Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 decembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.189/27-12-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-03-2019
13-03-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 12-12-2018 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 decembrie 2018

3. Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Proiectului Declarației Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019.  

 

După pauză

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimați colegi senatori și deputați,

Vă invit să luați loc în sală, pentru a putea continua ședința.

Așadar, conform ordinii de zi, continuăm cu...

2. Proiectul Declarației Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019.

Vreau să mulțumesc grupurilor parlamentare, pentru că astăzi am reușit să găsim un consens în ceea ce privește conținutul Declarației Parlamentului.

Și o invit pe doamna senator Gabriela Crețu, la microfon, să dea citire declarației.

Doamna Gabriela Crețu:

Domnilor președinți,

Stimați membri ai Guvernului,

Dragi colegi,

Permiteți-mi să dau citire, în fața Camerelor reunite, textului de compromis susținut prin consens de liderii grupurilor politice.

Declarația Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019.

Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranității naționale și a democrației, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului,

Asigurând angajamentul ferm și voința deplină ale României de a contribui, printr-un efort comun, la protejarea, promovarea și întărirea valorilor europene, precum și la avansarea agendei Uniunii Europene, în beneficiul proiectului european și al cetățenilor,

Considerând că România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă caracterizată de efort comun al statelor membre pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european, în dorința de a consolida pacea, libertatea, stabilitatea, prosperitatea, solidaritatea socială și coeziunea,

Conștientizând contextul complex în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, marcat de multiple provocări, care vor avea impact atât asupra vieții cetățenilor, cât și asupra guvernelor statelor membre,

Accentuând capacitatea Guvernului României de a asigura un nivel adecvat de convergență între toate statele membre, de a îmbunătăți coeziunea Uniunii, precum și de a promova importanța pe care valorile europene comune o au pe toate dimensiunile și acțiunile Uniunii Europene,

Sprijinind o agendă complexă de consolidare a proiectului european, România va urmări ca întregul spectru de activități să propună rezultate concrete pentru cele mai importante proiecte europene în desfășurare și să valorifice beneficiile pe care o Uniune puternică și coezivă le poate aduce fiecărui stat membru în parte,

Asigurând angajamentul ferm și voința deplină ale României, de a contribui, printr-un efort conjugat, la avansarea priorităților de pe agenda Uniunii Europene, în beneficiul dezvoltării proiectului european, stabilității și securității statelor membre, precum și în interesul cetățenilor lor,

Recunoscând importanța sporită și rolul determinant al Parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziilor la nivel european și implicit în stabilirea și implementarea deciziilor vizând prioritățile de pe agenda europeană, ca urmare a Tratatului de la Lisabona,

Reliefând principiul fundamental al răspunderii Guvernelor în fața Parlamentelor naționale, consfințit și de tratatele Uniunii Europene,

Subliniind importanța dimensiunii parlamentare a Președinției române a Consiliul Uniunii Europene și exprimând disponibilitatea Parlamentului României de a colabora într-un mod activ cu Guvernul României cu privire la toate dosarele majore și inițiativele propuse pentru cele șase luni de mandat,

declară că:

Își exprimă sprijinul pentru ca Președinția română la Consiliul Uniunii Europene... să asigure convergența și coeziunea economică, socială și teritorială în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin promovarea conectivității, a digitalizării, a implementării proiectelor de cooperare regionale, a stimulării antreprenoriatului și a competitivității economiei europene, prin promovarea mobilității muncitorilor, prin accelerarea transferului tehnologic și prin aplicarea într-o măsură mai mare a principiilor economiei circulare, contribuind astfel la consolidarea instrumentelor de asigurare a securității și apărării Uniunii Europene, inclusiv prin prisma funcționării lor într-un mod eficient și coerent;

Își afirmă susținerea pentru ca Programul Președinției României să aibă în prim-plan cetățeanul, toate eforturile urmând să se concentreze cu precădere pe avansarea dosarelor legislative și nelegislative care vor aduce rezultate tangibile pentru cetățenii europeni, conducând astfel la o Uniune mai puternică, mai democratică și mai aproape de cetățenii săi;

Încurajează Guvernul României să depună eforturi constante pentru adoptarea unor măsuri echilibrate, pentru a păstra unitatea între statele membre ale Uniunii Europene și pentru a pune în aplicare strategia și prioritățile Uniunii, concentrându-și în același timp eforturile în vederea obținerii unor rezultate de succes în timpul celor șase luni de mandat;

Asigură că România va lucra în mod consecvent împreună cu celelalte state membre, la consolidarea rolului global al Uniunii Europene prin asigurarea unei politici externe și de securitate coerente și asumarea de angajamente comune ambițioase, în vederea dezvoltării parteneriatelor Uniunii Europene cu statele terțe și organizațiile internaționale, prin propunerea de acțiuni orientate în direcția prosperității și stabilității și, de asemenea, în interesul cetățenilor lor;

Va depune toate eforturile necesare asigurării unității și solidarității europene pentru o Uniune mai sigură, mai prosperă și mai pregătită în fața noilor provocări de securitate care amenință siguranța cetățeanului și a Uniunii, prin sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniul securității și justiției;

Se va asigura că Președinția română a Consiliului Uniunii Europene va veghea la respectarea deplină a libertăților fundamentale consacrate prin Tratatele Uniunii, în privința libertății de circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor, promovând mobilitatea ca vector de coeziune la nivel european, inclusiv în ceea ce privește piața muncii;

Vom continua susținerea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, prin promovarea continuă a acestui subiect pe agenda europeană;

Va susține desfășurarea lucrărilor cu privire la exercitarea dimensiunii parlamentare a Președinției Consiliului și solicită comisiilor implicate în organizarea conferințelor să depună eforturi sporite pentru:

  • Susținerea priorităților și agendei de lucru europene centrate pe cetățean și dezvoltarea dimensiunii sociale a construcției europene;
  • Facilitarea dezbaterii interparlamentare constructive cu privire la Cadrul Financiar Multianual viitor, la resursele proprii ale Uniunii, la investițiile, serviciile și bunurile publice pe care Uniunea trebuie să le furnizeze;
  • Susținerea politicii europene de coeziune, a unui buget adecvat al acesteia și a criteriilor de acces menite să răspundă nevoilor statelor net beneficiare;
  • Continuarea Politicii Agricole Comune și asigurarea unui buget corespunzător al acesteia;
  • Facilitarea dialogului parlamentar cu Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, în contextul ieșirii acestuia din Uniunea Europeană, și al negocierii viitoarelor noastre relații bilaterale și multilaterale;
  • Garantarea găsirii și punerii în aplicare a celor mai bune soluții privind protecția frontierelor externe, extinderea Uniunii Europene sau acțiunea europeană generală pe plan extern, cu păstrarea în atenție a Parteneriatului estic;
  • Creșterea transparenței instituțiilor europene și armonizarea raporturilor dintre mediul public și cel privat, atât la nivel național, cât și european;
  • Va pune accent, de asemenea, pe sporirea vizibilității regiunii Mării Negre, inclusiv prin creșterea nivelului de interconectare cu regiunea Dunării și utilizarea pe deplin a potențialului și instrumentelor și strategiilor macroregionale ale Uniunii Europene;

Va depune toate eforturile pentru ca România, în colaborare cu celelalte state membre și instituții europene, să avanseze dosarele privind securitatea internă și reforma spațiului Schengen pe toată durata mandatului de președinție a Consiliului Uniunii Europene. Mai mult, în noul context generat de Brexit, menținerea unității Uniunii este esențială, cu implicarea constructivă și transparentă a tuturor statelor membre în acest proces, iar Președinția română a Consiliului Uniunii Europene va susține într-un mod consecvent această dimensiune;

În baza colaborării interinstituționale, miniștrii vor informa periodic comisiile parlamentare și grupurile partidelor politice cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a priorităților Președinției române și cu privire la principalele evoluții ale temelor importante aflate pe agenda europeană, iar rezultatele reuniunilor Consiliului Uniunii Europene, în toate formatele, vor fi prezentate în plenul Parlamentului României.

Susține prioritățile României, avansate de Guvern, și va depune toate eforturile atingerii tuturor obiectivelor asumate pe timpul președinției.

În baza colaborării interinstituționale, președintele României este invitat să informeze Parlamentul, de asemenea, asupra discuțiilor și deciziilor Consiliilor Europene desfășurate pe durata mandatului.

Mulțumim.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă senator.

Stimați colegi,

În ședința de marți, 11 decembrie 2018, a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la care au participat și liderii grupurilor parlamentare, s-a propus ca prezentarea Declarației să fie urmată de intervenții din partea grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, în limita a 5 minute, cu o singură intervenție din partea fiecărui grup reunit.

De asemenea, senatorilor și deputaților neafiliați li se alocă 3 minute, cu o singură intervenție, realizată printr-un reprezentant comun.

Dacă sunt observații în legătură cu aceste propuneri?

Dacă nu sunt, supun votului deschis electronic, propunerile prezentate.

Începem votul.

213 voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă. S-au aprobat.

Prin urmare, invit la tribună pe domnul deputat Angel Tîlvăr, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

Aveți cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mă simt onorat să mă adresez dumneavoastră astăzi, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Și vreau să afirm încă de la început că exercitarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene este o responsabilitate mare, dar onorantă, pe care ne-o asumăm cu mândrie, ca țară susținătoare a proiectului european, conștienți de faptul că în felul acesta ne aducem contribuția la viitorul Uniunii Europene.

România preia Președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă în care contextul politic în lume este dominat de provocări, iar tensiunile generate de viziunile diferite în ceea ce privește răspunsul la provocări persistă.

Am avut ocazia și eu, dar și foarte mulți colegi din această sală, să fim pe deplin conștienți de avantajele apartenenței la familia europeană, dar și că este responsabilitatea noastră, indiferent de apartenența politică, să contribuim la păstrarea valorilor comune europene, iar prioritățile pe care le-am anunțat susțin voința noastră.

Spuneam că ne confruntăm cu provocări. Totodată, cred că putem răspunde adecvat provocărilor, dacă suntem uniți și înțelepți. Cred că avem dreptul să facem apel la mândria națională, la responsabilitatea pe care o datorăm celor care ne-au trimis în instituția simbolică a României și, în ciuda confruntărilor, să punem în evidență ceea ce ne unește, nu ceea ce ne desparte.

Și, iată, istoria și parcursul României fac din Președinția Consiliului Uniunii Europene prilejul potrivit pentru ca țara noastră să ofere despre sine imaginea pe care o merită.

Iar faptul că în Parlamentul României nu există partide extremiste sau abordări antieuropene, precum și nivelul scăzut de euroscepticism, pe care îl au cetățenii români, reprezintă argumente rezonabile pentru o abordare coerentă și solidară a președinției.

Cred că înțelegem cu toții că avem responsabilități mai mari în Uniunea Europeană, că ponderea noastră în luarea deciziilor va crește și această președinție poate reprezenta un moment-cheie pentru a ne mări capacitatea de a ne exprima la nivel european.

Doamnelor și domnilor,

Unul dintre elementele care au stat și stau la baza Uniunii Europene îl reprezintă unitatea. Dar unitatea nu înseamnă uniformitate și nu se opune diversității.

Eu spun că a fi european adaugă substanță identității naționale. Acum, când România sărbătorește 100 de ani de statalitate, trebuie să fructificăm valorile europene, la Centenarul Unirii noastre. În felul acesta, va crește și încrederea cetățenilor noștri în clasa politică. Și cred că avem nevoie de acest lucru.

Președinția Consiliului Uniunii Europene va consolida poziția României în Uniunea Europeană.

Sper că vom concilia diferitele interese ale statelor membre ale Uniunii și vom găsi soluții bune pentru cetățenii țărilor noastre.

Sunt convins că partenerii noștri europeni vor aprecia România și prin maniera în care își va îndeplini misiunea onorantă de a asigura Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Din perspectiva Parlamentului, suntem pregătiți pentru o perioadă importantă în activitatea noastră.

Vreau să apreciez maniera constructivă în care s-au purtat discuțiile, dezbaterile și în care s-au luat deciziile legate de prioritățile sau de acțiunile, nu puține, pe care Parlamentul României le va organiza.

Se cuvine, deci, să mulțumesc tuturor celor care au contribuit, cu bună-credință, la conturarea unui eveniment care nu s-a mai făcut în Parlamentul României.

Sper că ne putem baza și de aici încolo pe nevoia noastră de a coopera, de a învăța cum să avem încredere reciprocă pentru a găsi modul cel mai potrivit de a servi interesul poporului român.

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru că nu sunteți indiferenți față de prezentul și viitorul României și al Europei!

Merită să facem tot ce ține de noi, pentru ca Președinția Consiliului Uniunii Europene să fie un moment de coeziune și eforturi colective, astfel încât mandatul pe care România îl va îndeplini să fie unul incluziv, corect, responsabil și credibil.

Cred că aceasta este dorința românilor și dorința cetățenilor Uniunii Europene.

Și mai cred, doamnelor și domnilor, că niciunul dintre noi nu este mai bun decât noi toți!

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc.

Îl invit acum la microfon pe reprezentantul Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Florin Cîțu.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am să vorbesc astăzi despre limbajul dublu, încredere și speranță.

Vă spun de la bun început că noi nu avem încredere că veți face ceva din ce ați promis astăzi aici. Și nici nu avem speranța că sunteți pregătiți pentru această provocare în următoarele 6 luni. (Vociferări.)

Și cum am putea? Tot ce ați făcut până acum, ne duce spre această concluzie.

Acest grup care conduce astăzi România, de doi ani de zile, s-a comportat și se comportă ca un grup de mincinoși care au perfecționat limbajul dublu. (Vociferări.)

În fața oficialilor europeni sunt doar zâmbete. Se prezintă ca niște europeni convinși. Asta - când ne vizitează oficialii europeni la București, că prin capitalele europene nu-i mai primește nimeni. (Vociferări.) În restul timpului, se comportă ca niște dictatori din lumea a treia și atacă tot ce este european și occidental. În același timp, cu fiecare ocazie, își prezintă admirația pentru regimurile totalitare din Est. (Vociferări.)

Faptele vă dau de gol, oricât ați încerca să ascundeți totul în spatele discursurilor triumfaliste.

Ați distrus relația cu partenerul strategic SUA, atunci când ați atacat Departamentul de Stat, printr-o scrisoare adresată de cei doi președinți ai Camerelor!

Ați distrus șansa României de a fi invitată să adere la OECD, deși totul era pregătit pentru mai, 2018!

"Ați reușit performanța" - sunt sigur că vedeți și dumneavoastră ghilimelele - de a mai adăuga nouă puncte în Raportul MCV, îndepărtând și mai mult România de obiectivul de aderare la zona Schengen!

Acțiunile dumneavoastră au speriat în așa hal Parlamentul României, încât a fost votată o rezoluție împotriva Guvernului, cu doar o lună înainte de preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ați reușit să vă faceți de râs chiar și în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, deși comisarul care se ocupă cu acest domeniu vine tocmai din partidul dumneavoastră!

Și, nu în ultimul rând, măsurile luate în economie au împins aderarea României la zona euro după 2028!

De ce 2028? Pentru că ce ați făcut în 2018 sau analiza pentru aderarea la zona euro se face pe 10 ani. Și asta înseamnă că, de ce s-a întâmplat în 2018, se ține cont.

Și nu știți ce ați făcut în 2018? Să vă spun. În doar doi ani ați distrus economia. Astăzi, îndeplinim doar un singur criteriu necesar aderării, deși când ați preluat dumneavoastră guvernarea, mai era doar un singur criteriu de îndeplinit.

Mai mult, din această toamnă, România este din nou analizată de Comisia Europeană, pentru dezechilibre macro, după ce, din 2017, România a fost singura țară din Uniunea Europeană cu o deviere semnificativă de la țintele de deficit structural.

Acestea sunt acțiunile dumneavoastră, foarte diferite de retorică.

Și acum ne spuneți - că tot dumneavoastră ne prezentați povești despre viitorul luminos al țării, în următoarele luni. Minciuni! (Vociferări.)

Acțiunile vă trădează. Dumneavoastră nu iubiți Uniunea Europeană și nici pe europeni. (Vociferări.)

Nu vreți să respectați valorile europene. Vreți să furați și să nu plătiți pentru asta. Atât! (Vociferări.)

Dacă vreți să fiți credibili, atunci opriți tăvălugul din justiție și implementați imediat recomandările Comisiei de la Veneția și ale MCV!

Respectați pactul fiscal votat în acest Parlament și în Constituție! Și reduceți deficitul structural!

Nu mai hărțuiți investitorii străini!

Și lăsați românii să circule liberi prin Europa!

Arătați, cu fapte, nu cu vorbe, că sunteți europeni și că respectați valorile europene!

Astăzi prezentați triumfalist... (Vociferări.)

Nu sunt proiecte pentru români și nici pentru România!

Nu vorbiți despre România, vorbiți despre echipa guvernamentală care a speriat toată România și Europa! Și ce mai echipă guvernamentală avem! O parte, condamnați penal, alții, scăpați de votul din Parlament și alții, doar incompetenți!

Vorbiți despre planurile Guvernului... (Vociferări.), în condițiile în care aveți un ministru al finanțelor care a declanșat un scandal la nivel european, când, ca un total habarnist, a propus desființarea unui principiu fundamental al Uniunii Europene, un principiu pe care toți parlamentarii României, senatori și deputați, îl susțin astăzi, prin Declarația Parlamentului?! (Vociferări.)

Ne spuneți că în centrul proiectului dumneavoastră stă omul?!

Așa este, stă un singur om, Liviu Dragnea, pe care trebuie să-l salvați cu orice preț de pușcărie. (Vociferări.)

Vorbiți...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule senator, vă atrag atenția că ați depășit timpul.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

... vorbiți despre digitalizare, în timp ce 35% din școlile din România au încă WC-ul în curte.

Înțelegeți acum de ce am vorbit la început de încredere și speranță? Pentru că PNL nu are încredere în competența și profesionalismul acestor miniștri. Și, mai mult decât atât, nu întrevede nicio speranță că România se va apropia în timpul acestui mandat de Europa. Din contră, se va îndepărta. (Vociferări.)

Ne cereți să fim solidari?! Nu suntem solidari cu hoții.

Și pentru că exportați crizele României și peste hotare, lansez în final un mesaj partenerilor noștri europeni. (Vociferări.)

Aveți mare grijă cu acest Guvern! Riscați ca Turneul Eiffel, Poarta Brandenburg și Colosseumul să treacă la Consiliul Județean Teleorman și imediat după aceea la una din firmele unde Liviu Dragnea are acțiuni la purtător! (Vociferări.) (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulțumesc.

Stimați domni președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În condițiile unui grad relativ ridicat de instabilitate la nivel global, în condițiile unei Europe divizate, cu o Franță plină de tensiuni, cu o Germanie unde cel mai mare partid și-a ales un nou președinte, cu țările din V4, care dezvoltă o colaborare regională marcantă în interiorul Uniunii Europene, pe de o parte, și cu statele din estul Europei și Balcanii de Vest, dornice de a adera la UE, pe de altă parte, suntem o țară care are șansa istorică, prin preluarea Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, de a ne asuma rolul de lider european, de moderator imparțial în negocierile dosarelor europene aflate în derulare.

În pragul unui semestru deosebit de dificil, marcat de Brexit, de necesitatea definirii bugetului multianual al UE, de alegeri pentru Parlamentul European, UDMR salută adoptarea Rezoluției Parlamentului European referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Shenghen pentru România și Bulgaria.

Acest vot confirmă faptul că România este pregătită pentru aderare și îndeplinește responsabilitățile care îi revin, potrivit statutului de stat membru Schengen, contribuind astfel la securitatea tuturor cetățenilor europeni, dar să nu uităm de cele 107 voturi împotrivă și de cele 38 de abțineri, care ne impun o temă încă nerezolvată.

Prin prezentarea programului de priorități, în perspectiva Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, pe 5 decembrie, prin preluarea mandatului de Președinte al Consiliului Afaceri Generale, am făcut primii pași concreți de preluare a președinției.

Putem afirma că ne aflăm în ultimul moment în care trebuie să conștientizăm cu toții responsabilitatea uriașă care ne revine, prin rolul de lider pe scena europeană, și care ne oferă oportunitatea de a influența într-o mare măsură unele decizii la nivel european.

257 de dosare, inclusiv legislative, care sunt în derulare, se vor suprapune cu prioritățile enunțate de România, de a promova interesul comun european, asigurarea unității și coeziunii între statele membre și reapropierea cetățenilor de UE.

Oportunitatea noastră, de a fi în fruntea statelor membre pentru o perioadă de șase luni, reprezintă, în același timp, și responsabilități complexe și multiple care trebuie asumate în primul rând de Guvern.

Însă, pe lângă toate cele enumerate, va trebui să identificăm soluții de a atrage atenția Europei asupra valorilor României și de a promova prioritățile țării, astfel încât în timpul președinției noastre acestea să devină dosare europene importante. Această promovare trebuia realizată mult mai accentuat, încă din timpul președinției Austriei, dar, din păcate, până acum mesajul nostru nu a fost suficient de clar.

Strategia Mării Negre, Strategia Dunării, Parteneriatul Estic, atragerea statelor din Balcanii de Vest sunt teme care sub Președinția României trebuie să aibă o importanță sporită, astfel încât aceste dosare să poată să fie dezbătute, consolidate cât mai eficient, împreună cu statele partenere.

Coeziunea, o valoare comună europeană, este obiectivul general sub egida căruia se vor desfășura lucrările președinției rotative.

Dorim să dezvoltăm o politică de coeziune care să răspundă nevoilor sporite de convergență economică, socială și teritorială a întregii Europe, o consolidare a pieței interne pentru o viziune post-2020.

Pornind de la respectarea drepturilor fundamentale însă, UDMR consideră că, pe lângă securitatea internă a Uniunii Europene și reforma spațiului Schengen, trebuie să ne concentrăm mai mult pe prioritatea "Europa valorilor comune".

De la drepturile fundamentale ale omului, continuând cu crearea cadrului legislativ de asigurare și respectare a drepturilor minorităților naționale, de la păstrarea și reabilitarea patrimoniului construit, până la aprecierea diversității patrimoniului cultural, dorim acordarea unei atenții sporite cetățeanului european, familiei și a tradițiilor.

Stimați colegi,

Singura modalitate prin care putem avea o președinție de succes, un succes pentru Europa, dar și un succes pentru România, este aceea de a avea o singură voce, o singură voință, cel puțin în timpul președinției, de a întări imaginea pozitivă a României pe plan european și internațional, de a realiza obiectivele prioritare și proiectele prioritare ale țării și de a construi, astfel, un viitor mai bun pentru copiii noștri. Depinde de fiecare dintre noi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul acum domnul deputat Ilie Barna, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Vom începe anul 2019 cu un moment de importanță istorică.

Preluăm, în premieră, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este unul dintre acele evenimente cu care ne întâlnim rar în viață, și pentru România este cea mai prestigioasă poziție de politică externă de la Principatele lui Cuza până în ziua de astăzi.

Ar fi trebuit să fie momentul pentru noi în care să demonstrăm la nivel european, cel puțin, competențe și atașament față de valorile europene.

Ar trebui să arătăm lumii că suntem angajați ireversibili pe calea integrării europene și, mai ales, că ne putem asuma cu responsabilitate poziția pe care o avem.

Din păcate însă, avem emoții mari, și nu doar noi, și nu doar dumneavoastră, majoritatea, și nu doar noi, opoziția sau România, dar au emoții și partenerii noștri, are emoții foarte mari și Uniunea Europeană, și instituțiile acesteia, pentru că România este în prezent un mare semn de întrebare. Și suntem în această situație, și acest semn de întrebare vine din faptul că în România este pusă sub semnul întrebării independența sistemului judiciar. Este pus sub semnul întrebării statul de drept și este, de fapt, pus sub semnul întrebării însuși viitorul nostru european, ca stat membru, încă al Uniunii Europene.

Și am ajuns să vorbim despre asta, pentru că pentru această majoritate PSD-ALDE singurul interes e al managementului corupt care controlează această țară.

Trebuie să înțelegem că această atitudine nu poate să funcționeze, în următoarele șase luni, în conducerea Uniunii Europene.

Degeaba ne dă doamna Dăncilă asigurări despre prioritățile Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Vorbim abia astăzi, când am ajuns la al treilea ministru delegat pentru afaceri europene și după ce rolul exact al prim-ministrului, nici după discursul de astăzi al doamnei prim-ministru, nu îl cunoaștem și nu este foarte clar.

Dincolo de documentele pe care le vom aproba astăzi și dincolo de ceea ce ne-a spus doamna premier, când o să vorbim serios despre această președinție, pentru că până în prezent despre dimensiunea parlamentară aproape nu s-a discutat? Comisia aceasta "minunată" de la nivelul Parlamentului știm toți foarte bine că nu a funcționat aproape deloc și mai sunt doar trei săptămâni. Nu au existat dezbateri și informări nici pentru noi, parlamentarii, nici pentru cetățeni, la nivelul țării.

Haideți să spunem lucrurilor pe nume și să o spunem foarte clar. La nivel politic nu suntem pregătiți. La nivel tehnic nu suntem tocmai pregătiți. Iar la nivel logistic și de infrastructură, doar o minune și acea Lege a lui Murphy, că dacă n-ar fi ultimul minut nu s-ar face nimic, ar putea să ne facă să avem o imagine de minimă credibilitate.

Din cauza dumneavoastră, domnilor din PSD și ALDE, și din cauza Guvernului, pe care-l controlați, România nu doar că va rata o oportunitate istorică - asta poate s-a mai întâmplat în istoria noastră -, dar o va transforma într-o uriașă vulnerabilitate.

Degeaba ne vorbiți astăzi despre asumarea unor priorități pe care doamna Dăncilă le-a prezentat. E foarte clar că nu le înțelegeți.

Vorbiți de coeziune? Dar cum putem pretinde coeziune la nivel european, când noi ignorăm valorile comune europene?!

Vorbiți de egalitate de șanse? Vă referiți la inegalitatea de șanse în care trăiesc astăzi cetățenii României?

Vorbim de convergență și conectivitate. Ce cuvinte frumoase! Însă filosofia dumneavoastră este să izolați România și suntem la coada Europei, în momentul de față, conform tuturor documentelor și conform Raportului MCV.

Din păcate, - și așa arată și acesta este un adevăr foarte trist - președinția se va reduce la furnizarea unor servicii de protocol și organizare de evenimente și, mă rog, probabil multe hârtii și documente cu vorbe goale.

În toate discuțiile pe care le-am avut cu oficiali ai statelor europene, care au deținut această poziție prestigioasă, ni s-a arătat cât de serios au tratat perioada de pregătire, cât de mult au investit în pregătirea personalului, în infrastructura necesară și cât de mult s-au concentrat pe negocieri, pentru ca țara lor să aibă o imagine credibilă și performantă, pe negocieri cu factorii politici, pe negocieri cu societatea civilă, cu societatea academică.

În România nu s-a întâmplat și nu se întâmplă nimic referitor la această președinție.

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Ilie Dan Barna:

Mai am doar 20 de secunde. (Rumoare.)

Este paradoxal!

Poporul român este printre cel mai proeuropean popor din Uniunea Europeană și avem neșansa să fim conduși de unul dintre cele mai antidemocratice și antieuropene guverne din Europa. (Gălăgie.)

Din păcate, știm ce se va întâmpla.

Și cu asta închei. (Gălăgie.)

Vă rog să-mi permiteți... să ne respectăm!

Vom avea o președinție fără mize, fără ținte asumate, un organism care va funcționa permanent în stare de avarie.

Sunteți unici! Nimeni nu a făcut într-un timp atât de scurt atât de mult rău poporului său! (Rumoare.)

Opriți-vă, până nu distrugeți România!

România merită demnitate și profesionalism, într-o Europă credibilă!

Vă mulțumesc, domnilor.

Și poate reușim să ieșim cu fața curată. Avem toți emoții.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea Grupurilor ALDE, permiteți-mi să iau eu cuvântul la microfon. (Coboară la tribună.)

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Fac parte din acea generație, alături de generația părinților mei, care a avut un vis. Și acest vis a fost de a ne elibera de constrângerile și de lanțurile în care ne-a încătușat comunismul.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat pentru aceste generații, din care fac parte, așadar, întruchiparea unui vis de decenii, și anume revenirea și integrarea în rândul țărilor lumii libere, democratice.

Speranța pentru prosperitate și libertate, speranța de liberă exprimare, de liberă circulație și de liberă întreprindere s-a îndeplinit odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Mă număr printre cei care am avut responsabilitatea și onoarea să conduc Guvernul în perioada de preaderare și să închei eforturile pentru pregătirea aderării.

Astăzi, la 11 ani de la aderare, ne revine o deosebită responsabilitate, și anume exercitarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

România, ca și celelalte țări membre, își pune o întrebare simplă. Ce fel de Europă vrea? Și la această întrebare simplă trebuie să dăm un răspuns simplu. Vrem o Europă puternică și solidară, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor ei, așteptărilor de securitate și de prosperitate, în primul rând, așa cum au gândit-o părinții fondatori.

Astăzi, doamna prim-ministru ne-a prezentat în detaliu prioritățile și programul de lucru al acestei președinții care ne revine, și ele trebuie privite, evident, în contextul provocărilor deosebite cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană. Și aici mă refer, evident, la cadrul financiar multianual, care va trebui discutat și convenit, mă refer la Brexit, mă refer la criza migrației și, evident, mai recent, la ceea ce vedeți că se întâmplă în Franța și care este extrem de îngrijorător pentru toți europenii.

Vrem să demonstrăm, în acest moment, că Parlamentul poate contribui activ la sprijinirea Guvernului în misiunea sa, și vrem să arătăm că Guvernul se poate baza pe susținerea Parlamentului pentru atingerea obiectivelor pe care și le propune.

Doresc să accentuez necesitatea ca pentru reușita viitorului proiectului european, ideea unei Europe cu două viteze să fie abandonată. Vrem o Europă care să fie solidară și să se bazeze pe mai multă coeziune, nu pe mai puțină coeziune.

Nu vrem o accentuare a clivajelor între Nord și Sud și între Est și Vest.

Nu vrem să lăsăm ca Europa să devină o uniune de două grupuri de state - state de rangul I și state de rangul II -, în care să funcționeze standarde duble, economice, politice, sociale sau de altă natură.

În încheiere, doresc să reînnoiesc invitația, pe care ați văzut-o și în Declarația comună, adresată atât Guvernului, cât și Președintelui României, pe care îi încurajăm să vină să ne prezinte conținutul discuțiilor și al deciziilor care se vor lua pe durata Președinției României, așa cum se întâmplă în toate parlamentele europene.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Din partea Grupului parlamentar al PMP are cuvântul domnul senator Traian Băsescu.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Aș vrea, în calitate de președinte care, alături de premierul României din acea vreme, domnul Tăriceanu, am semnat Tratatul de aderare, dar și în calitate de semnatar al Tratatului de la Lisabona, în numele statului român, și ca om care a participat la negocierea fiecărui articol din Tratatul de la Lisabona, în Consiliul European, aș vrea să fac doar câteva observații față de ceea ce s-a întâmplat astăzi, aici.

În primul rând, am asistat la discursul doamnei prim-ministru Dăncilă, un discurs corect din punct de vedere al limbajului de lemn bruxellez, dar care nu pune degetul pe nimic din ceea ce înseamnă prioritățile României.

De asemenea, aș mai pune o întrebare.

Doamna premier nu a simțit nevoia să primească un mandat de la Parlamentul României, în vederea exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene? Și îi rog pe colegi să nu facă nicio confuzie cu Consiliul European.

Discursul de astăzi al doamnei prim-ministru a fost corelat cu punctul de vedere al Președintelui? Pentru că Uniunea va funcționa șase luni cu un președinte care merge la Consiliul European și are puncte de vedere, și cu un Guvern care merge la Consiliul Uniunii Europene și are puncte de vedere. Iată doar câteva întrebări.

Din discursul doamnei prim-ministru am înțeles că a deține președinția rotativă se limitează la a fi un facilitator. Total greșit! Ești un negociator, ești un facilitator de întâlniri, la Sibiu sau la București, dacă vrei, dar ai puncte de vedere extrem de precise în Consiliul Uniunii Europene.

Deci, n-aș vrea să plecăm de la premisa că suntem doar niște organizatori de întâlniri, ci avem misiunea de a stabili puncte de vedere și de a ni le susține, și de a ne face alianțe pentru a obține obiectivele pe care ni le-am fixat.

Din întâlnirea de astăzi constat că nu ne-am fixat niciun obiectiv.

Aș enumera câteva.

Spre exemplu, pentru formațiunea "Justiție și afaceri interne". Care sunt soluțiile președinției rotative pentru limitarea migrației? Ar fi trebuit să auzim aici.

Sau, care sunt soluțiile președinției rotative pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen?

Sau, care sunt soluțiile președinției rotative pentru diminuarea riscului terorist în Uniunea Europeană? Nu cumva trebuie creată o agenție care să vegheze la riscurile teroriste la nivelul Uniunii Europene?!

Sau, pentru formațiunea "Transporturi", câți prieteni avem care să susțină urgența implementării Strategiei Dunării, pentru că este crucială pentru interconectarea pe relația Constanța - Dunăre - Rin - Main - Rotterdam.

Sau, tot la această formațiune, "Transporturi, comunicații și energie", se discută despre uniunea energetică. Care este prioritatea președinției rotative a României în ceea ce privește realizarea uniunii energetice? Cumva Legea offshore, care este o mare eroare, din acest punct de vedere?! N-am auzit!

Sau, la formațiunea "Agricultură și pescuit". Acolo, în dezbatere, sunt câteva teme extrem de importante: Strategia pentru păduri, Strategia pentru prevenirea defrișărilor. Care este strategia președinției rotative a României pentru extinderea împăduririlor în Uniunea Europeană și în România, chiar?

Sau, tot la această formațiune, România, datorită negocierilor încheiate în 2004, are un mare decalaj de subvenție în raport, spre exemplu, cu Franța, dar chiar și cu Polonia.

Care este abordarea României, a președinției rotative, pentru ca diferențele de subvenție să se reducă sau chiar să se anuleze, pentru că discutăm despre o Europă cu condiții de competitivitate egale. Cum să concureze agricultorul român cu cel francez, care are o subvenție de trei ori mai mare la hectar?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

V-a cam expirat timpul!

Vă rog, dacă puteți, să vă pregătiți de încheiere. (Vociferări.)

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Sunt de acord.

Eu mă pot opri, dar să știți că ați pierdut ocazia să învățați toți câte ceva.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În încheiere, supun votului Declarația Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2019.

Vă rog să vă pregătiți pentru vot. Votul este deschis.

Conform votului, declarația a fost adoptată.

Așadar, ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună de astăzi a Senatului și Camerei Deputaților.

 

Ședința s-a încheiat la ora 15,47.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 martie 2019, 21:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro