Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/26-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 10-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020

7. Dezbaterea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017) (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 478/2017

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Am ajuns la poziția 5. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România; Pl-x 478/2017.

Vă rog.

Da, domnule lider.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicit retrimiterea la comisie, două săptămâni, având în vedere că ieri, la comisie, s-a propus votarea unui raport de adoptare și s-a votat în felul următor - 7 pentru, 6 contra, 2 s-au abținut. Nu s-a mai supus votului un raport de respingere și a ieșit propunerea legislativă cu un raport de respingere.

Deci, această procedură nu este absolut conform Regulamentului Camerei Deputaților sau Regulamentului Comisiei. De aceea, vă cer retrimiterea pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Nefiind consens din partea liderilor, sunt obligat să supun votului.

Grupul PSD, recomandați colegilor.

Se solicită retrimiterea.

PSD?

PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Colegii din Grupul PNL vor vota potrivit propriei conștiințe, fiind o problemă de procedură.

Suntem (Râsete.) suntem pentru respingerea acestui proiect de lege, dar în condiții statutare.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai departe.

USR, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Conștiința noastră ne îndeamnă să votăm regulamentar. Așa că vom vota pentru retrimiterea la comisie și refacerea raportului conform Regulamentului.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Grupul PMP.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Pașcan. Marius Pașcan, liderul PMP.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară nu este de acord cu retrimiterea.

Comisia pentru drepturile omului, raportoare, și-a asumat ieri un raport suplimentar de respingere, absolut regulamentar. Prin urmare...

Mai mult decât atât, plenul este suveran în această privință. Se poate supune votului, la plen, după dezbaterea proiectului legislativ.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alți colegi care doresc să intervină, lideri de grup, să înceapă votul. Propunerea UDMR de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

În timpul dezbaterilor, colegii trebuie să voteze pe tabletă. Numai colegilor din plen, care nu pot vota sau nu au cartelă, le voi da cuvântul. În rest, nu voi ruga stafful tehnic decât la votul final să dea cuvântul.

Colegii din plen care nu au cartelă, să terminăm.

Da, vă rog.

Vă rog, luați cuvântul.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Pentru retrimitere, domnule președinte.

Nu-mi funcționează tableta.

Domnul Florin Iordache:

Unul pentru retrimitere.

Mai departe.

Doamna Benkő Erika (de la tribună):

Tot pentru retrimitere.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Pentru retrimitere - două.

Da?

Doamna Pană, vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană (de la tribună):

Abținere, domnule președinte.

Domnul Florin Iordache:

Abținere.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Mara-Daniela Calista (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Mara Calista - împotrivă.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Da?

Mai sunt colegi în sală? Nu.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Dumitru Gherman - abținere.

Domnul Florin Iordache:

Abținere.

Mai sunt colegi?

Da, vă rog, doamna Jivan.

Doamna Luminița-Maria Jivan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Luminița Jivan - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Pentru - 47, împotrivă - 54, abțineri - 75, un coleg nu și-a exprimat votul.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Deci vom începe dezbaterile.

Din partea inițiatorilor?

Vă rog, domnul președinte Kelemen Hunor.

Vă rog.

Domnul Kelemen Hunor (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un proiect de lege prin care inițiatorii propun un singur lucru - ziua de 15 martie să fie ziua comunității maghiare din România. Și acest lucru să fie recunoscut prin lege. Ceea ce facem de ani de zile să fie legiferat. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând astfel încă o cărămidă la construcția noastră comună.

Idealurile asumate de Revoluția din 1848 sunt de fapt idealurile Revoluției Franceze, preluate de toate popoarele Europei - libertate, egalitate și fraternitate. Trei valori care sunt și astăzi valabile, sunt de actualitate.

Ziua de 15 martie, începutul, izbucnirea Revoluției, idealurile Revoluției, în acel moment, în acea zi, nu erau îndreptate împotriva niciunui popor.

Vorbim de 15 martie. Nu vorbim de anul 1848, nu vorbim de anul 1849. Acest lucru trebuie să îl înțelegem și să îl interpretăm doar în contextul mijlocului secolului al XIX-lea și nicidecum prin perspectiva retroactivă, bineînțeles, a secolului XXI.

De aceea, considerăm că dacă am reuși să avem o dezbatere rațională, o dezbatere mai detașată pe marginea acestui proiect, atunci ar fi posibil și un vot favorabil în acest sens.

Trebuie să înțelegeți că prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunțați la nimic. Puteți da fără să pierdeți, fără să deveniți mai săraci.

Prin votul dumneavoastră puteți demonstra că susțineți idealurile enunțate la începutul Revoluției - idealul libertății, idealul egalității și idealul fraternității. Și putem demonstra împreună că astfel ducem mai departe acele valori din istorie care ne fac mai buni, mai puternici și, de ce nu, mai uniți în ideea de a proiecta un viitor comun.

Stimați colegi,

O spun direct. Am urmărit și eu dezbaterile legate de acest proiect, și nu numai de acest proiect. Am urmărit toate dezbaterile din ultima perioadă, deloc raționale, despre comunitatea maghiară din România, despre aspirațiile comunității, despre Uniunea Democrată Maghiară din România și, vrând-nevrând, m-am întors cu gândul în trecut. Nu în trecutul îndepărtat, nu în secolul al XIX-lea, nu în timpul Revoluției Pașoptiste, nu la idealurile de libertate formulate în acel secol, care pot fi înțelese, desigur, doar dacă ești în stare să contextualizezi și nu vrei să interpretezi evenimentele de atunci din perspectiva secolului XXI. Nu, eu m-am întors în gând doar 30 de ani, în anii 1989-1990, la anul prăbușirii dictaturii comuniste și la anii care au urmat. M-am gândit la speranța renăscută de atunci, la politica speranței pe care am tot construit-o și în care eu cred și astăzi.

Printre altele, am sperat cu toții că vom lăsa în urma noastră politica de discriminare a minorităților etnice, politica de asimilare și că vom reuși să vindecăm rănile produse în acei ani de dictatură național-comunistă.

Maghiarii din România au nutrit speranța că vor fi cetățeni egali și în drepturi. Dorința noastră era păstrarea identității etnice, cultivarea acestei identități în mod liber și fără a leza identitatea și demnitatea națională a nimănui.

Am ales să luptăm pentru aceste deziderate în Parlamentul României și prin mijloace parlamentare democratice. Am ales, absolut firesc, dialogul politic, dialogul între majoritatea românească și comunitatea maghiară, aflată în minoritate numerică în România. Și consider, chiar și acum, după 30 de ani, că am făcut o alegere corectă.

Stimați colegi,

Săptămânile trecute am avut un sentiment ciudat. Am avut senzația că politica speranței, în sensul de a gândi împreună soluții politice pentru minoritatea maghiară, nu mai funcționează aproape deloc. Am avut senzația că unii în loc de speranță oferă politica urii.

Faptul că acest lucru este valabil și în alte domenii, nu numai în relațiile majoritate-minorități, nu îndulcește deloc situația.

Este adevărat, România a atins cele două deziderate mari - a intrat în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană -, nu mai există presiuni permanente, nu mai există criterii, așa cum erau formulate, inclusiv în gestionarea relațiilor interetnice, înainte de aderare, și nu mai există nici sancțiuni.

În aceste condiții, parcă unii s-au gândit că a venit momentul să oprească construcția comună și chiar să dărâme munca noastră comună.

Încercările vizibile există din anii 2012-2013, dar acum, în perioada pandemiei, a crizei economice provocate de această pandemie și în perioada reașezării ordinii mondiale, a raporturilor de forță pe plan global, a sosit momentul să fie accelerată această schimbare de paradigmă în relația dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară.

Doamnelor și domnilor, stimați colegi,

Puteți demonstra, putem demonstra împreună că ceea ce am descris mai înainte nu este adevărat. Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă, și perioada de după 29 aprilie și tot ce s-a întâmplat recent putem considera că a fost doar un accident de parcurs. Puteți demonstra și chiar aș dori să arătăm împreună că tot ce am realizat nu a fost doar praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderarea la celor două structuri economico-politico-militare. Sau dimpotrivă, puteți merge în direcția cealaltă și îi veți înstrăina și mai mult pe maghiarii din România.

Doamnelor și domnilor,

Raportul la acest proiect de lege este un raport de respingere. Și nu mai discut, fiindcă nu ați fost de acord să retrimitem în comisie, dacă a fost regulamentară sau nu întocmirea acestui raport de respingere.

De data aceasta vă rog să vă întoarceți spre viitor. Spre un viitor în care trecutul, pe care oricum nu puteți nici voi, nici noi să-l schimbăm, nu va mai influența în mod dramatic proiectarea unui viitor comun bazat pe respect reciproc.

Vă rog să respingeți acest raport. Acest lucru nu înseamnă că legea automat va fi aprobată. Acest vot ar însemna doar că mai dați o șansă unei discuții în condiții mai calme.

Oferiți doar șansa de a continua politica speranței în domeniul relațiilor interetnice.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, vă rog să faceți legătura cu domnul Pașcan de la Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară a solicitat de câteva săptămâni dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

Acest proiect legislativ stă în așteptare din 2017 - de ce oare? - în Parlament. Și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia și viclenia, politice, prin care...

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin, domnule Pașcan. Numai puțin, vă rog.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

O să-l invit, a sosit în sală domnul președinte al Comisiei pentru drepturile omului, Ibram, să citească întâi raportul suplimentar de respingere, și apoi continuați dumneavoastră.

Domnule președinte Ibram, vă rog, prezentați raportul suplimentar de respingere.

Vă dau eu raportul, vă rog.

Domnul Iusein Ibram (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă înaintăm alăturat raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu avizul nr. 264 din 25 aprilie 2017.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ propunerea legislativă, conform avizului Pl-x 478/2017 din 17 decembrie 2019.

Guvernul României, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 696/DPSG din 6 mai 2020, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

În localitățile unde trăiesc persoane aparținând comunității maghiare,...

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului de respingere a Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Pașcan, vă rog, la dezbateri generale.

Se pregătește domnul Szabó Ödön.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România stă în așteptare din 2017 în Parlament și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia și viclenia politice, prin care UDMR își urmărește consecvent interesele subminatoare la adresa statului român sunt foarte bine cunoscute. De altfel, rezultă și din tonul mieros, inocent, aparent nevinovat, exprimat anterior chiar de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.

La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși circa 40.000 de români. Aveau o singură vină - nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români-eroi, omorâți la comanda nobilimii ungurești și secuiești, sunt incluși 4 prefecți, unul din județul Mureș, pe care îl reprezint, prefectul Constantin Romanu-Vivu, alți 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul românilor pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte.

Dacă anii revoluționari 1848-1849 pot fi considerați o primăvară a popoarelor, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieșit doar printr-un război revoluționar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri.

La 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremații maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale și românilor. Kossuth a declarat că "În Ungaria nouă poate exista numai o singură națiune politică - cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naționalități care se pot bucura de toată egalitatea în fața legii și un anumit grad de autonomie în religie și învățământ, dar nu vor putea deveni niciodată națiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei".

Ce credeți oare că a determinat Marea Adunare de la Blaj și acțiunile revoluționare ale "Crăișorului Munților", Avram Iancu, care i-a chemat pe toți moții, pe românii transilvăneni, la luptă - "No, gata? No, hai!" - strigătul său de luptă, cu toate implicațiile și semnificațiile sale extraordinare pentru națiunea română.

În Programul Revoluției Pașoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12, care nu trebuie uitat vreodată, al Proclamației care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania.

În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulțumit deopotrivă pe români și pe sași, dar și o parte a maghiarilor.

Însuși poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în dieta care luase această decizie s-au aflat din 300 de reprezentanți numai 3 români și 24 de sași.

După această decizie a început în Transilvania prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva unirii forțate, impuse cu de-a sila, era arestat, bătut și chiar spânzurat.

Adevărate masacre pentru vina de a fi român și a nu fi de acord cu oprimarea și asupritorii.

Să ne înțelegem, maghiarii...

 

Domnul Florin Iordache:

Finalizați, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... au 3 sărbători naționale, anual. Pot alege oricare altă zi să sărbătorească.

Nu putem însă uita, nici șterge cu buretele ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 și ce a urmat, când odată cu Revoluția Pașoptistă din Ungaria a început prigoana antiromânească, prin omoruri, schingiuiri, asuprire, batjocură și umilirea românilor transilvăneni.

Această zi de 15 martie a fost sărbătorită și până acum în România, de către o semnificativă parte a minorității maghiare...

Domnul Florin Iordache:

V-am rugat să finalizați, domnule Pașcan.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Domnule președinte,

L-ați lăsat să vorbească nelimitat pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Îngăduiți-mi să continui.

Cred că toată lumea are de învățat din aceste evenimente.

Domnul Florin Iordache:

Haideți să respectăm Regulamentul, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Îl respect, domnule președinte.

Închei imediat.

 

Domnul Florin Iordache:

Tocmai.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Deci această zi a fost sărbătorită și până acum. Nu au existat piedici în această privință. Nu este nevoie de nicio lege pentru a ne fi impusă samavolnic, cu de-a sila, românilor și României.

De aceea am solicitat imperativ ca proiectul să fie dezbătut și respins.

Să privim comparativ, cu dreaptă măsură.

De Ziua Națională a României, în prezent, unii reprezentanți ai minorității maghiare arborează în continuare drapele de doliu sau însemnele oficiale ale Ungariei. Iar politicienii care îi reprezintă și îi întărâtă permanent nu respectă și nu recunosc Constituția României, promovează susținut separatismul, secesionismul, autonomia teritorială, enclavizarea pe criterii etnice. Și, atenție, vorbim de cetățeni ai României.

Iar, din păcate, Ungaria îi susține în acțiunile lor...

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... revanșarde și nici măcar nu se sfiește s-o recunoască la nivel înalt.

Partidul Mișcarea Populară nu va accepta niciodată instituirea prin lege a unei sărbători naționale aburcate nesimțit și cinic pe moaștele sacrificiului, lacrimile și suferințele de care au avut parte străbunii noștri, românii transilvăneni.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Trăiască și înflorească România!

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Anul 1848 este un an în care, în întreaga Europă, începe o luptă pentru idealuri și țeluri comune.

Revoluția franceză și perioada premergătoare acesteia, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, lansează o serie de idei care vin să aducă o nouă gândire în relația om-societate-stat.

Idealurile lansate, ca "Liberté, Égalité, Fraternité" se regăsesc la toate popoarele, în mai toate revendicările pașoptiste.

În Revoluția franceză, în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, libertatea apare ca teză, în punctul 6, și spune așa: "Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limită, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.

Egalitatea înseamnă simplu: toți cetățenii sunt egali în fața legii".

Fraternitatea, în preambulul Constituției a III-a era trecut: "Să nu faci nimănuia ceea ce nu vrei să facă cineva cu tine. Să faci bine, în așa fel, altuia, cum ți-ai dori sieși".

După ce au aflat că pe 13 martie, în Viena, tinerii reușesc să-și impună programul revoluționar, pe 15 martie 1848 un grup de tineri maghiari încep să se organizeze, în frunte cu poetul Petöfi Sándor, scriitorul Jókai Mór, și adoptă o serie de revendicări formulate de Irinyi Jozsef, ce au ca bază principiile alimentate ale Revoluției franceze.

Mai mult chiar, tinerii au pus accent pe egalitate, inversând ordinea inițială în "Egalitate, Libertate, Fraternitate".

Proclamația, care conține aspirațiile revoluționarilor, începe prin a declara: "Ce dorește națiunea?" și continuă imediat cu răspunsul: "Să fie pace, libertate și înțelegere!".

Revendicările prefigurau lumea modernă, astfel se dorea, printre altele, libertatea presei, desființarea cenzurii, egalitate în fața legii în chestiuni civile și religioase, egalitatea în fața impunerilor fiscale, desființarea iobăgiei, curte cu jurați pe baza egalei reprezentativități, iar deținuții politici să fie eliberați.

De 30 de ani comunitatea maghiară din România sărbătorește liber idealurile comune ale revoluțiilor pașoptiste.

În fiecare an înalții reprezentanți demnitari ai statului român, președinți și prim-miniștri adresează un mesaj comunității maghiare cu ocazia zilei de 15 martie. Astfel, nu există formațiune politică românească azi, în Parlament, ai cărui reprezentanți să nu fi transmis un mesaj corect comunității maghiare în această zi.

După un sfert de secol putem spune că această zi este un moment când cu toții căutăm și aducem în prim-plan valorile conviețuirii și libertății.

De fiecare dată reprezentanții tuturor forțelor politice democratice ne sunt alături, pe 15 martie, și sărbătorim împreună această zi de excepție care ne-a unit cândva idealurile și care, suntem convinși, ne poate uni și în continuare.

15 martie semnifică cea mai importantă sărbătoare a comunității maghiare, indiferent unde ar trăi. Indiferent de țara, continentul, emisfera pe care trăiește comunitatea maghiară sărbătorește această zi de 15 martie.

Doi președinți ai României și zece prim-miniștri ai României ne-au transmis mesaje în acești ani, în care am sărbătorit împreună cu sute și mii de politicieni ai partidelor românești și conducători ai comunității majoritare. Și le mulțumim pentru acest lucru.

Am să citesc din mesajele pe care le-am primit de-a lungul anilor pe 15 martie. Și o să încep cu colegul care tocmai a terminat mai înainte.

Domnul Traian Băsescu: "Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspirațiile maghiarilor, ale românilor și ale altor națiuni europene au fost legate de valorile modernizării și emancipării naționale. Revoluția, începută pe 15 martie 1948, a întrunit un larg consens în societatea vremii și a fost susținută de cele mai luminate personalități ale epocii respective". Citat din Traian Băsescu.

Doamna Viorica Dăncilă: "Transmit maghiarilor de pretutindeni salutul meu și al Guvernului României, în această zi cu semnificație deosebită pentru întreaga comunitate maghiară. Prin Programul de guvernare și prin agenda președinției rotative la Consiliul Uniunii Europene ne implicăm în promovarea drepturilor minorităților naționale. Vom continua să susținem cu toată determinarea libera exprimare a identității etnice, păstrarea valorilor de limbă, tradiție și cultură". Anul trecut.

Domnul Sorin Grindeanu: "Bazându-mă și pe ideea europeană a unității în diversitate, cred sincer că diferențele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoașterea reciprocă, la creșterea respectului față de celălalt, la conviețuirea armonioasă, la definirea unei moșteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmașilor noștri.

Cred că uniți de dorința unei vieți mai bune și respectându-ne fără a dori să impunem celuilalt putem transforma în realitate frumosul ideal de la '48, de pace, libertate și bună înțelegere".

Domnul Dacian Cioloș: "15 martie este un moment în care suntem datori să ne amintim că societatea în care trăim în zilele noastre, ca români și maghiari, dar mai ales ca cetățeni europeni, este rezultatul unor aspirații și idealuri pentru care au luptat înaintașii noștri.

Valorile pentru care maghiarii au declanșat pe 15 martie Revoluția de la Pesta sunt în spiritul revendicărilor exprimate de transilvăneni în Proclamația de la Blaj și, mai mult, sunt valori care călăuzesc în prezent națiunile noastre".

Domnul Victor Ponta: "Evenimentele revoluționare din '48-'49 obligă la reflectarea importanței unor valori universale: dreptatea, libertatea și pacea. Societatea de astăzi nu ar fi fost posibilă fără curajul și sacrificiile celor care au luptat în toate statele Uniunii Europene pentru libertate și dreptul de a-și decide soarta. Anul 1848 i-a apropiat pe români și unguri, arătând lumii că cele două popoare au aspirații comune și aparțin marii familii europene".

Domnul Emil Boc: "În calitate de prim-ministru salut marcarea zilei maghiarilor de pretutindeni, reafirmându-mi convingerea că normalitatea europeană a vieții de zi cu zi trebuie să se regăsească și în susținerea, protejarea și afirmarea identității etnice și culturale a minorităților naționale".

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: "Împărtășim bucuria acestei zile cu membrii comunității maghiare din România. Întreaga societate românească, în care maghiarii sunt parte integrantă, salută acest moment aniversar și își aduce aminte de ceea ce în 1848 i-a unit pe români și maghiari - idealul de libertate".

Stimați colegi,

Revoluțiile pașoptiste au fost înfrânte, popoarele asuprite ale Imperiului Habsburgic s-au aliat prea târziu. Evenimentele ulterioare zilei de 15 martie sunt reflectate și interpretate în multe situații în mod diferit.

Haideți să-i lăsăm pe istorici să susțină argumentele în care cred!

Această diversitate de opinii și de argumente nu poate însă să reducă cu nimic însemnătatea zilei de 15 martie '48 și a necesarei promovări idei de libertate de atunci.

Așa cum spunea mai târziu și istoricul și publicistul transilvănean Gheorghe Barițiu, care a fost secretarul Adunării de la Blaj din 1848, spunea: "Ziua de 15 martie a fost cea mai fericită zi din viața mea!".

În final, vreau să vă spun un lucru despre care foarte puțini oameni istorici au vorbit, și anume că Declarația de la Pesta, cu cele 12 puncte adoptate și proclamate pe 15 martie, a fost scrisă de revoluționarul Irinyi, botezat în biserica ortodoxă din comuna Diosig, unchiul din partea mamei al lui Iosif Vulcan. Vulcan a fost membru al Academiei Române, editorul celebrei reviste "Familia", unde și-a publicat prima poezie Mihai Eminescu.

Revoluția începe cu idealuri comune, susținute de toți, și se încheie cu o înțelegere româno-maghiară mijlocită de Nicolae Bălcescu.

Stimați colegi,

Credem că a venit timpul ca această sărbătoare a comunității maghiare, această sărbătoare a idealului libertății să îmbrace o formă din partea Parlamentului României...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să finalizați!

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Finalizez. Am două fraze.

... așa cum Parlamentul României a acordat această sărbătoare comunității pentru comunitatea tătară și pentru comunitatea romă, prin două legi separate, în 2006 și 2014.

Trebuie demitizat discursul despre această lege. Nu se instituie o zi națională, nu este zi liberă și nu este obligatoriu pentru români! Nu aduce nicio atingere niciunei valori europene, chiar, mai mult, se bazează pe acestea, și nu este împotriva nimănui, la fel ca și în cazul celorlalte minorități, ci pentru propria comunitate și identitate.

Ziua de 15 martie, în toți acești ani, a fost sărbătorită în România de reprezentanții legitimi, biserici și culte tradiționale maghiare în mod absolut echilibrat, civilizat, împreună cu comunitatea majoritară și împreună cu conducătorii acestei comunități, drept pentru care le mulțumim din nou.

Vă rog să respingeți raportul comisiei și astfel să mențineți în viață speranța că toți liderii citați au fost sinceri, începând din PSD, PRO România, ALDE, PNL, USR-PLUS, PMP, când ne-au transmis mesajele corecte amintite de 15 martie.

Vă rog să votați așa cum ați transmis mesajele în acești ani!

Nu realizați o disproporție între ceea ce se spune și ce se realizează!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, Daniel Gheorghe, PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Național Liberal nu va susține adoptarea acestui act normativ.

Noi considerăm că ziua de 15 martie nu este una care să ne trezească niște amintiri istorice de frățietate și prietenie cu comunitatea maghiară, din păcate, spunem acest lucru. Considerăm că s-ar putea opta pentru o altă dată și vin cu câteva argumente în această direcție.

După 15 martie, după Revoluția de la Budapesta, care este adevărat, cum au spus domnii inițiatori, a venit pe niște principii liberale și democratice moderne, în luna aprilie direcția revoluției o ia în zona revizionismului și a iredentismului maghiar, iar acest lucru se întâmplă odată cu guvernarea Batthyany-Kossuth, după legile din aprilie, și mai ales după 29-30 mai, după Dieta de la Cluj, când se declară anexarea Transilvaniei la Ungaria...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Stați un pic! Stați un pic!

Domnul Florin Iordache:

Finalizați, vă rog!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Și, ca atare, credem că ar fi bine să ne gândim la o cu totul și cu totul altă dată și poate, mai întâi, ar fi bine ca și în Ungaria să avem 1 Decembrie zi de sărbătoare, iar domnul Viktor Orbán să nu mai vorbească de înmormântări, pentru că dumnealui probabil nu a mâncat niciodată colivă românească, și credem că ar fi foarte bine să înțelegem că acest principiu al frațietății și colaborării dintre două națiuni trebuie să pornească de la echitate, de la demnitate și de la respect reciproc.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, domnul Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferință):

Bună ziua, stimați colegi!

Tot ceea ce vreau să vă spun este că, la un anume nivel, este profund absurd să ne tot certăm pe aceste detalii în Parlamentul României. Am mai spus-o de nenumărate ori. Problema cea mai mare - și nimeni nu vrea să uite istoria, și bineînțeles că toate detaliile trebuie ținute minte și trebuie ținut cont de ele - este că modul în care istoria ajunge să creeze probleme este întotdeauna atunci când ea este întărâtată în diverse feluri de politicieni.

Parlamentul ăsta, de-a lungul timpului, a adoptat tot felul de zile de toate neamurile, de la Ziua combaterii traficului ilicit de mărfuri, urmează cât de curând o zi a comerțului electronic.

Pe de altă parte, sunt tot soiul de zile care marchează comunități și varii identități. Există și o zi a Banatului, un proiect de lege, și o zi a Olteniei, există și Ziua romilor.

Problema este în felul următor. Este o zi. Ne place, nu ne place, maghiarii și-au ales ziua asta și o sărbătoresc, și de nenumărate ori și noi, în Ardeal, cum să vă spun, îi felicităm pe vecinii noștri în ziua asta.

Realitatea este că ceea ce avem de făcut, cel mai important lucru, este să încetăm să tot scormonim jăraticul și să punem paie pe foc în diverse chestiuni.

Dacă oamenii aceștia și-au ales ziua aceasta să o sărbătorească și comunitatea întreagă o sărbătorește, din punctul meu de vedere, cel puțin, nu văd unde este problema.

Mulțumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 29 octombrie 2021, 0:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro