutau cu mare bucurie declarațiile pe care Titulescu le făcuse la Roma și Paris, acolo unde ministrul român de externe prezentase Albania independentă drept stâlp al păcii balcanice. Era o vreme în care regele Zog al albanezilor cerea să fie informat în timp real despre declarațiile lui Nicolae Titulescu.

Doamnelor și domnilor,

Aceste crâmpeie din istoria românilor și albanezilor cred că sunt argumente pentru a demonstra sinceritatea atașamentului dintre popoarele noastre. Comunitatea albaneză din România, care-și sărbătorește astăzi Ziua Națională, nu poate să nu fie animată de același sentiment de sărbătoare cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Istoria ne arată că albanezii își doresc un stat român puternic, fidel valorilor europene, dar demn pe scena internațională, care să acționeze ca un factor de echilibru în Balcani. În același timp, Albania trebuie să-și urmeze drumul european și să-și consolideze propria poziție internațională. În continuare, destinele noastre sunt și rămân strâns legate.

La mulți ani, albanezi!

La mulți ani, români!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

La mulți ani, România!

 
Mihaela Huncă - declarație politică intitulată Rectificarea negativă pentru educație și cercetare dovedește eșecul lamentabil al Guvernului;

Doamna Mihaela Huncă.

Și începem din nou cu Grupul PSD.

Urmează domnul Costel Lupașcu.

 

Doamna Mihaela Huncă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației politice: "Rectificarea negativă pentru educație și cercetare dovedește eșecul lamentabil al Guvernului".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Proiectul rectificării de buget propus de Ministerul Finanțelor Publice va duce la tăieri semnificative de sume bugetare de la mai multe ministere, în fruntea listei aflându-se educația și cercetarea.

În anul Centenarului, educația suferă mai mult ca oricând. Imaginea educației în România centenară nu trebuie să fie cea a analfabetismului, a lipsei de rezultat și a școlilor cu grupuri sanitare în curte și condiții de secol trecut. O rectificare negativă ar pune și mai mult în pericol atingerea obiectivelor cu privire la educația națională, cum sunt cele de creștere a performanței și de compatibilizare cu piața muncii.

Educația trebuie să rămână o prioritate națională, deoarece are un rol esențial în dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere, fiind singurul domeniu generator de competențe și abilități.

Educația reprezintă un bun public și de aceea consider vitale investițiile în viitorul acestei țări, viitor de care vor fi responsabili tinerii care trec acum prin băncile școlii.

Am atras atenția, încă de acum câteva luni, că, în contextul unei subfinanțări inexplicabile rațional, cercetarea și inovarea din România riscă să fie mai aproape de nivelul anilor '80, nu de secolul XXI.

Specialiștii ne pleacă în alte țări sau renunță pur și simplu la cercetare. În acest ritm, cu dezinteresul Guvernului drept stindard, vom rămâne doar cu amintirea a ceea ce a fost cândva inovarea românească. Ba, mai mult, această ciuntire a bugetului educației va menține blocarea proiectelor cu rol în diminuarea abandonului școlar, în asigurarea unui învățământ de calitate și în integrarea absolvenților pe piața muncii.

Problema educației nu trebuie abordată doar atunci când poate genera voturi sau capital de imagine pentru guvernanți. Este vital ca reformele începute în ultimii ani în educație să fie continuate, și schimbările făcute până în prezent, evaluate. Deocamdată, din păcate, premisele pe care Guvernul le asigură vor întoarce educația în secolul trecut.

Stimați guvernanți, vă reamintesc acum, în al doisprezecelea ceas, cuvintele lui Spiru Haret, cel care acum un secol punea bazele învățământului modern românesc: "Cum arată azi școala, va arăta mâine țara!"

Vă mulțumesc.

Deputat PRO România, Mihaela Huncă.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Costel Lupașcu - declarație politică intitulată România, în an Centenar;

Domnul Costel Lupașcu, PSD.

Se pregătește domnul Dănuț Bica, de la PNL, și apoi domnul Dobre.

 

Domnul Costel Lupașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației mele politice este "România, în an Centenar".

Stimați colegi,

În urmă cu 100 de ani, străbunicii noștri din Transilvania, Basarabia, Bucovina, Oltenia, Moldova, din toată România, au trecut prin mari încercări. Au avut loc războaie, au fost sute de mii de vieți pierdute, teritorii ocupate de străini și, totuși, ei au reușit.

În 1918, la Alba Iulia, după ce sute de mii de români și-au dat viața în Primul Război Mondial, s-a obținut cel mai important obiectiv național - Marea Unire.

Reflectând la semnificațiile acestui eveniment, ziua de 1 decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți românii, o zi în care ne uităm cu mândrie și admirație spre trecut, pentru a fi conștienți de puterea noastră din prezent.

Trebuie să știm că nu doar o victorie militară a stat la temelia României, ci actul de voință al națiunii române.

Sărbătorirea Zilei Naționale este un prilej de reflecție, când trebuie să rememorăm valorile pe baza cărora a fost creat statul român unitar: credință, corectitudine, respectul pentru lege și solidaritate.

Să nu uităm că o națiune unită este fundația unui stat puternic și doar cu determinare putem avea o Românie puternică, o țară demnă și prosperă.

Astăzi îmi doresc să avem înțelepciunea celor care la 1918 au înțeles cât de important este să fim solidari, să fim uniți într-o singură națiune.

Vreau să fim acea țară mândră, puternică și respectată, pe care strămoșii noștri și-au dorit-o, o Românie unită.

Îmi doresc ca românii să aibă încredere în faptul că împreună, în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, suntem capabili să fim din nou uniți, să fim mândri că suntem români, să arătăm întregii omeniri faptul că această țară a meritat și merită întotdeauna mult mai mult.

Acum este momentul să construim ceea ce ne dorim de atâția ani - o Românie puternică, cu instituții eficiente, cu o economie funcțională și o societate dreaptă și echitabilă.

Trebuie să fim mândri de faptul că statul român începe să fie din nou eficient și puternic.

Astăzi avem creștere economică, după atâția ani de austeritate, reparăm multe din nedreptățile anilor trecuți, mărim salarii și pensii, scoatem țara din izolare și lucrăm la noi mari proiecte, prin afirmarea unor domenii-cheie, precum: agricultura, industria și dezvoltarea infrastructurii.

La 100 de ani de la Marea Unire, avem datoria să înaintăm pe calea unității, a construcției, a unei societăți demne și puternice, să privim spre viitor, să dăm noilor generații un nou proiect, un nou sens, o nouă speranță. Să ne propunem ca în următorii ani să continuăm pe acest drum, un drum pe care îl privesc cu speranță, pentru că avem suficiente motive să fim optimiști și încrezători în forțele noastre.

Doresc să le transmit tuturor românilor că numai împreună putem construi România puternică, că numai împreună putem moderniza România și numai împreună putem schimba situația economică, socială și politică în România.

La mulți ani, România!

La mulți ani, tuturor românilor!

Deputat al PSD Costel Lupașcu, Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Dănuț Bica - declarație politică intitulată Remaniere marca PSD - incompetența ridicată la rang de virtute;

Domnul Dănuț Bica, PNL.

Se pregătește domnul Mihai Niță, de la ALDE.

 

Domnul Dănuț Bica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Remaniere marca PSD - incompetența ridicată la rang de virtute".

Stimați colegi,

Știu că domnului Liviu Dragnea îi sunt foarte dragi cifrele și statisticile, pe care adesea le desenează pe la diverse televiziuni prietene, încercând să-i mai păcălească o dată pe cei care își irosesc timpul urmărindu-i demonstrațiile.

Din acest motiv, vă rog să-mi permiteți să prezint numai câteva date sugestive cu privire la brambureala guvernării PSD-ALDE: 2 ani, 3 guverne, 70 de miniștri, peste 140 de secretari de stat, peste 60 de subsecretari de stat, o Românie îndatorată cu mai mult de 60 de miliarde de lei și realizări zero. Dacă aceste cifre nu v-au convins, atunci vă mai spun că, în aproape 2 ani, s-au perindat prin Guvern 6 miniștri la economie, 5 miniștri la educație, 5 miniștri la cercetare, 4 miniștri la transporturi și tot câte 4 miniștri la apărare, la cultură, la mediul de afaceri, la comunicații și fonduri europene.

În acest context de profundă instabilitate guvernamentală, generat exclusiv de luptele domnului Dragnea cu așa-numiții "puciști din PSD", s-a ajuns ca durata medie a mandatului de ministru să fie de 4 luni. Într-o asemenea situație, mai are rost oare să ne mai întrebăm de ce, în cei aproape 2 ani de când coaliția PSD-ALDE deține toată puterea și controlează toate instituțiile statului, nu s-a construit practic niciun kilometru de autostradă? Să ne mai mirăm că toate cele 8 spitale regionale, despre care s-a vorbit atâta în campania electorală, au rămas tot în faza de promisiune? Să mai sperăm că cele peste 4.000 de școli cu toalete în afara clădirilor și fără autorizații sanitare de funcționare și avize ISU vor primi în viitorul apropiat bani pentru modernizare? Răspunsul este cât se poate de clar: aceste întrebări vor rămâne la fel de actuale atâta timp cât guvernarea nefastă PSD-ALDE va conduce destinele României.

Stimați colegi,

Ceea ce liderii PSD și ALDE au făcut săptămâna trecută nu seamănă deloc cu o remaniere guvernamentală, ci mai degrabă cu o reglare de conturi între clanurile rivale din interiorul principalului partid de guvernământ. Miniștrii incompetenți, împotriva cărora parlamentarii PNL au inițiat în ultimii doi ani mai multe moțiuni în Camera Deputaților și Senat, au fost apărați cu îndârjire la momentele respective de către colegii lor din majoritatea PSD-ALDE, pentru ca ulterior domnul Dragnea să afirme despre ei că nu sunt buni de nimic și să-i remanieze de urgență.

Mai mult decât atât, ori de câte ori un ministru incompetent a fost demis, liderul PSD l-a înlocuit cu altul, și mai incompetent, dorind parcă să demonstreze că își propune să îi promoveze în astfel de funcții de mare responsabilitate doar pe cei mai nepregătiți oameni pe care îi are în partid.

Nu mai surprinde pe nimeni faptul că domnul Liviu Dragnea continuă să păstreze în funcții tocmai miniștrii cu cele mai slabe performanțe, care au făcut mult rău țării în ultimii doi ani: Petre Daea, groparul zootehniei românești, Carmen Daniela Dan, autorul moral al violențelor comise în Piața Victoriei în luna august, invizibilul domn Teodor-Viorel Meleșcanu, organizatorul excursiilor doamnei prim-ministru în statele din Orient, Tudorel Toader, perseverentul protector al infractorilor din România.

Dacă domnul Dragnea chiar dorea să schimbe ceva în bine, atunci trebuia să înceapă remanierea chiar cu doamna Viorica-Vasilica Dăncilă, care va rămâne în istoria românilor ca cea mai nepotrivită persoană care a ocupat funcția de premier. Din păcate, operația de cosmetizare a Guvernului care a fost realizată săptămâna trecută nu a făcut decât să arate și mai clar lipsa totală de soluții de care dă dovadă în prezent coaliția PSD-ALDE.

Vă mulțumesc.

Dănuț Bica, deputat al PNL de Argeș.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Mihai Niță - Vreți să fiți liberi? Fiți uniți pe vecie!;

În continuare, domnul Mihai Niță, de la Grupul ALDE.

Se pregătește domnul Ionuț Simionca, de la PMP.

 

Domnul Mihai Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației este "Vreți să fiți liberi? Fiți uniți pe vecie!".

Mai sunt câteva zile până la ziua cea mare, când toată suflarea românească are dreptul a se bucura de împlinirea unui secol de la reîntregirea României. Adevărat este că nu tot neamul românesc trăiește în țara natală, dar, așa cum fiecărui om îi este mereu dor de-acasă atunci când se află departe, fiecărui român adevărat îi este dor de țară, oriunde s-ar afla în lumea largă. Cu gândul la iarba verde de acasă, românii tresar de un dor ancestral, sărbătorind cu însuflețire Ziua Națională. Întreg neamul românesc se pregătește, primenindu-se, pentru ziua de însemnătate istorică a țării, pe care profund a descris-o în cuvinte Barbu Ștefănescu Delavrancea: "România este patria noastră și a tuturor românilor. E România celor de demult și-a celor de mai apoi. E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie...".

Cum s-a născut România de azi, o știm cu toții, prin dorința arzătoare a tuturor românilor, prin curajul, inteligența, suferințele și spiritul de jertfă al înaintașilor, ai căror exponenți străluciți și-au înscris numele cu litere de aur în cartea sfântă a națiunii, numită istoria patriei. Lângă numele personalităților legendare sunt așezați, la loc de cinste, eroii care și-au sacrificat viața pe câmpul de luptă, pentru dezrobirea țării. La ceas de sărbătoare, se cuvine a-i comemora, cu smerenie, pentru slava eternă. Mereu le vom fi datori, iar bucuria zilei de 1 decembrie trebuie împletită cu sentimentul de gratitudine, dar și de speranță, pentru România nepieritoare.

Iată cât de frumos vorbea despre Unire academicianul român Ioan Lupaș: "Este rezultatul luptelor susținute vreme de veacuri de cei mai buni fii ai poporului românesc. Unitatea noastră națională a fost cimentată nu numai de sângele soldaților noștri, dar și de suferințele intelectualilor și scriitorilor care, începând din veacul al XV-lea, au îndurat pentru ideile lor temnița și deportațiunea. Ei sunt promotorii mișcării și luptelor care au reușit să ajungă în fine la această împlinire de mult visată".

Raportându-se la timpurile noastre, unii conaționali manifestă pornirea de a considera că România este o țară mică, aflată la cheremul străinilor. "Nu există țară mică. Măreția unui popor nu este determinată de numărul oamenilor, așa cum nici măreția unui om nu este determinată de înălțimea sa". Este bine de știut acest postulat, emis de scriitorul francez Victor Hugo. Altcumva, ne vom pierde, treptat, libertatea pentru care au luptat generații de români. "Vreți să fiți liberi? Fiți uniți pe vecie!... uniți, uniți, uniți!" - astfel vedea filozoful și dramaturgul german Schiller condiția libertății.

Nu întâmplător folosim aici laitmotivul "unire". În zilele noastre, în chiar ajunul sărbătoririi Centenarului Unirii, sub pretextul aplicării unor principii democratice, unii formatori de opinie sau anarhiști de profesie ne instigă pe unii împotriva altora, urmărind, în realitate, să dezbine și să slăbească națiunea română, asmuțindu-i pe românii din străinătate împotriva confraților aflați acasă. Sunt convins că nu vor reuși. Nu suntem un popor de proști, așa cum și-ar dori ei. Românii din diaspora sunt frații noștri, prieteni, colegi, membri ai familiilor noastre. Avem toți sânge românesc, iar sângele apă nu se face. Rămân încrezător în puterea de discernământ a poporului român, dovedită mereu în ceasuri de cumpănă. Vor trece ca valul și aceste momente de încercare, iar aceia care se fac vinovați față de România vor primi de la viață răsplata meritată.

Noi, românii cei mulți, harnici...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg.

 
 

Domnul Mihai Niță:

... și onești vom împărtăși bucuria marii sărbători după cuviință, după datină, îndemnând la rațiune, la frățietate, la unitate de spirit.

Le urez tuturor românilor să aibă parte de o sărbătoare fericită și să le fie împlinite cele mai frumoase idealuri!

La mulți ani, Românie mândră!

La mulți ani, români!

Deputat de Olt, Niță Mihai.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Vă rog, totuși, să ne încadrăm în trei minute. Mai sunt mulți colegi care trebuie să vorbească.

 
Ionuț Simionca - declarație politică Românie, țara mea iubită!;

Domnul Simionca.

Se pregătește domnul Giureci-Slobodan Ghera, de la minorități.

Trei minute, domnule deputat, vă rog.

 

Domnul Ionuț Simionca:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi: "Românie, țara mea iubită!".

Deși împlinești 100 de ani de la Marea Unire, ești o țară tânără și frumoasă. Îți stă bine când, de ziua ta, te îmbraci toată în tricolor. Am fost mulți ani plecat departe de casă, dar dorul de tine m-a adus înapoi.

Draga mea Românie,

Există câteva lucruri care te fac unică, specială și de neînlocuit.

Deși ai fost pusă greu la încercare în vremuri de război sau în timpul regimului comunist, ai păstrat intacte valorile și tradițiile care ne definesc ca români. Niciunde nu există pământ ca al tău, niciunde în lume aburii de cozonac nu au același miros ca în România, niciunde fetele nu poartă cu aceeași mândrie portul popular, niciunde naiul nu sună la fel de emoționant ca acasă.

Deși ai o vârstă venerabilă, nu ești o țară demodată, ai încercat să ții pasul schimbărilor și ai arătat deschidere către modernizare. Doar în ultimii ani, de exemplu, ți-ai creat instituții și reguli caracteristice democrației și economiei de piață. În plus, aderând la NATO și la UE, te-ai înscris în clubul celor mai puternice și avansate țări din lume.

Scumpa mea Românie,

Astăzi ești o țară a contrastelor, și îți spun acest lucru tocmai fiindcă te iubesc atât de mult.

Ai politicieni bogați și alegători săraci, care trăiesc de la o zi la alta.

Ai români geniali care lucrează pentru cele mai mari companii de tehnologie din lume și, în același timp, ai peste 2.000 de școli cu wc-ul în curte.

Ai resurse naturale inestimabile și prețuri copleșitoare la combustibili și gaze.

Ai pământ roditor, binecuvântat și importuri de alimente.

Ai lipsă de forță de muncă și români care au ales calea străinătății pentru a-și asigura un trai mai bun.

Draga mea țară,

La 100 de ani de la Marea Unire, suntem la o răscruce de drum.

Există forțe populiste, naționaliste, care vor să ducă România într-o direcție greșită, spre izolare și eșec, după cum există și forțe care vor să ducă țara noastră spre integrarea în economia globalizată și spre dezvoltare.

Eu mă găsesc de partea celor care cred că succesul României va fi determinat de modul în care vom știi să ne găsim un loc însorit în economia globală, interconectată.

Există forțe care spun că nu este momentul oportun să ne unim cu Republica Moldova, după cum există și forțe care susțin că revenirea Moldovei la Patria-mamă este mai actuală ca niciodată, iar Unirea este un act de dreptate pentru poporul român. Eu mă număr printre cei care cred cu tot sufletul că România trebuie să fie și astăzi, ca în 1918, un scut, un adăpost și pentru românii de peste Prut.

Draga mea Românie,

Acum 100 de ani nu ai fi existat, dacă oamenii politici de atunci nu s-ar fi ridicat la înălțimea vremurilor și a istoriei.

Astăzi, mă alătur celor care cred că s-a deschis o nouă fereastră de oportunitate pentru țara mea. Cred într-o Românie prosperă și reîntregită!

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragii mei români!

Ionuț Simionca, deputat al PMP, de Bistrița-Năsăud.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică având ca subiect Minoritatea croată, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, 1918-2018;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera, de la minorități.

Se pregătește doamna Alina Teiș, de la PSD.

 

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Minoritatea croată, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Unirii, 1918-2018."

Stimate domnule președinte,

În calitate de deputat al Uniunii Croaților din România, reprezentant al minorității croate în Parlamentul României, permiteți-mi, în câteva cuvinte, ca de la acest microfon al tribunei Parlamentului României să salut în mod special Ziua Națională a României, de 1 Decembrie, și totodată sărbătorirea împlinirii a 100 ani de la Marea Unire din 1918.

Este un moment deosebit de important pentru toții cetățenii acestei țări, indiferent de rasă, naționalitate sau orientare politică, un moment când trebuie să înțelegem cu toții că Dumnezeu ne-a creat pe toți egali și, ca atare, trebuie să fim cu toții responsabili unii față de alții.

Sărbătorirea Centenarului Marii Unirii trebuie văzută prin ochii fiecăruia. Cu toții avem obligația de a încerca să schimbăm lucrurile în bine. Iubirea și pacea sunt elementele esențiale pentru a pune bazele construirii unei țări mai puternice pentru următorii 100 de ani. Trebuie să începem să depășim toate momentele dificile, pe cele politice și de orice altă natură, și să învățăm. Să învățăm și să învățăm, fără a arăta cu degetul către altcineva. Să punem bazele în școli și spitale, în industrie și agricultură, pentru viitorul copiilor și nepoților noștri. Aceste lucruri trebuie realizate. Și asta putem, dacă într-adevăr ni le dorim cu adevărat!

Minoritatea croată este de secole pe aceste meleaguri românești, mai concret încă din secolul al XIII-lea, ea contribuind în mod permanent și pozitiv la dezvoltarea țării. Bunicii noștri care și-au dat viața pentru țară în Primul și în al Doilea Război Mondial sunt eroii care trebuie amintiți și slăviți, pentru că au contribuit la formarea acestei frumoase țări, iar aceste lucruri trebuie amintite generațiilor de astăzi. Istoria nu trebuie lăsată uitării.

România de după 1989 este un exemplu, un model de conviețuire, diversitate și susținere a multiculturalismului și a tuturor drepturilor scrise la Rezoluția de la Alba Iulia, care sunt consfințite și în Constituție.

Și, deși trăim vremuri când lumea este într-o continuă schimbare și cu o viteză accelerată pe zi ce trece, sunt onorat să reprezint minoritatea din care fac parte, o cultură și o limbă arhaică veche vorbită de peste șapte secole. Minoritatea croată a fost, este și va rămâne cu trup și suflet alături de aceste valori pe care vi le prezint pe scurt.

În comunitate, ca președinte, am organizat o serie de acțiuni și momente importante, în semn de respect și prețuire dedicate Centenarului Marii Unirii din 1918, dintre care amintesc câteva, precum Festivalul Internațional Multietnic al Uniunii Croaților din România de la Carașova, județul Caraș-Severin, Seminarul "Didactica pentru cadrele didactice" și altele.

De aceea, doresc și pe această cale, cu ocazia Zilei Naționale de 1 decembrie și a sărbătoririi Centenarului Marii Unirii din 1918, să transmit un sincer gând și o urare de bine tuturor românilor din țară și din străinătate, precum și cetățenilor minorităților naționale din România, în special tuturor croaților din România.

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

Mulțumesc.

Deputat Ghera Giureci-Slobodan, al Uniunii Croaților din România.

 
   

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Alina Teiș - La mulți ani, România mea dragă, din inima și gândurile mele!;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Doamna Alina Teiș.

Vă rog.

 

Doamna Alina Teiș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi: "La mulți ani, România mea dragă, din inima și gândurile mele!".

Marcăm astăzi, împreună, unul dintre cele mai emoționante momente din viața acestei țări, momentul în care năzuința de sute de ani, a acelora de aceeași limbă, aceleași obiceiuri și aceeași credință s-a împlinit prin unirea într-un singur hotar.

Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Atunci, ceea ce părea un vis pentru mulți dintre români, devenea realitate. Iar realitatea a persistat și, iată-ne, în anul 2018, sărbătorim Centenarul Marii Uniri. Ne bucurăm de faptul că am reușit să rămânem împreună pentru atât de mulți ani.

Nicăieri în Europa, cu 100 de ani în urmă, principiul naționalităților care trebuia să călăuzească reașezarea Europei după marele război nu-și găsea o mai mare aplicare decât în Unirea Transilvaniei cu România. Sărbătorim 100 de ani de când a prins contur dorința de a vedea adunați toți românii în granițele aceluiași stat liber, independent printre națiunile lumii.

Sărbătorim nașterea unei națiuni, România. Este o zi sfântă, o zi care, prin voia lui Dumnezeu, vine imediat după sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul spiritual al românilor. Este o zi care a încununat în mod fericit lupta poporului român pentru independență.

"Dacă m-aș fi născut în altă țară, România ar fi fost țara în care aș fi vrut să emigrez", spunea regretatul nostru poet, Adrian Păunescu. Pentru că, odată ce te-ai născut aici, cu greu mai vrei să pleci, iar dacă pleci, îți dorești mereu să te reîntorci aici, în patria natală.

Dragostea de țară nu se declară doar în timpul manifestațiilor publice, iubirea de patrie trebuie să se manifeste prin fapte și tot timpul cât existăm. Respectul pentru marile valori nu se face public doar cu ocazia Zilei Naționale. Acest respect trebuie să fie perpetuu. Dreptul de a fi toți românii într-un singur stat nu vine odată cu războaiele sau tratatele.

Ziua de 1 decembrie este ziua în care toți românii își onorează țara și cinstesc cu profundă recunoștință generațiile care au luptat pentru libertatea și unitatea neamului românesc.

De aceea, Ziua Națională trebuie să ne insufle curajul civic manifestat de înaintașii noștri, să ne fie mereu imbold spre solidaritate națională.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca eforturile și sacrificiile românilor, de-a lungul istoriei, să fie spre binele nostru comun!

Tricolorul, ca simbol al statului român, să ne reamintească tuturor românilor, din generație în generație și din toate categoriile sociale, că suntem cu toții responsabili de viitorul societății românești.

Este ziua noastră, a românilor. E zi de sărbătoare!

La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

La mulți ani, România!

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Mehedinți, Alina Teiș.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Victor Paul Dobre - declarație politică având ca titlu Marea Unire și liberalii;

Domnul Victor Paul Dobre.

 

Domnul Victor Paul Dobre:

Declarația mea politică se intitulează "Marea Unire și liberalii".

Stimați colegi,

Marea Unire din 1 decembrie 1918 a fost și rămâne cea mai sublimă pagină a istoriei românești. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive - adunări cu caracter reprezentativ - care au marcat Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Țara-mamă.

Actul istoric al Marii Uniri este legat inexorabil de personalitatea Regelui Ferdinand, a Reginei Maria și a omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu Unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică și internațională a solicitat însă eforturi deosebite pe parcursul următorilor ani.

Partidul Național Liberal, cea mai veche formațiune politică din România, înființat în 1875, a participat activ la conducerea destinelor țării, organizând și promovând acțiuni pentru îndeplinirea idealului național de formare a României Mari, a conducerii țării în momentele critice din Primul Război Mondial, reorganizarea administrativă după Marea Unire și supraviețuirea economică în timpul marii crize economice. Din 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de liberali, liberalismul devenind fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.

Cea mai proeminentă personalitate liberală din perioada Primului Război Mondial a fost Ionel Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal între anii 1909 și 1927, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire și în viața politică românească. A fost de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri - mai mult decât oricine altcineva - de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul apărării naționale și de două ori ministrul afacerilor externe. A fost președinte al Consiliului de Miniștri în momentul intrării României în Primul Război Mondial, conducând țara în momentele dificile ale retragerii în Moldova, din 16 ianuarie 1914 până în 9 februarie 1918, și ministru al Apărării Naționale, între 4 ianuarie 1914 și 14 august 1916.

Sub conducerea lui Ionel Brătianu, s-au realizat momente istorice în evoluția statului, precum: reforma agrară, colaborarea și sprijinirea patrioților români din Transilvania care au militat pentru unire și asigurarea condițiilor de desfășurare pașnică a acțiunilor de la Alba Iulia.

De asemenea, a desfășurat o activitate diplomatică intensă pentru semnarea Tratatului de la Buftea și acceptarea acestuia în cadrul tratativelor de la Trianon și recunoașterea Marii Uniri.

A avut un rol determinant în adoptarea Constituției din 1923 și în realizarea reformei administrative, după Marea Unire.

Un important diplomat al vremii afirma, referindu-se la Ionel Brătianu, că acesta "excela în a câștiga fără să-și facă dușmani" - o calitate care ar trebui să se regăsească la toți oamenii politici.

Vă mulțumesc.

Victor Paul Dobre, deputat al PNL, Galați. (Aplauze.)

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
Cristina-Ionela Iurișniți - despre importanța unei finanțări corespunzătoare, în educație;

Doamna Cristina Iurișniți.

Vă rog.

 

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Artizanii Marii Uniri de la 1918 se află în umbră, după 100 de ani de la înfăptuirea României Mari, din pricina unei cete de politicieni incompetenți ai anului 2018, care au probleme penale, dosare penale ori condamnări cu executare.

Educația, tot la 100 de ani, pierde din nou la rectificarea bugetară. Guvernul PSD-ALDE văduvește din nou învățământul cu 198 de milioane de lei. Proasta gestiune a banului public și lipsa de viziune a guvernanților reprezintă un atac la adresa calității finanțării educației.

Nu vom putea vorbi despre performanță în școlile românești, până nu vom înțelege importanța unei finanțări corespunzătoare. Cu titlul de exemplu, cele 198 de milioane tăiate ar fi putut extinde de cinci ori Programul "O masă caldă în școli". Dar, din nefericire pentru actuala guvernare, interesul superior al educației nu a reprezentat și nu va reprezenta niciodată o prioritate, în contextul unei subfinanțări cronice, pentru că acest 6% din PIB este o mare utopie. În schimb, 2,98% este o realitate crudă a unui guvern pentru care educația este Cenușăreasa de serviciu.

România nu este cea a corupților, România este a oamenilor cinstiți, a celor care luptă pentru o justiție dreaptă și pentru o Românie a bunului-simț.

Luptăm pentru o Românie a valorilor, a competenței și a vieții frumoase, pentru o Românie a tuturor celor care vor să trăiască într-o țară europeană, civilizată, sănătoasă, educată și prosperă.

România, prin urmare, trebuie să rămână o țară atașată profund valorilor europene, libertății, democrației și stabilității, o țară din care să nu mai ai motive să emigrezi, o țară în care să te întorci cu drag acasă.

La mulți ani, România!

La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

Mulțumesc.

Cristina Iurișniți, Circumscripția electorală Bistrița-Năsăud.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Camelia Gavrilă - declarație politică având ca obiect Valorile multiculturalismului și ale plurilingvismului, în spațiul european;

Domnul Alexandru Rotaru? Nu este.

Domnul Costel Lupașcu? A citit.

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa?

Doamna Camelia Gavrilă. Vă rog.

Tocmai pe dumneavoastră v-am sărit! Îmi cer scuze!

 

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația de astăzi este, firesc, despre identitate și cultură națională, dar în complementaritate cu valorile interculturale, valorile multiculturalismului și ale plurilingvismului, în spațiul european.

Ne apropiem de un moment de sărbătoare, un moment în care vorbim despre cultura națională, despre valori, despre tradiție, despre identitate. Trebuie, însă, să le vedem și în contextul unei Europe unite, în contextul valorilor europene. Și, poate nu întâmplător, anul acesta a fost Anul Patrimoniului Cultural, motiv pentru care și Reuniunea Interparlamentară de la Bruxelles a explorat acest eveniment, discutând despre valori, moștenire istorică și culturală comună ale Uniunii Europene, păstrarea, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, relațiile dintre cultură și educație, context în care am prezentat conceptul și viziunea noastră în domeniul educației interculturale, cea care reprezintă modalitatea de a pregăti tinerii, pentru a înțelege și a se integra într-o adevărată comunitate culturală europeană, păstrând rădăcinile, păstrând valorile fundamentale, fiind conștienți de propria identitate culturală, dar completând aceste aspecte cu respectul pentru diversitate, cu respectul pentru alteritate, pentru valorile multiculturalismului și ale plurilingvismului.

De asemenea, am subliniat că este nevoie pentru profesori, pentru lumea școlii, să existe module de pregătire, stagii, în acest sens, să fie introdus în curriculumul unor discipline care se pretează la aceste explorări culturale și multiculturale, din istorie, științe socio-umane, limbi străine, limbă și literatură română, activități extracurriculare, dezbaterile și abordările interculturale să fundamenteze cunoștințe, competențe, valori, proiecte educaționale complexe, schimburi de experiență, extinderea programelor de educație și pregătire a adulților pentru a învăța pe tot parcursul vieții, deci un cumul de activități care să vizeze asumarea și sedimentarea valorilor naționale, în împletirea lor cu cele internaționale.

De asemenea, la final de an al Patrimoniului, care înseamnă o reflecție la nivel european asupra elementelor comune, asupra moștenirii comune a Europei, se impune și la nivel de politici culturale, în România, restaurarea patrimoniului cultural, implementarea planului de acțiune care va fi conturat de Comisia Europeană, începând cu anul 2019, reluarea vechilor meserii - artizanatul, meșteșugurile - și încercarea de a continua și, mai departe, dincolo de anul Centenarului, elemente care țin de identitate, de susținerea dialogului intercultural, de susținerea patrimoniului național, tocmai pentru a sublinia bogăția noastră culturală, bogăția valorică prin care intrăm în conceptul acesta european.

Acesta a fost și sensul întâlnirii și dezbaterilor de la Bruxelles și acesta ar trebui să fie sensul pe care să-l abordăm și în domeniul politicilor culturale, și în domeniul politicilor educaționale, fie că vorbim despre Centenar, fie că vorbim despre momentele de după Centenar, în care vibrația și ecourile acestuia trebuie să se regăsească cu aceeași pregnanță în demersurile noastre culturale și educaționale.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Vasile Gudu - A trăi pentru a povesti despre anul Centenarului, 1918, de la Unirea Dobrogei la Marea Unire a tuturor românilor!;

Și ultimul coleg, domnul Vasile Gudu.

Vă rog.

 

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "A trăi pentru a povesti despre anul Centenarului, 1918, de la Unirea Dobrogei la Marea Unire a tuturor românilor!".

Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne cea mai sublimă pagină a istoriei românești, iar consemnarea ei a condus la contemplarea măreției sale, mai ales că desăvârșirea unității naționale nu este opera vreunui om politic sau a vreunui partid sau guvern, ci este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată din străfundurile conștiinței unității neamului.

La un moment în care, în România, patriotismul este atât de puțin important, iar în Europa se pune accent tot mai mult pe inutilitatea cadrului național, aniversarea Centenarului Zilei Naționale capătă un rol fundamental în afirmarea identității și tradițiilor naționale.

Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români și credința acelora care au înfăptuit Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, România, au ambalat corespunzător năzuința de a înregimenta actul de Unire, conform dorințelor avute de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.

Nu trebuie să omitem nici tenacitatea elitelor românești care au format lideri care au întreprins toate cele necesare ca actul de Unire să devină realitate, cum nu trebuie să îndrăznim a omite eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri - Marea Unire - nu ar fi fost posibil.

Ambiția românilor de a rămâne uniți în "cuget și simțiri", la 100 de ani de la Marea Unire, precum și rațiunea de a căuta cu perseverență și în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii, ne oferă prilejul de a discuta, a polemiza și a dezbate cu privire la rolul maselor și al personalităților în anul plin de istorie, 1918.

Noi, cei din zona dobrogeană, care anul acesta am sărbătorit 140 de ani de la Unirea cu Patria-mamă, aducem omagiul nostru eroilor neamului care și-au dat viața pentru nația română și care, prin jertfa lor, au făcut posibilă Marea Unire.

Cu toate acestea, în pofida importanței care se cuvine zilei Naționale de 1 decembrie, precum și a Centenarului aferent acestei mari sărbători, trebuie să știm și să nu uităm, pentru a putea să o luăm de la început, că România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români de pretutindeni!

Vasile Gudu, deputat al PNL de Tulcea.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Dîrzu - declarație politică intitulată Veniți, români, veniți la Mecca voastră, veniți la Alba Iulia-n Ardeal!;

Și domnul Ioan Dîrzu, cu îngăduința dumneavoastră, ultimul coleg.

 

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi: "Veniți, români, veniți la Mecca noastră, veniți la Alba Iulia-n Ardeal!".

Trăim în această săptămână un moment istoric, un moment unic, un moment al tuturor. 1 decembrie nu este întâmplător Ziua Națională; ea este Ziua Națională pentru a ne readuce aminte că doar atunci România a fost reîntregită în adevăratele ei granițe istorice, etnice și culturale. 1 decembrie este ziua în care trebuie să ne readucem aminte că, atunci, România a fost cu adevărat unită, iar noi nu trebuie să ne oprim în a ne lupta pentru ceea ce s-a câștigat atunci.

După 100 de ani, granițele teritoriale nu mai definesc națiunile cu fidelitate, regate și imperii au căzut, iar din cenușa lor s-au ridicat altele. România nu a fost ferită de aceste mutații ale timpului, pierzându-și teritorii, oameni și destine. Totuși, în vicisitudinea marilor conflagrații mondiale și a Războiului Rece, am rămas o țară, o națiune, un popor.

Datorită iscusinței elitei politice de după 1989 și aspirațiilor de democrație și libertate ale românilor, astăzi suntem membrii marii familii europene și ai celei mai puternice alianțe militare din istoria omenirii. Prin muncă, devotament și încredere în valorile secolului nostru, ne-am câștigat dreptul la prosperitate și securitate.

Datoria noastră, a celor prezenți, este să conservăm și să dezvoltăm; să apărăm valorile, instituțiile și țara pe care le-am dobândit; să dezvoltăm bunăstarea, educația, sănătatea și mai ales securitatea românilor; să lăsăm copiilor noștri încă 100 de ani de Românie mult mai energică, mult mai curată și mult mai bogată.

Datoria celor viitori este de a-și aduce aminte, de a evalua și de a îmbunătăți. Ei sunt cei care ne vor moșteni și vor propovădui limba, cultura și civilizația română în lumea de mâine.

Țara va rămâne mereu aici, dar și în inimile celor care ne-am născut și simțim românește. Avem datoria ca peste 100 de ani să fim tot aici, iar patriotismul românesc să fie transmis generațiilor viitoare. Dragostea de țară și românismul trebuie transmise dincolo de granițele formale, iar reunirea să fie, în primul rând, în sufletele tuturor românilor. Indiferent unde se află, lor trebuie să li se demonstreze că statul îi apără, îi ajută și îi așteaptă mereu acasă. Pentru asta trebuie să luptăm!

Credința în Dumnezeu, setea de libertate, de independență și dragostea de România ne-au adus împreună aici, la 100 de ani, toate aceste valori definind patriotismul milenar al românilor, care au știut să nu-și piardă credința în cele mai grele epoci ale istoriei noastre naționale.

Toate acestea, dar mai ales jurământul nostru comun pentru crearea unui viitor mai luminos, vă invit să le mărturisim la Alba Iulia, de 1 decembrie, orașul sfânt al națiunii române, casa mea și a tuturor celor care iubesc această patrie.

La mulți ani, dragă țară! La mulți ani, dragi români!

Cu deosebită considerație, Ioan Dîrzu, deputat de Alba.

 
 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Închidem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Aida-Cristina Căruceru - intervenție cu titlul Avem datoria să construim, astăzi, România pe care o vom aniversa și peste încă o sută de ani!;

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Avem datoria să construim, astăzi, România pe care o vom aniversa și peste încă o sută de ani!"

În mai puțin de 72 de ore de la această declarație politică, întreaga Românie va sărbători Centenarul. O sută de ani de la Marea Unire de la 1918 este un moment care marchează istoria acestei țări și este un punct de referință pentru noi, ca societate și ca popor.

În urmă cu 100 de ani, românii ieșeau dintr-un război lung și greu, dar aveau toate motivele să privească cu optimism spre viitor. Acum, traversăm o perioadă de pace și prosperitate, dar vedem că românii sunt din ce în ce mai pesimiști. Suntem datori să ne punem întrebarea - ce s-a schimbat? De ce există această degradare vizibilă în ceea ce privește starea de spirit? Răspunsul, cred eu, este unul singur - unitatea națională a avut de suferit.

Deși suntem o țară întregită, suntem parcă mai divizați ca niciodată ca popor; deși trecem printr-o perioadă economică foarte bună, parcă suntem mai puțin solidari unii cu ceilalți; deși sunt atât de multe lucruri care ne pot uni, prea repede și prea des cădem în capcana dezbinării. Acestea sunt lucrurile pe care avem datoria să le schimbăm, începând de azi, începând de mâine, începând din data de 1 decembrie 2018.

Centenarul României Mari trebuie să ne facă să ne gândim la ce fel de țară ne dorim și în ce fel de societate vrem să trăim. Eu fac parte din generația celor tineri, a celor care au curajul și puterea să viseze cu ochii deschiși și să muncească mult și susținut, pentru îndeplinirea viselor.

Noi știm perfect cum vrem să arate România viitorului, România noastră - o țară unită, cu un popor unit, cu o societate demnă și puternică, care știe că nu este mai prejos decât nicio altă națiune europeană, care știe să prețuiască valorile creștine și valorile solidarității, în care niciun român nu este lăsat în urmă și în care fiecare om are posibilitatea să-și atingă potențialul; o țară în care discriminarea nu-și mai are locul și în care doar voința individuală a cetățeanului stabilește care este limita de dezvoltare a individului; o țară în care libertatea de opinie și respectul față de celălalt sunt valori fundamentale, pe care toți le acceptă și nimeni nu le încalcă; o țară în care violența de orice fel, de la cea fizică, la cea emoțională sau de limbaj, nu este tolerată; o țară prosperă, în care ascensorul social funcționează și în care un copil născut în mediul rural are exact aceleași șanse la o viață decentă, la fel un copil născut în mediul urban.

România noastră nu este cu nimic diferită de România Mare de la 1918 în ceea ce privește credințele și valorile sociale. Iar noi toți, indiferent că suntem tineri sau mai puțin tineri, indiferent că suntem în politică sau în societatea civilă, indiferent că avem o opțiune politică sau alta, avem datoria să construim această țară, nu pentru noi, ci pentru românii care vor sărbători 200 de ani de la Marea Unire, în anul 2118.

Uniți, putem reuși! Uniți, putem respecta viața și munca înaintașilor noștri! Uniți, putem asigura viitorul generațiilor care vor veni!

  Alexandra Presură - Să fim patrioți în fiecare zi!;

Doamna Alexandra Presură:

"Să fim patrioți în fiecare zi!"

Vorbind despre patriotism, poetul George Topârceanu definea sentimentul, extrem de pilduitor: "A fi patriot nu este un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea!".

De-a lungul secolului de existență pe care îl aniversează acum România, dezbaterea despre patriotism a căpătat conotații extrem de diverse și, uneori, controversate. Fiecare dintre noi își manifestă sentimentul de patriotism, așa cum îi dictează mintea și inima, dar eu cred cu tărie că, astăzi, la 100 de ani de la înălțătorul act al Marii Uniri de la Alba Iulia, patriotismul românilor nu a dispărut, ba dimpotrivă.

Patriotismul este, de fapt, simbolul unirii și solidarității românilor, unul dintre elementele fundamentale ale rezistenței națiunii noastre în timp. Pe de altă parte, evidențiez că este vital modul în care noi, românii, manifestăm acest patriotism, genetic în fiecare dintre noi. Sunt convinsă că a ne demonstra patriotismul doar cu prilejul unor astfel de momente fundamentale pentru istoria României, precum Ziua Națională, nu este suficient, dimpotrivă!

Consider că este esențial și obligatoriu să rememorăm acum, cu demnitate și speranță, puterea, toleranța și convingerea de care au dat dovadă, în urmă cu 100 de ani, făuritorii Marii Uniri de la Alba Iulia. Ei ne-au oferit o lecție politică și istorică perfect valabilă și astăzi, cea a unității, solidarității și dârzeniei, dar care, din nefericire, a fost estompată până în zilele noastre de anii grei ai regimului comunist, când românii au fost privați de cel mai prețios drept, libertatea. Acum avem din nou posibilitatea să demonstrăm că democrația și libertatea, recucerite cu jertfă și curaj, ne sunt folositoare pentru a intra în rândul țărilor europene de primă mână, și mai ales pentru a rămâne acolo!

Patriotismul nu se strigă în gura mare. El trebuie arătat și dovedit în fiecare zi, de fiecare dintre noi, prin atitudinea, gesturile și lucrurile bine făcute permanent. Ar fi recomandabil ca faptele pozitive să se facă mai mult în anonimat decât în lumina reflectoarelor. A fi patriot înseamnă ați ajuta aproapele, a fi conștiincios, luptător, devotat, capabil, competent, înțelegător. Sunt sigură că așa suntem noi, românii, pentru că astfel am răzbit vremurilor grele ale istoriei!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români de pretutindeni!

La mulți ani, dragi craioveni și iubiți doljeni!

  Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică având ca obiect Șanse sporite pentru copiii abandonați, pentru a crește într-un mediu familial;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Șanse sporite pentru copiii abandonați, pentru a crește într-un mediu familial"

Copiii orfani sau abandonați vor fi instituționalizați în sistemul național de protecție, începând cu vârsta de șapte ani, și nu la trei ani cum era până acum, cu excepția copiilor care prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate, după intrarea în vigoare a unei noi legi adoptate de Parlament.

Noul act normativ privind modificarea alin. (1) și alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prelungește de la trei la șapte ani vârsta minimă la care copiii pot fi plasați în serviciile de tip rezidențial. Astfel, plasamentul copiilor care nu au împlinit vârsta de șapte ani va putea fi făcut doar la familia extinsă, substitutivă, sau la asistentul maternal, instituționalizarea lor într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzisă. De la această prevedere fac excepție copiii care prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate.

Această lege, printre inițiatorii căreia mă aflu, simplifică foarte mult trecerea de la centrele mari de tip rezidențial, la îngrijirea în cadrul unor familii sau cu ajutorul asistenților maternali. Motivația actului normativ este dată de recomandările organismelor internaționale adresate României, respectiv de a diminua în cel mai scurt timp numărul copiilor aflați în centre de plasament, capitol la care ne situăm pe primele locuri din Europa. Atât la nivel guvernamental, cât și în plan legislativ se va acționa concertat pentru reușita unui plan viabil de dezinstituționalizare a celor aproximativ 20.000 de copii aflați în prezent în cele peste 150 de centre de tip rezidențial din țară. Treptat, aceștia vor fi transferați în centre mici de tip parental, cu asistenți sociali sau în plasament la familie, în timp ce vechile case de copii urmează să fie închise până în anul 2020.

Centrele de plasament de tip rezidențial, structurate după un tipar învechit, și-au demonstrat până acum efectul nociv asupra copiilor din sistem. Din cercetările efectuate, s-a stabilit că micuții care au ieșit din centrele de plasament până la vârsta de trei ani au putut recupera mult mai ușor întârzierile inițiale, dar cu eforturi și costuri mult mai mari. Din nefericire, instituțiile din sistemul de protecție a copilului se confruntă încă cu probleme: lipsa personalului calificat, condiții deficitare și aglomerare. Acestea au efecte negative directe asupra copiilor, printr-o dezvoltare emoțională greoaie a acestora, ei având ulterior dificultăți majore de integrare.

Internarea copiilor în centre de plasament de tip rezidențial are efecte ireversibile asupra comportamentului lor și a factorilor cuantificabili de dezvoltare. Copiii crescuți în centre de plasament au rezultate mai proaste din punct de vedere psiho-social și cognitiv, iar cei care trăiesc în familii din primele șase luni au un IQ mult superior celor care au fost plasați după împlinirea vârstei de trei ani.

Procesul de tranziție de la casele de copii la familii substitutive sau la asistenți maternali va avea o dublă influență pozitivă. Pe de o parte, copiii respectivi vor beneficia de avantajul unei vieți apropiate de mediul familial normal, creșterea, îngrijirea și dezvoltarea ulterioară fiindu-le mult îmbunătățite față de sistemul instituționalizat. Pe de altă parte, statul are la rândul său de câștigat, prin reducerea considerabilă a costurilor, prin desființarea marilor centre rezidențiale. Spre exemplu, costurile cu instituționalizarea sunt de șase ori mai mari, raportat la cele preventive, precum plasamentul copilului în familia extinsă sau substitutivă.

În concluzie, prelungirea vârstei minime de trimitere în centre de tip rezidențial este benefică pentru adaptarea copiilor la un mod de viață sănătos și armonios, care să le permită ulterior integrarea decentă în societate.

  Antoneta Ioniță - declarație politică având ca subiect Pacientul român, condamnat la criza veșnică din spitale;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Pacientul român, condamnat la criza veșnică din spitale"

Suntem în cea mai importantă săptămână a acestui an, în săptămâna în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, moment care ar trebui să fie unul de unitate și de mândrie națională. Dincolo de discursuri și evenimente solemne, vă invit, însă, să analizăm realitățile momentului. Unele dintre ele rămân motive de reală îngrijorare pentru orice om responsabil, indiferent de culoarea politică. Mărturisesc că, personal, ca mamă, ca medic, ca parlamentar al statului român, nu pot să mă simt mândră că trăiesc într-o țară care își ignoră populația, unde criza din spitale este perpetuă, iar sănătatea publică rămâne condamnată la statutul de cenușăreasă.

Nu cred că cineva dintre dumneavoastră poate fi mândru că România ocupă, pentru al doilea an consecutiv, ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un sistem medical mai slab decât Bulgaria sau Albania. România se află pe locul 34 din 34 de țări europene al căror sistem medical a fost analizat. Ocupăm ultimul loc la majoritatea indicatorilor luați in calcul la realizarea clasamentului: drepturile și informarea pacienților, accesibilitatea sistemului sanitar, timpii de așteptare pentru consultații și tratament, rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite și extinderea lor, prevenția și farmaceuticele.

Personal, am tras mai multe semnale de alarmă privind situația și modul în care toate acestea îi afectează pe pacienți. Am atenționat că doar creșterea salariilor medicilor nu este suficientă, dacă sistemul sanitar nu beneficiază de finanțarea corespunzătoare, dacă nu vom avea programe naționale de prevenție care să se poată derula constant, și nu în salturi, doar atunci când ministerul doamnei Pintea se gândește să aloce niște fonduri. Când 80% din cheltuielile sistemului public de sănătate reprezintă salariile personalului, nu trebuie să ai studii de economie să înțelegi că lucrurile nu au cum să fie normale și nici nu trebuie să mire pe nimeni de ce suntem pe ultimul loc al clasamentelor europene.

Reprezint în Parlament un județ unde criza din spitale a atins dimensiuni pe care nu le mai credeam posibile. În spitalul județean Brăila, cea mai mare unitate spitalicească a acestui județ, pacienții au fost puși, nu de puține ori, în situația de a-și cumpăra medicamentele necesare tratamentului. Au lipsit medicamente vitale, precum anticoagulantele, antibioticele, hemisuccinatul de hidrocortizon. Chiar dacă pe moment situația s-a remediat, minunea nu va ține mult, având în vedere că deja a devenit o regulă aprovizionarea cu sincope în acest spital.

Probabil cum mulți dintre dumneavoastră știți, finanțarea spitalelor prin intermediul consiliilor județene duce la o politizare excesivă a managementului sanitar și la situații care par de-a dreptul grotești. Președintele social-democrat al Consiliului Județean Brăila, domnul Francisk Chiriac, care a deținut pasager o funcție de conducere chiar în Ministerul Sănătății și se presupune că ar trebui să cunoască problemele sistemului, alege să îi certe public pe șefii de secție, pentru criza din spitale și nu pe managerii care gestionează prost fondurile, dacă acestea au fost cumva alocate. Nu, pentru că managerii sunt niște personaje numite politic, iar medicul și numai el s-ar face vinovat de lipsurile de tot felul.

Care este astăzi statutul personalului medical în majoritatea spitalelor din provincie? În loc de consultații, medicii și asistentele dau explicații. Le explică pacienților de ce trebuie să-și aducă de acasă medicamente, mâncare și pijamale. Iar cei care ar trebui, de fapt, să dea explicații pentru jalea din spitale au neobrăzarea să arunce pe umerii medicilor toată vina crizelor care se țin lanț.

În aceste condiții, la Brăila și oriunde în România, calitatea în sănătate rămâne o poveste, pe care doamna ministru Sorina Pintea și colegii Domniei Sale de guvernare o spun pe la emisiunile de televiziune. În realitate, în sistemul sanitar românesc, acum, în 2018, în anul Centenar, cuvintele de ordine sunt: criză, subfinanțare și dispreț față de români!

  Liviu-Ioan Balint - intervenție intitulată 100 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. La mulți ani, România!;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"100 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. La mulți ani, România!"

Ziua de 1 decembrie 2018 marchează Centenarul Marii Uniri, 100 de ani de la momentul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Declarația de Unire de la Alba Iulia decreta statul național unitar român, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român, cel mai important moment din istoria României: "Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între Râurile Mureș, Tisa și Dunăre" - Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 decembrie 1918.

Cinstim astăzi, la 100 de ani de la acel moment, pe toți cei care au avut un rol în înfăptuirea Unirii, de la Mihai Viteazul, care reușea, în anul 1600, să unească pentru prima dată în istorie cele trei țări române, Țara Românească, Transilvania și Moldova, la Alexandru Ioan Cuza, care în 1859 devenea primul domnitor al Principatelor Unite, Moldova și Țara Românească, la I. C. Brătianu, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918, la Regele Ferdinand, care la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, s-a încoronat Rege al României Mari și alte sute de personalități, dar și sutele de mii de români care și-au dat viața de-a lungul veacurilor, în scopul libertății și unirii poporului român.

Sărbătorim, de asemenea, un secol de activitate parlamentară în România reîntregită! La 20 noiembrie 1919, la Ateneul Român, Palatul Adunării Deputaților aflându-se în renovare, își începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Mulți dintre membrii acestuia sunt personalități istorice cu merite deosebite în pregătirea și înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, precum: Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Mihai Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu și mulți alții. Să îi onorăm, așadar, și pe parlamentarii Marii Uniri, care au avut o contribuție importantă în realizarea acesteia, dar și în după Unire, prin activitatea politică desfășurată spre binele poporului român.

Anul Centenar 2018 reprezintă un an în care ne dorim să recuperăm memoria istorică, să îi omagiem pe cei căzuți pentru întregirea țării, să celebrăm cultura și limba română, dar și să cinstim toate personalitățile trecute și prezente care și-au lăsat amprenta asupra definirii României de azi.

Le doresc tuturor românilor să fie uniți în continuare de sentimentul de dragoste de patrie, de solidaritate față de românii de pretutindeni, de respect și prețuire față de strămoșii noștri și mai ales față de istoria, limba și cultura română!

La mulți ani!

  Sorin-Ioan Bumb - declarație politică cu titlul Guvernul PSD creează un haos total în economia românească;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Guvernul PSD creează un haos total în economia românească"

Guvernul PSD condus de Dragnea și Vâlcov a transformat România într-un fel de laborator clandestin, în care doi impostori fac o serie de experimente ilegale asupra unui cobai tot mai slăbit, reprezentat de mediul de afaceri. Astfel s-ar putea reda plastic situația dezastruoasă a economiei românești și haosul generalizat, în care mediul de afaceri a fost aruncat de măsurile aberante impuse de PSD.

Ultima trăsnaie a acestui Guvern de strânsură este mult trâmbițata creștere a salariului minim, care tocmai s-a amânat, o măsură așteptată de salariați, dar total aiurea impusă patronilor, fără niciun fel de consultare reală, fără niciun fel de sprijin în economia reală. Creșterea nu a fost însă generată de grija PSD-ului față de clasa muncitoare, ci doar de nevoia acestuia de a ajusta niște calcule pe la Bruxelles, pentru că, odată cu creșterea salariului, cresc și dările aferente către stat și Guvernul mai face rost de niște surse de venit la buget. Măsura vine după alte aberații ale PSD, precum Split-TVA sau trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, care nu au făcut nimic altceva decât mărească birocrația și haosul din sistem și să crească neîncrederea oamenilor de afaceri într-un sistem birocratic paralizat de incompetență și rea-voință.

PSD pregătește acum o serie de noi trucuri, ca să peticească cumva hemoragia cheltuielilor bugetare aberante. Bugetul este gol și numeroase probleme apar peste tot. Ministerul Justiției are datorii de circa 700.000 de euro către 6.000 de avocați în cazuri de reprezentare din oficiu; banii de investiții din educație - inclusiv pentru reabilitarea Colegiului Economic din Alba Iulia - au fost tăiați pentru a plăti pensiile cadrelor MAI; Guvernul tipărește noi obligațiuni, ca să se împrumute de la populație; banii pentru autostrăzi și drumuri sunt tăiați, pentru că Ministerul Finanțelor Publice are nevoie de un miliard doar pentru plata dobânzilor la credite; banii de la cercetare sunt tăiați și merg în plata salariilor unor categorii de personal din sănătate, pentru că majorările au fost făcute fără acoperire; iar peste toate acestea, o nouă taxă auto va intra în vigoare de anul viitor.

În același timp, Guvernul PSD nu face nimic pentru a recupera banii datorați de Voiculescu și plătește amenzi uriașe la Comisia Europeană, pentru că nu vrea să renunțe la firmele cu acțiuni anonime, la purtător, așa cum este TelDrum. În plus, oamenii puterii primesc scutiri de taxe și impozite de sute de milioane, iar diversele găști din PSD își împart sinecura de milioane pe la diverse companii fantomă.

Toate aceste măsuri economice, mult trâmbițate de PSD, se dovedesc a fi, cel mult, niște artificii contabilicești, niște reglaje din pix, pentru ca bugetul național să treacă cumva de evaluările de la Bruxelles și să nu se vadă întreaga dimensiune a dezastrului din economie.

  Aurel Căciulă - intervenție intitulată Înfăptuirea României Mari, visul istoric al unității neamului românesc;

Domnul Aurel Căciulă:

"Înfăptuirea României Mari, visul istoric al unității neamului românesc"

Actul de la 1 decembrie 1918 este cel mai important act politic al națiunii române din toate timpurile. Acest prilej de rememorare, de reconstituire a trecutului reprezintă un moment de sărbătoare națională.

Marea Unire de la 1918 semnifică împlinirea unui ideal național, pe care l-au visat și pentru care au luptat generații. Noi avem țara pe care au visat-o ei. Istoria nu este trecut, este viața noastră. Istoria este zestrea spirituală a fiecăruia dintre noi.

Aceasta este ziua în care trebuie să învățăm din exemplul marilor bărbați care au făcut Unirea și nu trebuie să uităm niciodată că ceea ce privim pe hartă reprezintă visul împlinit la celor trecuți pe aici, cu fiecare generație în urmă.

"Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii mari pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi recunoaște și îi stimează pe aceștia" - Friedrich Nietzsche.

1 decembrie este o zi a responsabilității. Noi și generațiile viitoare trebuie să păstrăm acest vis împlinit! Este cel mai frumos eveniment pe care am fost în stare să-l înfăptuim vreodată. În acel context tulbure, în 1917, când țara era părăsită, când capitala era la Iași, iar Bucureștiul era sub ocupație germană și Ardealul, Bucovina și Basarabia sub altă oblăduire, până la urmă ne-am adunat, am avut un rege unificator, am fost în stare să facem o Catedrală a încoronării la Alba-Iulia și am arătat lumii întregi, prin încoronarea Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, că suntem o națiune europeană.

1 decembrie 1918 reprezintă încununarea unui efort național de mare importanță și continuitate, care a dus la refacerea unității românilor în interiorul granițelor. A fost cea mai mare realizare istorică a Țărilor Române de la un obiectiv al Revoluției din 1848, care s-a încheiat cu Marea Adunare de la Alba-Iulia.

Faptul că românii sărbătoresc Centenarul cu simț de ceremonie și solemnitate a recunoștinței, cu bucurie și încredere, scot în valoare etnicitatea lor, îi arată ca europeni și sunt parte integrantă a conceptului european. Centenarul este sărbătoarea spiritului românesc și european.

"Poporul acesta, ca și alte popoare, n-a fost mereu pe șuvoiul de succes al istoriei, dar a reușit ceva unic, într-un moment de o mare gravitate, Marea Unire de la 1918, care este punctul astral al istoriei naționale" - Ioan Aurel Pop.

La ceas aniversar, permiteți-mi să transmit tuturor românilor din lumea întreagă mulțumiri pentru mesajele pur românești - limba, portul, dorul, doina, jocul, mirosul pâinii coapte în vatră, mirosul fânului proaspăt cosit, genialitatea acestui popor... - pe care le transmit oriunde s-ar afla!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

  Georgeta-Carmen Holban - intervenție cu titlul Să lăsăm intacte, generațiilor viitoare, idealurile Marii Uniri!;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Să lăsăm intacte, generațiilor viitoare, idealurile Marii Uniri!"

Nu există sentiment mai înălțător pentru noi, românii, decât iubirea de neam și de țară. Acest sentiment a atins punctul culminant în urmă cu 100 de ani, atunci când Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită la 1 decembrie 1918, din 1.228 de delegați, elita culturală, politică și religioasă a Transilvaniei românești a consfințit pentru totdeauna Marea Unire a tuturor românilor.

Peste 100.000 de români veniți din toată România Mare au asistat cu emoție și entuziasm la mărețul eveniment, iar Unirea cu Țara-mamă s-a transformat într-o realizare de căpătâi a statului român unitar modern.

În urmă cu un secol, Adunarea de la Alba Iulia adopta o Rezoluțiune prin care se proclama unirea tuturor românilor din Transilvania și întreg Banatul cu România, document citit de Vasile Goldiș în fața reprezentanților veniți din toate colțurile țării: "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România".

Acest document, care va rămâne scris cu litere de aur în cartea istoriei noastre naționale, cuprinde mai multe principii pe deplin valabile și în zilele noastre, la 100 de ani de atunci: libertatea individuală, libertatea confesională, regimul democratic, dreptul la vot și la opinie, dezvoltarea agriculturii, progresul general al societății.

Sunt învățăminte alese, care ne-au fost lăsate peste ani de generația unificatoare a intelectualității și țărănimii românești din acea perioadă, oameni care au știut cum să procedeze, cu tact și diplomație, pentru a înfăptui dorința de veacuri a tuturor românilor, Marea Unire.

Astăzi, la aniversarea unui veac de existență a României, nouă, actualei generații, ne revine dificila misiune de a continua idealurile și principiile care au făcut posibilă Unirea din 1918. Sunt convinsă - și cred că sunt în asentimentul tuturor românilor - că mai avem cu toții foarte multe de învățat de la înaintașii noștri de atunci, inclusiv politicienii.

La sărbătorirea Centenarului, vă îndemn să lăsăm deoparte simpatiile politice și să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat necesar să facem pentru oameni. Înfăptuitorii Marii Uniri de la Alba Iulia ne-au dat o lecție sacră, cea a unității, a solidarității și a renunțării la orgolii deșarte. Așa ar fi indicat să ne comportăm și noi, pentru a lăsa nealterate, generațiilor viitoare, copiilor noștri, idealurile unirii tuturor românilor, în scopul perpetuării acestora pe vecie.

Așa cum spunea marele domnitor Alexandru Ioan Cuza, "Unirea e singura stare politică ce poate să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o așteaptă de atât de mult timp..."!

În consecință, mesajul meu este ca toți românii să își dea mână cu mână, să reușim să renunțăm la tot ceea ce în prezent ne dezbină, în favoarea proiectelor și acțiunilor cu adevărat importante, cele așteptate și cele care contează, pentru creșterea calității vieții oamenilor și îndeplinirea năzuințelor lor de mai bine.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragii mei dâmbovițeni!

  Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică intitulată Centenarul Marii Uniri, o sărbătoare a dezbinării provocate de politică, dar și o șansă pentru un nou început;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Centenarul Marii Uniri, o sărbătoare a dezbinării provocate de politică, dar și o șansă pentru un nou început"

În aceste zile de sărbătoare, obișnuim să evocăm eroismul românilor care au murit pe câmpul de luptă pentru realizarea Unirii, precum și viziunea oamenilor de stat care au făcut posibilă România Mare. Este normal, este sănătos să ne uităm la trecut, pentru că acele momente de istorie glorioasă a României trebuie să fie sursa de inspirație permanentă pentru ceea ce avem de făcut noi, astăzi.

Din păcate, însă, evocăm trecutul doar la momente festive și o facem fără să ne inspirăm din el. Și când spun asta, mă refer, în primul rând, la noi, la clasa politică. Cred că, mai ales de Centenar, avem datoria să fim sinceri cu noi înșine și să spunem lucrurilor pe nume, chiar dacă aceste adevăruri dor.

Îndrăznesc, de aceea, să afirm că, din păcate, statul român, actuala putere, fie că vorbim despre președinte, fie că vorbim despre PSD, au ratat anul Centenar. În loc să fim o națiune unită de acest moment de bucurie, suntem o națiune dezbinată de politică. Suntem o națiune lipsită de busolă, care nu are un proiect de țară în care să credem cu toții și pe care să-l sprijinim cu tot ceea ce putem. În loc să ne mândrim cu ceea ce avem mai bun, ne rușinăm de noi înșine, de parcă am fi purtătorii tuturor relelor Europei și ale lumii. În loc să ne respectăm cetățenii, în loc să le construim șanse de a le fi bine acasă, îi alungăm peste graniță și îi tratăm ca pe niște români de categoria a doua.

Dar, deși această sărbătoare ne lasă un gust amar din cauza dezbinării și lipsei de perspectivă, ea poate fi un nou început pentru România și pentru români. Iar acest nou început depinde de fiecare dintre noi, politicieni și nepoliticieni, deopotrivă. Depinde de noi să ne respectăm între noi, dar și promisiunile ori jurămintele solemne. Depinde de noi să ne mândrim cu ceea ce avem mai bun ca națiune - oameni, valori materiale și spirituale, tradiții - și să valorificăm aceste lucruri. Depinde de noi să transformăm România într-o țară dezvoltată și într-un loc mai bun de trăit, cu orașe frumoase, curate, cu spitale și școli moderne, care oferă educație de calitate. Depinde de noi realizarea proiectului de țară al Unirii cu Republica Moldova, pentru o Românie puternică. Și spun că depinde de noi nu doar pentru a arăta că nu ne împiedică nimeni să facem aceste lucruri, ci și pentru că mulți dintre noi, românii, au dovedit deja că pot realiza aceste lucruri. Desigur, mi-aș dori să fim mai mulți politicieni despre care să se afirme aceasta, dar, așa cum o arată prezentul, suntem încă departe de aceste deziderat.

Cu toată dezamăgirea pe care ne-a produs-o din cauza dezbinării, cred și sper că Centenarul, va fi momentul zero al unei Românii mai bune.

De aceea, vă îndemn, dragi români, să ne bucurăm, totuși, de 1 decembrie 2018, să privim cu mândrie la trecut și cu speranță la viitor.

La mulți ani buni, România!

  Constantin Codreanu - declarație politică Să ne onorăm datoriile față de românii din partea de nord a Bucovinei, din Herța și celelalte ținuturi înstrăinate de Stalin;

Domnul Constantin Codreanu:

"Să ne onorăm datoriile față de românii din partea de nord a Bucovinei, din Herța și celelalte ținuturi înstrăinate de Stalin!"

Aniversăm astăzi Centenarul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă, România, o unire pe care nu o mai avem întreagă, pentru că în 1940 Stalin a anexat județele Cernăuți și Storojineț din nordul Bucovinei și ținutul Herței din județul Dorohoi, laolaltă cu cele 9 județe ale noastre din Basarabia.

La 28 noiembrie 1991, Parlamentul României declara solemn că "Referendumul organizat de autoritățile de la Kiev în teritoriile românești încorporate cu forța în cadrul fostei URSS - respectiv în Bucovina de Nord, Ținutul Herței, Ținutul Hotin, precum și în județele din sudul Basarabiei - este nul și neavenit, precum și consecințele acestuia...".

Viața ne-a arătat că între gesturile declarative și fapte este o mare diferență. Constatăm astăzi că evoluțiile cultural-identitare din teritoriile noastre naționale încorporate Ucrainei de sovietici au fost și sunt nefaste. În mare măsură acestea se explică și prin deficitul de solidaritate al statului român cu minoritatea sa înrudită din aceste teritorii.

Ne întrebăm ce am fi putut face și nu am făcut pentru ca românii bucovineni să suporte mai ușor vitregiile vremurilor și să poată supraviețui. Să vorbim la obiect, cu degetul pe propriul nostru obraz.

Am fi putut înființa Institutul Cultural Român de la Kiev, cu filială la Cernăuți, cum ne obligă cadrul legal. Numai că Ministerul Afacerilor Externe de la București este de vină că aceste prevederi legale nu sunt puse în aplicare timp de 14 ani, un minister pasiv, care nu se obosește să obțină nici măcar reciprocitate în relația cu Kievul, care și-a deschis de mulți ani Centrul Cultural Ucrainean în București.

Le-am fi putut acorda burse identitare tuturor celor 57 de mii de elevi români din Ucraina, așa cum fac alte state pentru elevii minorităților, dar nu am făcut-o. Amintesc că 61% dintre elevii români din Ucraina nu sunt instruiți în limba maternă, făcând obiectul asimilării tot mai accentuate. Noi ne-am jucat de-a bursele de merit, apoi am decis să le acordăm doar elevilor clasei I și doar pentru anul școlar trecut, dar nici aceste burse încă nu au ajuns peste tot. Le-am fi putut acorda un sprijin financiar și tuturor profesorilor români din Ucraina, dar nu am făcut-o. De vină este Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul, dar și Parlamentul României, care refuză cu nonșalanță vinovată să prevadă în Legea bugetului de stat fondurile necesare unui asemenea scop legitim.

O altă vină a corpului legiuitor este că nu prevedem fonduri pentru angajarea unui număr suficient de funcționari în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care să se ocupe de asistarea cultural-identitară a românilor din comunitățile istorice, mai cu seamă a celor din Ucraina. Acesta vină o împărțim cu Ministerul Finanțelor Publice și cu Guvernul care pregătesc anual Legea bugetului de stat.

Am fi putut susține înființarea unei Universități private românești la Cernăuți, dar nu am făcut-o. Am fi putut susține înființarea de școli și grădinițe private, cum fac alte state, dar iarăși nu am făcut-o. Nici măcar nu am încercat. De vină este Guvernul nostru lipsit de viziune strategică și politici coerente, în raport cu românii oropsiți cultural din Ucraina și din celelalte comunități istorice.

Am fi putut susține înființarea unui post de televiziune, a unui post de radio și a mai multor publicații de limbă română în comunitatea noastră din Ucraina, dar iarăși nu am făcut-o. În epoca informațională, fără instrumente mediatice moderne identitățile sunt sortite estompării, până la ștergere completă.

Desigur că ne-am bucura dacă și episcopia noastră multiseculară de Rădăuți ar fi reactivată sau dacă martirii bucovineni răpuși de mână străină în 1940 ar fi canonizați, pentru a ne oferi modele de curaj și de rezistență. Patriarhia Moscovei sau viitoarea Biserică autocefală ucraineană nu vor face asta în locul nostru.

Românii noștri din Ucraina au nevoie de școli și grădinițe private, de instituții naționale proprii, de mijloace pentru funcționarea lor, de presă în limba română, de stimulente, de modele exemplare, de încurajări și semnale pozitive de la București, de relații solide cu patria etnică.

Să nu dăm vina doar pe reflexele asimilaționiste ale Kievului. Răspunderea pentru deznaționalizarea românilor din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, din nordul și sudul Basarabiei, revine, în mare parte, Bucureștiului, un București pasiv, lipsit de voință politică suficientă, de viziune și răspundere. Este o problemă sensibilă. În mod greu de înțeles sau de explicat, Parlamentul nostru, căzut pradă logicii seci contabilicești a Ministerului Finanțelor Publice, se zgârcește an de an la fonduri bugetare și nu le alocă organizațiilor reprezentative ale celor circa 500.000 de români urgisiți identitar din Ucraina, nici măcar 1/10 din cât le alocă organizațiilor celor circa 50.000 de ucraineni, haholi, huțuli și ruteni din România.

În loc să întărim, noi slăbim în fiecare zi legăturile cu românii din afara frontierelor țării, iar cu cei din Ucraina mai cu seamă. Oglinda politicilor noastre, ca stat național, este bugetul și instituțiile țării. În această oglindă nu se vede că am acționa la modul serios și responsabil în sprijinul românilor din Ucraina, "pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase", cum spune foarte frumos art. 7 din Constituție.

Cu riscul de a vă plictisi, revin la o cerere pe care am mai enunțat-o în Camera Deputaților. O fac cu mâna pe inimă.

Fraților și surorilor, indiferent că reprezentați arcul guvernamental sau opoziția parlamentară, dacă nu vom prevedea în bugetul de stat pe anul 2019 cel puțin 200 de milioane de lei destinate organizațiilor reprezentative ale românilor din afara granițelor țării, dintre care primii beneficiari trebuie să fie cei din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, vom asista vinovat în continuare la topirea neamului nostru în masa altor popoare mai înțelepte, mai generoase, mai harnice, mai curajoase!

Îmi ridic vocea cu tărie, încă mai sperând că ne putem ridica la nivelul răspunderii istorice care ne revine ca reprezentanți ai întregii națiuni, și vă rog să nu neglijăm aspectele bugetare ale politicilor noastre, în raport cu românii din Ucraina!

Realitatea vie din prezent ne arată că nu ne-am făcut datoria față de românii rămași dincolo de granițele țării, în nordul Bucovinei, Herța și celelalte ținuturi. Până la sfârșitul acestui an, lăsând la o parte orice gâlceavă interpartinică sau ispita oricărei declarații spumoase cu ocazii sărbătorești, ni se oferă posibilitatea să ne aplecăm cu grijă asupra Legii bugetului de stat și, astfel, să ne onorăm cu demnitate datoriile față de românii din partea de nord a Bucovinei, Herța și celelalte ținuturi înstrăinate de Stalin. Este în puterea noastră, depinde exclusiv de noi.

Dacă ne vom face datoria până la capăt, străinii ne vor respecta atât pe noi, cât mai ales pe românii rămași, fără voia lor, peste graniță. Salvarea românilor din nordul Bucovinei, din Herța și din celelalte ținuturi este în mâinile noastre!

  Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică având ca titlu Rectificarea bugetară reflectă incompetența guvernării PSD-ALDE;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Rectificarea bugetară reflectă incompetența guvernării PSD-ALDE"

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site-ul său, în data de 21 noiembrie 2018, proiectul ultimei rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Guvernul PSD-ALDE a operat deja a doua rectificare bugetară a acestui an, o rectificare netransparentă și impredictibilă, făcută fără analiză calitativă care să preceadă acest demers, și fără controlul democratic al Parlamentului României. Este o rectificare în urma căreia s-a tăiat de la investiții, o rectificare care reflectă greșelile de guvernanță economică, lipsa de viziune și care menține o serie de măsuri care vor afecta bugetul și economia în 2019. Au fost operate diminuări: la Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei); Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei); Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei); Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei); Mediul de Afaceri și Antreprenoriat (-71,6 milioane lei); Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), cu toate că ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri de la 1918. Astfel, sectoare guvernamentale importante sunt puse în genunchi, pentru ca partidul stat să-și poată plăti promisiunile electorale.

Ministerul Transporturilor pierde și de această dată bani la această rectificare bugetară. Guvernarea PSD-ALDE taie 1,16 miliarde de lei din bugetul Ministerului Transporturilor în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene exact de la capitolul de investiții în infrastructură. Fondurile sunt tăiate de la investiții, în timp ce pe șosele mor zilnic oameni din cauza unei rețele de transport subdimensionate și nemodernizate.

În ultimul raport de țară al Comisiei Europene, se arată că infrastructura din România este un factor-cheie de limitare a competitivității țării. Investițiile ar trebui să stimuleze creșterea pe termen lung și procesul de reducere a decalajelor față de Uniunea Europeană, dar slaba calitate a infrastructurii este un factor în plus în calea acestei încercări. În contextul în care infrastructura rutieră a României se află într-o stare dezastruoasă, este inexplicabil cum actualul Guvern a decis că Ministerul Transporturilor are bani mult peste necesități.

Reamintesc Guvernului PSD-ALDE că diminuarea bugetului Ministerului Transporturilor are implicații economice majore, având impact negativ asupra climatului investițional, lipsa construcției de autostrăzi va duce la scăderea investițiilor și la reducerea numărului de investitori din România. Sacrificarea investițiilor publice înseamnă șomaj mai mare și încetinirea creșterii economice. Această rectificare bugetară confirmă blocajul existent pe toate proiectele de infrastructură finanțate de Uniunea Europeană. Proiectele cu bani de la Uniunea Europeană pur și simplu nu funcționează, iar România pierde banii europeni care ne erau acordați gratuit și rămâne și cu infrastructura la pământ.

Constatăm din nou că strategia economică a Guvernului PSD-ALDE constă în lipsa de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale, politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri și economiei în general.

La finalul anului 2018, creșterea economică se prăbușește, prețurile explodează, investitorii ne ocolesc, investițiile sunt tăiate, deficitul bugetar sare în aer, dobânzile cresc și forța de muncă continuă să plece cu o viteză de 300 de tineri pe zi. Actuala guvernare este total ruptă de realitate și trăiește într-o altă lume. În România anului 2018, oamenii o duc din ce în ce mai greu și sunt din ce în ce mai agresați de numărul mare de taxe și impozite, dar și de birocrație. Această ultimă rectificare bugetară din 2018 este de fapt o rectificare a acoperirii pomenilor electorale girate de actuala majoritate, o închidere contabilă a devalizării bugetului, prin pomeni electorale.

Aplicarea în continuare a managementului performant al acestei guvernări va împinge România spre un dezastru economic și bugetar cu consecințe grave asupra economiei țării și asupra nivelului de trai al românilor.

  Corneliu Olar - declarație politică intitulată Circ fără pâine. Din cauza scandalurilor, PSD a uitat de Centenar!;

Domnul Corneliu Olar:

"Circ fără pâine. Din cauza scandalurilor, PSD a uitat de Centenar!"

Ziua Națională a României, ziua fiecărui suflet de român, este cea mai importantă zi de 1 decembrie din ultimul veac și cea mai frumoasă zi pentru românii de pretutindeni, din țară sau din afara granițelor ei. Este momentul în care toată țara ar fi trebuit să fiarbă de manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea fraților români, de pe cele două părți ale Carpaților, într-o singură țară, România Mare. Este momentul care ar fi trebuit să găsească provinciile istorice legate între ele prin autostrăzi, căi ferate și drumuri moderne. Este momentul în care ardeleanul, olteanul, bănățeanul, dobrogeanul sau moldoveanul să aibă același standard de viață, iar discrepanțele de dezvoltare între zonele istorice ale țării să fie înlăturate. Centenarul ar fi trebuit să ne găsească cu școli moderne în fiecare sat și comună din țară, cu spitale noi, drumuri fără gropi și fără noroi, cu dispensare moderne și cu toți românii acasă la ei, prosperi și încrezători în soarta neamului românesc.

Dacă mi-ar fi spus cineva cu doi ani în urmă că PSD și ALDE vor trata cu asemenea dezinteres și dispreț cea mai importantă zi pentru neamul românesc, nu l-aș fi crezut. Nu aș fi putut să cred că un an așa de important va fi marcat doar de circ politic, scandaluri, remanieri și atacuri la statul de drept. Nu aș fi putut să cred că PSD și ALDE nu vor fi în stare să termine nici măcar proiecte de infrastructură începute de alții, acum vreo 6-7 ani. Nu aș fi putut să concep că, Guvernul Dragnea, care deține aproape toată puterea din România, nu a fost în stare să demareze niciun proiect major pentru țară. Și ce dacă ar fi scris pe vreo autostradă sau cale ferată "construit de Liviu Dragnea"! Nu ne-ar fi păsat dacă, în urma sa, Dragnea ar fi lăsat ceva pentru generațiile următoare! Din păcate, ceea ce poate să ofere PSD și ALDE poporului român este doar circul politic fără să aducă vreo rază de speranță în viața tinerilor care pleacă unul după unul în străinătate.

În anul Centenar, am fi avut nevoie de înțelegere, de iubire și de consens politic național pe cele mai importante probleme din viața românilor. Din păcate, aceste lucruri nu s-au întâmplat, pentru că PSD nu a făcut decât să semene vrajbă între românii din țară și să-i uite cu totul pe cei siliți să plece la muncă în străinătate.

Fac un apel la dumneavoastră, la parlamentarii din toate partidele politice, ca în luna decembrie, ultima din anul Centenar, să dăm dovadă că strămoșii noști nu s-au chinuit de pomană pentru națiunea română. Putem să recuperăm multe dintre cele nefăcute de Guvern, doar pentru că acesta s-a preocupat numai de legarea mâinilor la spate pentru justiție.

  Costel Alexe - declarație politică intitulată Centenarul românilor, umbrit de inepțiile nebunilor!;

Domnul Costel Alexe: "Centenarul românilor, umbrit de inepțiile nebunilor!"

În intervenția mea de astăzi, deși suntem la câteva ore de ședința solemnă consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri, deși astăzi cu toții ar fi trebuit să avem inimile pline de bucurie și recunoștință pentru cei care au reușit să făurească Unirea Bucovinei cu Patria-mamă, România, iată că toate aceste evenimente deosebit de importante pentru români sunt umbrite de un șir de declarații total iresponsabile, antidemocratice, antieuropene și care întinează sacrificiul înaintașilor noștri care și-au dorit o națiune liberă, egală oricărei națiuni europene.

"Permisul de muncă să fie același ca și timp în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Așa, dacă ajunge în Germania și tot primește drept de muncă, deci nu o să se întoarcă în veci în Croația, România, de unde a plecat. Maximum cinci ani și, la revedere, să te duci în altă țară să îți cauți loc de muncă" - acesta este un extras din declarația făcută cu bună știință de cel care se visează, eminența cenușie a României, ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici.

În timp ce oficialii europeni, alături de colegii săi români, se luptă, în cadrul unor negocieri crunte, pentru drepturile românilor de rezidență și muncă în Marea Britanie, post Brexit, în timp ce România are peste 5 milioane de cetățeni plecați la muncă în Uniunea Europeană, inconștientul Teodorovici aruncă o bombă socială pe piață.

Pot doar să leg această măsură de alte câteva măsuri similare, vehiculate și aruncate în piața publică, spre a fi testate, și să mă gândesc serios că nebunia lui Codrin Ștefănescu și a multor fanatici socialiști, de a pune în mișcare un curent Ro-Exit, nu mai este așa utopie, ci, iată, visul nebunilor capătă sens prin inepțiile lui Teodorovici!

Pe scurt, gândirea PSD-istă este cam așa:

- Nu accesăm fondurile europene, pentru că, dacă nu se pot

fura, nu ne interesează;

- Nu modernizăm școli, spitale, drumuri și căi ferate, pentru că oamenii educați fie vor părăsi scârbiți țara, fie nu vor vota în veci PSD;

- Nu renunțăm la Legile justiției, deci oricum Europa ne va pune restricții și sancțiuni;

- Cineva trebuie totuși să muncească pentru bunăstarea baronilor, amantelor și pilelor din administrație, deci ar fi bine să ținem românii captivi în propria țară.

Celor care au nerușinarea să testeze teorii rusofile și antieuropene, în România, le transmit că Brexitul, conform informațiilor Centrului de Reformă Europeană, a costat deja 30 de miliarde de euro statul britanic și în fiecare săptămână Trezoreria britanică pierde peste 400 milioane de euro!

Dincolo de acest aspect, atât domnul Teodorovici, cât și cei care invocă un naționalism de fațadă, dar au vile prin Madagascar, Brazilia, Monaco, le reamintesc faptul că 5 milioane de români, diaspora românească, finanțează statul român cu peste 44 de miliarde de euro, bani munciți în țările Uniunii Europene și introduși în circuitul românesc grație unei legături permanente între cei plecați și cei de acasă.

Majoritatea românilor au plecat la muncă în străinătate de nevoie, nicidecum de plăcere și trebuie precizat că o mare parte dintre ei reprezintă stâlpul familiei lăsate în țară, singura sursă de venit și dezvoltare pentru alți doi-trei membri.

Românii au suferit destul. Au fost îngrădiți de turci, de ruși, de comuniști, jumătate de veac, încât mulți nici nu au mai simțit gustul libertății.

Legarea de glie nu este o soluție, deși îi pot înțelege disperarea domnului Teodorovici. El știe extrem de bine ce dezastru economic și haos a creat PSD în ultimii 2 ani. El știe că schimbările de guverne, rotirea a zeci de miniștri, care mai de care mai incompetent, modificările legislației fiscale, acapararea justiției, rățoirea permanentă la partenerii europeni sunt acțiuni ce produc efecte dezastruoase în economie.

Din cauza acestor iresponsabili populiști, suntem ocoliți de investitori, iar puțina avuție o alocăm pe pomeni electorale și ajutoare sociale. Suntem țara cu cel mai scăzut nivel al investițiilor.

Stimați colegi parlamentari ai PSD-ALDE, vă solicit să vă delimitați de afirmațiile domnului Teodorovici și să îi retrageți sprijinul politic, pentru a nu mai ocupa această înaltă demnitate de ministru!

  Cristina Burciu - Unirea face puterea!;

Doamna Cristina Burciu:

"Unirea face puterea!"

Fără îndoială, cei care suntem contemporanii împlinirii unui secol de la nașterea statului unitar român, de la înființarea României, suntem privilegiați ai sorții. Aniversarea primei sute de ani a României trebuie să reprezinte un moment fundamental, istoric, de inegalabilă importanță pentru toți cei care avem această șansă unică. De aceea, cred că orice cuvânt spus sau scris, referitor la celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, ar fi mult prea neînsemnat în raport cu uriașa ocazie de a trăi pe viu această zi, oriunde vom fi în România sau în străinătate.

Comparativ cu înălțătoarea Zi a Marii Uniri, acum, când sărbătorim 100 de ani de la parafarea celei mai strălucite pagini ale istoriei românești, consider că trebuie să avem un moment de reflecție, mai ales în legătură cu ceea ce ni s-a transmis în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a votat în unanimitate istorică "Declarația de Unire cu Țara".

Motto-ul Marii Uniri de la Alba Iulia a fost unul pe cât de simplu, pe atât de pilduitor - "Unirea face puterea!". De fapt, aceste vorbe sunt chintesența rezistenței națiunii române de-a lungul existenței și, chiar dacă după actul Unirii ne-au fost smulse părți importante din trupul reîntregit al țării, doar prin unitate, solidaritate, toleranță și bună înțelegere am reușit să răzbim până la aniversarea acestui centenar istoric!

Măreția zilei de 1 decembrie 1918 este certificată de faptul că desăvârșirea unității naționale nu a fost opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid, ci a reprezentat realizarea istorică a întregii națiuni române, o continuare firească a evoluției statului național.

Iată de ce suntem obligați să evaluăm, la modul general, ca națiune și popor, dar și individual, fiecare dintre noi, dacă, prin tot ceea ce facem în fiecare zi, reușim să continuăm cu mândrie, demnitate și responsabilitate moștenirea lăsată de făuritorii statului național unitar român!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români de pretutindeni!

La mulți ani, dragi clujeni!

La mulți ani, iubiți turdeni!

  Cristina Trăilă - O zi solemnă pentru toți românii!;

Doamna Cristina Trăilă:

"O zi solemnă pentru toți românii!"

Pe 1 decembrie 2018 sărbătorim 100 de ani de existență a României, un moment cu o puternică încărcătură istorică și emoțională, un moment care ne obligă să reflectăm la evoluția pe care România a înregistrat-o pe parcursul acestui veac, la greutățile și piedicile care au existat și există în continuare și la modul prin care țara noastră a reușit să depășească aceste impedimente, urmând în 1918, drumul României Mari, iar mai apoi, cu pași mici, dar eficienți, calea spre democrație.

Această reflecție, însă, nu poate fi realizată într-un plan abstract. Trebuie să pornim de la lucruri certe, de la idei și principii născute în acele momente de glorie și înrădăcinate adânc odată cu trecerea timpului, de la năzuințele poporului român. Iar ceea ce istoria ne-a învățat este că cea mai importantă aspirație a românilor este apropierea de semenii lor. Dintotdeauna, poporul țării noastre a tins spre reîntregire, iar această dorință arzătoare, viziunea, determinarea, credința și patriotismul au făcut posibilă Marea Unire.

În urmă cu 100 de ani, conștiința ireproșabilă a neamului românesc a dictat acțiunile oamenilor politici ai acelor vremuri, iar textele istorice întocmite în acele timpuri dovedesc fără echivoc dorința românilor de a instaura pacea, unitatea și egalitatea în cadrul unui stat democratic, liber și independent.

Manifestul Marelui Sfat al Națiunii Române din Ungaria și Transilvania, din 18 noiembrie 1918, accentua că "...națiunea română, prin ființa însăși, este întruparea democrației celei mai desăvârșite. Pe teritoriul său strămoșesc, națiunea română este gata a asigura fiecărui popor deplină libertate națională și organizarea sa în stat liber și independent o va întocmi pe temeiurile democrației, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritoriul său egalitatea condițiunilor de viață, unicul mijloc al desăvârșirei omenești...".

Hotărârea strămoșilor noștri era de neclintit, lucru subliniat în finalul Manifestului: "...națiunea română invocă pe seama sa sprijinul lumii civilizate și geniul libertății omenești, declarând sărbătorește, că din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotărâtă a pieri mai bine, decât a suferi mai departe în sclavia și atârnarea...".

Iată un patriotism ieșit din comun, oameni care-și iubeau cu adevărat țara, români care s-au luptat pentru patria lor, care s-au jertfit pentru ca în România să fie înfăptuită o democrație curată, reală!

De aceea, este obligatoriu să punem în antiteză cele două perioade de timp, trecutul și prezentul. Vă întreb, puteți afirma cu tărie că în acest moment românii se bucură de o democrație reală?

Nu pot să nu observ că drumul pe care l-am ales pentru țara noastră în 2016 este unul care ne scoate din normalitate, că patriotismul a trecut în plan secundar și că, în detrimentul său, primează interesele personale, aspirațiile europene și internaționale ale României bat pasul pe loc din cauza unei guvernări toxice, statul de drept este asaltat de atacuri concertate, iar independența justiției este călcată în picioare.

Unde va fi România peste încă o sută de ani? Aceasta este întrebarea la care ar trebui să răspundem cu toții. Aceste momente de sărbătoare ar fi trebuit să ne regăsească în unitate, într-o dezvoltare economică și socială, așa cum acest popor merită, fără ca această sărbătoare să fie umbrită de realitatea cruntă a prezentului.

Așa cum în urmă cu 100 de ani poporul român a reușit să se adune sub același steag, în ciuda tuturor obstacolelor și presiunilor, la fel vom reuși și noi, generația de astăzi și generațiile viitoare, să aducem România pe făgașul normalității, al demnității și al prosperității.

La mulți ani, tuturor românilor, de Ziua Națională!

La mulți ani, România!

  Tudorița-Rodica Boboc - declarație politică intitulată Femeile au dreptul la o viață fără violență. Agresiunea împotriva femeilor este intolerabilă;

Doamna Tudorița-Rodica Boboc:

"Femeile au o dreptul la o viață fără violență. Agresiunea împotriva femeilor este intolerabilă"

Cu mai multe decenii în urmă, politicienii și diplomații timpului, de pe toate meridianele globului pământesc, au ajuns la concluzia că violența împotriva femeilor este intolerabilă și a venit vremea să i se pună capăt. Fenomenul social al violenței asupra persoanelor mai vulnerabile are o istorie îndelungată, dar și lupta împotriva acestuia a cunoscut mai multe momente de conștientizare și de acțiune.

Astfel, încă din 1979, printr-o Convenție a ONU, a fost recunoscut dreptul femeilor și fetelor la o viață fără violență și eliminarea oricărei forme de discriminare a lor. În anii care au urmat, activiștii pentru drepturile femeilor au început să organizeze manifestații pentru adoptarea unei zile de luptă împotriva violenței asupra femeilor. Așa s-a ajuns la stabilirea unei zile dedicate eliminării acestui tip de agresiune umană. Este ziua de 25 noiembrie, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, ca fiind Ziua internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor, care, începând cu anul 1999, a fost marcată fără întrerupere - Rezoluția Adunării Generale a ONU 54/134.

Pe tot parcursul derulării demersurilor precizate mai sus, s-a impus constatarea că violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Fenomenele subsumate acestei infracțiuni, dintre cele mai grave, au loc acasă, pe stradă, la școală, la locul de muncă, în tabere de refugiați, în spitale. Într-o măsură mai mare sau mai mică, se petrec în toate țările din lume, indiferent de etnie, rasă, vârstă, mediul de proveniență, indiferent de venit sau de nivelul de educație. Nu întâmplător, peste tot în lume, au loc în acestă zi manifestații și acte de condamnare a diverselor forme de violență îndreptate asupra femeilor.

Constatarea este valabilă și pentru situația din țara noastră. Femeile din România, actualmente, se confruntă cu această realitate extrem de dureroasă și de primitivă. Fenomenul persistă, în ciuda faptului că în Rezoluția ONU se vorbește despre eliminarea violenței împotriva femeilor.

Datele, la nivel mondial, ne arată că fenomenul nu numai că nu fost eradicat, dar continuă și se diversifică în forme din ce în ce mai dăunătoare. Pentru România, potrivit rapoartelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul de agresiuni cu violență cunoaște o tendință de scădere. Acest lucru este de apreciat și nutresc speranța că este real și va continua să scadă. Este posibil ca măsurile adoptate de Parlament, de Guvern și de autoritățile locale să dea rezultate. Apreciez că avem o Lege pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care a fost îmbunătățită în mai multe rânduri. De asemenea, unele autorități locale au amenajat adăposturi de urgență. La nivel național, s-a adoptat un număr telefonic de urgență, special pentru semnalizarea cazurilor de violență domestică, iar poliția a primit competențe sporite, pentru a preveni și a ajuta victimele. Cred că sancționarea agresorilor trebuie să continue și chiar să se înăsprească. La fel, serviciile în slujba victimelor violenței trebuie să se situeze le nivelul prevăzut de lege. Aici este răspunderea autorităților locale, să ia măsurile reglementate, și anume: adăposturile pentru victimele violenței, centrele de primire în regim de urgență, ordinul de protecție provizoriu, locuințele protejate și celelalte măsuri de protecție a victimelor.

Referindu-mă la aceste fenomene grave și periculoase pentru viața și integritatea femeilor și fetelor, sunt de părere că acțiunile de prevenire a violenței, de educare și reeducare, de identificare, condamnare și sancționare a agresorilor trebuie să continue până la eliminarea oricărui act de violență asupra persoanelor mai vulnerabile, așa cum sunt copiii, fetele și femeile, persoanele în vârstă sau bolnave. Fiecare cetățean are dreptul la o viață proprie și la fericire, dar nu cu mijloace violente, nu cu prețul vieții și integrității celorlalți. Instituțiile și persoanele responsabile cu prevenirea și combaterea violenței trebuie să-și îndeplinească obligațiile legale și umane, pentru ca fiecare om să poată trăi în siguranță.

  Ion Spânu - declarație politică La mulți ani, România!;

Domnul Ion Spânu:

"La mulți ani, România!"

Astăzi, 1 decembrie este Ziua Națională a Românilor, ziua în care ne sărbătorim țara, ziua în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Este un moment istoric, fundamental pentru evoluția României moderne, un moment de la care trebuie să învățăm toți, ca fiind un exemplu de viziune și abnegație al românilor de la 1918. Emoția trăită de românii de atunci, martori la reîntregirea neamului, a rămas și trebuie să rămână vie pentru noi, românii de acum, dar și pentru generațiile care vor urma.

Pentru toți cetățenii români, fie pentru cei care se află, aici, acasă, fie pentru cei aflați la mii de kilometri depărtare, astăzi este zi de mare sărbătoare. Dar, dincolo de festivități și ceremonii, Centenarul Marii Uniri reprezintă drumul României moderne de-a lungul unui secol, pentru că cei 100 de ani de la Marea Unire nu vorbesc numai despre ceea ce s-a întâmplat în trecut, ci și despre ce va fi în viitor, despre proiectele noastre naționale, despre apartenența noastră la acest spațiu geografic, marea familie numită Europa.

De altfel, "Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia", de la 1 decembrie 1918, este una de inspirație eminamente europeană, bazată pe valori democratice autentice, un document scris cu mult înaintea timpurilor sale. Principiile democratice pe care se bazează azi Uniunea Europeană se regăsesc în Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia de la 1918 și doresc să vă readuc în memorie câteva dintre acestea, pentru a nu uita sau pentru a ne aduce aminte de maturitatea politică și gândirea progresistă a înaintașilor noștri.

Așadar, Rezoluțiunea de la 1918 garantează: "Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare"; "Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat"; "Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice"; "Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești".

Ca o continuare peste timp și ca o recunoaștere firească a apartenenței țării noastre la spațiul european, peste numai o lună, la 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest fapt reprezintă o reală oportunitate de a ne demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină extrem de importantă și de a avea un dialog susținut cu instituțiile Uniunii Europene și cu statele membre. Ne vom afla, astfel, în centrul procesului decizional cu impact direct asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european. Sarcina României nu va fi deloc una ușoară, dacă avem în vedere numai cele două mari dosare, de o importanță capitală pentru viitorul Uniunii Europene, Brexit-ul și Cadrul Financiar Multianual Post 2020. Acesta va fi un adevărat examen pentru clasa politică din România și nu numai.

Astăzi este ziua Marii Uniri. Mai mult ca oricând, avem nevoie să fim uniți, dar nu numai astăzi, de Ziua Națională. Numai având în spate un popor unit, România poate prospera, poate merge înainte, poate construi mai mult și mai bine, poate să devină mai puternică.

La mulți ani, români, oriunde vă aflați!

La mulți ani, România!

Dumnezeu să ajute și să ocrotească această țară!

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică având ca titlu 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor"

La data de 25 noiembrie a fiecărui an, este marcată, la nivel internațional, Ziua pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

Evenimentul este unul important, în contextul în care acest fenomen este tot mai des întâlnit în rândul acestui segment de populație și este, pe bună dreptate, o încălcare gravă a drepturilor omului.

Violența împotriva persoanelor de sex feminin a fost o problemă apărută încă din cele mai vechi timpuri, femeia fiind considerată inferioară bărbatului și de multe ori fiind asuprită și discriminată, ceea ce a fost, este și va fi un fapt dăunător pentru societate în genere.

În anul 1979, a fost adoptată Convenția ONU pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor, iar mai apoi, în anul 1999, Adunarea Generală a ONU a stabilit ziua de 25 noiembrie ca fiind ziua în care toată lumea ar trebui să organizeze activități cu scopul de a trezi în rândul populației reacții referitoare la această problemă.

Violența domestică împotriva femeilor constituie un atentat la adresa demnității umane. Acest fenomen ia amploare, nu cunoaște frontiere geografice, nici limite de vârstă, și nu este caracteristic unei anumite culturi, grup sau clasă socială.

Statisticile sunt realmente sumbre. Oficial, aproximativ 35% dintre femeile din întreaga lume s-au confruntat pe parcursul vieții lor cu cel puțin un act de violență fizică și/sau sexuală, însă estimările reale arată că până la 70% din femeile și fetele din întreaga lume au fost supuse cel puțin o dată la violență fizică și/sau sexuală.

Mai mult, un studiu al Băncii Mondiale arată că o cincime din femei declară că au fost abuzate sexual înainte de vârsta de 15 ani, iar violența omoară mai multe femei decât accidentele rutiere și malaria împreună.

În ultimii ani, în România, s-au înregistrat peste 65.000 de cazuri de violență domestică, mai mult de 800 de femei decedând în urma abuzurilor la care au fost supuse.

În anul 2017, au fost raportate Poliției un număr de 20.531 de fapte de loviri și alte violențe comise între membrii familiei, conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției Române, IGPR. Majoritatea agresorilor sunt adulți de sex masculin, 92%, iar majoritatea victimelor sunt adulți de sex feminin, 76%, dar și minori. Toate aceste cifre arată amploarea unui fenomen îngrijorător, împotriva căruia trebuie să luptăm cu toții.

Mă bucur că guvernarea PSD-ALDE acordă atenția cuvenită acestui fenomen și, după dezbateri constructive, Guvernul a aprobat, în vara acestui an, Legea nr. 174/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Prin acest act normativ, se introduc cel puțin cinci modificări importante pentru victimele violenței în familie:

  • ordinul de protecție provizoriu;
  • violența psihologică și violența între concubini sunt considerate violență domestică;
  • clarificarea noțiunilor "victimă" și "membru de familie";
  • două noi tipuri de servicii sociale, care vor funcționa non-stop;
  • înființarea unei echipe mobile a Serviciului de Asistență Socială, care va răspunde apelurilor de urgență și va face o evaluare inițială a situației.

Desigur, este doar un pas, dar am convingerea că vom reuși să dezvoltăm și alte măsuri prin care victimele abuzului domestic să fie mai bine protejate și consiliate decât se întâmplă astăzi.

Cu siguranță, trebuie mai multe acțiuni de informare cu privire la violența în familie, mai ales cu privire la violența împotriva femeilor, acțiuni care să insiste pe măsurile pe care ar trebui să le luăm toți, împreună, în vederea prevenirii și combaterii acestei grave probleme.

În concluzie, atunci când vorbim despre ocrotirea familiei, despre dezvoltarea solidarității în familie, vorbim neapărat și despre combaterea violenței de orice fel.

Legile arată că nimeni nu ar trebui să devină victimă sau martor al violenței domestice, că femeile sunt egale bărbaților, iar acesta este un principiu recunoscut în orice tratat al UE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Reducerea violenței în general, dar în special cea împotriva femeilor și a copiilor, reprezintă un scop pentru care merită să ne folosim toate resursele, să ne unim toate eforturile.

  Dumitru Mihalescul - intervenție La mulți ani, România mea!;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"La mulți ani, România mea!"

Unirea tuturor românilor într-o Românie Mare a fost, fără îndoială, cel mai important proiect al neamului românesc. Pentru România de care ne bucurăm astăzi, căreia, pe 1 decembrie, îi vom sărbători frumoasa vârstă de 100 de ani, s-au jertfit generații întregi de români, militari, țărani și politicieni responsabili. La Centenarul Marii Uniri, am decis să aduc aminte numai câteva dintre cuvintele rostite de cei cărora le datorăm, în mod fundamental, România de astăzi.

Ferdinand I, Întregitorul neamului românesc - "După Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră dintre cele mai scumpe - Ardealul (...) Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice, bazate pe principii democratice (...) ele sunt cimentate prin credința nestrămutată a unui șir întreg de generații, de apostoli ai idealului național (...) Să consacrăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar și unirea în muncă roditoare, prin strigătul: Trăiască România mare, puternică și unită!"

Ion I. C. Brătianu, prim-ministrul liberal care a dus România nu numai către Unire, ci și către prosperitate - "Vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată. Sunt în viața unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferință. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român, care de sute și sute de ani a îndurat suferințele cele mai crude, fără să-și piardă credința neclintită în sosirea acelei zile care ne unește astăzi și care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie...".

Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii românești - "În fața asupririlor și nedreptăților, pe cari nu le puteam opri, ne-am retras resemnați la vetrele familiilor și la altarele bisericilor noastre; și acolo am străjuit cu neadormită grijă și am salvat scumpele comori ale sufletului: legea, limba, datinile strămoșești și toată moștenirea ființei noastre etnice de Români. Ceasul deschiderii a sosit. Nu putem și nici n-am avea lipsă să retezăm Carpații, căci ei sunt și trebuie să rămână și în viitor inima Românismului, dar simțesc că astăzi (...) vom deschide larg și pentru totdeauna porțile Carpaților, ca să poată pulsa prin arterele lor cea mai caldă viață românească și ca prin aceasta să ni se înfăptuiască acel vis neîndeplinit, copil al suferinței, de-al cărui dor au adormit și moșii și părinții...".

Înaintașii noștri și-au dorit din tot sufletul o Românie unită și prosperă, o Românie în care românii să trăiască în armonie, fără lipsuri și cu credința în Dumnezeu. Generația de astăzi are obligația de a veghea ca România să devină puternică prin credință, cultură, limbă, tradiții, educație sau prin economie. Să cinstim România nu numai în ziua de 1 decembrie, ci în fiecare zi a vieții noastre, prin faptele noastre și prin ceea ce noi construim pentru țara noastră.

Pentru politicienii de astăzi sau de mâine, Unirea de la 1918 înseamnă responsabilitate și datorie față de țară. Pentru politicienii din toată țara, pentru cei care decid astăzi asupra țării, am selectat acele părți din discursul lui Brătianu, al lui Ferdinand Întregitorul sau Miron Cristea. Ori de câte ori lucrează pentru țară, să nu uite jertfa nenumăratelor generații, onestitatea și curajul politicienilor din urmă cu un secol, care au pus țara mai presus de viața lor. Centenarul trebuie să ne aducă aminte că România nu este un dat, ci este o floare pe care trebuie să o îngrijim în fiecare zi, fiecare după puterea lui.

Dumnezeu să ne dea înțelepciune să ducem mai departe ceea ce au clădit înaintașii noștri!

La mulți ani, români de pretutindeni!

La mulți ani, țara mea dragă, România!

  Dumitru Oprea - declarație politică având ca titlu Alt veac românesc, alături de Europa și NATO;

Domnul Dumitru Oprea:

"Alt veac românesc, alături de Europa și NATO"

În ciuda dificultăților și problemelor create de guvernarea PSD-ALDE, 1 decembrie 2018 ne oferă, totuși, câteva motive de optimism. Acestea vin din istoria mai veche și mai nouă, din momentele de succes ale țării noastre, momente pe care le datorăm în totalitate românilor, înaintașilor sau contemporanilor.

La 100 de ani de la Marea Unire, ne îndreptăm gândul cu multă admirație spre cei care au înfăptuit, în condiții complicate pe scena europeană, la 1918, visul românilor de a fi una cu țara: moldoveni, ardeleni, munteni. Poate această reușită nu este percepută astăzi de toți românii. Însă momentul 1 decembrie 1918 nu este o lecție pe care să o consemneze doar istoricii, ci reprezintă un eveniment la care ne putem raporta oricând ne este mai greu.

În 100 ani, țara noastră a fost deseori zbuciumată, supusă schimbărilor de pe scena politică mondială sau a prefacerilor interne. Am cunoscut din plin efectele devastatoare ale manifestării extremelor, fie ele de dreapta sau de stânga. România a traversat cinci decenii de dictatură comunistă, iar urmările le trăim, din nefericire, și astăzi. În același timp, eliberată de sub comunism, România a înregistrat și succese remarcabile, de fiecare dată când și-a păstrat busola, când a urmat idealurile naționale, prooccidentale.

Astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene, după ce am traversat deșertul comunismului și înnegurații ani ’90. Ca și înfăptuirea României Mari, integrarea în NATO și în UE au fost posibile datorită unor elite conducătoare, elite care și-au pus munca în slujba idealurilor naționale.

Privind la realizările țării noastre în raport cu istoria recentă, putem, totuși, să privim cu optimism spre viitor și spre oportunitățile pe care avem șansa să le fructificăm, alături de membrii cluburilor selecte din care facem parte.

Un popor trece prin multe momente de cumpănă, însă le depășește cu succes doar atunci când are un vis și ține o cale neabătută. Iar calea noastră este alături de Europa și de NATO.

La mulți ani, România!

  Elvira Șarapatin - declarație politică intitulată 4.500 de școli vor avea acces la Internet wireless;

Doamna Elvira Șarapatin:

"4.500 de școli vor avea acces la Internet wireless"

Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale au semnat, săptămâna trecută, împreună cu Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare contractul de finanțare pentru implementarea Proiectului "Platformă Națională Integrată - Wireless Campus".

Astfel, în 2.000 de școli din România, se va instala infrastructura tehnică necesară utilizării resurselor și serviciilor de tip WEB 2.0, în educație. În același timp, 4.500 de unități școlare vor fi dotate cu echipamente wireless, pentru creșterea accesului la internet a profesorilor și elevilor.

Valoarea totală a contractului semnat este de 44,95 milioane de euro, iar perioada de implementare de 36 luni, timp în care se estimează că peste un milion de elevi și profesori vor beneficia de rezultatele proiectului.

Prin obiectivele sale, proiectul răspunde priorităților cuprinse în Agenda Digitală Europa 2020, concepută pentru a crea un cadru european uniform în ceea ce privește existența unor rețele digitale rapide, fiabile și conectate, care stau la baza economiilor, activităților și vieții private.

"Platforma Națională Integrată - Wireless Campus" se încadrează în obiectivele Agendei Europene "Communication on Opening Up Education", adoptată de Comisia Europeana în anul 2013, de implicare a tuturor părților interesate, de la instituții de învățământ, factori de decizie, profesori, școli, părinți și copii, printr-o serie de acțiuni concrete, în cadrul a 4 piloni - medii de învățare și resurse educaționale deschise, conectivitate și acțiuni concertate, pentru a profita de oportunitățile revoluției digitale în educație și formare.

Țara noastră se află în topul țărilor cu cea mai bună viteză pentru internet din lume. Cu toate acestea, răspândirea internetului rămâne la cote foarte mici. De aceea, elevii și profesorii au nevoie de creșterea accesului la bazele de date de pe internet, precum și la informațiile necesare realizării de lucrări și studii.

Interesul pentru sistemul de învățământ trebuie să fie o preocupare majoră a societății și a noastră, ca decidenți politici. Trebuie să ne punem toți la aceeași masă, specialiști, profesori, elevi, studenți, părinți, să conturăm o direcție clară pentru promovarea școlii românești și să avem în vedere inclusiv integrarea normelor europene din domeniu, în cultură noastră educațională. În această perioadă, odată cu avântul industriei IT din țara noastră, a vieții sociale tehnologizate și a dinamicii de pe piața muncii, avem șansa să generăm schimbări majore și benefice pentru învățământ și pentru economia românească.

Industria IT, precum și domeniul cercetării, dezvoltării și inovării sunt obiective strategice pentru țara noastră.

Industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potențialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent. În condițiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, analiștii apreciază că susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că țările din jurul nostru au investit masiv în acest segment, iar concurența, la nivel global, este tot mai mare.

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a luat primele măsuri pentru impulsionarea acestui segment strategic, prin scutirea de impozit pe profit a companiilor și pe venit pentru salariații cercetători și programatori.

  Florica Cherecheș - declarație politică despre Controversata Lege a manualului;

Doamna Florica Cherecheș:

"Controversata Lege a manualului"

Toamna trecută, ministrul de atunci al educației, Liviu Pop, dădea o ordonanță de urgență, prin care introducea manualul unic. În urma sesizării depuse de PNL la Curtea Constituțională a României, legea a fost declarată neconstituțională, a fost retrimisă Parlamentului, urmând să fie votată respingerea ei. Domnul Pop nu se lasă și depune luna trecută o nouă lege, copy-paste după prima, după ce, în urmă cu un an, a dat o ordonanță de urgență prin care a trecut Editura Didactică și Pedagogică în subordinea Ministerului Educației Naționale, oferindu-i exclusiv acesteia sarcina de a edita manuale școlare unice. Deși specialiștii în educație i-au contestat vehement decizia, afirmând că elevii au nevoie de diversitate, deși se încalcă principiul pieței libere și deși ambele legi au fost declarate neconstituționale, Liviu Pop nu a dat înapoi și își urmează planurile de pe vremea când era ministru.

Pe de altă parte, la 20 noiembrie, noul ministru al educației, doamna Ecaterina Andronescu, declara următoarele, pe această temă: "Manualul unic nu a fost o decizie tocmai fericită. Faptul că manualele au arătat așa, ar trebui să ne pună pe gânduri. Prin competiție, ar crește și calitatea manualelor".

Pare a fi un moment de luciditate al noului ministru, dar poate el să ne dea speranțe că această Lege a manualului, cu consecințe dezastruoase pentru educația din România, va fi dată uitării? Va lua doamna ministru atitudine în privința acestei noi legi, care este deja pe circuit parlamentar? Acum, ministrul Andronescu trebuie să dovedească dacă a acceptat acest post pentru a face ceea ce este corect și necesar pentru învățământul românesc sau doar pentru a-și trece în CV un nou mandat de ministru.

Din păcate, debutul acestui mandat de ministru este unul mai mult decât dezamăgitor, doamna Andronescu acceptând reducerea bugetului Ministerului Educației Naționale, cu 200 de milioane de lei, iar cel al Cercetării cu 228 de milioane de lei. Situația dezastruoasă a educației din țara noastră este cunoscută de noi toți, deși reprezentanții Guvernului se prefac că miile de școli fără autorizații sanitare și de incendiu, rezultatele foarte slabe la evaluarea națională și bacalaureat, salariile puțin motivante ale cadrelor preuniversitare debutante, dotările nesatisfăcătoare ale unităților de învățământ din mediul rural și rata extrem de ridicată a abandonului școlar nu reprezintă urgențe. A tăia această sumă de bani de la educație, înseamnă a accentua situația deja critică în care se află acest domeniu.

Rămâne acum de văzut dacă doamna Andronescu va fi consecventă cu propria sa declarație și va respinge această nouă Lege a manualului.

Am văzut deja efectele acestei legi în manualele pline de greșeli și conținut mediocru, mulți profesori declarându-le inutilizabile. Vom vedea și dacă ministrul Andronescu va reuși să negocieze un buget ceva mai consistent pentru ministerul pe care-l conduce. A avea un nou ministru de tip marionetă la educație, ar putea condamna definitiv învățământul din România.

Avem mai mult decât oricând nevoie de un ministru care să apere în primul rând interesele elevilor, ale părinților și profesorilor, interese ignorate până acum de guvernanți. Cerem prea mult?

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!"

Celebrarea Centenarului Marii Uniri reprezintă pentru mine, ca parlamentar liberal de Alba și ca cetățean al municipiului Alba Iulia, cel mai important eveniment contemporan. Sunt absolut convins că același sentiment de onoare și mândrie, de a fi contemporani cu Centenarul reîntregirii statului român, îl au toți românii din țară sau din afara granițelor ei.

Centenarul reprezintă cei mai importanți 100 de ani pentru români. La 1 decembrie 2018, se împlinesc nu numai 100 de ani de când avem o țară mare și 100 de ani de istorie tumultuoasă a acestui neam, ci și 100 de ani de ambiție și efort, de a rămâne mereu uniți în jurul idealului din anul 1918, atunci când a avut loc desăvârșirea statului român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România.

Acest lucru a fost posibil prin unirea năzuințelor românilor din toate provinciile istorice, a credinței și luptei lor duse până la capăt, indiferent de vicisitudinile acelor timpuri, indiferent de interesele politice, totul pentru a putea împlini un vis măreț, acela de a avea o Românie Mare și unită, o Românie a tuturor românilor și un singur popor unit.

Istoria ne învață că se poate să avem și realizări mari și țeluri importante împlinite, ca neam, cu o singură condiție, și anume, ca toți românii să reușească să-și unească forțele pentru binele țării și al poporului român.

Nu trebuie să uităm niciodată faptul că, înainte de a fi orice altceva, suntem în primul rând români. Nu trebuie să uităm niciodată că avem șansa de a trăi în această Românie Mare, deoarece alți români și-au jertfit viețile pentru noi. Doar prin sacrificiile imense ale unor mari români s-a putut înfăptui Marea Unire!

Nici Guvernul României de azi, reprezentat de doamna Viorica Dăncilă, nu are voie să uite vreo clipă că nu se află de drept în fruntea acestei țări!

Doamna prim-ministru Dăncilă nu trebuie să uite vreun moment că nimic nu-i dă dreptul să aibă decizii strict politice dictate de șeful său direct, domnul Dragnea, atunci când vine vorba despre interesul tuturor românilor, în speță de bunul mers al lucrurilor pentru celebrarea, așa cum se cuvine, a unui eveniment de o importanță maximă pentru întregul popor!

Nimic și nimeni nu-i dă dreptul doamnei Dăncilă să lase Alba Iulia fără fondurile necesare pentru această mare sărbătoare, Centenarul Marii Uniri, doar pentru că la Alba Iulia nu se află în funcție un primar scos din buzunarul domnului Dragnea!

Lăsați-i pe români să-și celebreze așa cum trebuie istoria și să-și comemoreze înaintașii, doamnă Dăncilă și domnule Dragnea! România înseamnă pământul românesc și poporul român, ea merită orice sacrificiu și orice efort, fie el și financiar, al Guvernului, pentru Centenar!

  Vasile-Florin Stamatian - declarație politică având ca subiect Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare, un jaf la avuția României;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare, un jaf la avuția României"

Actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE a depus un proiect de lege pentru înființarea Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare, un demers fără succes, deoarece, în luna iulie, Curtea Constituțională a României a admis toate sesizările formulate de opoziție și de președintele Klaus Iohannis, cu privire la această lege.

Însă, în 15 noiembrie 2018, Guvernul Dăncilă a aprobat o Ordonanță de urgență pentru înființarea acestui Fond. De ce atâta grabă, domnilor? Și unde este oare urgența? Ce se ascunde în spatele acestei decizii?

Curios este faptul că multe companii de stat din România au primit cu reticență înființarea acestui Fond, fiind ferm convinse că acesta nu va fi altceva decât un instrument în mâinile politicienilor aflați la putere, mai ales că ați refuzat dezbaterea despre ce anume se va întâmpla cu miliardele de euro care vor fi gestionate de un grup de persoane numit politic.

Nu trebuie să fii analist politic sau financiar, ca să îți dai seama că această Ordonanță este împotriva României. Încalcă Constituția și legislația de funcționare a societăților comerciale, o ordonanță care va prădui bani mulți în proiecte inutile, mai ales că există marele risc ca acest Fond să fie controlat de politic.

Dacă acest Fond va fi înființat până la urmă, se mai justifică existența Ministerului Economiei și a Ministerului Energiei? Sau mai faceți ceva reducere din numărul portofoliilor, și așa destul de numeroase și ineficiente?!

Sper din tot sufletul ca acest Fond să nu fie lovitura dată de PSD economiei românești. Sper ca economia românească să își revină pe baze reale, iar Fondul să nu devină o privatizare mascată!

Acest Fond nu trebuie, sub nicio formă, să fie subordonat politicului, ci el trebuie să fie creat pentru dezvoltarea economică a țării, trebuie să se subordoneze regulilor pieței. Este vorba despre un fond cu o capitalizare de circa 9 miliarde de lei. Sunt bani, nu glumă!

Așa că, vă întreb - cine garantează că banii nu vor dispărea? Cine va răspunde, oare, dacă acest Fond faimos va fi un eșec pentru economia românească?

  Florinel Stancu - intervenție intitulată Oltenia și Marea Unire de la 1918;

Domnul Florinel Stancu:

"Oltenia și Marea Unire de la 1918"

Aflându-ne în săptămâna premergătoare zilei de 1 decembrie, Ziua Națională a României, când vom sărbători evenimentul politic al anului 1918, care a dus, oficial, la desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România, vreau să subliniez contribuția românilor din Oltenia la înfăptuirea și la apărarea Marii Uniri de acum 100 de ani.

Oltenia a reprezentat o regiune istorică a României care s-a implicat în mod fundamental în lupta pentru întregirea teritorială a țării. Craiova găzduia, după București, cea mai mare structură militară a Armatei Române. Țăranii și muncitorii din această zonă au luptat și au hărțuit trupele de ocupație, neîncetat, până la finalul Primului Război Mondial. Cele mai importante lupte din această zonă s-au dat lângă Târgu Jiu, la Robănești, în pădurile Streharețului, de lângă Slatina și pe valea Oltului, lupte la care populația civilă nu a ezitat niciun moment sa intervină.

După război, lipsa manifestațiilor de anvergură dedicate marcării Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România se explică prin faptul că locuitorii Olteniei abia scăpaseră de ocupanți. Erau vremuri de criză, război, foamete, iar oamenii își reveneau după situația dură a ocupantului. Totuși, în localitățile Olteniei circula presa de la București, fuseseră reluate legăturile cu orașele Iași și București, s-au dat telegrame, au fost organizate conferințe publice. Articolele entuziaste din presa bucureșteană și-au găsit ecoul și în Oltenia. Despre aceste momente au scris istoricii români în ultimii ani.

Un alt eveniment de sărbătoare care se regăsește în presa vremii este cel de la Caracal. La 1 decembrie 1918, la Caracal, a avut loc una dintre primele adunări populare din țară, unde s-a manifestat bucuria pentru unirea tuturor românilor, s-au rostit cuvinte impresionante și de mare simțire patriotică, s-au recitat poezii. Dintre frazele consemnate de istorici, remarcăm: "Dumnezeul strămoșilor noștri ne-a învrednicit să vedem idealul nostru împlinit și să sărbătorim cel mai mare fapt înscris în istoria acestei țări, întregirea neamului".

La o zi după Marea Adunare de la Alba Iulia, primii militari care au vizitat orașul Unirii au fost cei din Regimentul 5 Vânători, constituit din 12 mari unități situate în zona Olteniei: Craiova, Caracal, Balș, Slatina și Râmnicu Vâlcea.

Astăzi, la aproape 100 de ani de la Marea Unire, mă închin în fața strămoșilor din Oltenia și din toată țara, pentru puterea, jertfa și curajul lor, care au făcut posibilă împlinirea visului secular de unire a tuturor românilor, într-un singur teritoriu.

  Mihăiță Găină - declarație politică cu titlul România la 100 de ani. Rolul ei esențial în abordarea evoluțiilor regionale și globale;

Domnul Mihăiță Găină:

"România la 100 de ani. Rolul ei esențial în abordarea evoluțiilor regionale și globale"

Suntem la doar câteva zile distanță de 1 decembrie, sărbătoarea noastră națională, care marchează cei 100 de ani scurși de la momentul triumfului idealului național, Unirea. România a căpătat formă prin înfăptuirea de la 1 decembrie 1918, după lungi jertfe umane, printr-un număr mare de eforturi individuale sau colective, precum și prin eroismul de pe câmpurile de luptă din mai multe zone ale țării. Victoria armată de acum 100 de ani, cât și actul de decizie al națiunii române au susținut fundamentul României. Așadar, suntem tributari evenimentelor din urmă cu 100 de ani întru totul. Evoluția țării noastre și pozițiile pe care le ocupă astăzi în NATO și în Uniunea Europeană au la bază modelul de patriotism de acum un secol al înaintașilor noștri, completat prin contribuțiile succesive ale generațiilor care le-au urmat.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră, se simte mândru nu doar că este predecesorul eroilor de la 1918, ci și pentru că poartă și responsabilitatea continuării proiectului de țară pe care aceștia l-au prefigurat în linii mari.

Tocmai de aceea, trebuie să contribuim prin aportul personal la amplificarea prestigiului pe care România îl merită și la întărirea poziției sale în Europa și în lume!

Sărbătoarea Centenarului precede un alt moment deosebit de important pentru țara noastră, respectiv preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, eveniment care are o deosebită însemnătate pentru țara noastră, despre care voi dori să vă spun câteva cuvinte.

Am participat, săptămâna trecută, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, la dezbaterea interactivă a Conferinței Președinților din Parlamentul European cu președinții Comisiilor Camerei Deputaților și Senatului, întâlnire care face parte din programul vizitei Conferinței Președinților Comisiilor din Parlamentul European, condusă de președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani, înscriindu-se în zona pregătirilor premergătoare preluării de către România a Președinției Consiliului UE, în ianuarie 2019.

Principalele subiecte abordate au avut în vedere evoluțiile României în pregătirea exercitării președinției Consiliul UE, în special în ceea ce privește dosarele de interes major aflate pe agenda europeană, în prima jumătate a anului viitor. Pe lângă Dosarul Brexit, parteneriatul estic și politica de extindere a Uniunii Europene, contextele geopolitice și geostrategice și dinamicile acestora, care constituie priorități ale Președinției române a Consiliului UE, am discutat și despre relațiile comerciale internaționale ale Uniunii Europene, stimularea coeziunii europene, evoluțiile pilonului european al drepturilor sociale. Țin să subliniez că acesta este menit să ofere drepturi noi și mai eficiente cetățenilor, având la baza sa 20 de principii esențiale care să asigure condiții de muncă și mai echitabile.

Contextul în care România va deține Președinția rotativă a Consiliului UE va fi unul complex, marcat de multiple provocări, care va avea impact atât asupra Guvernelor țărilor membre, cât și asupra fiecărui cetățean european în parte și vă asigur că țara noastră sprijină o agendă ambițioasă de consolidare a proiectului european.

De aceea, vom continua să susținem orice inițiativă de aprofundare a politicilor Uniunii, atât timp cât aceasta este concepută de o manieră incluzivă, pe baza acelorași criterii pentru toate statele membre.

Le urez la mulți ani românilor de pretutindeni, iar României îi urez să capete nu doar un statut mai proeminent de actor global, ci un prestigiu și mai mare, pentru eternitate!

  Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată Un Fond Suveran pentru (ne)liniștea noastră?!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Un Fond Suveran pentru (ne)liniștea noastră?!"

În prima jumătate a acestei luni, Guvernul a adoptat, prin Ordonanță de urgență, cadrul general pentru înființarea de fonduri suverane, urmând să impună și un proiect de hotărâre de Guvern de înființare propriu-zisă a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Această inginerie normativă a Executivului este menită să eludeze controlul de constituționalitate al înființării acestui Fond, după ce, la începutul verii, Curtea Constituțională a admis sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, precum și de parlamentarii opoziției, referitoare la Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, adoptată pe repede-înainte de majoritatea parlamentară.

Numai și din aceste considerente, este clar că, prin înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, PSD și aliații săi pun la cale jaful secolului, cea mai mare lovitură care se poate da bugetului României, economiei naționale și separației puterilor în stat.

Practic, prin capitalizarea acestui Fond, cu un aport în numerar de circa două miliarde de euro și prin preluarea participațiilor statului de la zeci dintre cele mai profitabile companii ale sale, statul va fi privat de dividendele la care ar fi avut dreptul și prin care și-ar fi putut finanța deficitul, așa cum s-a întâmplat chiar anul trecut, când 90% dintre aceste beneficii, plătite în avans, s-au constituit venituri la bugetul de stat.

PSD și ALDE au însă interesul ca divedendele acestor mari companii să nu mai revină statului român, ci exclusiv acestei entități suverane, organizată ca societate pe acțiuni, care va ignora oportunitățile de finanțare a investițiilor publice prin atragerea de fonduri europene, subordonându-le unei camarile politice, care o va administra netransparent și impredictibil.

Exemplele de bună practică invocate ca modele de succes pentru crearea acestei entități financiare nu au nimic în comun cu varianta sa mioritică, izvorâtă din pixurile lui Dragnea și Vâlcov.

Fondul Polonez de Dezvoltare nu s-a împroprietărit cu acțiunile companiilor de stat, principalele sale surse de finanțare fiind bugetul public, fondurile UE și instituțiile bancare, iar fonduri suverane similare pot funcționa fără probleme în state ca Franța, Italia, Israel sau Norvegia, pentru că aceste țări au excedente mari în contul curent al balanței de plăți și variații ciclice ale intrărilor și ieșirilor de capital.

Sistemul dualist de administrare a Fondului Suveran autohton, printr-un Directorat format din șapte membri, sub supravegherea unui Consiliu format din nouă membri, aceștia urmând să fie numiți și controlați exclusiv politic, cu mandate de nouă ani, îl apropie mai degrabă de modelul Fondului omolog turc, în administrarea căruia se regăsesc bănci de stat și mai multe societăți de stat, Compania națională de transport aerian, Compania națională de telefonie, Loteria Națională fiind doar câteva dintre acestea.

Să nu fi aflat coaliția PSD-ALDE că, la un an de la înființare, Fondul omolog turc nu a generat nicio investiție majoră, nu a atras niciun investitor important, existând suspiciuni că activitatea sa este sub controlul strict politic al lui Erdogan, așa cum la noi se va întâmpla cu Dragnea?

PNL va sesiza Avocatul Poporului, singura instituție care mai poate să conteste la Curtea Constituțională recenta ordonanță de urgență care favorizează înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, în speranța că domnul Victor Ciorbea - care are pregătirea juridică necesară, s-a remarcat ca procuror, s-a consacrat ca lider de confederație sindicală și apoi, o vreme, ca prim-ministru - va înțelege că stă în puterile sale să demonteze cea mai mare escrocherie instrumentată politic în România pentru că, favorizarea, fie și prin pasivitate sau neimplicare, a autorilor unei infracțiuni, este la fel de blamabilă precum săvârșirea acesteia.

  Claudia Gilia - declarație politică Cu prilejul Centenarului, avem nevoie de un nou țel național, întoarcerea românilor din diaspora, acasă!;

Doamna Claudia Gilia:

"Cu prilejul Centenarului, avem nevoie de un nou țel național - întoarcerea românilor din diaspora, acasă!"

Centenarul Marii Uniri trebuie să rămână în conștiința noastră ca o piatră de temelie pentru viitorul acestei țări. Înaintea Primului Război Mondial nimeni și nimic nu ar fi putut prevesti ce va însemna anul 1918 pentru România Mare. Condițiile internaționale, dar și situația pe plan intern prevesteau cu totul și cu totul alt deznodământ.

Anul 1918 a făcut dintr-o țară mică una mare, dintr-o țară slabă una puternică, dintr-o țară divizată una unită. Când marile puteri au pus gând rău acestui neam, idealurile românilor au fost mai presus de arme, bani, influențe sau negocieri diplomatice. Putem spune că Dumnezeu a făcut o minune prin făuritorii Marii Uniri.

Astăzi, la 100 de ani de la acele evenimente, încă mai avem de învățat o lecție de la marile personalități care au înfăptuit Unirea, lecția demnității naționale.

Acest an a fost unul zbuciumat, cu prea multă învrăjbire, prea mult scandal și prea multe dezbateri politice pe alte subiecte decât cele așteptate de români.

Cu toate acestea, românii sunt uniți și speră că și conaționalii noștri plecați la muncă în străinătate se vor întoarce acasă. România este o țară cu un potențial uriaș. Uriașă este și durerea lăsată în urmă de românii plecați să-și câștige existența printre străini. Atât ei, cât și familiile lor nu au o viață completă.

Consider că viitorul obiectiv național trebuie să fie readucerea acasă a celor cinci milioane de cetățeni plecați în alte țări, iar readucerea lor acasă stă în puterea noastră, a tuturor.

Ca parlamentari, trebuie să oferim un sistem legislativ coerent și predictibil, să încurajăm investițiile în economie și să facem din educația națională cu adevărat o prioritate națională. În secolul următor, prosperitatea și liniștea socială nu vor veni din resurse naturale sau din puterea militară a unei țări, ci dintr-un sistem de învățământ de calitate. De aceea, avem nevoie de școli bine dotate, de profesori pregătiți temeinic, de investiții în educație și cercetare. Fiecare Leu investit în educație se va întoarce înzecit în următorii ani. O țară educată este o țară care atrage investiții, o țară care are un drum propriu, o țară care este competitivă și care poate oferi fiecărui cetățean un nivel de viață decent.

Împreună putem face ca următorul secol să întărească acest popor, iar România să fie "acasă" pentru toți cei care simt românește.

La mulți ani, România dodoloață!

La mulți ani, dragi români!

  Lucian-Ovidiu Heiuș - În anul Centenar, despre oameni politici de anvergură - cel dintâi ministru de finanțe al Unirii, dr. Aurel Vlad;

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

"În anul Centenar, despre oameni politici de anvergură - cel dintâi ministru de finanțe al Unirii, dr. Aurel Vlad"

În acest an, aducem în discuție personalități importante ale istoriei noastre, printre acestea se numără și doctorul Aurel Vlad.

Aurel Vlad s-a născut la Orăștie, în anul 1875, fiul lui Claudiu Vlad și Aurelia. La o vârstă fragedă de 3 ani, viitorul om al politicii orăștiene, Aurel Vlad, și-a pierdut tatăl. Această tragedie nu a lăsat urme adânci la nivelul conștiinței, tocmai datorită vârstei. Tânărul de acum, Vlad, devine elev al Colegiului reformat "Kun" din Orăștie.

Potrivit anuarelor școlare păstrate, se pare că elevul Aurel Vlad a dat dovadă de conștiinciozitate și a fost silitor la învățătură, astfel că, mai târziu, va ajunge să studieze la Universitatea din Budapesta, unde si-a luat doctoratul în Drept. După terminarea studiilor, Aurel Vlad a profesat avocatura la Deva și Orăștie, devenind, după Ioan Mihu, al doilea director al Băncii "Ardeleana". La vârsta de 30 de ani, s-a căsătorit cu Ana Adamovici, proprietară la Bobâlna, iar mai târziu Aurel Vlad a răscumpărat partea de moșie de la Iancu Adamovici, fratele soției sale, devenind, prin urmare, coproprietar al moșiei bobâlniene.

Trecând din cadrul familial în cel politic, precizăm următoarele.

Partidul Național Român din Transilvania, PNRT, a avut la un moment dat două axe de abordare a politicii naționale. Pe de o parte, exista pasivismul, ca mod de abordare a problemelor românilor în relația cu autoritățile maghiare, iar pe de altă parte exista doctrina activismului politic. Spre debutul secolului al XX-lea, în Transilvania în general și la Orăștie în mod special, era prezent un grup foarte dinamic de elite intelectuale românești - avocați, învățători și preoți - care au fondat diferite institute de credit, coruri, cercuri de lectură etc., care practic deserveau scopurilor politice și anume, în principal, educarea celor care aveau drept de vot.

Anul 1903 a adus pentru gruparea politică de la Orăștie un candidat în cercul electoral Dobra, pentru Parlamentul din Budapesta, în persoana doctorului Aurel Vlad. Propunerea de la Dobra a fost punctul culminant al mișcării naționale din acel an. Toate grupările activiste și-au unit forțele, pentru a asigura succesul lui Aurel Vlad în cercul electoral Dobra. Activitatea acestuia în Parlament era urmărită cu mult interes.

Aurel Vlad a susținut în Parlament mai multe intervenții. Era vehement la votarea bugetului, fiind nemulțumit de hotărârea creșterii salariilor funcționarilor și de sporirea bugetului militar. Aurel Vlad a avut multe intervenții și interpelări. Dr. Vlad a fost directorul și proprietarul Ziarului Solia Dreptății din Orăștie. Anul 1918 l-a găsit pe Aurel Vlad implicat total în politică.

Discuțiile dificile și lungi au fost cele legate de autonomia și conducerea Transilvaniei, până la alegerea Constituantei și a semnării tratatelor de pace. Aurel Vlad s-a declarat pentru o autonomie provizorie, care să fie în măsură să evite zguduirile sociale, dar limitată în timp, până la semnarea păcii. Atunci când s-a ridicat problema eliminării oricăror ingerințe ale ungurilor și sașilor din Ardeal, în Constituția României întregite, Vlad s-a opus categoric -"... după ce noi avem stăpânirea asupra Ardealului, să nu le lăsăm conlocuitorilor noștri libertatea de a-și exprima dorințele? Dimpotrivă, să nu fim șoviniști ca ei, politica lor nu o putem face nici cel puțin ca răzbunare, noi trebuie să fim cât se poate de loiali (...)"

Pentru a prezenta mulțimii deciziile luate de către delegați în legătură cu Unirea, s-au înscris la cuvânt mai multe persoane. La prima tribună, în care se afla și Prezidiul Adunării, în frunte cu președintele Gheorge Pop de Băsești, au luat cuvântul reprezentanții celor două biserici naționale, precum și exponenții politici, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Petru Groza, Iosif Jumanca. Aurel Vlad s-a perindat și pe la alte tribune, fiind un bun orator și având un stil de exprimare mobilizator. Bun și înflăcărat vorbitor, Aurel Vlad dobândise o mare popularitate în urma acțiunilor sale politice naționale. Prezența sa în mijlocul mulțimii era menită să anime o numeroasă asistență, venită să salute actul de Unire.

Remarcabilul om politic orăștian a fost membru în Consiliul Dirigent, organ politic decizional sui-generis al Transilvaniei. De asemenea, Aurel Vlad a fost cel care a susținut prin resurse materiale actul Unirii Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, aceasta în condițiile în care Consiliul Dirigent avea nevoie de fonduri pentru a plăti noua administrație creată, armata și alte cheltuieli. Băncile nu emiteau credite decât în anumite condiții de garanție și ipotecare, iar ajutorul financiar venit din partea unor persoane precum doctorul Vlad era de apreciat. Pentru acest scop, Vlad a ipotecat moșia de la Bobâlna la Banca Ardeleană din Sibiu și Victoria din Arad, de unde a obținut banii pe care i-a pus în slujba actului Unirii. Dr. Aurel Vlad a ocupat funcția de ministru al finanțelor în Consiliul Dirigent. După Marea Unire de la Alba Iulia și după alegerile parlamentare din 1919, câștigate de gruparea Blocului Parlamentar formată din PNR și PNȚ, în principal, alături de alte partide mai reduse, s-a format un guvern condus de Alexandru Vaida- Voevod, în care Aurel Vlad a deținut iarăși portofoliul finanțelor. În Guvernul țărănist, format în anul 1928 de Iuliu Maniu, omul politic orăștian a deținut funcția de ministru al cultelor și artelor, iar mai apoi portofoliul Ministerului Industriei și Comerțului.

Spre sfârșitul anilor ’30, pe fondul gravei instabilități politice, politicianul din Orăștie decide să se retragă din viața publică. Arestat de Securitatea din Sibiu în data de 5/6 mai 1950, la 75 de ani, a fost dus la Sighet și a murit în penitenciar la 2 iulie 1953. Familia Vlad a fost deposedată de întreaga avere, moșia de la Bobâlna a fost împărțită, ferma în parte distrusă, în parte transformată în sediu al CAP, de asemenea, a fost naționalizată banca și apoi a fost desființată, iar hotelul din Orăștie, al familiei, precum și stațiunea Geoagiu au fost trecute în proprietatea statului. Soția doctorului Aurel Vlad a avut domiciliu forțat la Blaj, unde a avut parte de un sfârșit dramatic. Fusese arestată încă din 1951, sub acuzația de deținere de aur și bijuterii. Anii de sfârșit ai vieții i-a trăit cumplit, fără a avea vești despre soțul și fiul ei, într-o mizerie neagră.

Aceste rânduri sunt un scurt omagiu pentru un om care a avut un crez, care a reușit să se impună pe scena politicii naționale și care înseamnă ceva pentru istoria neamului românesc - dr. Aurel Vlad.

  Florică Ică Calotă - declarație politică cu titlul Agricultura, în schimbare odată cu vremea;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Agricultura, în schimbare odată cu vremea"

Agricultura se schimbă odată cu vremea. Încălzirea globală influențează enorm culturile de legume. Cercetătorii avertizează asupra faptului că numărul culturilor ar putea scădea drastic până în anul 2050. Trebuie să conștientizăm că legumele sunt o componentă vitală pentru o viață sănătoasă și o dietă echilibrată, iar avertismentul cercetătorilor este unul serios.

Agricultura are parte de modificările ei, ca orice lucru care se modifică odată cu trecerea timpului și din cauza inovațiilor din domeniul tehnologiei. Vremea s-a modificat, așa că și agricultura are de suferit, pentru că cele două sunt interdependente.

Agricultura ecologică, așa cum am spus și anterior, într-o altă declarație, a cunoscut o dezvoltare nemaivăzută. Din păcate, obiceiurile alimentare ale populației se schimbă mai greu.

Cercetătorii trag un semnal de alarmă și avertizează că efectele încălzirii se văd deja, iar după calculele lor, până în anul 2050, resursele vegetale vor scădea cu cel puțin o treime. Nenumărate studii și planuri de nutriție includ legumele pe lista ingredientelor esențiale pentru o dietă sănătoasă a unui om.

Această situație afectează implicit sănătatea la nivel mondial, dar și securitatea alimentară.

Această situație este cauzată de creșterea temperaturilor în perioade anormale, de ploile tot mai puține în ultima perioadă, care au dus la un nivel scăzut al apei, seceta afectând culturile. Iar impactul ar putea fi devastator!

Specialiștii consideră că o măsură care ar putea duce la creșterea numărului culturilor ar fi mărirea nivelului gazelor cu efect de seră. Cele mai afectate culturi par a fi cele de linte și soia, conform statisticilor.

Problema resurselor scăzute va putea fi resimțită peste zeci de ani, dacă nu se face nimic în acest sens.

Problema încălzirii globale și efectele ei tot mai vizibile și pregnante nu mai reprezintă o noutate, fiind cunoscută de ani de zile. Ghețarii se diminuează pe zi ce trece, flora și fauna se schimbă, copacii înfloresc în perioade atipice acestui fenomen.

Chiar și în ziua de azi, există voci care neagă existența și efectele încălzirii globale, dar efectele ei pot fi văzute cu ochiul liber.

În concluzie, pentru România construcția sistemului de irigații reprezintă prioritatea zero.

  Neculai Iftimie - declarație politică Pământul trebuie exploatat în interes național!;

Domnul Neculai Iftimie:

"Pământul trebuie exploatat în interes național!"

Este adevărat că o mare parte din terenurile agricole ale României aparțin străinilor? Astfel declara președintele Iohannis la Indagra în 2016, și anume, 30% din suprafața agricolă a țării este în proprietatea străinilor.

Mă întreb, cât de benefică este vânzarea terenurilor agricole străinilor? Reprezintă un potențial pericol la adresa securității alimentare și, implicit, la adresa securității naționale?

Așadar, vorbim despre un fenomen de înstrăinare a pământului românesc, pământ pe care străbunii noștri chiar l-au apărat cu prețul vieții, fiind un bun al nației românești, cel mai de preț, glia străbună, care dă hrană, identitate, valoare tezaurului de spiritualitate românească, dar și hrană și identitate.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să ținem cont că am aderat la principiile și regulamentele de funcționare - libera circulație a capitalului, libera circulație a informațiilor etc. Aici ne lovim de punctul culminant al problemei - cum definim și ce reprezintă pământul? Unde se poate încadra?

În economie, pământul reprezintă un capital. În aceste condiții, cred că modificările și completările aduse Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor rezolvă o parte dintre problemele prezentate. Astfel, se construiește o legislație funciară, care permite controlul tranzacțiilor realizate cu terenuri arabile, cunoașterea modului de folosire a terenurilor, pregătirea profesională a noilor proprietari și folosirea acestora numai pentru producția agricolă.

Apreciez existența unei agenții a statului, agenție care să cumpere teren de pe piața liberă, pe care să-l concesioneze fermierilor. Pământul trebuie exploatat în contextul unui interes național legiferat.

La toate acestea, ar trebui să mai adăugăm o serie de programe, menite să asigure crearea unei clase de mijloc din rândul agricultorilor, precum și formarea specialiștilor în domeniul agriculturii, domeniu în care România are deficit astăzi, iar lucrurile ar începe să arate promițător.

Dacă se salvează agricultura, se salvează și România.

Nu trebuie ca peste 20 de ani să nu mai găsim fermieri români în România, înlocuiți cu fermieri de alte naționalități. Altfel, tinerii din țara noastră nu vor ști ce pământ calcă!

  Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică având ca subiect Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană, votat miercuri 21 noiembrie, un proiect sustenabil care va duce la o valorificare mai eficientă a zonei montane, la crearea de noi locuri de muncă și la stoparea fenomenului depopulării;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană, votat miercuri 21 noiembrie, un proiect sustenabil care va duce la o valorificare mai eficientă a zonei montane, la crearea de noi locuri de muncă și la stoparea fenomenului depopulării"

Miercuri 21 noiembrie, a fost votată, în plenul Camerei Deputaților, cu 212 voturi pentru, două voturi împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană, pentru perioada 2018-2020, considerată oportună și totodată prioritară, în cadrul politicilor legislative prin care coaliția dorește să sprijine dezvoltarea zonelor care se confruntă cu o tendință accelerată de depopulare.

În mediul internațional, România este percepută frecvent ca fiind țara cu meleaguri mioritice, cu produse animaliere sănătoase, cu zone montane de un estetic divin și cu o spiritualitate aparte. Această descriere se potrivește pe deplin regiunilor montane ale țării noastre, cărora trebuie să le reactivăm potențialul de care dispun. România adăpostește în zona montană 15% din totalul populației. Zona de munte a țării noastre are o resursă umană în curs de îmbătrânire, din cauza lipsei de investiții în asigurarea unei infrastructuri de producție care ar putea deveni o constantă a rămânerii tinerilor în acest areal și încurajării acestora de a se implica în activitățile specifice zonei. Distanțele mari față de centrele decizionale, izolarea față de zonele de desfacere și mutarea populației tinere în centre mai dezvoltate au slăbit și mai mult această zonă a țării, care a ajuns din ce în ce mai rar exploatată la adevărata sa valoare.

Tocmai împotriva acestor tendințe acționează Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană, care va contribui la asigurarea unei infrastructuri de dezvoltare și de producție calitativă și cantitativă în creșterea animalelor și procesarea de produse animaliere primare, cu centre locale și zonale de colectare, respectiv susținerea agriculturii și stimularea capacității de producție și încurajarea conservării tradițiilor din aceste zone. Astfel, se instituie o schemă de finanțare, prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției. Beneficiarii Programului sunt: tinerii fermieri care s-au instalat în cei 5 ani, anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în proiect; investitorii care doresc să dezvolte aceste zone, care se confruntă cu diverse constrângeri naturale sau de altă natură; cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 566/2004, cu completările ulterioare. De asemenea, sprijinul poate fi majorat cu 20%, cu condiția ca ajutorul maxim cumulat să nu depășească 90% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției.

Valoarea totală a Programului este de un miliard de euro pentru perioada 2018-2020 și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel de proiecte vor stimula creșterea resursei umane și a nivelului de trai din astfel de regiuni care se confruntă cu dezavantaje naturale precum altitudinea, clima, fertilitatea scăzută a solului. Să nu uităm că viața strămoșilor noștri a fost strâns legată de zona mitologică montană, cu alimentele sale sanogene care au fost și sunt unice în lume.

În anul Centenarului, trebuie să oferim perspective de dezvoltare pentru toate zonele țării, chiar și acelea izolate în vârf de munte. O Românie conștientă de resursele și tradițiile sale creează strategii împotriva fenomenului depopulării, își pune în valoare resursele umane și naturale, ducând mai departe valorile cu specificul lor zonal și național.

  Natalia-Elena Intotero - Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă idealurile eroilor noștri - libertate, credință și unire;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă idealurile eroilor noștri - libertate, credință și unire"

25 noiembrie 1918 este o zi care va rămâne în istoria noastră și va purta pururea simbolul ei - sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. În anul Centenarului, acest moment a fost plin de încărcătură emoțională pentru noi, creștinii, și poate unul dintre puținele evenimente cu valoare de simbol național.

Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol care reprezintă neamul nostru românesc, un edificiu reprezentativ, mult dorit și așteptat, încă din 1877. La 100 de ani de la momentul devenirii noastre ca stat, Catedrala nu este doar un lăcaș aparte de cult, el încununează respectul nostru pentru eroii acestui popor, el reprezintă simbolul credinței noastre, reperul unității noastre.

Așa cum spun istoricii, simbolurile sunt cele care fac diferența dintre un popor și un neam, pentru că, oricât ar fi de aspre vremurile istoriei, neamurile se pot încovoia, dar rămân, popoarele însă pot dispărea. Neamurile au valori și simboluri, iar ele sunt cele care adună oamenii în jurul lor. Catedralele, drapelul, imnul, un loc istoric, o idee sau chiar o persoană - toate pot fi simboluri.

Simbolul este încărcat de emoție, de sens, de valoare, este legătura nesfârșită dintre noi, românii, oriunde ne-am afla în lume. Iar Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol. Tocmai pentru că are această valoare, Catedrala are două hramuri: Înălțarea Domnului, ziua în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, și Sfântul Apostol Andrei, Încreștinatorul neamului românesc, în secolul I după Hristos.

Așadar, Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o simplă catedrală, ci adună în ea idealurile pentru care au murit erorii noștri - libertate, credință și unire. De aceea, sfințirea ei a fost programată în anul 2018, când sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire. Am trăit un moment unic alături de mii de oameni veniți din toate colțurile țării să asiste la sfințirea unui puternic simbol al românilor, un simbol care va dăinui peste vremuri și timpuri.

Dumnezeu să ne ajute, Dumnezeu să-i apere pe români!

  Ioan Balan - Împlinirea visului de aur - Unirea Bucovinei cu țara-mamă!;

Domnul Ioan Balan:

"Împlinirea visului de aur - Unirea Bucovinei cu țara-mamă!"

Voi aminti în declarația mea numai câteva rânduri din ziarul "Glasul Bucovinei", din data de 29 noiembrie 1918, ziar care-și asuma public statutul de "organ de propagandă pentru unirea politică a Românilor de pretutindeni", care se edita la acea vreme la Cernăuți, sub conducerea lui Sextil Pușcariu.

Iată care era bucuria românilor din Bucovina în ziua întoarcerii acestui pământ românesc la Patria-mamă:

"Cea mai mare sărbătoare a Bucovinei! Visul nostru de aur s-a împlinit! Părinții noștri cari au murit de dorul acestui vis, de azi înainte vor găsi odihna în pământul liber și desrobit. O veche fărădelege, săvârșită față de țară și de poporul ei băștinaș, s-a reparat și firul istoric ce fusese întrerupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, s-a reluat astăzi și se va putea continua în ticnă spre binele și propășirea tuturora. Cu smerenie ne plecăm capetele înaintea Dumnezeului părinților noștri care ne-a învrednicit de a trăi aceste clipe înălțătoare și făgăduim că ne vom strădui a ne arăta vrednici de dânsele. Trăiască Bucovina desrobită și reintrată în granițele României Mari!"

Orice suflet de român care citește aceste rânduri, după 100 de ani de la măreața faptă realizată de bucovineni, nu poate să nu simtă cum îi fierbe sângele de român prin vene. Nu trebuie să uităm niciodată, nici noi și nici urmașii urmașilor noștri, că cei care s-au luptat pentru întregirea neamului românesc nu au economisit niciun efort, pentru ca noi, astăzi, să putem să ne bucurăm, fără să ne temem, de o Românie liberă și independentă.

Din păcate, istoria nedreaptă a făcut ca o parte din Bucovina să fie despărțită de la sânul mamei România, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și peste 400.000 de bucovineni să trăiască și să simtă în continuare românește. Tot din păcate, în peste 28 de ani care s-au scurs de la căderea comunismului, Guvernele din România nu au știut să lege mai trainic legăturile cu românii rămași în afara frontierelor.

28 noiembrie este ziua visului de aur pentru Bucovina, iar 1 decembrie este ziua visului de aur pentru toată suflarea românească, este visul de aur care vine de secole pentru tot neamul românesc.

România Mare nu ar fi fost posibilă fără curajul Guvernelor liberale conduse de Brătieni și fără iubirea de țară a regilor din dinastia de Hohenzollern Sigmaringen. România Mare nu ar fi fost posibilă fără contribuția crucială a lui Iancu Flondor la Unirea Bucovinei cu România. Marele istoric Nicolae Iorga spunea despre Iancu Flondor - "...cu adâncă recunoștință, mulțumim omului întreg și neînfricoșatului român...".

România Mare nu ar fi fost posibilă fără jertfa miilor de soldați care și-au dat viața în Războiul pentru Independență sau în cele două Războaie Mondiale. Lor le datorăm România noastră de azi și lor trebuie să le cinstim memoria, ori de câte ori avem posibilitatea, nu numai de Ziua Națională a tuturor românilor.

Să cinstim cum se cuvine această săptămână de aur, poate cea mai importantă și plină de încărcătură din istoria postdecembristă! Să ne învățăm copiii, nepoții și strănepoții că România de astăzi, membră a NATO și a Uniunii Europene, nu este rezultatul eforturilor celor de astăzi și de ieri, ci este visul de aur al tuturor urmașilor lui Decebal și Traian!

La mulți ani, țara mea sfântă! La mulți ani, România!

  Cornel Itu - intervenție intitulată Centenarul Marii Uniri - bucurie și mândrie națională în inimile tuturor românilor;

Domnul Cornel Itu:

"Centenarul Marii Uniri - bucurie și mândrie națională în inimile tuturor românilor"

Ne despart doar câteva zile până la marea sărbătoare a Centenarului Marii Uniri. Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina sublimă a istoriei românești, a unității și identității noastre. Rezultat al aspirațiilor tuturor românilor, de a trăi într-un singur stat, Marea Unire a fost rodul luptei poporului român pentru unitate, fiind un privilegiu și o mare bucurie să trăim cu toții împlinirea unui secol de la înfăptuirea acelui mare act istoric.

România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: Unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu Țara-mamă. Un rol fundamental în înfăptuirea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, la 1 decembrie 1918, cu Regatul României, 1-a avut elita politică a românilor din aceste ținuturi românești istorice. Între fruntașii memorandiști unioniști, amintiți drept "corifeii Marii Uniri", s-au aflat: Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Iuliu Maniu, nume cu rezonanță istorică pentru contribuția la înfăptuirea idealului românesc. Aceștia, alături de alte nume memorabile - Vasile Goldiș, poetul Octavian Goga, episcopul ortodox Miron Cristea și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu - au împlinit idealul sfânt al Marii Unirii.

Astăzi, cu mândrie și cu emoție, amintesc numele marelui transilvănean Alexandru Vaida-Voevod, unul dintre cei mai dăruiți politicieni ai perioadei interbelice, a cărui contribuție, alături de a altor transilvăneni din zona pe care o reprezint în Parlament, adică cea a Dejului, a marcat destinul României. În acest an al Centenarului Marii Uniri, am sărbătorit, totodată, în 27 februarie, 146 de ani de la nașterea lui Alexandru Vaida-Voevod, unul dintre arhitecții României moderne.

Să ne amintim cu toții că omul politic pe care îl omagiez la acest moment aniversar, a citit, în Parlamentul din Budapesta, rezoluția Comitetului Executiv al Partidului Național Român, prin care s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, "liberă de orice înrâurire străină", să-și aleagă "așezarea ei printre națiunile libere", cuvinte care în acele timpuri cereau un mare curaj, cuvinte care te puteau costa viața.

Citirii documentului i-a urmat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, unde cei 1.228 de delegați aleși ai românilor "din Transilvania, Banat și Țara Ungurească" au votat Rezoluția Unirii. După acest eveniment istoric, Alexandru Vaida-Voevod devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat și s-a numărat printre cei patru delegați ardeleni care au adus Regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii, pentru a fi ratificată.

În noua Românie, întregită, Alexandru Vaida-Voevod va juca un rol extrem de important, ocupând funcții înalte în stat, inclusiv cea de prim-ministru, reformând principalele instituții ale statului. După aproape un secol și jumătate de la nașterea sa, Alexandru Vaida-Voevod rămâne un exemplu de demnitate, tărie de caracter și patriotism pentru toți românii!

Astăzi, avem o datorie la fel de importantă, deoarece suntem urmașii apărători ai idealului de unitate și de mândrie românească, bunăstarea, pacea, integritatea!

La mulți ani, România, în anul Centenarului!

La mulți ani, dragi români, de Ziua Națională!

  Luminița-Maria Jivan - declarație politică având ca obiect Programul [Pasarela] pentru tinerii dezavantajați, vizând integrarea lor în muncă, în cadrul instituțiilor publice de la nivel local;

Doamna Luminița-Maria Jivan:

"Programul «Pasarela» pentru tinerii dezavantajați, vizând integrarea lor în muncă, în cadrul instituțiilor publice de la nivel local"

În Programul de guvernare al PSD, secțiunea "Șanse reale pentru tineri" face referire la "Implementarea Programului «Garanția pentru Tineret»" unde este prevăzut Programul "Pasarela", care are ca obiect oferirea temporară a locurilor de muncă din sectorul public tinerilor dezavantajați, pentru a dobândi "abilități transferabile" în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanța 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani, în sectorul public, la nivel local, în sistemul pasarela.

Acest program a fost înregistrat în ianuarie 2018 la Senat, iar în iulie 2018 a fost și publicat în Monitorul Oficial nr. 639 din 23 iulie 2018, devenind Legea nr. 189/2018. Prin urmare, această lege reglementează facilitățile acordate tinerilor dezavantajați, în vederea încadrării pe locurile de muncă vacante din instituțiile publice de la nivel local. Sunt vizați tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 26 ani, care nu au o vechime în muncă mai mare de 12 luni, care fie se află în sistemul de protecție a copilului sau provin din acesta, fie au cel puțin un copil în întreținere.

Astfel, un procent de 5% din totalul posturilor specifice personalului contractual din instituțiile publice va fi atribuit, în mod exclusiv, tinerilor dezavantajați, pentru o perioadă de 24 de luni, cu condiția ca acestea să fie vacante. La finalul celor 24 de luni, contractul individual de muncă încetează de drept, iar postul va putea fi ocupat de o altă persoană aflată într-o situație similară.

În plus, obiectivul principal în materie de ocupare a forței de muncă, stabilit în contextul Strategiei Europa 2020, este de a atinge ținta de 70% în privința ratei de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani. Acest lucru se poate realiza numai prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente.

Prin această lege se urmărește acordarea priorității la angajare a tinerilor dezavantajați, în sensul stabilirii unui procent de 5% din posturile existente și bugetate, specifice personalului contractual, raportat la numărul total de angajați cu contract individual de muncă.

Impactul acestei legi asupra mediului de afaceri nu este unul de trecut cu vederea. În prezent, România se confruntă cu deficit de forță de muncă, iar prin aceste măsuri se urmărește furnizarea de forță de muncă suplimentară angajatorilor privați care vor putea angaja tineri dezavantajați și care au acumulat o experientță de muncă în sectorul public. Astfel, se anticipează îmbunătățirea calității forței de muncă deținătoare de calificări de nivel inferior, favorizându-se astfel angajarea în sectorul privat.

Luând în considerare cele anterior menționate, se poate observa că Programul de guvernare al partidului din care fac parte se pune în aplicare pas cu pas, urmărindu-se bunăstarea cetățenilor și oferindu-le posibilitatea tuturor de a-și găsi un loc de muncă.

  Petru-Sorin Marica - declarație politică România trebuie să fructifice șansa de a folosi fondurile europene, pentru o dezvoltare durabilă!;

Domnul Petru-Sorin Marica:

"România trebuie să fructifice șansa de a folosi fondurile europene, pentru o dezvoltare durabilă!"

Politica de coeziune a fost și rămâne principalul instrument al Uniunii Europene de reducere a disparităților dintre regiuni, ea vizând promovarea și susținerea dezvoltării generale a statelor și regiunilor Uniunii. Cât de bine-venită a fost aceasta, ne arată evaluările. Politica de coeziune a produs efecte concrete pentru cetățeni și acest fapt este relevat și de un studiu independent privind investițiile Uniunii Europene în perioada 2007-2013. Rezultatele studiului au arătat că toate statele membre au beneficiat de pe urma sa.

Prin finanțări substanțiale, Politica de Coeziune a generat în țările membre ale Uniunii Europene creștere economică, noi locuri de muncă, creșterea calității serviciilor, dezvoltarea infrastructurii.

Politica de Coeziune a schimbat viața și fața multor regiuni din Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie recunoscut.

România a beneficiat, la rândul ei, de pe urma aplicării Politicii de Coeziune și pentru țara noastră este fundamentală păstrarea acestui instrument, ca pilon central al politicilor europene.

În perioada 2007-2013, au fost sprijinite 14.000 de întreprinderi mici și mijlocii, ceea ce a generat 51.000 de noi locuri de muncă.

Politica de coeziune a contribuit la modernizarea economiei românești. Astfel, 2.000 de proiecte de cercetare și dezvoltare au fost sprijinite cu finanțări din fonduri europene, în aceeași perioadă.

Politica de coeziune a investit în infrastructura de transport, în infrastructura educațională și de sănătate.

Județul Hunedoara beneficiază, de asemenea, de un sprijin financiar european important, pe mai multe planuri, inclusiv prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Și voi argumenta, limitându-mă la un singur exemplu pe care îl consider edificator și anume, Proiectul privind Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Hunedoara, Valea Jiului, 2014-2020. Contractul de finanțare a proiectului derulat cu fonduri europene este în valoare de 90 de milioane de euro și a fost semnat anul trecut. Proiectul urmează a fi implementat până în data de 31 decembrie 2023 și reprezintă cea mai mare investiție în infrastructura de apă și apă uzată în Valea Jiului. La finalul implementării lui, apa de la robinetele locuitorilor va fi curată, de calitate. În plus, investițiile din cadrul acestui proiect vizează și eliminarea discontinuităților în alimentarea cu apă potabilă a localităților din zonă.

În acest context, este decisiv ca viziunea despre viitorul Uniunii Europene să păstreze în centru Politica de Coeziune, iar propunerea de buget făcută de Comisia Europeană pentru viitorul Cadru Bugetar Multianual reflectă tocmai acest lucru. Este, de asemenea, extrem de încurajator că România ar putea să beneficieze de un buget cu 8% mai mare decât cel alocat până acum.

Este o oportunitate pentru țara noastră de a se dezvolta în continuare, diminuând constant decalajul economic care o desparte încă de celelalte state membre. Numai astfel românii se vor simți cu adevărat cetățeni europeni cu drepturi egale.

  Marius-Constantin Budăi - declarație politică Vom continua aplicarea calendarului privind majorările salariilor și pensiilor, prevăzute în Programul de guvernare!;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Vom continua aplicarea calendarului privind majorările salariilor și pensiilor, prevăzute în Programul de guvernare!"

În urma informațiilor eronate propagate în spațiul public de reprezentanții opoziției, prin care afirmă că România intră în criză, vreau să infirm toate aceste zvonuri nefondate și să confirm public că nu există niciun risc de recesiune economică pentru țara noastră.

Toate mesajele transmise de membrii PNL reprezintă simple speculații politice, fără temei, încercând să submineze percepția publică asupra stării economiei și să inducă temeri care vor aduce modificări ale comportamentelor de consum, cu efecte negative.

Fac apel public la toate aceste persoane să aibă un discurs civilizat și în acord cu realitatea economică și socială de la noi din țară. Toate avertismentele catastrofice ale opoziției, comunicate în spațiul public, fac premeditat un rău nejustificat și totodată nu se bazează pe niciun fel de argumente sau fapte concrete.

Vreau să știe toți cetățenii că România este perfect stabilă macroeconomic, cu o datorie externă în scădere, cu o perspectivă de creștere sustenabilă în următorii ani, realitate confirmată acum câteva zile de una dintre cele mai mari agenții de rating din lume, Agenția Fitch. Prin urmare, este nejutficiat să anticipezi o scădere a Produsului Intern Brut, astfel încât România să aibă recesiune, când tendința confirmată de toți indicatorii economici este de consolidare a creșterii.

Nimic nu justifică speculația că "...două trimestre consecutive creșterea economică va fi negativă în perioada următoare...", când anul trecut creșterea a fost de 6,9%, iar în acest an avem 4% în primul trimestru, 4,1 % în al doilea trimestru și 4,3% pentru cel de-al treilea trimestru.

România are cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, 1,9% față de media UE, de 0,3% în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea din 2018. Raportată la aceeași perioadă a anului trecut, creșterea economică este de 4,3% și, ceea ce este cel mai important, se bazează pe creșterea exporturilor cu 9,5% și pe rezultatele foarte bune din agricultură.

Evoluția ascendentă a economiei, consemnată oficial, este cel mai puternic argument care combate pozițiile politice-partizane exprimate de cei care doresc să dărâme actuala coaliție guvernamentală formată din PSD și ALDE.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a înregistrat cele mai mari încasări din ultimii ani, peste 43 de miliarde de euro în primele 10 luni din 2018. Se confirmă astfel prognozele profesioniste ale Guvernului și specialiștilor veritabili care, în nenumărare rânduri, au dat asigurări că în România nu sunt și nu vor fi probleme cu banii, cu plata pensiilor sau a salariilor.

Vreau să îi asigur pe toți românii că va continua aplicarea calendarului privind majorările de salarii și pensii, prevăzut în Programul de guvernare, și precizez aici Legea salarizării unitare și Legea pensiilor.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Centenarul României, marcat și prin preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Centenarul României, marcat și prin preluarea președinției Consiliul Uniunii Europene"

Avem bucuria, onoarea și prilejul să fim contemporanii zilei Centenarului!

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla!

Aceste cuvinte nu le-am fi putut spune astăzi, dacă, prin voința neamului, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, nu s-ar fi creat o Românie unică, puternică și independentă, o Românie de care ne bucurăm cu toții. Așadar, pe lângă marcarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 de către românii de pretutindeni, trebuie să avem în vedere că Centenarul Marii Uniri ne oferă posibilitatea să reflectăm la evenimentele istorice petrecute în acești 100 de ani, dar și să proiectăm cele mai bune politici pentru viitorul țării noastre. Centenarul este cu atât mai important pentru români, pentru că este premergător preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România.

Modul în care va fi proiectată imaginea națiunii noastre prin preluarea Președinției rotative a Consiliului UE va aduce plus valoare României de mâine.

Pe lângă faptul că pentru noi, românii, este foarte important să păstrăm și să promovăm valorile tradiționale ale poporului nostru în multiculturalismul Uniunii, momentul ianuarie 2019 se anunță, prin prisma contextului geopolitic, unul marcat de multiple provocări.

În calitatea mea de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, consider că, din fruntea Consiliului UE, România va reitera succesele diplomatice din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat, scriind o nouă și frumoasă filă de istorie în cronologia europeană, așa cum s-a întâmplat nu doar la 1918, 1945 ori ulterior acestor momente sau chiar anterior desfășurării lor. Și asta pentru că țara noastră este pe deplin angajată să acționeze ca un veritabil mediator imparțial și, concomitent, un factor de consens, pentru ca pe durata celor șase luni de mandat să își exercite cu succes atribuțiile și să avanseze agenda comunitară în beneficiul proiectului european și al tuturor cetățenilor.

Tocmai de aceea, Programul Președinției României la Consiliul UE va avea în prim-plan cetățeanul. Eforturile noastre se vor concentra cu precădere pe promovarea dosarelor legislative și nelegislative care pot conduce la rezultate concrete pentru fiecare membru al marii familii europene, în speță la o Uniune mai puternică, mai democratică și mai aproape de cetățenii săi.

Momentul 1 decembrie 1918 a reprezentat manifestarea voinței tuturor românilor, iar acum ne dorim, prin preluarea Președinției rotative a Consiliului UE, să încetățenim acest tipar de succes întregii Europe. Însuși motto-ul Președinției noastre - "Coeziunea, o valoare comună europeană" - reflectă tipul de politici pe care îl vom face.

Dragi colegi și dragi români de pretutindeni, avem nevoie de mai multă omogenitate la nivelul Uniunii și de o cooperare mai performantă, în primul rând între statele membre, precum și de mai multă coeziune economică, socială și teritorială, ad literam, cum este prevăzută în Tratatele UE, cât și de reînnoirea încrederii tuturor locuitorilor acestui spațiu al bătrânului continent, în acest proiect.

Inspirați de exemplul triumfal al lui 1 decembrie 1918, trebuie să sporim eficiența UE, prin capacitatea noastră de a asigura un nivel adecvat de convergență între statele membre și de îmbunătățire a coeziunii, dar și să menținem și să promovăm valorile comune.

România va depune toate eforturile necesare pentru atingerea unor progrese substanțiale în dosarele asumate pe perioada preluării Președinției Consiliului UE, însă este esențial ca toate statele membre și Parlamentul European să manifeste voința politică necesară pentru avansarea în direcțiile unor acorduri viabile.

  Nicolae Giugea - La mulți ani, români! La mulți ani, draga mea Românie!;

Domnul Nicolae Giugea:

"La mulți ani, români!

La mulți ani, draga mea Românie!"

Simt o puternică emoție în suflet și în voce ori de câte ori vorbesc despre țara mea, despre România mea, despre România a peste 23 de milioane de români, de acasă sau din afara frontierelor țării mamă. Peste numai câteva zile se împlinesc 100 de ani de la desăvârșirea celui mai important vis al neamului românesc, înfăptuirea României Mari, prin dărâmarea tuturor frontierelor vremelnice puse între frații români de pe cele două părți ale Munților Carpați.

Copiii și nepoții noștri trebuie să afle și să nu uite niciodată că unirea tuturor românilor într-o singură țară românească este idealul de veacuri al neamului românesc. Este "pohta ce-a pohtit" Mihai Viteazu, bravul nostru oltean, care și-a dat viața pentru a vedea unite într-o singură Țară Românească, chiar și pentru o scurtă perioadă de vreme, Ardealul, Moldova și Țara Românească.

Nu trebuie să uităm că România Mare este rezultatul unui drum lung, care a început cu Alexandru Ioan Cuza, a continuat cu perseverența Brătienilor de a ne obține independența statului român și cu îndrăzneala acelorași liberali de a aduce pe tronul țării un prinț străin, în persoana lui Carol I. Nu trebuie să uităm niciodată că bravii soldați români, care au scris cu sânge în Primul Război Mondial "Pe-aici nu se trece!", au deschis șansa Regelui Ferdinand Întregitorul să înfăptuiască Marea Unire de la 1918.

Din păcate, evenimentele tragice din al Doilea Război Mondial au rupt de la sânul mamei România teritorii românești importante, motiv pentru care, astăzi, sute de mii de suflete de români trăiesc și simt românește în afara țării noastre. Bucovina de Nord, Basarabia, Voivodina sau Dobrogea de Sud plâng în continuare de dorul Patriei-mamă, România. Pe lângă românii de care istoria ne-a separat în mod nedrept, alte milioane de români trăiesc și muncesc astăzi departe de casa lor părintească, deoarece tranziția țării noastre la o economie performantă și către o democrație funcțională a fost un proces greoi și nu foarte convingător.

Sărbătoarea Marii Uniri trebuie să aducă bucuria în sufletele tuturor românilor, de pretutindeni, de acasă sau din afara frontierelor țării. Politicienii, cu toții, ar trebui să plece capul rușinați, uitându-se la măreția faptelor făcute de Brătieni sau de bravii regi, Carol I, Ferdinand Întregitorul și Mihai I.

Politicienii, fără excepție, trebuie să facă tot ce le stă în putere să-i strângă din nou, acasă, în România, pe toți românii. Este atât de simplu! Construind o economie performantă, care să genereze locuri de muncă bine plătite, cu o țară în care drepturile și libertățile cetățeanului sunt garantate real, nu declarativ, cu o clasă politică onestă, pusă în slujba țării și a cetățenilor, cred că putem să ne aducem copiii acasă!

În încheiere, amintesc câteva dintre versurile poetului nostru național, spunându-vă că și eu împărtășesc aceleași dorințe pentru viitorul țării mele: "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor?... Fiii tăi trăiască numai în frăție... La trecutu-ți mare, mare viitor!"

  Laurențiu Nistor - intervenție intitulată 1 decembrie 2018 - 100 de ani de la Marea Unire;

Domnul Laurențiu Nistor:

"1 decembrie 2018 - 100 de ani de la Marea Unire"

"Această țară a arătat ce poate o națiune când vrea. Și ea a voit. Ea a dat, deși încătușată atâta amar de vreme, numeroase dovezi de destoinicie politică și culturală și națională. Această unire a ei cu România în politică, în cugete și simțiri, este cel mai mare act în viața neamului românesc!" - scria Ziarul Viitorul, în 4 decembrie 1918, despre Marea Unire.

În "Foaia Sibiului", ziariștii vremii scriau - "...Sufletele marilor apostoli, în frunte cu umbra nerăzbunatului Mihai, ne-au luminat gândurile, ne-au întărit voința și au scos din mii de piepturi dorința neclintită ce stăpânește întreaga suflare românească, unirea tuturor românilor cu o singură stăpânire românească".

Așadar, au fost zile de mare emoție, trăite atunci cu tot sufletul, zile de care trebuie să ne amintim mereu cu mândrie și demnitate! La 100 de ani de la acest moment unic în istoria noastră, momentul devenirii noastre ca stat modern, trebuie să ne considerăm norocoși și să fim recunoscători pentru faptul că trăim acest eveniment special.

2018 este un an aparte, în care ar trebui să ne gândim mai mult la ceea ce ne unește decât la ceea ce ne desparte, pentru că sunt infinit mai multe lucrurile care ne unesc, decât cele care ne separă.

Ca deputat al județului Hunedoara, consider că avem motive în plus de bucurie și comemorare. La Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia au participat 100.000 de oameni. Dintre aceștia, în jur de 30.000 au fost hunedoreni.

"Unirea e azi posibilă doar grație jertfei pe câmpul de bătălie a românilor din Vechiul Regat, prin urmare ceea ce trebuie este o Românie a tuturor românilor!" - a spus Petru Groza despre Marea Unire.

Și avem azi o Românie a tuturor românilor, o țară pe care trebuie să o iubim, dincolo de vremuri și timp, pentru că ea înseamnă jertfa oamenilor care au crezut într-un ideal.

Să trăim azi cu aceeași emoție în suflet acel moment. Să fim recunoscători și să le mulțumim celor care au crezut în ceva ce părea imposibil, România!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică despre necesitatea susținerii egalității de șanse între femei și bărbați;

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

În anul 2018, prea multe femei încă trebuie să aleagă între viața profesională și cea personală. Viața de familie, inclusiv alegerea de a avea copii, este profund afectată de disparitățile din aria profesională. Peste tot în lume, femeile sunt plătite mai puțin decât bărbații pentru muncă de valoare egală, avansează mai lent în carieră și acced foarte rar la funcțiile de conducere. Conform unui studiu internațional publicat în 2018, de-a lungul carierei femeilor apar diferențe de venituri de circa 35%, defavorizate fiind cele care aleg să aibă copii.

Bărbații, în schimb, urmează o tendință contrară. Continuându-și neîntrerupți evoluția în carieră, își măresc substanțial veniturile în perioada paternității. Trăgând linie, femeile investesc mai mult timp în activitățile casnice, în îngrijirea copiilor, bătrânilor și bolnavilor din familia extinsă, cu mult mai mult decât partenerii lor. Cu fiecare dintre aceste sacrificii, femeile își pierd din potențialul profesional, din autonomia financiară, din posibilitatea de a-și primi locul meritat în viața profesională și în spațiul social.

Decizia de a deveni sau nu mamă nu ar trebui să mai afecteze viața femeilor la un asemenea nivel. Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați trebuie să garanteze femeilor că nașterea unui copil nu le va mai condiționa avansarea în carieră, nivelul salarial și opțiunile profesionale. Aceste inechități, dublate de incertitudinea locului de muncă și stresul financiar cu care familiile din România se confruntă la ora actuală, afectează inclusiv echilibrul demografic pe termen lung. În anul 2016, s-a înregistrat cea mai mică rată de fertilitate din ultimii 10 ani. În mod nesurprinzător, cele mai fertile regiuni ale României sunt și cele mai prospere.

Din lipsa unor măsuri integrate și eficiente de echilibrare a vieții profesionale cu viața de familie între femei și bărbați, România plătește costurile inegalității între sexe pe mai multe paliere.

Este timpul să ne asumăm o abordare strategică pentru susținerea egalității de șanse între femei și bărbați!

  Daniela Oteșanu - declarație politică având ca obiect Toleranță zero față de abuzurile asupra copiilor;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Toleranță zero față de abuzurile asupra copiilor"

În această lună, în urmă cu câteva zile, respectiv 19 și 20 noiembrie, au fost marcate Ziua internațională de prevenire a abuzului asupra copilului și Ziua internațională a drepturilor copilului, evenimente care se organizează în fiecare an, cu scopul ca fiecare comunitate să conștientizeze consecințele pe care le au abuzurile, fie că sunt de ordin psihologic, social, economic, fizic sau sexual, în educarea minorilor.

Interesul superior al copilului este cel care trebuie să primeze în orice familie și societate, indiferent de situația în care se află.

Abuzul asupra copilului, abandonul școlar și delincvența juvenilă sunt probleme care afectează și dăunează comunitatea din care fac parte, dar, mai mult decât atât, are influențe negative în dezvoltarea comportamentului minorului. În urma abuzurilor de care suferă o persoană în copilărie, la maturitate poate deveni un om introvertit, poate avea atacuri de panică și chiar tentative de suicid.

Fiecare copil se naște cu același drept inalienabil, de a avea un început sănătos în viață, o educație și o copilărie sigură, toate fiind esențiale pentru dezvoltarea lui viitoare, pentru a deveni un adult responsabil și implicat în viața socială și economică a comunității din care face parte. Un copil lipsit de protecție împotriva conflictelor, violenței sau abuzului, a exploatării și discriminării, a muncii de la o vârstă fragedă se poate alege cu traume fizice și emoționale permanente, având consecințe profunde.

Copilul nu poate înțelege abuzul la fel ca un adult, nu poate reacționa la fel și mai ales nu se poate apăra asemeni unui adult.

Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție a înregistrat, în 2017, 15.386 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a copilului, din care 6.758 în mediul urban și 8.628 în mediul rural. Conform acestor statistici, cele mai multe cazuri au fost de neglijare, respectiv 11.129. Totodată, au fost înregistrate 1.235 cazuri de abuz fizic, 1.736 de abuz emoțional și 762 de abuz sexual. La acestea se adaugă 356 de cazuri de exploatare prin muncă, 55 de exploatare sexuală și 113 de exploatare pentru comiterea unor infracțiuni.

În acest moment, legislația națională, dar și cea internațională protejează interesul superior al copilului, prin incriminarea abuzului de orice formă asupra minorului.

România a adoptat legislația Uniunii Europene cu privire la prevenirea și combaterea abuzului asupra minorului, iar serviciile oferite de statul român sunt din ce în ce mai axate asupra preîntâmpinării abuzului, prin intermediul multiplelor campanii de sensibilizare a opiniei publice și prin informarea asupra efectelor nocive pe care abuzul le are asupra copilului.

În acest sens, cred că este nevoie în continuare de organizarea de acțiuni permanente pentru informarea și educarea părinților privind consecințele grave pe care le are abuzul de orice fel asupra copilului, precum și de realizarea mai multor campanii naționale de conștientizare și sensibilizare a populației asupra problemelor abuzului și consecințele de ordin legal, social, uman, psihic, fizic, educațional, relațional și cognitiv asupra copilului.

În același timp, consider că trebuie să creăm un sistem solid și coerent de baze de date la nivel național și local, care să cuprindă cât mai multe informații privind cazurile instrumentate și diversele statistici care pot decurge de aici, în vederea îmbunătățirii strategiilor de intervenție, rezolvare şi monitorizare a cazurilor de abuz asupra copiilor.

Fiecare copil are dreptul să trăiască și să se dezvolte într-un mediu pozitiv, care să îl stimuleze la nivel cognitiv, emoțional, social și comportamental!

  Ștefan-Ovidiu Popa - despre Ziua Națională a României;

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

"Ziua Națională a României"

În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 de ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil, unirea tuturor românilor, iar odată cu acesta trebuie să învățăm din exemplul marilor înaintași de la 1918 și să nu lăsăm ca ceea ce ne desparte să ne dezbine.

Centenarul Marii Uniri reprezintă procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României a dus la constituirea României Mari.

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba Iulia votează Unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat național. Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918, de Regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaților în ședința din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

Atunci s-a format România Mare, românii profitând de momentul geopolitic prielnic, creat la sfârșitul Primului Război Mondial, 1914-1918, prin destrămarea Imperiului Țarist și a Imperiului Austro-Ungar. La constituirea Marii Uniri nu a stat participarea țării noastre la război, ci dorința de unitate și de a trăi într-un un stat unitar național al românilor.

Comemorarea Centenarului, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare, că este datoria noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație, la 1 decembrie 1918.

Astfel, Ziua Națională a României este un prilej de sărbătoare pentru toți românii, în care sunt evidențiate unitatea națională, spiritul, reușitele și valorile românești;

La mulți ani, România!

  Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică Guvernele Dragnea ne-au îndatorat pentru tot restul vieții!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci: "Guvernele Dragnea ne-au îndatorat pentru tot restul vieții!"

Creșterea economică cu care se laudă nepricepuții miniștri ai domnului Dragnea, nu a adus, însă, venituri pe măsură la bugetul de stat. Chiar dacă au știut și au constatat acest lucru, cele 3 Guverne și cei peste 70 de miniștri care s-au perindat prin guvern în numai 2 ani, au reușit contraperformanța de a îndatora România și pe români cu zeci de miliarde de lei. Cei din PSD și ALDE mizează pe faptul că poporul nu ar înțelege chestiuni foarte complexe, cum ar fi datoria publică și costurile asociate împrumuturilor. Greșesc fundamental. Orice român știe că, atunci când are o leafă sau o pensie de 1.000 de lei și cheltuiește 1.200 de lei, atunci 200 de lei trebuie să îi împrumute de undeva. Când se împrumută, cel care-i oferă banii îi solicită dobânzi, care îi golesc și mai mult buzunare. Între cetățean și Guvern nu este absolut nicio diferență. Și statul, atunci când cheltuiește mai mult decât produce, trebuie să se împrumute de undeva.

PSD-ALDE a ratat o sumedenie de oportunități uriașe, având în vedere că, după anul 2012, atunci când PSD a revenit la guvernare, economia fusese scoasă din criză, aveam creștere economică și fondurile europene stăteau la ușa României, numai să fie luate și utilizate!

PSD-ALDE și-a bătut joc de creșterea economică și a reușit, în peste 6 ani și jumătate, să nu construiască nimic din banii împrumutați și nici din fondurile europene gratuite. Niciun proiect major de investiții nu a fost demarat și nici măcar autostrăzile demarate de Emil Boc, în anul 2011, nu au fost încă finalizate!

Din anul 2012 și până în luna august a anului 2018, Guvernul i-a îndatorat pe români cu peste 120 de miliarde de lei. Adică, fiecare român a fost îndatorat cu peste 6.000 de lei. Și, de parcă nu ar fi îndeajuns, românii trebuie să știe că cine împrumută statul român nu o face pe gratis. Așadar, numai în ultimii 6 ani, Guvernul a plătit din buzunarele românilor peste 70 de miliarde de lei în contul dobânzilor pentru datoriile acumulate! Da, 70 de miliarde noi, în numai 6 ani, s-au dus pe apa sâmbetei!

Oare ce am fi putut noi construi cu 70 de miliarde de lei care s-au dus pe dobânzi? Este simplu. La un cost mediu de 20 de milioane de lei pentru un kilometru de autostradă, s-ar fi construit 3.500 de kilometri de autostradă. La un cost mediu de 4 milioane de lei pentru construirea sau modernizarea unei școli, am fi putut să reconstruim 17.500 de școli și grădinițe. Cu aceeași bani pierduți pe plata dobânzilor am fi putut să construim, la un cost mediu de 900 de milioane de lei, peste 70 de spitale de mare capacitate și ne-ar fi rămas o groază de bani ca să le dotăm cu aparatură modernă, de ultimă generație!

Incompetenții lui Dragnea ne împrumută până la adânci bătrâneți, deși în sertarele Uniunii Europene stau în continuare necheltuiți peste 140 de miliarde de lei, adică peste 30 de miliarde de euro! Știu. Ne-a lămurit Mihai Tudose de ce PSD nu aduce banii europeni, pentru că acei bani nu se fură. În această logică păguboasă, înțelegem de ce PSD-ALDE apelează la împrumuturi uriașe, cu dobânzi uriașe, pentru că banii din bugetul național pot fi drenați și gestionați, în mod discreționar, direct din biroul lui Liviu Dragnea, către baronimea locală a PSD.

  Raluca Turcan - declarație politică intitulată Praful s-a ales din Programul de guvernare garantat de Liviu Dragnea!;

Doamna Raluca Turcan:

"Praful s-a ales din Programul de guvernare garantat de Liviu Dragnea!"

Rectificarea bugetară - o nouă dovadă că guvernarea e incompetentă și lipsită de responsabilitate. De la educație s-au tăiat 200 de milioane de lei! Sistemul de învățământ se confruntă cu două mari probleme, lipsa profesorilor și abandonul școlar al elevilor.

Țara noastră alocă sub 2,8% din PIB educației, cel mai scăzut nivel din UE.

200 de milioane de lei tăiați de la Ministerul Educației este o crimă națională.

Ce s-ar fi putut face cu acești bani pentru sistem:

  • 1. S-ar fi putut înființa Masteratul Didactic și ar fi fost suficiente resurse pentru școlarizarea a 6.000 de profesori pe o perioadă de doi ani. În acest moment, România are o lipsă acută de profesori tineri care intră anual în sistem. Astfel, numărul profesorilor pensionari care au rămas la catedră s-a dublat. În acest moment avem peste 6.000 de profesori care au peste 65 de ani. În același timp, doar în ultimii doi ani peste 1.000 de profesori titulari au demisionat din sistem.
  • 2. S-ar fi putut asigura un pachet alimentar diversificat tuturor elevilor din învățământul primar până la sfârșitul anului. Abandonul școlar în România este de 18,1%, iar Guvernul recunoaște, prin nota de fundamentare a Ordonanței prin care se prelungește Programul-pilot de asigurare a unui suport alimentar pentru elevi, că rata abandonului școlar poate scădea și de 6 ori printr-un astfel de program. Astăzi, peste 30.000 de elevi părăsesc anual școala. Datele oficiale ale INS ne arată că 49% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
  • 3. S-ar fi putut achita costul unui program de tipul "Școală după Școală" pentru 500.000 de elevi aflați într-un grup de risc social până la sfârșitul acestui an.
  • 4. S-ar fi putut construi 125 de școli cu opt săli de clasă, prețul estimat de Guvern pentru construcția unei școli fiind de 360.000 euro.

Guvernul a ales să mute acești bani de la educație în Fondul de rezervă, pentru a putea fi cheltuiți fără niciun control. Toate măsurile enumerate mai sus făceau parte și din Programul de guvernare garantat de Dragnea.

Praful s-a ales din Programul de guvernare garantat de Liviu Dragnea!

PNL va vota împotriva acestei rectificări și va prezenta un buget alternativ pentru anul 2019 în care fiecare Leu să ajungă să fie cheltuit acolo unde e cea mai mare nevoie și unde să poată fi resimțit la nivel de cetățean de rând.

  Răzvan-Ilie Rotaru - În anul Centenar, clasa politică trebuie să dea dovadă de maturitate pentru dezvoltarea României!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"În anul Centenar, clasa politică trebuie să dea dovadă de maturitate pentru dezvoltarea României!"

În anul Centenar, clasa politică ar trebui să dea dovadă de mai multă maturitate și să iasă din logica conflictului care ne-a măcinat ani la rând.

De aceea, trebuie să ne punem toți la aceeași masă și să cădem de acord asupra câtorva obiective majore pentru România și pentru români, pe care să le ducem la îndeplinire, indiferent cine este acum la putere sau cine va reprezenta țara noastră în următorii ani. În această privință, nu au ce căuta conflictele și orgoliile politice.

Acum, în prag de Centenar, toate partidele trebuie să arate oamenilor că pot, într-adevăr, să facă pentru ei.

Dacă vrem cu adevărat să convingem cetățenii acestei țări, de bunele noastre intenții, indiferent de formațiunea politică din care provenim, trebuie să dăm un exemplu bun și să le apărăm interesele.

Românii așteaptă de la toate partidele o altfel de politică care să aibă în centru cetățeanul și problemele lui, nu lupta pentru putere, interese personale sau deținerea de funcții. De aceea, cred că cel mai important este noi, ca toți oamenii politici, să manifestăm deschidere pentru susținerea și promovarea interesului fiecărui județ și să nu intrăm în niciun fel de conflict inutil și fără miză pentru cei pe care îi reprezentăm.

Consider că este foarte important să ascultăm problemele românilor și să încercăm să le rezolvăm, nu doar să ne criticăm în declarații. De aceea, consider că este de datoria noastră să dăm un semnal de civilitate, respect și responsabilitate. Discursul de instigare la violență și ură nu își are locul nici acum, nici la anul, în campaniile electorale care urmează.

Ne aflăm în fața unui moment marcant pentru societatea românească, 100 de ani de la Marea Unire. Putem afirma că s-au depășit toate prejudecățile și stereotipurile care au marcat acest popor.

Este momentul să ne reunim, toată clasa politică, în jurul unui proiect național. Este o acțiune necesară, după realizarea obiectivelor de aderare la Nato și Uniunea Europeană.

Cred însă că trebuie să ne gândim mult mai profund la proiecte majore, la reeditarea momentului de la 1 decembrie 1918, dar și la poziționarea României pe o direcție sigură de dezvoltare și de orientare geopolitică, economică, socială și culturală.

Istoria și acțiunile înaintașilor noștri ne obligă să dăm dovadă de responsabilitate și să avem un răspuns concret, cu o strategie bine pusă la punct pentru toate nivelurile societății, pentru generația de peste 100 de ani.

Cu aceste gânduri în suflet și cu mândria de a fi român, adresez României și tuturor românilor o urare:

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

  Aurel-Robert Boroianu - declarație politică cu titlul Taxa de la Fetești-Cernavodă reprezintă un bir în plus, special pentru dobrogeni!;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Taxa de la Fetești-Cernavodă reprezintă un bir în plus, special pentru dobrogeni!"

Ca parlamentar constănțean și locuitor al municipiului Constanța, am sărbătorit și anul acesta, în data de 14 noiembrie, Ziua Dobrogei, cu mare bucurie, împreună cu toți cei care astăzi trăiesc și locuiesc în județele acestei minunate regiuni a României.

Ziua Dobrogei se sărbătorește, în fiecare an, la data de 14 noiembrie, fiind instituită prin Legea nr. 230/2015.

Data de 14 noiembrie este cea la care, în anul 1878, în urma Războiului ruso-româno-turc, cunoscut în istoria României ca Războiul de Independență, Dobrogea a revenit la teritoriul național. Astfel, Unirea Dobrogei cu Patria-mamă reprezenta, după Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.

Cu alte cuvinte, Dobrogea este parte integrantă a statului român de 140 de ani și, cu toate acestea, dobrogenii, fie că sunt persoane fizice, fie juridice, sunt obligați să plătească o taxă la Fetești-Cernavodă, pentru a ieși sau a intra în și din localitățile lor de reședință, ori de câte ori sunt nevoiți să se deplaseze în afara Dobrogei.

Consider că această taxă îi discriminează profund pe toți dobrogenii și, bineînțeles, pe toți întreprinzătorii privați care își desfășoară activitatea în zona Dobrogei, care sunt nevoiți să-și transporte fie mărfurile, fie pasagerii, fie să se aprovizioneze din afara regiunii noastre. Pentru acest lucru, toți dobrogenii sunt obligați să plătească de fiecare dată această taxă, adică un bir în plus, special pentru ei.

Din acest motiv, am inițiat împreună cu mai mulți colegi parlamentari liberali, Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care se află în prezent în dezbaterea Senatului României, iar ulterior va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, aceasta fiind și Cameră decizională în acest caz.

Această inițiativă are în vedere eliminarea suprataxării utilizatorilor drumurilor publice care tranzitează Podurile Giurgeni-Vadu Oii și Fetești-Cernavodă, deoarece taxa percepută în prezent, reprezintă, în mod indubitabil, o dublă impunere, atât timp cât toți utilizatorii drumurilor publice din România plătesc oricum o rovinietă.

Îi rog pe toți colegii, parlamentari din toate partidele parlamentare, să susțină adoptarea acestei propuneri legislative, în primul rând, pentru a putea elimina o nedreptate care li se face tuturor dobrogenilor, care au în prezent obligația de a plăti efectiv o taxă pentru a pleca de acasă și a ieși din Dobrogea și pentru a putea reveni, lucru care nu se mai întâmplă în nicio altă regiune a țării!

  Robert-Nicolae Turcescu - despre importanța Centenarului Marii Uniri;

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Vom sărbători sâmbătă Ziua Națională a României și 100 de ani de la Marea Unire. Din păcate, anul Centenar ne-a găsit mai dezbinați și mai plini de ură ca niciodată. În prag de sărbătoare, românii sunt obosiți, triști, sătui de traiul greu și plin de lipsuri, de nedreptăți, de legile strâmbe - mumă pentru unii, ciumă pentru alții.

Până și sfințirea Catedralei Neamului a fost intens hulită, deși este singura realizare notabilă din anul Centenar. Da, am fi putut avea mai multe autostrăzi, școli sau spitale, dar Guvernul a fost mai preocupat de luptele interne din PSD, decât de investiții.

Poporul român a fost, în 2018, mai învrăjbit ca niciodată. Ar fi trebuit să putem fi mândri că suntem români în fiecare zi, nu doar odată pe an. Speram că anul Centenar, când am vorbit atât de mult despre Marea Unire, să ne solidarizeze pe noi românii. Să fim la fel în cuget și simțire, să ne bucurăm, să înțelegem că este timpul să fim uniți și să luptăm împreună pentru binele țării noastre. N-a fost să fie!

La 100 de ani de la Marea Unire, într-un astfel de an cheie, România nu a fost martora unor mari realizări care să rămână în istorie, ci a asistat neputincioasă la lupta dintre clanurile pro și contra Liviu Dragnea. Lupta pentru putere din PSD a acaparat întreaga țară și a acoperit tot ce putea însemna acest an Centenar.

Declarativ, Dragnea și compania au tot vorbit despre importanța Centenarului. De fapt, și-au bătut joc de această sărbătoare, aruncând sume halucinante în proiecte insipide care ar trebui să arate cât de mult se mândresc PSD-iștii că sunt români. În loc de realizări, Guvernul, condus din umbră de liderul PSD Liviu Dragnea, a contabilizat 70 de miniștri în 2 ani, ne-a decredibilizat total în ochii lumii întregi și a adus vrajbă între categoriile sociale.

De Ziua Națională, îmi doresc ca țara mea, țara noastră, a tuturor, să redevină un loc în care românii să se simtă acasă. Să nu ne mai plece tinerii în străinătate, să ne putem educa așa cum trebuie copiii și să ne tratăm bătrânii cu demnitatea pe care o merită după o viață de muncă.

La mulți ani, România!

  Alexandru Rotaru - despre aderarea României la zona euro;

Domnul Alexandru Rotaru:

Țara noastră este în mod oficial parte a Proiectului European din anul 2007, iar Uniunea Europeană, alături de NATO, este garantul democrației și securității noastre. România trebuie să fie inclusă în prima linie, în așa-zisul nucleu dur economic și politic, să aparțină astfel primului cerc concentric al Uniunii Europene, care conduce automat la o dimensiune geopolitică accentuată.

Ținta implică aderarea la zona euro. Acest pas presupune curaj, responsabilitate și viziune, dar este și o etapă obligatorie, asumată prin Tratate, și continuă să fie o prioritate națională reflectată în mod corespunzător în Programul de guvernare 2017 - 2020, în care se stipulează în mod expres: "Urmărirea dezbaterilor privind aprofundarea guvernanței economice a zonei euro, cu sublinierea importanței caracterului transparent și inclusiv al acestora și evitării creșterii decalajelor între statele euro și non-euro, din perspectiva obiectivului României de aderare la moneda unică."

S-au făcut pași în acest sens, încă din data de 10 martie a.c, când, în cadrul Congresului Extraordinar al PSD, s-a lansat Documentul cu privire la Convenția Națională pentru adoptarea monedei Euro până în anul 2024, document extrem de bine primit și apreciat de înalți responsabili ai Comisiei Europene, printre care și de domnul Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, care a apreciat consensul politic și a declarat public că așteaptă ca România să intre în zona euro cât mai curând.

Tot în luna martie, Guvernul a aprobat prin Ordonanță de urgență înființarea Comisiei Naționale de Fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro. În luna aprilie, au început dezbaterile, prima ședință a Comisiei Naționale a avut loc pe data de 12, iar ordinea de zi a acesteia a avut ca subiect central diagnoza criteriilor de convergență pentru adoptarea monedei unice europene. Urmează ca în perioada imediat următoare să se propună întregii societăți un consens politic pentru stabilirea și respectarea calendarului oficial de aderare. Obiectivul de etapă este ca, odată cu preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a Președinției Consiliului UE, parcursul țării spre zona Euro să fie unul clar definit.

Cu siguranță, este o decizie care implică și anumite riscuri, însă beneficiile sunt mult mai multe, printre care: favorizarea comerțului între economiile statelor membre, reducerea costurilor de tranzacție, inflația stabilă mică, atractivitatea sporită pentru investiții și costuri reduse pentru împrumuturi, toate acestea contribuind, fără doar și poate, la dezvoltarea sustenabilă a țării noastre.

Un simplu exemplu - România are un nivel ridicat de import și export cu zona europeană. La import însă se înregistrează un deficit și se pierde mult când se transformă euro în moneda noastră națională. Apartenența la zona euro ar avantaja exportatorii și transportatorii români, care astfel nu ar mai depinde de fluctuațiile cursului valutar.

Mai mult, prin aderarea la zona euro, România devine beneficiară directă a plasei de siguranță reprezentată de fondul special de 500 de miliarde de euro pentru intervenții, obține un loc bine meritat în grupul statelor dezvoltate și devine participant activ la deciziile fiscale și monetare ale Uniunii.

Luând în considerare impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de guvernare asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare, progresele economico-sociale înregistrate în 2017 și în primele luni ale lui 2018, dar și contextul european și global favorabil, se prognozează că, pe termen mediu, economia României va continua să performeze, chestiune care va contribui la îndeplinirea criteriilor de aderare.

Ne place sau nu ne place, susținem că vrem să fim cât mai aproape de esență, de nucleul central, iar în viitor, esența este tocmai zona euro. Deci, cu cât mai repede, cu atât mai bine!

  Ciprian-Constantin Șerban - În prag de Centenar, să salutăm acțiunea de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului cu atitudine de patriotism și solidaritate, cinstind memoria înaintașilor noștri, cei care au realizat Marea Unire de la 1918;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

"În prag de Centenar, să salutăm acțiunea de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, cu atitudine de patriotism și solidaritate, cinstind memoria înaintașilor noștri, cei care au realizat Marea Unire de la 1918!"

Acum 100 de ani, românii din provinciile Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar își încununau eforturile de unitate prin proclamarea, la 1 decembrie 1918, la ora 12:00, Unirea Transilvaniei cu România. Cei 5 mari patrioți români care au anunțat Actul Unirii Regelui Ferdinand au fost: Vasile Goldiș care a redactat Rezoluția Unirii; episcopul ortodox Miron Cristea și cel greco-catolic Iuliu Hossu, acesta din urmă dând citire textului Rezoluției la Alba Iulia, Alexandru Vaida-Voevod, susținătorul românilor din Parlamentul de la Budapesta și Caius Brediceanu.

Prin geniile culturii și politicii românești, România a reușit să treacă acum 100 de ani peste toate piedicile istoriei și să realizeze dezideratul de secole, Unirea tuturor provinciilor locuite de români, într-un singur stat.

Atunci, românii au dat dovadă de inițiativă și de solidaritate, ducând la bun sfârșit cel mai important țel, acela de a forma o țară puternică, unită, recunoscută pe plan internațional și care să aducă bunăstare în viața cetățenilor săi. Deși tot mai mulți români sunt astăzi peste hotare, nimeni nu trebuie să uite de locurile strămoșești, originile românești fiind cele care îi fac pe mulți să revină în patria mamă și să contribuie la dezvoltarea ei, ca și pe cei care trăiesc în continuare departe de țară, să trăiască acolo, unde se află, intensitatea acestor momente istorice ale națiunii române aflată la momentul Centenarului.

Tot în aceste zile, s-a împlinit un ideal conturat pentru prima dată de Regele Carol I și anume, sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Ideea unei catedrale naționale a apărut dinainte de realizarea Marii Uniri, fiind apoi, după consfințirea unității naționale, intens susținută de Patriarhul Miron Cristea. Dorința construirii unei Catedrale, ca simbol al unității tuturor românilor și al ortodoxiei poporului român, s-a conturat începând cu anul 2007, când se punea piatra de temelie pe fostul Deal al Arsenalului. Noul edificiu bisericesc trebuie să fie privit și înțeles ca împlinirea unei datorii și a unei misiuni a poporului care își trage seva din unitatea națională din urmă cu un secol.

Toate aceste evenimente care au început cu consfințirea liturgică a Catedralei Mântuirii Neamului și care vor continua cu numeroase evenimente de celebrare a 100 de ani de la Marea Unire de la 1918 trebuie să ne facă pe toți mai buni și mai solidari față de necesitățile și prioritățile României. Marcarea Centenarului ne va conduce spre o nouă etapă, preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, o șansă reală pentru ca România să-și facă istoria cunoscută și altora și să-și reconfirme potențialul enorm de care dispune în geopolitica europeană și internațională.

România celebrează zilele acestea realizarea de acum 100 de ani a unui moment istoric, a unei evoluții politice, culturale și statale pe care Iuliu Maniu a fost cel mai în măsură să o descrie și la care și noi suntem datori să medităm astăzi și să o povestim, la rândul nostru, generațiilor viitoare, cu aceeași ardoare pe care au exprimat-o și înaintașii noștri în timpul consfințirii sale:

"Dacă privim șirul nesfârșit al suferințelor grele cari le-a indurat Neamul Românesc timp de veacuri, dacă ne aducem aminte de sutele de mii de martiri, care și-au jertfit viața pentru acest neam, precum și de durerile sufletești, care sute de ani au amărât viața strămoșilor noștri - nu știm cu ce să mulțumim noi, generația de azi, că suntem învredniciți de soartă, să ajungem tocmai noi ziua sfântă de azi, și după atâtea suferințe ale înaintașilor noștri, tocmai noi să fim împărtășiți de o atât de mare înălțare sufletească. Mulțumita și recunoștința noastră față de această grație a Providenței nu ne-o putem arăta decât dovedindu-ne vrednici în aceste sărbătorești clipe de însemnătatea timpurilor, pe care le trăim."

  Valeriu-Andrei Steriu - despre Celebrarea Centenarului Marii Uniri;

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

"Celebrarea Centenarului Marii Uniri"

La 1 decembrie 1918, s-a realizat Marea Unire, unul din cele mai importante evenimente din trecutul patriei noastre. Aceasta reprezintă rodul multor eforturi ale poporului român, depuse de-a lungul timpului, încă de la începuturile sale ca formațiuni statale de pe teritoriul Daciei.

Această declarație are ca scop prezentarea unui scurt moment din istoria românilor ca popor unitar, vorbitor al aceleiași limbi, în cinstea Centenarului Marii Uniri. Nu doresc decât să vă ofer în dar o viziune de ansamblu asupra acestui moment atât de mult așteptat de noi toți, cu speranța că vă veți bucura și frumusețile voinței de fier a poporului nostru. Vă invit, așadar, să parcurgem împreună emoționanta istorie a României, să privim spre trecut și să ne amintim cât de frumoasă este țara de astăzi, țara strămoșilor noștri.

De-a lungul timpului, au existat mai multe încercări ale înfăptuirii Unirii, primele fiind cele ale lui Mihai Viteazul. În anul 1599, voievodul își face intrarea triumfătoare în Transilvania, primind cheile Cetății Alba Iulia, de la episcopul Demetrius Napragy, în urma învingerii lui Andrei Bathory. Primăvara anului 1600 constituie momentul în care Mihai Viteazul, realizând importanța efectelor asupririi Moldovei de către Imperiul Polonez, decide să elibereze cea de-a treia țară românească, obținând astfel și Unirea principatelor la 6 iulie 1600. Timp de un an, voievodul a fost conducătorul de facto al noii țări, până la moartea sa, în 9 august 1601. Unirea s-a destrămat și au mai fost necesari încă 258 de ani pentru o nouă tentativă, de această dată cu adevărat reușită, deși parțială. Astfel, pe 24 ianuarie 1859 se formează Principatele Unite ale Moldovei si Țării Românești.

Unirea lui Alexandru Ioan Cuza s-a bazat pe moștenirea idealurilor, culturii și politicii revoluționarilor de la 1848. S-a dorit crearea unui nou stat vorbitor al aceleiași limbi, liber și puternic. Conform Tratatului de Pace de la Paris, în Principate urma să se convoace divanuri ad-hoc pentru "organizarea definitivă" a țărilor române. La Conferința de la Paris, s-a hotărât ca Moldova și România să poarte numele de "Principatele Unite" și să fie conduse de A. I. Cuza, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848, dat fiind faptul că acesta a fost ales domnitor atât în Țara Românească, cât și în Moldova.

Marea Unire a fost structurată în 3 mari etape, Unirea cu Bucovina, cea cu Basarabia si aderarea Transilvaniei la aceasta unire. Pe 28 noiembrie 1918, este adoptată Declarația de Unire a Bucovinei, de Congresul general al acesteia, din care făceau parte Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Sextil Pușcariu și alții.

"Congresul general al Bucovinei, întrunit azi, joi, în 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală din Cernăuți [...] considerând că în 1774, prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită coroanei Habsburgice [...] Drept aceea noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind învestiți singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României".

Declarația de Unire a Basarabiei a fost întocmită de Sfatul Țării și a fost adoptată cu 86 voturi pentru, 3 voturi contra si 26 de abțineri, semnată de Ion Inculeț și Ion Buzdugan, în calitate de președinte, respectiv de secretar. "Republica Democratică Moldovenească, în teritoriile ei dintre Prut, Nistru, Dunăre și Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi și pentru totdeauna, se unește cu mama sa, România"

Unirea cu Transilvania a reprezentat cel mai important moment al Marii Uniri, realizându-se Adunarea Națională de la Alba Iulia, pe câmpul lui Horea, la care au participat zeci de mii de români din 40 de orașe și 5.000 de sate. Declarația de unire a fost votată de 1.228 delegați, care au aprobat-o în unanimitate. La Adunarea Națională au cuvântat personalități ale vremii, precum Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop și alții, aducându-le astfel românilor vestea fericită a Unirii cu frații lor din Basarabia, Bucovina si Transilvania. În acea zi, pe câmpul lui Horea, Țările Române deveneau în sfârșit una și aceeași precum era și limba lor.

Acolo, pierduți parcă într-o profundă însuflețire, toți așteptau cu sufletul la gură Unirea. Era ca și cum spectrul solar se împărțise doar în trei frumoase și puternice culori: roșu, galben și albastru. Aceste culori, ele în sine, sunt cu adevărat indivizibile, deci alăturarea lor în formarea steagului noii țări este una și mai riguroasă, și mai sigură. Ascultai mulțimea murmurând ușor, vedeai foști cetățeni ai Principatelor Unite, ai Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, stând la un loc în acea întindere magică parcă și vorbind ca și cum niciodată nu fuseseră altceva decât un unic popor. Și așa trecea timpul, cu urale, zâmbete si cântece, încununând astfel cu petale multicolore de flori, eforturile de veacuri ale românilor. Starea de euforie a oamenilor și discursurile emoționante alcătuiau o simfonie de sentimente care nu ar fi putut fi surprinsă nici în o mie de fotografii. Nu putem decât să ne imaginăm, să trăim acel moment sublim doar în mintea noastră încă tânără, ca și cum am fi fost prezenți atunci la Alba Iulia, simțindu-ne astfel copleșiți de frumusețea realizării Unirii și, totodată, recunoscători pentru faptul că trăim astăzi în țara realizată exact acum 100 de ani de către strămoșii noștri.

După capitularea Imperiului Austro-Ungar, la 4 noiembrie 1918, dar și a Germaniei, la 11 noiembrie 1918, a început Conferința de pace de la Paris și urma să dureze mai bine de un an pentru a conferi un statut politico-juridico-moral noilor formațiuni statale din Europa. Deși participase activ la război, deși făcuse imense sacrificii umane, deși drepturile istorice revenite prin propria voință la Patria-mamă erau evidente, delegații României la Paris au trebuit să explice Unirea poporului român și să ceară recunoașterea noilor granițe de mai multe ori. Cu toate acestea, România nu se afla într-o situație prea clară. În Dobrogea și în Banat încă se mai aflau trupe aliate. Uniunea Sovietică cere înapoi Basarabia, iar ungurii refuză să-și retragă oamenii din Transilvania. Răspunzând atacurilor armatei maghiare, ostașii români trec la contraatac, iar în 1919 ocupă Budapesta și o mare parte din teritoriul Ungariei, de unde se retrag în luna noiembrie.

Odată realizată, Unirea, la nivelul poporului român, câștigarea aprobării acesteia nu a devenit decât ceva normal și realizabil, căci acum toți aveau același unic scop și erau mai hotărâți ca niciodată, știind clar că nu vor renunța până când nu vor purta același nume, România. Recunoașterea înfăptuirii Marii Uniri, prin Tratatele de Pace de la Paris, a prevăzut încoronarea oficială a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. Era o dimineață ploioasă de duminică, când Familia Regală a fost întâmpinată în gara special amenajată pentru ei, de primul ministru Ionel Brătianu și de primarul orașului. În cântecul bătăilor de clopot, al salvelor de tun și aclamațiilor a 200.000 de români, Ferdinand și Maria au primit coroanele, simbolul triumfului și speranței care lăsau în urmă suferința de sute de ani a poporului român, evidențiind un nou început pentru întreaga Românie.

Datorită strădaniilor poporului nostru, astăzi trăim în această țară vorbitoare a aceleiași limbi, încă de la formarea celor trei țări române. Acum, putem observa cu adevărat rodul muncii atâtor generații care ne-au permis să fim alături de frații noștri de care am fost mereu uniți prin limbă, cultură și istorie.

Sărbătorim amintirea acelei zile, pe acea câmpie vestită din Alba Iulia, aducând încă o dată cântece și urale poporului unitar român. Atunci am avut un început, acum avem o continuare la fel de amplă, motiv pentru care ne amintim de cei care au transformat în realitate acest vis al Marii Uniri. Ne dovedim, după încă câteva generații, a fi la fel de patrioți și dedicați dragii noastre țări, România.

Așadar, vă îndemn astăzi să nu renunțați vreodată la dragostea pentru țară și neam, să fiți buni și drepți, să iubiți libertatea, să cinstiți memoria străbunilor și șă credeți în valoarea acestui popor căruia avem datoria morală să îi ducem numele mai departe cu cinste, demnitate și curaj!

Sărbătoriți alături de popor cei 100 de ani trecuți de la cel mai semnificativ moment al istoriei României, și anume, Marea Unire de la Alba Iulia. Aceasta este singura cale de a arăta lumii întregi că eforturile neîncetate ale românilor, de a evolua și de a trăi împreună cu frații lor vorbitori ai aceleiași limbi, nu au fost deloc în van.

La mulți ani!

  Tamara-Dorina Ciofu - intervenție intitulată 1 decembrie 1918, Ziua Marii Uniri;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"1 decembrie 1918, Ziua Marii Uniri"

Participarea României la Primul Război Mondial a avut un scop clar și asumat de întreaga țară, Marea Unire. Aceasta s-a realizat în 1918, dar, pentru realizarea acestui ideal, au murit în jur de 1.000.000 de români.

Ei sunt adevărații eroi ai României. Ei sunt bunul național cel mai de preț, datorită cărora peste câteva zile vom sărbători Centenarul Marii Uniri!

În anul Centenar, avem obligația să îi omagiem pe toți înaintașii noștri care au luptat pentru apărarea granițelor țării noastre, pentru libertatea poporului român.

Consider că este datoria noastră, ca oameni politici, să promovăm cultul eroilor poporului român, pentru perpetuarea în conștiința tinerilor a sentimentelor de recunoștință față de personalitățile și martirii neamului nostru.

Este responsabilitatea noastră să insuflăm tinerilor din ziua de astăzi ideea de patriotism în sensul iubirii de țară, de atașament, nu doar față de valorile naționale statale, dar și de trăsăturile autentice ale poporului român.

Este important ca fiecare părinte să-și educe copiii în sensul cunoașterii culturii și comemorării eroilor și martirilor neamului nostru.

România, fără acești eroi din Primul și din al Doilea Război Mondial, ar fi fost, fără nicio îndoială, mai instabilă, mai nesigură și mult mai marcată de conflicte.

Contează enorm că trăim în pace, că ne putem crește copiii în pace, că ne putem bucura alături de familiile noastre în timp de pace. Uităm deseori că această pace este o stare pe care am dobândit-o, am păstrat-o și pe care o păstrăm prin jertfă și trudă.

Pentru această pace de care noi ne bucurăm în prezent, militari ai Armatei Române au murit pe front pentru a ne asigura nouă acest sentiment de securitate și de siguranță, fără de care viața noastră ar fi de neconceput.

Consider că este momentul potrivit ca, în anul Centenar, toți cei care facem parte din clasa politică de astăzi să ne oprim de la alte activități și să pornim cu toții de la modelul predecesorilor noștri care au realizat Marea Unire.

Calea corectă este Unirea, nu dezbinarea. Cine îndeamnă la ură și dezbinare, este împotriva unirii, este împotriva României.

Avem una dintre cele mai binecuvântate țări din Uniunea Europeană. Avem munți bogați, păduri încă impresionante, Marea Neagră, Dunărea și Delta și foarte multe resurse naturale, la care se adaugă creativitatea și ingeniozitatea specifică poporului român. Putem deveni cu adevărat una dintre țările puternice ale Uniunii Europene. Deja România se dezvoltă mai repede decât celelalte state din Uniune, iar dacă vom continua pe această direcție, avem șanse mari de a recupera decalajul de dezvoltare față de celelalte state europene.

Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie să fim uniți, iar atunci când în joc este interesul țării noastre, nimic nu trebuie să ne mai dezbine!

La mulți ani, România!

  Angel Tîlvăr - declarație politică având ca obiect Consumul de droguri, o problemă națională;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Consumul de droguri, o problemă națională"

Consumul de droguri este una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Dorința de a dezvolta un program de colaborare, în vederea combaterii acestei flagel, continuă să fie una dintre preocupările importante de pe agenda fiecărei țări.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, continuă să lupte împotriva fenomenului, prin implementarea actelor legislative europene și internaționale care să contribuie la prevenirea și la combaterea traficului și consumului de droguri. În prezent, la nivel național, este în demarare Strategia Națională Antidrog 2013-2020, în care principalele obiective sunt: reducerea cererii și ofertei de droguri, cooperarea internațională, coordonarea și combaterea acestui flagel prin cunoaștere. În prezent, în cadrul Strategiei, au fost demarate 171 de activități specifice, vizând obiectivele principale, dintre care au fost îndeplinite doar 121, restul activităților aflându-se în curs de demarare sau fiind nerealizate.

Statistic, conform Strategiei, la nivel național, principalul drog tranzacționat și consumat rămâne cannabisul - peste 2,5% din populație - urmat de noile substanțe psihoactive, 2,5% - cocaina, 0,7%, ecstasy, 0,5%. Situația este mult mai alarmantă, cu cât numărul consumatorilor crește de la an la an. Prin urmare, dacă în 2016 consumul de droguri ilicite era 6,6%, astăzi ajunge să fie 7,6%, deși în prezent există campanii în derulare, de combatere a acestui fenomen. Totuși, continuă să crească.

O cauză a creșterii, dar și o problemă principală o reprezintă vulnerabilitatea persoanelor. În general, dealerii vând droguri tinerilor cu vârste cuprinse între 15-34 ani. Potrivit rapoartelor, consumul de droguri, în special de cannabis, este întâlnit la bărbați - 7,8% din numărul total de consumători și doar 3,8% dintre consumători sunt femei. Acest aspect atrage atenția asupra vulnerabilității celor de sex masculin față de tendința acestora de a consuma droguri. Pe lângă vulnerabilitatea vârstei, o altă cauză a consumului este dorința de afirmare, dorința de "a fi liber", fără a fi constrâns de prejudecăți. Marea majoritate a consumatorilor recunoaște acest lucru, însă tot ei recunosc și că un consum regulat le-a distrus sănătatea, cariera și, mai presus de toate, din cauza unui comportament previzibil, într-un final, există posibilitatea să devină dealer.

Consumul regulat sau administrarea de supradoze conduce în final la decesul consumătorului. Prin urmare, la nivel național, în anul 2016, au fost înregistrate 3.060 de cazuri. Potrivit raportului anual, 19 cazuri de decese au fost cauzate de consumul direct și regulat și doar 12 cazuri de decese au fost confirmate din cauza consumului indirect de droguri. Însă, comparativ cu Uniunea Europeană, pe categoria de vârsta 46-65 ani, România nu a înregistrat niciun deces cauzat de consumul de droguri.

La nivelul Uniunii, problema consumului de droguri rămâne încă un subiect de dezbatere. Deși, anual, Uniunea Europeană alocă fonduri suficiente pentru combaterea acestui fenomen, în țări precum Finlanda, Marea Britanice, Olanda consumul de droguri continuă să crească. În ceea ce privește România, la nivel european, suntem încă o țară de destinație și de tranzit pentru această piață.

Necesitatea prevenirii, prin educare timpurie, este esențială în vederea diminuării și combaterii acestui flagel. Demararea campaniilor de informare, de conștientizare și de sensibilizare, pe termen lung, produce efecte. Sub acest aspect, introducerea în educația tinerilor, în școli, a programelor de conștientizare, contribuie la combaterea consumului. Apariția consumului de droguri sau de substanțe psihoactive, încă de la vârste fragede, conduce la destabilizarea echilibrului social și la apariția efectelor negative.

În prezent, ne confruntăm, la nivelul țării, cu astfel de cazuri, în care tineri, în special elevi, consumă aceste substanțe fără a fi în cunoștință de cauză, transformându-se în victime ale dealerilor. Pentru a preveni și a combate traficul și consumul de droguri, este necesară demararea unui parteneriat între mediul educațional și organele competente care luptă împotriva acestui flagel.

Imaginea de ansamblu la nivel național ne face să ne gândim la metode și soluții care i-ar putea ajuta pe tineri să renunțe la consum, să nu devină o victimă a acestui flagel. Este esențial ca noi toți să luptăm împreună, să demarăm programe și mecanisme pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri.

  Tudor Ciuhodaru - Atenție la educația pentru sănătate!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Atenție la educația pentru sănătate!"

Urmează veritabile șocuri termice pentru mulți dintre noi.

Ce trebuie să știți:

  • Schimbarea bruscă și brutală a temperaturilor înseamnă un stres adaptativ major;
  • Cu numeroase potențiale efecte negative, în special asupra pacienților care aparțin unei grupe de risc precum vârstele extreme sau cei cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, neurologice, metabolice sau osteoarticulare;
  • În plus, efectele suprasaturării aerului cu vapori de apă sunt accentuate și agravate de temperaturile scăzute, precum și de poluare;
  • Particularitățile fizice și psihice individuale influențează modul cum se realizează această adaptare;
  • Unii pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni;
  • Pe primul loc sunt cele cardiovasculare, manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac, dar și decompensarea patologiei cardiovasculare cu risc de infarct miocardic, angina pectorală sau insuficiență cardiacă, agravarea arteriopatiilor periferice;
  • Urmate de cele neuropsihice, precum creșterea numărului de accidente vasculare cerebrale sau a migrenelor, modificări ale somnului - insomnie, somnolență - astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea comportamentului alimentar, inapetență sau bulimie, până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară;
  • Nu sunt de neglijat nici cele respiratorii sau osteoarticulare ; expunerea la temperaturile scăzute a favorizat sau a agravat afecțiuni respiratorii acute precum - laringotraheobronșite, otite, sinuzite, pneumonii, crize de astm bronșic, dar și apariția nevralgiilor, artralgiilor și a puseelor de lumbago;
  • Reamintim că, sub această simptomatologie, se pot ascunde și alte cauze și, de aceea, este bine să fiți evaluați corespunzător de un medic, pentru a nu omite un alt diagnostic.

Rețineți! Întrucât variațiile termice importante sunt un fenomen uzual al acestei perioade, vă recomandăm, pentru prevenția afecțiunilor determinate sau agravate de variații termice, frig și umezeală, să respectați trei reguli simple:

  • 1. Evitați stresul termic - îmbrăcăminte adecvată, evitarea deplasărilor matinale și nocturne când sunt variații importante de temperatură, alternarea repausului în spații cu temperatură de confort termic, precum instituțiile publice și magazine.
  • 2. Evitați aglomerațiile și respectați regulile de igienă - utilizarea batistei și spălatul pe mâini, pusul mâinii la gură, atunci când tușim sau strănutăm.
  • 3. Evitați automedicația. Orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicilor de familie sau a specialiștilor, menționând doar că antibioterapia fără discernământ este nu doar ineficientă, ci și potențial periculoasă, pentru că duce la selecționarea germenilor rezistenți, la agravarea afecțiunilor de bază sau dă efecte secundare multiple nedorite.

Recomandăm celor cu patologie preexistentă respectarea regimului igienodietetic și terapeutic, iar celor la care simptomatologia persistă sau se agravează le recomandăm un consult la medicul de familie, pentru stabilirea unui tratament corespunzător.

Vă rog, din nou, să adoptați proiectul meu lege care oferă o șansă fiecăruia dintre noi să dobândească aceste cunoștințe, chiar la școală.

  Viorica Cherecheș - declarație politică având ca temă Ziua internațională a drepturilor copilului, zi de reflecție pentru autoritățile din România;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Ziua internațională a drepturilor copilului, zi de reflecție pentru autoritățile din România"

În data de 20 noiembrie 1989, a fost semnată Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, această zi devenind Ziua internațională a drepturilor copilului din întreaga lume.

Potrivit UNICEF, în fiecare an, milioane de copii devin victimele unor violențe incalculabile, copii din fiecare țară, cultură și din orice pătură socială înfruntă forme variate de abuz, neglijență, exploatare și violență. Iar datoria noastră a tuturor este de a-i proteja și de a le asigura o viață mai bună.

În România, mai mult de jumătate dintre copii, 52,2%, trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale Uniunii Europene fiind de 28%, lucru cu care ar trebui să ne fie rușine.

Insuficiența resurselor alocate pentru educație, sănătate și protecție socială adâncește vulnerabilitatea copiilor din zonele defavorizate. De aceea, consider că autoritățile au obligația de a aloca sume mai mari pentru aceștia, și nu numai.

Nu trebuie uitați nici copiii cu dizabilități, față de care, de cele mai multe ori, instituțiile statului fac dovada că nu sunt pregătite pentru a-i integra. Acești copii merită o șansă la o viață normală, fără discriminare, pentru că ei sunt, de cele mai multe ori, priviți cu neîncredere, dați la o parte și neacceptați în școlile obișnuite.

Nu în ultimul rând, aduc în discuție drama și traumele emoționale, precum și fragilizarea copiilor rămași acasă în grija bunicilor sau a fraților mai mari, copii ai căror părinți sunt plecați la muncă peste hotare, suferința acestora nefiind arătată în statisticile oficiale.

Statul român trebuie să identifice urgent soluții pentru mai multe probleme esențiale: necesitatea aplicării principiului interesului superior al copilului în orice decizie luată de autorități cu privire la copii, asigurarea accesului la educație și sănătate pentru toți copiii, reducerea abandonului școlar, dar și atenuarea efectelor economice asupra vieții acestora.

Nu trebuie să ne amintim de copiii săraci, de cei cu dizabilități, de cei din centrele de plasament sau de cei rămași acasă fără grija părintească doar în preajma sărbătorilor sau în campaniile electorale.

  Mihai Weber - declarație politică având ca obiect Susținerea Complexului Energetic Oltenia, prioritate națională.

Domnul Mihai Weber:

"Susținerea Complexului Energetic Oltenia, prioritate națională"

Complexul Energetic Oltenia este cel mai important producător de energie electrică și termică pe bază de cărbune, din România, fiind singurul producător de energie electrică necondiționat de vreme, un pilon principal al securității energetice naționale.

În ultima perioadă, Complexul Energetic Oltenia a fost ținta a numeroase atacuri, atât din partea unor oameni politici, cât și din partea unor organizații nonguvernamentale. Pentru mulți dintre noi, este foarte clar de ce se dorește slăbirea acestor capacități energetice importante, cum ar fi producerea energiei pe bază de cărbune. Este evident că producătorul de energie CE Oltenia reprezintă un concurent incomod pe piața de energie externă.

România are marea șansă de a deveni independentă din punct de vedere energetic, însă pentru aceasta este nevoie de responsabilitate, fiind imperativ ca orice român, fie el politician sau nu, să susțină interesele României.

Vă propun, așadar, să nu vă mai lăsați influențați de manipulările sau de activitatea de lobby a diverselor grupări care reprezintă anumite interese economice și să contribuim împreună la dezvoltarea Complexului Energetic Oltenia, prin votarea unor proiecte legislative care să vină în sprijinul acestui producător de importanță strategică.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 22 februarie 2019, 18:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro