Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/24-05-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 12-05-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2021

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,34.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Oana Murariu și de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 12 mai 2021, ședință dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

Pentru început, tocmai pentru a avea cursivitate, fiind și de serviciu în această dimineață, voi prezenta eu declarația politică, urmând apoi să intrăm pe...

(Coboară la tribună.)

 
Laurențiu-Dan Leoreanu - semnalarea unui mare succes al diplomației românești - Summitul Formatului B9 - Inițiativa celor 3 Mări;

Doamnelor și domnilor deputați,

Luni am înregistrat un mare succes al diplomației românești! Președintele Klaus Iohannis a găzduit Summitul Formatului B9 - Inițiativa celor 3 Mări -, la care a participat, în calitate de coorganizator, președintele polonez, Andrzej Duda, și, prin videoconferință, președintele american, Joe Biden, secretarul general NATO și șefii statelor de pe flancul estic al NATO, precum Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Ungaria.

Inițiativa Formatului a venit ca răspuns la politica agresivă a Rusiei în flancul estic al NATO și în contextul în care țările din estul Europei și Statele Unite sunt interesate în mod special de securitatea din regiune și de păstrarea stabilității și prosperității în spațiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră. Chiar și actuala reuniune a avut loc în contextul recentelor evoluții îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre.

Formatul București - B9 - este o inițiativă lansată de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, România fiind, încă de la aderarea la NATO, un furnizor de securitate în regiune și un aliat de încredere. Pentru români, apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă cele mai bune garanții de securitate din istorie. România este astăzi o țară liberă și sigură în primul rând datorită faptului că suntem parte a celei mai de succes alianțe politico-militare din istorie. Toate sondajele de opinie demonstrează că majoritatea absolută a românilor sunt pro-americani și pro-occidentali.

Așa cum a menționat și președintele Iohannis, întărirea și aprofundarea pe mai departe a legăturilor transatlantice rămâne baza Alianței noastre și, de asemenea, reprezintă un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții. Cu atât mai mult este necesar să ne exprimăm aprecierea deosebită pentru președintele Biden și noua Administrație a Statelor Unite, pentru sprijinul valoros, reînnoit pentru NATO și art. 5 al Tratatului de la Washington, conceput ca un mecanism pentru a determina Statele Unite să vină în ajutorul aliaților săi europeni.

România continuă, așadar, relația foarte bună pe care o are cu Statele Unite ale Americii, lucru care demonstrează că, indiferent cine se află la Casa Albă, valorile democratice și euroatlantice pe care le promovează președintele Klaus Iohannis și diplomația românească sunt apreciate. Pentru România, participarea președintelui Statelor Unite arată încrederea de care se bucură țara noastră la Washington, ca partener și aliat puternic.

Vă mulțumesc.

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamț.

(Revine la prezidiu.)

Viorica Sandu - declarație politică intitulată Relaxarea sub Guvernul «Nu știu»;

Da.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Viorica Sandu, vă rog.

Se pregătește domnul Andrei Gheorghe.

 

Doamna Viorica Sandu:

Declarația mea se intitulează "Relaxarea sub Guvernul «Nu știu»".

Se anunță cu surle și trâmbițe marea relaxare de la 1 iunie. Adică peste 3 săptămâni.

Tot mai multe întrebări al căror răspuns din partea premierului e "nu știu".

Se vor deschide restaurantele la capacitate maximă pentru cei vaccinați? Devin un fel de paria cei pe care starea de sănătate sau propriile concepții îi împiedică să se vaccineze?

Răspunsul premierului nu ajută prea mult populația - "Avem timp până la 1 iunie să găsim soluții".

E ceva timp de când cifrele indică o scădere a cazurilor noi de COVID-19, a numărului de pacienți de la ATI, majoritatea localităților sunt în scenariul verde.

Guvernul și factorii de decizie întârzie măsurile de relaxare treptată.

Despre circulația pe timp de noapte, după ora 22,00, de care depinde și un program mai lung decât în prezent pentru operatorii economici, șeful Executivului a răspuns - "Deocamdată nu s-a discutat. Sunt propuneri-cheie pentru Comitetul Interministerial, să vedem dacă mai este nevoie de ele sau nu sau în ce condiții este nevoie de ele".

Se pare că e mult mai ușor să împingi economia în prăpastie, decât să îi întinzi, ca Guvern, o mână de ajutor pentru a o scoate de acolo.

Cum va fi făcută diferența între vaccinați și cei nevaccinați, ca și clienți, în contextul în care ar putea fi redeschise restaurantele și hotelurile la o capacitate de 100%? Va exista o aplicație care să facă triajul? Sunt întrebări care au nevoie de cu totul alt răspuns decât cel al premierului - "Nu știu sigur, este ceea ce cred eu că s-ar putea face!".

Cum va evolua situația în sistemul sanitar? Ce se va întâmpla cu pacienții privați de servicii medicale, reprogramați, în funcție de afecțiune, chiar și peste un an sau, și mai rău, care nici măcar nu știu când vor fi reprogramați?

Care sunt criteriile care stabilesc prioritățile?

Mă refer strict la pacienți non-COVID, cu alte afecțiuni.

O condiție sine-qua-non pentru relaxarea de la 1 iunie este vaccinarea. Strâns legată de vaccinare este însă testarea.

Guvernul evită să ia o decizie privind testarea în școli, deși același Guvern nu a avut nicio ezitare să achiziționeze teste rapide antigen. Cine a cumpărat aceste teste și cu ce scop?

Testele rapide nu s-au achiziționat pentru școli, ele au fost cumpărate în alt scop. În discuție sunt 1,38 de milioane de doze nefolosite, teste rapide care zac în depozite, în loc să fie folosite. Deci această decizie nu urmărea binele copiilor noștri, ci mușamalizarea unui alt tun financiar din banul public, pus în contul pandemiei.

Deci suntem în criză financiară, nu sunt bani pentru populație, dar puterea a aruncat - sifonat - milioane de euro pe acele teste, care acum zac nefolosite. Cheltuieli inutile făcute cu "binecuvântarea" prim-ministrului.

Pentru că trăim în vremea "lucrului bine făcut" de către Guvernul "Nu știu".

Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul Martiriul anticomunist, simbol al libertății și demnității;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Martiriul anticomunist, simbol al libertății și demnității".

Secolul XX a cunoscut pentru umanitate tragedia reprezentată de cele două regimuri totalitare criminale, pe de o parte, nazismul și fascismul, iar, pe cealaltă parte, comunismul și marxism-leninismul.

Dacă la prima vedere ar putea părea opuse, în esența lor, nazismul și comunismul sunt foarte asemănătoare - nazismul mizează pe ura de rasă, în timp ce comunismul și doctrinele totalitare derivate din marxism-leninism, pe ura de clasă.

De aceea, cred că cele două tipologii totalitare nu pot fi privite decât împreună; sunt fețe ale urii, fețe ale crimei și expresii ale celor mai violente doctrine și ideologii totalitare, antidemocratice, liberticide și, nu în ultimul rând, genocidare.

La nivel mondial, regimul comunist a produs peste 100 de milioane de victime, în toată lumea - în Rusia, în China, în Europa de Est, în America Latină, în Africa, în Orient, peste tot pe fața lumii.

Nu trebuie să uităm niciodată ceea ce a însemnat dezastrul tragediei totalitarismului comunist. Și de aceea cred că este esențial ca noi să comemorăm de fiecare dată pe cei care s-au jertfit luptând împotriva comunismului.

În România, milioane de oameni au fost persecutați în timpul regimului comunist, iar sute de mii de români au murit în lagărele și închisorile regimului comunist, în detenție sau ca urmare a măsurilor adoptate de regimul totalitar comunist impus de sovietici. De la personalități precum Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Dinu Brătianu, Ion Mihalache ori Monseniorul Vladimir Ghika și până la oameni simpli, până la țărani care s-au opus cu mâinile goale în fața totalitarismului comunist, toți aceștia reprezintă fețe ale jertfei împotriva răului și ale luptei pentru libertate și demnitate.

De aceea, este fundamental ca noi să păstrăm în memoria noastră pe toți cei care au luptat împotriva totalitarismului.

Și spun acest lucru deoarece, poate, pentru unii, comunismul pare a fi ceva îndepărtat, a fi ceva istoric.

Eu vă dau câteva exemple.

În Rusia de astăzi, Stalin, unul dintre cei mai mari criminali din istoria umanității, este pictat în spații publice, are statui, este venerat.

În China, țara cea mai mare de pe această planetă, regimul este încă, la nivel oficial, unul de tip comunist.

De aceea, mi se pare fundamental să nu uităm niciodată ceea ce a însemnat dezastrul totalitar al secolului XX.

Doar memoria, doar respectul pentru martiri, pentru cei care s-au jertfit pentru libertate și democrație, ne pot apăra de recăderea în dezastrul totalitar.

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți cei care au murit în această lume luptând împotriva comunismului, indiferent de unde erau ei, în ce țară trăiau, ori care a fost motivul pentru care s-au ridicat împotriva acestui regim criminal care a însângerat lumea și care sperăm să nu se mai repete niciodată, de acum și până la sfârșitul timpurilor!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică având ca temă Campania națională de vaccinare împotriva COVID-19;

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Se pregătește, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - "Campania națională de vaccinare împotriva COVID-19".

De peste un an de zile, ne luptăm cu pandemia, iar în tot acest timp am suferit, noi și apropiații noștri. Peste 28.000 de oameni au murit, în România, din cauza acestui virus. Școlile, restaurantele, teatrele, cinematografele, stadioanele sunt închise sau parțial închise. Pandemia ne-a schimbat viața și normalitatea socială pe care o știam.

Cum depășim pandemia pentru a reveni la normalitate?

Această întrebare ne frământă pe toți și ar trebui să fie tema principală de reflecție, atât pentru Guvernul României, cât și pentru toți decidenții politici.

Soluția, dragi colegi, este vaccinarea și ar trebui să sporim eforturile pentru a oferi românilor posibilitatea să se vaccineze. În aceste momente este nevoie să comunicăm corect, să le explicăm oamenilor importanța vaccinării și să îi încurajăm să se vaccineze. Inclusiv clasa politică trebuie să promoveze un mesaj de solidaritate și unitate, pentru a le arăta românilor că numai împreună putem trece cât mai repede peste această criză.

România se apropie, în aceste zile, de aproape 4 milioane de persoane vaccinate, dintre care aproximativ 2,5 milioane cu ambele doze. Nu este puțin, însă mai este mult până la ponderea din totalul populației care să facă diferența și să oprească răspândirea virusului SARS-CoV-2.

În județul Alba, alături de colegii mei am lansat o campanie de informare și conștientizare privind importanța vaccinării. Nu facem politică, nu vorbim despre politică, ci doar promovăm vaccinarea, ca soluție pentru a învinge pandemia. Mergem în orașele și comunele județului și încercăm să vorbim cu cât mai mulți oameni, explicându-le importanța vaccinării, oferindu-le informații din surse oficiale și încercând să combatem miturile care s-au creat în jurul vaccinurilor. Și acesta este rolul unui ales - să fie între omeni, să-i ajute să înțeleagă soluțiile pentru ieșirea dintr-o situație de criză.

Și suntem într-o situație de criză profundă, care pune presiune pe sistemul de sănătate, a afectat economia, iar sectorul HoReCa este aproape de colaps. Cred că vedeți și dumneavoastră numeroasele afaceri, mai mari sau mai mici, cum au fost afectate de pandemie, vedeți datele statistice care arată creșterea șomajului în anumite sectoare. Toate aceste probleme nu le vom depăși dacă nu vom ajunge la normalitate, iar normalitatea poate fi recâștigată doar dacă învingem pandemia.

Voi încheia, dragi colegi, cu un apel către fiecare dintre dumneavoastră.

Vă rog să fim solidari și responsabili, să comunicăm corect și să încurajăm vaccinarea, astfel încât să putem învinge pandemia!

Vă rog să mergeți în comunitățile pe care le reprezentați, să vorbiți cu oamenii, să le oferiți informații, dar, mai ales, să le creșteți încrederea de care au nevoie în aceste vremuri!

Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
Lilian Scripnic - declarație politică având ca subiect Participarea AUR la alegerile parlamentare din Republica Moldova este o reinterpretare modernă și pragmatică a celebrului Pod de Flori de peste Prut;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Lilian Scripnic, Grupul AUR.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Sándor Bende.

 

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Participarea AUR la alegerile parlamentare din Republica Moldova este o reinterpretare modernă și pragmatică a celebrului Pod de Flori de peste Prut".

Anunțul AUR privind participarea la alegerile parlamentare de la Chișinău vine exact la 31 de ani de la Podul de Flori de peste Prut.

În 6 mai 1990, când România abia ieșise din totalitarism, iar Basarabia se numea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, românilor li s-a permis să treacă de pe un mal pe celălalt al Prutului fără viză, între orele 13,00 și 19,00. De-a lungul frontierei de 700 de km, 8 puncte de trecere au îndepărtat barierele dintre români. Oamenii au intrat chiar și în apele Prutului, unde s-au unit în hore, iar din amonte au fost aruncate în apă ofrande de flori.

În calitate de basarabean care a avut privilegiul să redobândească cetățenia română, am trăit mereu cu inima împărțită în două, jumătate pe malul estic și jumătate pe malul vestic al Prutului. M-am înscris fără ezitare în AUR, partidul care și-a asumat o agendă unionistă, de vindecare a unor răni istorice pentru care nu se găsiseră încă tratamente sau soluții politice.

De aceea, consider că participarea AUR la alegerile parlamentare din 11 iulie, din Republica Moldova, cu același nume și sub aceeași siglă din România, este o reinterpretare modernă și pragmatică a celebrului Pod de Flori de peste Prut. Politicienii trebuie să transforme entuziasmul și dorințele poporului în acțiune, și asta ne-am propus să o facem, atât la București, cât și la Chișinău.

Am convingerea că apelul pe care noi l-am făcut către organizațiile, personalitățile și românii din Basarabia, de a se alătura AUR pentru a crea o forță românească și o singură listă națională care să fie în Parlamentul de la Chișinău, va fi încununat de succes.

În același timp, vreau să vă asigur că reușita proiectului AUR din Republica Moldova va aduce beneficii istorice României și tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla ei.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc.

 
Bende Sándor - declarație politică intitulată Respect în trafic;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Sándor Bende.

 

Domnul Bende Sándor:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi voi face referire la câteva aspecte care țin de activitatea polițiștilor din cadrul Brigăzii Rutiere, respectiv la modul în care aceștia gestionează traficul rutier în diverse orașe și zone aglomerate.

În luna aprilie a acestui an, ministrul afacerilor interne, domnul Lucian Bode, a declarat că este nevoie de un nou Cod rutier, unul modern, care să fie realizat după dezbateri cu toți factorii implicați. Domnia Sa relata faptul că, în mandatul parlamentar anterior, în calitate de președinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, s-a confruntat de foarte multe ori cu inițiative legislative care vizau modificarea Codului rutier și că, în cele mai dese situații, acest act normativ se modifica fără vreo dezbatere amplă, constructivă. Din acest motiv, propunerea Domniei Sale a fost aceea de a lansa "o dezbatere serioasă între Executiv - Legislativ - societate civilă - ONG-uri, toți cei care își doresc să participe la o astfel de dezbatere, să fie organizată cât mai repede cu putință, astfel încât să transmitem către Parlament un nou Cod rutier modern".

Pornind de aici, îmi propun, astăzi, să aduc în discuție o problemă gravă, pe care am constatat-o, fie pe propria piele, fie din desele petiții pe care le-am primit.

Cunoaștem foarte bine faptul că, în preajma sărbătorilor și nu numai, unele artere de circulație din România sunt supraaglomerate, iar în zonele de strangulare a circulației, precum intersecții și treceri la nivel cu calea ferată, se formează ambuteiaje care pun la grea încercare nervii participanților la trafic. Din păcate, în cele mai multe cazuri, lucrătorii Poliției Rutiere, care ar trebui să acționeze pentru fluidizarea traficului, lipsesc cu desăvârșire. Am crezut că o explicație posibilă ar putea fi lipsa de personal, fapt care nu este plauzibil, atâta timp cât imediat după un asemenea ambuteiaj, poliția rutieră se află la datorie, stând la pândă cu aparatele radar.

Este în detrimentul tuturor conducătorilor auto faptul că, în loc să prevină asemenea ambuteiaje, poliția rutieră își folosește atribuțiile mai degrabă pentru a-i vâna pe conducătorii auto și, implicit, pentru a-și îndeplini planul de amenzi.

Consider că prevenția ar trebui să fie principala atribuție a agenților rutieri, și nu intervenția corectivă, mai ales dacă aceasta se face dintr-un oarecare exces de zel și în mod abuziv. A preveni aglomerația, a fi la locul potrivit, a face tot ceea ce este necesar în situații critice, a pune siguranța conducătorilor auto pe primul plan, și nu planul de amenzi, cred că ar trebui să fie crezul oricărui polițist de la Brigada Rutieră. Aș mai adăuga aici - respectul pentru toți deopotrivă și tratamentul egal față de conducătorii auto -, acestea sunt atribute care țin de un comportament de bun-simț.

Sunt doar câteva aspecte pe care am vrut să le punctez, dar care, luate în calcul, vor avea un impact general pozitiv asupra Poliției Rutiere. Trebuie să ținem cont că imaginea unei instituții publice se formează, în primul rând, prin activitatea angajaților săi, prin profesionalismul și atitudinea de care aceștia dau dovadă în relaționarea zilnică cu cetățenii. Astfel, fiecare agent de circulație poate contribui la creșterea gradului de încredere în Brigada Rutieră și la promovarea unei imagini pozitive a acesteia în rândul tuturor participanților la trafic. Dar, pentru asta, polițiștii care își desfășoară activitatea pe drumurile publice, în diverse puncte supraaglomerate, trebuie să acționeze adaptat situațiilor create, cu maximă eficiență și respect față de cetățeni.

În concluzie, propun, colegial, domnului ministru, să se aplece asupra noului Cod rutier, în care prevenția să ocupe un loc mai important decât corecția.

Deputat al UDMR, Bende Sándor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Dragoș Gabriel Zisopol - declarație politică referitoare la Genocidul pontic - 19 mai - Ziua Memoriei;

Are cuvântul domnul deputat al minorităților naționale, Ghervazen Longher? Nu este.

Domnul deputat Dragoș Zisopol?

Și se pregătește domnul deputat, din partea grupului neafiliaților, Mihai Lasca.

 

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Motoul declarației mele politice aparține fiicei unei supraviețuitoare a genocidului pontic - "...cea mai dramatică schimbare în Turcia a fost măcelărirea a 1,5 milioane de armeni, 750.000 de asirieni și 353.000 de greci din Pont, și marșurile cumplite ale morții către surghiun a încă 1,5 milioane de greci din Turcia; marșuri ale morții în care nenumărați alți locuitori din Pont și-au pierdut viețile, totul petrecându-se între anii 1915-1923. Acest genocid, numit eufemistic «purificare etnică» și «strămutare» a eliminat aproape în totalitate minoritățile creștine din Turcia și a pus sfârșit, un sfârșit tragic, celor 3.000 de ani de istorie a grecilor din Pont".

Doamnelor și domnilor deputați,

Genocidul grec se referă la exterminarea sistematică a supușilor nativi eleni din Imperiul Otoman, înainte, în timpul și după Primul Război Mondial. Genocidul a inclus masacre, deportări, expulzări, boicoturi, violuri, convertirea forțată la islam, recrutarea în batalioane de muncă, execuții arbitrare și distrugerea monumentelor culturale, istorice și religioase creștin-ortodoxe.

După izbucnirea Primului Război Mondial, bărbații greci otomani cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani au fost recrutați cu forța în batalioane de muncă, unde majoritatea au pierit în condiții îngrozitoare.

Începând cu anul 1915, sub pretextul necesităților militare, în interiorul imperiului și în satele musulmane au fost deportate multe comunități grecești, membrii acestora fiind nevoiți să aleagă între islam sau moarte. Grecilor deportați nu li s-a permis să ia nimic cu ei. Jandarmii și trupele neregulate otomane au comis masacre, au ars biserici și școli, au confiscat banii și obiectele de valoare din comunitățile elene, obiectele grecilor fiind vândute ulterior de către autoritățile otomane.

În perioada 1919-1922 - denumită kemalistă - "Comitetul Uniunii și al Progresului" a continuat politica de exterminare a grecilor. În regiunea Pontului, kemaliștii au ars nenumărate sate grecești. Un exemplu elocvent este regiunea Mitzmit, unde forțele kemaliste au ars peste 30 de sate grecești și au masacrat peste 12.000 de greci.

În septembrie 1922, la finalizarea Războiului Greco-Turc, kemaliștii și-au marcat victoria prin arderea din temelii a orașului Smyrna - Izmirul de astăzi -, masacrarea armenilor și a grecilor.

Numărul victimelor genocidului din fostul Imperiu Otoman variază între 600.000 și 1.000.000 de greci.

Semnarea, în iulie 1923, a "Tratatului de la Lausanne" pune capăt prezenței grecești în Asia Mică. Condițiile impuse au desăvârșit purificarea etnică începută în Primul Război Mondial, prin schimbul creștinilor ortodocși greci care au reușit să supraviețuiască în Turcia, cu musulmanii care trăiau în Grecia. De asemenea, un număr egal de prizonieri de război greci și turci au fost repatriați. Grecii care locuiau în Constantinopole - Istanbulul de astăzi - sunt singurii care nu au fost expulzați.

În 1955, Pogromul din Istanbul a făcut ca majoritatea locuitorilor greci rămași în Constantinopole să migreze.

Doamnelor și domnilor deputați,

Genocidul grecilor din Imperiul Otoman a fost recunoscut de statul elen în anul 1990. În 1994 a fost recunoscut genocidul care a avut loc în Pont, iar în anul 1998 a fost recunoscut genocidul de pe întreg cuprinsul Asiei Mici.

În decembrie 2007, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid a recunoscut genocidurile asirian și grec.

Rezoluții care recunosc campania otomană împotriva minorităților creștine drept genocid au fost adoptate și de legislativele naționale din: Cipru, Statele Unite ale Americii, Suedia, Armenia, Țările de Jos, Germania, Austria, Republica Cehă etc.

Recunoașterea genocidului pontic este un act de importanță morală pentru familiile victimelor, dar și pentru evitarea repetării unor asemenea atrocități.

În acest context, în Grecia și în diaspora elenă, în data de 19 mai a fiecărui an, au loc ceremonii religioase de comemorare a victimelor genocidului pontic. Suntem cu toții obligați să nu uităm și să nu repetăm greșelile trecutului!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Copiii aparțin părinților, nu statului!;

Domnul deputat Mihai Lasca.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește doamna deputat Rodica Paraschiv.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi români,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se intitulează "Copiii aparțin părinților, nu statului!".

Copiii sunt un dar de la Dumnezeu, nu un drept primit de la niște autorități iresponsabile, corupte și criminale, care, în loc să susțină familia tradițională și copilul, ajung să promoveze, la nivel european și național, homosexualitatea, schimbarea de sex, educația sexuală în școli, de la vârste fragede, pedofilia și să comită abuzuri extrem de grave, răpind copiii din sânul familiilor de români aflați în afara granițelor țării.

Am să vă prezint acum 3 cazuri concrete ale unor familii de români care au fost victimele abuzurilor autorităților locale din țările în care aceștia trăiesc:

  • Ionel Lesch - Marea Britanie - are 3 copiii de 8, 10 și 15 ani, luați de Protecția Copilului în octombrie 2020, motivul invocat de autoritățile locale fiind că, la reclamația unui vecin, copiii au fost găsiți singuri în casă de autorități;
  • Mihaela Seiler - cazul Pia, Germania - are o fetiță de 7 ani, luată de Protecția Copilului în martie 2021, fără niciun motiv clar, singura mențiune fiind că fetița este "mai în siguranță în grija autorităților", deși mama fetiței avea o hotărâre judecătorească definitivă prin care cea mică trebuia să rămână în custodia ei;
  • Hermina Gheorghe - Danemarca - are un băiat de 7 ani luat de Protecția Copilului în 2014, imediat după naștere, motivul invocat de autorități fiind legat de faptul că, anterior, Hermina pierduse un alt copil, răpus de cancer, iar autoritățile daneze au considerat că mama este mult prea traumatizată pentru a putea crește un alt copil.

Ministerul Afacerilor Externe este implicat în acest moment în toate aceste cazuri, însă perioada de așteptare pentru soluționarea acestora este mult prea mare, ea depinzând de judecarea cazurilor în țările respective, de numărul mare de familii aflate în astfel de situații, de ordinul miilor, și, în mod special, de lipsa de transparență a autorităților străine care comit grave abuzuri prin acțiunile lor. Perioadele de așteptare mari, stresul psihic și fizic la care sunt supuși în primul rând copiii separați de frații și părinții lor duc la distrugerea integrității familiilor de români și la producerea unor traume psihice și fizice grave, cu urmări pe termen lung, atât în cazul părinților, dar mai ales în cel al minorilor. Sunt cazuri în care părinții nu și-au văzut deloc copiii de când au fost separați de aceștia, cum este cazul Pia și al mamei, Mihaela Seiler, sau care își văd copiii de 3-4 ori pe an, câte o oră, fără dreptul de a-i atinge sau a-i îmbrățișa, cum este cazul Herminei Gheorghe, care a fost separată de copilul ei imediat după naștere.

Solicit, pe această cale, tuturor parlamentarilor și europarlamentarilor români, să ni se alăture și să se implice direct în demersurile de recuperare a acestor copii aflați peste hotare. Doar uniți putem să apărăm drepturile și libertățile românilor de pretutindeni.

Hristos a Înviat!

Deputat neafiliat, Mihai Lasca. (Aplauze.)

 
Rodica Paraschiv - intervenție având ca temă Ziua Dreptului Internațional Umanitar - «Să protejăm Planeta - casa noastră comună»;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

O invit pe doamna deputat Rodica Paraschiv.

Se pregătește domnul deputat Sorin Năcuță, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

 

Doamna Rodica Paraschiv:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică are ca temă - tema pe care și-au ales-o pentru celebrarea Zilei Dreptului Internațional Umanitar, și anume, "Să protejăm Planeta - casa noastră comună".

Data de 14 mai este declarată, în baza Legii nr. 177/2013, ca Ziua Dreptului Internațional Umanitar. Celebrarea anuală a acestei zile a ajuns la cea de-a VIII-a ediție, iar pentru al doilea an consecutiv aceste manifestări se desfășoară în condițiile speciale ale restricțiilor impuse de prezența noului coronavirus - SARS-CoV-2.

Rolul de inițiator și organizator al manifestărilor a fost asumat de fiecare dată de Asociația Română de Drept Umanitar - Filiala Prahova, care a avut de fiecare dată sprijinul structurilor administrative și al instituțiilor științifice, culturale, educative.

În acest an, tematica aleasă are ca obiectiv abordarea aspectelor care privesc protecția mediului natural în situații de crize și/sau conflicte armate.

Alegerea nu este întâmplătoare. Efectele negative asupra mediului natural, ca urmare a acțiunilor omului, evidențiază iminența unei catastrofe umanitare spre care lumea se îndreaptă.

În prezent, ne aflăm în situația în care răspândirea virusului COVID-19 a cuprins practic întreaga planetă. Situația pandemică pe care o traversăm arată încă o dată că mediul natural poate prezenta pericole pentru sănătatea întregii omeniri. Contaminarea atmosferei, în mod natural, intenționat sau accidental, și neputința de a face față acestui pericol demonstrează vulnerabilitatea civilizației noastre.

Deși mediul natural este degradat permanent, situațiile de criză sau conflictele armate sporesc acțiunile agresive asupra mediului. Folosirea factorilor de mediu cu intenția ca una dintre părți să obțină un avantaj asupra celeilalte a fost o practică frecventă în aproape toate confruntările militare.

Modalitățile de afectare a mediului natural, care au luat forme și dimensiuni apocaliptice, arată că prevederile tratatelor internaționale actuale sunt depășite și nu mai sunt în măsură să facă față noilor provocări.

Celebrarea Zilei Dreptului Internațional Umanitar, din acest an, își propune să aducă în atenția opiniei publice efectele negative ale acțiunilor care degradează mediul natural și necesitatea, cât nu este încă prea târziu, ca responsabilii naționali și internaționali să acționeze pentru stoparea cursului actual.

Planeta Pământ, cu atmosfera terestră, reprezintă casa comună a ceea ce generic numim civilizație umană.

Protejând Planeta, ne protejăm pe noi înșine, protejăm viitorul omenirii!

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripția nr. 31 Prahova.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Sorin Năcuță - declarație politică despre industria feroviară românească;

Domnul deputat Sorin Năcuță, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Diana Stoica, dacă este?

Dacă nu, doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Vă rog.

 

Domnul Sorin Năcuță:

Bună dimineața, domnule președinte!

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este despre industria feroviară românească.

Domnule ministru al transporturilor, infrastructurii și telecomunicațiilor,

Domnilor deputați,

De-a lungul timpului, transportul pe calea ferată la nivel european a evoluat, în principal, în interiorul granițelor naționale, fiecare stat creându-și propriul sistem feroviar, pe baza considerentelor de nivel local și ale industriei naționale.

Companiile feroviare românești au traversat perioade de divizare, de restructurare, unele s-au închis, altele s-au privatizat încercând să facă față competiției de piață. În ultimii 30 de ani transportul feroviar românesc a înregistrat un regres și o degradare structurală continue.

Nu sunt nostalgic, dar era un timp când toate mijloacele de transport - locomotive, vagoane, autobuze, tramvaie - erau de producție națională, iar, prin lipsa de viziune și de interes, România mai are doar 3-4 producători competitivi.

Sunt mesaje clare din partea acestor societăți, care au investit, au adaptat tehnologiile și au dezvoltat pe verticală industria de profil, pentru a face față concurenței de piață și standardelor de calitate.

În municipiul Pașcani există o societate de producție, reparație și modernizare a materialului rulant - VFU Electroputere -, cu aproximativ 500 de angajați, continuatoare a Uzinelor Mecanice CFR, și care și-a dezvoltat continuu capacitatea de producție, a păstrat și format specialiști în domeniul proiectării și execuției de material rulant feroviar. Specialiștii din această societate au realizat primul autotren românesc, care a trecut toate testele de specialitate și a dovedit că se ridică la nivelul exigențelor de calitate și siguranță ale altor producători internaționali din domeniu. Totodată, VFU Electroputere Pașcani este singura societate românească ce realizează reabilitarea și modernizarea vagoanelor vechi de călători, la prețuri avantajoase și tehnologii competitive.

Vă invit, domnule ministru, să vizitați VFU Electroputere Pașcani, să constatați situația reală a acestei societăți, să vedeți vagoanele modernizate și să vi se prezinte autotrenul, produs românesc, care ar putea să schimbe conceptul de transport pe căile ferate din România.

În România mai sunt două, trei societăți de profil care produc și modernizează locomotive și vagoane de marfă și care întâmpină aceleași greutăți - lipsa comenzilor din partea Ministerului Transporturilor, care nu investește suficient în modernizarea unităților de transport feroviar, și lipsa unei strategii de susținere și păstrare a industriei feroviare românești.

Întreruperea activității, chiar și temporară, a acestor societăți, conduce la dispariția industriei naționale de profil:

  • se pierde personalul specializat și de înaltă calificare;
  • se distruge industria pe verticală de profil, care depinde esențial de funcționarea acestor societăți.

Așa cum știm, transportul feroviar reprezintă un mod de transport mai curat, din punctul de vedere al mediului, față de transportul rutier, mai eficient și mai sigur. Ca urmare, promovarea și susținerea transportului feroviar și a industriei de profil trebuie să fie o prioritate pentru România.

Pentru că, în ultimii ani, în domeniul infrastructurii feroviare, s-au făcut pași importanți în ceea ce privește modernizarea culoarelor de transport, iar Programul Operațional de Transport 2021-2027 oferă oportunitatea continuării acestor proiecte, consider că atât Guvernul, cât și Ministerul Transporturilor trebuie să susțină societățile românești de profil feroviar, să respecte angajamentele contractuale și să le asigure o predictibilitate.

Vă mulțumesc.

Sorin Năcuță, deputat al PNL de Iași.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Oana-Marciana Özmen - Un semnal de alarmă privind problemele industriei textile, profund afectată de pandemia Covid-19;

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen, din partea Grupului USR PLUS.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Șerban. Este?

 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este un semnal de alarmă privind problemele industriei textile, profund afectată de pandemia de COVID-19.

Industria textilă în România este una dintre cele mai importante, ca număr de angajați și contribuție la PIB, însă a fost și este încă puternic afectată, atât de Brexit, cât și de pandemia provocată de COVID-19. Consecințele acestor probleme se reflectă în reducerea productivității și a competitivității industriei.

Astfel, în aceste condiții extrem de dificile pentru industrie, există dificultăți în aprovizionarea cu materie primă și accesorii, atât ca urmare a diminuării transportului de materie primă din import - putem da câteva exemple, precum România - Italia sau România ­ China -, cât și ca urmare a suspendării activității mai multor producători la care agenții economici din România apelau pentru materia primă. Asta, pe de o parte.

De altfel, Federația Patronală a Industriei Ușoare, care reprezintă comunitatea oamenilor de afaceri și operatorilor economici din textile, tricotaje, confecții, pielărie și încălțăminte, arată că s-au diminuat drastic comenzile, în special din partea clienților cu sediul în interiorul spațiului comunitar, iar un alt efect al pandemiei este faptul că nu se mai pot respecta planificările de producție, ceea ce duce la scăderea valorilor producției din cauza imposibilității livrării materialelor din zonele afectate de coronavirus.

De asemenea, o mare problemă care mi-a fost semnalată în cadrul consultărilor cu reprezentanții acestei industrii este concurența neloială cu produse de o calitate cel puțin îndoielnică, de proveniență cu precădere din afara spațiului comunitar.

Soluția pe care am identificat-o împreună este un control mai intens la punctele de acces vamale, pentru a fi identificate așa­zisele produse "falsificate", care sunt menite să inducă în eroare cumpărătorul sau care copiază voit o anumită identitate culturală, pe care o prezintă ca fiind autentică și produsă local.

De aceea, consider că ar fi benefică o cooperare între funcționarii vamali și reprezentanții Consiliului Concurenței, pentru a proteja piața românească de produse neconforme, care aduc un mare prejudiciu producătorilor români, în general, pe termen lung, dar și în special, în aceste condiții extrem de dificile pe care le traversăm. Acest lucru poate fi extrapolat pentru toate industriile care se confruntă cu această problemă.

Controalele vamale realizate prin colaborarea cu Consiliul Concurenței au drept scop evitarea concurenței neloiale.

Statul nostru recunoaște concurența loială ca fiind un factor fundamental pentru dezvoltarea economiei. Agenții economici


au dreptul la concurență liberă în limitele prevăzute de legislație, ale cutumelor și ale regulilor de corectitudine și de onestitate în afaceri.

Consolidarea procedurilor de expertiză și concentrarea mai multor instituții ale statului cu atribuții în domenii specifice pot contribui la realizarea și menținerea unei piețe concurențiale loiale, fiind necesare îmbunătățiri ale politicilor publice în domeniul combaterii concurenței neloiale.

Vă reamintesc faptul că, în anul 2018, industria textilă și de îmbrăcăminte din România număra circa 154.000 de angajați într-un număr total de 8.335 de companii și cu afaceri însumând aproape 17,3 miliarde de lei.

Așadar, evoluția economiei naționale depinde și de evoluția acestei ramuri industriale și condițiile de muncă din cadrul fabricilor de confecții au impact asupra sănătății și calității vieții a zeci de mii de români.

Soluții există, colaborarea între instituții este esența rezolvării acestor multe probleme, iar eu mă voi implica din punct de vedere legislativ să îmbunătățim prevederile actuale, pentru a veni în ajutorul industriilor de profil și, implicit, a angajaților acestora.

Oana Özmen, deputat al USR PLUS, Circumscripția nr. 42 București.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

 
Gianina Șerban - declarație politică intitulată Guvernul și coaliția de guvernare încalcă grav Constituția;

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Șerban.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Károly Kolcsár.

 

Doamna Gianina Șerban:

Bună dimineața, domnule președinte!

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Guvernul și coaliția de guvernare încalcă grav Constituția".

Am atras atenția de mult deja despre derapajele ce pot apărea în cazul în care vaccinarea va fi obligatorie.

Astăzi, Guvernul nu ne spune că acest act medical este obligatoriu, însă șantajul la care este supus poporul român denotă clar că obligativitatea vaccinării există. Normalitatea pe care am avut-o și o vrem cu toții nu constă în discriminare pe nici un criteriu, nici măcar medical. Anul trecut ne spuneați că avem libertate cu toții, însă când drepturile unora lezează drepturile altora, apare o situație ce trebuie aplanată, rezolvată.

Domnul Cîțu ne transmite că de la 1 iunie vom avea parte de relaxare. Însă, din nou, un lucru către care trebuie să ne îndreptăm în mod normal, azi, este condiționat. Bucuria unui spectacol, petrecerea unui sejur într-un hotel sau pensiune, servirea mesei într-un restaurant sunt activități ce sunt permise doar unei categorii de cetățeni, ceilalți fiind discriminați.

Domnule prim-ministru,

Domnilor ce faceți parte din această coaliție de guvernare,

În contextul anunțurilor dumneavoastră cu privire la așa-zisa "mare relaxare", vă adresez câteva întrebări retorice, la care nu aștept răspuns, deoarece îl vom vedea în acțiunile pe care le veți întreprinde dumneavoastră.

Constituția României, în art. 16, alin. (1), prevede că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Mă întreb, în ce calitate Guvernul, condus de dumneavoastră și susținut de colegii dumneavoastră, permite încălcarea gravă a Constituției. Sunteți mai presus de Legea fundamentală a țării? Nu știu, mă întreb!

În conformitate cu afirmația în care ni s-a spus că avem drepturi atât timp cât nu încălcăm drepturile celorlalți, iar un cetățean vaccinat este purtător de virus și poate fi un pericol pentru o persoană nevaccinată, puteți explica cum îl veți proteja pe cetățeanul sănătos? Îl veți obliga să fie vaccinat, să-i fie inoculat virusul?

Dacă accesul celor care nu s-au vaccinat va fi interzis în locații publice, mă întreb cum vor putea aceștia să-și achite taxele și impozitele, dacă nu au posibilitatea să o facă electronic? Le veți impune un test și îl veți achita tot dumneavoastră din bugetul de stat?!

Ați spus că va fi implementat un sistem electronic de verificare a calității de vaccinat sau nevaccinat. În 30 de ani, am observat cu toții că nu s-a putut finaliza nicio centralizare digitală a multor probleme care ar scăpa românii de birocrație, să le ofere cu adevărat o relaxare. Care e ajutorul real al acestui sistem pe care doriți să-l implementați? Un control ulterior al fiecărui cetățean îl ajută pe acesta să trăiască fericit? Unde sunt libertățile și egalitățile, aceste principii consfințite de Constituție? Această întrebare mi-o pun și în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Vă mulțumesc.

 
Kolcsár Anquetil-Károly - declarație politică despre activitatea sanitar-veterinară din țară;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Károly Kolcsár.

Se pregătește, din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este vizavi de activitatea sanitar-veterinară din țară.

În urmă cu aproximativ un secol și jumătate, marele savant și medic, doctor Louis Pasteur, prin celebra afirmație "medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea", sublinia importanța profesiei medicale-veterinare pentru sănătatea publică, factor fundamental în stabilitatea și evoluția unei societăți.

Profesorul universitar doctor Sabin Ghergaru le spunea, în urmă cu zeci de ani, studenților lui de la Cluj că atunci când apare o boală la animale sau o zoonoză, așadar o boală transmisibilă de la animale la om, cel mai important personaj în combaterea bolii, imediat după Dumnezeu, este medicul veterinar.

Am prezentat cele două afirmații ale unor corifei ai medicinii și respectiv ai medicinii veterinare făcute de-a lungul timpului, pentru a vă atrage atenția asupra importanței unei profesii căreia în ultima vreme nu i se mai acordă importanța cuvenită, chiar dacă impactul ei economic și social este la fel de important, sau poate chiar mai important, azi, decât în perioadele când au fost formulate.

Ne aflăm în fața unor mari provocări care, negestionate corect, pot adânci pierderile economice pricinuite de evoluția COVID-19. Apariția unor focare de pestă porcină africană și gripă aviară reclamă luarea de măsuri imediate, conform reglementărilor europene, în caz contrar, extinderea acestor două boli va provoca efecte în lanț asupra crescătorilor de animale, a producătorilor și a comercianților de produse alimentare și a consumatorului. Gravitatea economică și socială a consecințelor este greu de cuantificat, dar suprapusă scăderii economice de anul trecut ar putea arunca în derivă agricultura și industria prelucrătoare, cu ramurile conexe, de la furnizarea de materii prime până la comerț și transport.

Manifestarea repercusiunilor pe tot acest lanț economic poate fi combătută cu adevărat eficient numai cu ajutorul medicilor veterinari care se implică în controlul bolilor transmisibile ale animalelor. Dar pentru aceasta este nevoie ca și statul să își onoreze obligațiile financiare față de corpul medical veterinar împuternicit de stat, obligații prevăzute de lege și de contractele în vigoare.

Cu toate că există cadrul legal privind remunerarea activităților specifice efectuate de medicii veterinari, împuterniciți de statul român să îi reprezinte interesele în fiecare localitate, în ultimele patru luni, aceștia nu au mai primit niciun leu din sumele ce li se cuvin de drept, cu toate că au prestat activitățile prevăzute în contractele încheiate.

Prin urmare, solicit ANSVSA să își reamintească rolul determinant al medicilor veterinari în combaterea și prevenirea răspândirii epizootiilor, prevenind astfel, totodată, uriașe pierderi economice și grave consecințe sociale, și să întreprindă în regim de urgență toate demersurile pentru a achita sumele restante din acest an.

Deputat Kolcsár Károly, Mureș.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - intervenție cu ocazia celebrării Zilei Europei;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Se pregătește doamna deputat Natalia Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

În fiecare an, la data de 9 mai, celebrăm Ziua Europei, o zi cu specificație aparte, care ne dă ocazia ca, pe lângă participarea la binecunoscutele manifestări, să reflectăm și asupra evenimentelor petrecute în ultimele decenii, și în special asupra celor din ultimii ani.

Astfel, mai mult ca niciodată, privind spre anul european încheiat, reflectăm asupra importanței discursului istoric, din 1950, al ministrului de externe francez, cunoscut și rămas în istorie sub numele de "Declarația Schuman".

Propunerile evocate urmăreau crearea unui proiect al păcii, un proiect în care statele să colaboreze și să înlăture orice posibilitate în ivirea vreunui conflict pe continentul European, propuneri care au constituit baza construcției europene de astăzi.

La 71 de ani de la acel discurs, putem observa beneficiile aduse de Uniunea Europeană, în toate formele acesteia.

Fie că vorbim despre beneficiile economice, fie de cele de menținere a păcii pe bătrânul continent, ori despre cele privind facilitarea cooperării între· state, Uniunea Europeană a reușit să instaureze un climat propice pentru dezvoltarea statelor membre, fiind, în același timp, și un pilon al democrației în regiune.

Prin mecanismele dezvoltate de liderii europeni, pe lângă beneficiile materiale, s-a reușit și crearea unui sentiment identitar, european, care reiese și din motto-ul Uniunii Europene, și anume "Unitate în diversitate".

Astfel, respectând diversitatea fiecărei națiuni, a fiecărui grup, fie el etnic, religios ori social, s-a reușit crearea spiritului european cu care ne mândrim și noi, indiferent de grupul din care facem parte.

Acest spirit european a putut fi observat, în special, în timpul crizei sanitare pe care o mai trăim, în care solidaritatea și buna colaborare între state au fost și vor rămâne cuvinte-cheie ce ar putea descrie modul în care statele membre au gestionat întreaga situație generată de pandemia de COVID.

Tot sub egida cooperării și solidarității am putut observa și perspectivele de redresare sau de revenire din această criză, atât prin reformele ferme adoptate, ca, de exemplu, accesul la vaccin, cât și prin finanțarea alocată pentru investiții în dezvoltare.

Așadar, stimați colegi, trebuie să cultivăm în continuare acest spirit de solidaritate, toleranță și uniune atât de necesar pentru viitorul nostru, conștientizând că doar în acest mod vom putea avea o dezvoltare armonioasă, în beneficiul cetățenilor.

Vă mulțumesc mult.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Natalia-Elena Intotero - declarație politică intitulată Dialog pentru sănătate, familie și educație - un demers inițiat de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților;

O invit pe doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentat al PNL, domnul deputat Alexandru Popa.

 

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Hristos a Înviat!

Declarația mea politică se intitulează "Dialog pentru sănătate, familie și educație - un demers inițiat de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților".

Ieri, în cadrul Comisiei pentru învățământ, am vorbit despre familie, pilonul de bază al societății românești.

Sănătatea și familia trebuie să fie într-o strânsă relație comunicațională, bazată pe metode de prevenție. Prin informare și tratament timpuriu, putem să păstrăm familia românească unită și fericită, așa cum ne dorim cu toții.

Chiar dacă subiectul și importanța dezbaterii o cerea, ministrul sănătății nu s-a deranjat să onoreze invitația Parlamentului.

Doamnă ministru, dezbaterea vă era prielnică și dumneavoastră. Aceasta vă aducea față în față, printre altele, cu expertiza ONG-urilor din domeniu și cu actori instituționali implicați în problematica sănătății. Să alegeți evenimentele după gradul de confort și să mergeți doar acolo unde stăpâniți agenda de discuții nu este un câștig pentru nimeni!

Dezbaterea a fost un bun prilej de dialog între reprezentanții statului, culte și societate. Tema noastră - "Importanța educației și a sănătății pentru familie" - a stârnit un real interes și a adus la suprafață informații vitale. Mai departe, instituțiile guvernamentale și parlamentarii trebuie să preia și să elaboreze programe și proiecte legislative care să rezolve problemele din sistem, evidențiate în cadrul evenimentului.

Vreau să subliniez discrepanța care există în continuare între mediul rural și cel urban. Actul medical de calitate, informațiile necesare și metodologia sanitară modernă trebuie să fie omniprezente în România, indiferent de adresa de domiciliu a cetățeanului. Un pas important în acest sens este posibilitatea transformării imobilelor abandonate de ani buni, din centrul comunelor românești, care au fost odinioară școli, în cabinete medicale sau centre de informare sanitară.

Prin proiectul de lege pe care l-am inițiat, care urmează să fie discutat astăzi, după votul final, în Comisia pentru învățământ, autoritățile locale pot facilita mult mai ușor și rapid aceste schimbări atât de necesare, contribuind astfel la sănătatea tuturor familiilor din localitate.

Consider că astfel de inițiative sunt prielnice și, totodată, necesare astăzi, când vulnerabilitățile țării devin din ce în ce mai accentuate pe fondul crizei sanitare. Sper ca viziunea aceasta să fie împărtășită și de miniștrii Guvernului, a căror implicare trebuie să depășească, de multe ori, ușile instituției pe care o reprezintă.

Și pentru că astăzi este Ziua internațională a asistentului medical, permiteți-mi să adresez la mulți, sănătoși și binecuvântați ani tuturor cadrelor medicale și să reamintesc că de sănătatea cadrelor medicale depinde mai departe sănătatea noastră.

Vă mulțumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat al județului Hunedoara.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc frumos.

 
Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică ce are ca obiect Digitalizarea serviciilor consulare - un semn că statului român îi pasă de românii aflați în afara frontierelor;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Valentin Făgărășian.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna Diana Stoica, dacă este. Dacă nu, Brian Cristian. Dacă nu, Mihai-Cătălin Botez. Vedem.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În perioada în care România a fost guvernată de PSD, drepturile românilor din diaspora nu numai că nu au fost respectate, ci chiar au fost încălcate grosolan. Mă întristez numai când îmi aduc aminte de evenimentele de la 10 august 2018, atunci când socialiștii au gazat și agresat în Piața Victoriei mii de români întorși în țara lor natală.

Disprețul arătat de PSD propriilor cetățeni va rămâne, cu siguranță, în istoria rușinoasă a Uniunii Europene. Acele evenimente tragice se alătură unui ansamblu de umilințe la care au fost supuși frații și surorile noastre, părinții sau copiii noștri. Limitarea dreptului de vot pentru românii din diaspora, idei privind impozitarea veniturilor obținute din munca grea din străinătate, serviciile consulare de slabă calitate și blocarea constantă a unor drepturi sunt numai o parte din ceea ce au fost nevoiți românii să suporte în decursul anilor.

Începând cu anul 2020, guvernarea liberală a depus eforturi substanțiale pentru normalizarea relației statului român cu propriii cetățeni, indiferent dacă aceștia se află în țară sau în afara frontierelor. Credibilitatea noastră în plan european și în relația cu partenerii strategici a fost restabilită, după ce a fost zdruncinată serios. Astfel, s-a deschis calea reformelor reale, de care să beneficieze toți cetățenii români, oriunde s-ar afla ei.

Stimați colegi,

Unul dintre procesele demarate de Partidul Național Liberal, în anul 2020, îl reprezintă digitalizarea accelerată a marilor sisteme publice: informatizarea ANAF, informatizarea instituțiilor din domeniul protecției sociale și al relațiilor de muncă, informatizarea sistemului de pensii, biblioteci virtuale pentru elevi etc. Îmi doresc, cu toată puterea, ca acest proces să se intensifice și să cuprindă, cât mai curând, și serviciile consulare oferite cetățenilor români aflați în străinătate.

Dezinteresul guvernelor, de până în anul 2019, pentru debirocratizarea și eficientizarea secțiilor consulare se traduce în cozi interminabile și birocrație excesivă pentru cetățenii români. În orice capitală europeană ați merge, veți recunoaște imediat secțiile consulare românești, pentru că la ușa lor stau la coadă mame cu copii în brațe, români veniți de la sute de kilometri, persoane vârstnice sau bolnave. Ei stau la cozi interminabile fie ca să depună două hârtii, fie ca să obțină o ștampilă, în condițiile în care cele mai multe proceduri s-ar putea realiza cu ajutorul instrumentelor electronice, de la distanță, fără cozi, fără costuri, fără umilință.

Am convingerea că actualul Guvern va acorda toată atenția modernizării și digitalizării relației statului român cu cetățenii săi aflați în străinătate. Cred cu putere că resursele financiare disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență pot fi utilizate pentru crearea unei platforme digitale moderne și eficiente, prin care milioanele de români aflați în străinătate să își poată rezolva cea mai mare parte dintre probleme.

Vă mulțumesc.

Deputat Valentin Făgărășian.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dan Tanasă - intervenție în memoria marelui luptător pentru drepturile și libertățile românilor, sașilor și maghiarilor, Stephan Ludwig Roth;

Și, din partea Grupului USR, doamna deputat Diana Stoica. Nu este.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez? Nu este.

Domnul deputat Radu Miruță? Nu este.

Doamna deputat Simina-Geanina Tulbure? Nu este.

Domnul deputat Ștefan-Iulian Lörincz? Nu este.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Se pregătește domnul deputat Ghervazen Longher, din partea Grupului minorităților naționale.

 

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Hristos a Înviat!

Doamnelor și domnilor deputați,

Este momentul să cinstim, în Parlamentul României, memoria unui mare luptător pentru dreptate, a unui mare prieten al românilor din anii grei ai Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania, intelectualul sas Stephan Ludwig Roth, martir al idealurilor de libertate ale românilor, sașilor și maghiarilor cinstiți care au suferit atâtea secole de tiranie din partea constituțiilor medievale de până la acel moment sublim pe care-l trăia Europa, cel al "primăverii popoarelor".

Stephan Ludwig Roth s-a născut în anul 1796, la Mediaș, și i-au fost sfârșite zilele pe Cetățuia Clujului, la 11 mai 1849, prin împușcare, fiindu-i înscenată vinovăția de "trădare" de către tribunalul de sânge al reacțiunii nobiliare din Cluj, la ordinul lui Kossuth, cel vinovat de războiul civil și de atrocitățile contra românilor din Transilvania.

Pentru noi, românii, Stephan Ludwig Roth reprezintă una dintre cele mai luminoase personalități ale Revoluției pașoptiste din Transilvania, al cărui spirit deschis și vizionar s-a afirmat încă din 1842, când Dieta Transilvaniei, formată în majoritate din aristocrația maghiară, voia să impună limba maghiară în locul limbii latine ca limbă oficială în Transilvania. S-a ridicat atunci această mare conștiință a epocii, care a fost Stephan Ludwig Roth, și în celebra sa broșură "Războiul limbilor în Transilvania" i-a replicat astfel Dietei: "Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română" pe care "o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii.

Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoștința (cunoașterea) ei".

Îl găsim apoi pe Stephan Ludwig Roth, alături de români, la Marea Adunare populară românească din 3-15 mai 1848, la Blaj, scriind, cu simpatie, despre doleanțele românilor într-o publicație săsească de epocă.

A fost prieten cu protopopul român Ștefan Moldovan al Mediașului, a corespondat cu marele gazetar George Barițiu, a luptat pentru frăție, egalitate în drepturi, desființarea iobăgiei, fără răscumpărarea plătită de țărani, fără jafuri și spânzurători de care era plină atunci Transilvania.

În ianuarie 1849, Roth se întoarce la Moșna, după moartea soției, având promisiunea de amnistie de la generalul revoluționar Józef Bem. Însă Kossuth Lajos, împreună cu comisarul său Ladislau Csányi, neținând cont de aceasta, îl arestează pe 21 aprilie 1849, Roth fiind condamnat la moarte, prin împușcare, de către "tribunalul de sânge" al nobililor de la Cluj pentru "înaltă trădare". Roth avea cinci copii minori. Sentința a fost executată la trei ore după pronunțare.

Pentru istoria Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania, numele lui Stephan Ludwig Roth rămâne de-a pururi un simbol al curajului în afirmarea dreptății și libertății umane contra întunecatelor legiuiri feudale, contra șovinismului și intoleranței etnice.

Dan Tanasă, deputat AUR, Mureș.

 
Ghervazen Longher - intervenție cu prilejul celebrării sărbătorilor naționale ale polonezilor;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Ghervazen Longher.

Și se pregătește domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, din partea Grupului PSD.

 

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La începutul lunii mai, polonezii din întreaga lume celebrează sărbători naționale speciale în istoria Poloniei. Imediat după Ziua Muncii, celebrăm, pe 2 mai, Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate și Ziua Drapelului Republicii Polone, iar pe 3 mai Sărbătoarea Națională de Trei Mai.

Stabilită în anul 2002 de Seimul Republicii Polone, Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate este o dovadă a recunoașterii moștenirii multiseculare și a contribuției diasporei poloneze la obținerea independenței Poloniei, devotamentul și legătura cu spiritul polonez, precum și ajutorul acordat țării în cele mai grele momente. Astfel, prin această sărbătoare, au fost onorați milioane de polonezi care locuiesc peste hotarele țării.

Constituția poloneză din 3 mai 1791 este prima constituție modernă din Europa și a doua din lume după cea a Statelor Unite, iar anul acesta se împlinesc 230 ani de la adoptarea ei.

Constituția din 3 mai este sărbătorită an de an, iar polonezii, și nu numai, consideră implementarea acestei legi fundamentale ca fiind unul dintre evenimentele de referință din istoria poloneză.

Semnificația Constituției din 3 mai, ca simbol, este excepțională în formarea și consolidarea identității naționale a polonezilor și în lupta lor pentru un stat independent și de sine stătător. În anii lipsei independenței, 1795-1918, Constituția a fost o legătură simbolică pentru o națiune despărțită care s-a aflat sub ocupația a trei țări străine.

Pentru a păstra vii aceste sărbători, în comunitatea noastră din România am reușit să organizăm diferite activități, în limita impusă de autorități. Au avut loc activități online cu scop educativ pentru copii și tineri, dar și o Sfântă Liturghie în intenția Patriei și a polonezilor din întreaga lume.

Deși trăim în Bucovina de peste 200 de ani, păstrăm cu sfințenie tradițiile, religia și limba strămoșilor și transmitem spiritul polonez tinerelor generații.

De aceea, marcarea acestor sărbători naționale este foarte importantă.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Bogdan-Andrei Toader - declarație politică intitulată Curat sau murdar, domnule vicepremier Barna?;

Îl invit pe domnul deputat Bogdan Toader.

Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Claudiu Chira sau domnul deputat Dumitru Flucuș.

Vă rog.

 

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Domnule președinte de ședință,

În primul rând, Hristos a Înviat!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Curat sau murdar, domnule vicepremier Barna?".

Politicienii români de o anumită factură cred că alegătorii au memoria scurtă.

Cred că alegătorii uită ceea ce se afirmă, cu vehemență, în timpul campaniilor electorale. Iar aceiași politicieni își schimbă opiniile, înlocuind programul promis în campania electorală cu o realitate politică privită evident diferit după ce ajung la putere!

Sintagma "Fără penali în puncții publice" a fost extrapolată de dumneavoastră, domnilor din USR și din PNL, inclusiv asupra persoanelor care beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ați aruncat cu noroi, ați folosit chemările în fața procurorilor drept dovadă a murdăriei contracandidaților, fără să aveți dovezi că oamenii respectivi erau vinovați, fără să existe condamnări penale definitive care să ateste, conform legilor în vigoare, vinovăția lor.

Ați strigat, domnilor din USR PLUS, "Fără penali în funcții publice!" în ambele campanii electorale din anul 2020. V-ați bazat pe faptul că românii reacționează la acest slogan, pe care l-ați folosit inclusiv în manifestările de stradă. Se dovedește acum că a fost doar un slogan de campanie. Simplele suspiciuni care planează asupra persoanei domnului Ilie-Dan Barna, vicepremier în Guvernul Cîțu, ar fi fost altădată de ajuns pentru ca sălile Parlamentului României să fie invadate de protestatari care să-i ceară demisia. "Demisia! Penal într-o funcție publică!" ar fi strigat, probabil, adepți ai propriei teorii a domnului Barna asupra vinovăției nedovedite în instanță.

Ați arătat cu degetul spre orice politician social-democrat care era în atenția organelor de cercetare penală. V-ați creat, domnilor de la USR, o aură imaculată, care se dovedește acum un alb murdar sau chiar un gri, așa cum mass-media a arătat chiar și în campaniile trecute.

Unde vă poziționați acum, domnule Ilie-Dan Barna?

Sunteți penal într-o funcție publică sau acest atribut este adresat exclusiv PSD-iștilor? Vă dați seama de penibilul situației în care vă aflați, domnule vicepremier? Singura soluție pentru a salva campania "Fără penali în funcții publice" ar fi propria demisie.

Însă trebuie să recunoaștem cu toții că ceea ce spunea cu puțin timp în urmă însuși premierul Florin Cîțu este foarte adevărat: "Era în programul electoral, nu în programul de guvernare!".

Și, pentru că vin din orașul lui Caragiale voi încheia așa: "Curat murdar, coane Barna!".

Deputat al PSD, Bogdan Toader, Circumscripția nr. 31 Prahova.

 
Claudiu-Martin Chira - declarație politică cu titlul Egalitatea de gen, un principiu important pentru țara noastră;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Claudiu Chira, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Roman, Grupul AUR.

 

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Egalitatea de gen, un principiu important pentru țara noastră".

Nu ar trebui să aibă loc această declarație, dar, din păcate, sunt surprins și revoltat de declarațiile unui înalt prelat ortodox, care zilele trecute, la un post de radio, spunea că femeia este inferioară bărbatului. Nu am de gând să comentez sau să emit opinii referitoare la canoanele bisericești, la modul de organizare a bisericilor de orice cult ar aparține acestea, dar în momentul în care un lider de opinie din această zonă declară public, la un post de radio, că femeia a început păcatul, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva această declarație publică conține o mare doză de discriminare.

Avem dreptul fiecare să credem în orice. Eu, unul, sunt creștin ortodox, sunt credincios și respect, în același timp, toate religiile și credințele din această lume. Nu caut să impun nimănui credința mea și nici nu vreau ca prin credința mea să fac rău altor oameni, să îi discriminez sau să le afectez libertățile. Suntem totuși în secolul XXI, într-o țară europeană și nu cred că întoarcerea la Evul Mediu ne-ar putea ajuta în vreun fel.

Egalitatea de tratament între femei și bărbați a constituit un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la înființarea sa. Principiul egalității de remunerare pentru muncă egală a devenit parte a Tratatului de la Roma. De atunci, instituțiile europene reafirmă în mod regulat acest principiu, promovându-l ca pe o valoare esențială a Uniunii Europene. Principiul a fost reluat în Directiva din 1976 privind egalitatea de tratament între femei și bărbați.

Doamnelor și domnilor deputați,

Strategia Uniunii Europene privind egalitatea de gen se aliniază angajamentului Comisiei von der Leyen de a realiza o Uniune a egalității. Ea conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari. Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații. Ideea este ca toți europenii - femei sau bărbați, fete sau băieți - să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

În aceste condiții, declarații în care egalitatea de gen este atacată direct nu ajută țara noastră în context european. Știu că declarațiile au fost deja reclamate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și aștept ca această instituție să se pronunțe în această privință.

De asemenea, aștept și un punct de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Române care ar trebui să clarifice dacă aceste declarații sunt asumate de întreaga biserică sau este vorba doar de un punct de vedere personal al unui înalt prelat al Bisericii Ortodoxe Române.

Vă mulțumesc.

Claudiu-Martin Chira, deputat al PNL, Timiș.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Nicolae Roman - declarație politică: Poporul român trebuie să știe jefuirea României;

Domnul deputat Nicolae Roman, Grupul parlamentar AUR.

Se pregătește domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

 

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Hristos a Înviat!

Doamnelor și domnilor colegi,

Din ciclul "Poporul român trebuie să știe", mă voi referi astăzi la jefuirea României.

În 430 de ani, în perioada 1415 și 1945, imperiile otoman, habsburgic și rus au scos din teritoriile românilor 13.827 de tone de aur, reprezentând, la zi, suma de 484 de miliarde de euro.

Anuarul statistic arată că în 1989 capitalul fix al României era de 480 miliarde euro, deci între 1945-1989 poporul român reușise să acumuleze un capital aproape egal cu avuția de care fusese deposedat de străini începând cu anul 1415.

Tot conform aceleiași surse, produsul intern brut din Romania, din 1990 și până în prezent... (Vociferări.)

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Stimați colegi,

Vă rog, haideți să ne respectăm colegul. Dacă vreți să discutați, puteți pe un ton mai scăzut.

Haideți, din respect față de colegi, să-i ascultăm!

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Roman:

Îmi luați locul, distinse coleg? Dumneavoastră!

Tot conform aceleiași surse, produsul intern brut din Romania, din 1990 și până în prezent, a fost de 3.200 de miliarde lei, din care 1.100 de miliarde lei au fost încasate de poporul român ca salarii, pensii, ajutoare sociale, dar și de statul român, ca venituri bugetare. De restul, adică de 2.100 de miliarde lei, au beneficiat, ca profit, cei care au devenit proprietari ai capitalului românesc după 1989. Din această sumă, 200 de miliarde lei reprezintă venituri mixte, realizate de cele două milioane de mici întreprinzători români. Restul de 1.900 miliarde lei reprezintă profitul marilor corporații străine prezente în economia românească.

Conform Ministerului Finanțelor Publice, în ultimii 30 de ani, doar 20% din cele 1.900 de miliarde lei au fost declarate și neimpozitate. Din acestea, 88% sunt nedeclarate și neimpozitate și aparțin străinilor, adică 1.320 de miliarde lei.

Dacă la această sumă se mai adaugă și 296 de miliarde euro ca profit net și se scad numai cele 6 miliarde euro investite de corporațiile străine din Romania, între anii 1990-2016, rezultă 1.616 de miliarde euro, adică valoarea avuției scoase din Romania în aceasta perioadă, mai precis 46.000 tone aur.

Deci, Imperiul Transnațional a scos de 3,3 ori mai mult decât toate imperiile care au exploatat poporul român timp de 530 de ani. Această sumă reprezintă costul a 9.000 de kilometri de autostradă.

Factorii responsabili de această țară și răspunzători în fața poporului român - este vorba de președinte, premier, miniștri - pot afirma când și cum va fi stopat acest fenomen de spoliere a României?

Vă mulțumesc.

Deputat AUR, Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman. (Aplauze.)

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Brian Cristian - declarație politică cu tema Salvați sportul din România!;

Îl invit pe domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR.

Se pregătește domnul deputat Varol Amet, Grupul minorităților naționale.

 

Domnul Brian Cristian:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În contextul dezbaterii de azi de la Comisia pentru tineret și sport, cu tema "Descentralizarea infrastructurii sportive", voi vorbi despre sportul din România. Fie că ne raportăm la cele mai recente eurobarometre, care ne arată că țara noastră se află pe locul 2, la nivel european, în privința sedentarismului, cu 51% din români care nu se implică niciodată în activități sportive, sau că ținem cont de numărul de medalii tot mai mic obținut la jocurile olimpice, putem vedea declinul fenomenului sportiv.

Cauzele ar fi multe, dar principalele motive pentru situația în care ne aflăm sunt menționate în Auditul performanței administrării patrimoniului sportiv al Ministerului Tineretului și Sportului realizat de Curtea de Conturi. Menționez aici:

  • Lipsa unei strategii naționale pentru dezvoltarea sportului, în general, și pentru administrarea bazelor sportive, în special;
  • Insuficiența fondurilor alocate pentru întreținerea, repararea, modernizarea sau extinderea bazelor sportive;
  • Degradarea, administrarea ineficientă sau utilizarea în alte scopuri a unor baze sportive date în folosință gratuită de către MTS;
  • Modificări frecvente ale cadrului legal de reglementare a structurii organizatorice și de funcționare a MTS, precum și instabilitate la nivel managerial.

La intervale regulate se vorbește despre descentralizarea infrastructurii sportive, iar o mare parte din asociațiile sau federațiile sportive doresc acest lucru, motivând faptul că gestionarea lor de către o structură centrală este greu de gestionat, iar autoritățile locale pot derula și proiecte din fonduri europene pentru reabilitarea acestora. Situația nu se rezolvă atât de ușor, din păcate, doar prin cedarea unor baze sportive către autoritățile locale, și dau aici un exemplu de la Baia Mare, unde, în ultimii ani, am asistat la un ping-pong între autoritățile locale și centrale. Bazele sportive din oraș, aflate în subordinea MTS, au fost solicitate și obținute, în cele din urmă, de către municipiul Baia Mare, iar în 2018 au fost cedate din nou către minister, sub pretextul înființării unui complex sportiv, Complexul Sportiv Național "Lascăr Pană".

Evident că nu s-au făcut investiții majore, iar cele inițiate nu au fost finalizate, bazele sportive aflându-se într-o stare avansată de degradare din cauza unei lipse de predictibilitate și a alocărilor bugetare insuficiente. Asta se întâmplă de regulă atunci când guvernanții nu țin cont de binele public, ci doar de cine taie panglica.

Și pentru că am vorbit de autoritățile publice locale, ne aflăm în acea perioadă a anului în care acestea repartizează fondurile pentru cluburile sportive, și, ca de fiecare dată, alocarea bugetară se face ignorând complet sportul amator și de masă. Deși sportul profesionist ar trebui să se autosusțină și să funcționeze într-o logică comercială, cele mai mari costuri ale cluburilor de drept public sunt cele cu salariile sportivilor. Problema este reprezentată de faptul că, de regulă, nu se văd beneficiile pentru comunitățile care, din banii lor de taxe și impozite, suportă aceste costuri, uneori exorbitante, pentru cluburile sportive finanțate de la bugetul local. O parte dintre decidenți au înțeles, măcar la nivel declarativ, că trebuie ca, din fondurile publice, să contribuim, în primul rând, la dezvoltarea sportului de masă sau măcar să susținem grupele de copii și juniori, dar, din păcate, acest lucru nu se transpune deocamdată în practică.

Vreau să concluzionez cu câteva măsuri care ar opri declinul sportului din România.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Aș vrea să sintetizați, pentru că sunt și alți colegi, și de dimineață am vorbit, din respect unii față de alții, trei minute punct.

 
 

Domnul Brian Cristian:

Concluzionez, domnule președinte.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Brian Cristian:

Atragerea de finanțări pentru modernizarea sau extinderea bazelor sportive existente sau pentru investiții în noi baze sportive; concentrarea pe sportul de masă și structurile de copii și juniori și un cadrul legal care să favorizeze autosusținerea financiară a cluburilor profesioniste, într-o logică comercială.

Pentru asta, dar și pentru a identifica măsuri fezabile am inițiat un grup de lucru pentru sportul din circumscripția din care fac parte și sper ca în tot mai multe județe să apară astfel de acțiuni.

Stimați colegi, salvați sportul din România!

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală Maramureș.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Varol Amet - intervenție despre Semnificația sărbătorii Ramazan Bayram;

Domnul deputat Varol Amet, Grupul minorităților naționale.

Se pregătește domnul deputat Buicu, declarație cu privire la Ziua asistentului medical.

 

Domnul Varol Amet:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Semnificația sărbătorii Ramazan Bayram".

După o lună de primenire spirituală prin post, citirea Coranului Cel Sfânt în fiecare zi, precum și slujbele specifice celei mai sfinte luni din calendarul Islamic - Luna Ramazan, credincioșii musulmani sărbătoresc, începând de mâine dimineață, Ramazan Bayram-ul. Sărbătoarea marchează sfârșitul celor 30 de zile de post și rugăciune, iar slujbele religioase cu ocazia Ramazan Bayram-ului vor fi oficiate în toate geamiile din România.

Ramazan Bayram-ul va începe pe data de 13 mai și timp de trei zile credincioșii musulmani merg în vizită la rude, prieteni și vecini, sărbătoresc în familie și se vor delecta cu dulciuri și băuturi răcoritoare.

Referitor la marele eveniment spiritual din Calendarul Islamic, doresc să le transmit credincioșilor musulmani din România și din întreaga lume tradiționala urare: "Ramazan Bayram Qayirli Bolsin!" - "Ramazan Bayram Hayirli Ve Mubarek Olsun!" - "Un Bairam Fericit" - "Eid Mubarak!".

Cu ocazia acestei mari sărbători, adresez un îndemn la pace, înțelegere, respect și iubire față de semeni, indiferent de apartenența lor religioasă.

Vă mulțumesc.

Deputat al minorităților, Amet Varol.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc.

Doamne ajută!

 
Corneliu-Florin Buicu - intervenție cu privire la Ziua internațională a asistenților medicali;

Domnul deputat Buicu, declarație cu privire la Ziua asistenților medicali.

Vă rog să vă încadrați și în timp.

 

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

La mulți ani de ziua internațională a asistentului medical!

Felicitări și la mulți ani cu multă sănătate tuturor colegilor asistenți medicali și familiilor acestora!

Astăzi este Ziua internațională a asistenților medicali, adică ziua celor care sunt zi de zi în spitale, policlinici, cămine, cabinete medicale, școli sau centre de asistență socială, ziua celor pentru care spitalul sau locul de muncă înseamnă "acasă", ziua celor care zi de zi, noapte de noapte sunt pe frontul medical, a celor care au dus și duc greul, alături de celelalte categorii medicale, greul în aceste vremuri de pandemie, ziua celor care, din păcate, nu sunt încă apreciați, în România, așa cum ar trebui.

Colegii noștri stau cel mai mult lângă bolnavi, administrează tratamentele prescrise, numără cele mai multe victime, cad la datorie sau ca urmare a stresului provocat de coronavirus.

Pe lângă atribuțiile profesionale, participă la campanii de donare de sânge, dăruind astfel viață.

Iar acum, în contextul pandemiei de coronavirus, asistenții medicali sunt din nou în linia întâi, demonstrând cât de importantă este profesia lor pentru salvarea semenilor.

Asistenții medicali sunt implicați și afectați emoțional mai mult decât permit să se vadă, la locul de muncă, ei sunt cu sufletul alături de pacienți și, de multe ori, îi poartă în gând și după orele de serviciu, pentru că pur și simplu le pasă.

Anul acesta, la fel ca și anul trecut, de ziua profesiei, când sute de mii de asistenți medicali din întreaga lume fac scut pentru sănătatea noastră, înțelegem mai bine decât oricând că respectul și protecția pentru profesioniști trebuie să depășească bariera declarațiilor și să devină realitate.

Mulțumiri, stimați colegi, pentru dedicație, pentru seriozitate și pentru implicare, dincolo de limitele profesionale.

Ne înclinăm în fața dumneavoastră, ne înclinăm în fața profesionalismului vostru, a curajului, a empatiei, a spiritului de sacrificiu de care dați dovadă.

La mulți ani din partea Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților, din partea Camerei Deputaților, a tuturor parlamentarilor!

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc frumos.

Mă alătur și eu acestei urări. Și din partea colegilor din Camera Deputaților transmitem urmările noastre de la mulți ani, sănătate, pace, liniște și bucurie asistenților medicali, corpului medical, mai ales că în această perioadă cu toții au dat o probă de foc și au dovedit stoicism, altruism, implicare, profesionalism, competență. Și, iată că, încetul cu încetul, cum se spune deja într-o expresie dedicată, începem să vedem luminița de la capătul tunelului.

Doamne ajută și la mulți ani tuturor!

Vă informez că au mai depus declarații politice în scris, de asemenea, și colegii care au fost prezenți pentru declarații politice, dar nu au reușit să le susțină.

Constantin Bîrcă, Dumitru Coarnă, Bogdan-Gruia Ivan, Dan-Constantin Șlincu, Florian-Claudiu Neaga, Cristina-Elena Dinu, Romulus-Marius Damian, Alexandra Huțu, Radu Mihai Popa, Silviu Nicu Macovei, Mirela Furtună, Mihai Weber, Mirela Elena Adomnicăi, Ștefan Mușoiu, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Vasilică Toma, Claudiu Manta, Laura-Cătălina Vicol, Oana-Gianina Bulai, Daniel Florea, Virgil Alin Chirilă, Daniel-Florin Ghiță, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Dumitru Flucuș, Iulian-Alexandru Muraru, George Șișcu, Vetuța Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Bogdan-Iulian Huțucă, Florin-Claudiu Roman, Marian Crușoveanu, Ioan Balan, Nicolae Giugea, George-Cătălin Stângă, Sebastian-Ioan Burduja, Liviu-Ioan Balint, Corneliu Olar, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Radu-Marin Moisin, Christine Thellmann, Elena Hărătău, George-Cristian Tuță, Cristina Burciu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Diana Stoica, Mihai-Cătălin Botez, Radu-Dinel Miruță, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Ștefan-Iulian Lörincz, Radu Tudor Ciornei, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Raisa Enachi, Vasile Nagy, Silviu-Titus Păunescu, Dănuț Aelenei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Cătălin-Zamfir Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Cu aceste informații pe care vi le-am adus la cunoștință, ședința de astăzi dedicată declarațiilor politice și intervențiilor colegilor deputați se încheie.

În câteva momente începem ședința dedicată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată Planul Național de Redresare și Reziliență, un eșec de proporții al Coaliției de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Planul Național de Redresare și Reziliență, un eșec de proporții al Coaliției de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR"

După cum am fost cu toții informați, Comisia Europeană a respins din nou Planul Național de Relansare și Reziliență, PNRR, al României, elaborat de actuala coaliție de guvernare formată din PNL-USR PLUS-UDMR. Așadar, există un risc tot mai mare de a nu avea proiecte fezabile pentru toate cele 29 de miliarde euro, cât mai sunt încă alocate pentru țara noastră, și să primim banii foarte târziu.

Elaborat mai mult decât superficial, cu grave carențe structurale, rupt de realități și de nevoile comunităților locale, PNRR, atât în versiunea inițială din decembrie 2020, cât și în versiunile din martie și aprilie 2021, este departe de a genera acele reforme de care România are atâta nevoie.

Tot ceea ce auzim în ultima perioadă legat de PNRR sunt eșecurile înregistrate pe bandă rulantă, ca urmare a negocierilor purtate cu reprezentanții Comisiei Europene: "Un nou eșec pentru PNRR - Educația pierde 700 de milioane de euro" sau " Încă un eșec în PNRR - Proiectul de 600 de milioane de euro pentru conectarea la gaze a sute de localități din România, respins de Comisia Europeană", acestea fiind doar ultimele două lovituri pe care le-am primit zilele acestea.

Referitor la conectarea cu gaze naturale a sute de localități din România, reprezentanții Comisiei Europene au precizat că nu finanțează investiții poluante, dar, după cum știm, în România, la ora actuală, populația folosește majoritar energie termică generată de arderea maselor lemnoase, ceea ce este un factor extrem de poluant.

Comisia Europeană a emis chiar o propunere să se realizeze investiții integrate prin racordarea la rețelele inteligente de gaz, diminuându-se astfel poluarea existentă la momentul actual. Totodată, se pot realiza investiții pentru producția de biogaz și investiții pentru realizarea energiei termice în sistem de piroliză - deci soluții sunt, trebuie doar prezentate profesionist, de oameni competenți, și integrate conform specificului local al țării noastre.

Este important de precizat că multe primării din țară au deja comandate studii de fezabilitate pentru investiții în rețele de gaz și așteaptă de la Guvern soluții de finanțare pentru un proiect atât de necesar și important.

PNRR este responsabilitatea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, dar la acest proiect au lucrat toate ministerele, inclusiv președintele Klaus Iohannis a participat la mai multe negocieri pe subiectul PNRR, când invita la Cotroceni diverși miniștri sau lideri ai partidelor politice aflate la guvernare.

Prin urmare, eșecul PNRR reflectă o vină colectivă a tuturor celor implicați, fie că sunt reprezentanți ai coaliției de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR, fie ai Administrației Prezidențiale.

România are mai puțin de o lună la dispoziție să refacă PNRR, după indicațiile Comisiei Europene. O soluție pentru Guvern ar fi ca în elaborarea Planului să se renunțe la jocurile politice și la lupta între grupurile de interese aflate în spatele fiecărui partid aflat la guvernare.

Avem nevoie de oameni competenți în domeniu, care să ofere consultanță, pentru a se evita situația în care ne vom face din nou de râs, pentru a patra oară!

  Alexandru Popa - declarație politică cu titlul Guvernarea liberală, șansa României de a avea parte de o dezvoltare durabilă;

Domnul Alexandru Popa:

"Guvernarea liberală, șansa României de a avea parte de o dezvoltare durabilă"

După o perioadă economică nefastă pentru România, grav afectată de incapacitatea Guvernelor PSD de a gestiona așa cum trebuie problemele țării, avem în aceste momente o șansă uriașă de dezvoltare și sunt sigur că această șansă nu va fi irosită!

Rezultatele deja se văd în economie, deși Cabinetele Orban și Cîțu au guvernat România în plină criză sanitară și economică! Spun asta cu cifrele în față, care demonstrează, fără tăgadă, că România a avut cea mai rapidă recuperare economică dintre țările Uniunii Europene, în ultimul trimestru din 2020, atunci când cei din opoziție nu ne dădeau nicio șansă că vom reuși să trecem cu bine această criză.

Astfel, conform datelor Eurostat, economia României a crescut cu 5,3% în trimestrul IV din 2020, aceasta în timp ce economia Uniunii Europene a scăzut în medie cu 0,4%, în același trimestru.

Plecând de la aceste date, sunt convins că, în următorii ani, guvernarea liberală va însemna progres și dezvoltare pentru România și cetățenii săi! Știu că sunt multe de făcut, dar sunt convins că avem capacitatea de a prioritiza obiectivele asumate prin Programul de guvernare și de a implementa cât mai rapid măsurile promise.

Nu putem investi în viitorul copiilor noștri fără a acorda o atenție deosebită politicii de investiții a Guvernului.

Astfel, la momentul în care am construit bugetul pe anul 2021, am avut ca principal obiectiv continuarea investițiilor începute în anul 2020, astfel fiind alocate sume importante pentru finanțarea și finalizarea marilor proiecte de investiții, cu rol esențial în modernizarea statului. Prin investițiile prevăzute în buget, care ating un nivel record pentru România ultimelor 10 ani, ne propunem, așadar, să reducem efectele crizei sanitare și să repornim motoarele economiei reale.

Consider că politica de investiții publice masive, asumată de Guvernul liberal, reprezintă cheia succesului pentru a redresa rapid economia României și vreau să va asigur, pe această cale, că PNL își va respecta angajamentul luat în campania electorală de a reorienta economia dinspre consum spre investiții!

O șansă istorică o reprezintă în acest sens, printre altele, absorbția fondurilor europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind vorba despre aproximativ 30 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziție pentru a finanța proiectele mari de investiții ale României, dar și de a reforma din temelii modul de funcționare a statului, pentru că, fără reforme structurale reale, nu vom putea reclădi pe baze solide economia.

Precizez, în ciuda criticilor aduse de adversarii politici, că dezbaterile privind modul în care va arăta PNRR sunt în plină desfășurare, zilele acestea, echipele ministerelor fiind conștiente că lucrurile trebuie accelerate pentru a redacta un program care să reprezinte în mod real interesele de dezvoltare ale României.

Așa cum modelul liberal de dezvoltare a României și-a arătat eficiența anul trecut, cu siguranță va da rezultate și în perioada următoare.

Trebuie doar să avem încredere că suntem pe drumul cel bun!

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică: Europa unită va câștiga lupta cu pandemia și va relansa economia!;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Europa unită va câștiga lupta cu pandemia și va relansa economia!"

În fiecare an, în data de 9 mai, sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Ziua Europei marchează data istorică în care a fost pronunțată Declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în anul 1950, ministrul afacerilor externe din Franța, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare între țările din Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între popoarele europene. Ziua Europei este unul dintre simbolurile menite să promoveze unitatea în rândul europenilor.

În 1989, românii ieșeau în stradă pentru a striga "Libertate!". Chiar dacă știau că își riscă viața, tinerii sperau că țara noastră poate parcurge drumul prosperității europene. După Revoluția anticomunistă, aderarea României la Uniunea Europeană a devenit cel mai important proiect politic al țării noastre.

Momentul aderării din 2007 a fost unul emoționant pentru românii de toate vârstele. Era recunoașterea oficială a eforturilor făcute de România până atunci pentru a își păstra spiritul european, indiferent de greutățile istorice cu care ne-am confruntat.

România își consolidează constant un rol activ, în spiritul coeziunii de acțiune, urmând liniile strategice trasate prin Declarația de la Sibiu, la 9 mai 2019, și Agenda Strategică a UE pentru 2019-2024.

Suntem datori să facem toate demersurile necesare pentru întărirea rolului țării noastre în Uniunea Europeană!

După aderarea la UE, România a început să parcurgă drumul dezvoltării. Față de anul 2007, am devenit mai puternici. Orașele s-au modernizat, iar multe comunități locale au reușit să obțină acces la utilitățile necesare pentru o viață cu adevărat europeană. Țara noastră se află pe primul loc în rândul statelor europene la indicatori precum producția de porumb, de floarea-soarelui sau viteza internetului.

În timpul asaltului asupra justiției din anii trecuți, președintele Klaus Iohannis a ales calea europeană. Susținerea UE a fost decisivă în lupta pentru independența justiției. Trebuie să fim recunoscători pentru sprijinul oferit în cele mai dificile momente pentru democrația românească din ultimii ani!

Apartenența la structurile europene ne-a oferit acces la uneltele necesare pentru a lupta cu pandemia de coronavirus. Conform tuturor analizelor și clasamentelor, ne situăm în topul țărilor la numărul de vaccinuri administrate. Această realizare nu era posibilă fără legătura strânsă cu celelalte țări europene. Prin apartenența la UE, reușim să protejăm viețile românilor și să reconsolidăm economia.

Libera circulație a românilor în Europa a permis multor tineri să profite de oportunități, să studieze la universități de top sau să-și găsească locuri de muncă bine plătite. În toate țările din UE, sunt români care muncesc cu demnitate și fac cinste țării noastre. Avem datoria să intensificăm dialogul cu românii plecați în celelalte țări europene și să ne asigurăm că drepturile lor sunt protejate!

Indiferent de cât de bine integrați suntem în structurile internaționale, nu putem uita datoria istorică pe care o avem față de românii din Basarabia. Singura șansă de dezvoltare a Republicii Moldova este întărirea relației cu UE. Trebuie să fim alături de Maia Sandu în lupta cu neocomuniștii care vor să țină Moldova captivă în trecut. Uniți de moștenirea istorică comună, putem proteja românii de pe ambele maluri ale Prutului.

După ce au înfruntat ororile comunismului, în anul 2007, părinții și bunicii noștri vedeau că lupta lor nu a fost în zadar, iar noilor generații li se deschideau porțile pentru oportunitățile europene.

Trebuie să rămânem conectați la structurile internaționale care ne-au sprijinit în procesul de modernizare. Uniți de principiile democratice, putem câștiga lupta cu pandemia și putem relansa economia!

Viitorul Europei depinde de noi!

  Eugen Bejinariu - declarație politică având ca subiect Laserul de la Măgurele;

Domnul Eugen Bejinariu:

Ignoranța celor care ne guvernează, lipsa lor de viziune și oamenii foarte slabi profesional pe care i-au cocoțat pe criterii politice la vârful cercetării românești au făcut astfel încât România să fie eliminată din cel mai important proiect științific european, proiect pe care l-a fondat alături de Ungaria și Cehia în timpul guvernării PSD, în anul 2013.

În vremuri în care populația este îndemnată zilnic, în mod legitim, să creadă în știință și în rezultatele acesteia, în ani în care singurul triumf notabil al științei românești este înregistrat de Laserul de la Măgurele, în zile în care bugetul cercetării românești este schilodit de guvernanți neștiutori, România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al ELI-DC/ERIC - Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium/European Research Infrastructure Consortium.

Rușine vouă, celor care conduceți România către umilința de a fi eliminată din proiecte științifice pe care le-a inițiat și cărora le-a oferit anvergură atunci când noi conduceam țara!

Rușine vouă, guvernanți PNL-PLUSR, pentru felul în care amăgiți oamenii de știință români cu himera unor investiții viitoare, în timp ce îi scoateți de pe harta cercetării europene!

Rușine vouă, pentru felul ipocrit în care fluturați preocuparea pentru "România Educată", în timp ce ați condamnat la dispariție produsul de vârf al științei românești recente!

Proiectele dezvoltate în cadrul Institutului de la Măgurele au atras interesul și aprecierea lumii științifice internaționale. În timpul guvernării PSD, în anul 2013, s-a depus un amplu efort de coordonare a resurselor, s-au reunit energii, interese și contribuții din întreg spectrul academic, politic, științific, astfel încât să putem face din susținerea Institutului și proiectelor sale un adevărat proiect de țară în domeniul științific.

Am reușit! Am demarat dialogul la nivel internațional, am stimulat interesul specialiștilor străini, ne-am propus să extindem proiectul românesc, astfel încât el să devină proiect european. Am reușit! Am fondat și am lansat acest proiect la nivel european, alături de Ungaria si Cehia. A fost primul triumf al cercetării românești din ultimele decenii și singurul demers științific care a depășit granițele țării, căpătând suport, consistență, finanțare și anvergură europeană.

Specialiștii români, conduși de lideri politici ai PSD, au reușit acest triumf pentru România, atunci! Lucrurile au funcționat bine, proiectul a avut rezultate, cooperarea a avansat, până când la butoanele țarii au venit "oamenii noi" ai politicii, până când politrucii lor fără școală, fără priceperi, fără viziune au început să distrugă tot ceea ce am construit noi.

Săptămâna trecută, Romania a pierdut definitiv statutul de membru fondator al proiectului pe care ea l-a fondat. România nu mai are nici măcar statutul de observator în cadrul Proiectului ELIDC/ERIC. În lipsa recunoașterii rezultatelor sale de către comunitatea științifică internațională, în lipsa sprijinului internațional și a resurselor financiare alocate de UE, Laserul de la Măgurele este condamnat, practic, la dispariție. Cel mai important proiect al științei românești din ultimele cinici-șase decenii, produsul cel mai măreț al cercetării românești contemporane, rezultatele excepționale ale unor minți românești sclipitoare și eforturile a câteva generații de savanți români au fost aruncate la coșul istoriei de coaliția groparilor PNL-PLUSR.

Nu contenesc să mă întreb dacă este doar prostie sau este vorba despre rea-voință?

  Constantin Bîrcă - declarație politică: Incompetența distruge orice speranță!;

Domnul Constantin Bîrcă:

"Incompetența distruge orice speranță!

Românii și-au pus mari speranțe în fondurile europene în valoare de 40 de miliarde, alocate prin Programul de reziliență, după COVID.

Din păcate, Comisia Europeană a avut o serie de obiecții față de proiectele prezentate de oficialii noștri. Au fost respinse mai multe proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență, printre care fondurile pentru sistemul de irigații.

Comisia Europeană a constatat că proiectele din domeniul irigațiilor se bazează pe o tehnologie depășită, bazată pe un consum intensiv de energie, prejudiciază mediul, afectează biodiversitatea, epuizează resursele de apă.

Justificările ministrului Oros sunt de-a dreptul hilare! "Nu e totul pierdut. Vom aduce precizări că ceea ce vrem noi să facem nu dăunează semnificativ. Fiecare țară din zonă trebuie să aibă o strategie de gestionare a apei. De aceea, anul trecut, când am găsit această oportunitate a Planului Național de Redresare și Reziliență, primul proiect la care m-am gândit a fost legat de infrastructura care gestionează apa în mod durabil și responsabil. Eu sunt în continuare convins că trebuie să avem un proiect de țară privind strategia de gestionare a apei și acest lucru se poate finanța și prin PNRR."

Din această declarație se poate trage concluzia că în acest guvern ministerele sunt entități separate, nu conlucrează agricultura cu mediul, apele sau fondurile europene. Strategiile sectoriale sunt deocamdată la nivel de "gânduri", deși a trecut un an de când antiguvernează!

Ca o completare a ironiei, vine declarația vicepremierului Barna, potrivit căruia, "...pentru irigații vor fi alocate fonduri din bugetul național sau din fondurile structurale pe agricultură...!" Când, și din ce capitol bugetar, nu se specifică!

Un aspect esențial îl constituie și termenul Proiectului PNRR, care va fi supus aprobării Comisiei Europene.

Guvernanții au transmis public că "o formă consolidată" va fi realizată până la jumătatea lunii mai, deși termenul inițial era în aprilie. Ne aflăm la scadență, dar totul plutește în mister, atât conținutul, cât și calendarul României!

Partidul Social Democrat își reafirmă poziția de susținere a unui Plan Național al României bazat pe dialog, competență și profesionalism, eliminând respingerea din nou a unui plan politizat, cu finanțări distribuite pe criterii politice în interiorul Guvernului.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică intitulată 9 mai - O zi mare pentru istoria României și a Europei;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"9 mai - O zi mare pentru istoria României și a Europei"

Ziua de 9 mai are în conștiința poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificație - citirea Proclamației Independenței de Stat la 9 mai 1877 în Parlamentul României și ziua de naștere a Uniunii Europene, 9 mai 1950.

La 9 mai 1877, conform dorinței populației, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaților, unde avea să se proclame Independența României. Parlamentul a adoptat Declarația de Independență în aceeași zi, Principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de "Proclamație" și a dat ordin să fie publicată în Monitorul Oficial.

Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "Sîntem independenți, sîntem națiune de sine stătătoare".

În aplauzele deputaților și ale mulțimii care participa la dezbaterile de la acea vreme, Kogălniceanu accentua: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. Însă, domnilor, aci se oprește travaliul nostru? Aci se oprește misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci, pot zice, de secole, și mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate, domnilor, să ne facem întrebare: ce am fost înainte de declararea războiului? Fost-am noi dependenți către Turcia? Fost-am noi provincia turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru, însă, era ceva, erau niște legături sui generis; niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi."

Proclamarea Independenței de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii românești, de a pune Europa în fața faptului împlinit.

Atitudinea puterilor europene față de proclamarea de către România a independenței naționale a fost, în general, rezervată și rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porții și Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că își păstrează "drepturile intacte" asupra României și-și rezervă mijloacele de a le pune în aplicare, iar Guvernul englez, considerând proclamarea independenței României "contrară tratatelor", s-a pronunțat pentru măsuri de pedepsire.

De asemenea, la 9 mai 1950, sărbătorim și ziua de naștere a Uniunii Europene!

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe personalități marcante ale vieții politice europene au fost preocupate de crearea unor instituții pentru apărarea păcii și prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. Bazele Uniunii Europene vor fi așezate la 9 mai 1950, prin propunerea unui plan de colaborare economică între Franța și Germania, plan propus de către ministrul de externe al Franței, Robert Schuman, și va deschide drumul construcției europene de astăzi. Declarația rostită de acesta a rămas înscrisă în istoria construcției europene ca "Declarația Schuman".

Textul prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, CECO, înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. "Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto. Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință. Contribuția pe care o poate aduce civilizației o Europă organizată și activă este indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice... Nu am reușit să realizăm o Europă unită și ne-am confruntat cu războaie. În acest mod se va realiza, simplu și rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunități mai largi și mai complexe reunind țări aflate multă vreme în conflicte sângeroase" - spunea Robert Schuman.

România a aderat la structura Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007, de facto, în Uniunea Europeană.

Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la acele eforturi considerabile pe care România le-a făcut pentru aderarea sa în acest club select al Europei, dar și în NATO. Mai mult decât atât, atașamentul ferm al României față de structurile euro-atlantice rămâne unul dintre principiile fundamentale de la care noi, liberalii, nu ne vom abate niciodată!

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică cu titlul Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară elaborează o strategie națională pentru piața de capital;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară elaborează o strategie națională pentru piața de capital"

Ministerul Finanțelor colaborează cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, ASF, în cadrul Proiectului comun privind "Elaborarea unei strategii naționale pentru piața de capital", proiect finanțat de Comisia Europeană prin Programul de sprijin pentru reforme structurale SRSP.

Proiectul beneficiază de asistență tehnică acordată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, și are ca obiectiv elaborarea unei strategii naționale a pieței de capital care să includă un set de măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și acces la finanțare, prin îmbunătățiri/modificări legislative menite să simplifice regulile existente și să reducă incertitudinile juridice. Faptul că OCDE oferă sprijin susținut României este un lucru cu adevărat îmbucurător, dat fiind faptul că aderarea țării noastre la această organizație internațională este un obiectiv major al politicii noastre externe.

Astfel, calitatea de membru ar oferi României apartenență la clubul restrâns al economiilor dezvoltate și recunoașterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piață funcțională și democrație consolidată, cu impact asupra ratingului de țară și atragerii investițiilor străine, precum și accesul la informațiile necesare în domeniile prioritare, printre care cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupția, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educația etc.

Elaborarea acestei strategii va asigura o dezvoltare coerentă a pieței de capital, ajutând astfel la finanțarea economiei naționale și va aduce o contribuție foarte importantă pentru o creștere macroeconomică durabilă. Ea va prezenta direcții de politică și probleme care trebuie abordate pentru a da un impuls pieței de capital locale.

În cadrul primei etape a proiectului, OCDE a elaborat și a publicat raportul de cartografiere a pieței de capital din România, acesta cuprinzând o analiză a situației actuale a pieței de capital din România și a structurii acesteia. "OECD Capital Market Review of Romania: Mapping Report" arată că șocul economic global cauzat de pandemia COVID-19 a accentuat provocările structurale pe termen lung în sectorul corporativ și pe piețele de capital din România. Raportul este structurat pe patru capitole, fiind analizate următoarele sectoare: sectorul corporatist, piața de capital publică, piața obligațiunilor corporatiste, piața de capital privată.

Așa cum arată OCDE, piețele de capital vor juca un rol cheie atât în ​​redresarea din criza COVID-19, cât și în crearea rezilienței corporative pe termen lung și vor contribui la canalizarea economiilor gospodăriilor către sectorul real, facilitând investițiile care pot îmbunătăți productivitatea și competitivitatea României. Proiectul va continua cu pregătirea de către OCDE a unui raport de evaluare care identifică aspectele structurale și barierele semnificative pentru dezvoltarea pieței de capital din România și care va conține și proiecte de recomandări.

Pe baza acestuia se va pregăti Raportul final al Proiectului privind revizuirea pieței de capital din România, conținând evaluări și recomandări. Acest raport final va informa și va ghida autoritățile române în procesul de elaborare a strategiei. O piață de capital puternică este imperioasă dezvoltării firmelor românești.

Consider că strategia realizată în colaborare cu OCDE trasează direcții clare de acțiune, care ne vor conduce spre o piață de capital performantă și competitivă.

  Virgil Alin Chirilă - declarație politică cu titlul Joacă de grădiniță în curtea Guvernului;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Joacă de grădiniță în curtea Guvernului"

Am intrat într-o nouă paradigmă de existență, generată de pandemia COVID, în care statele se adaptează din mers pentru ca impactul asupra populației fiecărui stat să fie cât mai mic.

Nu același lucru se întâmplă în România, unde, deși a trecut o bună perioadă de când au preluat guvernarea, actuala clasă politică aflată la guvernare nu face altceva decât să își justifice bâlbele și măsurile haotice, precum niște copii de grădiniță, plasând vina oriunde altundeva decât la ei.

În fapt, fuga de răspundere a actualei coaliții de dreapta este singura constantă a guvernării Iohannis-PNL-USR PLUS-UDMR. Spre exemplu, cu toate că, în anul 2020, cu guvernare PNL, România a înregistrat un deficit bugetar istoric de 9,97% din PIB, dublu față de anul 2019 și de trei ori mai mare decât limita admisă de Uniunea Europeană, guvernarea actuală aruncă vina pe pandemie sau pe "greaua moștenire", numai că vina le aparține exclusiv lor, pentru că nu au știut să gestioneze niciun domeniu de activitate existent în România.

Am asistat la bâlbâieli administrative, care au avut consecință directă asupra vieții românilor, asupra situației României ca stat.

Au dovedit că nu pot face față presiunilor generate de pandemie, au dovedit că nu au viteză de reacție în situațiile problematice, au dovedit că nu știu să se adapteze nici la contextul intern, nici la cel extern.

Singurele lucruri pe care ne-au demonstrat că le pot face bine, și le fac în continuare extraordinar, sunt aruncarea responsabilităților de la unul la altul, neasumarea și cearta ca la grădiniță, pe funcții, bani, influențe politice și, mai nou, pe orgolii.

Ce exemplu poți da românilor, când membrii unei coaliții nu se informează reciproc de deciziile pe care le iau, decizii care au impact direct asupra românilor?

Ce exemplu poți da românilor, când un ministru află din presă de acțiunile subordonaților?

Ce exemplu poți da românilor, când, în funcții cheie, în vreme de pandemie, pui oameni care habar nu au de sistemul medical, care habar nu au de consecințele deciziilor luate, oameni care, de fapt, nu au nicio legătură profesională cu domeniile pe care le coordonează?

Au dovedit doar ceea ce știam de la bun început, și anume, că lipsa de încredere reciprocă le afectează vizibil, în mod direct, performanța guvernamentală. Iată că, au avut de dat în această perioadă testul coabitării, test care, din păcate, nu a fost trecut.

Când vorbim despre actuala guvernare, avem certitudinea unui singur lucru - neasumarea răspunderii, lipsa planurilor concrete și lipsa viziunii.

Și mai avem câteva certitudini - companiile de stat și private au pierderi spectaculoase, România se află, în momentul de față, pe ultimul loc la cheltuielile pe locuitor în ceea ce privește prevenția în sănătate, avem români cu grave afecțiuni care nu mai au acces la actul medical, sub justificarea pandemiei, avem români care și-au pierdut afacerile sau locurile de muncă, pentru care nu există niciun plan sau măsură guvernamentală pentru a-i sprijini - și exemplele pot continua.

Și Guvernul nostru ce face? Ce știe mai bine, se ceartă! Se ceartă pe o bomboană, precum Vasilică și Costeluș din grupa mică de la grădi!

Stimați guvernanți, locul educatoarei, care vă va trage de urechi și vă va pune la colț, va fi tocmai poporul român care s-a săturat de bâlbele și râzgâielile voastre!

Treziți-vă cât mai aveți timp și guvernați! Românii vor guvernare, nu ceartă!

  Christine Thellmann - declarație politică cu tema România a digitalizat în ultimul an cât nu au făcut toate guvernele în ultimii 30 de ani!;

Doamna Christine Thellmann:

"România a digitalizat în ultimul an cât nu au făcut toate guvernele în ultimii 30 de ani!"

Pandemia COVID a scos la iveală o serie de probleme cronice cu care se confruntă administrația publică - cozi, dosare cu șină, timp de așteptare crescut și o rigiditate de neclintit. Din fericire, Guvernul liberal a fost proactiv și a flexibilizat nu doar relațiile de muncă, ci și relația dintre administrația publică și cetățeni. Ghișeul clasic a fost înlocuit cu Ghișeul Digital - să ne amintim că în urmă cu câteva săptămâni Platforma "Ghișeul.ro" a înregistrat un milion de utilizatori - este prima platformă digitală unde românii își pot plăti taxele fără a se prezenta fizic la o instituție a statului.

S-au pus bazele digitalizării administrației publice din România. Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, foaia de parcurs a digitalizării serviciilor publice de la nivel central pentru următorii 10 ani, care stabilește un program de schimbări eficiente și sustenabile pentru digitalizarea administrației publice.

România a demonstrat că are capacitatea să înțeleagă adevăratele provocări ale ultimului an și are și puterea să facă schimbările necesare. Pentru a învăța într-un mod accelerat și pentru a se adapta noilor tehnologii, a livrat soluții digitale pentru diminuarea efectelor crizei sanitare.

România pregătește și un sistem informatic pentru registrele de sănătate, proiect esențial pentru dezvoltarea Platformei e-Sănătate în România.

Până în acest moment, România a finalizat 26 de proiecte susținute din fonduri europene privind reforma fiscală, pregătirea investițiilor în infrastructură, tranziția verde și obiectivele de dezvoltare durabilă, dezvoltarea regională, administrația publică și digitalizarea. Este vorba despre un calup de proiecte care însumează 15 milioane de euro și care aduc o reală îmbunătățire vieții fiecărui român.

Să nu uităm că anul acesta, prin Instrumentul de Sprijin Tehnic, TSI, România va primi asistență tehnică din partea specialiștilor din diverse domenii pentru 13 noi proiecte de reformă structurală propuse de instituțiile publice. Iar prin PNRR, fiecare administrație publică locală va putea beneficia de fonduri pentru digitalizarea relațiilor cu cetățenii.

Investițiile vor putea fi îndreptate pentru:

Îmbunătățirea competențelor digitale;

Îmbunătățirea arhitecturii IT;

Eficientizarea instrumentelor digitale în raport cu beneficiarii;

Pregătirea specialiștilor IT;

Mentenanța serviciilor publice electronice;

Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru susținerea serviciilor publice digitale într-un mod unitar.

Am convingerea că, alături de Guvern, de Parlament și autoritățile publice locale, vom digitaliza România, iar cozile de la stat și dosarul cu șină vor rămâne povești.

  Dumitru Coarnă - declarație politică cu titlul Caracatița corupției se extinde! Relații suspecte între capii poliției și clanurile interlope. Ministerul Afacerilor Interne închide ochii când vine vorba despre probleme grave la vârful sistemului;

Domnul Dumitru Coarnă:

"Caracatița corupției se extinde! Relații suspecte între capii poliției și clanurile interlope. Ministerul Afacerilor Interne închide ochii când vine vorba despre probleme grave la vârful sistemului"

O parte dintre lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne, având funcții de conducere, beneficiază de protecție sporită, fiind ocoliți de anchetele de specialitate, lucru extrem de dăunător pentru sistem, cât și pentru corecta funcționare a structurilor componente. Din păcate, unii polițiști cu funcții de conducere sunt în slujba interlopilor și gestionează siguranța publică apărând interesele acestora.

Miza mare în această ecuație este dată de faptul că acești oameni plasați în funcții cheie gestionează banul public.

Un exemplu în acest sens este frauda la bugetul MAI, constând într-un prejudiciu material în cuantum de 10 milioane de lei, ca urmare a săvârșirii unor ilegalități de către persoane cu funcții de conducere din cadrul Serviciului Omoruri al DGPMB.

La Casa de Pensii a MAI avem o situație distinctă, în sensul că sunt în plată pensii majorate prin falsificarea unor documente financiare, fapt cunoscut de conducerea MAI, dar fără a dispune măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat.

Edificator este cazul din DGPMB, unde polițiști din cadrul Serviciului Omoruri, care îndeplineau condițiile de vechime și vârstă au beneficiat de aceste falsuri și au în plată sume de bani majorate, altele decât cele cuvenite. S-a creat astfel discriminare în rândul acestei categorii profesionale, prin încasarea fără drept a unor sume de bani, fenomen ce generează un prejudiciu în continuă derulare și creștere.

Sunt oameni în structurile de conducere care trebuie să plece acasă, să elibereze locul pentru profesioniști. Caracatița corupției s-a extins la nivel național.

Am ajuns să trăim într-un stat de tip mafiot, în care o parte dintre politicieni sunt în legătură directă cu lumea interlopă și dictează regulile siguranței publice. Mecanismul este simplu. Politicieni ancorați în zona mafiei sunt sprijiniți de lumea interlopă și încearcă să-și pună în funcțiile-cheie din poliție "omul lor", un sistem de genul serviciu contra serviciu.

Vorbim despre grave probleme existente în interiorul sistemului, generate în special de cei care ocupă funcții de conducere și care au legături suspecte cu clanuri și infractori, categorii care folosesc sume importante de bani pentru a-și asigura protecția.

Reformele promise pentru reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne întârzie să apară, iar funcțiile de conducere se ocupă în continuare pe alte criterii decât pe competență.

Susțin reorganizarea instituțională a MAI și identificarea măsurilor necesare pentru a construi un sistem sănătos în care polițistul să fie protejat, un sistem în care funcțiile de conducere să fie ocupate pe criterii de profesionalism și integritate.

  Cristina Burciu - declarație politică intitulată Succesul sezonului estival, provocarea momentului pentru Guvernul Cîțu;

Doamna Cristina Burciu:

"Succesul sezonului estival, provocarea momentului pentru Guvernul Cîțu"

Cu certitudine, vom avea un sezon estival de succes pentru toți cei implicați în turism, mult mai profitabil decât cel de anul trecut. După un an greu de pandemie, Guvernul PNL a luat toate măsurile pentru ca vacanța de vară a românilor să aibă loc în siguranță și în cele mai bune condiții.

Sub conducerea lui Florin Cîțu, Executivul s-a implicat ca redeschiderea sezonului estival să aibă loc într-un climat de încredere și protecție maximă, atât pentru cei implicați în industria ospitalității, cât și pentru turiști.

Faptul că patronatele din turism vor contribui la dinamizarea campaniei de vaccinare este unul dintre elementele cheie care vor conduce la un sezon estival reușit. S-a lansat deja și o campanie în acest sens, sub motto-ul "Locație sigură. Noi ne-am vaccinat", care va fi afișat în locațiile turistice unde personalul este în totalitate vaccinat, deci oferă o siguranță sporită din punctul de vedere al protecției sănătății.

Este remarcabil că industria HoReCa a propus soluții inovative și interesante pentru ca litoralul românesc să fie cea mai bună gazdă a românilor în această vară, iar astfel, atât furnizorii de servicii turistice, cât și beneficiarii să fie pe deplin mulțumiți.

De altfel, Comitetul interministerial care gestionează situația pandemică a analizat deja unele propuneri încurajatoare care vizează în mod direct industria turismului de pe litoral - statul pe plajă fără mască, distanțarea între șezlonguri, restaurante și hoteluri deschise la capacitatea maximă în anumite condiții și alte măsuri, astfel încât prezența turiștilor în stațiunile de la Marea Neagră să nu prezinte niciun risc în ceea ce înseamnă pericolul de îmbolnăvire.

Relaxarea restricțiilor existente se va face treptat - de la 1 iunie este previzionată o primă etapă, iar cea de-a doua, mai dinamică, va începe de la 1 august, odată cu renunțarea la alte constrângeri. Sunt convinsă că românii se vor bucura de o vacanță frumoasă atât la mare, cât și la munte, iar Clujul are multe puncte de atracție excelente din acest punct de vedere, al turismului montan.

De asemenea, sunt încrezătoare că Guvernul își va îndeplini obiectivul de cinci milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, pentru a putea avansa cu deciziile de relaxare a măsurilor.

Avem deja o legătură pozitivă între creșterea semnificativă a ratei de vaccinare și trendul descendent din evoluția pandemiei, iar efectul direct va fi atât atenuarea consecințelor nefaste și diminuarea numărului de îmbolnăviri, cât și mult așteptata revenire la normalitate pentru noi toți.

  Romulus-Marius Damian - declarație politică: Încă un potențial eșec al guvernării PNL-USR PLUS-UDMR - Planul Național de Redresare și Reziliență!;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Încă un potențial eșec al guvernării PNL-USR PLUS-UDMR - Planul Național de Redresare și Reziliență!"

Suntem țara care la momentul actual prezintă unele dintre cele mai mari nevoi pentru dezvoltare, iar guvernanții noștri se prezintă în fața Comisiei Europene cu un Plan Național de Redresare și Reziliență la voia întâmplării.

Dovada că aceștia nu au fost capabili să scrie proiecte concrete, care să aducă României fondurile necesare, reprezintă eșecul în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene. Din fericire, mai avem încă timp până la depunerea oficială pentru a contura un plan care să conțină propuneri concrete legate de investițiile pentru construirea sistemelor de irigații, a proiectelor de infrastructură rutieră și a celor din rețeaua de gaze, proiecte în domeniul energiei regenerabile, în sănătate și educație. Dar pentru aceasta este nevoie de dialog cu partenerii sociali, cu Parlamentul, cu partidele politice, pentru a putea așeza pe masa Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență bine conturat, care poate fi implementat în calendarul dat și care să servească nevoilor țării.

România urmează să primească de la Uniunea Europeană un ajutor total de 29,2 miliarde de euro, din care puțin mai mult de jumătate reprezintă împrumuturi cu dobândă avantajoasă, iar restul sunt fonduri nerambursabile.

Țin să le reamintesc guvernanților actuali că Planul Național de Redresare și Reziliență nu servește intereselor proprii, ci nevoilor țării ai cărei reprezentanți au fost aleși să fie, iar din respect pentru cetățeni, le solicit să dea drumul unei dezbateri serioase pe această temă!

  Dănuț Aelenei - intervenție având ca subiect Credința;

Domnul Dănuț Aelenei:

"Credința"

Credința este un dar ceresc care vine de la Dumnezeu. Ea este o descoperire de la Părintele vieții, cerându-ne să ascultăm de Dumnezeu.

Prin păcat, omul a nesocotit această perspectivă cerească de viață a credinței.

Din nou, ea ne-a fost revelată prin Iisus Hristos, care ne-a spus: "Eu pentru aceasta am venit în lume ca să spun adevărul credinței" (Ioan 18:37).

"Nimenea nu cunoaște pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nimenea nu-L cunoaște decât numai Fiul și cel care va voi și cel căruia va voi să-I descopere" (Matei 2:27).

"Că oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică" (Ioan 5:16).

Apostolul Pavel mărturisește: "Împreună cu El ne-a sculat și ne-a făcut să ședem în cele cerești într-u Iisus Hristos. Căci în har suntem mântuiți prin credință; și aceasta nu e de la noi, ci e darul lui Dumnezeu"(Efeseni 2:6-8).

Prin credința aceasta coborâtă din ceruri de la Dumnezeu, noi am dobândit legătura religiei cu Părintele vieții din ceruri, precum spune Sfântul Apostol Iacov. "Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminii" (Iacov 1:17).

Înțelepciunea Rațiunii Divine a revelat rațiunii oamenilor "Toată Scriptura care este insuflată de Dumnezeu și de folos spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre deprinderea cea întru dreptate. Astfel omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru tot lucrul bun" (II Timotei 3:16-17).

"Și am ajuns ca prin credință să nu privim la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veșnice" (II Corinteni 4:18).

Astfel, noi am ajuns să înțelegem că lumea a fost creată prin Cuvântul lui Dumnezeu, "astfel cele ce se văd nu au fost făcute din nimic din cele ce se văd" (Evrei 11:13). Și așa "totul întru toate" este Dumnezeu, întru început, în prezent și în viitor.

Noi, oamenii, prin harul credinței, ajungem să ne împărtășim de cele sfinte și dumnezeiești puteri, credința revărsând în noi tăria de mari înfăptuiri miraculoase.

Însuși Iisus Hristos a spus: "De veți avea credință puteți muta și munții din loc. Căci toate sunt cu putință celui ce crede"(Marcu 9:25). Cei ce cred ajung să fie "fii ai luminii" (Efeseni 5:8).

Credința aduce în viața noastră o mare transformare divină. Pentru noi știut este că "fără de credință este cu neputință a plăcea lui Dumnezeu" (Evrei 2:6). Sfântul Apostol Pavel o mărturisește "Viața mea în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine" (Filipeni 1:21).

Viața noastră este în Dumnezeu, care este pentru noi calea vieții în care ajungem ca să înfăptuim cele ce credem. Toate cele ce le facem le înfăptuim în prezența lui Dumnezeu. Însuși Domnul a spus: "Iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului" (Matei 28:20). El este în noi și cu noi, ca să înfăptuim cele ale credinței.

În Sfintele Biserici pe care El le-a întemeiat Iisus Hristos ne primește în Taina Sfântului Botez, în numele Sfintei Treimi, care ne dă har și putere de a ne păstra această credință. Și în Sfintele Sale locașuri ne dă împărtășirea cu Sfântul Său Trup și Sfântul Său Sânge.

Prin Sfintele Scripturi, pe care le auzim în Sfintele Biserici, noi primim Euharisia împărtășirii cu înțelepciunea lui Dumnezeu. De aceea, pentru cine intră în locașul sui Dumnezeu, ne cere să "lepădăm toată grija cea lumească la pragurile Bisericii..." și să avem acest crez în mărturisire: "În lumina Ta, Doamne, noi vedem lumina" (Psalm 35:9).

Fericitul Augustin a avut acest crez în viață "Credo ut intelligam" - cred ca să înțeleg. Iar cei din Evul mediu spuneau: "intelligo ut credam" - înțeleg ca să cred.

Creștinii zilelor noastre, la sfârșitul Sfintei Liturghii, strigă cu bucurie: "Am văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel Ceresc; am aflat credința cea adevărată, nedespărțitei Sfintei Treimi închinându-ne, că aceasta ne-a mântuit pe noi".

Această credință cerească a fost binecuvântată de Iisus Hristos: "Credința ta ne-a mântuit!" - Pr. Dr. Vasile Vasilache, Arhimandrit Mitrofor.

  Diana Stoica - declarație politică cu referire la accesul populației la testare pentru depistarea virusului SARS CoV-2;

Doamna Diana Stoica:

Cu toții ne dorim revenirea la normalitate și pentru asta trebuie să creștem accesul populației la testare pentru depistarea virusului SARS CoV-2.

În acest sens, un nou pas a fost făcut și vedem deja primele rezultate ale eforturilor specialiștilor din Ministerul Sănătății - testarea rapidă în farmacii pentru depistarea COVID-19 tocmai ce a fost legiferată. Practic, avem cadrul legal creat pentru testarea în farmacii!

Pasul următor este ca testele să fie livrate farmaciilor care și-au arătat deja disponibilitatea.

Profit de ocazie și felicit echipa Ministerului Sănătății care a dezvoltat o platformă în care vor fi raportate testele mai ușor. Platforma va fi utilizată foarte curând și de către farmaciști.

Proiectul reprezintă un pas important către testarea în masă, foarte utilă oricărui cetățean care are această nevoie. De asemenea, permitem ca testarea să poată fi făcută de către orice cetățean la un preț foarte scăzut - practic, se va plăti doar manevra de recoltare și procesare a testului, nu și testul propriu-zis.

Mobilizarea de până acum este extraordinară - instruirea personalului implicat în testare va fi organizată gratuit de Colegiul Farmaciștilor din România, în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România. Testarea în farmacii ar putea începe în trei săptămâni, potrivit Colegiului Farmaciștilor din România, iar farmaciile au la dispoziție 10 zile pentru a-și instrui personalul cu privire la activitatea de testare.

Stimați cetățeni, învățăm din proiectul nostru, început de fostul ministru Vlad Voiculescu și continuat de dr. Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, o lecție importantă pentru noi toți - cu cât mobilizăm mai repede mai multe resurse și instituții și ne unim forțele, cu atât avem mai multe șanse să avem cu toții acces la testare corectă.

Testarea are un rol esențial în limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Utilizarea corectă a testelor rapide, în număr mare și asigurând un timp scurt între cerere și acces la testare, ceea ce înseamnă implicit un rezultat rapid, are un rol semnificativ în reducerea răspândirii virusului. Prin noile reglementări, persoanele care au suspiciuni sau simptome vor putea să-și facă testul rapid într-un mod accesibil și sigur.

Prin urmare, prioritățile USR PLUS vor fi în continuare creșterea accesibilității populației la testare, testarea corectă de către personalul medical, raportarea corectă și gestionarea corectă și transparentă a acestei pandemii.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică cu titlul Guvernul PNL-USR a privat de educație sute de mii de elevi din toată țara;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul PNL-USR a privat de educație sute de mii de elevi din toată țara"

Haos, confuzie și incertitudine - sunt cuvintele de ordine când vine vorba despre cum gestionează actualul Guvern situația din educație, în pandemie.

Au bâjbâit și s-au bâlbâit continuu, de un an și mai bine, punând în pericol viitorul copiilor noștri. Au închis unitățile de învățământ, atunci când alte state au considerat că elevii trebuie să meargă la școală. La presiunea opiniei publice, au redeschis școlile, culmea, când rata infectării era mai mare decât atunci când le-au închis prima dată, asta doar ca să le închidă din nou, rând pe rând, la scurt timp. Au "decretat" 5 săptămâni de vacanță forțată, dar nu au folosit timpul respectiv ca să găsească cele mai bune soluții pentru reînceperea școlii în siguranță, acum, în luna mai.

Cei responsabili, atât ministrul educației, cât și cel al sănătății nu au făcut altceva decât să se contrazică permanent și să ridice din umeri când le-au fost adresate întrebări esențiale. Au lăsat luni întregi sute de mii de elevi fără acces la școala online, nealocând fondurile promise pentru tablete și Internet. Cum vor recupera acești copii și tineri atâtea ore pierdute, la toate materiile, mulți dintre ei fiind în anii terminali? Cine va răspunde pentru rezultatele care vor fi înregistrate la examenele din vară?

Cum este posibil ca, abia acum, guvernanții să își dea seama cât de prost au gestionat totul, permițând, în penultima lună de școală, învățământul față în față pentru clasele din ciclul primar, deși PSD a cerut acest lucru încă de anul trecut, când incidența era chiar mai mică?

Când PSD le propunea asta, în România erau peste 2.700 de localități în scenariul verde. Acum, sunt mai puțin de 1.800 de localități în scenariul verde. Așadar, dacă astăzi au acceptat această decizie, nu au niciun argument epidemiologic care să justifice faptul că până acum au obligat elevii din clasele I-IV să facă școală în regim online!

PNL-USR nu au făcut altceva decât să priveze de educație sute de mii de elevi din toată țara. Iar școala a reînceput, săptămâna trecută, în același haos generalizat.

În ciuda celor 5 săptămâni de vacanță forțată, USR și PNL au arătat din nou că nu sunt în stare să ofere o soluție nici pentru testarea rapidă, noninvazivă, a elevilor.

Demersurile făcute de ministrul Câmpeanu către Ministerul Sănătății se lovesc și acum de aceeași poziție rigidă și inexplicabilă a noului ministru al sănătății, numit de USR, care pare să fi preluat exact poziția ministrului Voiculescu, demis pentru incompetență și prostie.

Așadar, nici acum nu știm cum se vor face în continuare testele în școli și nici cum se va proceda în momentul în care vor apărea cazuri de infectare în rândul elevilor.

Este posibil să o luăm de la capăt și să avem, rând pe rând, școli închise iarăși. Grav este pentru toți copiii și tinerii, însă vor suferi mai ales elevii din anii terminali, care ar trebui să fie acum în plin proces de pregătire pentru Examenele Naționale, respectiv Bacalaureat.

Mai sunt doar 5 săptămâni până la finalul anului școlar, iar acești elevi au pierdut 8 luni. Realizează, oare, careva din frăția PNL-USR ce înseamnă acest lucru și cât de gravă este situația?

Va avea vreunul dintre miniștrii responsabili demnitatea să își asume ceea ce se va întâmpla în lunile următoare?

Din păcate, sigur nu și, ca întotdeauna, vor da vina unii pe ceilalți, pe PSD, dar mai ales, pe români!

  Dumitru Flucuș - declarație politică despre Reprezentarea mediului rural;

Domnul Dumitru Flucuș:

"Reprezentarea mediului rural"

În scurta mea experiență parlamentară, pe care am acumulat-o până acum, am constatat că mediul rural este foarte slab reprezentat în Parlamentul României.

Pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului țării, precum și pentru o funcționare cât mai corectă a democrației este extrem de important ca fiecare grup social, etnic, religios sau de altă natură să aibă reprezentativitate în Parlament, proporțional cu mărimea grupului. Am observat că acest lucru se întâmplă, dar există și o excepție importantă, și aici mă refer la mediul rural, cea mai mare minoritate din România.

Dacă aproape jumătate din populația țării trăiește în sate și comune și dacă peste 85% din teritoriul țării se află în mediul rural, doar circa 7% din parlamentari reprezintă acest mediu. Un dezechilibru atât de mare nu este regăsit în cadrul niciunei alte categorii.

Atunci când întocmesc listele candidaților, majoritatea partidelor hotărăsc câte dintre locurile eligibile trebuie să fie alocate persoanelor de sex feminin, tinerilor și așa mai departe, dar nimeni nu s-a gândit până acum să acorde șansa mediului rural să fie reprezentat proporțional.

Din cauza faptului că nu suntem cu toții conectați continuu cu problemele și realitățile din zona rurală, din cauza nepăsării față de aceste inconveniente, am ajuns în situația actuală în care există decalaje substanțiale între urban și rural, între nivelul de trai și posibilitățile de dezvoltare. Aceste decalaje se măresc în fiecare an.

În momentul în care a fost adoptat principiul de creștere a "polilor de dezvoltare", principiul prin care anumite municipii au fost susținute să se dezvolte, urmând ca apoi bunăstarea să se transmită, în cercuri concentrice spre zona dimprejurul polului, am fost încrezător și am analizat fiecare posibilitate de dezvoltare ce avea adresabilitate spre mediul rural.

Realitatea a fost însă alta.

Polii de dezvoltare au crescut, consumând o mare parte dintre resursele alocate, lucru care nu a ajutat creșterea întregii zone, ci a dus la stagnarea acesteia, iar în unele localități mai slab dezvoltate din diverse motive s-a ajuns la depopularea acestora, rămânând astăzi fără perspectivă.

Din această cauză, consider că este absolut necesar să fie elaborat un plan realist de dezvoltare a mediului rural. Trebuie, în echipă, să transformăm marea zonă rurală a țării. Este un obiectiv absolut necesar nouă și poate unul dintre cele mai importante pe care le avem față de Uniunea Europeană.

Și în mediul rural sunt tineri de perspectivă, educați, cu mult bun simț. Posibilitățile lor de dezvoltare sunt aproape inexistente în comparație cu posibilitățile colegilor lor din mediul urban. Astăzi, foarte mulți nu au acces la curent electric.

Am consultat propunerile existente în Programul Național de Dezvoltare și Reziliență, iar sumele alocate dezvoltării mediului rural sunt foarte mici în comparație cu cele din mediul urban. Nu ai posibilitatea să realizezi digitalizarea administrației publice sau a unităților de învățământ în sate, dacă nu rezolvi mai întâi infrastructura de bază - energie electrică, infrastructura rutieră, alimentarea cu apă potabilă, realizarea sistemului de evacuare a apelor menajere, branșarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de gaze naturale.

Încă avem posibilitatea să lucrăm la gradul de atenție acordat dezvoltării mediului rural, avem oportunitatea ca împreună cu Legislativul să concepem un plan realist și echilibrat, prin care să ne îndreptăm atenția spre localitățile rurale, iar Programul Național de Redresare și Reziliență să fie piatra de temelie a acestui proiect comun.

Împreună ne putem fixa ca obiectiv sprijinirea milioanelor de gospodării țărănești din România, astfel fel încât acestea să devină motoare de dezvoltare a economiei. În caz contrar, vedem deja cum sate întregi se dizolvă, tinerii părăsesc meleagurile părintești, dispar pentru totdeauna obiceiuri și tradiții, lucruri specifice fiecărei zone rurale în parte, dispare o parte a sufletului nostru național.

Dragi colegi, din prima zi în care am intrat pe ușa Camerei Deputaților, am știut că sunt exclusiv în slujba cetățenilor, am simțit o mare responsabilitate și nu am de gând să pierd această oportunitate pe care românii mi-au oferit-o. Avem 4 ani în față, 4 ani cu oportunități istorice din punctul de vedere al fondurilor externe pe care le putem atrage pentru dezvoltarea comunităților din care facem parte. Suntem cu toții aleși de locuitorii acestei țări, să le reprezentăm interesele și să facem tot ce ne stă în putere pentru bunăstarea lor.

Vă invit să facem echipă și să nu ținem cont de culoarea politică, de orgolii și să lucrăm pentru români!

Un mare poet român spunea că "Veșnicia s-a născut la sat".

Să păstrăm satele noastre veșnic frumoase!

  Daniel Florea - declarație politică: Despre cum o decizie istorică și senzațional de bună a Curții Constituționale este transformată într-o lege proastă de către monstruoasa Coaliție USR PLUS-PNL;

Domnul Daniel Florea:

"Despre cum o decizie istorică și senzațional de bună a Curții Constituționale este transformată într-o lege proastă de către monstruoasa Coaliție USR PLUS-PNL"

Era momentul ca și cetățenii români să știe dacă, în materie penală, statul român, prin magistrații săi, le protejează cu adevărat drepturile prevăzute de legea fundamentală, iar victimele infracțiunilor și acuzații să știe, din momentul pronunțării hotărârii penale, care sunt temeiurile deciziei judecătorilor și care sunt motivele pentru care s-a considerat că s-au încălcat niște norme legale clar identificate.

Este un moment istoric din punctul de vedere al procedurii penale. Iar decizia Curții Constituționale vine să pună în acord, în sfârșit, și procedura penală din România cu deciziile CEDO și cu procedura penală din multe alte state europene.

Din păcate, însă, legea de punere în acord ar fi putut să fie mult mai bună decât este. Și ar fi putut să fie mult mai bună decât este, dacă s-ar fi făcut acest proiect de lege după ce apărea motivarea Curții Constituționale, pentru că motivarea a fost publicată pe site-ul Curții Constituționale vineri, dar deja proiectul de lege fusese adoptat de Senat.

La fel, cred că ar fi fost foarte bine dacă avizul Consiliului Superior al Magistraturii ar fi fost dat pe un proiect de lege făcut după adoptarea motivării Curții Constituționale, pentru că, din păcate, CSM a dat un aviz pe un proiect de lege care nu avea corespondent în realitatea motivării Curții Constituționale.

Cred, de asemenea, că ar fi fost mult mai bun dacă, la ședința Comisiei Juridice, ar fi fost invitați și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curți, ai asociațiilor profesionale ale magistraților și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Cred că ar fi fost mai bun și dacă am fi fost invitați și noi la acele dezbateri parlamentare despre care am auzit ca s-au ținut înainte de adoptarea acestui proiect de lege la Senat.

Și, cu siguranță, ar fi fost mult mai bun dacă li s-ar fi cerut părerea marilor profesori universitari de drept penal, de drept constituțional și de drept procesual penal, specialiști de înaltă clasa pe care țară noastră încă ii mai are.

Ar fi fost mult mai bun pentru că, de exemplu, nu s-ar fi prelungit termenul de la 30 la 120 de zile în care poate fi motivată o hotărâre în penal, iar, astfel, nu ar fi existat două modalități de motivare a hotărârii - una în ceea ce privește măsurile preventive și măsurile asiguratorii, care rămân la fel, prin încheiere, cu un termen de motivare separat; nu ar fi fost o altă modalitate de pronunțare a hotărârii, aceasta bună, în ceea ce privește hotărârile care soluționează fondul cauzei, atunci când motivarea vine odată cu decizia instanței.

Nu ar fi fost, de asemenea, diferențe inexplicabile între modul în care instanța pronunța și motivează o hotărâre în penal și modul în care instanța pronunță și motivează o hotărâre în civil.

Nu ar fi fost, de asemenea, probleme în ceea ce privește niște drepturi fundamentale prevăzute de Constituție și protejate de legile de drept penal, cum ar fi, de exemplu, prezumția de nevinovăție și niște drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, dar apărate de dreptul civil, cum ar fi dreptul de proprietate, pentru că nu există și nu pot exista drepturi și libertăți fundamentale, prevăzute de Constituție, unele mai importante decât altele.

Toate aceste probleme se pot și se vor constitui, în practică, în tot atâtea probleme de natură constituțională care vor detona sistemul judiciar român, oricum măcinat de lipsa acută de magistrați, atât tineri, cât și cu experiență profesională de peste 25 de ani.

Cataclismul judiciar produs va fi suportat de către bieții români nevoiți să-și caute dreptatea în justiție, tardiv și greu, și, din păcate, nu va fi decontat, nici moral și nici politic, de către incompetenții puși în funcție de Monstruoasa Coaliție USR PLUS-PNL.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică cu titlul Acord de sprijin financiar pentru școli mai sigure, incluzive și sustenabile;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Acord de sprijin financiar pentru școli mai sigure, incluzive și sustenabile"

Printre principiile liberale de căpătâi, se regăsește și respectul față de valoarea omului. Astfel, binele pe care-l facem fiecărei persoane reprezintă un bine pe care îl facem întregii comunități. Însă, pentru ca o persoană să își atingă potențialul maxim, iar astfel să aducă beneficii tuturor celor de lângă el, are nevoie de o educație de calitate și de lungă durată. În acest sens, orice leu alocat segmentului educațional reprezintă, în fapt, mereu, o investiție, niciodată o cheltuială.

De aceea, vestea că ministrul finanțelor publice, Alexandru Nazare, și Tatiana Proskuryakova, director de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, au semnat, la data de 6 mai 2021, un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro pentru susținerea Proiectului "Școli mai sigure, incluzive și sustenabile", este o veste cât se poate de îmbucurătoare.

Proiectul implementat de Ministerul Educației are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare, prin consolidarea sau construirea și echiparea a cel puțin 55 de școli din mediul urban și rural din zone cu risc seismic ridicat. Astfel, se va asigura sporirea rezistenței la dezastre și la schimbările climatice, facilitându-se medii de învățare mai sigure, eficiente energetic și incluzive pentru elevi și profesori, precum și creșterea capacității instituționale pentru viitoare investiții integrate în școlile din România.

Proiectul respectiv se va implementa pe o perioadă de 6 ani, data finală de tragere a sumelor din împrumut fiind 30 iunie 2027. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, iar rambursarea se va efectua într-o singură tranșă, la data de 1 martie 2031.

Consider că prin implementarea acestui proiect-pilot se va face un mare pas înainte spre îmbunătățirea infrastructurii educaționale, iar investiția va garanta faptul că un număr din ce în ce mai mare de școli vor oferi condițiile de siguranță, sănătate și sustenabilitate pe care ni le dorim pentru copiii din România.

"Educația reprezintă șansa pe care fiecare stat și-o acordă pentru viitor. Fără educație, o țară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea și nici prosperitatea. «România Educată» este indispensabilă unei Românii puternice și prospere. România trebuie să fie țara în care fiecare cetățean își găsește șansa de a-și îndeplini potențialul, plecând de la accesul echitabil la o educație de calitate", spune Programul de guvernare 2020-2024 în preambulul său la capitolul cu privire la educație.

Consider că banii investiți prin Proiectul "Școli mai sigure, incluzive și sustenabile" sunt un pas concret în direcția îndeplinirii componentelor principiale asumate în program, precum cele expuse anterior.

Partidul Național Liberal va fi mereu promotorul unei educații de calitate, care să aibă ca fundament echitatea. Fiecare copil, indiferent de mediul social din care provine sau situația financiară a familiei sale, are dreptul și merită să beneficieze de o educație similară cu cea a altor copii mai avantajați. Cartea este adevărul revelat nouă printr-un îndelung proces de descoperire și cunoaștere prin care a trecut omenirea în istoria sa.

Istoria și personalitățile ei marcante, pe ai căror umeri am evoluat noi toți până astăzi, trebuie să fie cunoscute de fiecare copil, iar cunoașterea lor se poate face numai prin știința de carte și prin investiții constante și consistente în educație.

  Mirela Furtună - declarație politică având ca temă Summitul Formatului B9, un succes al diplomației românești;

Doamna Mirela Furtună:

"Summitul Formatului B9, un succes al diplomației românești"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, nu pot să nu salut un nou succes al diplomației românești, respectiv Summitul Formatului B9, care a avut loc în această săptămână la București.

Summitul s-a desfășurat cu prezența la București a domnului Andrzej Duda, președintele Poloniei, aflat în vizită oficială în România, și cu participarea prin videoconferință a celorlalți șefi de state din Formatul București, precum și a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg.

Scopul reuniunii l-a reprezentat pregătirea Summitului NATO care va fi organizat la Bruxelles, în 14 iunie, cu accent special pe consolidarea relației transatlantice, a posturii aliate de descurajare și apărare pe flancul estic, precum și pe procesul de reflecție NATO 2030.

Un element extrem de important cu privire la garanțiile de securitate și la importanța relației transatlantice, inclusiv a flancului estic al NATO, l-a reprezentat participarea la summit a președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, prin videoconferință.

Formatul "București 9 - B9" a fost consacrat ca atare prin reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern, desfășurată la București, la data de 4 noiembrie 2015, la inițiativa președintelui României, Klaus Werner Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda, cu participarea Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei și Ungariei. Principalul obiectiv al participanților la B9 îl reprezintă consultarea interaliată în vederea promovării unor poziții comune în cadrul NATO, ținând cont de interesele speciale ale țărilor din Europa Centrală și de Est, pe linia asigurării securității, stabilității și prosperității în spațiul cuprins de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Succesul summitului a fost marcat de adoptarea unei Declarații comune, în 13 puncte, cu elemente de conținut extrem de consistente.

Astfel, a fost reiterat rolul de furnizor de securitate al NATO pe fondul evoluțiilor de securitate din zonă: "Pe fondul creșterii provocărilor și amenințărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilității și securității euro-atlantice."

Mai mult, a fost reafirmat rolul indispensabil al S.U.A. în asigurarea securității europene: "Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menține o legătură transatlantică puternică și durabilă, bazată pe unitate și solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, așa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil."

De asemenea, au fost subliniate acțiunile agresive ale Rusiei și creșterea prezenței sale militare în vecinătatea imediată a NATO. Și în acest context statele din Formatul B9 și-au reafirmat angajamentul pentru asigurarea securității și stabilității Balcanilor de Vest, precum și sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internațional.

Consider că Summitul Formatului B9 de la București a arătat că România reprezintă un actor regional puternic și un furnizor de securitate în flancul estic al NATO.

Summitul de la București reconfirmă calitatea deosebită a diplomaților români, marcând un nou succes al diplomației românești.

  George Șișcu - declarație politică cu titlul România nu s-ar fi dezvoltat atât de repede în afara Uniunii Europene, însă mai sunt zone sărace - avem nevoie de o dezvoltare echilibrată!;

Domnul George Șișcu:

"România nu s-ar fi dezvoltat atât de repede în afara Uniunii Europene, însă mai sunt zone sărace - avem nevoie de o dezvoltare echilibrată!"

Uniunea Europeană nu este instituția perfectă, dar rămâne singura opțiune corectă pentru România. În momentul în care am demarat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor în țara noastră era la 30% față de media UE, iar în prezent am ajuns la aproape 70%. Sigur că ne dorim cu toții o dezvoltare mult mai rapidă, însă progresele făcute de țara noastră sunt remarcabile. Dacă nu am fi făcut parte din Uniunea Europeană, investițiile străine ar fi fost la un nivel mult mai scăzut, iar românii nu ar fi avut libertatea de a munci oriunde își doresc în Europa. Nivelul de trai din România ar fi fost cu mult mai coborât.

În plus, în această pandemie am fi avut dificultăți reale în asigurarea vaccinurilor necesare. Am beneficiat, la fel ca toate statele membre al UE, de contractele negociate la Bruxelles cu marii producători de vaccinuri, lucru care era mult mai complicat dacă am fi făcut-o de unii singuri.

Un eurobarometru realizat recent arată o încredere ridicată a românilor față de Uniunea Europeană, semn că beneficiile aderării au fost înțelese pe deplin.

Aproximativ șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce 58% dintre ei apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățeni ai Uniunii.

De asemenea, planul de redresare conceput la Bruxelles, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, este apreciat ca fiind eficient de aproape două-treimi dintre români. Cert este că vom beneficia în următorii ani de fonduri europene consistente, în valoare de câteva zeci de miliarde de euro, bani cu care România se va schimba din temelii.

Sigur că încă nu există o dezvoltare echilibrată la nivel național și marile orașe plus capitala sunt principalele beneficiare ale dezvoltării. Încă există sărăcie în destule județe, iar nu toți românii au beneficiat de binefacerile apartenenței noastre la marea familie europeană. Inclusiv Tulcea este un județ cu multe probleme, iar bunăstarea încă nu s-a instalat așa cum ar merita orice colț din Europa.

Dar vom munci zi de zi, pentru că singura șansă a țării este să ne dezvoltăm împreună.

  George-Cătălin Stângă - declarație politică: România, pe drumul cel bun!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România, pe drumul cel bun!"

Măsurile de stimulare a ocupării și de protejare a locurilor de muncă, implementate de Guvern pe parcursul ultimului an, și-au arătat efectele pozitive în actualele condiții de pandemie.

De pildă, informațiile cuprinse în Registrul General de Evidență a Salariaților ne arată că, față de perioada anterioară declanșării epidemiei, numărul de contracte noi de muncă a crescut cu 107.062. De asemenea, numărul de angajatori activi a crescut cu 34.386, față de data de 1 ianuarie 2020.

Îmbucurător este și faptul că, numai în primele 3 luni și jumătate ale acestui an, numărul de salariați activi a crescut cu 61.274.

Aceste efecte pozitive au fost înregistrate datorită muncii și măsurilor pe care Guvernul PNL le-a depus în ultimul an de zile. Această evoluție în piața muncii ne încurajează să promovăm, cu și mai multă forță, noi măsuri pentru creșterea ocupării.

Dar faptul că ne aflăm pe drumul cel bun este dat și de cifrele legate de evoluția economiei. În februarie 2021, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%, comparativ cu luna februarie a anului precedent.

Totodată, rata anuală a inflației a coborât la 3,1% în luna martie a acestui an, de la 3,2% în luna februarie, iar Banca Națională a României estimează o inflație de 2,5% la finalul anului.

În același timp, trebuie spus că România este printre statele membre ale UE cu cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul, în februarie.

Acestea sunt semne că economia României se va redresa, iar modelul economic, adoptat de Guvernul condus de PNL, bazat pe investiții, pe absorbție de fonduri europene și pe o dezvoltare sustenabilă, este eficient.

Pentru PNL, relansarea economiei, prin creșterea numărului de angajatori și, implicit, a numărului locurilor de muncă bine plătite, ne va asigura mai multe resurse bugetare pe care să le putem redistribui celor care au cu adevărat nevoie.

  George-Cristian Tuță - declarație politică având ca subiect Laserul de la Măgurele;

Domnul George-Cristian Tuță:

Săptămâna aceasta, Laserul de la Măgurele a fost exclus din consorțiul european de cercetare în privința laserelor (ELI-ERIC). Fără a intra adânc în fondul problemei, fără a diseca motivele care au dus la această decizie, este esențial să ne îndreptăm atenția către felul în care abordăm această situație.

Deși reprezint județul Ilfov, iar acest proiect are o importanță majoră pentru această comunitate, în acest moment este nevoie să subliniem importanța pe care laserul o are pentru întreaga țară, pentru cercetarea din România. Într-o astfel de conjunctură, prima întrebare este, de obicei, cine e vinovatul? Pe cine arătăm cu degetul? O întrebare care în acest moment nu face decât să ne aducă și mai multă întârziere și să ne depărteze și mai mult de rezultate.

Stimați colegi, propun ca prima întrebare în contextul acesta, mai puțin favorabil, să fie alta - cum folosim puterea laserului pentru a modela România în următorii 10 ani? Căci, dincolo de rateuri instituționale, hub-ul de cercetare de la Măgurele poate fi un nucleu al inovației românești în deceniul 2030.

Proiecția inteligentă a întregii zone și a proiectelor pe orizontală poate oferi șanse foarte bune integrării aparent imposibile dintre două domenii vitale, cercetare și business. Centrul de transfer tehnologic Măgurele Science Park este un pariu care, urmărit îndeaproape, se poate dovedi câștigător în bătăliile care stau să înceapă pe frontul tehnologiilor eficiente transpuse în inovație pragmatică. Și ar putea să însemne și un talisman bun în încercările noastre perpetue de a rupe blestemele și ghinionul.

În final, preocuparea pentru Laserul de la Măgurele înseamnă preocuparea pentru cercetare. Și pentru a putea stabili o viziune pentru 2030, este nevoie să începem acum.

Din acest motiv, vă invit să susținem în mod activ preocuparea pentru cercetare, un punct care trebuie să fie nelipsit de pe agenda publică în următorii 10 ani!

  Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: Cum recuperează Budapesta clădiri simbol din Transilvania;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Cum recuperează Budapesta clădiri simbol din Transilvania"

În ultimii ani, organizații ale minorității maghiare din Transilvania, finanțate de Guvernul de la Budapesta, sau oameni de afaceri din Ungaria, apropiați de partidul de guvernământ și de premierul Viktor Orbán, au reușit să cumpere clădiri simbol situate în centrul unor mari orașe ardelene, după încercări nereușite de acaparare ale lor prin retrocedare. Un astfel de exemplu este cunoscutul hotel Melody din centrul Clujului, care este clădire monument istoric din categoria A1. Hotelul este amplasat la circa 30 de metri de Consulatul Ungariei și a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost denumit Pannonia. După 1989, Hotelul Melody a ajuns în proprietatea omului de afaceri clujean Marius Trif, cunoscut ca vicepreședinte și sponsor important al Societății Cultural-Patriotice "Avram Iancu". Hotelul a fost revendicat în anii ʼ90 de Biserica Romano-Catolică Maghiară, dar, după aproape un deceniu de procese, Marius Trif a rămas proprietar, având câștig de cauză în toate cele trei instanțe - Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte de Casație și Justiție - reclamanta neputând face dovada proprietății asupra acestui imobil. Hotelul Melody a fost în ultimul deceniu singurul imobil important cu proprietar român din Piața Unirii, respectiv din jurul Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail" și a grupului statuar al Regelui Matei Corvin.

Omul de afaceri Marius Trif a decedat cu câțiva ani în urmă, iar în vara anului 2020 urmașii săi au vândut Hotelul Fundației "Sapientia", care patronează Universitatea de limba maghiară cu același nume, al cărei președinte de onoare este fostul episcop reformat și europarlamentar László Tőkés. Prețul de vânzare a fost de 6 milioane de euro, care au fost alocați Fundației "Sapientia", prin Fondul Bethlen Gábor, de Guvernul de la Budapesta. Reprezentanții Fundației "Sapientia" au anunțat că această clădire nu va mai avea destinație de hotel și că în aceasta își va desfășura activitatea Centrul Tradițiilor Transilvane din cadrul Universității "Sapientia". Anterior acestei vânzări, deși au fost notificate, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj nu și-au exercitat dreptul de preemțiune asupra cumpărării imobilului. Primarul Emil Boc și finul său Alin Tise, președintele Consiliului Județean Cluj, nu au manifestat nicio sensibilitate și niciun interes, deși descind din Țara Moților și se consideră mari patrioți.

Un alt exemplu este Hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare, o altă clădire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care este amplasată în Piața Libertății, la circa 50 de metri de Catedrala Romano-Catolică "Înălțarea Domnului". În clădire este încorporată și Filarmonica "Dinu Lipatti" din Satu Mare. Hotelul a fost construit în stilul new secession, la începutul secolului XX, când a primit denumirea Pannonia. Proiectul hotelului a câștigat marele premiu la Expoziția Universală de la Paris din 1901. Hotelul a fost naționalizat de statul român în 1948, când a fost denumit Dacia, dar în timpul regimului comunist a rămas înscris în cartea funciară sub vechea denumire Pannonia. În 1995 a fost privatizat, în mod dubios, prin metoda MEBO, devenind proprietatea unei societăți comerciale constituite de angajații hotelului, S.C. Dacia S.A. După 12 ani, pachetul majoritar de acțiuni, respectiv 50,5%, a fost cumpărat cu suma de 1,7 milioane de euro de omul de afaceri Vasile Tantas din Negrești Oaș, care a demarat un proiect de transformare în hotel de 5 stele, dar în scurt timp proiectul s-a împotmolit și clădirea a rămas în paragină aproape un deceniu.

În cursul anului 2018, Hotelul Dacia a fost cumpărat de la proprietari, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundației pentru Protejarea Patrimoniului Construit în Europa Centrală și Estică, care se ocupă de protejarea clădirilor istorice, cu valoare artistică și simbolică pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firmă de stat, care s-a aflat în subordinea Agenției Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. În cumpărarea Hotelului Dacia este implicat și milionarul ungar Tamás Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orbán, care a anunțat că vrea să investească pentru reabilitarea acestuia și să-i redea vechea denumire Pannonia. Nici în acest caz, deși au fost notificate, nu și-au exercitat dreptul de preemțiune Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Satu Mare și Consiliul Județean Satu Mare. La Satu Mare se vorbește chiar despre o complicitate a autorităților locale cu cumpărătorul din Ungaria, având în vedere că funcțiile de primar al municipiului Satu Mare (Kereszkényi Gábor) și de președinte al Consiliului Județean Satu Mare (Pataki Csaba) sunt deținute de UDMR, formațiune care deține majoritatea în Consiliul Local și în Consiliul Județean.

Cu o asemenea pasivitate sau indolență din partea autorităților centrale și locale din România, ca în cazul hotelurilor Melody din Cluj-Napoca și Dacia din Satu Mare, nu este de mirare că românii pierd clădiri simbol și centrele marilor orașe din Transilvania.

Așa se întâmplă când ne furăm, ne vindem sau ne pierdem singuri căciula!

  Elena Hărătău - declarație politică: Să contribuim cu toții la eliminarea violenței împotriva femeilor!;

Doamna Elena Hărătău:

"Să contribuim cu toții la eliminarea violenței împotriva femeilor!"

"Sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, Ziua Internațională a Familiei se dorește a fi un moment de apropiere, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituția numită «familie»".

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial și Ziua familiei române. Importanța egalității de gen și a drepturilor copiilor în familiile contemporane a devenit din ce în ce mai importantă în ultima perioadă, inclusiv în România. Peste tot în lume, tot mai multe femei încep să fie recunoscute ca parteneri egali și decizionali în cadrul familiilor, contribuind astfel la asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea deplină și armonioasă a copiilor.

Cu toate acestea, în prea multe țări discriminarea femeilor și nerespectarea drepturilor copilului rămân încă integrate în legislație și în politicile guvernamentale, iar deseori normele sociale scuză și justifică multe practici discreționare. Discriminarea și neglijarea duc adesea la violență, amenințând sănătatea femeilor și a copiilor, limitând astfel șansele de a se finaliza corespunzător educația tinerilor.

Din păcate, acest ciclu tinde să se perpetueze la generațiile următoare, deoarece copiii care se confruntă cu violența au mai multe șanse de a recurge la violență în viața de adult. Dezvoltarea economică și socială echitabilă a unei țări depinde în mare măsură de cadrele juridice și normele sociale care susțin drepturile femeilor și copiilor.

Consider că legile discriminatorii și practicile care nu dau drepturi egale tuturor, ba mai mult, suprimă drepturile femeilor și copiilor, nu își au locul în familiile contemporane, în comunități, în societăți și națiuni.

De aceea, Ziua familiei este un bun prilej de a ne mobiliza cu toții pentru a schimba normele legale și sociale care, în unele cazuri, încă sprijină controlul bărbaților asupra femeilor și să contribuim astfel la eliminarea violenței împotriva familiilor, îndeosebi a celor vulnerabile.

  Alexandra Huțu - declarație politică intitulată De Ziua Europei, România are nevoie de consens național pentru racordarea la viziunea, valorile și misiunea Uniunii Europene de promovare a bunăstării tuturor cetățenilor!;

Doamna Alexandra Huțu:

"De Ziua Europei, România are nevoie de consens național pentru racordarea la viziunea, valorile și misiunea Uniunii Europene de promovare a bunăstării tuturor cetățenilor!"

La mulți ani, România! La mulți ani, Europa!

Duminică, 9 mai, a fost o zi specială, de trei ori istorică pentru noi românii și pentru România.

La 9 mai 1877, ne-am proclamat independența ca stat suveran. A fost încununarea strădaniilor și jertfelor făcute pe altarul libertății naționale. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, ca ministru de externe, declara în Parlamentul țării: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare, suntem națiune liberă".

La 9 mai 1945, se încheia cea mai sângeroasă conflagrație a umanității, cel de-al Doilea Război Mondial, în care România a plătit un greu tribut de sânge și suferință.

La 9 mai 1950, Declarația Schuman punea temelia construcției Europei unite, cel mai amplu proces politic din istoria modernă, care a adus democrație, libertate și prosperitate pentru sute de milioane de oameni.

Astăzi, România democrată, liberă și suverană, membră a Uniunii Europene și NATO privește cu încredere și optimism în viitor.

Iar noi, PSD, cel mai mare și reprezentativ partid al țării, transmitem tuturor că avem libertatea, dar și datoria de suflet de a ne servi țara și poporul ca patrioți în Europa și în lume.

PSD face, nu doar promite! Niciun alt partid n-a făcut cât PSD în privința integrării României în spațiul politic și de civilizație european.

Un guvern PSD a negociat și a asigurat pentru prima dată românilor dreptul de liberă circulație și de ședere, pe o perioadă limitată în Europa, în 2004.

Un guvern PSD a inițiat, a derulat cu succes și a finalizat negocierile de aderare a României la NATO, la 29 martie 2004.

Un guvern PSD a negociat și a finalizat dosarele integrării României în Uniunea Europeană.

Angajamentul luat de ultima guvernare social-democrată în privința adoptării monedei euro este încă o probă a orientării, identității și convingerilor profund europene ale PSD.

Din păcate, actualul Guvern al dreptei, PNL-USR PLUS-UDMR, prin noul Program de Convergență, renunță total la obiectivul aderării la moneda euro și se angajează să reducă veniturile bugetarilor și să modifice Legea pensiilor, în sensul blocării majorării punctului de pensie, conform prevederilor legale adoptate în guvernarea PSD.

În realitate, Coaliția austerității nu are niciun program de guvernare și nicio soluție pentru a relansa economia. Singura strategie e să se împrumute și să vândă pe nimic, în plină pandemie, companiile cele mai profitabile ale României.

În același timp, schimbarea perspectivei economice de la stabil la negativ, în viziunea a două agenții de rating, Fitch și Moody’s, are la bază creșterea alarmantă a datoriei publice și incapacitatea Guvernului de a susține economia în fața pandemiei. România a ajuns pe ultima treaptă înainte de a trece în categoria economiilor "junk", în care investitorilor nu li se mai recomandă să vină cu bani în România.

Același lucru se întâmplă și în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență, unde România este în contratimp cu restul țărilor din Uniunea Europeană și în contradicție cu cerințele Uniunii Europene.

În timp ce multe țări europene depun cu succes propriile planuri de investiții din fonduri europene, cum sunt de pildă Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia, țara noastră, grație luptei oarbe pe putere între PNL și USR PLUS și a incompetenței cronice a responsabililor implicați, înregistrează eșec după eșec și se chinuie să repare lipsa de viziune și aberațiile introduse în variantele inițiale. Fiecare zi pierdută costă enorm! Și nu e vorba doar despre miliarde de euro pierdute, ci și despre ratarea unei extraordinare oportunități de dezvoltare și de civilizație pentru românii din fiecare județ al țării.

Acum, Guvernul, într-o nouă tentativă de refacere a Planului Național de Redresare și Reziliență, a redus finanțările totale la 29 de miliarde de euro, de la totalul mult și nejustificat umflat de 41 de miliarde de euro și a ajuns la soluția PSD în privința finanțărilor complementare.

Închei această declarație prin a cere încă o dată actualei guvernări a dreptei consens și consultare națională pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru Planul de Convergență și pentru toate deciziile care implică relația dintre România și instituțiile Uniunii Europene. Având în vedere situația critică în care a ajuns România după o nouă respingere la Bruxelles a Planului Național de Redresare și Reziliență, PSD face apel la toate formațiunile politice parlamentare să iasă din logica orgoliilor de partid și să colaboreze pentru realizarea unui plan național viabil care să fie aprobat de Bruxelles și care să asigure absorbția fondurilor europene disponibile prin acest mecanism.

În acest ultim ceas, este nevoie de consens și de aceea PSD propune să fie organizată în Parlamentul României o dezbatere amplă la care să participe reprezentanții Guvernului, parlamentarii și experții tuturor partidelor parlamentare, asociațiile administrațiilor locale, reprezentanții patronatelor și sindicatelor, ONG-uri de profil, dar și specialiști din mediul economic și academic.

România este Europa și Europa este România!

  Ioan Balan - declarație politică cu titlul Se impun modificări substanțiale ale legislației naționale, pentru a facilita utilizarea fondurilor europene nerambursabile!;

Domnul Ioan Balan:

"Se impun modificări substanțiale ale legislației naționale, pentru a facilita utilizarea fondurilor europene nerambursabile!"

Ne apropiem de finalul celui de-al doilea exercițiu financiar european, la care țara noastră a participat de la momentul la care a dobândit statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

În aceste momente, în care ne pregătim să accesăm și fondurile disponibile prin Mecanismul european de redresare și reziliență, cred cu putere că se impune o evaluare riguroasă a legislației cu incidență asupra proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile. Este drept că în ultimii ani s-au mai adus ajustări punctuale atât legislației privind utilizarea fondurilor externe, cât și legislației privind achizițiile publice, însă nu putem trece cu vederea că, în prea multe situații, legislația națională, în loc să ajute, dimpotrivă, a împiedicat succesul proiectelor finanțate din bani europeni.

Este oare cineva care să fie mulțumit de durata extrem de mare a licitațiilor publice pentru proiectele majore de infrastructură?

Oare nu ne-am săturat să vedem proiecte mult așteptate care bat pasul pe loc cu anii, pentru că o licitație a fost blocată de unii contestatari de profesie și că, în multe cazuri, studiile de fezabilitate expiră, fiind necesară reluarea întregului proces de la zero?

Oare de ce în state precum Germania, Franța, Austria sau Danemarca proiectele au rate de succes și de 100%, iar la noi multe proiecte se pierd pe drum, nu "din cauza Bruxelles-ului", ci din cauza legislației și birocrației noastre?

Nu este nicio rușine să ne inspirăm din legislația și din practicile statelor care au avut rate mari de succes în utilizarea fondurilor europene. Nu este o rușine să solicităm sprijin de la Comisia Europeană pentru a perfecta acele lucruri care nu merg în țara noastră. Rușinos ar fi să credem că le știm pe toate și să riscăm să pierdem oportunități care ar permite ca țara noastră să ajungă la un standard de dezvoltare asemănător țărilor occidentale. Românii nu ne vor ierta pentru acest lucru.

Pachetul mare de finanțare, obținut în anul 2020 prin eforturi diplomatice importante de către Președintele României și Guvernul PNL, trebuie să conducă la o dezvoltare echilibrată a întregii țări. Românii, indiferent în ce parte a țării locuiesc, au dreptul la condiții similare de viață. Cu toții știm că, la București, standardul de viață se apropie de cel european, în timp ce în Moldova sau în Oltenia aderarea noastră la Uniunea Europeană nu s-a resimțit pe deplin.

Decalajele mari de dezvoltare între regiunile istorice ale țării au produs efecte deosebit de grave, precum exodul tinerilor, calitatea mai scăzută a unor servicii publice și însărăcirea administrațiilor publice locale, care nu au surse de finanțare a investițiilor. Multe localități au intrat în spirala sărăciei, situație din care nu pot ieși decât prin ajutorul Guvernului și prin fructificarea fondurilor europene. În acest sens, cred că România se va dezvolta prin proiecte mari, gestionate de guvern și autorități centrale, dar și prin proiecte mai mici, administrate de primari și consilii județene.

Așadar, ar fi în beneficiul nostru, al tuturor, dacă vom crea toate pârghiile legale necesare, astfel încât primarii din zonele mai puțin dezvoltate să poată să-și finanțeze planurile de investiții locale, din cele 80 de miliarde de euro care sunt puse de UE la dispoziția noastră.

Am încredere că actualul Guvern va reuși să simplifice și să debirocratizeze procesele de accesare a fondurilor europene de către administrația publică locală și să pună la dispoziția primarilor și consiliilor județene toate instrumentele necesare pentru a asigura succesul proiectelor. Fiecare proiect încheiat cu succes va fi un pas în față în îndeplinirea obiectivului nostru central, de a moderniza fiecare comunitate locală și de a crește în mod real veniturile populației.

  Bogdan-Gruia Ivan - declarație politică: Ați uitat cine v-a trimis aici?;

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

"Ați uitat cine v-a trimis aici?"

O mare parte dintre votanții voștri sunt tineri, care au crezut în dumneavoastră, iar la scurt timp le-ați dat țeapă chiar voi, cei care ați promis să le apărați interesele cel mai bine!

Vă reamintesc că acești tineri care azi se plâng de Guvernul Cîțu sunt aceiași tineri pe care i-ați elogiat în campanie și v-ați prefăcut că îi apărați în opoziție!

Este de-a dreptul ipocrit că ați avut anul acesta ocazia să susțineți studenții, iar voi le-ați luat gratuitatea la tren. Când a trebuit să ajutați tinerii geniali de la noi din țară, ați întrerupt Programul Start-up Nation cu nerușinare. Când a venit vorba să susțineți tinerii care muncesc, ați plafonat salariile!

Le-ați promis tinerilor țării că veți crește finanțarea pentru susținerea activităților de tineret, iar anul acesta am ajuns de la 1,89 lei pe tânăr la 2,06 lei pe tânăr.

Sumele alocate sunt de toată jena. Programul pentru centrele de tineret a primit 102.500 euro, cât să cumpere statul român un apartament cu 2 camere în care ar trebui să desfășoare activități 5 milioane de tineri!

Programul de cercetare socială în domeniul tineretului - aproximativ 41.000 euro, cât o mașină.

Cum veți afla nevoile tinerilor din România și aspirațiile lor fără studii? Cu ce obraz le veți spune că le sprijiniți nevoile, fără să le știți?!

Primăria Clujului a alocat în acest an cu 3 milioane de lei mai mult pentru susținerea ONG-urilor decât suma pentru activitățile de tineret alocate de Guvern. Iar exemplele mai pot continua, dar este clar că nu vă interesează!

Din păcate, ați uitat cine v-a trimis aici, dar fiți fără grijă, tinerii uită cel mai greu.

O să vă transmit ce îmi spun mie tinerii din Bistrița-Năsăud - toate măsurile pe care le-ați luat sunt de parcă vreți să meargă toți tinerii pe Apa Sâmbetei, ci nicidecum să rămână acasă, în România!

  Liviu-Ioan Balint - declarație politică privind Ziua Internațională a Familiei;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Internațională a Familiei"

Data de 15 mai marchează Ziua Internațională a Familiei, iar anul acesta conferă o importanță majoră acestei zile, în contextul pandemiei de coronavirus care a marcat societatea românească și nu numai.

Această zi a fost celebrată într-un mod special în Parlamentul României, prin Conferința cu tema "Importanța educației și a sănătății pentru familie", organizată de Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.

Ziua Internațională a Familiei a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite în 1993, iar tema de anul acesta propusă de ONU este "Familii și Tehnologii Noi".

Criza provocată de pandemie a demonstrat importanța tehnologiei digitale în domeniile: educație, muncă, comunicare etc. Accesul la tehnologii noi, la Internet, la metode digitale de comunicare, mai ales în cazul unor distanțe considerabile între membrii unei familii, toate acestea s-au dovedit în ultimii ani a fi extrem de importante pentru o dezvoltare armonioasă a familiilor românești.

Este nevoie de campanii naționale de informare periodice pe teme de interes din domeniul educației și al sănătății, mai ales în acești ani în care pandemia de COVID-19 a pus în pericol sănătatea și viața tuturor.

Ca membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților, doresc să atrag atenția asupra acestei zile și asupra importanței sănătății și educației în dezvoltarea armonioasă familială.

O familie fericită este o familie sănătoasă!

  Ioan Mang - declarație politică cu tema Testarea gratuită, soluția împotriva discriminării;

Domnul Ioan Mang:

"Testarea gratuită, soluția împotriva discriminării"

În declarația mea de astăzi aș dori să semnalez o tendință extrem de periculoasă pe care am putut să o observăm cu toții în ultimele zile în discursul coaliției de dreapta. Când spun că este o tendință extrem de periculoasă, mă refer la discursul discriminatoriu al guvernaților, un discurs foarte departe de valorile democrației și ale liberalismului autentic și care ne amintește, din păcate, de regimurile totalitare de "dreapta".

Campania de vaccinare merge foarte prost în România, din cauza incompetenței și a măsurilor aberante luate de Guvernul lui Cîțu. Este o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele discursurilor triumfaliste și ale "maratoanelor" organizate de autorități. Atât prim-ministrul, cât și ministrul sănătății, dar și alți reprezentanți ai Guvernului încearcă cu disperare să stimuleze campania de vaccinare - gata să se transforme într-un eșec răsunător - apelând la tot felul de promisiuni și de "stimulente" pentru populație. Doar că promisiunile guvernului de dreapta se transformă foarte repede în privilegii pentru unii și adevărate amenințări pentru alții.

Cîțu și compania vorbesc despre libertăți și normalitate doar pentru cei vaccinați. Pe cei care din diverse motive nu s-au vaccinat, îi așteaptă în continuare limitări ale drepturilor și libertăților fundamentale greu de acceptat.

Propunerile actuale ale Guvernului sunt profund discriminatorii și incorecte față de cetățenii români, dar sunt și împotriva tendințelor europene. Pentru a nu crea discriminare, la nivel european au fost găsite soluții și pentru cei care au trecut prin boală și au anticorpi sau pentru cei care nu pot sau nu vor să se vaccineze, dar se testează.

Partidul Social Democrat susține vaccinarea, dar fără discriminarea persoanelor care nu s-au vaccinat încă. Nu poți impune astfel de reguli, când 85% din populația României nu a fost încă vaccinată. Eu m-am vaccinat și susțin cu toată convingerea că românii trebuie să o facă. Însă vaccinarea trebuie să rămână o decizie personală și nu trebuie să existe nicio presiune din partea nimănui, cu atât mai puțin din partea autorităților statului. Este vorba despre viața și sănătatea fiecăruia și sunt convins că românii sunt suficient de responsabili pentru a lua cea mai bună decizie pentru viața lor și a semenilor lor. Românii știu foarte bine ce trebuie să facă, nu trebuie să îi convingă nici Cîțu, nici Mihăilă și nici Iohannis.

Susțin vaccinarea însă sunt categoric împotriva abordărilor de tip fascist ale Cabinetului Cîțu. Toate măsurile de stimulare a vaccinării trebuie însoțite de garanții că acestea nu vor produce discriminare în societate și nu se vor face cu încălcarea drepturilor celor care pur și simplu nu se pot vaccina.

Pentru a evita discriminarea celor care nu s-au vaccinat sau care nu își permit din punct de vedere financiar să-și facă teste, Guvernul Cîțu are la îndemână o soluție simplă, cerută inclusiv la nivel European - testarea masivă și gratuită a populației, mai ales că în România s-a aprobat un nou test rapid, neinvaziv.

  Claudiu Manta - declarație politică despre împrumuturile contractate de Guvernul Cîțu;

Domnul Claudiu Manta:

Avem un guvern orb și surd la nevoile țării și un prim-ministru pe ale cărui declarații și promisiuni nu poate pune nimeni bază. Așa-zisa creștere a investițiilor este dublată de un nivel al datoriei publice care a ajuns la aproape jumătate din PIB.

Dacă PSD a lăsat datoria publică la 35% din PIB, ei bine, actuala coaliție de guvernare a reușit să ducă acest indice la 48% din PIB, un nivel extrem de periculos nu doar pentru prezentul țării, dar și pentru viitorul ei.

Deși conștient că absolut toți românii vor avea de suferit zeci de ani de acum înainte de pe urma acestei îndatorări excesive, Guvernul se încăpățânează totuși să fie lipsit de viziune și se pregătește pentru contractarea de noi împrumuturi care se vor ridica la cel puțin alte 24 de miliarde de euro.

Este inutil să mai amintesc de incalificabila declarație a prim-ministrului referitoare la acest subiect, chipurile, șocat și indignat de majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, o creștere care are la bază, așa cum bine știe toată lumea, satisfacerea clientelei politice și economice cu funcții acordate pe criterii care nu au nimic de-a face cu profesionalismul.

Între timp, românii de rând se confruntă nu doar cu impardonabilele gafe și sincope ale miniștrilor educației sau sănătății, dar și cu spectrul negru al șomajului, care a ajuns la 5,7% și are un trend crescător. Într-un an și jumătate de guvernare PNL și a aliaților săi de dreapta, s-au risipit trei ani de progres și de expansiune a pieței forței de muncă din guvernarea PSD, pentru că o creștere a șomajului de la 3,1%, la cât l-a lăsat PSD în octombrie 2019, la 5,7%, înseamnă, de fapt, o creștere cu 84% a șomajului în perioada guvernării de dreapta.

Chiar și cei care mai au încă un loc de muncă simt în mod direct și dureros eșecul guvernării Coaliției Austerității, supranumită și Coaliția Pierzătorilor, pentru că au pierdut peste 400 de lei la salariu, în luna februarie 2021, lună în care salariul mediu brut a scăzut la 5.497 lei, față de 5.906 lei, în decembrie 2020. Este o scădere de 6,9%, care se adaugă la reducerea puterii de cumpărare a populației, în contextul în care prețurile au crescut cu procente medii de peste 15%.

Țara a fost dată înapoi cu cel puțin câțiva ani de zile, aflându-se pe un rușinos loc 124 în lume, într-un clasament alcătuit de FMI, în ceea ce privește sprijinul acordat de Guvern firmelor afectate de măsurile impuse de contextul pandemic.

Devine deja evident că România, având la cârmă o coaliție de dreapta, rămâne în urmă din punct de vedere economic și social, afundându-se într-o criză economică ce influențează major inclusiv moneda națională. S-au creat astfel premise inflaționiste, deosebit de nocive și periculoase pentru economia oricărui stat, în principal deoarece deprecierea excesivă a cursului de schimb pune în pericol soliditatea financiară a băncilor și capacitatea debitorilor de a-și rambursa împrumuturile.

Iată de ce, stimați membri ai Camerei Deputaților, lucrurile nu mai pot continua în aceeași manieră și trebuie să vă gândiți foarte serios la acest aspect.

Va trebui să cumpăniți dacă ne îndatorați copiii și nepoții sau dacă le asigurați un viitor stabil, aici, în România. Va trebui să vă hotărâți dacă veți continua să puneți în balanță viitorul țării cu interesele politice personale și de grup. Nu de alta, dar toate cifrele nu doar că reflectă incompetența celor plătiți din bani publici să ia decizii spre binele țării, dar denotă o incapacitate care afectează, din păcate, sănătatea și viața a milioane de români, activitatea a mii de companii private și, nu în ultimul rând, siguranța și independența economică a țării.

  Marian Crușoveanu - declarație politică cu titlul Domeniul HoReCa are tot sprijinul Guvernului Cîțu pentru redeschiderea sezonului estival pe litoralul românesc;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Domeniul HoReCa are tot sprijinul Guvernului Cîțu pentru redeschiderea sezonului estival pe litoralul românesc"

Având în vedere că deschiderea noului sezon estival pe litoralul românesc se apropie cu pași repezi și ținând cont de faptul că situația pandemică a impus o serie de restricții, timp de mai bine de un an, restricții de care s-a lovit cu precădere domeniul HoReCa, prim-ministrul Florin Cîțu a venit special, la sfârșitul săptămânii trecute, în județul Constanța pentru a accelera campania de vaccinare, dar și pentru a avea o serie de discuții punctuale cu cei din acest domeniu greu încercat și de a găsi împreună cele mai viabile soluții pentru a veni în sprijinul lor.

Astfel, premierul Florin Cîțu a explicat foarte limpede că relaxarea restricțiilor ține în primul rând de succesul campaniei de vaccinare și de atingerea targetului de persoane vaccinate până la data de 1 iunie a.c. În acest sens, Domnia Sa a salutat inițiativa întreprinzătorilor din cadrul industriei HoReCa, și anume, începerea campaniei de vaccinare de către aceștia. Prim-ministrul i-a asigurat, pe această cale, de toată susținerea sa pentru buna desfășurare a acestei campanii.

De asemenea, premierul a declarat că este bucuros pentru că industria HoReCa a lansat campania "Locații sigure, noi ne-am vaccinat" și a promis că va veni mai des pe litoral pentru a sprijini turismul românesc, dar și pentru a susține, începând cu data de 1 iunie a.c., eliminarea cât mai multor restricții, atât pe plajă, cât și în locurile de cazare de pe litoral.

Revenirea la normalitate reprezintă deja o certitudine, având în vedere faptul că lucrurile evoluează din ce în ce mai bine în România, atât în privința campaniei de vaccinare, cât și a scăderii numărului de îmbolnăviri și a ratei de infectare. În acest sens, prim-ministrul Florin Cîțu le-a vorbit constănțenilor despre faptul că această revenire are două etape, mai precis una care va debuta la data de 1 iunie a.c., iar cealaltă, de la 1 august. a.c., iar aceste etape se referă, evident, la o relaxare treptată a restricțiilor, care vor da gura de oxigen atât de necesară industriei HoReCa.

În condițiile date, consider că sezonul estival se va putea desfășura în parametri cât se poate de normali, iar prin colaborarea cât mai strânsă dintre autorități și operatorii economici privind vaccinarea, se vor crea premise suficiente pentru relaxarea totală a măsurilor impuse până acum.

Am toată încrederea că sprijinul constant al Guvernului condus de prim-ministrul Florin Cîțu, precum și succesul campaniei de imunizare vor da noi perspective industriei turismului și vor reprezenta o reală centură de siguranță pentru relansarea pe trend ascendent a industriei HoReCa din județul nostru.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică având ca subiect Execuția bugetară pe trimestrul I - confirmarea unei strategii inteligente;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Execuția bugetară pe trimestrul I - confirmarea unei strategii inteligente"

Avem în față o dovadă clară că metodele aplicate până acum, respectiv strategia coaliției PNL-USR PLUS are potențialul de a restructura cu adevărat economia României. Cifrele consemnate de execuția bugetară pe trimestrul 1 arată mai mult decât optimist și ne indică nu doar o scădere a deficitului bugetar, dar și o creștere notabilă a veniturilor și investiților.

Concomitent cu organizarea maratoanelor de vaccinare în mai multe localități din țară, inițiativă care are ca scop creșterea fluxului de imunizare, prin relaxarea listei de așteptare, economia României arată semne vizibile de îmbunătățire.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile pentru investiții au avut o creștere de 37,7%, mai precis de 8,06 miliarde de lei - acestea pe lângă cheltuielile de capital și cele aferente programelor finanțate din surse interne și externe. Știm că propunerea și aplicarea unor proiecte cu scopul de a reforma societatea românească și a o aduce mai aproape de pragul tehnologic indicat de Uniunea Europeană este printre scopurile fundamentale cu care am venit la guvernare în decembrie 2020.

În domeniul agriculturii, sector afectat atât de pandemia de COVID-19, dar și de instabilitatea atmosferică resimțită în ultima perioadă și de fenomene meteorologice îngrijorătoare precum seceta, subvențiile de la Uniunea Europeană se încadrează în cheltuielile privind proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, care au înregistrat o creștere de 20,4% față de anul 2020.

Domeniul transporturilor înregistrează o creștere record în ceea ce privește absorbția de fonduri europene. Conform declarațiilor făcute de către ministerul de resort, până la 28 aprilie au fost absorbite 1,384 miliarde de lei, o valoare cu 14% mai mare decât în 2020 și cu 135% decât în 2019. Prioritizarea dezvoltării sectoriale și atribuirea unei strategii individuale pentru fiecare domeniu au fost motivele pentru care putem spera ca 2021 să fie un an al revenirii economice, un an în care România să prospere după criza suferită.

Negocierile care au loc între Executivul european și experții care se ocupă cu prelucrarea PNRR constituie un alt semn de implicare și efort pentru a putea atrage o sumă fără precedent prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

România a propus proiecte ambițioase, dorind să reformeze economia pe termen lung. Ne-am dorit să facem o diferență, nu doar să căutăm suport popular de scurtă durată, de aceea ne asumăm când greșim și recunoaștem punctele pe care le putem îmbunătăți. Pentru că numai prin această perseverență vom putea avea rezultate bune în continuare, iar execuțiile bugetare din trimestrele viitoare să arate la fel de optimist.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică cu referire la semnificația zilei de 10 mai;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Ziua de 10 mai este sărbătoare națională, onorând și recunoscând meritele regalității la fondarea și destinul României!

10 mai este ziua de naștere a Casei Regale a României, instituție care a fost și va fi pentru totdeauna parte a devenirii noastre ca națiune!

Astăzi se împlinesc 155 de ani de când Prințul Carol din Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen era proclamat de către Adunarea Constituantă ca Domnitor al României sub numele de Carol I.

Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunțat, în domeniul politicii externe, pentru menținerea și consolidarea statutului internațional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice și militare ale țării.

La 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României.

Totuși, 10 mai, a fost, după 1990, o controversă și o dată refuzată de neocomuniștii care au controlat pentru mulți ani destinele României.

Cum spunea un jurnalist în anii ʾ90, "«10 Mai» este un reper - ne amintește ce am fost și ne dezvăluie ce suntem"!

În perioada regimului comunist, ziua de 10 mai a avut parte de celebrări constante în comunitățile românești din Europa, America, Australia etc.

Sărbătoarea a fost un prilej pentru românii din exil de a-și arăta atașamentul față de valorile democratice și față de spiritul unei zile care însemnase în trecut îndeplinirea unor idealuri naționale. În perioada 1866-1947, ziua de 10 mai a fost sărbătoarea națională a României, având trei semnificații majore: venirea și încoronarea Principelui Carol I, în 1866, declararea independenței de stat a României în 1877 și încoronarea ca rege a lui Carol I, în 1881.

Juristul Eleodor Focșeneanu a demonstrat că, tocmai datorită acestor trei semnificații coroborate, comuniștii au insistat ca această dată să fie eliminată complet.

Câștigarea independenței de stat și proclamarea regatului nu puteau fi disociate, astfel încât, în 1948, s-a hotărât ca data de 9 mai să devină ziua "câștigării independenței", un nonsens juridic de altfel.

Pentru monarhiști, semnificațiile datei de 10 mai au fost mult mai elaborate și mai pline de înțeles decât cele trei explicații istorice consacrate. Ei au considerat că "Monarhia a conferit României, pe lângă statură europeană, dezvoltare organică, în spiritul tradiției străvechi, fundamentată pe parteneriatul de consens național - Coroană, biserică, Armată."

Alexandru Paleologu credea în necesitatea unei sărbători durabile, ancorată în tradițiile populare profunde, iar istoricul Andrei Pippidi a identificat câteva "funcții simbolice" ale zilei de 10 mai.

Acesta a afirmat că fosta sărbătoare națională a României reprezenta, în anii `90, "o reabilitare a noastră față de noi înșine", o ipostaziere a legitimității regelui, un fel de "emblemă vie, steag, memorie colectivă, legătură dintre prezent și trecut totodată, și făgăduială de viitor".

Alte simbolizări ale susținătorilor regalității au identificat în respectiva dată o cristalizare a unui sentiment tradițional de independență și autonomie, o revoltă în formă continuă la adresa autorității nelegitime de orice fel - "Zece mai este programul revoluției permanente românești. Este un gest care trebuie imitat."

Neatârnarea nu poate rămâne un simplu act istoric. Ea este o tehnică, o misiune, un ideal. Afirmarea libertății trebuie făcută necontenit".

"Totul pentru țară. Nimic pentru mine", a fost crezul după care Regele Carol I a condus România vreme de 48 de ani, având cea mai lungă domnie din istoria țării.

De numele primului rege pe care l-a avut România mare se leagă câștigarea Independenței de stat, adoptarea primei Constituții, făurirea statului modern român, dar și construirea Podului Anghel Saligny de la Cernavodă sau construirea primilor kilometri de cale ferată din România.

Să ne ghidăm după acest crez și în activitatea noastră din Parlamentul României!

  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată PSD și PES Activists le-au oferit românilor șansa să li se audă vocea direct în instituțiile Uniunii!;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"PSD și PES Activists le-au oferit românilor șansa să li se audă vocea direct în instituțiile Uniunii!"

Ziua Europei și debutul Conferinței privind viitorul Europei au generat un nou prilej de analiză, dar și de reafirmare a principiilor și a obiectivelor de bază ale Uniunii. Unitatea, coeziunea și solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste valori comune sunt la fel de relevante și astăzi pentru construcția europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea și progresul Uniunii Europene.

Dar, în contextul generat de pandemie pe de-o parte, dublat de un mediu de securitate aflat în permanentă schimbare, cu amenințări complexe, convenționale sau neconvenționale, proiectul european trebuie să rămână baza stabilității noastre, precum și un îndemn puternic pentru leadership global și reziliență economică, socială și strategică. Și pentru că perspectivele sunt complexe, consultarea cetățenilor europeni privind viitorul Uniunii reprezintă cel mai bun prilej de întărire a proiectului european în beneficiul tuturor, atât pentru prezent, cât și pentru viitor.

PSD și PES Activists le-au oferit românilor prilejul să-și facă direct vocea auzită în instituțiile Uniunii. Verbalizarea preocupărilor și așteptărilor cetățenilor noștri confirmă că pentru mulți dintre noi invitația lansată de conducerea UE nu reprezintă doar o datorie îndeplinită de participare activă la organizarea agendei europene, ci crezuri individuale conjugate. Iar din aceste doleanțe venite dinspre 27 de state membre, cu realități și priorități proprii, rezultă în principal că suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună.

Însă vreau să mă axez, acum, în mod esențial pe principalele probleme transformate în mesaje pe care doar noi, cei de la PSD și PES Actvists, le-am centralizat și le-am transmis factorilor decizionali europeni. Consider că este esențial să punem accentul pe doleanțele conaționalilor noștri, dincolo de orice retorică festivă, dar sforăitoare a guvernanților noștri, pentru că avem cu adevărat nevoie de o Românie puternică care va prefigura o Europă și mai puternică.

Așadar, dragi colegi, românii clamează o justiție socială corectă. Românii își doresc drepturi și oportunități economice, sociale și politice. Românii vor implementarea salariului minim european și la noi. Românii militează pentru continuitate și desăvârșirea proiectului național în cadrul proiectului european, și nu pentru dezbinarea transformată în politică de stat a guvernării de dreapta! Prin răspunsurile lor, românii ne-au demonstrat că sunt conștienți că trebuie să participe deschis și activ la organizarea agendei europene. Românii vor să impună un proiect românesc pentru Europa. Românii și-au făcut și își fac auzite vocile și doleanțele în Europa, grație dialogului inițiat de PSD și PES Activists.

Consultarea cetățenilor români cu privire la proiectul UE pentru următorii zece ani, pe care noi, cei de la PSD și PES Activists, am derulat-o cu câteva zile înainte de data lansării oficiale a Conferinței privind viitorul Europei, a plasat viitorul în mâinile fiecăruia dintre noi. Nu a fost doar un exercițiu democratic, ci cea mai favorabilă șansă pentru fiecare dintre noi ca să schimbăm în bine viitorul țării noastre și chiar parcursul Uniunii.

Astfel, noi, cei de la PSD și PES Activists, am marcat pe plan național începutul unei strânse și unice colaborări, simbolizând parteneriatul direct între orice cetățean și instituțiile Uniunii Europene.

Susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană s-a menținut în procente ridicate și constante, iar acest aspect demonstrează atașamentul nostru profund pentru familia europeană, pentru valorile și modul de viață european cu o democrație autentică, cu un stat de drept și libertățile fundamentale exemplare, cu perspectivele predominante ale prosperității și securității. De aici rezultă convingerea mea personală că ne dorim cu toții o Uniune pregătită pe deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global.

Însă, dincolo de eforturile colegilor mei social democrați, avem nevoie de consens național și de dezbatere, nu doar pentru modernizarea cu adevărat a țării noastre, ci și pentru promovarea Planului Național de Redresare și Reziliență! Putem să generăm noi înșine noi perspective europene, printr-o acțiune concretă care depășește criza acută de idei a dreptei. Avem nevoie de acțiune concretă în celelalte 364 de zile ale anului, în care Guvernul să pună în practică valorile și principiile europene. Avem nevoie, de asemenea, ca acțiunea comună europeană, bazată pe respect și încredere, pe solidaritate și cooperare, să rămână cel mai puternic instrument în construcția și consolidarea securității și prosperității la nivel european.

Numai așa putem avea garanția că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienței, a incluziunii și a echității, care să asigure crearea de oportunități egale pentru noi toți.

  Vasile Nagy - declarație politică având ca subiect Transportul rutier - Infrastructura;

Domnul Vasile Nagy:

"Transportul rutier - Infrastructura"

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție de bază pentru creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creșterea mobilității cetățenilor și a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuția echilibrată a rețelelor de transport între toate regiunile țării.

Este necesară accelerarea investițiilor publice, asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții, asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor, astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.

Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienței instituționale, a simplificării administrative și vor fi sincronizate cu realitățile din teren și, în acord, cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE, iar demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport, prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate.

Sunt necesare investiții majore în infrastructură, având ca principală sursă de finanțare fondurile europene nerambursabile, acestea fiind un factor-cheie al modernizării României.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a investit anul trecut în infrastructura rutieră circa 2,6 miliarde lei, iar pentru anul acesta bugetul aprobat pentru investițiile în infrastructura rutieră se ridică la suma de 3,1 miliarde lei, mai mult cu 19% față de 2019.

România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de autostrăzi, dar pășește timid către o dezvoltare a infrastructurii rutiere.

Principalele obiective de infrastructură rutieră derulate de CNAIR în 2021 sunt Proiectul autostrăzii de centură a municipiului București, cu o alocare, anul acesta, de 281 miliarde lei, Drumul Expres Craiova-Pitești, cu un buget prevăzut de 271 milioane de lei, și Autostrada Brașov-Târgu-Mureș-Cluj-Oradea, cu un buget aprobat pe anul acesta de 210 milioane de lei.

Autostrada "Centura București, A0" este o autostradă care va avea o lungime de 100 de kilometri în jurul Bucureștiului și care se va conecta cu autostrăzile deja existente A1, A2, și A3. Conform datelor CNAIR, primele trei loturi ale Autostrăzii Centura București sunt în faza de începere a lucrărilor.

Loturile 1 și 2 din Autostrada de Centură București au fost câștigate de constructorul turc Alsim Alarko, iar lotul 3 a fost câștigat de grecii de la Aktor. Cele trei contracte includ 12 luni pentru proiectare și 30 de luni pentru construcția propriu-zisă. Tronsonul A0 este finanțat din fonduri europene nerambursabile.

Drumul expres Craiova-Pitești dispune de un buget prevăzut de 271 de milioane de lei, iar lucrările sunt în plină desfășurare. Astfel, pe tronsonul 1 Craiova-Robănești și pe tronsonul 2 Robănești-Valea Mare lucrările au început anul trecut, iar data de finalizare a lucrărilor este la sfârșitul anului viitor. Pentru celelalte două tronsoane lucrările ar trebui să înceapă în luna iulie a acestui an și să se finalizeze în anul 2023.

Dezvoltarea infrastructurii din România prin construirea de autostrăzi în diferite regiuni de dezvoltare ale țării ar avea un efect pozitiv asupra economiei locale, dar și naționale.

Construirea unei rețele ample de autostrăzi care să facă legătura cu restul Europei ar reprezenta atragerea de noi investitori în țara noastră.

Infrastructura rutieră din România nu este finanțată doar din bugetul de stat, ci și din fonduri europene nerambursabile, prin Proiectul Operațional Infrastructură Mare, fiind cea mai semnificativă contribuție în investițiile din infrastructura rutieră.

Pentru ca un proiect de infrastructură să poată fi finanțat din bani europeni, este nevoie ca proiectul să aibă în vedere protejarea mediului înconjurător, fără a distruge biodiversitatea.

Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare, pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.

  • Consolidarea parteneriatului dintre CNAIR și autoritățile locale, pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional, de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative, ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între CFR - S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane și urbane;
  • Utilizarea duală a infrastructurii de transport - construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia;

În domeniul fondurilor europene este prioritară închiderea POIM 2014-2020, pregătirea viitorului exercițiu financiar POT 2021-2027 și lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientate spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core), și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume, Coridorul Rin-Dunăre și Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu prioritățile naționale specifice.

Referitor la direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare.

Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020, lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investițional care prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.

Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se estimează o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de euro pentru România - 13,8 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi - și ținând cont de condiționalitățile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în PNRR, se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar.

Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță.

Aproape o treime din rețeaua rutieră a României de 86.000 de kilometri este reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ.

Guvernul promite 3.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în următorii 10 ani, adică o medie de 300 de kilometri pe an. România a construit însă, în medie, mai puțin de 60 de kilometri de autostrăzi în ultimii 10 ani.

În 2020, au fost dați în folosință aproximativ 26 de kilometri de autostradă.

În 2019, s-au dat în folosință 43 de kilometri de autostradă, după ce în 2018 au fost inaugurați 58 de kilometri, arată datele Institutului Național de Statistică.

Realitatea din evoluția rețelei de autostrăzi din ultimii 30 de ani și starea drumurilor actuale contrastează puternic cu promisiunile Guvernului.

Datele INS arată, în ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, că peste o treime, adică 35,1% din lungimea drumurilor modernizate, și 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită.

Din totalul drumurilor naționale, 35% (6.176 km) sunt drumuri europene și aproximativ 5% (889 km), autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 11% (1.923 km) sunt drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) sunt drumuri cu 3 benzi și 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.

În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ și aproape 18.000 de kilometri de drumuri naționale, județene și comunale de drumuri pietruite. Drumurile modernizate, circa 38.000 de kilometric, înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din România.

În acest moment, sunt în execuție aproximativ 290 de kilometri de autostradă, care ar urma să fie dați în folosință până în 2023-2025. La finalul anului 2020 mai sunt așteptați 16 kilometri din Centura Bacăului și o parte din segmentul din A10 Sebeș-Turda, aproximativ 17 kilometri.

Ținând cont de faptul că proiectele de infrastructură sunt investiții publice de importanță strategică pentru România, care asigură creșterea calității vieții, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene și creșterea mobilității populației și a mărfurilor, întârzierea implementării acestora are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operațional Infrastructură mare.

Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se situa pe locul 119 din 141 de țări analizate în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere, potrivit Programului Operațional de Transport 2021-2027.

În ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă, România se situează pe ultimul loc în Europa. Deficitul de infrastructură duce la o slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane și cu alte noduri de transport intermodal, precum sunt porturile și aeroporturile.

Potrivit Programului Operațional de Transport 2021-2027, sunt necesare investiții solide atât la nivelul drumurilor naționale, cât și al celor județene. Strategia programului presupune finalizarea tronsoanelor rutiere și continuarea investițiilor în dezvoltarea rețelei TEN-T centrale și globale, pentru asigurarea accesibilității la piețele internaționale, cu scopul de a reabilita și moderniza drumurile naționale ce asigură o legătură cu zonele cu o accesibilitate redusă.

Transportul rutier, atât cel de mărfuri, cât și cel de pasageri sunt sectoare grav afectate de pandemie, ca urmare a restricțiilor de circulație impuse și a scăderii economice.

Peste 3,5 milioane de companii de transport rutier, reprezentate de către IRU pe 5 continente diferite, se confruntă cu dificultăți financiare, perspectivele fiind destul de rezervate.

Un studiu recent al IRU a evidențiat efectele catastrofice ale COVID-19 asupra industriei de transport rutier, dintre care cel mai evident fiind un val de falimente în industrie. Indicatorii evaluați au fost fluctuația activelor fixe, lichiditățile estimare și veniturile nete.

Pe o scară a riscurilor de la 1 la 10, toate regiunile lumii se află la un nivel ridicat de 9 sau 10, ceea ce sugerează un val iminent de falimente în transportul rutier, cu efecte negative importante în economia globală.

Studiul a arătat că, la nivel global, pierderile înregistrate de transportul rutier de marfă în 2020 se ridică la 679 miliarde dolari, iar pentru transportul de pasageri la cel puțin 500 miliarde dolari.

Dacă nu se vor lua măsuri imediate, aceste pierderi vor crește și mai mult, IRU indică trei zone cheie unde se impun măsuri urgent - sprijin financiar pentru a asigura lichiditatea, flexibilitate în primele de asigurări și reduceri sau eliminări de taxe și impozite.

Avantajele transporturilor rutiere de mărfuri sunt transportul direct de la furnizor până la beneficiar, atât în Romania, cât și în întreaga Europa.

România este țara cu cele mai proaste drumuri din Uniunea Europeană.

În timp ce drumurile europene au fost și în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condițiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE - 96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu față de media din UE). Un număr estimat de 22.800 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puțin decât în 2010, și cu 2% mai puțin decât în 2018.

Cifrele publicate de Executivul comunitar arată că tendința generală este una descrescătoare. Opt state membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de accidentele rutiere - Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg și Suedia.

Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) și Irlanda (29 de decese la un milion de locuitori). În schimb, în România, anul trecut, s-au înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai ridicat procent din UE. Urmează Bulgaria și Polonia cu 89, respectiv 77 de decese la un milion de locuitori.

România a înregistrat totuși progrese în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%.

Alte state membre au înregistrat progrese și mai mari - Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, cele trei state baltice (Letonia, Lituania și Estonia), precum și Croația au înregistrat reduceri peste medie, cuprinse între 30% și 40%, ale deceselor în accidente rutiere.

Accidentele rutiere mortale și vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci și întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 280 de miliarde de euro sau aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al UE.

Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 este un nou semnal de alarmă pentru autoritățile din România.

Datele făcute publice de Comisia Europeană arată că, deși la nivelul Uniunii Europene a scăzut numărul victimelor provocate de accidentele rutiere, în România situația este în continuare dramatică. Este țara cu cele mai multe victime, iar cauza principală este lipsa infrastructurii.

Pe drumurile ciuruite de gropi, "cârpite" din loc în loc, cu zone periculoase, fără balustrade, un sistem de semnalizare slab, se produc permanent ambuteiaje, fiecare perioadă aglomerată este marcată de cozi kilometrice, iar incidentele sunt nelipsite zilnic.

Comisarul european pentru transporturi și-a pus speranțele în investitiile în sectorul transporturilor din cadrul Planului National de Redresare și Reziliență.

Pentru proprietarii de autoturisme din Romania, facturile de la service-urile auto sunt o realitate permanentă. Aceste afaceri s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie și tot se stă la coadă și se fac programări, aceasta pentru că defecțiunile provocate de drumurile proaste sunt nelipsite.

România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră - infrastructura adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu.

Este necesar ca investițiile în transporturi prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență să aibă o componență consistentă de siguranță rutieră. Drumurile joacă un rol semnificativ în transporturile din cadrul UE, având ponderea cea mai mare atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri.

Un transport sustenabil și eficient este important pentru a asigura legătura între regiuni și țări, conectând astfel piețe și persoane și contribuind la activitatea economică, la dezvoltare și la creștere. Drumurile joacă un rol semnificativ în acest sens, întrucât reprezintă soluția de transport cea mai utilizată în UE, atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri.

  Florian-Claudiu Neaga - intervenție despre Ziua Internațională a Asistentului Medical;

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internațională a Asistentului Medical"

Anual, în data de 12 mai, celebrăm Ziua Internațională a Asistenților Medicali, International Nurses Day, instituită în 1974 la inițiativa Consiliului Internațional al Asistenților Medicali și aniversată la nivel mondial.

Există peste 20 de milioane de asistenți, în întreaga lume, rolul lor fiind esențial în procesul de îngrijire al pacienților, dar și în cel de consiliere și informare al acestora. Asistenții sunt, în numeroase situații, singurii profesioniști din domeniul sănătății accesibili pentru mulți oameni, în timpul vieții lor.

Anul acesta, în mod special, trebuie să ne exprimăm respectul și admirația față de aceștia, în contextul unei pandemii care a marcat lumea. Avem nevoie de asistenți medicali profesioniști, bine pregătiți și aproape de pacienții noștri și este de datoria noastră, a parlamentarilor și a guvernanților, să le asigurăm sprijinul nostru, prin măsuri concrete prin care să fie asigurate condițiile necesare pentru exercitarea acestei profesii la standarde ridicate.

În încheiere, aș dori să profit de această zi pentru a-mi exprima recunoștința față de activitatea tuturor cadrelor medicale pentru tot efortul depus în asigurarea asistenței medicale, în condițiile dificile ale pandemiei COVID-19.

La mulți ani, asistenți medicali!

  Nicolae Giugea - declarație politică cu titlul Economia își revine puternic, bugetul resimte din plin relansarea. În anul 2021, trebuie să ne dezvoltăm inteligent!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Economia își revine puternic, bugetul resimte din plin relansarea. În anul 2021, trebuie să ne dezvoltăm inteligent!"

Corectitudinea și promptitudinea măsurilor economice și sociale, puse în aplicare în anul 2020 de Guvernul liberal și continuate în prima parte a acestui an, sunt confirmate atât de revenirea rapidă a produsului intern brut, încă de la finalul anului trecut, cât și de tendința de echilibrare a bugetului general consolidat. De exemplu, veniturile bugetului general consolidat au însumat 85,79 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2021, cu 18,8% mai mari față de trimetrul I din 2020 și cu 14,9% față de trimestrul I din 2019. Nu trebuie trecută cu vederea nici performanța în domeniul utilizării fondurilor europene, pentru că sumele atrase sunt mai mari cu circa un miliard de lei față de anul trecut.

Ceea ce trebuie să ne bucure în mod particular este faptul că, spre deosebire de anii petrecuți sub guvernările socialiste, când România a ratat șansa de a se dezvolta, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost numai în primele 3 luni în valoare de 8,06 miliarde lei, în creștere cu 37,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, an în care am avut un record absolut al investițiilor.

De fapt, oricine ar putea să se îndoiască de aceste cifre ar face bine să meargă prin județele țării și nu i-ar trebui prea mult timp să constate că pe toate șantierele majore de infrastructură se lucrează în ritm alert, că șoselele au devenit neîncăpătoare, ca urmare a intensificării fluxurilor comerciale interne și externe, iar numărul de locuri de muncă disponibile în economie crește de la o săptămână la alta.

Provocările deosebite aduse de criza sanitară și economică în anul 2020 au găsit cele mai bune răspunsuri din partea Guvernului liberal. Efectele pozitive pe care le cuantificăm astăzi nu au venit de la sine. Faptul că data de 1 iunie devine tot mai sigură pentru revenirea treptată la normalitate este rezultatul unei campanii de imunizare desfășurată ireproșabil, chiar în contextul unor resurse limitate. Informațiile pozitive din economie nu ar fi venit acum, dacă în anul 2020 Guvernul PNL nu ar fi alocat peste 7% din PIB pentru investiții, pentru protecția antreprenorilor români și a locurilor de muncă.

Așadar, veștile bune vin doar ca urmare a unor măsuri eficiente și corecte luate anterior.

Acum, când presiunea pandemică pare a se atenua, cred că trebuie să ne îndreptăm cu toții eforturile către oportunitățile pe care le aduce anul 2021 în planul investițiilor și al dezvoltării. Prin efortul președintelui României și al Guvernului PNL vom avea la dispoziție resurse financiare fără precedent în istoria națională, pe care trebuie să le utilizăm cu deosebită chibzuință pentru a moderniza școlile și pentru a construi spitale noi, pentru a finaliza drumurile expres și autostrăzile mult așteptate, pentru a duce utilitățile esențiale în casele oamenilor. Guvernul, de unul singur, nu va reuși!

De aceea, primari și consilieri locali, președinți de consilii județene și consilieri județeni, directori de școli și de spitale, șefi de instituții centrale și locale, trebuie să își dea concursul pentru a asigura succesul fiecărui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile. Fiecare proiect de succes realizat din bani nerambursabili înseamnă modernizarea infrastructurii de bază a României, înseamnă o apropiere a standardului de viață de cel european, înseamnă venituri mai mari în bugetul generat consolidat, de unde putem să le mulțumim părinților și bunicilor noștri pentru munca de o viață, prin majorări substanțiale și echitabile ale pensiilor.

Așadar, oportunitățile acestui an nu se pot valorifica decât prin muncă, responsabilitate și implicare.

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică: Vaccinarea nu trebuie să reprezinte un permis pentru respectarea drepturilor și libertăților!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Vaccinarea nu trebuie să reprezinte un permis pentru respectarea drepturilor și libertăților!"

Pe parcursul ultimelor zile am auzit din partea guvernanților tot felul de idei legate de avantajele oferite persoanelor vaccinate. Această idee pe care o promovează Guvernul Cîțu nu reprezintă, din punctul meu de vedere, decât o ușă deschisă către încălcarea drepturilor garantate de Constituție.

Consider că este dreptul fiecăruia să aleagă ce face cu propria viață, cu propriul organism și nimeni și nimic nu poate decide aceste lucruri, decât însuși propriul individ.

De aceea, oricare dintre măsurile care vizează stimularea vaccinării ar trebui să fie însoțită de garanții că nu va duce la încălcarea drepturilor și libertăților românilor care nu se vaccinează, pentru că, poate domnul prim-ministru nu știe, sunt persoane care pur și simplu nu se pot vaccina. Vă supun atenției un singur exemplu - o familie iese în oraș să mănânce, iar părinții sunt vaccinați, dar copilul nu. Ce se întâmplă în această situație? Copilul este ținut afară?

Cred că nu trebuie să ne lăsăm dezbinați și divizați. Trebuie să ne gândim că există persoane care au propriile motive pentru care au decis să nu se vaccineze. Eu înțeleg faptul că aceste propuneri care creează discriminare vin din disperarea autorităților privind eșecul campaniei de vaccinare, dar asta nu înseamnă că drepturile garantate de Constituție pot fi îngrădite. Mi se pare normal ca, în situația în care eu pot face dovada că nu sunt infectat cu SARS-CoV2, să îmi fie respectate și mie drepturile.

Am văzut, de asemenea, declarațiile hazardate ale ministrului educației, care spunea că studenții vaccinați ar putea să primească prioritate la acordarea locurilor în cămin. Aici deja vorbim despre o problemă clară de discriminare. Apoi, sunt propuneri ca studenții nevaccinați să intre în laboratoare doar în combinezoane. Din nou, este o propunere disproporționată, care ne apropie de discriminare.

Oficialii trebuie să dea dovadă de mai multă responsabilitate atunci când fac declarații care pot afecta drepturile și libertățile cetățenilor. Aceștia trebuie să înțeleagă faptul că vaccinarea nu trebuie să reprezinte un permis pentru români de a avea acces la drepturile lor fundamentale. Orice restricție impusă în privința exercitării unor drepturi și libertăți, potrivit Constituției, se realizează prin lege. Pe de altă parte, vreau să vă spun că nici măcar prin lege nu poți discrimina. Chiar dacă treci o lege prin Parlament, ea nu poate să meargă împotriva textului constituțional care interzice discriminarea.

De unde vine această campanie a guvernanților? Din gândirea simplistă, pentru că doar așa pot convinge cât mai mulți oameni să se vaccineze. Dar ceea ce nu înțeleg ei este că lucrurile ar fi stat altfel, dacă ar fi decis ca "maratoanele vaccinării" să nu fie organizate doar pentru zonele urbane, ignorându-i pe românii de la sate. Până în momentul în care Guvernul nu va înțelege că este nevoie de o strategie țintită pentru satele din România, vom vedea mesajele triumfaliste legate de vaccinare doar din zonele urbane! Avem aproape jumătate din populația țării în zonele rurale. Sunt milioane de români care nu stau cu gândul la festivaluri precum Untold, Neversea sau Electric Castle. Sunt oameni simpli care vor ca viața lor să revină la normal și nimic mai mult.

Atât timp cât numărul persoanelor vaccinate cu ambele doze este încă mult mai mic decât al celor care așteaptă vaccinare, statul nu trebuie să trateze diferit cele două grupuri, pentru că ar fi extrem de incorect să le spunem persoanelor care nu sunt vaccinate că nu au dreptul să iasă ori să reia anumite activități. Eu una sunt o iubitoare de libertate și mi-ar fi greu să îmi imaginez o astfel de situație. Dar, dacă se va ajunge la oferirea de avantaje, de drepturi doar unei anumite categorii de cetățeni, atunci ar fi un regres în privința respectării drepturilor și libertăților.

  Corneliu Olar - declarație politică intitulată Procesul de cadastrare trebuie finalizat cât mai curând, iar legislația adaptată imediat!;

Domnul Corneliu Olar:

"Procesul de cadastrare trebuie finalizat cât mai curând, iar legislația adaptată imediat!"

Este inadmisibil ca, după mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, România să nu aibă finalizată înregistrarea sistematică a proprietăților. Din anul 2005 și până în prezent, procesul de cadastrare s-a desfășurat cu viteza melcului, înregistrându-se doar 17,5 milioane de proprietăți, dintr-un total care depășește 40 de milioane.

Așadar, după 16 ani de la începutul acestui proces, nu am ajuns nici măcar la jumătate, procentul fiind de 43,9%. Situația este cu atât mai gravă cu cât multe dintre programele de finanțare europeană, inclusiv plățile pe suprafață din agricultură, precum și marile lucrări de infrastructură, sunt condiționate de existența unui sistem cadastral complet.

Dacă ne uităm în istoria ultimilor ani, nu putem să nu remarcăm faptul că PSD, în loc să sprijine acest proces, l-a împiedicat sistematic, fie prin diminuarea finanțărilor necesare programului, fie prin debusolarea instituției și a angajaților. ANCPI a fost trecută de la Guvern la Ministerul Dezvoltării și invers, în funcție de interesele politice ale partidului-stat PSD, și nu pentru a crește eficiența acestei autorități.

În anul 2020, Parlamentul a luat în dezbatere un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, precum și pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, inițiat de colegii mei liberali, la care și eu am contribuit cu o serie de amendamente.

Au trecut mai bine de șase luni de la adoptarea acestuia de către Senatul României și vreau să cred că va fi adoptat în săptămânile următoare. Acest proiect va clarifica substanțial regimul juridic al proprietăților din Ardeal, va debloca proiectele de cadastrare aflate în derulare și suspendate parțial de criza sanitară, va da posibilitatea primăriilor să urgenteze contractarea și va asigura angajaților ANCPI o mai mare stimulare a muncii lor, prin clarificările necesare în domeniul salarizării. Mă bucur că și Guvernul susține acest proiect, motiv pentru care nu cred că se mai impun nici tergiversări și nici amânări, pentru că orice zi care trece înseamnă întârzieri în finalizarea programului național de modernizare a cadastrului din România.

Am convingerea că în următorii 4 ani vom putea cadastra mai multe proprietăți decât a fost în stare PSD în 16 ani.

  Daniela Oteșanu - declarație politică cu titlul Eșec total în atragerea fondurilor europene atât pentru programele operaționale, cât și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Eșec total în atragerea fondurilor europene atât pentru programele operaționale, cât și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență"

Din păcate, cu actuala coaliție de dreapta la guvernare, în 2021, niciun eurocent de la Uniunea Europeană nu va ajunge în economia românească. Zero euro, cu un ministru zero la Fonduri Europene!

După eșecurile repetate cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Guvernul Cîțu a compromis total și atragerea de fonduri europene pe exercițiul multianual obișnuit pe toate cele opt direcții principale - resurse umane, competitivitate, infrastructură, dezvoltare regională, dezvoltare rurală, pescuit, capacitate administrativă și asistență tehnică.

Avem zero euro absorbție în acest an, în România, pe exercițiul financiar 2021-2027. Și pentru că guvernanții dreptei au întârziat atât de mult cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în acest an, banii acordați României pe acest mecanism vor fi doar pe hârtie. Zero fonduri, acesta este rezultatul aroganței acestei Coaliții a Austerității Naționale care a refuzat în mod repetat propunerile PSD de colaborare și consens politic și social în interesul național al României!

Ministrul Cristian Ghinea a venit cu declarații după ședințele de guvern, a participat la diverse emisiuni televizate pe tema PNRR, însă nu a organizat nicio dezbatere reală, nicio întâlnire efectivă, nicio conferință de presă în care să pună pe masă problemele de care se lovește Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu a existat nicio consultare concretă cu cetățenii, cu asociațiile de profil, cu specialiștii, cu mediul de afaceri, cu IMM-urile, cu fermierii, cu antreprenorii locali, cu autoritățile locale, cu cei care sunt direct vizați de aceste programe europene.

În schimb, Comisia Europeană a transmis României că nu este de acord cu propunerile Guvernului PNL-USR PLUS-UDMR privind investițiile pentru construirea sistemelor de irigații, a proiectelor de infrastructură rutieră și a celor din rețeaua de gaze.

O spun cu mare amărăciune în suflet că sub Guvernul Cîțu trăim același moment crunt ca în 2016. Este doar un alt guvern zero, care duce România către un dezastru economic și social, care va cuprinde România în perioada următoare!

O altă mare catastrofă este absorbția banilor europeni pe exercițiul 2021-2027. Și aici este tot cu zero - niciun euro pentru acest an și probabil nici în anul următor!

De 6 luni, Cristian Ghinea, ministrul zero absolut, n-a fost în stare să finalizeze negocierile pentru aprobarea unor documente-cheie precum Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale. Au fost trimise toamna trecută, ca proiecte, la Bruxelles, s-au întors cu observațiile Comisiei în luna decembrie și de atunci au rămas prin sertare!

Ministrul Ghinea n-a mișcat vreun deget nici pentru acreditarea autorităților de implementare și de aceea nu putem lansa ghiduri și sesiuni de proiecte. În plus, sistemul informatic în care se depun și administrează proiectele europene trebuie modificat în concordanță cu ghidurile lansate. Și aici, totul este blocat și suntem practic la zero!

USR-istul Ghinea, care se lua la harță cu Nicușor Dan, și-a bătut joc și de cele câteva apeluri de proiecte ajunse la maturitate, pe care le-a găsit făcute când a ajuns la minister. A făcut un gest criminal, a oprit procesul de evaluare și contractare, iar astfel a blocat și absorbția curentă, aferentă exercițiului 2014-2020. Doar 0,4% s-au absorbit din acest exercițiu cu Ghinea ministru la Fonduri Europene.

Este o catastrofă pentru comunitățile locale, pentru investițiile pe care toți românii le așteaptă, pentru că se reeditează guvernarea zero din timpul lui Dacian Cioloș. La preluarea guvernării de către PSD, în 2016, nu aveam nicio autoritate acreditată. Tot Ghinea a fost și atunci ministru și a lăsat un dezastru! A trebuit să pierdem un an pentru ca lucrurile să intre în normal.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, vom fi codașii Europei. Deja s-a întârziat foarte mult față de alte țări. România va fi printre ultimele, dacă nu ultima țară, care va obține aprobarea, deci nu vom mai avea timp ca în acest an să începem proiecte care să fie decontate din PNRR. Chiar dacă vom primi un avans de la Comisia Europeană, banii vor fi doar pe hârtie, pentru că nu vom avea nicio factură pe care să o decontăm din acești bani.

Deci zero euro vor ajunge în economie în 2021, ceea ce înseamnă zero investiții pentru fiecare localitate din țară, deci condamnarea la sărăcie a milioane de români!

  Radu-Marin Moisin - declarație politică cu referire la Investiții majore în infrastructura spitalicească din România;

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Investiții majore în infrastructura spitalicească din România"

Investițiile în infrastructura spitalicească sunt absolut necesare și urgente pentru creșterea siguranței pacienților. Demararea proiectelor de modernizare a spitalelor este un pas esențial pe care domeniul medical din România îl așteaptă de mai bine de 30 de ani.

La începutul lunii februarie 2021, Guvernul României a aprobat un Memorandum propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împreună cu Ministerul Sănătății pentru alocarea a 50 de milioane de euro, reprezentând fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare, POIM. Aprobarea memorandumului în Guvern este garanția alocărilor finanțărilor destinate pentru creșterea siguranței pacienților în spitale.

Concret, acest memorandum va aproba măsuri de sprijin, care, decontate din fonduri europene, vor sprijini procesul de evaluare, extindere, reabilitare și modernizare a infrastructurii spitalicești. În acest sens, principalele finanțări vor cuprinde: infrastructura de fluide medicale, rețelele de energie electrică - sistemele de supraveghere și control a acestor instalații - dar și sistemele de ventilație și climatizare a aerului din cadrul unităților vizate.

Mai mult decât atât, aceste fonduri vor fi utilizate și pentru prevenirea incendiilor din structurile care folosesc gaze medicale pentru o desfășurare optimă a actului medical.

De asemenea, în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru POIM, au fost semnate alte 10 contracte de finanțare, în valoare totală de 124 de milioane lei. De acest sprijin financiar vor beneficia atât 9 spitale, cât și centre sociale.

Astfel, referitor la beneficiarii contractelor și la sumele alocate, este vorba despre:

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București - 48 milioane lei;

Spitalul Municipal Medgidia - 37,76 milioane lei;

Spitalul Municipal Caracal - 21,57 milioane lei;

Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc, județul Harghita - 19,34 milioane lei;

Spitalul Orășenesc Sf. Ștefan, Rovinari, județul Gorj - 3,83 milioane lei;

Spitalul Clinic Căi Ferate Oradea - 3,75 milioane lei;

Spitalul Municipal Târgu Secuiesc din județul Covasna și Spitalul Orășenesc Hârlău din județul Iași - aproximativ 3,5 milioane lei fiecare;

Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Buftea, județul Ilfov - 1,50 milioane lei;

Contract pentru asigurarea de echipamente de protecție și dezinfectanți pentru 11 centre sociale rezidențiale, aflate în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6.

Punctual, pentru fiecare beneficiar se prevede furnizarea de produse și servicii care răspund în mod direct cerințelor fiecărei instituții, cu un accent deosebit pe prevenirea infectării cu SARS-CoV-2.

Prin urmare, Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București, fiind și beneficiarul celui mai mare contract, va folosi finanțarea pentru a spori capacitatea de tratament și diagnosticare a pacienților, prin suplimentarea dotărilor de aparatură medicală, în special în secția ATI.

Prin implementarea proiectului în cadrul Spitalului Municipal Medgidia, se va finanța achiziția de echipamente, aparatură și consumabile medicale, cu scopul de a obține o depistare a bolii și o diagnosticare mai rapidă pentru pacienți, dar și pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2.

În cazul Spitalului Municipal Caracal și a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc din județul Harghita, sumele prevăzute în cadrul apelului POIM vor fi utilizate pentru asigurarea unui răspuns prompt și eficient al sistemului medical public la criza epidemiologică actuală, prin disponibilizarea de echipamente necesare secțiilor de terapie intensivă.

De asemenea, Spitalul Orășenesc Sf. Ștefan din Rovinari, județul Gorj va utiliza suma alocată pentru achiziționarea de echipamente medicale noi și performante, pentru a putea oferi servicii medicale la standarde adecvate pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2.

Proiectele POIM din cadrul Spitalului Clinic Căi Ferate Oradea, Spitalului Municipal Târgu Secuiesc din județul Covasna, Spitalului Orășenesc Hârlău din județul Iași și Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Buftea din județul Ilfov vor permite unităților sanitare să achiziționeze aparatură și echipamente medicale, inclusiv consumabile medicale, pentru a îmbunătăți capacitatea de îngrijire și tratament a bolnavilor, dar și pentru a preveni infectarea personalului medical și a pacienților.

În ceea ce privește contractul semnat cu cele 11 centre rezidențiale, se dorește aprovizionarea unităților cu combinezoane, viziere de protecție, mănuși de unică folosință, măști de protecție, dispozitive de purificare a aerului și soluții necesare pentru a asigura igiena corespunzătoare și dezinfecția spațiilor.

În concluzie, România va beneficia de ajutoare concrete care vor contribui la revitalizarea sistemului medical, în special în această perioadă de criză și nu numai, deoarece consider că rezultatul acestui sprijin financiar ne va pregăti pentru a răspunde cu succes și provocărilor viitoare.

Astfel, prin accesarea unor finanțări precum cele menționate mai sus și mai ales în complementaritate cu programe precum Programul Operațional de Sănătate, POS, FEDR și FSE, care la rândul lor urmăresc asigurarea accesului egal la asistență medicală, România va reuși să își îmbunătățească eficacitatea și reziliența sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung.

  Radu Tudor Ciornei - declarație politică: Paraprosdokian Ciolac-ist, exemplu de fault retoric al prostiei!;

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Paraprosdokian Ciolac-ist, exemplu de fault retoric al prostiei!"

Deși, de multe ori, retorica politică este asimptotică cu logosul, în cazul de față se identifică de-a dreptul cu prostia.

Sintetic, câteva observații la ultimele elucubrații:

  • Pe 5 mai s-au alocat 3,7 miliarde euro din totalul de 29,2 miliarde, peste 12% din bugetul total PNRR; Post factum, PSD, acest "eponim" al educației universale, cere imperios-caraghios 10% pentru educație;
  • Regulamentele europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 nu au fost aprobate, evident că nicio țară din UE nu a finalizat Programele Operaționale;

Haideți să vedem și cum e cu 0 din "Ghinea ministrul Zero".

"Vom fi ce-am fost și mai mult decât atât", consecvenți până la crez cu tot paletarul manipulării grobiene, într-un dispreț total față de realitatea obiectivă, retorică PSD-istă, este doar o radiație de fond sterilă și muribundă.

  Raisa Enachi - declarație politică intitulată Transportul local vasluian, bătaie de joc pe bani publici și bătaie de joc la adresa locuitorilor și a angajaților TRANSURB;

Doamna Raisa Enachi:

"Transportul local vasluian, bătaie de joc pe bani publici și bătaie de joc la adresa locuitorilor și a angajaților TRANSURB"

În declarația politică de astăzi voi prezenta o problemă deosebit de gravă care afectează bunul mers al SC TRANSURB SA Vaslui, firmă care gestionează transportul local și cel periurban din județul nostru.

În loc ca bătrânii, elevii, muncitorii și persoanele cu dizabilități din județul nostru să se bucure de confortul unui transport în comun la nivel european, pentru întreținerea căruia plătesc nu numai prețul călătoriei, ci și taxe și impozite, ei au devenit victimele colaterale ale luptei politice pentru sinecurile de partid, căci sper că nimeni nu-și închipuie că la conducerea TRANSURB concursul pentru ocuparea funcției de director, spre exemplu, a fost unul transparent, cu indici clari de performanță și ținte de atins. Nu, ca peste tot în țară, și acest loc de director a fost ocupat în urma unor negocieri politice pe plan local ce au ținut cont de toate interesele personale și de partid, dar, evident, mai puțin de cele ale vasluienilor.

Și o să vă dau câteva exemple din sesizările primite despre cum direcțiunea numită politic de PSD își bate joc constant de angajați, de șoferi, adică fix de oamenii care ne au în grijă ori de câte ori ne urcăm în autobuz - contractele de muncă ale liderului de sindicat și ale altor angajați sunt reziliate periodic, fără niciun temei legal. Degeaba sunt câștigate în instanță procesele de către angajați, imediat cum sunt aduse în fața direcțiunii noi dovezi de incompetență managerială, se reia întreaga tevatură.

Clauzele contractului colectiv de muncă nu sunt respectate, nici timpul legal de odihnă zilnică ori repausul săptămânal al conducătorilor auto prevăzute de normele legale, salariile sunt plătite preferențial, și la un număr de 82 de angajați, 20 sunt personal TESA dintre care 2 sunt juriști, care au rolul de a căuta metode prin care să poată fi eliminați angajații incomozi, sigurele procese reprezentate de aceștia fiind între întreprindere și angajați, la fel întâmplându-se și în cazul comisiei de disciplină, care este folosită pentru a intimida angajații care își cer drepturile.

În plus, documente importante, care ar trebui aduse la cunoștința salariaților, cum ar fi rapoartele de audit, sunt ținute la secret, din dispoziția aceleiași direcțiuni.

Față de toate aceste abuzuri, eu, ca reprezentant al tuturor vasluienilor, nu doar al celor care m-au trimis în Parlament, cer în mod public Consiliului Local Vaslui, cât și celorlalte instituții ale statului să intervină urgent pentru a nu lăsa municipiul nostru fără transport public și pentru a opri presiunile și intimidările asupra angajaților TRANSURB, pentru că viețile oamenilor sunt mai importante decât interesele politice!

  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică cu titlul Cea mai simplă traducere a PNRR - reforme, reforme, reforme;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Cea mai simplă traducere a PNRR - reforme, reforme, reforme"

Am sărbătorit de curând, pe 9 mai, Ziua Europei. Ar trebui sărbătorită pe viitor și ziua de 21 iulie 2020, finalul Summit-ului maraton de la Bruxelles, când Europa a învins demonii dezbinării, alegând calea solidarității cu mult curaj, în ciuda bocitoarelor care prevesteau în spațiul public sfârșitul Uniunii Europene. Pentru România, aceeași zi va rămâne în istorie drept ziua în care am primit cea mai mare șansă din ultimii 30 de ani, o șansă cât o generație, pe care suntem obligați să nu o ratăm, niciun milimetru.

Cele 84 de miliarde de euro negociate de România vor fi instrumentul unei transformări reale a modelului economic românesc și concretizarea acelui cuvânt pe care toți politicienii țării l-au invocat în mod obsesiv, în fiecare zi din ultimele trei decenii, reforme.

PNRR este, în aceste zile, subiect de dispute și dezbateri, mai mult sau mai puțin politice, parcă predominant de formă, nu de fond. Că o percepem sau nu, că o admitem sau nu, Uniunea Europeană ne modelează viitorul și ne ajută să o prindem mai repede din urmă, impunând reforme în acele domenii care generează salturi în dezvoltare și creștere economică sustenabilă. Iar ca să ieșim din capcana formelor fără fond, atât de tentantă, trebuie să pricepem un lucru esențial, PNRR nu este similar cu Cadrul financiar multianual, PNRR nu înseamnă un șir de proiecte, ci un plan de reforme.

Ce înseamnă acest lucru? Foarte simplu - Uniunea Europeană urmărește schimbările produse de proiectele, în domeniile incluse și în direcțiile agreate. Nu monitorizează proiectele, ci reformele. Este foarte posibil ca unele proiecte să se deruleze bine, dar să nu genereze reformele asumate în Planul inițial, iar acelea nu vor mai fi finanțate.

Nu este nicio tragedie că încă se derulează negocieri cu Comisia, deși propaganda opoziției se chinuiește din răsputeri să strige cât mai tare. Sunt și alte state în aceeași situație, iar eu personal am încredere că cei care ne reprezintă la Bruxelles vor reuși să convingă reprezentanții CE că am înțeles esențialul - nu cerem bani doar să investim, ci știm exact ce reforme vizăm și ce paradigme vom schimba.

Știu că nu e simplu. Știu că, într-o țară până de curând codașă la absorbția de fonduri europene, va fi o provocare să lucrăm cu targeturi și obiective periodice, cu rapoarte de implementare pe reforme, nu pe proiecte. Dar nu există altă cale. Eu nu mă îndoiesc că se poate. Pentru că în aceeași Românie care era mereu pe ultimele locuri la absorbția de fonduri europene, în aceleași perioade, aveam și Oradea primarului Ilie Bolojan, Clujul lui Emil Boc, Reșița lui Ioan Popa sau Ciugudul lui Gheorghe Damian - toate campioane.

Apoi a venit Guvernul PNL, cu miniștri care s-au uitat unde trebuie. Și am doar două exemple - Marcel Boloș la Ministerul Fondurilor Europene, când am crescut de 3 ori absorbția de fonduri europene - 3,2 miliarde euro erau încasați sau în curs de încasare în noiembrie 2020, față de 1,1 miliarde de euro cât erau în noiembrie 2019. Mai mult, în același an au fost semnate peste 2.000 de contracte de finanțare împreună Ministerul Dezvoltării și Ministerul Agriculturii, în valoare de peste 10 miliarde de euro - pe locul 3 în UE. Fiecare ban era alocat pentru dezvoltarea României.

Ce ne arată aceste cifre? Că se poate. Cu oameni potriviți, la locul potrivit, cu experiență și viziune, se poate. Chiar și în lumina argumentelor expuse mai sus, a diferențelor dintre PNRR și proiecte din cadrul multianual, am aceeași convingere.

În ciuda avalanșei de fake news care insistă că UE ne transformă în colonie, se amestecă în treburile noastre, ne condiționează finanțările și alte minciuni, sper că este clar pentru fiecare român de bună-credință că apartenența la familia europeană este un câștig imens pentru noi.

Mai mult decât atât, avem șansa de ne depăși complexul de inferioritate pe care îl resimțim, chiar și inconștient, prin recuperarea unor decalaje, folosind aceste 84 de miliarde. Vi se pare imposibil? Nu este. Vă dau doar două exemple de recuperare a distanței față de Vestul continentului, de la aderare și până recent:

  • În 2007 eram cu PIB/capita la mai puțin de jumătate de media europeană, iar în 2019 eram la două treimi.
  • Șapte orașe din top 10 european cu cea mai rapidă creștere sunt românești și cresc mai rapid decât Singapore în anii săi de glorie.

Acestea s-au întâmplat fără schimbări majore de ritm, chiar în timpul unor guvernări dominate de populisme și mulțumirea clienților de partid. Să ne imaginăm, deci, ce șansă avem în următorii ani, cu o coaliție de guvernare orientată pe dezvoltarea României și cu profesioniști în locurile potrivite.

În loc de concluzie, vă invit să ne canalizăm cu toții energia alocată în dezbateri și discuții pe lucruri constructive - să ne punem toate cunoștințele și experiența la bătaie, pentru a arăta României și Europei că putem face reformele de care avem atâta nevoie, prin PNRR și nu numai.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică Nu izolați Iașiul! Nu izolați Moldova!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Nu izolați Iașiul! Nu izolați Moldova!"

Am urmărit în ultimele săptămâni cu reală îngrijorare bâlbâiala și peticeala complet neprofesioniste ale Guvernului pentru PNRR. Nu știu cum privesc Domniile Voastre acest proces dureros, însă eu sunt cu adevărat speriat de haosul creat de PNRR. Dar nu vreau să vă vorbesc astăzi despre întreg planul de redresare, ci doar despre un proiect care ar trebui să fie o prioritate națională, nu regională sau locală, Autostrada Unirii, A8, cea care trebuie să unească provincia Moldova cu provincia Transilvania.

Chiar dacă este a nu știu câta oară când aduc în atenția dumneavoastră acest proiect cerut de 5 milioane de români, nu voi înceta să vorbesc despre A8 până când cu toții nu vom înțelege că România nu înseamnă doar București sau Cluj! Economia României trebuie să se dezvolte unitar, echitabil între toate regiunile, fiindcă, altfel, cu cât se mărește distanța între județele sărace și cele bogate, cu atât România se fărâmițează sub ochii noștri. Frustrarea oamenilor de a nu avea acces la infrastructură esențială se va transforma în revoltă și ură. Sute de mii de români au murit de-a lungul istoriei pentru ca noi să avem o Românie unită, iar noi punem în pericol acest vis de sute de ani pentru câteva sute de kilometri de asfalt?

Investitorii nu vor veni în estul României, dacă le va lua o zi întreagă să transporte materia primă și produsele finite către vest. Fiindcă, onorabili parlamentari, viitorul țării noastre este spre Vest, nu spre Est!

Toate eforturile acestei țări trebuie să fie pentru a ne conecta, inclusiv rutier, la lumea occidentală, iar noi nu suntem în stare să facem o autostradă de doar 300 de kilometri? Este o rușine națională această bâlbâială, mai ales că sunt bani europeni!

În anul 2017 ieșeam în stradă ca deputat și ca ieșean alături de alte mii de ieșeni, pentru a protesta și a semna petiții pentru A8. În 2018, unii dintre dumneavoastră erați aici, în Parlament, alături de mine, votând cu entuziasm Legea nr. 291/2018, Legea Autostrăzii Unirii. Spuneam atunci că votarea și promulgarea acestei legi este o responsabilitate enormă. Dar, astăzi, ne aflăm aici, parcă cu câțiva pași în urmă nu înainte!

În 2019 eram singurul parlamentar care a amenințat că nu votează bugetul de stat, dacă nu se alocă bani pentru A8. Și s-au alocat bani pentru studiul de fezabilitate! În urmă cu două luni avertizam că CNAIR pregătește a șasea amânare a desemnării câștigătorului licitației pentru SF destinat A8. Doar în urma presiunii publice au desemnat câștigătorul, după încheierea orelor de program! Luna trecută am protestat din nou și am fost, din nou, singurul parlamentar din România care a venit în stradă alături de ONG-uri la Cristești, pentru a cere finanțarea acestei autostrăzi!

Stimați colegi din PSD, PNL, USR, AUR și UDMR, fac apel din nou la înțelepciunea și viziunea spre viitor de care trebuie să dați dovadă ca reprezentanți ai acestui popor! Peste 5 milioane de români cer continuu și insistent finanțarea singurei autostrăzi din țară care ar lega în mod eficient și cu rezultate economice imediate Moldova de Transilvania. Pentru acest proiect vital nu trebuie să existe culoare politică și nici bătălii de orgolii sau doctrine! Este poate cel mai important proiect cerut de oameni!

Vă rog să vă uitați pe date statistice care arată că sectorul Lețcani-Târgu Frumos, cu doar 29 de km, are o medie zilnică de peste 21.000 de autovehicule! Este atât de aglomerat acel sector încât anual au loc peste 1.000 de accidente, foarte multe extrem de grave! Drumul este practic străjuit de cruci și candele aprinse. Când votam Legea autostrăzii Unirii, în acel an mureau peste 60 de români doar pe acel tronson. Ultimul accident cu peste 11 victime a fost în martie acest an.

Dacă nu vă pasă de șansa economică a 6-8 județe, poate măcar să vă gândiți că oricare dintre dumneavoastră sau cei apropiați ar putea ajunge să circule pe acest tronson de drum. Iar noi nu reușim să găsim finanțare gratis, din străinătate pentru 5 milioane de români?

Domnilor de la PNL, cum puteți lua în considerare un lux așa cum este metroul din Cluj-Napoca, pentru care este rezervat un miliard de euro, dar nu 400 de milioane pentru un sector de autostradă care va deservi nu câteva mii de clujeni, ci sute de mii de români din toate județele din nord?

Fac apel la mintea românului de pe urmă, la înțelepciunea, viziunea și bunul simț al dumneavoastră și vă rog, chiar vă implor, să deschideți ochii și să mă sprijiniți ca ieșean și ca român să includem Autostrada A8 în PNRR. Aceasta ar putea fi ultima șansă pentru Autostrada Unirii, fiindcă în afară de PNRR niciun ministru nu poate sau nu vrea să își asume finanțarea acestei artere rutiere vitale. Fără sprijinul dumneavoastră, fără depășirea barierelor politice și fără presiunea pe acești guvernanți, A8 riscă să devină cel mai mare eșec al României, o pată de rușine pe obrazul tuturor, iar aceasta nu se va mai putea șterge niciodată!

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică intitulată Ziua Europei și Ziua Independenței Naționale;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Ziua Europei și Ziua Independenței Naționale"

Astăzi, vreau să încep declarația politică cu un citat de Jean Monnet "Părintele Europei" - "Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii".

Pe lângă Ziua Europei, sărbătorită și de România începând din 2007, în urma aderării la Uniunea Europeană, 9 mai este ziua unei triple sărbători pentru națiunea română. Este data la care, în 1877, a fost proclamată independența de stat a României, în 1945 s-a consemnat victoria coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, iar din 2007 aniversăm și Ziua Europei.

9 mai a fost aleasă ca zi a Europei de Consiliul European de la Milano, în 1985, întrucât s-a considerat că punctul de pornire al construcției Europei unite a fost declarația prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, a propus Germaniei, dar și altor state europene, să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii".

România trebuie să fructifice pe deplin șansa de a face parte din Uniunea Europeană, partener egal la construcția unei Europe a valorilor împărtășite. Aceste valori prind contur prin dezvoltarea economică și socială care ține cont, în același timp, de dimensiunile de mediu și regională, garanții ale unui nivel de viață decent pentru toți cetățenii. Avantajele pentru statele membre din Uniunea Europeană sunt tangibile - comerțul cu statele candidate duce la crearea de locuri de muncă, stabilitate politică, cadrul politic stabil conduce nu numai la buna vecinătate, dar și la o economie puternică.

Poporul român are mai mult decât oricând nevoie să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat.

De aceea, spun astăzi că trebuie să le mulțumim tuturor românilor, indiferent de palierul pe care se află în viața cotidiană, și să milităm pentru un spirit al diplomației, al unității și al privirii spre viitor cu încredere.

La mulți ani, România!

La mulți ani, Uniunea Europeană!

  Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: Despre nivelul salariilor asistenților maternali profesioniști;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"Despre nivelul salariilor asistenților maternali profesioniști"

În 2019, Autoritatea pentru Protecția Copilului a lansat un program în valoare de 2,6 miliarde lei pentru formarea profesională a 15.000 de asistenți maternali și recrutarea altor 4.000. Acesta era obiectivul - România avea nevoie de 19.000 de asistenți maternali profesioniști care să ia în îngrijire copiii din centrele de plasament cu vârsta sub 7 ani. Acesta era efectul unei legi adoptate de PSD în noiembrie 2018, care pleca de la o realitate incontestabilă - pe de o parte, centrele de plasament erau pentru mulți dintre acești copii adevărate case ale groazei din cauza relelor tratamente, iar pe de altă parte costul creșterii copiilor în astfel de centre era cu mult mai mare decât în cazul plasării lor în mediul rezidențial. Într-o casă de copii, costul mediu pentru creșterea unui copil depășea valoarea de 1.000 de euro, iar condițiile de viață ale acestora erau cu mult sub ceea ce poate oferi un asistent maternal profesionist.

În momentul de față, în România sunt 11.300 de asistenți maternali, deci cu mult sub obiectivul de 19.000 de persoane propus în 2019. Doar în anul 2020 au fost retrase 238 de atestate, iar alți 823 de asistenți maternali au plecat singuri din sistem, în principal din cauza veniturilor extrem de scăzute, cu mult sub acei 1.000 de euro despre care vă spuneam că reprezintă costul mediu al creșterii unui copil în casele de copii.

Avem, așadar, un deficit uriaș de asistenți maternali. Și vreau să vă spun că fiecare asistent maternal în minus reprezintă un destin de coșmar pentru un copil care nu poate fi transferat în regimul rezidențial și trebuie să trăiască în acele centre de plasament, deși legea interzice acest lucru.

La orizont, lucrurile se înrăutățesc și mai mult în contextul interzicerii cumulului pensiei cu salariul, cum propune proiectul de lege al Guvernului Cîțu. 1.000 de asistenți maternali sunt deja la pensie, iar în scurt timp alți 1.000 vor deveni pensionari. În total, vor fi peste 2.000 de asistenți maternali profesioniști care vor trebui să aleagă între pensie și salariu. Iar cum în cele mai multe cazuri salariul primit de la stat este mai mic decât pensia, cei mai mulți dintre ei vor opta pentru pensie și vor renunța la profesia de asistent maternal. Rezultatul? Încă 3.000 de copiii se vor întoarce în centrele de plasament, imediat după adoptarea acestei legi!

Pe lângă acești 3.000 de copii, vor mai fi alte câteva mii care se vor întoarce la casele de plasament, ca urmare a scăderii accelerate a puterii de cumpărare pentru cei care îi au în prezent în îngrijire. Asistenții maternali au în prezent, conform Legii salarizării unitare, un coeficient de 1,06. Asta înseamnă foarte puțin peste valoarea salariului minim, a cărui creștere a fost doar o indexare cu rata inflației de 3,1%, în loc de 10% cum era în calendarul PSD. Deci vorbim despre o valoare brută de 2.400 de lei pentru asistenții maternali, care după aplicarea impozitelor rămân undeva la 1.500 de lei.

În același timp, indemnizația de creștere a copilului a rămas pe loc, ca efect al înghețării Indicatorului Social de Referință. Pentru cheltuielile de creștere a copilului, un asistent maternal primește 600 de lei, adică 1,2 ISR.

Puneți-vă, deci, în locul acestor persoane! Cine s-ar angaja la creșterea a unul sau doi copii, în condițiile în care primește în jur de 2.100 de lei - 2.500 de lei pe lună, bani din care trebuie să asigure toate cele necesare copiilor aflați în întreținere?

Riscul cel mai mare este ca acești asistenți maternali să renunțe, așa cum deja am văzut că s-a întâmplat și până acum. Asta înseamnă o viață mult mai grea pentru copiii reîntorși în centrele de plasament și un cost mult mai mare pentru statul român.

Este cu totul absurd. Acest guvern are obligația să intervină urgent! Este în joc viața a câteva mii de copii. Este lipsit de sens să ții salariile asistenților maternali, cu tot cu indemnizațiile de plasament la circa jumătate din costurile pe care le are statul cu fiecare copil din centrele de copii!

Soluția cea mai simplă pentru stoparea exodului din sistem a asistenților maternali este creșterea indemnizației de plasament de la 1,2 ISR la cel puțin 1,5 ISR. Ar fi o creștere rapidă a veniturilor, care însă ar trebui urmată de o creștere a indicelui din grila de salarizare.

Dacă acest Guvern tot vrea să strice tot ce a făcut PSD și să umble la grila de salarizare, atunci ar trebui să majoreze indicele asistenților maternali de la 1,06, cât este în prezent, la 1,5, astfel încât aceștia să nu mai plece din sistem, iar copiii să nu se mai reîntoarcă în casele de coșmar ale statului.

  Vasilică Toma - declarație politică cu titlul Libertatea tuturor depinde de vaccinare;

Domnul Vasilică Toma:

"Libertatea tuturor depinde de vaccinare"

Lumea în general, Uniunea Europeană cu predilecție, se pregătesc cu pași repezi să instituie noi reguli pentru a diminua sau a facilita libertatea de circulație, depinde de unghiul în care este privită această problemă. Unele state mai zeloase precum Austria sau Italia, dependente de turism, și-au ales sau urmează să își aleagă modalitatea proprie prin care pot să ajute turismul prin așa numitele cărți verzi sau, mai bine zis, adeverințe verzi ale vaccinării.

Adepții vaccinării susțin această măsură și privesc cu neîncredere persoanele care nu vor să se vaccineze, pe cele care sunt nehotărâte sau sunt împotriva vaccinării din diverse motive. În același timp, se vorbește din ce în ce mai mult și din ce în ce mai aprins despre discriminare majoră și despre împărțirea societății în vaccinați și nevaccinați.

Toate aceste aspecte profund ancorate în realitatea socială nu scutesc nici România și un alt stat de ceea ce urmează să se întâmple și, odată ce realizăm că a fi vaccinat creează avantaje proprii din punct de vedere social, de sănătate personală și publică sau economice, tot mai mulți români apelează la această soluție, unica pe care o avem acum. De altfel, din studiile existente și din realitatea dură cu care ne confruntăm după mai bine de un an de pandemie, această concluzie se impune de la sine.

Cu siguranță, decizia de a ne vaccina este una personală, ea aparține fiecăruia dintre noi, însă informarea amănunțită asupra efectelor vaccinului nu este de ignorat. Așa cum nu este de ignorat și faptul că,începând cu 1 ianuarie 2007, atunci când am putut circula în deplină libertate în spațiul Uniunii Europene, românii au ales, din ce în ce mai mulți, să își caute un loc de muncă, o sursă mai bună de venituri, peste granițele țării. Iar dacă punem în balanță apetența românilor de a pleca peste hotare, fie în căutarea unui loc de muncă, fie pentru turism, fie pentru afaceri, vaccinarea este necesară măcar din aceste motive, dacă siguranța sanitară nu primează.

Să nu uităm că una din importantele surse de fonduri care ajung pe teritoriul național este cea dată de sumele câștigate de români peste graniță, iar acești oameni au acceptat fie regulile de vaccinare impuse în statul de destinație, fie s-au vaccinat în țară, iar dacă libertatea noastră de mișcare depinde în mod direct de vaccin, atunci, suntem determinați să ne vaccinăm!

Cu toate acestea, nu este de ignorat nici fenomenul care apare la nivel social în România, care oricum este scindată în buni și răi, în credincioși și necredincioși, iar, acum, mai nou, între vaccinați și nevaccinați. Încordarea socială generată de restricțiile impuse de autorități pentru a evita răspândirea virusului este pe cale de a deveni o boală cronică la nivel național, o boală care sapă adânc în conștiințele individuale, generând reacții dintre cele mai bizare, plecând de la ignorarea regulilor până la extrema autoprotecție în funcție de personalitatea fiecăruia.

Nu este corect și nici moral să ignorăm semnalele date de societate în privința aspectelor care creează falii în societate, așa cum este vaccinarea.

Nu avem vaccinare obligatorie, însă autoritățile pot să fie mai atente în a gestiona fenomenul vaccinării, prin politici coerente și măsuri concrete, astfel încât, la momentul în care se vor elimina restricțiile de circulație sau de funcționare pentru anumite întreprinderi, să fim capabili să nu ajungem la impunerea altor limitări.

De aceea, trebuie să propun autorităților câteva măsuri concrete pentru a veni în sprijinul accelerării vaccinării și acceptării de către o parte a populației a ideii că aceasta este, acum și pentru perioada care va urma, singura cale prin care ne putem proteja pe noi înșine și pe semenii noștri.

Astfel, este nevoie ca Guvernul, prin intermediul și cu prefecturile, să creeze cât mai multe puncte mobile de vaccinare, atât în mediul urban, cât și în cel rural. În paralel cu aceste măsuri, se impune o nouă campanie de conștientizare a populației cu privire la beneficiile vaccinului, iar mesajele de utilitate publică să fie intensificate pe toate canalele de comunicare, motiv pentru care generarea unui sistem optim de informare și creștere a notorietății funcționalității soluției vaccinării este necesar să fie operabil imediat și de urgență.

Nu este de ignorat nici soluția unei cărți verzi proprii a vaccinării emise de autoritățile române, știut fiind că, în România, afacerile suferă, pe de o parte, pentru că nu își pot desfășura activitatea în mod optim, dar și pentru că este nevoie de forță de muncă. Pentru acest palier al persoanelor care vin în România din afara spațiului UE, este nevoie de facilitarea accesului prin intermediul cărții verzi, astfel realizându-se și protecția populației interne împotriva posibilelor îmbolnăviri dacă fenomenul nu este controlat și eliminarea carantinei obligatorii.

Am crezut, cred și voi crede mereu în libertatea de mișcare necondiționată a noastră, a tuturor și, totodată, mai cred că această libertate atât de greu încercată și care ne-a lipsit în ultima perioadă poate redeveni aceeași sub condiția siguranței sănătății publice generată de vaccinare.

Avem o soluție pentru ca libertatea noastră să revină la adevărata sa esență. Să o folosim cu încredere, pentru noi și pentru toți!

  Daniel Tudorache - declarație politică cu referire la absorbția fondurilor europene;

Domnul Daniel Tudorache:

România se află în scenariul verde din punct de vedere epidemiologic și, din păcate, în scenariu negru din punct de vedere economic și al absorbției fondurilor europene.

Ministrul fondurilor europene a eșuat lamentabil.

În anul 2021, până în acest moment, România, prin Ministerul Fondurilor Europene condus de ministrul "Zero Ghinea" a absorbit din fonduri europene, pe exercițiul multianual obișnuit, zero euro.

În campania electorală ați promis bani europeni pentru industriile viitorului, robotică, energie verde, ecoturism etc., iar până la aproape jumătatea anului 2021 nu ați fost în stare să atrageți nici măcar un eurocent din fondurile europene! Această "performanță" a coaliției de guvernare și a ministrului Ghinea culminează, din păcate pentru România, cu Planul Național de Redresare și Reziliență.

Cele 30 de miliarde de euro pe care România le-ar putea accesa prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în pericol din cauza incompetenței coaliției de guvernare.

Comisia Europeană a constatat faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență nu conține proiecte serioase, iar așa-zisele proiecte prezentate în PNRR nu pot fi implementate pană în anul 2026. Așadar, chiar dacă PNRR va trece, România tot riscă să rămână fără bani, deoarece Comisia va verifica implementarea planului de două ori pe an, putând chiar să taie fondurile.

Ați mințit românii în campania electorală, le-ați promis lapte și miere și continuați să îi mințiți în continuare, iar acum îi lăsați fără banii cuveniți de la Comisia Europeană!

  Vetuța Stănescu - declarație politică intitulată Deva, «Oraș prieten al copiilor»;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Deva, «Oraș prieten al copiilor»"

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, înființat în 1946, după cel de-al Doilea Război Mondial, activează în 190 de țări și teritorii, inclusiv în România, făcând tot posibilul să ajute fiecare copil să supraviețuiască, să se dezvolte și să își atingă potențialul maxim, pentru a crea o lume mai bună. Au trecut mai mult de 8 ani de la implementarea inițiativei UNICEF Maternitatea din Deva - "Spital Prieten Al Copilului".

Ca urmare a acestei inițiative, UNICEF în maternitatea din Deva, tinerele mame și bebelușii lor s-au bucurat de condiții speciale, care au avut scopul de a le aduce o serie de beneficii pe termen lung. Pe lângă noi abordări privind relația mamă-copil, în proiect au fost incluse și aspecte ce țin de dotarea maternității.

Interesul acordat de UNICEF județului nostru se dovedește a fi unul constant. Astfel, am aflat cu mare bucurie despre o nouă inițiativă UNICEF în județul Hunedoara, și anume, cea intitulată Deva, "Oraș Prieten al Copiilor". În acest sens, Primăria municipiului Deva a găzduit, pe 10 mai, o întâlnire care a avut ca temă inițiativa UNICEF "Localități Prietene ale Copiilor", în cadrul acesteia dezbătându-se modalitățile prin care Municipiul Deva poate veni în sprijinul copiilor.

Inițiativa "Orașe Prietene ale Copiilor" - program pilot în România - este o inițiativă globală a UNICEF care sprijină autoritățile locale în materializarea drepturilor copiilor la nivel local și care are la bază Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului.

O localitate prietenă a copiilor este un municipiu, un oraș, o comunitate sau orice sistem de guvernare locală care se angajează să îmbunătățească viața copiilor din jurisdicția proprie, prin respectarea drepturilor acestora. Ținând cont de aceste aspecte, conducerea Primăriei Deva își dorește implementarea Inițiativei "Localități Prietene ale Copiilor" la nivelul comunității noastre, ca strategie de dezvoltare comunitară sănătoasă. La evenimentul menționat au participat consilieri locali din comunitate și consilieri din cadrul primăriei care au adus împreună autoritățile și alți actori relevanți, cum sunt organizațiile nonguvernamentale, sectorul privat, mediul academic, mass-media și, cel mai important, copiii, cei dintâi care doresc ca municipiul și comunitatea lor să fie mai prietenoasă.

"Copiii reprezintă viitorul", cred că este o afirmație care nu a avut niciodată nevoie de argumente pentru a se susține. Prin aceste acțiuni, în colaborare cu UNICEF, județul Hunedoara se poate transforma într-unul dintre cele mai importante unități administrativ-teritoriale ale României în ceea ce privește promovarea și apărarea drepturilor copiilor, precum și oportunitățile de dezvoltare oferite acestora. Resursa umană este cea mai valoroasă resursă pe care o putem avea vreodată. Și de aceea, cred că modul în care avem grijă de copiii noștri va influența direct viitorul nostru și, evident, prezentul lor.

Închei prin a-l cita pe fostul președinte al Statelor Unite, John F. Kennedy, care a exprimat cel mai bine gândul pe care, am speranța, îl împărtășim cu toții: "Copiii sunt cea mai valoroasă resursă a lumii și cea mai mare speranță a ei pentru viitor".

  Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă - declarație politică: Nu împărțiți românii în vaccinați și nevaccinați! Comunicarea Guvernului în campania de vaccinare este dezastruoasă;

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Nu împărțiți românii în vaccinați și nevaccinați! Comunicarea Guvernului în campania de vaccinare este dezastruoasă"

Sunt un om care susține campania de vaccinare și unul dintre cei care consideră că existența unor vaccinuri împotriva coronavirusului este o realizare uriașă și calea de a depăși această perioadă neagră.

Cu toate acestea însă, cred că este o greșeală impardonabilă a Guvernului modul în care a decis să se raporteze la persoanele nevaccinate. Sintagma "doar cine nu vrea, nu se vaccinează" ascunde multe neadevăruri.

Doamnelor și domnilor guvernanți, este foarte bine că avem centre de vaccinare mobile sau maratoane de vaccinare. Dar să nu ne mințim singuri!

În țara asta mulți români nu trăiesc în marile orașe, ci în mediul rural, acolo unde nu avem nici maratoane de vaccinare, nici centre mobile, ci foarte mulți oameni bătrâni, bolnavi și fără posibilitatea de a se deplasa zeci sau sute de kilometri.

Și mai sunt și acei români care au motivele lor să se teamă de vaccinare, fără a fi oameni care cred în conspirații, așa cum facil tind unii să îi prezinte. Sunt români cu boli cronice, sunt români care au avut experiențe neplăcute cu diverse medicamente, sunt români...Mulți.

Este absolut obligatoriu ca autoritățile responsabile să vorbească și cu acești oameni, dacă se dorește cu adevărat succesul în această campanie de vaccinare.

În loc de declarațiile triumfaliste ale premierului Cîțu, dublate de amenințări mai mult sau mai puțin subtile cu restricții pentru cei nevaccinați, este nevoie de mai multă înțelepciune și compasiune.

Doamnelor și domnilor guvernanți, nu împărțiți România în vaccinați și nevaccinați, în săraci și bogați, în bugetari și privați, doar ca să dezbinați!

  Mihai Weber - declarație politică despre necesitatea accelerării negocierilor privind Planul Național de Redresare și Reziliență;

Domnul Mihai Weber:

Pentru că avem un Guvern care nu este suficient de competent și calificat pentru a redacta proiecte eligibile în ideea de a fi finanțate din fonduri europene, România riscă să rămână, din nou, ultima țară din Uniunea Europeană. De această dată riscăm să fim ultimii care vom depune o variantă acceptabilă a Planului Național de Redresare și Reziliență, iar România nu își poate permite un nou eșec, o altă respingere a acestui document.

Indolența și iresponsabilitatea fac ca guvernanții noștri să nu înțeleagă că este nevoie de un efort național, de un dialog real cu partenerii sociali, cu societatea civilă, mediul academic și, nu în ultimul rând, cu Parlamentul României, astfel încât procesul de redactare și negociere să fie accelerat și devansat datei de 31 mai.

Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv țări din Estul Europei - iar aici mă refer la statele cu cea mai mare alocare și care au susținut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franța, Germania, Grecia, Portugalia. Celelalte state care încă nu au depus acest document, printre care din păcate se numără și România, fie nu au susținut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mai mică sau trec prin crize politice interne.

Reiterez ideea că astfel de proiecte importante trebuie dezbătute și adoptate în Parlamentul României, pentru că măsurile care sunt cuprinse în asemenea documente ce afectează viața cetățenilor români trebuie să fie adoptate printr-o decizie care să reprezinte votul tuturor românilor. Un guvern, și mai ales un guvern incapabil, nu va reuși niciodată de unul singur, mergând în sens contrar ideilor și valorilor europene!

  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică cu tema Responsabilitatea României de a lupta pentru egalitatea de șanse;

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Responsabilitatea României de a lupta pentru egalitatea de șanse"

Egalitatea între femei și bărbați - un aspect pentru care milităm de mai bine de 230 de ani. Sunt convinsă că Olympe de Gouges, care a susținut egalitatea în drepturi în societatea franceză a secolului al XVIII-lea, nu s-ar fi gândit că în 2021 vom fi atât de departe de a atinge acest obiectiv. În 2021, încă ne zbatem pentru egalitate în procesul decizional, pentru încetarea violenței fizice și sexuale împotriva femeilor, pentru eliminarea diferențelor de remunerare a aceluiași tip de activitate între femei și bărbați, și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile.

Egalitatea de gen este o necesitate în drumul către reprezentarea corectă a femeilor în domenii precum știința și ingineria, în politică și în funcții de conducere. Declarațiile și producțiile audio-video sexiste, care au circulat pe rețelele de socializare în ultima vreme, evidențiază un ritm al progresului redus în comparație cu gradul de implicare și responsabilizare a femeilor, care a crescut foarte mult în ultimii 200 de ani.

În secolul XXI, încă mai trăim într-o lume în care sunt tolerate ieșirile denigratoare, obiectificările și poziționările grandomane care subliniază că în multe contexte femeile sunt considerate inferioare și în ziua de azi. Statisticile efectuate la nivel European sunt îngrijorătoare - 55% din femeile din Uniunea Europeană au fost hărțuite sexual, iar 44% dintre europeni cred că rolul primordial al unei femei este de a se ocupa activ de casa și familia sa. Diferența de remunerare între femei și bărbați în Uniunea Europeană este de 15,7%, iar disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile este de 30,1%.

Potrivit Strategiei privind egalitatea de gen a Comisiei Europene pentru perioada 2020-2025, scopul este ca Europa să devină un spațiu al egalității de gen, în care violența bazată pe gen, discriminarea pe criterii de sex și inegalitatea structurală dintre femei și bărbați să fie aspect de domeniul trecutului. Împreună, trebuie să construim o Românie și o Europă în care femeile și bărbații, în toată diversitatea lor, să fie egali, în care aceștia să fie liberi să își urmeze calea aleasă, în care să aibă șanse egale de a prospera și în care să poată fi, în condiții de egalitate, membri sau lideri ai societății.

România trebuie să facă eforturi pentru integrarea perspectivei de gen. Progresul nu mai poate fi întârziat. Ca stat membru al Uniunii Europene, România are datoria de a lupta împotriva inegalității de gen, prin adoptarea legislației adecvate, dar și prin susținerea și organizarea unor acțiuni de educare și de informare a societății pentru a preveni și a combate, în parteneriat cu societatea civilă și cu instituțiile UE, violența bazată pe gen și stereotipurile de gen.

  Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică: Necesitatea încadrării în structura inspectoratelor școlare a inspectorilor școlari pentru problemele educaționale ale copiilor romi - Educația trebuie să reprezinte o prioritate pentru copiii și elevii romi!.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

"Necesitatea încadrării în structura inspectoratelor școlare a inspectorilor școlari pentru problemele educaționale ale copiilor romi - Educația trebuie să reprezinte o prioritate pentru copiii și elevii romi!"

Cu toții știm că cea mai mare rată de abandon școlar se înregistrează în rândul copiilor aparținând minorității rome. Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăși copiii romi este determinată de sărăcie, excluziune și rasism.

Problematica educațională specifică copiilor și elevilor romi din România înseamnă în primul rând reducerea fenomenului de abandon școlar și neșcolarizarea unui număr foarte mare de copii romi cu vârsta legală de înscriere în sistemul de învățământ, copii proveniți îndeosebi din mediul rural.

Romii, chiar dacă aparțin unor comunități tradiționale în care se vorbește limba maternă - romani sau după caz -, nu mai vorbesc limba romani, și, în mare lor parte, aparțin grupurilor vulnerabile și mediilor socio-economice defavorizate, caracterizate de sărăcie extremă.

Termenul de grup vulnerabil este folosit în documentele oficiale, reflectând grupul defavorizat, marginalizat sau exclus, principala accepțiune a vulnerabilității fiind cea de "slăbiciune", "vulnerabilitate", și de "lipsă de apărare".

România trebuie să le garanteze tuturor copiilor respectarea dreptului constituțional la educație. Cuprinderea unui număr cât mai mare de copii romi în sistemul educațional trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României și pentru Ministerul Educației Naționale.

De aceea, promovarea unui sistem educațional care pune accent pe rezolvarea problemelor menționate nu poate fi pusă în practică fără resurse umane la nivelul inspectoratelor școlare, care să cunoască problematica existentă.

În acest sens, consider că este foarte important ca la nivelul fiecărui Inspectorat Școlar Județean să existe un post de inspector școlar pentru problemele educaționale ale copiilor romi.

Principalele atribuții și activități ale inspectorului școlar pentru problemele educaționale ale copiilor romi ar trebui să vizeze:

  • Stimularea participării la educație timpurie a copiilor romi, monitorizarea programelor naționale care vizează accesul la educația timpurie a copiilor romi;
  • Monitorizarea și aplicarea măsurilor afirmative în domeniul educației, cum ar fi locurile distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învățământul preuniversitar liceal, profesional și universitar;
  • Dezvoltarea și monitorizarea programelor de tip "Școală după școală" la nivelul comunităților unde ponderea elevilor romi este semnificativă;
  • Derularea, dezvoltarea și monitorizarea programelor de tipul "A doua șansă" sau a celor pentru alfabetizare, la nivelul comunităților unde ponderea elevilor romi este semnificativă;
  • Monitorizarea activității grupurilor locale de sprijin pentru îmbunătățirea accesului la educație al elevilor romi;
  • Monitorizarea și intervenția promptă pentru combaterea cazurilor de discriminare și segregare școlară, în baza legislației actuale;
  • Campanii de combatere și prevenire a discriminării în școli, medierea conflictelor interetnice apărute la nivelul unităților școlare;
  • Monitorizarea cazurilor de absenteism și abandon școlar; promovarea diversității și a interculturalității;
  • Monitorizarea activităților mediatorilor școlari, formarea și creșterea ponderii angajării acestora în sistemul educațional.

În contextul în care Uniunea Europeană își manifestă interesul pentru integrarea socio-educațională a romilor, pentru reducerea decalajelor existente, acordând o atenție deosebită educației școlare, se impune ca la nivelul fiecărui inspectorat școlar să existe un inspector școlar încadrat cu normă întreagă pentru acest segment de populație școlară.

O astfel de abordare în favoarea copiilor romi, poate fi un demers obiectiv din perspectiva realităților existente în societatea românească.

Pentru toate acestea, solicit Ministerului Educației Naționale să țină cont de toate aceste realități și, în consecință, să aprobe modificările legislative ce se impun pentru încadrarea în structura inspectoratelor școlare a unui inspector școlar pentru problemele educaționale ale copiilor romi, un post distinct față de inspectorul școlar pentru minorități care activează în prezent.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 27 ianuarie 2022, 20:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro