Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/31-05-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 19-05-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2021

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineața!

Este ora 8,30.

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 19 mai 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarații.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

Pentru început, pentru că și eu, fiind de serviciu, am o declarație, o voi susține, pentru ca apoi să avem o continuitate și cursivitate în desfășurarea activităților.

Vă mulțumesc.

(Coboară la tribună.)

 
Laurențiu-Dan Leoreanu - prezentarea unor aspecte privind dezvoltarea și creșterea economică a României;

Dacă vorbim despre economia României, observăm că... continuă trendul de creștere și se pare că în primul trimestru din 2021 am avut o creștere de 2,8% față de ultimul trimestru din 2020, atunci când am înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, mai exact de 4,8%. Creșterea de 2,8%, față de trimestrul 4 din 2020, este cu atât mai surprinzătoare cu cât specialiștii în economie estimau o creștere de cel mult 1%.

Prin urmare, datele economice demonstrează că măsurile liberale, luate de Guvernele Orban și Cîțu, s-au dovedit a fi cele corecte.

Adevărul este că guvernele liberale au schimbat radical paradigma guvernării. Guvernele precedente duceau banii către consum imediat, în timp ce guvernele liberale, conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu, au pus accentul pe investiții, pe dezvoltare și pe viitor. Acest lucru demonstrează că măsurile de dreapta creează prosperitate și dezvoltare.

S-au cheltuit bani munciți de români fără să se lase nimic în urmă în guvernările precedente. Dar această schimbare se vede deja în economie, toate datele demonstrează că economia merge într-o direcție bună - au crescut salariul mediu brut, puterea de cumpărare a românilor, iar inflația a scăzut.

Avem toate condițiile pentru a avea în următorii patru ani o creștere economică sustenabilă și durabilă. Asta înseamnă un număr mai mare de locuri de muncă bine plătite, dar și o economie puternică, care să susțină dezvoltarea infrastructurii și modernizarea sistemelor publice de sănătate și de educație. Traversăm acum cea mai rapidă revenire economică din istorie, mult mai rapidă decât cea din urmă cu 100 de ani, sau cea din urmă cu un deceniu. Pentru acest lucru le mulțumim tuturor românilor, în special antreprenorilor români, care în această perioadă au dus greul în economie.

Deja, Guvernul pregătește strategia economică post-pandemie. Ne dorim ca economia României să fie mai puternică, mai rezilientă, mai pregătită să facă față unor crize multiple. Asta înseamnă că trebuie să producem mai mult, mai bine și mai repede, aici, în România. Asta înseamnă că vom veni cu măsuri care să susțină antreprenorii români. Ne dorim să producem la noi în țară îndeajuns de multă hrană, echipamente medicale și sanitare și, în general, orice produs sau serviciu de care am avea nevoie într-o nouă criză.

În primul trimestru din 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cifra de afaceri din industrie pe total - piața internă și piața externă - a crescut cu 6,9%. De asemenea, o contribuție la creșterea PIB o reprezintă investițiile. Investițiile au fost în valoare de 8,06 miliarde de lei, în creștere cu 37,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Autorizațiile de construire emise de autorități, în martie 2021, au fost în creștere cu 38,2%, față de luna martie 2020 - un record al ultimilor 14 ani.

Viitorul poate să sune bine. Potrivit celor mai noi prognoze ale Comisiei Europene, în 2021, România va fi liderul regional la creștere economică. Aceste creșteri economice succesive, puternice confirmă "revenirea în V" a economiei românești, precum și justețea măsurilor luate, în 2021, de Guvernul Cîțu. Redresarea așteptată în 2021 va fi susținută în continuare de investiții, de sectorul construcțiilor și de creșterea consumului privat.

Vă mulțumesc.

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamț.

(Revine la prezidiu.)

Adrian Alda - declarație politică intitulată Satul românesc, împins spre apusul său cu concursul guvernanților;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, Adrian Alda.

Se pregătește domnul deputat Michael Gudu.

 

Domnul Adrian Alda:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Satul românesc, împins spre apusul său cu concursul guvernanților".

Marele scriitor Lucian Blaga era convins că "veșnicia s-a născut la sat". "Marii" noștri guvernanți, care ne-au amanetat și pe noi, și generațiile viitoare la FMI și Banca Mondială, sunt convinși că satul ar cam trebui să dispară. Că urbanizarea este viitorul. Că doar orașele favorizează progresul și dezvoltarea economiei. La fel și profitul. Adio, sat, adio, tradiții milenare! Bine ai venit, capitalism forțat prin agricultură modificată genetic și la sat. Sau la ce a mai rămas din satul românesc!

Secolul trecut, în perioada interbelică, s-a creat o adevărată mișcare socială de salvare a satului românesc, direcționată către ridicarea nivelului de trai și de conștiință ale țăranului român. Acum, în ciuda unui climat pașnic, degeaba specialiștii etnologi încearcă să dezvolte conștiința locuitorilor de la sat în respectul tradiției și să susțină păstrarea dezvoltării vieții rurale după modele vechi, dar care, obligatoriu, să includă noul, dacă guvernanții sunt nepăsători față de înțelegerea realistă a dinamicii acestor zone.

Dacă vom accepta apusul satului românesc, vom accepta să nu mai avem repere identitare și să nu mai știm de unde venim. Satul este spațiul de referință pentru însăși cultura românească. Satul va fi întotdeauna locul genezei noastre, însă nu trebuie să ajungă să nu depășească limitele manualelor de istorie, ci să continue să existe, firește că adaptat la inovația care îi este benefică.

Spre deosebire de colegii noștri care astăzi sunt vremelnic la guvernare și care își amintesc de sate doar înainte și în timpul campaniilor electorale, eu militez pentru transformarea satului printr-o urbanizare sănătoasă și de viitor.

Și, indiferent de coloratura politică a fiecăruia dintre noi, consider că trebuie să avem curajul să punem ruralitatea în nucleul tuturor viitoarelor proiecte de țară și astfel să valorificăm o șansă importantă pentru România și identitatea noastră în Europa. Satul românesc este cheia înțelegerii noastre ca români în imensul cor al națiunilor europene, este locul în care trecutul se întâlnește cu prezentul pentru a pregăti viitorul. Iar la nivelul Uniunii Europene există mereu un plan privind dezvoltarea rurală în Europa, pentru care se alocă, în mod constant, sute de milioane de euro.

Strategia noastră pentru revigorarea satului și atragerea tinerilor în dezvoltarea sa trebuie să se bazeze pe reducerea abandonului școlar, pe finanțarea învățământului, care să dezvolte meserii tradiționale, să formeze specialiști și tehnicieni pentru agricultură, dar și competențe pentru zona turistică, pe dezvoltarea unei administrații care să nu-i poarte pe oameni pe drumuri, ci să le rezolve facil doleanțele, dar și pe instituții de creditare și garantare, infrastructură pentru cultură și civilizație. Toate acestea sunt nevoi ale satului românesc pe care trebuie să le conștientizăm ca elemente ale tuturor viitoarelor noastre proiecte de țară.

Vă mulțumesc.

Adrian Alda, deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 2 Arad.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Michael Gudu - declarație politică: ITI Delta Dunării - un mecanism financiar la discreția clientelei politice PSD;

Domnul deputat Michael Gudu.

Se pregătește domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, Grupul USR PLUS.

 

Domnul Michael Gudu:

Declarație politică: "ITI Delta Dunării - un mecanism financiar la discreția clientelei politice PSD".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mecanismul financiar al Investițiilor Teritoriale Integrate - ITI - a fost creat la nivelul Uniunii Europene pentru alocarea unor fonduri, din mai multe programe operaționale, pentru unele zone cu probleme specifice, în vederea dezvoltării acestora. În cadrul Uniunii Europene sunt doar 18 astfel de Instrumente Integrate de finanțare, cel de la Tulcea fiind singurul din România, cu un buget total de 1,2 miliarde de euro din fonduri europene, la care se adaugă finanțarea națională. Obiectivul său, pe hârtie cel puțin, era cel de a ajuta comunitățile sărace din Delta Dunării, sprijinind ridicarea nivelului de trai al acestora prin implementarea unor proiecte de dezvoltare socio-economică.

În condițiile în care finanțarea ITI vine din 8 programe operaționale, prin trei ministere diferite, monitorizarea modului în care este gestionată o sumă atât de mare intră într-o zonă gri a responsabilității instituționale.

Artizanul strategiei de implementare a ITI a fost Eugen Teodorovici, fostul ministru al fondurilor europene din perioada 2012-2015, iar banii au fost gestionați de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu.

Același domn Teodorovici, din postura de auditor al Curții de Conturi, de această dată, acuză grave nereguli în gestionarea banilor europeni, considerând că modul în care aceștia au fost cheltuiți reprezintă "cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție"!

Deși mecanismul ITI Delta Dunării era destinat cu prioritate zonei umede, adică efectiv comunităților care trăiesc în interiorul Rezervației, în realitate, mai puțin de 15% din proiectele finațate au ajuns acolo! Restul miliardului de euro a fost împărțit între oameni legați prin relații personale, de afaceri sau prin interese politice de președintele CJ Tulcea, baronul PSD al Deltei!

Mai mult, după cum recunoaște chiar domnul Teodorovici, peste 100 de milioane de euro, destinați Deltei Dunării, nu au ajuns nici măcar în județul Tulcea, ci în județe învecinate - Constanța, Buzău, Vrancea, Galați - sau chiar în celălalt capăt al țării - județele Bihor, Sălaj, Cluj sau fieful domnului Dragnea, Teleorman! Pentru a înțelege mai bine, din cele 235 de milioane de euro destinate unor companii private care, prin intermediul Programului Operațional Regional, puteau să achiziționeze utilaje și echipamente, 75% s-au dus către firme din afara județului Tulcea, care nu derulează activități în regiunea Deltei Dunării!

Încercarea domnului Orlando Teodorovici de a arunca întreaga vină pentru această uriașă fraudă în spatele foștilor parteneri politici reprezintă doar un tertip, specific celor din PSD, de a fugi de responsabilitate!

Domnul Teodorovici a demisionat din funcția de auditor al Curții de Conturi imediat după declanșarea unei anchete jurnalistice despre fraudarea miliardului de euro, sperând că astfel, nemaiocupând o funcție publică, va ieși din atenția mass-mediei. Toți cei implicați în această complexă mașinărie de furt, începând cu președintele CJ Tulcea și acoliții săi, inclusiv demisionarul domn Teodorovici, trebuie cercetați și aduși în fața justiției!

Dacă însuși artizanul strategiei spune că aceasta este cea mai mare fraudă de după Revoluție, cu atât mai mult trebuie cercetate și scoase la lumină toate dedesubturile acestei tenebroase afaceri prin care nu s-au furați doar bani, ci, înainte de toate, s-a furat speranța acelor comunități sărace din Delta Dunării la o viață mai bună!

Vă mulțumesc.

Michael Gudu, deputat al PNL, Tulcea.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ștefan-Iulian Lőrincz - declarație politică cu titlul Pădurea înseamnă viață! Cât valorează viețile oamenilor pentru cei care permit jaful pădurilor?;

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Adrian-George Axinia.

Vă rog.

 

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Pădurea înseamnă viață! Cât valorează viețile oamenilor pentru cei care permit jaful pădurilor?".

Doamnelor și domnilor,

Țara noastră se află, astăzi, printre ultimele state din Uniunea Europeană la capitolul suprafață împădurită.

Conform datelor prezentate de Eurostat, pădurile reprezintă doar 29% din teritoriul țării, cu 10% sub media europeană.

În 2008, deputații din Parlamentul României au votat pentru împădurirea a peste 2.000.000 de hectare.

A trecut un deceniu de la demararea proiectului, iar suprafața împădurită a crescut cu doar 0,4% din obiectivul asumat în plen. O glumă, o rușine pentru orice politician care și-a asumat angajamentul pentru împăduriri doar de ochii lumii! Aceasta este adevărata măsură a onestității și seriozității politicienilor care trebuiau să și implementeze ceea ce proclamă în mod demagogic!

Realitatea o vedem cu toții - tăieri ilegale ale pădurilor, pădurari omorâți de hoții de lemne, uciderea animalelor protejate sub scutul derogărilor.

Rezultatele campaniilor de împădurire - milioane de puieți plantați doar pe hârtie, în timp ce milioane de metri cubi de lemn, păduri care cad sub drujba hoților de lemn, în indiferența sau, și mai grav, cu complicitatea unor reprezentanți ai autorităților.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Românii s-au săturat de promisiuni mincinoase!

România pierde 3 hectare de pădure pe zi din cauza defrișărilor, iar cantitatea lemnului pierdut în ultimele 3 decenii depășește cu mult orice limite ale imaginației - 270 de milioane de metri cubi!

În acest ritm, dacă nu stopăm urgent acest fenomen, dacă privim impasibili și nu ne ocupăm serios de împăduriri, România rămâne fără păduri.

În legislatura trecută, prin propunerea USR privind înființarea DNA-ului pădurilor, se putea face un pas în direcția bună. Decizia Guvernului, de a ataca la CCR, nu a făcut altceva decât să lase pădurea la fel de vulnerabilă și fără protecție în fața hoților de lemn.

În ultimii ani se vorbește tot mai des și despre problemele pe care animalele sălbatice le cauzează gospodăriilor sau crescătorilor de animale. Și la acest capitol stăm rău; noi nu eliminăm cauza - defrișările; statul român alege să elimine fauna, dacă tot nu suntem în stare să protejăm pădurea.

De la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor avem fotografia unui bilanț sumbru pentru ultimii 3 ani - au fost uciși 138 de urși bruni, 43 de decizii pentru mutarea urșilor într-un alt habitat. În privința relocării lor, doar 13 au fost duse la bun sfârșit.

Problemele cauzate de animalele sălbatice derivă din faptul că majoritatea politicienilor refuză să facă conexiunea între cauză și efect. Cauza - distrugerea pădurilor.

Însă aceiași politicieni decid că animalele sălbatice sunt un pericol care trebuie "extras" - un cuvânt folosit în mod cinic pentru a induce în eroare opinia publică, "animal extras" însemnând uciderea acestuia.

Parlamentul nu are nicio scuză. Legislativul poate opri distrugerea pădurilor și a faunei sălbatice sau poate alege să fie în continuare complice, prin indiferență și inventat scuze pentru lipsa de voință politică în rezolvarea urgentă a acestor probleme.

Este momentul să reflectăm cu toții asupra a ceea ce am putea face, fiecare dintre noi, pentru a proteja natura.

Defrișările, vânătoarea de trofee trebuie să înceteze în România!

Iar dacă asta nu se va întâmpla cât mai repede, vinovații suntem noi, parlamentarii!

Soluții există. Dacă ele nu devin legi și nu punem în practică măsuri pentru a opri dezastrul, cei care se opun trebuie să-și asume în mod clar această ticăloșie!

Este responsabilitatea noastră...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercați să încheiați!

 
 

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

...a fiecărui parlamentar.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
Adrian-George Axinia - declarație politică: Apelul AUR către toți unioniștii autentici, de a merge împreună la alegerile parlamentare din Republica Moldova;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Acum, dreptul fiecărui parlamentar de a-și susține declarația politică este asigurat.

Da.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Adrian-George Axinia.

Se pregătește domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul minorităților.

Vă rog.

 

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește "Apelul AUR către toți unioniștii autentici, de a merge împreună la alegerile parlamentare din Republica Moldova".

Vreau să aduc astăzi în atenția Parlamentului României o temă care se află printre prioritățile partidului pe care îl reprezint, și anume alegerile parlamentare din Republica Moldova. În premieră, un partid care a fost validat în România, este vorba de Alianța pentru Unirea Românilor, candidează cu același nume și sub aceeași siglă la alegerile parlamentare de pe malul estic al Prutului.

Unii dintre dumneavoastră ar putea spune că este o temă care nu are de-a face cu țara noastră, că e o problemă internă a unui stat vecin. Nimic mai fals, și o să demontez această abordare cu două argumente de necontestat - peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au în prezent și cetățenie română, iar procentul celor care își doresc unirea cu România este de 40%.

Obiectivul AUR, în Republica Moldova, este acela de a oferi o platformă comună forțelor unioniste pentru ca acest curent, cu largă susținere populară, să fie reprezentat în viitorul Parlament al Republicii Moldova. Așa cum în România, până la apariția AUR, forțele care militau pentru păstrarea și valorificarea patrimoniului național erau dezbinate și se luptau între ele, și în Republica Moldova unioniștii sunt fragmentați și concurează între ei.

AUR este, în Republica Moldova, un proiect unificator, și am făcut deja pași importanți în această direcție. Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Popular Românesc și, mai recent, Partidul Liberal s-au alăturat AUR. Vom merge împreună la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Pe această cale lansez un apel către toți unioniștii autentici și valoroși, să vină alături de noi. Am convingerea că dezideratul unirii Basarabiei cu România este cu mult mai puternic decât orgoliile care îi separă pe unioniști.

Avem o șansă istorică, ce poate să apară o dată la câteva generații, aceea de a da un partid unionist asumat, care să performeze atât în Parlamentul de la București, cât și în cel de la Chișinău.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR, Adrian-George Axinia, județul Prahova.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică intitulată Educația trebuie să reprezinte o prioritate pentru copiii și elevii romi!;

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Se pregătește domnul deputat Lasca Mihai Ioan, deputat neafiliat. Dacă este?

Vă rog.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Educația trebuie să reprezinte o prioritate pentru copiii și elevii romi!".

Stimați colegi,

Cu toții știm că cea mai mare rată de abandon școlar se înregistrează în rândul copiilor aparținând minorității rome.

Potrivit unui studiu recent, 4 din 5 copii care abandonează școala aparțin etniei rome.

Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăși copiii romi este determinată de sărăcie, excluziune și rasism.

Dacă nu vom interveni concret în stoparea acestui fenomen, câteva zeci de mii de copii, care astăzi nu merg la școală sau, după caz, au abandonat școala, vor deveni foarte curând câteva zeci de mii de adulți ai României, fără competențe, fără abilități practice, fără șansa de a avea un loc de muncă și dependenți de o formă de intervenție din partea autorităților și instituțiilor statului român pentru a putea supraviețui.

Reducerea fenomenului de abandon școlar și creșterea ratei de cuprindere în sistemul educațional a unui număr cât mai mare de copii romi cu vârsta legală de înscriere în sistemul de învățământ, copii, de altfel, proveniți îndeosebi din mediul rural, trebuie să reprezinte priorități pentru Guvernul României și, implicit, pentru Ministerul Educației.

Copiii la care mă refer provin din familii care trăiesc în sărăcie extremă și aparțin unor comunități locale vulnerabile și defavorizate.

Pe lângă necesitatea intervenției punctuale a instituțiilor statului, rezolvarea problemelor menționate se poate face și cu sprijinul unor resurse umane specializate, precum mediatorii școlari și inspectorii școlari pentru problemele educaționale ale copiilor romi.

În acest sens, consider că este foarte important ca la nivelul fiecărui inspectorat școlar să existe un post de inspector școlar pentru problemele educaționale ale copiilor romi.

Principalele atribuții și activități ale inspectorului școlar pentru problemele educaționale ale copiilor romi ar trebui să vizeze în mod prioritar stimularea participării la educație timpurie a copiilor romi, monitorizarea și aplicarea măsurilor afirmative în domeniul educației, cum ar fi: locurile distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învățământul preuniversitar profesional, liceal și universitar; dezvoltarea și monitorizarea programelor de tip "Școală după școală", la nivelul comunităților unde ponderea elevilor romi este semnificativă; derularea, dezvoltarea și monitorizarea programelor de recuperare școlară de tipul "A doua șansă" sau a celor de alfabetizare, la nivelul comunităților locale; campanii de combatere și prevenire a discriminării în școli; monitorizarea cazurilor de absenteism și abandon școlar; monitorizarea activităților mediatorilor școlari, formarea și creșterea ponderii angajării acestora în sistemul educațional.

Pe această cale, solicit Ministerului Educației Naționale să țină cont de toate aceste realități și, în consecință, să aprobe modificările legislative ce se impun pentru încadrarea în structura inspectoratelor școlare a unui inspector școlar pentru problemele educaționale ale copiilor romi, un post distinct față de inspectorul școlar pentru minorități care activează în prezent.

Costul pe care ar trebui să-l suporte România, stimați colegi, pentru acest demers este de aproximativ 100.000 de euro/an. Doar atât, pentru o cauză atât de importantă.

Vă mulțumesc.

Cătălin Zamfir Manea.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată România trebuie salvată de trădători, prin unirea patrioților, și nu prin vaccinarea poporului;

Domnul deputat Lasca Mihai Ioan, deputat neafiliat,

Se pregătește domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, Grupul parlamentar al PSD.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează "România trebuie salvată de trădători, prin unirea patrioților, și nu prin vaccinarea poporului".

Drag popor,

Stimați colegi,

A trecut mai bine de un an de zile de la debutul acestei înșelătorii globale numite COVID. Autoritățile române în martie 2020 au spus adevărul despre această gripă, iar apoi, după câteva săptămâni, cu toții au schimbat registrul, ca la un semn primit din partea adevăraților lor stăpâni. Am înțeles rapid, toți cei care astăzi suntem numiți de premierul Cîțu "teroriști", că jocul de-a pandemia este unul pentru bani și putere, control și instaurarea unei forme de asuprire a populației la nivel național și global.

Toți cei care am atras atenția asupra acestor abuzuri ale autorităților am fost cenzurați și amendați constant, deși avem dovezi și declarații ale unor oameni de știință, medici, economiști și avocați, renumiți, care spun la unison că măsurile adoptate în numele așa-zisei pandemii sunt încălcări grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În acest moment, autoritățile promovează, prin presa aservită banilor publici, campanii masive de vaccinare cu un ser experimental, modificator genetic, cu ARN sintetic, care nu este deloc un vaccin în sensul clasic. Acest ser experimental a provocat, până în prezent, la nivel european, peste 7.700 de decese și peste 300.000 de efecte adverse grave, mai multe decât toate vaccinurile cunoscute din ultimii 10 ani la un loc.

După privatizarea României, privatizarea ADN-ului uman a devenit prioritatea Guvernului Cîțu, acesta spunând că doar așa putem reveni la normalitate. Promovarea ideii vaccinării copiilor cu forța, prin constrângerea obținerii consimțământului părinților, sub amenințarea amenzilor și a decăderii acestora din drepturi, nu face altceva decât să arate, încă o dată, ce fel de hiene cu chip de oameni au ajuns să ne conducă.

Despre părinții copiilor care refuză vaccinarea acestora, politicieni ca Nelu Tătaru susțin la TV ca aceștia să fie decăzuți din drepturile părintești.

Inițiatorii obligativității Legii vaccinării spun că acești copii aparțin statului, nu părinților care le-au dat viață, iar Cercel și Rafila afirmă în declarațiile lor publice că vaccinarea la copii e sigură, deși, în realitate, există efecte adverse grave și decese rezultate imediat după administrarea acestui vaccin la foarte mulți adulți.

Vă anunț că sunt și eu părinte și nu voi accepta niciodată ca statul să mă oblige sau să mă constrângă să îmi vaccinez copiii, sub amenințarea că mă va amenda sau îi va lua de lângă mine, pentru că în acel moment, în România, va izbucni o revoluție în adevăratul sens al cuvântului.

Aviz amatorilor care fac declarații publice cu privire la cui aparțin copiii românilor!

Stimați guvernanți și politicieni,

Potoliți-vă cu ieșirile și abuzurile voastre, poporul suferă de pe urma lor, și nu din pricina virusului! Minciuna, trădarea, vânzarea de neam și țară nu vor rămâne nepedespite nici de Dumnezeu, nici de poporul român!

Pentru aceia dintre voi care aveți suflet, rațiune, dragoste pentru țară, iubire de viață și Dumnezeu, vă chem pe toți la unire în fața poporului român pentru binele acestei țări și viitorul copiilor noștri. Acum a venit clipa să lăsăm la o parte vendetele, șantajele și frica, să acționăm împreună, uniți pentru apărarea țării...

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Încercați să conchideți!

 
 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...a dreptății, a libertăților individuale și naționale, căci acestea sunt singurele stări politice care vor oferi poporului român viitorul așteptat atât de mult timp.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

 
Florian-Claudiu Neaga - declarație politică despre Deficitul de medici de familie în localitățile din România;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga.

Se pregătește domnul deputat George Șișcu, Grupul PNL.

Vă rog.

 

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România se confruntă cu o situație tragică - 470 de localități din România nu au medici de familie!

Dreptul la sănătate este garantat de Constituție, iar actualul Guvern reușește să le încalce acest drept miilor de cetățeni care, fără un medic de familie, nu au acces la servicii de sănătate, iar în timpul pandemiei, când majoritatea spitalelor din România erau destinate COVID, nu s-au putut trata nicăieri. Au atras atenția asupra acestei probleme atât Avocatului Poporului, prin raportul recent publicat privind lipsa medicilor de familie din mediul rural, cât și Colegiul Medicilor din România.

Cu toții ne dorim să aflăm dacă Ministerul Sănătății are o strategie cu privire la eliminarea deficitului de medici de familie în localitățile din România și asigurarea accesului la servicii de sănătate atunci când oamenii au nevoie, în apropierea domiciliului pacienților.

Este nevoie de un plan concret de măsuri pentru a garanta asigurarea accesului la sănătate, în special a populației din mediul rural, acolo unde medicii de familie lipsesc în număr atât de mare. Există 665 de posturi de medici de familie vacante și nu există niciun stimulent din partea autorităților pentru încurajarea medicilor, în special tineri, să le ocupe.

Aș dori să-i reamintesc prim-ministrului Cîțu că în Programul de guvernare al PNL- USR PLUS - UDMR, în cele 12 pagini dedicate Ministerului Sănătății, nu apare nicio strategie concretă despre sistemul public de sănătate din mediul rural! Apare totuși o propoziție, în tot acest Program de guvernare, în care s-a promis crearea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din cele 2.000 necesare, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei. Câte dintre aceste centre medicale au fost măcar începute, nu finalizate?!

Au mai promis că vor stabili stimulente pentru atragerea absolvenților de medicină și farmacie în zonele rurale. Încă nu au fost identificate aceste stimulente? Nu s-a menționat nicio măsură concretă referitoare la atragerea medicilor în satele și comunele din România. Cum vor fi stimulați aceștia, când nu există niciun fel de susținere din partea autorităților în deschiderea unui cabinet medical?

S-a mai vorbit în acest scurt capitol dedicat sănătății, din Programul de guvernare, despre modernizare și despre digitalizare, însă sunt curios să aflu, cum se vor implementa acestea în cabinetele medicale inexistente din mediul rural?

Este clar că Ministerul Sănătății încă nu are o viziune clară pe termen scurt și mediu pentru rezolvarea acestei probleme dramatice, deficitul de medici de familie din sute de localități din România.

Și îl mai întreb pe ministrul sănătății, câți angajați din subordinea sa se ocupă de medicina primară?

Atrag atenția, pe această cale, Guvernului Coaliției PNL - USR PLUS - UDMR că situația actuală trebuie remediată cât mai curând, fiindcă reprezintă o încălcare gravă a dreptului la sănătate al românilor.

Vă mulțumesc.

Deputat Florian Neaga, Circumscripția 33 Sălaj.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
George Șișcu - declarație politică intitulată Am câștigat împreună o bătălie cu pandemia. Vom câștiga și războiul la fel, pentru că românii sunt niște învingători!;

Domnul deputat George Șișcu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Mihai Botez.

Vă rog.

 

Domnul George Șișcu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Am câștigat împreună o bătălie cu pandemia. Vom câștiga și războiul la fel, pentru că românii sunt niște învingători!".

Simțim deja, de câteva zile, un alt aer peste România. Este aerul normalității pe care îl așteptam de ceva vreme. Se vede mai mult optimism în societate, oamenii simt că viața lor revine la ceea ce era înainte de pandemie.

Românii au dovedit în ultimele luni că sunt uniți și că înțeleg momentul dificil cu care ne confruntăm. Au existat și destule provocări, însă de apreciat este că oamenii nu s-au lăsat atrași în capcana manipulărilor.

Avem aproape patru milioane de români vaccinați cu prima doză, până în acest moment, iar campania de vaccinare se desfășoară într-un ritm tot mai alert.

Neîncrederea pe care au sădit-o unii în mintea românilor nu și-a atins ținta. Am ieșit la liman, iar totul se întâmplă pentru că acest popor a înțeles care este drumul corect pentru a depăși cu bine criza sanitară.

Vedem acum că Guvernul, creat în jurul Partidului Național Liberal, a luat măsurile corecte. Economia nu a fost afectată în această iarnă, pentru că România nu a închis total sectoarele economice, așa cum au procedat alte state. Este adevărat că au existat restricții, dar măsurile au fost luate pentru a-i proteja pe cetățeni.

Suntem într-un moment prielnic, iar românii au demonstrat că atunci când luptă pentru aceeași cauză, nimic nu le stă în cale.

Ne bucurăm cu toții de primul pas important al revenirii la normalitate. Nu a fost simplu, dar am reușit, cu înțelepciune și răbdare, să depășim momentele dificile cu care ne-am confruntat în ultimul an.

De sâmbăta trecută am renunțat la purtatul măștii în aer liber și la restricțiile de circulație din timpul nopții. De asemenea, putem sta, până la miezul nopții, la terase împreună cu prietenii. În plus, se pot organiza din nou evenimente, iar numărul de participanți va crește pe măsură ce vom avansa cu vaccinarea.

Felicitări tuturor! România a ajuns un exemplu în Europa pentru modul cum a gestionat pandemia.

George Șișcu, deputat în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Mihai-Cătălin Botez - declarație politică: Apel către primarii din județul Vaslui, și nu numai, pentru a se implica mai activ în campania de vaccinare;

Domnul deputat Mihai Botez, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregătește domnul deputat Boris Volosatîi, Grupul parlamentar AUR.

 

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă voi folosi de declarația mea politică de astăzi pentru a face un apel către primarii din județul Vaslui, și nu numai, pentru a se implica mai activ în campania de vaccinare.

Una dintre cele mai cunoscute "triade" ale României rurale este triada primar - preot - învățător. Acestea sunt, de obicei, persoanele cele mai cunoscute și cele mai apreciate printre săteni, chiar și în 2021.

Suntem în plină campanie de vaccinare, o campanie esențială pentru combaterea pandemiei de SARS-CoV-2, iar statul se află în situația de a avea nevoie de aceste persoane, pentru a ajuta într-un timp în care interesul pentru vaccinare pare să scadă.

Cred că, din orice partid am fi, trebuie să realizăm un lucru - această campanie de vaccinare nu este campania lui Cîțu, Barna, Mihăilă sau Gheorghiță, este campania românilor, plătită din banii românilor și care se face pentru sănătatea românilor.

L-am văzut pe domnul Rafila implicat în maratonul vaccinării din București și alte locații. Îl felicit pe această cale și sper ca dumnealui să convingă cât mai mulți colegi de partid să-i urmeze exemplul! În județul Vaslui, acest partid are cel mai mare număr de primari și consilieri. Îl invit să-i convingă pe primarii și consilierii din acest partid să meargă printre cetățeni.

Stimați primari din județul Vaslui și din toată România, în campaniile electorale străbatem cu toții străzile și cărările localităților în căutarea susținătorilor. Astăzi este nevoie să străbatem aceleași cărări pentru a-i informa pe cetățeni despre vaccin și a susține campania de vaccinare. Este un pas necesar pe care trebuie să îl facem pentru binele și sănătatea comunităților noastre și a României.

Desigur, orice abordare a subiectului vaccinării riscă să-i supere pe cei câțiva care încă se informează din surse de știri dinspre Est.

Viața omenească este mai importantă decât voturile.

Nu putem guverna și nu putem să ne desfășurăm activitatea cu ochii doar pe sondaje. Avem nevoie de oameni politici responsabili, care să se implice pentru binele comunității, iar acum binele comunității necesită o informare bună despre vaccinare.

Personal, îi invit pe primarii din județ să apeleze la mine dacă vor să organizeze astfel de evenimente și îi voi ajuta în limita atribuțiilor și posibilităților.

Îi invit, de asemenea, pe toți parlamentarii din județul Vaslui, indiferent de partid, să se implice în această campanie. Avem 3 luni de vară în față, 3 luni în care știm că există o transmitere comunitară mai slabă. La finalul acestor 3 luni, putem ieși mai puternici, cu o rată de vaccinare de peste 70%, sau putem ieși direct într-un val 4.

Alegerea este a noastră - vrem să ne întoarcem la viața normală sau la restricții?

Eu vreau să mă întorc la o viață normală, de aceea mă voi implica în susținerea campaniei de vaccinare.

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR PLUS de Vaslui.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Boris Volosatîi - declarația politică: 16 mai 1812 - ziua anexării Basarabiei de către Rusia țaristă;

Îl invit pe domnul deputat Boris Volosatîi.

Se pregătește domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, Grupul parlamentar al minorităților.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică: "16 mai 1812 - ziua anexării Basarabiei de către Rusia țaristă".

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi români,

Duminică, 16 mai, s-au împlinit 209 ani de la semnarea de către ruși și turci, în Hanul armeanului Manuc Bey din București, agent al Rusiei, a acelei nenorocite hârtii, numite Tratat de pace, prin care Rusia țaristă și Turcia otomană sfârtecau Principatul Moldovei.

Începând cu 16 mai 1812, denumirea de Prut, printr-un joc de cuvinte, singurul posibil prin recombinarea literelor sale, a început să fie citită trup rupt! 16 mai 1812 reprezintă ziua tragică în care Prutul a fost făcut linie de frângere a trupului și sufletului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale două imperii.

Denumirea de Basarabia, însemnând, din vechime, partea de jos a spațiului dintre Nistru și Prut, a fost aplicată pentru tot spațiul de răsărit al Principatului Moldovei de către Administrația de la Petersburg. Marele Eminescu scria: "Însuși numele de Basarabia scârțâie sub condeiele rusești".

Ocupația rusă a însemnat pentru noi, basarabenii, o cruntă și sălbatică deznaționalizare; scăderea procentului de români, de la 98 la 56; deportări și strămutări masive ale elementului autohton către zone ca Siberia, Orientul Îndepărtat sau Caucaz; colonizarea metodică a elementului străin, în special german, slav și turcic; exploatarea nemiloasă și confiscarea abuzivă de bunuri - generalul de tristă faimă, Kutuzov, spunea: "Românilor le voi lua totul. Le voi lăsa doar ochii ca să aibă cu ce plânge!".

Ocupația rusească a mai însemnat eliminarea, și apoi interzicerea completă a limbii române din învățământ, biserică, administrație.

Și totuși românii din Basarabia au supraviețuit și au știut ca, la 27 martie 1918, după 106 ani de stăpânire țaristă, să fie primii care s-au reunit cu patria mamă, România. Perioada interbelică, de aur, ne-a oferit posibilitatea refacerii ființei naționale, iar la 28 iunie 1940 și august 1944 să îndurăm din nou ocupația rusească, dar îmbrăcată deja în haină bolșevică.

În accepția dreptului internațional clasic și modern, România este singurul succesor de drept al Țării Moldovei. Denumirile de Moldova și Basarabia fac parte din patrimoniul istoric, cultural și identitar românesc.

Aducându-ne aminte de ororile trecutului țarist și bolșevic, rămânem încrezători în forța de regenerare a poporului român. Privirile noastre sunt îndreptate spre viitor, acolo unde întrezărim reunirea, scopul nostru politic suprem spre care trebuie să mergem neabătut, indiferent de apartenența partinică.

Dragi colegi,

Înainte de a fi membri ai unui partid, suntem români. Faptul că Alianța pentru Unirea Românilor are în această legislatură 6 parlamentari basarabeni oferă un exemplu de bună practică tuturor celorlalte partide din țară și constituie o dovadă în plus că România așteaptă Basarabia acasă.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încheiați, ați depășit.

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

Nu vom obosi niciodată să credem și să afirmăm că, prin voia lui Dumnezeu, Basarabia a fost și va fi românească.

Vă mulțumesc.

Deputat Boris Volosatîi, Alianța pentru Unirea Românilor, Circumscripția nr. 43.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarația politică despre prioritizarea politicilor de mediu;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Se pregătește domnul deputat Silviu Nicu Macovei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Luna trecută, cu ocazia Zilei Pământului, am susținut, de la această tribună, o alocuțiune, în care am evidențiat posibilele măsuri privind diminuarea schimbările climatice, inclusiv printr-o mai mare implicare a autorităților locale.

Uniunea Europeană a pus pe primul punct al agendei sale politice Pactul verde european, care dorește să transforme Europa, până în anul 2050, în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

O astfel de prioritizare a politicilor de mediu, precum cea făcută de Uniunea Europeană, are o însemnătate fundamentală și transmite un mesaj, în special tinerelor generații care pot avea un cuvânt important de spus în toată această încercare de reconciliere a omului cu natura.

Astăzi, în continuarea celor menționate, vreau să aduc în discuție două dintre cauzele principale care accentuează efectele nocive ale schimbărilor climatice în țara noastră, și anume depozitarea ilegală și neadecvată a deșeurilor, sub toate formele acesteia, și defrișările ilegale.

Una dintre măsurile la care vreau să mă refer și care contribuie semnificativ la îmbunătățirea situației de facto constă în organizarea și promovarea acțiunilor de ecologizare și a celor de împădurire, care trebuie realizate periodic, după un plan prestabilit, capabil să asigure eficiența unor astfel de acțiuni.

Cunoaștem faptul că defrișarea reprezintă un factor negativ în intensificarea fenomenului de încălzire globală, sporind alunecările de teren și inundațiile, motiv pentru care beneficiile pădurilor sunt inestimabile, iar valoarea lor nu trebuie sau nu ar trebui să fie "monetizată".

Orice campanie de împădurire, oricât de mică ar fi aceasta, dacă este făcută corect, poate contribui la îmbunătățirea vieții fiecăruia dintre noi și ne poate da speranța pentru un viitor mai sănătos.

În aceeași ordine de idei, o altă măsură care poate contribui, pe de o parte, la diminuarea efectelor schimbărilor climatice, iar, pe de altă parte, la creșterea bunăstării cetățenilor o constituie punerea în practică, cât mai repede posibil, a campaniilor de ecologizare.

Fără îndoială, aceste acțiuni pot fi întreprinse de fiecare cetățean al țării, contribuind, într-o mare măsură, atât la reducerea poluării, cât și la regenerarea ecosistemelor din zonele în care acestea sunt organizate.

Deșeurile depozitate în spațiile neamenajate dăunează mediului, producând, în funcție de materialul din care este confecționat ambalajul, daune medii ori severe.

Toate aceste aspecte au, inclusiv, un considerabil impact economic negativ, ducând la creșterea costurilor medicale, la reducerea productivității, provocând daune culturilor și faunei, iar expunerea fizică pe termen lung constituie o amenințare gravă la adresa directă a sănătății umane și a naturii.

Comisia pentru tineret a Uniunii Ucrainenilor din România conștientizează importanța protejării mediului înconjurător, drept pentru care, anual, se implică activ în protejarea ecosistemului din județele în care locuiesc etnicii ucraineni, organizând campanii de împădurire, ecologizare și, în aceeași măsură, de conștientizare a importanței protejării mediului, acțiuni care au ca rezultate concrete colectarea zilnică a sute de kilograme de deșeuri și plantarea a mii de puieți.

Indiferent de religie, naționalitate, culoare politică sau statut social, cu toții trebuie să susținem astfel de acțiuni, încurajând, prin campanii de informare sau prin puterea exemplului, participarea la activități de împădurire și ecologizare, adoptând în permanență măsurile necesare pentru combaterea cauzelor și reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Doar în acest mod vom reuși să diminuăm efectele schimbărilor climatice, asigurând un mediu curat generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Din grânarul Europei, am ajuns raiul pâinii congelate!

Domnul deputat Silviu Nicu Macovei, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Florian-Emil Dumitru, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Din grânarul Europei, am ajuns raiul pâinii congelate!"

Stimați colegi parlamentari,

Vă mai amintiți cum învățam la școală că suntem grânarul Europei? Că producția românească de grâu ar putea hrăni 80% din populația întregii Uniuni Europene? Toate acestea trebuie, cu rușine, să le uităm! Țara noastră, cu terenuri extrem de fertile și cu suprafețe agricole drepte ca-n palmă, a ajuns raiul importurilor de pâine congelată!

Da, stimați colegi parlamentari, noi, românii, din grânarul Europei, importăm pâine congelată din Ungaria, Germania și Polonia! Anul trecut România a importat doar din Polonia pâine congelată în valoare de peste 2,3 milioane de euro! În ultimii zece ani, importul de pâine în România a crescut de 8 ori.

Nu vreau să arunc anatema pe supermarketuri, însă pâinea "proaspătă" din aceste unități vine congelată uneori și mii de kilometri, se coace repede și se vinde caldă clienților români. Iar justificarea nu poate fi că pâinea de la brutăriile din România este mai scumpă. Kilogramul de pâine la noi este în jur de 4 lei, pe când în străinătate este cam de 4 ori mai scumpă! Nu putem să spunem nici că nu avem grâu. În 2019, România a avut o producție de peste 10 milioane de tone de grâu, cea mai mare din ultimii 10 ani. Știți cât înseamnă asta? Este suficient grâu cât să hrănească fiecare român cu jumătate de tonă de grâu.

Rușinea pe care ar trebui să o simțim noi, ca români, se vede și în faptul că pierdem efectiv bani și ne batem joc și de agricultori, și de consumatori. Exportăm masiv grâu, adică materie primă, și importăm pâine congelată. Suntem de toată jena, fiindcă exportăm cu 80 de bani pe kilogramul de grâu, dar produsele de brutărie, patiserie și biscuiți le cumpărăm cu 9,8 lei pe kilogram, adică, ne importăm propriul grâu la prețuri de 12 ori mai scumpe.

Oameni buni, eu unul nu înțeleg cum am ajuns în halul acesta, ca țară! Pâinea nu este altceva decât făină, cu drojdie, apă și sare, toate frământate și puse la cuptor. Cum am ajuns să mâncăm pâine congelată, când avem producție atât de mare de grâu? Nu este cine știe ce tehnologie, ca să spunem că suntem în urmă față de Occident. Noi, grânarul Europei, exportăm grâu și importăm pâine. Rușine!

Cred că este momentul să ne uităm foarte atent în "ograda" noastră. De ce supermarketurile preferă să cumpere pâine congelată, clar mult mai scumpă, decât să cumpere pâine proaspătă de la brutăriile din România? Economic, nu se justifică. Aluatul este mai scump, transportul este mult mai scump.

Am auzit, adesea, argumente că nu avem ce face, fiindcă este o piața concurențială liberă în UE. Tocmai din acest motiv avem o șansă să susținem o industrie locală ce poate să aducă plus valoare în domeniul panificației. După cum am mai spus, pâinea congelată este mult mai scumpă în afara țării, iar scumpirea transportului - și din cauza pandemiei - face inexplicabilă alegerea supermarketurilor de a cumpăra produse mai scumpe din afară, în dauna celor locale.

Din păcate, nu am auzit nici măcar un sunet din partea ministrului agriculturii sau a premierului Cîțu pe acest subiect. Sigur, unii se laudă cu producții mari la grâu, dar evită să spună câtă pâine congelată importăm.

De aceea, cred că este un moment bun să dezvoltăm un program de susținere a brutăriilor românești, de încurajare și stimulare fiscală a producătorilor români de pâine și produse de patiserie. Materie primă avem, investițiile sunt destul de reduse, iar un program cu măsuri active poate duce la rezultate spectaculoase, cu o singură condiție, evident, ca actuala guvernare să înceapă să se uite și spre producători români, nu doar spre interese proprii de grup.

Silviu Macovei, deputat al PSD de Iași.

 
Florian-Emil Dumitru - declarație politică având ca obiect Liceele agricole și învățământul dual;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Florian-Emil Dumitru, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Vă rog.

 

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Liceele agricole și învățământul dual".

În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai arzătoare problematica modernizării infrastructurii învățământului agricol. Avem nevoie să atragem tinerii către domeniul agricol, iar aceștia au nevoie de experiență practică în ferme, combinată cu educația antreprenorială, pentru a putea construi noi afaceri în acest domeniu sau pentru a prelua exploatațiile agricole ale părinților și ale bunicilor. Cea mai mare provocare din zonele rurale este îmbătrânirea fermierilor. Conform unui studiu publicat în această lună de Comisia Europeană, în 2016, pentru fiecare manager agricol sub 40 de ani existau trei manageri agricoli cu vârsta peste 65 de ani, în Uniunea Europeană. Acest studiu afirmă că, deși nivelul de pregătire al tinerilor manageri agricoli sub 35 de ani a crescut în timp, în 2016, doar 43% dintre tinerii fermieri au primit mai mult decât o formare practică la locul de muncă.

Conform datelor Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, preluate și prelucrate de Centrul Român de Politici Europene, în 2020 doar 4% dintre elevii din învățământul profesional și tehnic erau înscriși la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învățământului profesional și tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. Trebuie spus că în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unități școlare cu profil agricol în România.

În perioada recentă, aproximativ 2,8% dintre manageri au absolvit învățământ agricol - educație de bază - și doar 0,4% educație completă, cu mult sub nivelul Uniunii Europene, unde avem 31,6% educație de bază și completă, în timp ce 96,7% din managerii români aveau doar experiență practică agricolă, comparativ cu media Uniunii Europene, de 68,3%. În ceea ce privește pregătirea tinerilor manageri de exploatație sub 35 ani, formele de învățământ agricol absolvite au fost de 3,2% educație de bază, 0,9% educație completă și 89,6% aveau doar experiență practică agricolă.

Din nefericire, numărul elevilor de liceu care optează pentru calificare agricolă este în scădere și totodată numărul liceelor cu calificări agricole în oferta de școlarizare a continuat să scadă în ultimii anii. Din păcate, școlile agricole se situează adesea printre ultimele opțiuni ale elevilor noștri. Tot mai mulți tineri reclamă lipsa unor oportunități reale de practică din partea angajatorilor. Din punctul meu de vedere, aceste situații apar din cauza faptului că tinerii nu au încredere că în acest domeniu pot face carieră, iar angajatorii nu dispun de resurse și nu sunt motivați să ofere timp elevilor și studenților, pentru a-i iniția în acest domeniu. Rolul nostru este să le transmitem elevilor și studenților importanța pe care fermierii o au în societate și importanța agriculturii, nu doar ca sursă pentru aprovizionarea cu hrană, ci și din punctul de vedere al protecției mediului și resurselor naturale.

Sunt de părere că marea problemă a învățământului agricol rămâne formarea practică a elevilor. Accentul trebuie să fie pus pe continuitatea dintre învățare și muncă și pe dimensiunea antreprenorială a activității fermierului.

Astfel, din analiza efectuată de MADR, la nivelul anului 2018- 2019, a rezultat faptul că dintr-un număr de circa 260 de licee și școli profesionale agricole, inclusiv domeniile conexe ale acesteia, câte avea România în anul 1990, mai existau doar 57 de unități de învățământ agricol, al căror număr de clase, specializate în domeniul agriculturii, era majoritar, în raport cu celelalte discipline neagricole care completa programa școlară a liceelor.

Putem spune că în prezent niciun liceu agricol din România nu mai școlarizează în proporție de 100% în domeniul agriculturii și serviciilor conexe acesteia. Tot în urma analizei, a rezultat faptul ...

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercați să încheiați! Ați depășit demult.

 
 

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Da, domnule președinte.

De asemenea, trebuie să fim atenți la situația absolvenților privind inserția socială a acestora, astfel încât aceștia, după absolvirea liceului agricol, să nu fie nevoiți să-și găsească locuri de muncă în alte țări.

Cu privire la acest aspect, MADR a făcut o analiză privind inserția socială a absolvenților de învățământ profesional, liceal și postliceal agricol, la nivelul anului 2019, rezultând următoarele - la învățământul...

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Deja ați avut timp dublu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică cu referire la Planul Național de Redresare și Reziliență, cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR PLUS.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Roman, Grupul AUR.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important, Planul Național de Redresare și Reziliență, cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989.

În aceste zile am văzut cu toții, în spațiul public, numeroase dezbateri, dar și atacuri politice pe subiectul Planului Național de Redresare și Reziliență. Ceea ce nu înțeleg, din păcate, mulți dintre politicieni, este că PNRR reprezintă cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989.

Pandemia a fost un factor neprevăzut, care a afectat toate statele membre ale Uniunii Europene, iar Comisia Europeană a fost nevoită să intervină cu un plan pentru a determina un impact cât mai mic asupra mediului economic și social al țărilor europene. Din fericire, veștile de la Bruxelles sunt bune, iar obiectivele și reformele majore gândite de Guvern au fost agreate și de Comisia Europeană.

Vestea și mai bună este că România cere în totalitate suma de 29 de miliarde de euro, inclusiv împrumuturile pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În acest moment, doar țara noastră și Italia vor accesa împrumuturile în întregime pentru reforme și proiecte majore care să asigure redresarea și reziliența.

Pentru România, acesta este cu adevărat un moment de restart, deoarece PNRR creează premisele pentru o mai bună funcționare a instituțiilor statului și ne putem asigura că și fondurile europene de coeziune vor avea impactul așteptat în economie.

Chiar dacă există voci critice în zona politică, în special în opoziție, trebuie amintit faptul că PNRR este rezultatul unui amplu proces național de consultare desfășurat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, consultări care au fost axate pe patru priorități: infrastructură, educație, sănătate și mediu.

În final, acest plan va aduce în următorii ani reforme majore, precum reforma pensiilor, reforma fiscală, reforma întreprinderilor de stat, salarizarea sectorului bugetar, crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, administrație publică, justiție, transport fără emisii de carbon și energie regenerabilă.

Dragi colegi,

Planul Național de Redresare și Reziliență va da radiografia viitoare a României și nu trebuie tratat ca un program politic, ci ca un proiect de stat cu importanță deosebită. Planul Național de Redresare și Reziliență este cel mai complex program de reformă creionat în România, după 1989. PNRR va produce schimbări structurale în domenii-cheie, în economie, în administrația locală și centrală. Vă dau doar exemplul reformei pensiilor, un domeniu care nu asigură echitatea între pensionari și nici nu este sustenabil.

Am încredere că ministrul Cristian Ghinea va reuși să încheie cu succes negocierile cu autoritățile europene și vom începe, în curând, implementarea PNRR. Ceea ce ar trebui să înțeleagă întreaga clasă politică este că acest plan are o importanță națională deosebită și trebuie să îl susținem cu toții, fiind singura șansă pentru redresarea după pandemie și asigurarea rezilienței în fața oricăror provocări viitoare.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Nicolae Roman - declarație politică: Poporul român trebuie să știe Laserul de la Măgurele;

Domnul deputat Nicolae Roman, Grupul parlamentar AUR.

Se pregătește domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, Grupul parlamentar al minorităților.

Vă rog.

 

Domnul Nicolae Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând vreau să mă alătur și eu mesajului dat pentru Basarabia de cei doi colegi ai mei și să vă invit și pe dumneavoastră, prietenii dumneavoastră și cei care ne-au ales, să fie alături de examenul pe care românii de acolo îl vor da, iar pentru românii care locuiesc în Basarabia, țin să-i anunț că, dacă ei nu vor vrea, nu vor putea să vină acasă, de aceea, să facă tot posibilul și să-și exprime voința la vot.

Astăzi voi vorbi despre Laserul de la Măgurele.

Laserul cel mai puternic din lume - 10 pentawați -, adică 10% din puterea soarelui, este la Măgurele. El ne-a costat 66 de milioane de euro.

Un consorțiu european timp de doi ani de zile nu și-a îndeplinit obligațiile.

După ani de negocieri, prietenii noștri cehi și vecinii de la Nord-Nord-Vest, Ungaria, au solicitat ca din Consorțiul științific România să nu facă parte.

Consorțiul este format din Ungaria, Cehia, Italia și Serbia. Bulgaria și Germania sunt observatori.

Excluderea oficială a României din acest consorțiu a avut loc la data de 5 mai 2021, cu argumentul că sistemul Gamma, construit de un furnizor, va fi finalizat în 2023, deci el va fi întârziat.

Interesele României însă sunt periclitate. Numai costurile anuale ale operării infrastructurii se ridică la 30 de milioane de euro. După părerea noastră, există trei tipuri de erori care stau la baza acestui eșec:

  • Litigiul dintre Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor de la Măgurele și Consorțiul EuroGammaS, care trebuia să furnizeze tehnologia Gamma și care este generat de incapacitatea consorțiului de a livra tehnologiile necesare;
  • Conflictul între cercetătorii institutului și fostul director al acestuia, domnul academician Nicolaie Victor Zamfir. Acesta este inițiatorul proiectului ELI-NP și a trebuit înlăturat din diferite motive. Dintr-o dată, după o lungă perioadă sub conducerea Domniei Sale, în care n-au fost sesizate astfel de probleme, au apărut probleme de administrare defectuoasă, abuzivă și neprofesionistă de către subordonații săi, care au făcut stagii de pregătire și studii în alte state, în unele dintre aceste țări fiind și partenerii Consorțiului EuroGammaS;
  • În organismele europene implicate, se afirmă că Romania nu a dorit să facă parte din consorțiul European, pentru că astfel deciziile naționale s-ar fi transferat la nivel european.

Se pierde, cel puțin momentan, oportunitatea pentru România de a se integra în structurile europene de cercetare a laserului.

Este o situație greu de înțeles pentru o țară al cărui președinte este specializat în studiul fenomenelor fizice și care este desemnat să apere prestigiul României.

În această situație nu se vede intervenția europarlamentarilor români, fiind interesant de auzit opinia liderilor de partid ai acestora.

Mulțumesc.

Deputat AUR, Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Dragoș Gabriel Zisopol - declarație politică intitulată Uniunea Elenă din România, partener în Proiectul european Erasmus+«Teachers for SwanZ»;

Domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, Grupul minorităților.

Se pregătește doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

 

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În perioada septembrie 2020 - august 2022, Uniunea Elenă din România participă la proiectul cu titlul "Teachers for SwanZ" din cadrul Programului european "Erasmus+", aria - educație vocațională.

Partenerii Uniunii Elene din România, în acest proiect, sunt: Liceul de Coregrafie "Floria Capsali" din București, "Atitude Studios" din Viena - Austria și Rousse National School of Arts "Prof. Vesselin Stoyanov" din Ruse - Bulgaria.

Beneficiarii proiectului sunt profesorii, formatorii și elevii de la liceele de balet și școlile de dans din țările menționate, cărora li se adaugă membrii Uniunii Elene din România.

Proiectul oferă abordări moderne pentru dezvoltarea profesională continuă a profesorilor și formatorilor de dans și non-dans, activi în instituțiile partenere, în cele publice și private.

"SwanZ" sunt elevi cu vârstele cuprinse între 13 și 16 ani care aparțin generației Z, studiază în școlile partenere și sunt implicați în proiect.

Actualizarea și îmbunătățirea competențelor digitale pentru profesorii de dans din instituțiile partenere, în vederea facilitării accesului acestora la instrumentele IT; înțelegerea dansurilor tradiționale și contemporane din țările partenere din punct de vedere tehnic, abordare, simboluri etc. și includerea diversității culturale a țărilor implicate în proiect, pentru a crea mai multe instrumente sau metodologii educațional-artistice, sunt o parte dintre dezideratele proiectului.

Uniunea Elenă din România va folosi excelenta colaborare avută cu celebrul teatru de dans "Dora Stratou" din Atena, aducându-i în proiect pe profesorii acestei instituții, cât și pe coordonatorii ansamblurilor noastre de dansuri grecești, tineri certificați la Centrul Internațional al Dansului CID - UNESCO, cu sediul la Paris.

Principalele rezultate scontate ale Proiectului "Teachers for SwanZ" sunt: realizarea unui manual de pregătire și a unui ghid pentru profesorii și formatorii de dans, care să îi sprijine în dezvoltarea abilităților profesionale, respectiv conceperea unei platforme web, un laborator virtual unde lecțiile de dans vor fi predate online și unde vor fi încărcate fișiere video cu spectacolele susținute de participanții la proiect, interviuri, mărturii etc.

Proiectul sprijină dezvoltarea abilităților și competențelor persoanelor implicate direct în gestionarea și implementarea proiectului - abilități profesionale și de comunicare, abilități IT, abilități interculturale etc.

Beneficiarii proiectului vor fi motivați să învețe, să experimenteze și să inoveze, să-și îmbunătățească gândirea critică și să-și dezvolte abilitățile și competențele profesionale.

Instituțiile implicate în Proiectul european Erasmus+ vor câștiga experiență și vor avea capacitatea de a construi noi parteneriate la nivel european.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Uniunea Elenă din România, prin intermediul Proiectului cu titlul "Teachers for SwanZ" înregistrează o nouă premieră, fiind prima organizație a unei minorități naționale din țara noastră care participă în calitate de partener cu drepturi depline la un program european de tip Erasmus+, contribuind în acest fel la dezvoltarea educației participative a tinerei generații prin intermediul dansului, ca "limbaj al sufletului", ce depășește orice barieră de natură etnică, politică sau culturală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată Vaccinare, dar fără discriminare!;

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna deputat Elena Hărătău, Grupul parlamentar al PNL.

 

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "Vaccinare, dar fără discriminare!".

Stimați colegi,

PSD susține vaccinarea și acordarea stimulentelor pentru persoanele vaccinate, dar împărțirea românilor în două tabere și umilirea celor încă nevaccinați constituie un abuz intolerabil.

Coaliția "Răului Bine Făcut" s-a autodepășit în ceea ce privește măsurile haotice din pandemie! Culminează însă cu intenția vădită de a discrimina persoanele nevaccinate, în raport cu cele care au ales să se vaccineze anti-COVID-19.

Guvernul dreptei unite nu face altceva decât să încurajeze înjosirea românilor nevaccinați, ceea ce înseamnă încălcarea flagrantă a dreptului fundamental de a decide modul în care trăiesc.

Totul a început cu declarația uluitoare a premierului Cîțu, potrivit căreia cei care nu se vaccinează pot fi asimilați "teroriștilor". Nu s-a mai pomenit în vreo țară din această lume ca un lider al vreunui guvern să pună problema de o asemenea manieră. Practic, vorbim despre o amenințare și o stigmatizare a nevaccinaților, prezentați ca un fel de "ciumați", toate acestea, în condițiile în care campania de vaccinare este un uriaș eșec.

Bâlbe, contradicții, lipsa unor direcții clare, a informațiilor esențiale, lipsa implicării efective a celor cu atribuții au făcut ca rata de vaccinare să fie în România printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Oamenii și-au pierdut încrederea, românii nu mai știu ce este bine pentru ei și ce nu, iar vina nu este a lor, ci tocmai a celor care îi jignesc, îi amenință voalat și îi acuză tot pe ei.

Prim-ministrul și reprezentanții coaliției nu fac altceva decât să recurgă la gesturi extreme de a forța vaccinarea, prin propuneri ce încalcă inclusiv normele europene. Un exemplu este acela al conducerii Universității de Medicină și Farmacie din Iași, care a impus studenților să se vaccineze pentru a-și putea susține examenele. Au călcat în picioare și dreptul constituțional la educație gratuită, deoarece studenții ar fi obligați să achite teste PCR în valoare de 1.000 de lei pe perioada examenelor, pentru a li se valida prezența.

Resping categoric aceste tentative de discriminare a românilor, pe motiv de vaccinare! Totodată, condamn ferm intențiile Guvernului de a forța oamenii să se imunizeze, pe considerentul că, în caz contrar, nu pot să intre în restaurante, hoteluri, la teatre sau spectacole, având în vedere organizarea de evenimente doar pentru cei vaccinați.

Nu aceasta este soluția pentru a-i convinge pe români că este bine să se vaccineze, ci ei trebuie sprijiniți, încurajați, informați, pentru că este esențial să înțelegem că doar prin vaccinarea a cât mai multora dintre noi putem reveni la o viață cu adevărat normală.

Însă, din nefericire, nu mai are cine să o facă, "magicianul" Voiculescu a plecat fără vreo magie, iar haosul din sistem a rămas, cu tot cu înlocuitorul său.

Deputat al PSD, Cristina-Elena Dinu, Circumscripția nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Elena Hărătău - declarație politică cu titlul Regiunea Moldovei și capitala țării, interconectate prin Autostrada A7;

Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Andrei Drancă, Grupul USR PLUS.

 

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Regiunea Moldovei și capitala țării, interconectate prin Autostrada A7".

Comisia Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat finalizarea documentației necesare pentru ultimul tronson al drumului de mare viteză Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani.

Astfel, Bacăul urmează a asigura tranzitul și către municipiul Iași, dar și către granița de nord a țării, la punctul Siret existând în perspectivă și o viziune clară pentru lucrarea de infrastructură rutieră Brașov-Bacău-Pașcani-Iași.

Secțiunea Pașcani-Siret va avea finanțare din fonduri europene, iar obiectivul contractului scos la licitație de către CNAIR a avut în vedere realizarea unui studiu de fezabilitate și a unui proiect tehnic pentru drumul Expres de la Pașcani la Suceava și Siret, însă în cadrul documentației prestatorul va realiza un studiu de trafic, în urma căruia se va determina și definitiva tipul de drum care se va proiecta, și anume, dacă va fi drum expres sau autostradă.

În acest fel, regiunea Moldovei va dispune de o infrastructură rutieră adecvată care să îi permită mult mai ușor atragerea investițiilor private străine, asigurându-se prin aceasta și un "culoar european" pentru Republica Moldova.

Încă o dată se confirmă faptul că municipiul Bacău are o poziție strategică de mare importanță, construirea acestor căi de rulare moderne și de mare viteză putând constitui și pentru municipiul Pașcani o oportunitate de atragere a unor investiții străine care să poată constitui, în speță, un "bum economic" și pentru acest municipiu.

Autostrada A7 va fi finalizată până în 2026, dar secțiunea Pașcani, care va continua autostrada către granița Moldovei, fiind mai ușor de construit, va fi gata mai repede de 2026.

Guvernul României demonstrează, încă o dată, faptul că nu a rămas indiferent la problemele regiunii Moldovei și că pe agenda sa se află proiecte de mare anvergură pentru această regiune a țării, astfel încât să se creeze premisele necesare recuperării decalajelor de dezvoltare între această regiune a țării și celelalte regiuni mai dezvoltate și mai agreate de investitori.

Nu în ultimul rând, voi fi foarte atentă la investițiile pe care Guvernul României le va pune la dispoziție și pentru modernizarea infrastructurii feroviare, atât timp cât există obligația pentru România de modernizare a ramurii sudice și nordice a Coridorului IV.

Elena Hărătău, deputat al PNL, Bacău.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Marius-Andrei Miftode - declarație politică având ca obiect Concursuri corecte pentru directori;

Domnul deputat Andrei Drancă, USR PLUS? Nu este.

Domnul deputat Andrei Miftode, Grupul USR PLUS?

Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul minorităților.

 

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vara aceasta, la încheierea anului școlar, vor expira mandatele deja prelungite ale tuturor celor aproape 10.000 de directori și directori adjuncți, de la toate școlile de stat din țară. Tot anul acesta, după mulți ani, va fi organizat un concurs pentru ocuparea acestor funcții.

Momentul concursurilor pentru directori este unul crucial pentru viitorul sistemului de educație din România. De competențele manageriale ale directorilor vor depinde viteza și gradul de implementare a reformelor în școli, precum și capacitatea școlilor de a funcționa și a prospera.

Pe lângă rolul lor în implementarea reformelor mari, sistemice, directorii sunt cei care pot acționa și pentru îmbunătățirea condițiilor particulare din fiecare școală. Ei sunt decidenții cei mai apropiați de nevoile elevilor și profesorilor din colectivul pe care îl reprezintă.

Domnul ministru Cîmpeanu a fost ieri invitatul Comisiei pentru învățământ, în cadrul unei discuții pe tema stării actuale a educației, iar o mare parte din discuție s-a concentrat pe acest subiect.

A vorbit, printre altele, despre echitatea și integritatea concursului pentru directori și m-am bucurat să aud că are răspunsuri conturate la întrebările noastre legate de aceste aspecte.

Am aflat ieri că, pe lângă transmiterea securizată a subiectelor, care nu vor fi cunoscute în afara comisiei de elaborare, Ministerul are în plan supravegherea video a probei scrise.

Mai mult, pe lângă reprezentanții profesorilor, aleși prin vot secret în comisiile de selecție din etapa a doua, la interviuri vor putea participa și observatori din rândul elevilor, părinților sau sindicatelor.

Sunt câteva măsuri bune, care pot da încredere în proces, și astfel, și în rezultat. Integritatea și echitatea acestui concurs sunt esențiale pentru a ne asigura că școlile noastre, și implicit destinele copiilor noștri, vor fi în cele mai competente mâini pentru următorii patru ani.

Aștept cu nerăbdare publicarea metodologiei de concurs de către minister. Abia atunci vom avea toate detaliile necesare pentru a ne contura o opinie finală.

Vom urmări cu atenție respectarea acestor "promisiuni", pentru a ne asigura că procesul va fi temeinic respectat și corect implementat, pentru a se evita orice formă de corupție sau eventuale abordări lipsite de meritocrație.

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS, Brașov.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Gheorghe Nacov - declarație politică intitulată România sălbatică;

Domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităților.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Coarnă, Grupul parlamentar al PSD.

 

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "România sălbatică".

În ultimul timp a curs multă cerneală, inclusiv virtuală, pe tema vânătorii de urși în România și a vânătorii în general. Personal, am fost uimit de lipsa de informare privind rolul și locul vânătorului în natură. În unele cazuri a fost vorba despre interes, fie el politic sau pecuniar, în această dezinformare, dar în multe cazuri a fost vorba despre pură neștiință.

România este țara Uniunii Europene cu cea mai bogată și diversificată faună. Acest lucru se datorează în primul rând Domnului, care ne-a binecuvântat cu o natură minunată, dar și vânătorului, unicul ocrotitor de secole al vânatului.

Dați-mi voie ca, în numele vânătorilor din țara noastră, să-mi exprim respectul față de ministrul mediului, apelor și pădurilor, domnul Barna Tánczos, pentru recunoașterea publică a acestui fapt și a încercării de a aduce îmbunătățiri acestui sistem.

Vă mulțumim, domnule ministru!

Unicul care are obligația legală de a îngriji și ocroti fauna este vânătorul.

Conform Legii vânătorii, "vânătorul este o persoană fizică, membră a unei organizații vânătorești gestionare de faună cinegetică, posesoare a unui permis de vânătoare, care ocrotește, îngrijește și extrage fauna cinegetică, în condițiile legii". Vânătorii susțin un examen de stat și sunt membri în asociații de vânătoare licențiate de Ministerul Mediului. Câte alte entități de drept privat au personal atât de calificat în acest domeniu?

Din fonduri și venituri proprii asigură hrana și paza, atât a speciilor de interes cinegetic, cât și a speciilor protejate. Acolo unde nu există vânător în teren, fauna începe să dispară.

Celor care se miră de acest fapt le răspundem simplu - dispare pentru că nu este îngrijită, ocrotită și păzită.

Celor care susțin pseudoprincipiul neintervenției omului în natură, le recomandăm să constate că omul a dereglat-o demult și în niciun caz prin vânătoare.

Celor de rea-credință nu vă transmitem nimic! Pur și simplu ar fi inutil.

Românilor de bună-credință le adresăm o rugăminte - dacă iubiți natura și România sălbatică, ajutați-ne să o apărăm, așa cum o facem de secole. Dacă astăzi avem o faună minunată, acest fapt se datorează, așa cum am spus, Domnului și vânătorilor.

Prea multe ONG-uri solicită fonduri în numele faunei, fonduri care în niciun caz nu se regăsesc în păduri sau pe câmpii. Vânătoarea este unica activitate umană care poate garanta astăzi fragilul echilibru între specii, în vederea conservării biodiversității. Ajutați-ne în lupta pentru păstrarea habitatelor faunei sălbatice, așa ați ajuta-o cel mai bine.

Da, sistemul de management al faunei sălbatice trebuie adaptat și schimbat, adus la cerințele acestui secol. Dar acest lucru trebuie făcut de administrator, adică de statul român, prin specialiști autentici, și nu forțat.

Statul, ca administrator, trebuie să stabilească politica de management al faunei sălbatice, iar acesta trebuie să se axeze pe principiul sustenabilității și păstrării biodiversității. Nevalorificarea unor resurse regenerabile...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos să încheiați!

 
 

Domnul Gheorghe Nacov:

... în mod inteligent duce la grave dereglaje economice și imposibilitatea de finanțare a activităților specifice.

În încheiere, vă garantez că noi, vânătorii României, ne vom face în continuare datoria față de natură și vom participa activ la demersurile profesionale, într-un mod etic, care vor repune țara noastră pe locul binemeritat în Europa și în lume.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Dacă doriți o Românie sălbatică, ajutați-ne!

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată Caracatița corupției se extinde! Relații suspecte între capii poliției și clanurile interlope. MAI închide ochii când vine vorba despre problemele grave aflate la vârful Ministerului Afacerilor Interne;

Domnul deputat Dumitru Coarnă, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este despre caracatița corupției din Ministerul Afacerilor Interne.

"Caracatița corupției se extinde! Relații suspecte între capii poliției și clanurile interlope. MAI închide ochii când vine vorba despre problemele grave aflate la vârful Ministerului Afacerilor Interne".

O parte dintre lucrătorii MAI cu funcții de conducere beneficiază de protecție sporită, fiind ocoliți de anchetele de specialitate, lucru extrem de dăunător pentru sistem, cât și pentru corecta funcționare a structurilor componente. Din păcate, unii polițiști cu funcții de conducere sunt în slujba interlopilor și gestionează siguranța publică apărând interesele acestora.

Miza mare în această ecuație este dată de faptul că acești oameni, plasați în funcții-cheie, gestionează banul public.

Un exemplu în acest sens este frauda la bugetul MAI, constând într-un prejudiciu material în cuantum de 10 milioane lei, ca urmare a săvârșirii unor ilegalități de către persoane cu funcții de conducere din cadrul Serviciului Omoruri al Poliției Capitalei.

La Casa de Pensii a MAI avem o situație distinctă, în sensul că sunt în plată pensii majorate prin falsificarea unor documente financiare, fapt cunoscut de conducerea MAI, de domnul Bode, fără a dispune măsuri în consecință, în sensul de a recupera prejudiciul cauzat.

Edificator este cazul tot de la Poliția Capitalei, unde polițiști din cadrul Serviciului Omoruri, care îndeplineau condițiile de vechime și vârstă, au beneficiat de aceste falsuri și au în plată sume de bani majorate, altele decât cele cuvenite.

S-a creat, astfel, discriminare în rândul acestei categorii profesionale, prin încasarea fără drept a unor sume de bani, fenomen ce generează un prejudiciu în continuă derulare și creștere.

Sunt oameni în structurile de conducere care trebuie să plece acasă, să elibereze locul pentru profesioniști. Caracatița corupției s-a extins la nivel național.

Am ajuns să trăim într-un stat de tip mafiot, în care o parte dintre politicieni sunt în legătură directă cu lumea interlopă și dictează regulile siguranței publice. Mecanismul e simplu - politicieni ancorați în zona mafiei sunt sprijiniți de lumea interlopă și încearcă să-și pună în funcțiile-cheie din poliție "omul lor", un sistem de genul serviciu contra serviciu.

Vorbim despre grave probleme existente în interiorul sistemului, generate în special de cei care ocupă funcții de conducere și care au legături suspecte cu clanuri și infractori, categorii care folosesc sume importante de bani pentru a-și asigura protecția.

Reformele promise pentru reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne întârzie să apară, iar funcțiile de conducere se ocupă în continuare pe alte criterii decât pe competență. Ca o paranteză, peste 60% din funcțiile de conducere sunt ocupate prin instituția împuternicirii, care creează, dacă vreți, un prejudiciu grav de competență în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și în mod special în Poliția Română.

Susțin reorganizarea instituțională a MAI și identificarea măsurilor necesare pentru a construi un sistem sănătos, în care polițistul să fie protejat, un sistem în care funcțiile de conducere să fie ocupate pe criterii de profesionalism și integritate.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 12 Călărași.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Gabriel-Ioan Avrămescu - declarație politică având ca subiect Codul administrativ, un document folosit politic de Dragnea și impus prin ordonanță de urgență;

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna deputat Tulbure Simina-Gianina-Daniela, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Vă rog.

 

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi - "Codul administrativ, un document folosit politic de Dragnea și impus prin ordonanță de urgență".

Statul român funcționează astăzi după un Cod administrativ care ne întoarce în timp, în loc să ne fi ajutat la modernizarea administrației publice. Nu cred că greșesc când spun că România funcționează astăzi după organizarea administrativ-teritorială, modelul comunist din 1968, și un statut al funcționarului public după Legea din 1999, în condițiile în care ne aflăm la zeci de ani distanță, timp în care lumea a evoluat enorm din punct de vedere economic, social, dar mai ales tehnologic.

Îmi amintesc foarte clar când însuși fostul ministru al dezvoltării de la PSD, Daniel Suciu, inițiatorul Ordonanței de urgență privind Codul administrativ, spunea că nu este un document perfect.

Pe de altă parte, PSD, la aceea vreme, a ales să treacă Codul administrativ printr-o ordonanță de urgență care a primit binecuvântarea fostului premier, Viorica Dăncilă, ulterior și votul parlamentarilor social-democrați care au dat votul majoritar.

De ce ordonanța lui Dragnea trebuia să treacă repede atunci? Pentru că servea intereselor oamenilor fostului președinte PSD din teritoriu.

Așadar, stimați colegi, ne găsim într-o perioadă care ne-a oferit neșansa să experimentăm o criză în sănătate, dar care ne-a forțat să găsim soluții pentru funcționarea statului, prin desfășurarea activității de la distanță, de cele mai multe ori folosindu-ne de corespondența și interacțiunea online. Tocmai de aceea se impune regândirea sistemului de funcționare a statului.

În plus, avem de-a face cu aspecte care țin de funcționarii publici și care lasă loc arbitrariului, politicului, în cariera unui funcționar public. Este necesar să ne axăm funcționalitatea statului pe principiul meritocrației.

Descentralizarea rămâne un proces anevoios, în ciuda angajamentelor pe care România și le-a luat în fața Comisiei Europene. În același timp, avem de-a face cu o lipsă a transparenței la nivelul autorităților locale, din nou un aspect ce contravine principiilor europene.

Sunt foarte multe aspecte de corectat și mai ales de adaptat la noile condiții de viață, modificări care ar trebui îndreptate către cetățean, cu scopul de a reabilita relația dintre acesta și cei care lucrează în sistemul de stat.

În plus, consider esențiale, ba chiar obligatorii, colaborarea și dezbaterea între factorii decidenți, respectiv politicul și reprezentanții structurilor asociative sau societatea civilă, pentru orice modificări sau îmbunătățiri ce vor fi aduse legislației, sau atunci când la nivelul administrației locale sunt întreprinse decizii care vizează cheltuirea banului public, sau influențează condițiile de viață a comunității locale.

Nu voi promova politica împotriva funcționarului public. Dimpotrivă, consider că eficientizarea administrației publice trebuie să vizeze buna colaborare între cetățean, societatea civilă, mediul de afaceri și instituțiile statului.

În acest context, voi propune, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaților, constituirea unei subcomisii speciale pentru modificarea și completarea Codului administrativ, dar și a celorlalte legi importante din acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL, Buzău.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Romulus-Marius Damian - declarație politică: Reîncep școlile, după un an de haos și incompetență!;

Doamna deputat Tulbure Simina-Geanina-Daniela? Nu.

Domnul deputat Filip Havârneanu? Nu.

Domnul deputat Radu Panait, Grupul USR? Nu.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, Grupul PSD.

 

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună ziua, domnule președinte!

Declarația mea politică de astăzi - "Reîncep școlile, după un an de haos și incompetență!".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La finalul lunii aprilie, i-am trimis ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, o interpelare cu privire la măsurile pe care le-a întreprins privind închiderea școlilor. Întrucât nu am primit niciun răspuns, revin astăzi, cu o declarație politică, adresându-mă în mod special domnului prim-ministru.

Anul trecut, fostul ministru al educației declara că, din cei peste 3 milioane de elevi din sistemul de educație, în jur de 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie. În realitate, analizele au arătat că numărul copiilor care nu pot participa la educația online este de 903.870 de elevi, deci, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerului Educației și Cercetării, adică de la 9 procente la 32 - studiul IRES. În plus, problema nu o reprezintă doar accesul la echipamente, dar și accesul la Internet - 12% dintre copii rămân în afara rețelelor.

După un an în care Guvernul le promitea acestor elevi tabletele necesare, astăzi avem în continuare zeci de mii de copii afectați, mulți renunțând întru totul la orele online, din lipsa mijloacelor tehnice necesare. Dacă într-o casă există o tabletă sau un telefon, iar numărul copiilor este mai mare de unu, asta nu înseamnă că au mijloacele tehnice pentru a putea participa la activitățile desfășurate.

Conform datelor UNESCO, în perioada 11 martie 2020-2 februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile școlare, școlile au fost închise 108 zile și parțial închise 49 de zile. După eșecul școlii online, după cinci săptămâni de vacanță de Paște, forțată, elevii încep școala fizic timp de câteva săptămâni, după care vor avea evaluările naționale și apoi vacanța de vară.

Ce credeți că vor arăta rezultatele evaluării? Și a cui va fi vina? A copiilor care au stat mai mult acasă decât la școală, care nu au avut acces la cursuri, cărora li s-a încălcat efectiv dreptul la educație, prevăzut în Constituție?

Școala reîncepe cu jumătate din dascăli vaccinați și aștept încă un răspuns de la ministrul Cîmpeanu referitor la testarea în școli. Câți elevi și profesori au fost testați la nivel național, până în acest moment, și câte teste rapide au fost folosite pentru aceștia? Care este strategia pentru testare, având în vedere lipsa cabinetelor medicale din școlile din România?

Sper că ministrul educației și prim-ministrul Cîțu sunt conștienți de nivelul la care se situează în momentul de față educația în Romania și că vor înceta să se mai joace cu educația și viitorul elevilor. Vorbim despre viitorul pe care îl clădim pentru țara noastră, pentru copiii noști!

Vă mulțumesc.

Deputat de Caraș-Severin, Romulus-Marius Damian.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: Asistenții maternali profesioniști au nevoie de salarii decente pentru grija pe care o poartă copiilor aflați în plasament!.

Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, vă rog.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sistemul de asistență socială din România are nevoie urgentă de asistenți maternali profesioniști. Lipsesc peste 3.000 de profesioniști, în condițiile în care centrele de plasament urmează a fi desființate. Nu putem să îi abandonăm pe acești salariați care își dedică o mare parte din viața lor pentru creșterea și educarea copiilor care sunt lipsiți de familia lor naturală și care au nevoie de sprijin și îngrijire de la naștere până ajung la maturitate.

Dacă facem o analiză a tuturor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară, veți constata că fiecare județ are în acest moment un deficit de asistenți maternali profesioniști. Aceștia renunță la această meserie, fie că au ales alt domeniu, din cauza salariilor prea mici, fie că au ajuns la vârsta pensionării.

Un asistent maternal câștigă, în medie, 2.200 de lei pe lună. La acest salariu se adaugă 600 de lei, alocația de plasament a copilului, care crește cu 50%, dacă este vorba despre un copil cu dizabilități.

În opinia mea și a colegilor mei, care am lucrat mulți ani în domeniul protecției copilului, apreciem că este obligația statului să asigure venituri decente pentru toți profesioniștii din domeniul asistenței sociale.

Toate studiile, analizele și experiențele dovedite de-a lungul timpului au demonstrat că dezvoltarea armonioasă a unui copil, din punct de vedere fizic, psihic, intelectual, precum și integrarea lui socială sunt cel mai bine realizate în cadrul familiei naturale sau adoptive, aici incluzând și plasamentul la un asistent maternal profesionist.

Având în vedere interesul superior al copiilor și în acord cu prevederile constituționale de asigurare a dreptului de ocrotire a sănătății și la educație al acestora, este esențial să ne îndreptăm atenția către cei care trebuie să fie părinți profesioniști, iar prin munca lor să contribuie la formarea caracterului acestor generații de minori, care, din motive neimputabile lor, au nevoie de ajutorul statului.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să susțineți, prin votul dumneavoastră, inițiativa legislativă pe care o voi prezenta în perioada imediat următoare în comisiile de specialitate și în plenul Parlamentului, pentru creșterea coeficientului de salarizare a asistentului maternal profesionist de la 1,06, cât este în prezent, la 1,44.

Asistentul maternal profesionist este salariatul calificat care îndeplinește atribuțiile mai multor profesii, cea de soră medicală, cea de educator, cea de îngrijitor și exemplele pot continua, fiind obligat la specializare periodică, iar în prezent coeficientul de salarizare din Legea salarizării unitare nu este nici măcar la nivelul muncitorului calificat sau al infirmierei.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.

 
 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Declar închisă ședința dedicată declarațiilor politice și intervențiilor de astăzi, 19 mai 2021, și în câteva secunde vom începe ședința de dezbateri.

Vă mai informez că au mai depus declarații politice, din partea Grupului parlamentar al PSD: Vasile Cîtea, Alexandra Huțu, Natalia-Elena Intotero, Mirela Adomnicăi, Ștefan Mușoiu, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Daniel-Florin Ghiță, Rodica Paraschiv, Constantin Bîrcă, Mirela Furtună, Grațiela Leocadia Gavrilescu, Marius-Eugen Ostaficiuc, Gheorghe Șoldan, Viorica Sandu, Paul Stancu.

Din partea Grupului PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Marian Crușoveanu, Bogdan-Iulian Huțucă, Bogdan-Alexandru Bola, Mircea Marius Banias, Cristina Burciu, Radu-Marin Moisin, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărășian, Nicolae Giugea, Gabriel Andronache, Christine Thellmann, Florin-Alexandru Alexe, Sebastian-Ioan Burduja, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Liviu-Ioan Balint, Angelica Fădor, Mircea Fechet, George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului USR PLUS: Andrei Drancă, Tulbure Simina-Geanina-Daniela, Filip Havârneanu, Radu Panait.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Lilian Scripnic.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu titlul Relaxările pentru concedii și petreceri sunt prioritare, educația poate să mai aștepte! «România Educată», încotro?;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Relaxările pentru concedii și petreceri sunt prioritare, educația poate să mai aștepte! «România Educată», încotro?"

Educația și, implicit, marele Proiect "România Educată" au meritat doar o biată remarcă la finalul discursului prezidențial care anunța triumfător relaxări peste relaxări în pandemie. Atât a putut profesorul Iohannis, cel care, acum 7 ani, promitea "marea cu sarea" în schimbul votului pentru a deveni președinte. Educația a fost pe ultimul loc nu doar ca ierarhie între temele alese de președinte, dar și prin importanța anunțului - marea noutate pentru copii, profesori și părinți a fost că pentru ei nu se schimbă nimic.

România este verde, România se relaxează, se ridică restricțiile, se pot face evenimente, nunți, botezuri, se poate merge la teatru, la restaurant, la concerte, se renunță la măști în aer liber, dar nimic nu se schimbă pentru școli. Se aplică în continuare regula care impune cursuri online, și nu școală adevărată în localitățile unde rata de infectare este peste 1‰.

Sute de mii de elevi din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a și a XI-a sunt obligați în continuare să facă școală online și tot așteaptă, ei și familiile lor, o decizie a Guvernului care să le permită revenirea în sălile de curs. Cum rămâne cu promisiunea că "toți copiii se reîntorc în clase", un deziderat pe care președintele Klaus Iohannis și membrii Guvernului l-au vehiculat în ultima lună, invocând interesul superior al educației copiilor?

Atât poate să facă "Guvernul meu", să țină cât mai mult elevii departe de sălile de curs, deși toate dovezile arată cât de nocivă este această atitudine, cât de mult afectează educația și viitorul copiilor și cât de tare îi chinuiesc pe părinții lor. Sau, poate, așteptăm ca premierul Cîțu să meargă mai întâi în concediu la Vama Veche, să petreacă toată noaptea, după cum a promis la o televiziune, și mai vedem pe urmă cu educația?

Conform unei analize OECD, publicată la începutul lunii mai, țările cu cea mai slabă performanță în materie de educație tind să se numere printre cele cu numărul cel mai mare de zile de școală pierdute în primul an de pandemie din cauza închiderii școlilor.

Așadar, nu doar inegalitățile educaționale din interiorul țărilor au fost amplificate de criza COVID-19, ci și diferențele de performanță dintre țări. Consecințele sunt sabotarea viitorului economiei naționale, în condițiile în care știm cu toții că în economia viitorului principala avuție a unei țări vor fi competențele naționale, și a-ți dezavantaja educațional cetățenii, în calitate de președinte, de premier, înseamnă pur și simplu a-ți sabota economia și prosperitatea din viitor.

Guvernarea coaliției de dreapta, PNL-USR PLUS-UDMR, trebuie să revină la rațiune și să facă ce face întreaga Europă, să deschidă școlile pentru toți copiii. Școala online nu e școală, este doar un simulacru, toate studiile o arată și e îndelung reclamată atât de profesori, cât și de părinți.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

România are o strategie națională și un plan de acțiune, cu măsuri concrete, finanțări și termene pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2021 - 2023.

Documentul a fost aprobat în ședința de Guvern din data de 13 mai.

Mesajul Guvernului este toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță, discriminare, violență politică sau simbolică.

Executivul arată solidaritate față de partenerii europeni și internaționali, față de societate, de comunitățile și grupurile vulnerabile. În același timp, adoptarea strategiei este oficializarea implicării tuturor instituțiilor relevante pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene.

Această strategie națională are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură.

De asemenea, această strategie și planul de acțiune aferent vor aduce, pentru prima dată, date statistice complete de la nivel local și central cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraționiste și știrile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare reziliența societății românești.

Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene.

Ce este foarte important de precizat?

În primul rând, această strategie și aceste măsuri vor genera un impact semnificativ în rândul elevilor din învățământul preuniversitar, studenților, profesorilor, asupra angajaților instituțiilor publice și activiștilor din societatea civilă, în general. Se așteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze amenințările, să prevină radicalizările, violențele, atentatele și - mai mult - teoriile conspiraționiste și știrile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare reziliența societății românești.

În al doilea rând, se va forma un grup de lucru la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru identificarea și raportarea infracțiunilor motivate de ură, manifestărilor antisemite, incidentele asociate xenofobiei, rasismului și radicalizării, anchete sociologice privind percepția acestor fenomene.

În al treilea rând, vor fi îmbunătățite și programele actuale de formare profesională a ofițerilor și agenților de poliție implicați în combaterea acestor fenomene.

Ce înseamnă acest lucru?

În privința învățământului preuniversitar, vor fi evaluate manualele disciplinelor actuale relevante din învățământul gimnazial și cel liceal și programele de pregătire profesională pentru profesorii care predau subiecte relevante, respectiv a celor din învățământul universitar.

În mediul universitar, se vor înființa noi programe de masterat și doctorat în domeniul studierii antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și a mijloacelor pentru a preveni și combate aceste fenomene, elaborarea și implementarea unor proiecte-pilot pentru cultivarea empatiei și toleranței.

De asemenea, prin această strategie națională se recomandă universităților din România să integreze în cartele lor coduri de conduită pentru a preveni și sancționa fapte antisemite, xenofobe, discriminatorii, diverse forme de violență simbolică.

Foarte important, anual, vom avea sondaje de opinie și cercetări sociologice care să determine nivelul percepției asupra acestor fenomene în societate.

Pentru prima dată, vom avea date statistice complete de la autorități de la nivel local și central cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor.

În final, vreau să apreciez munca tuturor celor care au lucrat aproape doi ani la acest document strategic. Aproape 20 de instituții publice, printre care cinci ministere cheie, MAE, MAI, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Public, INM, ONG-uri, zeci de înalți funcționari, diplomați, experți au lucrat doi ani la elaborarea acestui document strategic. Un rol de coordonare l-a avut Ministerul Afacerilor Externe. Efortul lor se va vedea în timp și va ajuta România.

Vă asigur pe toți că România este pe drumul cel bun și cu fiecare astfel de pas suntem mai protejați, mai solidari cu cei vulnerabili și mai bine ancorați în valorile democratice și europene!

  Alexandru Popa - declarație politică: Măsuri necesare pentru ca agricultura românească să devină competitivă pe termen lung;

Domnul Alexandru Popa:

"Măsuri necesare pentru ca agricultura românească să devină competitivă pe termen lung"

PNL depune eforturi constante pentru a veni în sprijinul fermierilor, prin măsuri țintite care au rolul de a contribui în mod semnificativ la modernizarea agriculturii românești, astfel încât acest domeniu să devină unul competitiv pe termen lung.

În acest sens se înscrie și lansarea, începând de luna viitoare, a unui program de investiții în agricultură, din fonduri europene, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe, efectiv, din 2023, iar, în acești doi ani de tranziție, România va beneficia de o sumă de aproximativ 6,2 miliarde de euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde de euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole.

Este important, totodată, de știut că, pentru a facilita absorbția acestor fonduri europene, Ministerul Agriculturii va lansa în perioada următoare o sesiune de dezbateri în județe, prin care ne propunem ca fermierii interesați să aplice pentru aceste fonduri să ne comunice nevoile și prioritățile lor pe care să le preluăm și să le integrăm în programele finanțate.

Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi, cei din PNL, încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să le venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă fermierii și să le găsim rezolvare.

Angajamentul PNL este că va urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și a puterii lor de negociere, precum și dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale.

Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea.

Viitorul României poate fi asigurat doar printr-o dezvoltare sustenabilă a agriculturii, ceea ce va reprezenta moștenirea cea mai de preț pentru generațiile următoare!

  Angelica Fădor - intervenție referitoare la Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare;

Doamna Angelica Fădor:

"Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare"

Începând cu anul 2002, după adoptarea de către UNESCO a "Declarației Universale din 2001 privind diversitatea culturală", în fiecare an, în data de 21 mai este marcată "Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare".

Așa cum este definită în Convenția pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (2006/515/CE), "Diversitatea culturală se manifestă nu doar în forme variate, prin intermediul cărora se exprimă patrimoniul cultural al umanității, îmbogățit și transmis grație varietății expresiilor culturale, dar și prin intermediul diverselor modalități de creație artistică, de producție, de difuzare, de distribuție și de beneficiere de expresii culturale, indiferent de mijloacele și tehnologiile utilizate".

Despre promovarea și protejarea diversității culturale putem vorbi doar în contextul în care vorbim și despre garantarea libertății de exprimare, de informare și de comunicare, de posibilitatea indivizilor de a-și alege modalitățile de exprimare culturală.

Data de 21 mai este o bună ocazie pentru promovarea rolului esențial al dialogului intercultural și, de asemenea, un bun prilej de a ne reaminti faptul că dezvoltarea unei societăți nu este posibilă fără cultură, că diversitatea culturală are un rol important în lupta pentru reducerea sărăciei, prin schimbare pozitivă și incluziune socială.

Ca membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, doresc să marchez această zi, să subliniez necesitatea integrării principiilor diversității culturale în toate politicile publice și să pledez, așa cum o făcea și directorul general al UNESCO, doamna Audrey Azoulay, în mesajul său, pentru încurajarea oamenilor în găsirea de "modalități de a proteja și promova diversitatea culturală în propriile comunități".

  Liviu-Ioan Balint - intervenție privind Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste"

Pe 16 mai 2017, alături de colegii din Camera Deputaților, am votat pentru adoptarea unei inițiative ce propunea cinstirea martirilor comunismului, care a devenit, după promulgarea de către președintele Klaus Iohannis, Legea nr. 127/2017 pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

Astfel, la 14 mai este marcată, pe întreg cuprinsul României, Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, în amintirea faptelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați peste 10.000 de tineri care s-au opus regimului comunist, anchetați și, ulterior, condamnați și repartizați în pușcăriile unde urmau să execute condamnarea.

Printre cei care au pătimit în temnițe se numără nume mari, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul și politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful și economistul Mircea Vulcănescu, chimistul și fizicianul George Manu, dar și mulți alți tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

Printre închisorile comuniste în care au fost închiși pentru o perioadă de timp sau în care și-au pierdut viața numeroși deținuți politici se numără: Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești.

Închisoarea de la Sighet este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud și din alte temnițe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul orașului Aiud, pe locul cunoscut drept "Râpa Robilor, Monumentul marilor eroi ai neamului românesc numit "Calvarul Aiudului".

La Gherla s-a ridicat, de asemenea, la cimitirul deținuților politici, Ansamblul Memorial dedicat celor care au suferit sub comunism pentru libertate, credință și neam.

Mărturiile celor care au supraviețuit temnițelor comuniste sunt înfiorătoare și, deși este foarte dificil să găsim o cale de a-i onora cum se cuvine pe cei care au avut curajul să lupte împotriva regimului comunist, doresc să transmit, pe această cale, gânduri de recunoștință și de admirație pentru toți cei care și-au dat viața pentru democrație și libertate.

  Mircea Marius Banias - declarație politică despre importanța vaccinării împotriva COVID-19;

Domnul Mircea Marius Banias:

Anul 2020, un an încercat de pandemia cu noul COVID-19, este unul în care întreaga populație globală a fost luată prin surprindere, economiile țărilor au avut de suferit, multe dintre întreprinderile mici și mijlocii s-au regăsit în incapacitatea de a-și desfășura activitatea economică în parametri normali, multe dintre acestea fiind chiar nevoite să își închidă definitiv activitatea sau să recurgă la restructurări de personal. Prin urmare, mulți oameni au rămas fără un venit stabil sau chiar fără loc de muncă. Guvernele au fost nevoite să recurgă la măsuri de urgență, măsuri care au îngrădit libertatea noastră de mișcare, care ne-au privat de nevoia de socializare, prin impunerea distanțării sociale, și, totodată, am fost nevoiți să renunțăm la multe practici și obiceiuri tradiționale.

Perioada de izolare la domiciliu - anularea nunților, botezurilor și petrecerilor cu care eram obișnuiți de sărbători sau în diverse zile speciale pentru noi - a fost un mare șoc pentru întreaga populație. Închiderea școlilor a avut un mare impact asupra elevilor și studenților. Multe măsuri au fost necesare pentru a ne proteja de acest fenomen cu care nu ne-am mai întâlnit până acum, ci doar am auzit sau am citit despre. Au fost măsuri datorită cărora am reușit să pășim în anul 2021 cu un număr redus de îmbolnăviri și victime, să avem o speranță și să putem reveni, cu pași mărunți, la normalul după care toți tânjim.

Încă de la declanșarea pandemiei COVID-19, oamenii de știință din întreaga lume au început să lucreze la dezvoltarea unuia sau mai multor vaccinuri împotriva acestui virus. Vaccinurile pentru prevenirea infecției cu noul coronavirus sunt probabil cea mai bună speranță pentru a pune capăt pandemiei și crizei sanitare globale, care au generat efecte devastatoare asupra sănătății populației, dar și asupra vieții sociale și a economiei.

La ora actuală, în Uniunea Europeană, există patru vaccinuri autorizate și recomandate pentru a preveni infecția COVID-19 - vaccinul produs de Pfizer-BionTech, vaccinul AstraZeneca, vaccinul Jhonson& Jhonson și vaccinul Moderna produs de compania americană cu același nume.

Pentru a fi declarat sigur și eficient, un vaccin împotriva SARS-CoV-2 trebuie să treacă printr-o serie de teste și trebuie să îndeplinească standarde riguroase asemenea oricărui alt vaccin sau medicament aprobat pe piață.

Cele patru vaccinuri au primit undă verde în Uniunea Europeană, după ce reprezentanții Agenției Europene pentru Medicamente EMA au ajuns la concluzia că în prezent există disponibile suficiente date privind calitatea, siguranța și eficacitatea acestora.

În momentul de față, avem, în România, un număr de 6.095.252 persoane vaccinate, cu peste 100.000 de persoane vaccinate în ultimele 24 h, iar autoritățile locale au reușit să se mobilizeze, astfel încât toate centrele de vaccinare sunt disponibile pentru doritori, fără o programare efectuată în prealabil, ci doar cu buletinul, în funcție de disponibilitatea vaccinurilor.

Deși s-a reușit înregistrarea unui număr impresionant de persoane vaccinate până în prezent, statisticile evidențiază că procentul cel mai mare de vaccinări s-a înregistrat în mediul urban, în timp ce românii din mediul rural au fost cei mai reticenți în a se vaccina. Fac un apel către liderii locali să se implice activ în această campanie de imunizare a populației și să pună la dispoziția oamenilor informațiile necesare despre beneficiile vaccinării împotriva SARS-CoV-2.

Să nu uitam că prin vaccinarea noastră îi protejăm și pe cei care nu pot fi momentan vaccinați, persoane cu contraindicații, copii sub 16 ani, sau pe cei care nu au un răspuns imun adecvat - persoane cu imunodeficiențe.

Invit, cu această ocazie, toate persoanele apte pentru vaccinare să facă acest lucru cât mai urgent. Eroii noștri, personalul medical, au făcut fără pauză eforturi supraomenești atât în lupta cu pandemia, dar și în lupta pentru salvarea vieților, o luptă purtată zilnic. Este nevoie de unanimitate, este nevoie de oameni. Vaccinându-ne într-un număr cât mai mare, îi putem proteja pe ei și pe semenii noștri!

Doresc să închei prin a le mulțumi tuturor celor care deja s-au vaccinat și doresc să le mulțumesc și celor care urmează să se vaccineze!

  Constantin Bîrcă - declarație politică: Suntem campioni la producerea, importul și gestionarea deșeurilor! Până când?;

Domnul Constantin Bîrcă:

"Suntem campioni la producerea, importul și gestionarea deșeurilor! Până când?"

Iubim cu toții România, dar nu ne putem împăca cu ideea că acest minunat "colț de rai" capătă, pe zi ce trece, noi valențe negative sub directa oblăduire a actualului Guvern.

Deșeurile și importurile ilegale de deșeuri s-au înmulțit considerabil în ultimele 18 luni.

Acesta este rezultatul tristei analize dedicată problemei deșeurilor din țară, publicată de EUObserver.

În ciuda faptului că are a doua cea mai proastă rată de reciclare a deșeurilor din UE, România a ajuns să dea pe dinafară de deșeuri și gunoaie - cele mai multe aduse ilegal din străinătate.

Săptămâna trecută au fost descoperite 189 de tone de gunoaie aduse din Italia în curtea unei firme din județul Bihor, în vestul țării. Garda română de Mediu a stabilit că importatorul nu dispune de instalații necesare pentru a recicla gunoiul și că, cel mai probabil, el urma să ajungă în gropi ilegale de gunoi.

Alte 25 de tone de deșeuri din cauciuc au ajuns în România, din Regatul Unit, la Constanța, expediate în port de diverse state UE. Încă 70 de containere cu deșeuri ilegale, aduse în România din Belgia, au fost identificate în alte câteva porturi românești de pe coasta Mării Negre.

Un raport al Poliției arată că, în ciuda faptului că documentele declarau deșeuri din plastic, containerele conțineau de fapt deșeuri din lemn și metal, precum și materiale periculoase. Containerele fuseseră încărcate în Germania, iar conținutul lor provenea de la o firmă belgiană.

În afară de gunoaiele aduse din Europa, oameni din justiție, la curent cu cercetările, spun că în Agigea vor fi descărcate și containere cu gunoaie venite din Togo. Absolut incredibil!

Și toate acestea s-au petrecut în mai puțin de o lună.

Vidul legislativ nu poate fi invocat în acest caz.

Avem Legea nr. 426/2001 privind regimul deșeurilor, care urmărește drumul parcurs de deșeu, de la generare până la etapa finală, în toate fazele sale. Nu este vorba numai despre deșeuri, este vorba și despre aspecte care influențează ambientul în mod categoric.

Și străinii știu asta, dar, în strânsă legătură cu afaceriști veroși, își exportă gunoaiele la noi. Ne pot tăia pădurile, știu că pot veni liniștiți cu ATV-uri și mașini de teren, pentru că la noi nu există restricții pentru asemenea sporturi, ca la ei. Autoritățile tac sau comentează de la peluză. Nicio reglementare adoptată sau înaintată spre legiferare!

Intervenția societății civile este ignorată, deși ar trebui ascultată măcar această afirmație: "E necesar un sistem național de monitorizare a deșeurilor pentru a fi identificate și oprite de la import așa-zisele mărfuri la mâna a doua care se dovedesc a fi în fapt gunoaie inutilizabile".

Dacă autoritățile actuale nu au aflat sau nu au fost informate, țin să transmit următoarea decizie a Comisiei Europene: "Statele membre ale UE, inclusiv România, pot face progrese suplimentare pentru a transforma deșeurile într-o resursă și a construi o economie circulară prin reducerea generării de deșeuri, sporirea gradului de reciclare și reducerea volumului de deșeuri depozitate. UE are obiective ambițioase și a instituit noi norme pentru ca toate statele membre să devină lideri în gestionarea deșeurilor. Aceasta va crea locuri de muncă, o creștere mai durabilă și un mediu mai curat".

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: România nu trebuie să devină un paradis al mafiei gunoaielor!;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"România nu trebuie să devină un paradis al mafiei gunoaielor!"

Mafia gunoaielor nu doarme niciodată. Numai săptămâna trecută, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu lucrători ai Gărzii de Mediu Constanța, au găsit zeci de containere de deșeuri provenite din Germania și ajunse în Portul Constanța cu alte documente. Polițiștii de frontieră constănțeni au verificat, în continuarea cercetărilor în cazul din data de 7 mai 2021, derulate sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, alte containere sosite în Portul Constanța Sud - Agigea, încărcate cu deșeuri din Germania pentru aceeași firmă de pe raza județului Prahova care efectuează activități de import în România.

Astfel, potrivit Gărzii de Coastă, în perioada 12-13 mai a.c., polițiștii de frontieră, în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanța, ai Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud și a unor reprezentanți ai Agenției FRONTEX, au identificat alte 30 de containere sosite din Germania pentru aceeași firmă de pe raza județului Prahova.

În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că nu corespund datele declarate și cuprinse în documentele prezentate autorității vamale, mărfurile constând în deșeuri, amestec de metal și hârtie, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, în cantitate de aproximativ 600 de tone, ce nu pot fi puse în liberă circulație pe teritoriul României.

Și în acest caz a fost luată măsura nepermiterii importului pe teritoriul României de către comisarii Gărzii de Mediu Constanța. În acest moment, există 90 de containere ce urmează a fi verificate și trimise înapoi spre locul de proveniență.

Nu putem accepta ca România să devină un paradis al mafiei gunoaielor! Autoritățile abilitate au datoria de a crește substanțial capacitatea de control pentru ca astfel de bombe biologice să nu treacă de zona portuară. Conform șefului Gărzii Naționale de Mediu, la începutul anului acesta au existat zero plângeri penale, în februarie - 11, în martie - 33, iar în luna aprilie 44 de plângeri penale pe această temă. De asemenea, tot conform șefului Gărzii Naționale de Mediu, există în acest moment discuții cu Ministerul Justiției pentru a avea un mecanism mult mai robust de verificare, cu Ministerul Mediului, pentru scanere mobile astfel încât să fie executată o scanare în timp real și eficientă a containerelor, pentru a putea fi urmărite containerele care intră și primesc aprobare și, ce este cel mai important, ce se întâmplă mai departe cu ele, pentru ca astfel să fie neutralizată orice structură de crimă organizată care acționează în acest domeniu pe teritoriul României și la nivel european.

Încercările repetate ale acestor firme, așa-zise de import, de a introduce în România în mod fraudulos tone de deșeuri, riscând astfel ca țara noastră să ajungă o reală groapă de gunoi a Europei, necesită măsuri urgente din partea statului român pentru stoparea acestui fenomen.

Înăsprirea sancțiunilor ar putea fi o primă măsură pe care o putem adopta, mai ales pentru a transmite acestor infractori un mesaj extrem de clar în ceea ce privește modul nostru de raportare față de ei, și anume acela că nu putem tolera prejudicierea sănătății românilor pentru ca ei să își umple buzunarele prin încălcări flagrante ale legii.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Modificări necesare la Legea nr. 241/2006;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Modificări necesare la Legea nr. 241/2006"

Legea apelor nr. 107/1996 stipulează că lucrările de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente, categorie din care fac parte și instalațiile pentru alimentări cu apă potabilă, apă industrială și pentru irigații, pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine, iar punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de aceleași autorități.

În situațiile de mai sus, la emiterea avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, ANAR nu ia în calcul prevederea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 241/2006, care stipulează următoarele: "(5) În cazul în care cerințele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral sau pot fi acoperite numai parțial, aceștia pot să își asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate și exploatate în condițiile legii".

Drept urmare, foarte mulți agenți economici sau persoane fizice execută și pun în funcțiune instalații/sisteme de alimentare cu apă cu sursă proprie fără respectarea prevederilor legale. De cele mai multe ori, se păstrează și branșamentul la rețeaua publică de alimentare cu apă, astfel încât în rețeaua interioară cele două surse de apă se interconectează fără a mai fi asigurat un control riguros pe calitatea apei furnizate, ceea ce pune în pericol sănătatea consumatorilor. Mai mult, operatorii regionali sunt puși în imposibilitatea de a realiza indicatorii tehnici și economici care au fost luați în calcul inițial la aprobarea proiectului, întrucât, după punerea în funcțiune a investiției, agenții economici își reduc drastic cantitățile de apă cumpărate, asigurându-și singuri acest serviciu.

Având în vedere angajamentele asumate de România, prin aderarea la Uniunea Europeană privind asigurarea cu servicii de alimentare cu apă și canalizare pentru toți consumatorii, folosirea eficientă a resurselor financiare ale Uniunii Europene, ale bugetului de stat și bugetelor autorităților publice locale, am considerat că este necesară aplicarea în mod unitar a prevederilor legale în vigoare - respectiv ANAR urmând să țină cont de prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 241/2006 -, inițiind în acest sens un proiect de lege. Astfel, se creează premisele ca, la nivel național, implementarea proiectelor de investiții de către operatorii regionali să asigure în practică respectarea indicatorilor tehnici aprobați la finanțarea proiectelor de investiții de către Comisia Europeană, dar și mai important asigurarea unor prețuri/tarife suportabile pentru toți consumatorii.

Trebuie, de asemenea, luate în considerare obligațiile pentru protecția și conservarea resurselor de apă pe care toți factorii implicați în gospodărirea judicioasă a apelor trebuie să le respecte și care, în cazul corpurilor de apă subterană, se referă la: protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane; inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației oricărui poluant, rezultate din impactul activității umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane; gospodărirea durabilă a apei și repartiția rațională și echilibrată a acestei resurse, cu menținerea și cu ameliorarea calității și regenerării naturale a apelor; promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecției pe termen lung a resurselor disponibile de apă; reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare.

Executarea necontrolată de lucrări de alimentare cu apă din surse subterane, fără o gestionare unitară a acestora, pune în pericol realizarea unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor, precum și realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterane. Suplimentar completării art.4, propunem și modificarea alin. (3) al art. 35. Argumentul de bază pentru această modificare îl reprezintă faptul că norma actuală, prevăzută de art. 35 alin. (3), a generat și generează blocaje majore în procesul de elaborare, aprobare și implementare a proiectelor majore de alimentare cu apă și de canalizare finanțate din fonduri europene nerambursabile. Sper ca, prin viitoarea lege, toate aceste inadvertențe să fie corectate.

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică cu tema Revenirea la normalitate trebuie să includă și economia!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Revenirea la normalitate trebuie să includă și economia!"

Săptămâna trecută a fost prima, după multă vreme, în care am putut renunța la mască, nu am mai fost obligați să fim în case până la ora 22, iar terasele au putut avea program normal, la fel și magazinele. Am simțit, în sfârșit, ce înseamnă normalitatea, cea pe care am lăsat-o în urmă cu aproape un an de zile. A fost bine, a fost plăcut să văd chipuri de oameni fericiți.

Totuși, din câte îmi dau seama, Guvernul condus de Florin Cîțu merge cu frâna de mână trasă în privința măsurilor pe care trebuie să le ia. Suntem mai aproape de revenirea la normalitate, doar că avem o mare problemă în privința revenirii economice. Spun asta pentru că ne vom afla în următoarea situație: revenim la viața noastră socială de dinainte de pandemie, dar vom constata că nu avem o economie la care să ne întoarcem.

De peste un an de zile, reprezentanții firmelor din HoReCa, ai IMM-urilor au cerut sprijin din partea Guvernului, numai că ajutorul întârzie să apară. La ministerele economiei și finanțelor încă se mai caută miliardul de euro promis firmelor încă de anul trecut. Pentru Măsura II au depus solicitări, până la începutul lunii mai, 22.226 de firme, iar pentru Măsura III - blocată de DNA - au depus 27.736 de companii. Doar că ministrul economiei ne spune acum că trebuie găsite sursele de finanțare, pe care le caută. În vreme ce Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR își dă coate pentru a căuta noi scuze, tot mai multe firme dau faliment, după ce activitatea le-a fost oprită sau mult diminuată în pandemie. Cu aceste firme ce faceți, stimați guvernanți?

Ne bucurăm că revenim la viața noastră obișnuită, dar cum arată ea pentru milioane de români care și-au pierdut locurile de muncă sau și-au văzut veniturile diminuate? La ei v-ați gândit?

Potrivit unui studiu realizat de Coface România, aproape 26.000 de mici firme, concentrând circa 390.000 de angajați, au întâmpinat dificultăți în 2020. Eurostat ne spune că numărul companiilor din România care au intrat în faliment a crescut cu 7,8% în ultimul trimestru din 2020, față de aceeași perioadă din 2019. ONRC arată că, doar în primul trimestru al anului 2021, 1.410 firme și PFA au intrat în insolvență. Iar acestea sunt date doar despre firme.

Vorbind despre oameni, România a avut o rată a șomajului de 5% în 2020, în creștere cu 1,1% față de 2019, conform datelor de la INS. Rata șomajului a avut nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între15 și 24 de ani și a afectat în măsură mai mare pe cei cu studii minime și medii, pentru care rata șomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%.

Așadar, viața noastră este tot mai aproape de normalitate, însă ne trezim într-o realitate economică extrem de dură. Guvernul, prin tot haosul creat, ne-a ținut atenția captivă pe modul dezastruos în care au gestionat pandemia. Nu am mai fost la fel de preocupați de economie. Acum, că lucrurile încep să se îndrepte în privința pandemiei, atenția noastră, a tuturor, trebuie să fie concentrată pe redresarea economiei. Dacă cei de la guvernare nu sunt capabili să găsească soluții, atunci să întrebe, iar dacă vor să abordeze pe mai departe atitudinea arogantă cu care ne-au obișnuit, atunci să plece acasă.

Reiau azi câteva propuneri pe care le-am făcut și în urmă cu ceva timp, poate ele vor fi auzite acum mai bine de către cei de la putere. Sunt câteva soluții rapide care ar rezolva unele dintre problemele cu care se confruntă firmele - scutirea de taxe și impozite pentru angajatori pe perioada pandemiei; credite nerambursabile pentru firmele ce își mențin activitatea; plata unei părți din salariile angajaților.

Stimați guvernanți, România nu are nevoie de orgolii și frustrări personale, ci are nevoie de o guvernare pentru binele oamenilor, pentru că românii trebuie să fie pe primul loc atunci când vine vorba de guvernare!

  Christine Thellmann - declarație politică: Promisiune respectată - agresorii victimelor violenței domestice vor fi monitorizați cu brățară electronică!;

Doamna Christine Thellmann:

"Promisiune respectată - agresorii victimelor violenței domestice vor fi monitorizați cu brățară electronică!"

Am votat, în data de 21 aprilie, Legea, inițiată de PNL, pentru combaterea violenței domestice în România și pentru oferirea unui instrument util justiției din țara noastră. Astăzi, această inițiativă este lege promulgată de președintele Klaus Iohannis și poate salva vieți.

Această lege era așteptată de întreaga societate, mai ales dacă privim ultimele statistici care ne arată că aproape o treime dintre ordinele de protecție au fost încălcate de agresori. Să nu uităm că unele cazuri au devenit tragice și s-au soldat cu decese sau mutilări pe viață.

O țară întreagă a fost șocată de atacul armat de la coaforul Perla, din 2012, în care soțul unei angajate a intrat înarmat la locul de muncă și a început să tragă. Au murit două persoane, iar alte șase au fost rănite. Zilele acestea vedem la știri, mult mediatizat, cazul cuplului din Argeș, încheiat tragic cu o crimă. Din gelozie, după ce au făcut show la tv, bărbatul își omoară soția.

Aceste persoane puteau fi protejate. Din 2012 și până acum am tot văzut astfel de scenarii repetându-se, însă prioritățile majorității PSD nu au fost protejarea vieților oamenilor și combaterea violenței domestice, ci mutilarea legilor justiției și salvarea unei clase politice certate cu legea.

PNL a promis că va aduce îmbunătățiri în acest domeniu și s-a ținut de cuvânt. Și legile justiției vor fi aduse pe linia europeană, democratică, vor fi puse în slujba oamenilor cinstiți, nu a infractorilor.

"Stop Violenței Domestice!" nu mai este doar un slogan scris de zilele internaționale pe paginile de social media și rostit la conferințe de profil, a devenit lege și sperăm să protejeze cât mai multe persoane.

În mandatul meu de deputat voi vota orice inițiativă legislativă care poate combate violența domestică și care va proteja viețile femeilor și copiilor agresați în propriile familii.

  Vasile Cîtea - declarație politică: Când principala preocupare a autorităților locale este rămânerea în libertate, dezastrul este iminent pentru comunitățile locale!;

Domnul Vasile Cîtea:

"Când principala preocupare a autorităților locale este rămânerea în libertate, dezastrul este iminent pentru comunitățile locale!"

După două amânări consecutive în Dosarul nr. 1803/245/2021/a1, data de 25 mai 2021 va confirma faptul că inculpatul Mihai Chirica, în Dosarul SKODA, are "parte" de un rechizitoriu amănunțit, despre care controlul judecătoresc din camera de consiliu a ajuns la concluzia că este legal, că probele pe care se sprijină acuzarea sunt pertinente, concludente și utile cauzei.

Deși hotărârea judecătorului din camera de consiliu nu echivalează cu o veritabilă hotărâre de condamnare, atât timp cât se constată legalitatea rechizitoriului și a probelor pe care se sprijină acesta, o hotărâre de condamnare este doar o chestiune de timp.

Da, doar o chestiune de timp, timp care nu curge deloc în beneficiul locuitorilor din Iași. Vă mai aduceți aminte de promisiunile autorităților guvernamentale făcute la Iași cu ocazia cuvântărilor la sărbătoarea unirii românilor de pe 24 ianuarie ? Nu a trecut mult timp de atunci, însă "palmaresul" infracțional de care se bucură atât primarul PNL Chirica, cât și președintele consiliului județean Alexe Costel, aparținând aceluiași partid PNL, a făcut ca premierul României să fugă ca "Dracul de tămâie" când vine vorba de Iași.

Dacă județele Bacău și Neamț au primit promisiuni că, până în anul 2026, vor avea autostradă, dacă Suceava a primit promisiuni că, până în anul 2030, va avea autostradă și că se va realiza legătura cu A7 și A8 printr-un drum de mare viteză, în regim de autostradă, și nu de drum expres, de la Pașcani și până la Siret, Iașiul a primit și el asigurări, dar de altă factură, și anume, atât Mihai Chirica, cât și Costel Alexe vor fi suspendați din funcțiile de conducere din cadrul filialei locale a PNL.

Din păcate, aceasta este realitatea într-un oraș și într-un județ în care administrația PNL-istă are ca principală preocupare rămânerea în libertate prin achitare sau măcar prin pronunțarea unei pedepse cu suspendarea executării de către cei doi inculpați. Trist, dar adevărat pentru un oraș care ar fi trebuit să fie o metropolă veritabilă, pentru o capitală istorică a României, care constituie, de fapt, și cea de-a doua capitală a țării, după cea administrativă.

Ca o ironie a sorții de care nu noi, cetățenii, suntem vinovați, Iașiul nu mai are parte nici măcar de prezența și discursurile autorităților de la București, autorități îngrozite de palmaresul infracțional al celor care ar putea să îți aducă prejudicii de imagine ireversibile doar dintr-o simplă apariție într-o poză.

Rușine, Mihai Chirica, rușine, Costel Alexe! Demisia, Mihai Chirica, demisia, Costel Alexe !

  Cristina Burciu - declarație politică intitulată Pași concreți pentru liniștea și siguranța victimelor violenței în familie;

Doamna Cristina Burciu:

"Pași concreți pentru liniștea și siguranța victimelor violenței în familie"

Acțiunile de prevenire și combatere a violenței în familie vor fi mult simplificate după intrarea în vigoare a Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea inițiată de parlamentarii PNL, care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), adoptată cu unanimitate de voturi de Camera Deputaților.

În esență, legea prevede utilizarea brățărilor electronice pentru monitorizarea respectării ordinelor de protecție în cazul agresorilor vinovați de acte de violență domestică. Persoanele pe numele cărora s-a emis un ordin de monitorizare electronică vor avea brățări fixate la nivelul gleznei sau pe braț - în cazul în care nu este fizic posibil ori au contraindicații medicale.

Dispozitivele electronice fixe de supraveghere se montează în imobilul în care se execută măsura arestului, la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.

Dacă persoana supravegheată va depăși limita impusă prin ordinul de restricție, sistemul va emite o alertă direct către secțiile de poliție, pentru ca intervenția să fie cât mai rapidă. De asemenea, în același scop, al diminuării fenomenului alarmant al violenței în familie, persoanele protejate vor primi, la rândul lor, astfel de dispozitive, ce vor permite alertarea Poliției în situațiile în care agresorul se apropie la o distanță mai mică față de cea stabilită inițial.

Mecanismul de supraveghere va fi implementat în sistem pilot, începând, cel târziu, cu data de 1 martie 2022, în cazurile de aplicare a ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție.

Salut intrarea în vigoare a acestei legi, un pas înainte, imperios necesar pentru combaterea violenței în familie în toate formele sale. Doar anul trecut, au fost încălcate 40% din cele peste 8.000 de ordine de protecție, ceea ce înseamnă că victimele nu au reușit să scape de agresori, în ciuda ordinelor de protecție de care beneficiau.

De acum înainte, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică va face mult mai dificilă apropierea agresorilor de victime, care vor putea astfel, în sfârșit, să își recapete liniștea și să ducă o viață normală și în siguranță.

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică: Viața are prioritate!;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Viața are prioritate!"

În fiecare an, România primește de la Comisia Europeană cele mai îngrijorătoare vești în materie de siguranță rutieră. În 2019, țara noastră s-a clasat pe primul loc la numărul deceselor cauzate de accidente rutiere, având o medie de 96 de decese la milionul de locuitori, dublul mediei Uniunii Europene. Conform cifrelor provizorii oferite de către Comisia Europeană, în 2020, pe șoselele europene au fost cu 4.000 de victime mai puțin față de anul precedent. Pandemia de COVID-19 a redus mobilitatea participanților la trafic, iar numărul victimelor a scăzut. Din nefericire, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime, 85 la un milion de locuitori, conform informațiilor oferite de Comisia Europeană în aprilie 2021.

Conform statisticilor puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică, INS, în 2019 au fost accidentate 41.533 de persoane, răniți și decedați, dintre care 8.232 au fost tineri cu vârstă sub 20 de ani, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul persoanelor accidentate. Cele mai multe accidente au avut loc în rândul pietonilor, șoferilor și pasagerilor din autoturism, cele trei categorii însumând un număr de 30.650 de persoane accidentate din totalul de 41.533, adică un procent de 74%.

În ceea ce privește ultimele statistici ale Inspectoratului General al Poliției Române, IGPR, în anul 2020 au fost înregistrate 6.272 de accidente, în urma cărora au fost rănite grav 5.484 de persoane și 1.644 au decedat. Conform IGPR, principalele cauze ale accidentelor rutiere grave, în anul 2020, au fost: nerespectarea vitezei legale (17,3%), indisciplina pietonilor (17,3%), abaterile bicicliștilor (11,8%), neacordarea priorității de trecere a pietonilor (9,7%) și neacordarea priorității de trecere a vehiculelor (8,2%). Astfel, accidentele produse din cauzele amintite anterior reprezintă 64,3% din totalul accidentelor rutiere grave. De asemenea, cele cinci cauze menționate au generat 62% din totalul deceselor. Deși, în anul 2020, numărul de accidente grave a scăzut, există în continuare o medie de 9 persoane decedate la fiecare 2 zile în accidente rutiere. Toate aceste cifre ne arată nevoia iminentă de a face educație rutieră și de a sprijini astfel de inițiative, care ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România.

În acest context, Asociația EDIT implementează cel mai complex Program Național de Educație pentru Siguranță din România, din ultimii 5 ani, care are la bază expertiza Proiectului "Ora de Educație Rutieră" și care urmează modelul țărilor din topul clasamentelor privind siguranța pe drumurile publice. În cadrul proiectului s-a realizat un sondaj în rândul elevilor din clasele a III-a și a IV-a care arată faptul că aproximativ 24% dintre părinții elevilor respondenți nu poartă centură de siguranță, iar un procent de aproximativ 70% dintre elevi au văzut un adult în mașină folosind telefonul în timp ce șofa și declară că nu s-au simțit în siguranță. De asemenea, 26% dintre copii au văzut cel puțin un membru al familiei care a traversat pe culoarea roșie a semaforului.

În ceea ce privește rezultatele studiului realizat în rândul liceenilor, acestea ne arată faptul că peste 95% dintre elevii de liceu doresc să obțină permis de conducere, iar aproximativ 35% dintre ei au condus fără permis, iar dintre aceștia aproximativ 61% se aflau în mașină cu un adult. Dintre cei chestionați, aproximativ 74% au folosit telefonul mobil în timpul șofatului sau se aflau într-o mașină în care șoferul folosea telefonul mobil în timpul condusului. Nu în ultimul rând, aproximativ 72% dintre cei chestionați s-au aflat într-o mașină care a circulat cu o viteză mai mare decât cea legală. Aceste date ne demonstrează că există o nevoie reală de educație rutieră.

Costurile sociale cauzate de accidentele de circulație din România sunt estimate, conform Autorității Rutiere Române (A.R.R) - în temeiul prevederilor art. 27 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructură rutieră -, în jurul valorii de 1.082.964,44 euro/deces și 168.569,09 euro/accident grav. Astfel, conform Buletinului Siguranței Rutiere din anul 2018, România cheltuiește aproximativ 3 miliarde de euro cu victimele rezultate în accidentele rutiere grave.

Prevenția este cea mai bună soluție!

Într-un comunicat oficial publicat de Comisia Europeană, comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: "România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu".

Având în vedere datele expuse, dar și exemplele de bună practică ale țărilor cu un număr scăzut de accidente rutiere (Norvegia - Planul Național de Acțiune pentru Siguranță Rutieră Vision Zero; Suedia - Școala de siguranță rutieră Vision Zero; Finlanda, Franța ș.a.m.d), se impune, de urgență, un Program Național de Educație pentru Siguranță și în România: Viziunea zero accidente rutiere!

În acest sens, în calitate de parlamentar și om de acțiune, împreună cu Asociația EDIT și alți specialiști din domeniul educației, ne-am propus să venim în completarea legislației actuale cu măsuri concrete care să faciliteze educația pentru siguranță în România. Pregătim demersuri legislative cu impact pe termen scurt, mediu și lung în vederea modificării poziției României în clasamentele UE în ceea ce privește accidentele rutiere. Am demarat o amplă analiză pentru a identifica cele mai bune soluții.

România se face bine! Viața are prioritate!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică cu tema Investițiile Guvernului condus de PNL, în Alba, continuă;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Investițiile Guvernului condus de PNL, în județul Alba, continuă"

Este ziua veștilor bune pentru oamenii din județul Alba! Anunțul de licitație pentru cei 50 de kilometri de covor asfaltic nou a fost publicat pe SEAP, iar DN 75 - pe raza localităților Ocoliș, Poșaga, Sălciua, Baia de Arieș, Lupșa și Bistra - intră în reabilitare. Calvarul șoferilor care circulă pe acest tronson va înceta. 17.868.799 lei, fără TVA, este suma totală alocată de Regionala Cluj a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru frezarea și turnarea covorului asfaltic pe DN 75. Lucrările au fost ușor amânate din cauza adoptării întârziate a Legii bugetului de stat, însă, în cele din urmă, așteptarea a meritat. Anul trecut a fost reabilitat DN 74, iar cu porțiunea de 10 kilometri, care va fi finalizată luna aceasta, între Abrud și Câmpeni, avem covor nou asfaltic.

De asemenea, Consiliul Județean Alba a dat în exploatare performantul sistem integrat al deșeurilor de la Galda, care rezolvă o mare problemă a județului. Și veștile bune vor continua! Am susținut, împreună cu primarii liberali, această finanțare și ne-am ținut de cuvânt. De altfel, sub guvernarea liberală, în ultimii doi ani, vorbim în total de peste 120 de kilometri de drum național, pe DN 74 și DN 75, adică ce nu s-a făcut în 30 de ani. Iar celor care au politizat aceste eforturi, dar nu au mișcat un deget cât timp au guvernat, le spun un singur lucru - fapte, nu povești, domnilor PSD-iști!

Investițiile sunt abia la început. În acest moment se desfășoară ample lucrări la Stadionul Cetate din Alba Iulia. Săptămâna trecută a început turnarea stratului de uzură, o etapă foarte importantă a acestei lucrări, întrucât peste acest strat se va aplica stratul de tartan. Se estimează că la mijlocul săptămânii viitoare stratul de uzură va fi turnat pe toată suprafața de peste 6.500 m2 prevăzută în proiect, pentru ca apoi să înceapă aplicarea stratului impermeabil de tartan, de tip sandvici, cu rezistență foarte bună la intemperii și uzuri mecanice.

Administrația liberală înseamnă eficiență, înseamnă respect pentru banul contribuabililor obținut prin efortul fiecăruia. Încă de la finalul anului 2019, guvernarea liberală a arătat că se poate guverna și altfel, demonstrând haosul pe care a putut PSD să îl pună în scenă, la nivel local sau central. Toate aceste proiecte de infrastructură arată clar filosofia acestei guvernări liberale. Dovada cea mai clară este bugetul de anul acesta, un buget cu sume record alocate investițiilor, pentru că numai investițiile îți pot aduce o dezvoltare reală, sustenabilă și durabilă, lucru pe care PSD-iștii nu au reușit să-l priceapă niciodată.

PNL va fi mereu partidul prosperității și inovației, partidul care va da mereu încredere investitorilor naționali și străini. Politica economică populistă a PSD, pe care continuă să o practice încă, a făcut, din păcate, un rău greu cuantificabil țării noastre. Însă, acum, România are în față trei ani de dezvoltare bazată pe investiții și politică economică responsabilă.

Odată ce efectele pandemiei de COVID-19 se vor diminua, pe măsură ce procesul de vaccinare va avansa, am speranța că noi, toți cei din coaliția aflată la guvernare, vom putea contribui și mai mult la refacerea țării noastre și la menținerea ei pe panta economică ascendentă pe care se află de la sfârșitul lui 2019 încoace.

  Mirela Furtună - declarație politică având ca obiect Angajamentul pentru o Europă socială;

Doamna Mirela Furtună:

"Angajamentul pentru o Europă socială"

În perioada 7-8 mai a avut loc la Porto reuniunea informală a șefilor de stat și de Guvern, reuniune finalizată cu adoptarea Declarației de la Porto cu privire la chestiuni sociale.

Declarația adoptată, care privește în principal echitatea socială în cadrul Uniunii Europene, este de o importanță vitală pentru viitorul proiectului european.

În România, concluziile acestei reuniuni au trecut aproape neobservate, din păcate, având în vedere importanța lor pentru milioane de cetățeni.

Ne referim la un document care a abordat în special chestiuni sociale și care nu a ținut cont de orientarea politică a grupurilor parlamentare.

Recrudescența orientărilor politice extremiste sau populiste au cauze mult mai profunde sociale, segmente întregi ale populației se consideră nereprezentate la nivel politic, ceea ce duce la subminarea Uniunii Europene.

Liderii politici trebuie să ia în considerare adoptarea unor măsuri sociale care să facă sustenabil viitorul european pe care ni-l dorim cu toții.

Aș vrea să evidențiez câteva politici sociale care sunt menționate în Declarația de la Porto. Astfel, încă din primul paragraf se pune accentul pe necesitatea unei Europe sociale: "Mai mult ca niciodată, Europa trebuie să fie continentul coeziunii sociale și al prosperității. Ne reafirmăm angajamentul de a acționa în direcția unei Europe sociale."

Incluziunea, egalitatea de șanse ori solidaritatea sunt elemente care ajută, nu impietează, o economie sustenabilă și competitivă: "Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării. (...) Dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea și solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalității de șanse pentru toți și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă".

Un alt punct extrem de important, subliniat în Declarația de la Porto, îl reprezintă reducerea inechităților sociale și protejarea categoriilor vulnerabile: "Ne angajăm să reducem inegalitățile, să susținem salarii echitabile, să luptăm împotriva excluziunii sociale și a sărăciei, asumându-ne obiectivul de a combate sărăcia în rândul copiilor și de a contracara riscurile de excluziune pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile, cum ar fi șomerii de lungă durată, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele fără adăpost".

Combaterea discriminării, asigurarea unui nivel decent al pensiilor, echitatea și egalitatea sunt principii de bază ale Uniunii Europene: "Vom intensifica eforturile de combatere a discriminării și vom depune eforturi active pentru a elimina disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea și pensiile, precum și pentru a promova egalitatea și echitatea pentru fiecare individ din societatea noastră, în conformitate cu principiile fundamentale ale Uniunii Europene și cu principiul 2 al Pilonului european al drepturilor sociale".

Nu în ultimul rând, se arată necesitatea includerii unui set alternativ de indicatori prin care să fie analizat nivelul de trai al cetățenilor, pe lângă produsul intern brut: "Salutăm, ca pe un nou succes al dialogului social european, faptul că partenerii sociali europeni au înaintat o propunere comună cu privire la un set alternativ de indicatori pentru măsurarea progresului economic, social și de mediu, care să vină în completarea PIB-ului ca măsură a bunăstării, în vederea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii".

Această declarație arată că viitorul Europei nu poate fi decât unul social, unde nevoile oamenilor trebuie să fie centrate în efortul de dezvoltare economică.

Consider că și viitorul României trebuie să fie social, iar măsurile propuse în Declarația de la Porto să reprezinte elemente centrale în definirea de politici publice.

  Gabriel Andronache - intervenție referitoare la 18 mai, Ziua internațională a muzeelor, ziua unor lumi pline de bogății;

Domnul Gabriel Andronache:

"18 mai, Ziua internațională a muzeelor, ziua unor lumi pline de bogății"

Sunt convins că fiecare dintre noi ne aducem aminte cu multă nostalgie de momentele când, în copilărie sau în adolescență, pășeam timizi pe culoarele muzeelor pline de mister, dar și de bucuria descoperirii unor lumi pe care doar în cărți le întâlneam. Făceam atunci cunoștință cu elemente ale naturii, în diferite forme de agregare, unele mai colorate decât altele, cu forme mai mult sau mai puțin ciudate. Vedeam, prin geamul vitrinelor, fosilele formelor de viață - de la cele mai simple, la cele mai complexe vietăți -, dar și rămășițe ale vegetației existente pe suprafața Terrei, din cele mai vechi timpuri și până aproape de zilele noastre.

Acestora li se adaugă o multitudine de alte tipuri de muzee, de la cele tehnice - în care putem observa evoluția acelor instrumente, mecanisme și alte proceduri care au ajutat și ajută omenirea în dezvoltarea sa - până la muzeele de artă contemporană. Muzeele de istorie și arheologie ne ajută să înțelegem mai bine, prin observarea directă a diferitelor exponate, cum s-a dezvoltat omenirea, care au fost principalele unelte și arme, dar și cele mai importante creații ale omului, din cele mai vechi timpuri și până în contemporaneitate, în toate domeniile, de la agricultură, ceramică, textile, construcții, reprezentări artistice pe diferite suporturi, până la invenții tehnice, care au dus omul în spațiul cosmic, dar și reconstituiri ale unor conflicte internaționale, momente dramatice pe care nu ar trebui să le mai repetăm.

Am mai putea adăuga muzeele etnografice, muzeele literaturii, dar și casele memoriale dedicate unor personalități care au marcat cultura și civilizația. Adevărate tezaure de obiecte de artă și de cult le regăsim, atent păstrate, în anumite biserici sau mânăstiri. După căderea regimurilor totalitare a fost imperios necesară constituirea unor memoriale și muzee în care să se prezinte atrocitățile la care a fost supusă omenirea, astfel încât generațiile tinere să nu mai repete greșelile trecutului.

Data de 18 mai ne oferă plăcutul prilej de a saluta și de a aduce în prim-plan lumea minunată a muzeelor de pe întreg mapamondul. Chiar dacă anul trecut pandemia cauzată de COVID-19 a redus drastic accesul publicului în spațiile muzeale, totuși s-a reușit, prin mijloace digitale, să se suplinească, în mare parte, accesul la bogățiile muzeelor.

Avem încredere că, încet-încet, ca urmare a relaxării restricțiilor impuse de pandemia COVID-19, muzeele de la noi din țară, dar și din alte țări își vor deschide larg porțile publicului iubitor de cunoaștere.

  George-Cătălin Stângă - declarație politică: PNRR este un proiect pentru toți românii!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Planul Național de Redresare și Reziliență este un proiect pentru toți românii!"

Ne aflăm într-o perioadă extrem de dificilă, în care obiectivul național al tuturor, indiferent de culoarea politică, trebuie să fie acela de a aduce România la un nivel în care redresarea să fie una efectivă, conducând-o la acea reziliență care să îi permită să facă față cu brio oricăror crize majore prezente și viitoare, cum este cea provocată de pandemia de coronavirus.

În fapt, acesta este și rolul Planului Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă viziunea și misiunea fiecărui stat membru, transpuse în proiecte necesare, durabile și coerente.

Săptămâna trecută, premierul Cîțu a făcut noi pași importanți înspre aprobarea planului României, ca urmare a discuțiilor purtate, la Bruxelles, cu oficialii Comisiei Europene. Dialogul constant, schimbarea percepției externe cu privire la România, după epoca neagră a PSD-ismului, sunt cheia pentru a avea o politică externă de succes. Am încredere că, după întâlnirile avute de premierul Cîțu, lucrurile vor merge în direcția bună, în privința PNRR.

Însă, ceea ce trebuie să știm este că, pentru a obține finanțarea prin PNRR, trebuie să facem reforme structurale amânate în ultimii ani. Trebuie să recuperăm timpul pierdut în guvernările PSD și trebuie să o facem cât mai repede. PNRR ne oferă această posibilitate!

Programul de aproape 30 de miliarde de euro va aduce investiții masive în domenii precum infrastructura rutieră și feroviară, spitale, educație sau sprijin pentru mediul privat. PNRR înseamnă resurse pentru investiții și reforme!

România are nevoie de investiții, motiv pentru care va investi în perioada următoare. Acesta este un angajament pe care PNL și l-a asumat încă din momentul preluării guvernării. Iar PNRR este doar o sursă de finanțare pentru proiectele pe care noi ni le-am asumat în programul de guvernare.

România va avea la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin PNRR și 46 de miliarde de euro din fonduri europene, plus bugetul de stat. Proiectele de investiții de care are nevoie România vor fi abordate din toate cele trei surse de finanțare puse la dispoziție. Important este ca proiectele care sunt eligibile pe PNRR să acopere întreaga sumă. Alte investiții vor fi finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

În PNRR avem tot felul de borne pe care trebuie să le atingem pentru a putea lua bani din program. Legat de acest plan, sper să înțelegem cu toții că e o chestiune pe care, dacă o ducem în zona de bătălie politică, atât românii vor pierde, cât și România va pierde.

PNRR este un proiect pentru toți românii, nu aparține doar acestui Guvern. Angajamentul Guvernului condus de PNL este ca România să depună un plan realist și ambițios pentru a ne îndrepta rapid spre o redresare sustenabilă post-pandemie și pentru a construi o economie puternică. PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România, după 1990, în școli, în spitale, în protecția mediului și în infrastructură, gaze, educație și digitalizare.

România face progrese în privința investițiilor și reformelor, iar toate acestea se datorează unei guvernări bazate pe principii liberale.

  Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: Cum își bat joc de români furnizorii de energie;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Cum își bat joc de români furnizorii de energie"

Liberalizarea pieței de energie a declanșat o competiție feroce între companiile furnizoare naționale și multinaționale pentru acapararea de clienți persoane fizice sau persoane juridice. În această competiție au fost utilizate și mijloace mai puțin ortodoxe pentru atragerea clienților altor companii. Scopul final este obținerea de profituri cât mai mari pe spinarea românilor. În acest sens, o să prezint un exemplu concludent din județul Cluj. În ultimele zile ale lunii iulie 2020, un reprezentant al Companiei Enel Energie SA a încheiat contracte de furnizare cu mai mulți locuitori în vârstă, aproape toți pensionari, din localitatea Dăbâca, județul Cluj, dându-le de înțeles că ar fi reprezentantul vechiului furnizor al acestora, SC Electrica Furnizare SA.

Domnul Simion P., care locuiește în Dăbâca nr. 437, a reclamat faptul că, la finele lunii iulie 2020, în timp ce lipsea de la domiciliu, fiind la spital, bolnav de cancer în stadiu terminal, un reprezentant al SC Enel Energie SA a încheiat, pe numele său, un contract de furnizare a energiei electrice, pe care i-a solicitat să-l semneze soția sa. Reprezentantul Enel a indus-o pe aceasta în eroare, spunându-i că este încheiat cu furnizorul cu care au avut contract în perioada anterioară, SC Electrica Furnizare SA. Sesizând ulterior că au fost păcăliți și că au încheiat contracte cu un alt furnizor, Simion P. și vecinii săi au sesizat primăria locală și au anunțat Compania Enel Energie că renunță la contractele încheiate în mod fraudulos, respectiv că le reziliază. Cu toții au reîncheiat contracte cu furnizorul inițial, SC Electrica Furnizare SA. Mai exact, Simion P. a reîncheiat contractul cu SC Energie Furnizare SA în data de 7 septembrie 2020, acesta având nr. 2763283-2 și intrând în vigoare în data de 22 septembrie 2020, perioadă în care un reprezentant al SC Electrica Furnizare SA i-a comunicat că a fost notificată Companiei Enel Energie încheierea acestui contract.

Simion P. a achitat facturile emise de Enel Energie pe perioada 31 iulie -30 septembrie 2020, respectiv o factură în valoare de 124,06 lei și o factură în valoare de 105,54 lei, iar începând din luna octombrie 2020 și până în prezent a achitat facturile emise de furnizorul legal și real, SC Electrica Furnizare SA. Compania Enel i-a transmis însă în continuare facturi lunare, pe perioada 1 octombrie 2020 - 31 martie 2021, cu valori cuprinse între 120 lei și 130 lei, totalizând 632 lei. Mai mult, în perioada februarie-aprilie 2021, Enel Energie i-a transmis nu mai puțin de 5 preavize de deconectare, iar în data de 18 martie 2021 i-a fost expediată o somație de plată de către firma recuperatoare EOS KSI România SRL, un fel de pitbull al companiilor multinaționale din Romania, fapte care i-au agravat starea de boală.

De la încheierea contractului și până acum, la domiciliul său nu s-a prezentat niciun reprezentant al Companiei Enel Energie pentru a verifica consumul înregistrat de contorul de energie electrică, fapt ce creează dubii serioase asupra legalității și realității consumului de energie electrică pentru care au fost emise facturi lunare în perioada în discuție. Este evident că, în speță, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals și înșelăciune, sens în care urmează să fie formulată plângere penală.

Rămâne de văzut dacă vajnicii și bine plătiții procurori români vor avea curajul să ancheteze afacerile nelegale ale unei companii străine. Compania Enel este, conform Wikipedia, o companie italiană implicată în producerea și furnizarea energiei electrice. Este cea mai mare companie energetică din Italia, este cotată pe bursele din Milano și New York și are o capitalizare bursieră de circa 41 miliarde de euro.

La nivel european, Enel este cotată pe locul 4 în topul companiilor energetice. Cu toate acestea, Enel Energie SA are o politică de comunicare proastă și arogantă cu consumatorii români, pe care-i tratează ca pe sclavii de pe plantație. Pe site-ul companiei și pe facturile emise de aceasta se află un singur număr de telefon pentru clienții din România, 021 9977, la care nu prea catadicsește nimeni să răspundă. Nici pe site, nici pe facturi nu apare vreo adresă de email sau vreun număr de fax pentru a transmite eventuale sesizări și reclamații, ca în cazul altor companii furnizoare de energie.

Dacă soliciți anumite relații sau clarificări de la sediul sucursalelor Enel Energie, ți se răspunde că baza de date a companiei este blocată, de unde se vede că unele multinaționale consideră România un sat fără câini. Nu că firmele autohtone de furnizare a energiei electrice ar fi mult mai breze. În ultimii ani, am monitorizat cu atenție și practicile frauduloase ale companiei Electrica Furnizare SA în raporturile cu consumatorii persoane fizice și persoane juridice. Este deja de notorietate că cea mai mare companie energetică autohtonă îi păcălește pe consumatorii mioritici cu așa-zisele facturi estimative, care constituie o formă mascată de creditare, după care își ia potul cu facturile de regularizare.

La astfel de practici recurg și companiile de distribuire a gazului metan. Din păcate, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei (ANRE), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și alte organe dorm în cizmele statului.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică intitulată PNRR - Planul lui Năsui și al alor lui?;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"PNRR- Planul lui Năsui și al alor lui?"

Cred că discuțiile pe tema PNRR s-au prelungit excesiv și sunt speculate politic mult prea mult, Guvernul încercând să arunce pisica moartă a propriului eșec peste gardul PSD, pe care îl acuză de șantaj!

Dacă iubim această țară, este momentul să punem lucrurile la punct:

  1. Nu este vorba despre niciun șantaj! Nu încercați să îi manipulați pe cetățeni cu astfel de acuze nefondate!
  2. Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie salvat, iar acest lucru nu se poate face altfel decât prin dialog, prin respect reciproc și prin transparență!
  3. PNRR nu este nici "Planul lui Năsui și al alor lui", nici "Planul lui Cîțu" și nici măcar cel "al Președintelui Iohannis", cel de la care puterea ia lumină.

    PNRR este al României și își va pune amprenta pe viitorii săi 33 de ani, pe viitorul nostru, al tuturor.

    Da, este atributul Guvernului să-l alcătuiască, potrivit tiparelor europene deja convenite, dar, în egală măsură, este și responsabilitatea sa de a ține cont de prioritățile naționale, de posibilitățile concrete ale României, de interesele sale.

    Toate acestea nu se pot identifica de 3, 4 oameni într-un birou, cu atât mai mult cu cât știm limitele profesionale dovedite deja de aceștia!

    Este nevoie de un dialog aprofundat cu toate forțele politice, cu sindicatele, patronatele și societatea civilă, deci cu toți factorii chemați să promoveze acest document, dar și să îl ducă la îndeplinire, potrivit etapelor asumate.

  4. Dacă cineva își imaginează că acest instrument de finanțare poate fi folosit "pe șest" și "noaptea, ca hoții" pentru alimentarea clientelei politice și influențarea rezultatelor alegerilor interne de partid, își face iluzii!

PNRR nu poate fi "ajustat" din vorbe și cifre precum statisticile COVID-19 înainte de alegeri!

Transparență, onestitate și profesionalism! Cerem prea mult?

  Alexandra Huțu - declarație politică cu titlul Familia reprezintă portretul societății în care trăim;

Doamna Alexandra Huțu:

"Familia reprezintă portretul societății în care trăim"

Pe data de 15 mai am sărbătorit Ziua Familiei, de aceea doresc să atrag atenția asupra faptului că trebuie neapărat să lucrăm împreună și să construim politici publice concrete în susținerea familiilor și persoanelor care îngrijesc copii.

Familia, indiferent de forma sa, reprezintă unitatea fundamentală a societății și mediul natural pentru creșterea și bunăstarea noastră ca ființe sociale, iar fiecare membru al familiei trebuie să se adapteze schimbărilor din viața de zi cu zi. Acest lucru înseamnă că, atunci când copilul bate la porțile grădiniței sau ale adolescenței, nu doar el trebuie să învețe să se descurce în noile contexte, ci întreaga familie.

Având în vedere că, în ultimul an, copiii din țara noastră au experimentat învățământul online ca urmare a pandemiei, cred că este important să venim cu soluții pentru integrarea și adaptarea acestora la noile realități.

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere ca aceste măsuri, orientate către integrarea tehnologiei în viața curentă, să fie corelate și cu o serie de măsuri de sprijin pentru familiile tinere. Așadar, pentru creșterea calității vieții în familie, este nevoie ca Executivul să implementeze simultan programele de adaptare digitală și pe cele de sprijin economic și social.

Înființarea și susținerea de Centre pentru Familie care să asigure servicii dedicate și personalizate, acordarea de sprijin pentru revenirea în țară a familiilor tinere emigrate sau reducerea TVA pentru produsele de igienă și îngrijire necesare copiilor de până la trei ani, sunt doar câteva dintre direcțiile de acțiune pe care Guvernul le-ar putea pune în practică.

Însă eu nu cred că actuala guvernare se gândește la familie. Contrar declarațiilor publice prin care înțelegeam că Guvernele Orban și Cîțu vor lua măsuri concrete pentru familii, aceștia au lăsat familiile medicilor și asistenților medicali care și-au dat viața în lupta cu COVID, fără drepturile prevăzute în Legea nr. 56 din 15 mai 2020, inițiată de PSD.

La un an de la intrarea în vigoare a legii, Coaliția de guvernare refuză acordarea pensiei celor 133 de familii, urmași ai personalului medical decedat în linia întâi în lupta cu pandemia. Dintre acestea, 6 familii sunt din județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament. Refuzul acordării acestor drepturi se regăsește în răspunsul pe care l-am primit la întrebarea adresată premierului, că nu a fost stabilită "instituția competentă în stabilirea și plata acestor drepturi".

Ne mai putem gândi oare că această guvernare are vreo urmă de umanitate și va pune familia în prim-plan? Eu cred că Guvernul nu ne lasă loc nici măcar de speranță...

  Natalia-Elena Intotero - declarație politică având ca subiect Familia, chintesența oricărei societăți mature, sărbătorită anual, în data de 15 mai;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Familia, chintesența oricărei societăți mature, sărbătorită anual, în data de 15 mai"

Un lucru este cert - la nivel internațional, de mai bine de 20 de ani este recunoscut rolul pe care îl are familia în dezvoltarea armonioasă a societății. Aici este locul în care iau naștere cele mai nobile sentimente, educația și dorința de a participa la actul civic.

Aspectul economic, educațional și social, aici, în familie, își au rădăcina. Cu cât acest lucru va fi înțeles de tot mai mulți dintre noi, cu atât vom asista la o creștere graduală a calității vieții, dar și la o evoluție a societății ca atare. Vă întreb cum ar putea oare o comunitate lipsită de reperul familiei să se bucure de stabilitate și de ordine?

La nivelul Uniunii Europene, politicile pentru integritatea familiei nu sunt deloc întâmplătoare. Era digitalizării, a globalizării, a vitezei au provocat această formă socială de bază și i-a minimizat pe alocuri rolul. Copiii, tinerii nu se mai refugiază în sânul familiei, nu mai caută consiliere, sfaturi, informație acasă, ci pe Internet. Este o realitate pe care o cunoaștem deja și care trebuie să ne preocupe.

Însă trebuie subliniat un lucru. În ciuda efectelor tragice provocate de pandemia care ne-a lovit pe toți, criza sanitară a demonstrat greutatea pe care o are familia în manevrarea situațiilor limită, o conștientizare forțată a rolului familiei, pentru unii, inclusiv pentru instituțiile publice, iar pentru alții, o confirmare a trăiniciei ei. Boala a demontat orice iluzie falsă și a oferit din nou spațiu familiei să se manifeste.

Indiferent de direcția pe care o alegem, mereu ajungem la aceeași concluzie, și anume, familia este nucleul societății și elementul prim atunci când avem în vedere elaborarea de politici sociale și economice eficiente, un fundament al vieții noastre care ne vorbește despre maturitatea, vulnerabilitățile și despre neajunsurile din societate, de care avem datoria să ne îngrijim!

  Ioan Balan - declarație politică: Reparăm erorile PSD! Autostrada Moldovei nu se oprește la Pașcani, ci leagă Suceava și Siretul de București;

Domnul Ioan Balan:

"Reparăm erorile PSD! Autostrada Moldovei nu se oprește la Pașcani, ci leagă Suceava și Siretul de București"

Aproape 3 decenii, moldovenii au fost mințiți de PSD, PSDR sau cum s-a mai numit în decursul timpului acest partid toxic, că vor avea o autostradă care va lega Capitala țării de Nordul Moldovei, că vor avea industrie modernă și locuri de muncă la fel de bine plătite ca în țările occidentale.

În cei peste douăzeci de ani cât PSD a condus țara, guvernele pe care acesta le-a condus nu au mișcat un singur deget să pună în practică execuția unor lucrări de infrastructură, care să aducă un spor de bunăstare în viața moldovenilor. Dimpotrivă, în urmă cu numai câteva luni, aflam cu stupoare că Autostrada Moldovei nu era toată autostradă, ci doar o parte, iar de la Pașcani în sus, incompetenți din PSD deciseseră să se facă doar un drum expres, nu o autostradă, pentru că moldovenii din Nord nu îi votează. Deși PSD mai tăiase coada ursului din pădure doar pentru a mai diminua din minciuna pe care a rostit-o ani de zile, Guvernele conduse de PNL au fost nevoite să reia construcția proiectelor strâmbe lăsate de socialiști. Cred că mulți își aduc aminte cum, la sfârșitul lunii martie, eu, personal, somam actualul guvern să nu mai întârzie corectarea măsurilor greșite luate de PSD și să acționeze în cel mai scurt timp. Am justificat atunci necesitatea implicării rapide a Guvernului, astfel încât Autostrada Moldovei să meargă de la București, prin Suceava, până la Siret și să putem utiliza banii europeni nerambursabili pentru construcția acesteia.

Săptămâna trecută, prim-ministrul Florin Cîțu ne-a făcut bucuria de a ne vizita la Suceava și ne-a garantat că, până la finalul acestui an, toate erorile PSD-iste vor fi corectate, că studiile de fezabilitate pentru Autostrada Pașcani - Suceava - Siret vor fi finalizate și chiar vom avea în anul 2021 o licitație pentru desemnarea câștigătorului care să înceapă lucrările la cea mai așteptată autostradă din țară.

Vă spun cu sinceritate că simt o mare satisfacție când văd că infrastructura prinde contur în Moldova, că avem toate premisele să aducem în regiune investitori care să creeze locuri de muncă bine plătite, că Guvernul dirijează o parte consistentă a viitoarelor fonduri europene către Bucovina și că cele mai multe erori din vremea PSD sunt una câte una corectate.

Așa cum bine mă cunoașteți, nu voi slăbi atenția nici măcar asupra Guvernului PNL pe care îl susțin, pentru că românii nu vor trăi mai bine doar din planuri, vorbe și dorințe sau din proiecte începute, ci din acțiuni finalizate, de cea mai bună calitate. Așadar, numai atunci când vom vedea lucrul bine făcut dus până la capăt, abia atunci avem toate motivele să ne bucurăm pe deplin.

Pe toate șantierele abandonate sau blocate de PSD până în anul 2019 astăzi se lucrează. Exporturile României cresc de la o lună la alta, salariul real se majorează treptat și sigur, veniturile la buget sunt mai mari, ceea ce arată că măsurile liberale își fac efectul pe deplin și duc țara în direcția corectă, a dezvoltării și modernizării.

Am convingerea că, dacă vom continua să eliminăm risipa și minciuna din administrație, dacă vom continua să construim infrastructură de calitate, dacă vom crea locuri de muncă superioare în care angajații să simtă că viața lor este mai bună, dacă vom genera suficiente resurse la buget ca să plătim pensii mai bune părinților și bunicilor noștri, abia atunci vom avea pe deplin satisfacția că ne-am onorat angajamentele față de fiecare român în parte.

  Lilian Scripnic - declarație politică: Românii au nevoie de servicii de sănătate performante și de personal calificat în domeniul sanitar!;

Domnul Lilian Scripnic:

"Românii au nevoie de servicii de sănătate performante și de personal calificat în domeniul sanitar!"

Pandemia a afectat România pe multiple paliere ale societății - de la sănătate, economie, educație, securitate alimentară, până la exacerbarea încălcării drepturilor omului. Potrivit autorităților române, pandemia ar fi dispărut la fel de brusc cum a apărut, mai precis în noaptea de 14 spre 15 mai, când masca s-a transformat într-un accesoriu inutil, s-a dat liber la concedii, manifestări sportive și a fost anunțat momentul de debut al sezonului de nunți și botezuri. Cu toate acestea, discriminarea între cei vaccinați și cei nevaccinați se păstrează activă și riscă să facă victime între românii nevinovați.

Ultimul câmp de luptă deschis împotriva celor care au ales să nu se vaccineze este mediul universitar. Universitățile de medicină din București și Cluj-Napoca analizează dacă se impune o decizie similară celei luate deja de UMF Iași, potrivit căreia doar studenții și profesorii vaccinați anti-COVID-19. În numele autonomiei universitare, o seamă de studenți riscă să nu fie primiți la examene, dacă alegerea lor este să nu se vaccineze. Nu vreau să pun în discuție dacă o asemenea alegere este corectă sau nu, este morală sau nu, cert este că alegerea e una garantată de Constituție și de tratatele internaționale la care România este parte, care consfințesc respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Solicit, pe această cale, Guvernului să renunțe la ținte false și să intervină în zonele sociale în care pandemia a creat dezechilibre majore. Potrivit evaluărilor pe care le avem în acest moment, pandemia COVID-19 a avut consecințe reale și disproporționate asupra gospodăriilor vulnerabile și asupra persoanelor cu venituri mici, a lucrătorilor din sectorul informal și, adesea, a femeilor, în special în zonele în care populația nu este acoperită de plase de siguranță socială și este afectată în mod deosebit de șomajul în creștere.

În același timp, pandemia de COVID-19 a intensificat violența de gen, căsătoriile copiilor și inegalitățile existente, în special în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate.

Stimați guvernanți, în loc să îi împiedicați pe studenții la medicină să își finalizeze studiile, mai bine v-ați preocupa să dați țării mai mulți medici. Dacă nu ați aflat încă, vă spun eu, românii au nevoie de servicii de sănătate performante și de personal calificat în domeniul sanitar!

  Ioan Mang - declarație politică cu titlul Guvernul de dreapta ascunde adevărul;

Domnul Ioan Mang:

"Guvernul de dreapta ascunde adevărul"

Săptămâna trecută, am asistat aici, în Parlament, la o demonstrație grosolană de lipsă de transparență din partea guvernanților de dreapta. Prin votul dat împotriva constituirii comisiei de anchetă privind datele din pandemie, parlamentarii și reprezentanții coaliției au dovedit cu cinism că ascund adevărul.

Mă întreb oare ce abuzuri vor să ascundă? Oare ce nu trebuie să afle românii? Că actualii guvernanți de dreapta sunt niște incompetenți și că au gestionat dezastruos pandemia și criza economică? Asta știm deja! Au dovedit-o, din păcate, prin măsurile catastrofale luate pe spinarea românilor. Că datele oficiale sunt falsificate? Și asta știm deja. Au dezvăluit-o chiar "magicienii" din USR PLUS! Oricât de mult s-ar încurca în cifre actualul ministru al sănătății, raportările "inexacte" ale spitalelor și morții "pierduți" prin birocrație stau mărturie!

Din toată însăilarea de date, cifre și justificări confuze ale ministrului sănătății, s-a văzut clar cât de mare a fost și este în continuare haosul din Sănătate și mai ales am putut vedea dimensiunile uriașe ale minciunii, manipulării și prostiei. Reprezentanții puterii pur și simplu își bat joc de oameni!

Ce credibilitate mai pot pretinde guvernanții de dreapta, când, pe zi ce trece, secretomania lor devine tot mai apăsătoare? Cum vor acești inconștienți ca românii să mai aibă încredere în campania de vaccinare, când văd că totul în jurul lor este o mare minciună? De la Guvern, până la Parlament și Palatul Cotroceni...

Ce înseamnă când din patru tipuri de raportări ale deceselor COVID nicio cifră nu se potrivește cu alta?

Eu cred că a venit vremea ca cei de dreapta să lase deoparte ipocrizia și să recunoască, în mod onest, falimentul actualei guvernări! Ar fi primul lor gest de normalitate pe care ar putea construi ceva pozitiv - organizarea de alegeri anticipate!

  Marian Crușoveanu - declarație politică despre Summitul B9, succes al diplomației românești;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Summitul B9, succes al diplomației românești"

Luni, 10 mai 2021, la București, a avut loc Summitul B9, ceea ce poate fi catalogat, fără rezerve, o reușită uriașă pentru România.

Formatul București (B9) a fost o inițiativă lansată de președintele României, domnul Klaus Iohannis, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care au participat liderii statelor membre ale NATO, situate pe flancul estic al Alianței - Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. De asemenea, au luat parte, prin video conferință, și președintele american, Joe Biden, secretarul american de stat, Antony Blinken, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Nu putem trece peste acest mare eveniment diplomatic fără să evidențiem importanța sa marcantă. Actuala reuniune a avut loc ca urmare a recentelor evoluții îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre și este un răspuns la provocările Rusiei, lansate în flancul estic al NATO. Summitul de la București reprezintă un mesaj extrem de important, de solidaritate transatlantică față de amenințările actuale.

În acest sens, pe agenda discuțiilor au fost evoluțiile de securitate din spațiul euro-atlantic, oportunitate excelentă de a reitera, în vederea apropiatului Summit NATO, angajamentul pentru ca Alianța Nord-Atlantică să devină și mai puternică, hotărârea țărilor membre de a menține o legătură transatlantică puternică și durabilă, bazată pe unitate și solidaritate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, așa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. De asemenea, au fost condamnate ferm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianței, așa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniție de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internațional.

Terorismul, au mai afirmat liderii NATO, rămâne o amenințare pentru noi toți. Războiul hibrid, dezinformarea și minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societățile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democrațiilor noastre și de a ne submina unitatea. Cooperarea dintre NATO și UE s-a dezvoltat considerabil și este esențială în fața provocărilor de securitate comune. Ca aliat al NATO și stat membru al UE, România are datoria susținerii parteneriatului strategic și aprofundarea coordonării dintre NATO și UE. În acest scop, vom urmări potențialul combinat al celor două organizații, inclusiv creșterea rezilienței euroatlantice, combaterea amenințărilor hibride, creșterii securității în domeniul cibernetic și obținerea unei sinergii sporite de acțiune.

Acest recent summit, care a avut loc la București, este o asigurare că Marea Neagră este protejată de NATO și o confirmare în plus că investițiile strategice vor continua, mai ales că în județul Constanța se află una dintre cele mai importante baze militare NATO din flancul estic. Pentru noi, românii, apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă cea mai bună garanție de securitate pe care țara noastră a avut-o vreodată, pentru că România este un aliat de încredere în cadrul alianței, ferm promotor al statului de drept, al libertății și democrației.

Noi, constănțenii, putem reține, în urma acestui eveniment, faptul că județul Constanța, dar mai ales Marea Neagră (re)devin punct nodal al flancului estic al NATO, ceea ce se poate traduce prin faptul că investițiile strategice în regiunea noastră vor avea un caracter pronunțat în perioada următoare. Chiar zilele trecute, în plenul Camerei Deputaților, prin votul a 307 deputați care au votat pentru, a fost ratificat Acordul între România și SUA privind cooperarea în proiecte nuclearo-energetice, ceea ce ajută la creșterea substanțială a investițiilor la Centrala de la Cernavodă.

  Mircea Fechet - declarație politică intitulată Un plan, un obiectiv comun, un viitor verde;

Domnul Mircea Fechet:

"Un plan, un obiectiv comun, un viitor verde"

În ultimii ani, la nivel european, și nu numai, vedem tot mai multe inițiative și instrumente concrete, adoptate pentru reducerea poluării și pentru tranziția verde.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune al Uniunii Europene -"Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului".

Vorbim despre o viziune integrată pentru 2050, în care obiectivul principal este ca nivelul poluării să nu mai afecteze sănătatea oamenilor și funcționarea ecosistemelor.

Unele dintre principalele obiective sunt:

  • Îmbunătățirea calității aerului, pentru a reduce cu 55% numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică;
  • Îmbunătățirea calității apei, prin reducerea deșeurilor;
  • Îmbunătățirea calității solului, prin reducerea cu 50% a pierderilor de nutrienți și a utilizării pesticidelor chimice;
  • Reducerea cu 25% a ecosistemelor UE, în care poluarea atmosferică amenință biodiversitatea;
  • Reducerea cu 30% a numărului de persoane cu afecțiuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport.

Sunt, așadar, obiective cu impact direct asupra vieții noastre și asupra sănătății populației, pe care le putem atinge prin conlucrarea tuturor statelor membre și prin acțiune imediată.

De asemenea, chiar ieri, Parlamentul European a adoptat Fondul Tranziției Juste, prin care România va fi sprijinită cu 1,95 milioane de euro, pentru a putea face trecerea către o economie verde.

România este parte activă a planului de consolidare a unei Europe mai sănătoase și vom lua toate măsurile necesare pentru ca viitorul copiilor noștri să fie unul "verde".

  Radu-Marin Moisin - declarație politică având ca temă Digitalizarea justiției, reglementată și pe perioada stării de alertă;

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Digitalizarea justiției, reglementată și pe perioada stării de alertă"

Viitorul este strâns legat de digitalizare. Digitalizarea nu se referă doar la dosare electronice sau videoconferințe, ci la un întreg ansamblu de proceduri integrate, bazate pe soluții IT sigure și viabile. Pandemia COVID-19 ne-a arătat cât de multă nevoie avem de soluții digitale în sistemul public și excepție nu face nici sistemul judiciar, în care atât instanțele, cât și avocații au fost puși în fața unor schimbări accelerate, pentru eficientizarea și îmbunătățirea funcționării proceselor de judecată.

Recent, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea nr. 114/2021 care aduce noutăți în ceea ce privește digitalizarea sistemului judiciar. Aceasta are în vedere măsuri de digitalizare care se pot aplica pe parcursul stării de alertă, dar și la 30 de zile după ce încetează starea de alertă.

Conform prevederilor legii, instanțele judecătorești pot decide, în cauzele civile, ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de comunicare la distanță. Astfel, citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată va avea loc online, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare.

Toate actele de procedură, inclusiv hotărârile judecătorești se vor transmite electronic, iar dacă o persoană, parte la proces, se află în carantină din cauza COVID-19, cauza respectivă se va putea amâna printr-o cerere. De asemenea, echipamentele video-audio necesare vor fi asigurate de instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile. Ședințele de judecată vor fi transmise în direct, pe portalul instanțelor de judecată, fiind asigurată publicarea actului de justiție.

În materie penală, actele procedurale se vor transmite prin poștă electronică, iar organele judiciare pot solicita audieri prin videoconferință, în cazul persoanelor private de libertate, altele decât cele aflate în arest la domiciliu, dacă nu se aduc prejudicii bunei desfășurări a procesului.

Altă schimbare în justiție, accelerată de pandemie, prevede dosarul electronic, care a fost implementat în majoritatea instanțelor de judecată din marile orașe. Persoanele implicate într-un proces pot vizualiza și descărca în format electronic actele din dosarul format la instanță, iar studiul dosarelor poate fi programat online, iar în acest sens, în perioada stării de urgență, mai multe tribunale au făcut un pas decisiv spre digitalizare, judecând anumite cauze prin videoconferință.

Momentan, toate aceste măsuri sunt temporare și au rolul de a "familiariza" sistemul judiciar cu primele elemente care stau la baza digitalizării justiției, iar atât Guvernul, cât și noi, parlamentarii trebuie să ne angajăm la mai multe proiecte care să reglementeze domeniul justiției, să asigure calitatea proceselor și să consolideze transformarea acestuia, înlăturând birocrația, timpii de așteptare ori aglomerările inutile, în pandemie, dar mai ales după încheierea acesteia.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre Rolul României în flancul estic al NATO;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Rolul României în flancul estic al NATO"

Dacă scopul principal al tuturor statelor, în ultimul an, a fost înlăturarea unui singur inamic, virusul SARS-CoV-2, amenințările convenționale la adresa securității transatlantice nu s-au diminuat, indicând importanța NATO în contextul actual. În ultimele săptămâni, țara noastră a luat parte la discuții strategice fundamentale pentru menținerea securității regionale, recent amenințată.

Luni, 10 mai, două evenimente au confirmat rolul strategic al României pentru combaterea amenințărilor externe, ce au ca scop destabilizarea rețelei reziliente care funcționează din perioada de după al Doilea Război Mondial. În primă instanță, Summitul Formatului București (B9) a fost găzduit de domnul președinte Klaus Iohannis împreună cu domnul Andrzej Duda, președintele Republicii Polonia.

Această oportunitate, menită inițial să pregătească agenda pentru Summitul NATO, care a avut loc la data de 14 iunie 2021, la Bruxelles, a fost folosită de liderii prezenți pentru a se adresa populației cu privire la probleme de securitate presante, precum acțiunile Federației Ruse la granița cu Ucraina, terorismul mondial sau poziția îngrijorătoare a Chinei în relațiile internaționale. Această problematică nu vizează exclusiv domeniul apărării. Fundamentele democrației, ale drepturilor omului, ale integrității statale, scopuri pentru care am luptat după căderea comunismului în Europa, sunt toate puse în pericol de climatul regional instabil. Prezența președintelui SUA, Joseph Biden, în cadrul Summitului Formatului București 9, precum și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, alături de conducătorii a șapte state europene indică angajamentul pentru menținerea securității transatlantice. Mai mult ca oricând trebuie să fim uniți, iar eforturile noastre coordonate să fie direcționate către același scop.

Al doilea eveniment se referă la cel mai mare exercițiu al NATO din ultimii 25 de ani, care a început tot în data de 10 mai, pe teritoriul țării noastre. 15.000 de militari din 17 state ale Alianței participă la acest demers. Peste 1.000 de militari NATO au fost parașutați în România, cei mai mulți la Baza Aeriană de la Buzău, una dintre scenele exercițiului "Defender Europe 2021". Militarii trimiși de SUA în România vor urmări capacitatea de reacție a aliaților. A doua zi s-a desfășurat un al alt exercițiu de amploare, cu trageri reale, la Centrul de Luptă din Smârdan, județul Galați.

Vedem cum sporirea cooperării în cadrul Alianței Nord-Atlantice devine o prioritate pentru toate statele membre. Flancul estic este cu precădere supus unei presiuni suplimentare. România, prin poziția sa geopolitică, constituie un partener strategic în regiune. Eforturile noastre sunt distribuite proporțional cu gradul de amenințare, pentru a atinge cele mai bune rezultate!

  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Guvernanții au ratat momentul resetării învățământului;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Guvernanții au ratat momentul resetării învățământului"

Pandemia, dincolo de gama largă a problemelor pe care le-a declanșat sau le-a accentuat, a constituit momentul prielnic pentru resetarea întregului sistem de educație. Însă Guvernul Cîțu a ratat și această oportunitate deosebit de importantă pentru viitorul nostru ca popor, frustrând elevii nu doar de actul educațional clasic, ci și de motivația obișnuită de învățare și de atât de necesara reformă prin care s-ar fi eliminat decalajele noastre față de standardele internaționale de predare-asimilare a cunoștințelor. Nu a pierdut și ocazia să le influențeze soarta celor aproximativ 500.000 de elevi, catalogați "neesențiali" doar pentru că fac parte din clasele V-VII și IX-XI și să-i condamne la anxietate prin blocarea accesului la ore în școli.

La nivel internațional, 30% dintre elevi au fost afectați de anxietate și depresie din cauza lipsei interacțiunii normale cu colegii și profesorii. Același procent a găsit falsul refugiu în consumul de diverse substanțe interzise. Sunt aspecte îngrijorătoare nu doar pentru părinți, ci pentru fiecare dintre noi, pentru că speranțele și așteptările față de generațiile viitoare scad considerabil. Siajul pe care l-a creat proasta gestionare a învățământului în timpul pandemiei, dincolo de marcarea posibil ireversibilă a psihicului copiilor, va fi potențat, în viitor, de traiectul descendent al economiei naționale prin lipsa calității calificărilor.

Știm cu toții că, în economia viitorului, principala avuție națională va fi reprezentată de competențele generale, și nu de resursele naturale.

Cu siguranță, vom asista la o deteriorare universală a performanțelor educaționale la nivel național, iar în interiorul țării această deteriorare va fi asimetrică. Copiii cei mai dezavantajați din punct de vedere material sunt și vor fi afectați în continuare în cea mai mare măsură.

Dar, vă rog să nu înțelegeți că cei cu resurse financiare au fost exceptați de la efectele dezastruoase ale suspendării actului educațional clasic, pentru că ne-am minți singuri! Și chiar dacă ne vine greu să admitem noua realitate cu gravitatea ei aferentă, este adevărat că niciun școlar nu a scăpat neafectat de contextul generat de pandemie! Unii dintre elevi nu au avut mijloacele tehnice la dispoziție, în timp ce părinții altora nu le-au putut monitoriza procesul de învățare și de aici a rezultat o premisă dură, dar reală - au fost asimilate mult mai puține cunoștințe decât în mod obișnuit. Iar pentru acest neajuns major, guvernanții fug de orice responsabilitate, plasând-o direct profesorilor sau dând vina la modul cel mai absurd direct pe copii și părinți.

N-am auzit niciun cuvânt de la ministrul educației sau de la premierul Florin Cîțu despre eforturile depuse pentru motivarea copiilor ca să învețe susținut, în continuare, în ciuda perspectivelor nebuloase pe care le-a oferit epidemia, în special la începuturile sale. N-am auzit niciun cuvânt despre impunerea unor mecanisme de refacere a motivației față de actul de asimilare a noilor cunoștințe nici de la "primul profesor al țării", președintele Klaus Iohannis.

Probabil că și tăcerea este un răspuns și pentru această situație extrem de dificilă și pentru urmările ei... Sau poate cosmetizarea forțată a tuturor împrejurărilor nefericite, legate de educație, prin prezentarea unor rezultate fabulos de bune, în urma unor sesiuni de-a dreptul teroriste de testare a cunoștințelor copiilor, timorați în plus de ele, va fi dovada "fiabilității" deciziilor celor de la PNL-USR PLUS-UDMR.

Nu sunt profesor, la fel ca mulți dintre dumneavoastră, ci un părinte care se teme pentru viitorul copiilor săi, un părinte care a observat că din cauza închiderii școlilor s-a produs o scădere a competențelor socio-emoționale ale majorității elevilor în această perioadă. Fără instrumentele necesare pentru a învăța online, cu o logistică foarte târziu asigurată sau încă în așteptarea implementării conforme, cu profesori mai slab pregătiți în utilizarea tehnologiei digitale și cu anunțarea unui exces de teste, orice școlar ajunge să-și piardă interesul în fața atâtor forme ale absurdului la care este împins și în mod impulsiv să respingă astfel de pretenții. Numai că, din păcate, și prin continuarea refuzării cu o abnegație absurdă a dreptului "neesențialilor" de a intra în școli, analfabetismul funcțional va fi și mai mare decât până acum.

În opinia mea, ca să diminuăm cât se poate din impactul negativ, ar trebui instituite cât mai urgent programe remediabile școlare.

Blocarea accesului la educație înseamnă să-ți sabotezi economia și prosperitatea din viitor, iar consecințele se vor traduce prin și mai multă sărăcie, în raport cu alții, prin insuficienta asimilare a cunoașterii.

  Nicolae Giugea - declarație politică: Păstrarea elitelor în țară trebuie să fie preocuparea următorilor ani!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Păstrarea elitelor în țară trebuie să fie preocuparea următorilor ani!"

În ciuda subfinanțării constante și a lipsurilor logistice cronice, sistemul de învățământ românesc are în continuare capacitatea de a pregăti elevi și studenți la cele mai înalte standarde de calitate. Nu întâmplător, sistemele de sănătate din Marea Britanie sau Franța se sprijină pe cei mai buni medici români, școlile și universitățile din Statele Unite se bizuie pe profesori născuți în țara noastră, iar marile centre de cercetare din lume și cele mai performante companii nu ar performa fără ajutorul specialiștilor școliți în România. Oriunde ai pune degetul pe harta lumii, în statele dezvoltate, descoperi elite ale educației românești, care contribuie la dezvoltarea și prosperitatea din statele gazdă.

În ultimele trei decenii, cea mai gravă pierdere pe care a înregistrat-o țara noastră a fost tocmai pierderea acestor tineri valoroși, care nu au găsit perspective de dezvoltare a carierei în România și au fost nevoiți să plece oriunde li s-a oferit o șansă reală. Salariile neatractive, locuri de muncă puține, un stat incapabil să înțeleagă nevoile unui tânăr la început de drum, sunt numai câteva dintre argumentele care au condus la un veritabil exod de tineri valoroși în străinătate. Mai mult decât atât, statele dezvoltate au înțeles cât de buni sunt tinerii noștri pentru țările lor, motiv pentru care vin în România și ne ofertează copiii cu burse de studiu în universități de prestigiu, cu pachete salariale de nerefuzat pentru cei care dovedesc performanță. În perfect contrast, statul român pare că, de ani buni, are o politică de a-i goni pe tinerii performanți din țară!

Am urmărit cu mare atenție evoluțiile economice din anul anterior și din acest an și am constatat cu deosebită satisfacție că măsurile liberale produc efectele așteptate - industria își revine rapid, câștigurile salariale nete încep să crească, exporturile avansează cu viteză, bugetul public dă semne de revenire, iar oportunitățile financiare care vin dinspre Uniunea Europeană sunt fără precedent.

Așadar, contextul economic și social care va urma, unul deosebit de favorabil, trebuie fructificat pentru a contribui la modernizarea marilor sisteme publice - educație, sănătate, administrație, infrastructură, piața muncii. Concomitent, trebuie să ne concentrăm toate eforturile pentru a găsi cele mai bune politici publice posibile, astfel încât să ne păstrăm elitele intelectuale în țară și să generăm atractivitate pentru cei deja plecați ca să se întoarcă.

Cred că suntem cu toții conștienți că nu putem obliga pe nimeni să rămână în țară. Libertatea pe care am obținut-o în urmă cu mai bine de trei decenii este cel mai valoros câștig.

Singura modalitate prin care putem să ne păstrăm tinerii valoroși, acasă, este aceea de a le crea condiții cel puțin comparabile cu statele dezvoltate care-i ademenesc să aleagă calea migrației, adică, salarii atractive, condiții de muncă moderne, acces la servicii publice de calitate și certitudinea că-și pot construi o familie în țara lor. Am certitudinea că, dacă vom pune la dispoziția tinerilor valoroși cele mai bune condiții, aceștia vor vedea România ca prima lor opțiune pentru carieră și familie.

  Daniela Oteșanu - declarație politică intitulată Respingerea Comisiei parlamentare de anchetă asupra pandemiei, de către parlamentarii PNL-USR PLUS-UDMR, demonstrează fuga de răspundere a guvernanților dreptei față de ilegalitățile comise în ultimul an;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Respingerea Comisiei parlamentare de anchetă asupra pandemiei, de către parlamentarii PNL-USR PLUS-UDMR, demonstrează fuga de răspundere a guvernanților dreptei față de ilegalitățile comise în ultimul an"

PNL, USR PLUS și UDMR, prin votul împotriva constituirii comisiei de anchetă privind datele din pandemie, și-au bătut joc de toți oamenii care au avut rude decedate din cauza COVID, au fost infectați sau au fost afectați de măsurile de restricții din ultimul an.

Parlamentarii coaliției și-au dat arama pe față și, astfel, prin gestul lor de blocare a comisiei pentru aflarea adevărului, practic, au recunoscut cu cinism că guvernarea lor minte și cu premeditare ascunde faptele săvârșite. Ce vor să nu se afle românii? De ce parlamentarii puterii au refuzat o cercetare transparentă a datelor despre pandemie? Ce ilegalități protejează guvernanții și parlamentarii dreptei? Se tem că grozăviile care ar putea ieși la iveală îi vor face pe români să-i alunge de la guvernare? Le este frică de un nou scandal Unifarm?

Votul de săptămâna trecută din plenul Parlamentului adâncește iremediabil lipsa de încredere în instituțiile statului și va avea efecte devastatoare inclusiv în privința vaccinării și combaterii pandemiei.

PNL, alături de aliații lor de la USR PLUS și UDMR au dat un vot pentru mușamalizarea adevărului. Fiecare parlamentar care a votat împotriva constituirii comisiei este un complice direct al celor care vor să-i țină pe oameni în minciună și teroare. Este o sfidare cinică și o formă de dispreț împinsă la extrem față de populația acestei țări, chemată să facă sacrificii, de către o putere de-a dreptul iresponsabilă.

PSD a cerut cu insistență crearea acestei comisii, pentru că era obligatoriu ca românii să afle de ce nu au fost raportați peste 5.300 de morți, adică 18,2% din totalul celor 29.034 de morți COVID, raportați oficial în România.

PSD nu abandonează lupta pentru aflarea adevărului despre morții COVID ascunși, pe care actuala putere nu i-a raportat oficial. După ce parlamentarii puterii au respins înființarea comisiei parlamentare de anchetă, PSD a inițiat rapid procedura de convocare în Parlament a ministrului sănătății, pentru a da explicații privind decesele COVID neraportate.

Oricât de mult se străduiesc parlamentarii dreptei să bage mizeria sub preș, adevărul tot se va afla, în pofida opoziției absurde a actualei puteri, care, prin atitudinea lor, nu doar că-și bat joc de oamenii care i-au votat, dar calcă în picioare principii demagogic invocate, precum transparența, și se descalifică nu doar ca oameni politici, ci și ca cetățeni ai acestei țări.

Ce credibilitate să mai aibă, deputații și senatorii dreptei, după ce au împiedicat cu premeditare aflarea adevărului, mai ales în chestiuni atât de grave precum manipularea datelor din pandemie și ascunderea decedaților?

Presiunea PSD a dat rezultate, deși comisia de anchetă parlamentară a fost respinsă de majoritatea de dreapta. PSD, prin toate demersurile parlamentare și toate apelurile publice la comunicarea adevărului, a forțat Guvernul, prin ministrul sănătății, să scoată de la sertar datele despre morții COVID în pandemie, chiar dacă doamna ministru Ioana Mihăilă, speriată de o dezvăluire oficială în premieră, în fața Parlamentului, a venit să prezinte public măcar o parte dintre aceste informații.

Așadar, chiar dacă PSD este în opoziție de peste un an și jumătate, în toată această perioadă a luptat și va lupta în continuare pentru aflarea adevărului, pedepsirea vinovaților, restabilirea normalității în viața fiecărui român, atât din punct de vedere sanitar, cât și economic și social.

PSD are soluții concrete și imediate pentru toți românii și pentru repornirea fiecărui domeniu de activitate care a fost afectat de această pandemie.

Dacă PNL, USR-PLUS și UDMR sunt incapabile să găsească soluții pentru vaccinarea celor de la sate și din urbanul mic, atunci să adopte rapid măsurile propuse de PSD, respectiv depolitizarea campaniei și organizarea unor caravane care să meargă la sate, în toate județele, în baza unui calendar prestabilit și anunțat dinainte prin toate mijloacele de informare în masă.

  Rodica Paraschiv - declarație politică: Cum politica românească dilată sau comprimă timpul, în funcție de moment și de interese!;

Doamna Rodica Paraschiv:

"Cum politica românească dilată sau comprimă timpul, în funcție de moment și de interese!"

Tot ce a făcut Partidul Social Democrat, în perioadele în care a guvernat, nu a fost bine! PSD nu a făcut spitale regionale, PSD nu a făcut autostrăzi, PSD nu a făcut... orice! PSD este rău, noi suntem buni! Aceasta ar fi concluzia declarațiilor din campania electorală ale reprezentanților partidelor care acum fac parte din coaliția de guvernare, în special ale PNL și USR-PLUS.

Însă timpul pare să se dilate sau să se contracte în funcție de interesele politice, în România de astăzi. În campaniile electorale de anul trecut, Partidul Social Democrat era pus la zid, pentru că nu a construit spitale, nu a edificat autostrăzi care să străbată România de la Est la Vest și de la Sud la Nord. Acum, cei aflați la putere își găsesc cu atâta seninătate scuze și vin cu alte termene decât cele prezentate în programele electorale.

Strigau că PSD nu a făcut spitale regionale, cât ai bate din palme. Acum, noul ministru al sănătății, doamna Ioana Mihăilă, urmașa lui Vlad Voiculescu, vine cu adevăruri "șocante".

"Construcția unui spital de o astfel de anvergură durează șase, șapte ani", spune Ioana Mihăilă, întrebată despre cât ar dura realizarea unui spital regional, totul ca o scuză pentru faptul că orice idee de construire de spitale regionale este exclusă din Planul Național de Redresare și Reziliență. Doamna ministru vine și cu explicații, în care afirmă că au vrut să includă spitalele regionale "la un moment dat" în PNRR, dar specialiștii le-au spus că "este destul de riscant pentru anul 2026".

Când vii la putere și te confrunți cu realitatea, lucrurile nu mai par atât de simple precum în campaniile electorale. Iar atunci când specialiștii partidelor #haștag sunt doar pe hârtie, alții trebuie să le explice cum stau lucrurile cu realizarea obiectivelor trecute pe o listă, în campania electorală...

O situație similară este în infrastructura rutieră. Autostrăzile, veșnica problemă a României, au fost încă un subiect de atacuri la adresa PSD. Acum, ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, dar și echipa sa demonstrează, prin declarațiile și anunțurile publice, cum doar o reactualizare a unui studiu de fezabilitate poate să dureze 3 sau 4 ani. Când vor fi gata și sutele de kilometri de autostrăzi, promiși în campania electorală, nu mai precizează nimeni, pentru că puterea a schimbat complet impresiile de campanie electorală ale partidelor de la guvernare.

Niciun oficial nu mai dă termene. Doar că multe dintre lucrările promise este imposibil să fie gata în acest mandat, 2020-2024. Deci ar mai fi nevoie de vreo două-trei mandate pentru a pune în practică promisiunile din campaniile electorale din anul 2020. Chiar și planurile cincinale prezidențiale se transformă. Guvernul președintelui Iohannis are voie să prelungească termenele, să dilate timpul, să arunce în viitorul îndepărtat și spitale regionale, și autostrăzi, și tot ce și-a dorit românul și i-a promis politicianul din USR-PLUS și din PNL.

Că așa e la putere! Timpul se dilată. Doar în campaniile electorale se comprimă, iar termenele de finalizare a unor lucrări de importanță strategică sunt scurte... doar în sloganuri și în promisiuni.

Realitatea este cu totul alta!

  Viorica Sandu - declarație politică: S.O.S! Țară plutind în derivă, căutăm Guvern responsabil să ne conducă la liman!;

Doamna Viorica Sandu:

"S.O.S! Țară plutind în derivă, căutăm Guvern responsabil să ne conducă la liman!"

Vârtejul îndatorării continuă și acești bani nu se regăsesc nici în economia românească, nici în creșterea nivelului de trai al populației, care află astfel că Ministerul Finanțelor a împrumutat 699,2 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 43 de luni, la un randament mediu de 2,38% pe an.

Tot Ministerul Finanțelor a planificat, în luna mai 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,2 miliarde de lei, dintre care 800 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount și 3,4 miliarde de lei prin șapte emisiuni de obligațiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 510 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 4,71 miliarde lei, este cu 185 milioane de lei peste cea programată în aprilie 2021 (4,525 miliarde lei) și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Coaliția austerității nu are niciun program de guvernare și nicio soluție pentru a relansa economia. Singura strategie este să se împrumute și să vândă pe nimic, în plină pandemie, companiile cele mai profitabile.

Autoritățile sunt stresate de faptul că pensiile ar trebui să crească din septembrie 2023, dată până la care s-a amânat aplicarea legii pensiilor. Acum analizează, în continuare, modificarea legii. Programului de convergență spune că, pe termen lung, riscul privind sustenabilitatea finanțelor publice persistă și este considerabil.

Oamenii coaliției actuale au aere de mari economiști, dar nu știu, nu vor, nu pot să scrie proiecte pentru banii europeni. Și UE s-a prins că elevul Bulă, când este scos la tablă, afișează la cacealma o siguranță a celui care știe lecția, dar de fapt nu a picat pe subiect. Speră doar că "merge și așa".

Partidul Social Democrat, cel adesea acuzat de puterea actuală, solicită acum Guvernului transparență, explicații pentru populație, pentru că, în condițiile unei perioade prelungite de descreștere economică, este justificat să avem multe întrebări legate de datoria publică, ne afectează și va afecta generațiile viitoare și calea spre o viitoare și solidă creștere economică.

Guvernul se împrumută cu o viteză amețitoare, astfel încât nici nu vom putea socoti până la a câta generație de urmași se va întinde această datorie. Și nu o fac pentru investiții, nu o fac pentru populație.

Aceasta beneficiază doar de frustrare și sărăcire în formă continuată.

  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică având ca subiect Planul Național de Redresare și Reziliență, șansa României metropolitane;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Planul Național de Redresare și Reziliență, șansa României metropolitane"

De la reformele lui Cuza, anunțate și solicitate de Convenția de la Paris din 1858, care cerea explicit "desființarea privilegiilor și egalitatea în fața legii", reformele mari pe care le-a făcut acest popor au avut la bază nu doar voința politică internă, suverană, ci și angajamente externe. Cel mai bun exemplu recent este integrarea euroatlantică a României, care a pus suficientă presiune pentru ieșirea din neocomunism spre o democrație consolidată, cu o piață liberă pentru oameni, capital și idei.

Dincolo de frustrările acumulate, România a primit cea mai mare șansă de dezvoltare prin apartenența la Uniunea Europeană, nu doar prin Cadrul Financiar Multianual, ci, iată, și prin 30 de miliarde de euro alocate de Bruxelles pentru relansarea economică românească postpandemie. Dar aici nu vorbim (doar) despre bani, ci și de șansa istorică de a moderniza România.

Constrânși de cerințele clare ale "tragerii" banilor din PNRR, noi, oamenii politici ai acestei țări, vom fi forțați să facem reformele majore, amânate de prea mulți ani, de la depolitizarea funcției publice și digitalizare până la reforma pensiilor, bugetare multianuală și prioritizarea investițiilor publice pe criterii obiective. Toate sunt necesare, dar poate cea mai importantă reformă pe care România și-o poate asuma vizează principalele motoare economice ale țării, orașele. PNRR poate însemna saltul către România metropolitană.

Să fie clar - dezvoltarea și urbanizarea merg mână în mână într-o economie liberă, peste tot în lume. Creșterea României din ultimii 20 de ani s-a concentrat în jurul orașelor - nu doar Capitala și principalii poli de creștere (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Constanța etc.), ci și orașe secundare, reședințe de județ - Oradea, Reșița, Piatra Neamț, Bacău etc.

Datele statistice ale Băncii Mondiale confirmă acest fapt - peste 98% din PIB-ul României este generat de zonele urbane de pe întreg cuprinsul țării. Mai mult decât atât, 73% din populația urbană a României trăiește la bloc, dar cartierele de blocuri construite în comunism au rămas, în pare parte, ca acum 30 de ani, poate doar cu unele spoieli sau reabilitări ale fațadelor. Iar reforma necesară este cât se poate de clară - regenerarea urbană.

Toate proiectele majore de acest gen includ crearea de spații verzi, spații pietonale, spații partajate și scoaterea mașinilor de pe trotuare. Obiectivul este evident - creșterea calității vieții oamenilor, ceea ce înseamnă o economie locală mai puternică, deci investiții private mai mari, o forță de muncă mai atractivă, servicii publice mai performante.

Un alt aspect important vizează alocările de fonduri pe grupe de localități, o parte fixă și o parte variabilă, de exemplu în funcție de populație (65%). Este evident că un oraș ca Slatina nu poate primi aceeași alocare ca Iașiul, așa cum Piatra Neamț nu poate primi o alocare similară cu cea a comunei Dragomirești. Nevoile sunt diferite, iar resursele trebuie să meargă cu prioritate acolo unde dau cel mai mare randament.

De asemenea, avem nevoie de o abordare a proceselor de dezvoltare la nivel metropolitan. Trebuie să ieșim din paradigma clasică a împărțirii UAT-urilor în clasicele municipiu, oraș, comună, sat și să fim ancorați în dinamicile sociale actuale, care ne arată, de exemplu, că o comună suburbie a unui oraș, cum este Florești pentru Cluj-Napoca, nu mai are nimic în comun cu mediul rural, cu zeci de mii de rezidenți și nicio diferență față de municipiul învecinat. În zonele periurbane este și cel mai mare deficit de infrastructură, care nu a ținut pasul cu dezvoltarea imobiliară și creșterea demografică.

Este nevoie de un stimulent prin PNRR, pentru dezvoltarea de proiecte metropolitane și/sau periurbane, realizate în parteneriat, în condițiile în care dezvoltarea haotică a orașelor este unul dintre principalii contributori la creșterea emisiilor cu gaz de efect de seră din România. Proiectele trebuie să includă drumuri echipate cu benzi de transport public și pentru bicicliști, centuri verzi metropolitane (din 40 de reședințe de județ, doar 5 au peste 26mp/cap de locuitor de spațiu verde - norma recomandată de CE), infrastructură de business conectată la nevoile zonei, precum și infrastructură educațională nouă, la toate nivelurile.

Reiau și aici ideea că este nevoie de o flexibilizare a marjelor în care administrațiile locale pot crește taxele și impozitele, în funcție de nevoi. În prezent, o treime din veniturile bugetelor locale provin din trei taxe și impozite locale - teren, proprietate și taxa pe autoturisme. O reformă a Codului fiscal ar permite primăriilor din România să genereze o pondere mai mare a bugetului din surse proprii și să strângă venituri adiționale pentru investiții și servicii publice mai bune. La aceasta se adaugă și reformarea cadrului achizițiilor publice, încă dominat de prezumția de corupție, ceea ce înseamnă proceduri greoaie, contestații și procese, în timp ce alte țării absorb fondurile pe repede înainte.

Iată doar câteva exemple de reforme majore, a căror necesitate va fi sigur înțeleasă de Comisie și a căror implementare va transforma România. Știu că în spațiul public sunt și mulți care trâmbițează că Europa ne impune una sau alta, că suntem condiționați sau restricționați, dar este momentul să facem un exercițiu de sinceritate - fără o asumare clară, clasa noastră politică și întregul sistem administrativ și birocratic nu s-au urnit prea ușor.

Așa că, este momentul să mulțumim Uniunii nu doar că ne pune pe masă zeci de miliarde de euro, dar și pentru că ne împinge de la spate să lăsăm lamentările și să ne apucăm de reforme. Putem avea astfel, până la finalul lui 2026, bazele României dezvoltate - România metropolitană!

  Gheorghe Șoldan - declarație politică cu titlul Aviz coaliției de guvernare - Autostrada Nordului va trebui să fie gata, prin lege, peste 4 ani;

Domnul Gheorghe Șoldan:

"Aviz coaliției de guvernare - Autostrada Nordului va trebui să fie gata, prin lege, peste 4 ani"

Întrebarea bucovinenilor, "Noi când o să avem autostradă?", a primit răspuns anul trecut, când a fost adoptată Legea nr. 264/2020 pentru aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Nordului, lege inițiată de colegului meu, domnul deputat Eugen Bejinariu.

Această autostradă va lega Bucovina de Occident, de la Suceava, prin Vatra Dornei, Bistrița, Dej, Baia Mare, până la Satu Mare. Termenul prevăzut de lege pentru realizarea autostrăzii este de 4 ani, ceea ce înseamnă că, la finalul acestui mandat, Autostrada Nordului trebuie să fie o realitate, atât de necesară pentru creșterea nivelului de trai a oamenilor din regiune, pentru dezvoltarea turismului, pentru facilitarea circulației mărfurilor și a oamenilor.

Nu sunt surprins, dar remarc că liderii puterii nu par să aibă pe agenda guvernamentală ca obiectiv Autostrada Nordului. Nu am auzit nimic în spațiul public legat de acest proiect și de aceea i-am trimis domnului ministru al transporturilor câteva întrebări, săptămâna aceasta, pentru a-i atrage atenția că suntem cu ochii pe această investiție pe care o coordonează. Mă voi asigura în acest mandat că proiectul are buget și un calendar precis pentru implementare.

Voi urmări îndeaproape realizarea Autostrăzii Nordului. Dacă va îngropa și acest proiect, cum face cu investițiile în educație retrase din PNRR, Coaliția PNL-USR va îngropa și viitorul generațiilor de tineri care-și caută locul și rostul în țară.

  Paul Stancu - declarație politică: Dacă ridici colțul României educate, vezi de fapt România spoliată!;

Domnul Paul Stancu:

"Dacă ridici colțul României educate, vezi de fapt România spoliată!"

Un stat care nu-și protejează interesele economice și care nu susține investițiile este un stat slab, pierdut, unde majoritatea cetățenilor se zbat să reziste cu venitul minim pe economie, unde părinții și bunicii noștri așteaptă cu îngrijorare pensia, unde sănătatea este în moarte clinică, învățământul a devenit un experiment pe copiii noștri, o ruletă rusească cu viitorul acestei țări, agricultura, cea care poate deveni motorul creșterii economice este blocată între lipsa de predictibilitate și lipsa de finanțare, iar economia privată a ajuns singura vacă de muls pentru alocații, pensii, salarii, indemnizații, pentru ca apoi să nu mai rămână nimic de reinvestit, nimic pentru dezvoltare.

România educată și dezvoltată de acest guvern a ajuns să arate ca un sac vechi, rupt și plin de găuri, unde peticele frumos prezentate în campanii de PR costisitoare nu pot acoperi hemoragia resurselor naționale către toate colțurile lumii. Pleacă la studii, către state unde educația este cu adevărat o prioritate națională, toți tinerii cu potențial ai României, pleacă și nu se mai întorc, se duc cerealele, resursele, materia primă, se duc firmele autohtone și se relochează în state vecine mai prietenoase cu întreprinzătorii, s-au dus și se duc medicii, iar pe piața muncii este criză majoră de forță de muncă specializată și cu calificare.

Ați promis că salvați România cu ajutorul diasporei, pe care voi promiteați că o aduceți acasă, dar voi nu sunteți în stare să spuneți câți români sunt în străinătate! Câți dintre ei sunt specialiști în sănătate, câți dintre ei sunt ingineri, câți au expertiză în zona de educație? Nu știm toate aceste lucruri.

Și dacă statul nu știe câți sunt și ce sunt acești oameni, ce politică viabilă puteți să aplicați? Singura politică este cea electorală, când emoțional v-ați jucat cu speranțele acestor oameni, iar după ce ați pus mâna pe putere i-ați abandonat, pentru că România și românii nu sunt o prioritate pentru voi. Voi aveți bani și funcții de împărțit, nu vă pierdeți timpul cu poporul!

Apropo de reconstruirea României, ce s-a întâmplat cu izoletele? S-au luat? Nu s-au luat? Unde sunt? Că de costat, știm sigur că ne-au costat 140.000.000 de euro. Ce se putea face în România cu acești bani? Îi rog pe colegii deputați să își facă fiecare o listă cu investiții urgente ce puteau fi rezolvate la ei în județ cu banii aceștia, doar așa putem să înțelegem ce Românie are interesul să dezvolte guvernul actual.

Defilați peste tot cu șantierele și lucrările pe care PSD le-a propus și le-a demarat!

În județul Teleorman nu ați fost în stare să lansați nici măcar o investiție nouă, nici măcar una, totul este din vremea guvernării Partidului Social Democrat. Sunteți buni, foarte buni la prezentat pe Facebook, dar, în teren, realitatea este alta și arată totala incapacitate de a gestiona dezvoltarea României, pe care nici măcar pe hârtie nu sunteți capabili să o scrieți.

Programul Național de Redresare și Reziliență a devenit deja o poveste dureroasă pentru România. Ați fost de trei ori la Bruxelles și forțați de forurile europene cu greu ați hotărât să vă consultați si cu noi, cei de la PSD, care avem și oamenii, și expertiza necesară pentru a elabora un bun proiect de țară.

Pentru binele României, vă așteptăm!

  Vasilică Toma - declarație politică intitulată Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să ne reprezinte pe toți! Este viitorul României. PNL-USR PLUS politizează proiectele și întârzie deliberat ratificarea Deciziei prin care se acordă finanțările;

Domnul Vasilică Toma:

"Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să ne reprezinte pe toți! Este viitorul României. PNL-USR PLUS politizează proiectele și întârzie deliberat ratificarea Deciziei prin care se acordă finanțările"

Orice stat democratic și de drept din lume se bazează pe echilibrul puterilor, un echilibru care nu poate fi atins fără cooperare, colaborare interinstituțională și respectarea rolului fiecărei puteri în parte.

Din păcate, văd cum, din ce în ce mai mult, Guvernul României tinde să se erijeze într-o enclavă de putere absolută pentru care Parlamentul, expresia directă și indubitabilă a voinței poporului, este transformat într-un simplu instrument aflat la dispoziția și discreția exclusive ale intereselor guvernamentale, izolând orice reprezentant al cetățenilor care nu subscrie acestor interese.

Ne aflăm într-o perioadă extrem de dificilă, în care obiectivul național al tuturor, indiferent de culoarea politică, trebuie să fie acela de a aduce România la un nivel în care redresarea să fie una efectivă, conducând-o la acea reziliență care să îi permită să facă față cu brio oricăror crize majore prezente și viitoare cum este cea provocată de pandemia de coronavirus. Acesta este, de fapt, și rolul Planului Național de Redresare și Reziliență, care, în fapt, reprezintă viziunea și misiunea fiecărui stat membru translatate în proiecte necesare, durabile și coerente.

Or, observ, la fel ca în cazul tuturor aspectelor ce țin de guvernare, prin PNRR se înțelege USR-PNL. Mai precis, interesele lor directe care nu au nicio legătură cu România și românii. La fel cum manifestarea statului și poporului român se vor a deveni expresia voinței exclusive a USR-PNL, Planul Național de Redresare și Reziliență a devenit reflecția nu doar a incompetenței și iresponsabilității, ci și planul guvernanților de a-și atinge propriile ținte politico-economice.

Acesta este și motivul pentru care mult clamata transparență nu a existat și nu există în elaborarea și prezentarea PNRR. Ni s-au servit tuturor teme și titluri pompoase, explicații fără fond, de cele mai multe ori ilogice și contradictorii, multe scuze arogante, toate transmițând un singur lucru - "Noi știm cel mai bine. Nu vă băgați. Nu este treaba voastră!"

Astfel, unul dintre cele mai importante documente strategice pentru prezentul și viitorul nostru al tuturor riscă să devină complet nefuncțional din cauza politizării.

De la 1 iunie, Comisia Europeană este pregătită să iasă pe piețele de capital pentru a susține finanțarea Planului "Next Generation EU", a cărui componentă semnificativă este Mecanismul de Relansare și Reziliență, practic cel care susține și prin care se finanțează PNRR-urile tuturor statelor membre.

Însă, în acest caz, există o problemă. România nu a ratificat încă Decizia privind Resursele financiare proprii ale UE. Fără aceasta, Comisia nu poate accesa creditele necesare finanțării. Iar când spun România, spun, de fapt, USR și PNL, cele două partide care se vor a fi sinonime României.

De ce fac asta și de ce întârzie în mod deliberat ratificarea Deciziei privind Resursele financiare proprii ale UE, care reprezintă condiția prealabilă pentru lansarea instrumentului de recuperare a UE și a cărei adoptare are grad de urgență, deși această decizie se află în Parlament?

Pe cât de simplu, pe atât de tragic!

USR și PNL se opun oricărei analize și propuneri în privința PNRR pe care nici acum nu l-au prezentat integral, firesc, de altfel, având în vedere că PNRR reprezintă eminamente proiecte decise de ei, nicidecum pe cele propuse prin intermediul consultărilor publice pe care le-au realizat formal, mimând transparența, dialogul social și invocând graba, în condițiile în care au avut aproape un an la dispoziție și în care au prelungit data de depunere a PNRR la Comisie!

Astfel, prezentarea și discutarea PNRR în Parlament este condiționată de calculele politice ale USR și PNL, care doresc ca nimeni și nimic să nu intervină și să nu știe cu adevărat în ce au transformat de fapt PNRR, practic, o subminare intenționată a interesului superior al României și românilor, o călcare în picioare a tuturor principiilor statului democratic și anularea voinței cetățenilor prin excluderea Forului Legislativ de la orice consultare și decizie!

PNRR suntem noi toți și viitorul nostru. Dincolo de orice interes politic vremelnic și meschin, USR și PNL vor dispărea în negura istoriei, însă efectele deciziilor acestora vor rămâne ca un obstacol a tot ceea ce înseamnă dezvoltarea României. Sunt momente cruciale, în care consensul politic nu este doar obligatoriu, este vital și sacru, momente care, pentru hatârul și orgoliile unora pentru care guvernarea înseamnă manifestarea intereselor proprii și de grup, schimbă fundamental parcursul unei țări și al unui popor.

Este absolut necesar să se înțeleagă acest lucru și să se acționeze ca atare. Parlamentul este singurul care poate să evite o tragedie națională. Or, dacă îl eliminăm, ce ne mai rămâne? Înregimentarea într-un șir tăcut și obedient la orice dorință politică a celor pentru care această țară și acest popor înseamnă doar un mijloc de atingere a propriilor ambiții?

  Daniel Tudorache - declarație politică: Realitatea privind numărul deceselor de COVID-19 nu o vom ști, poate, niciodată!;

Domnul Daniel Tudorache:

"Realitatea privind numărul deceselor de COVID-19 nu o vom ști, poate, niciodată!"

Darea de seamă a ministrului sănătății referitor la numărul deceselor de COVID-19 a reprezentat un număr de 277, restul fiind cu COVID. Restul până la cât nu este clar, în raportul Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19 s-au prezentat date diferite, în funcție de platforma de colectare și corelare a acestora, respectiv, citez: "Un export din cele două baze de date a relevat că până la data de 31 martie 2021 s-au înregistrat 31.132 decese în alerte.ms.ro și respectiv 23.931 decese în Corona Forms". Vinovatul pentru măsluirea datelor, este nimeni altul decât "un comitet", ai cărui membri, ne spune doamna ministru, vor fi cercetați disciplinar.

Românilor le-au fost îngrădite și de multe ori încălcate drepturile și libertățile fundamentale, tot românii au decontat și vor deconta această pandemie și economic, s-au închis firme, oamenii au rămas fără locuri de muncă și cu credite la bănci, iar sancțiunea măsluirii datelor va fi decontată de cei responsabili cu sancțiuni disciplinare. Singurii responsabili pentru acest dezastru epidemiologic, sanitar și economic sunt guvernanții, care, din incompetență coroborată cu rea-voință, au dus România în cea mai aprigă criză sanitară și economică.

Bucureștenii însă au fost poate cei mai batjocoriți prin așa-zisele măsuri absurde și lipsite de orice logică morală și epidemiologică. De mai bine de un an de zile, importantele spitale din București au fost închise unul câte unul și transformate în spitale suport COVID-19. Un exemplu recent de umilință pentru bucureșteni și nu doar din partea fostului ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, a fost transformarea Spitalului Foișor în spital COVID-19, evacuarea de urgență în toiul nopții a bolnavilor, unii proaspăt operați, pentru ca acesta să funcționeze, la acest moment, cu 27 de medici și, atenție, un singur diagnosticat COVID.

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică cu titlul Relansarea economiei naționale ne permite să țintim o dată certă pentru aderarea la moneda unică europeană;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Relansarea economiei naționale ne permite să țintim o dată certă pentru aderarea la moneda unică europeană "

Aderarea României la Uniunea Europeană și NATO reprezintă, fără niciun dubiu, cele mai bune decizii luate în istoria statului nostru național. Garanțiile pe care ni le oferă apartenența la Alianța Nord-Atlantică și Parteneriatul strategic cu Statele Unite pun România în cel mai bun context de securitate în care s-a aflat vreodată. De asemenea, statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ne-a oferit libertăți la care înaintașii noștri doar au visat, precum și toate instrumentele pentru a aduce mult așteptata bunăstare pe meleagurile românești. Astfel, peste patru milioane de români, călătoresc liberi, trăiesc și muncesc în state ale Uniunii și reușesc, astfel, să-și întrețină în bune condiții familiile rămase acasă. În plus, autostrăzile, spitalele, școlile, utilitățile pe care le vedem construindu-se în preajma noastră se fac cu banii nerambursabili de la Uniunea Europeană.

Așadar, ar trebui să nu uităm beneficiile aduse de apartenența la cele două organisme, precum și faptul că PSD se străduia, în urmă cu numai câțiva ani, să ne îndepărteze și de UE și de NATO.

Deciziile Consiliului European de la Copenhaga din anul 1993 și Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană conțin prevederi exprese cu privire la eforturile pe care România trebuie să le facă pentru a adopta, în cel mai scurt timp, moneda unică europeană. Nu cred că este vreun român care să nu simtă pe propriul buzunar cât de neproductiv este să avem aproape 70% din economie legată de moneda euro, dar să nu fim încă membri ai Uniunii Monetare. Zilnic, românii din țară și din străinătate sunt expuși riscurilor valutare, fie că au rate la bănci, fie că au relații comerciale cu statele membre, fie că se întorc în țară, cu bani pentru familie. Fluctuațiile monedei europene ne scumpesc mâncarea, prețul la carburanți sau valoarea facturilor. De asemenea, costurile uriașe de tranzacție, atunci când schimbi euro pentru lei și invers, sunt plătite din buzunarele celor care au trudit din greu pentru ei și familiile lor. Aș mai adăuga și faptul că puțini români își permit un credit ieftin pentru casă sau pentru mașină în lei, având în vedere nivelul mare al dobânzilor. În situația în care România ar fi avut moneda euro, aceste costuri și riscuri nu ar fi existat.

Am aderat de mai bine de 13 ani la Uniunea Europeană, iar guvernele anterioare nu au avut printre priorități să integreze România în zona euro. Îmi aduc aminte cu întristare cum ultimul guvern PSD constituise o pseudocomisie de aderare la euro, condusă nu de vreun specialist în politici monetare, nu de Guvernatorul BNR, ci de doamna Dăncilă. Cred că asta spune tot despre intenția PSD de a integra România în Uniunea Economică și Monetară.

În anul 2021, ca efect al măsurilor economice corecte luate de Guvernul PNL în anul 2020, economia își revine mult peste așteptările tuturor, chiar și ale Guvernului, FMI sau ale Comisiei Europene. Așadar, creșterea gradului de convergență reală și nominală a economiei românești creează cel mai bun context pentru asumarea unei date certe pentru aderarea la zona euro. Mă bucură faptul că premierul Florin Cîțu a avansat deja anul 2024, ca țintă. Îmi doresc ca toți actorii instituționali din țara noastră să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, care va aduce un spor de bunăstare în viața tuturor românilor.

  Vetuța Stănescu - declarație politică despre Vești excelente pentru economia românească;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Vești excelente pentru economia românească"

Guvernarea liberală dovedește în fiecare zi responsabilitatea și competența cu care gestionează economia țării. Toate măsurile pe care cele două guverne conduse de către PNL le-au luat, anul trecut și anul acesta, și-au dovedit valabilitatea în prezent, deși, după cum bine știm, acestea au fost foarte contestate de către PSD. Astfel, dovada rezultatelor pozitive ale măsurilor guvernărilor noastre sunt evidențiate astăzi, conform datelor semnal publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) - Produsul Intern Brut a crescut cu 2,8% pe serie ajustată sezonier, în trimestrul I din 2021.

Mai mult decât atât, în previziunile economice de primăvară, publicate recent, Comisia Europeană a îmbunătățit la 5,1% estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% anterior, PIB-ul urmând să consemneze un avans de 4,9% anul viitor, de asemenea în creștere față de prognoza de 4% avansată în luna februarie a acestui an. În raportul "World Economic Outlook", publicat în aprilie, Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%.

În acest sens, la sfârșitul lunii aprilie, și Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în creștere la 5% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut în 2021, la 1.142,9 miliarde de lei, potrivit prognozei de primăvară a instituției.

O îmbunătățire semnificativă este remarcată și în relațiile business-to-business. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut, în termeni nominali, în primul trimestru, față de perioada similară din 2020, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,8%, respectiv cu 2,4%, potrivit datelor INS.

Conform INS, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor serie brută în luna martie 2021, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 14,5%, datorită creșterii cifrei de afaceri din activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (+34,2%), activitățile de transporturi (+14,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+14,8%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (+14,3%) și din activitățile de comunicații (+9,0%).

Pandemia de COVID-19 ne-a afectat foarte mult viețile tuturor, însă mediul economic din zona privată a fost cel mai greu încercat pe mai multe paliere. Dar măsurile întreprinse de Guvernele conduse de Partidul Național Liberal, coroborate cu o campanie de vaccinare susținută, chiar dau roade acum și au făcut ca revenirea la normalitate să prindă un ritm accelerat.

Am încredere că lucrurile vor continua într-un ritm pozitiv, susținut, sub competenta și atenta supervizare a domnului prim-ministru, Florin Cîțu, iar economia românească va reuși să rămână numai pe un trend ascendent, întrecând orice prognoze.

  Dragoș-Cătălin Teniță - declarație politică având ca subiect Transparența voturilor date în comisii prin consemnarea lor nominală în rapoarte și avize.

Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:

"Transparența voturilor date în comisii prin consemnarea lor nominală în rapoarte și avize"

Acum vreo 3-4 săptămâni, am introdus, alături de deputații USR PPLUS Diana Buzoianu și Andrei Miftode un proiect de hotărâre care să modifice Regulamentul Camerei Deputaților.

Este vorba de PHCD 50/2021.

Pe scurt: acele voturi în comisii care sunt definite ca publice, nesecrete (adică o majoritate covârșitoare) să fie și consemnate uninominal în rapoartele și avizele emise de comisii. Pentru că degeaba sunt declarate ca fiind publice dacă nici cetățenii, nici jurnaliștii, nici istoricii nu mai pot să le reconstituie după câteva zile. Responsabilitatea se disipă.

Factorul declanșator a fost un vot dezastruos și dezonorant într-o comisie de la Senat.

Ei bine, acest proiect a ajuns în Comisia pentru regulament, care acum câteva zile s-a pronunțat: se respinge cu o largă majoritate.

Doar reprezentantul nostru a votat pentru hotărâre (mulțumiri, Silviu Dehelean). În rest, o abținere și voturi contra.

Practic rămâne ca în prezent. Deși consemnarea nominală a voturilor în comisii este practică la Parlamentul European de acum vreo 5-6 ani. La fel în Congresul American. La fel în multe țări democrate.

Votul în comisii este esențial. Mai ales în comisiile care dau raportul. Acolo, un număr între 10 și 20 de persoane prezente decid soarta unei legi. Acolo se poate vedea dacă există suspiciuni de trafic de influență, de conflict de interese, de înțelegeri pe sub masă. Și, cu toate acestea, nu se dorește transparență.

Motivarea raportului mi se pare fundamental eronată.

Se susține faptul că comisiile sunt doar organe de lucru. Faptul că aceste comisii sunt organe de lucru nu elimină obligația de transparență. Din contră, tocmai pentru acele avize și rapoarte unde sunt recomandări ar trebui ca voturile să fie consemnate uninominal. Pentru că o recomandare este intuitu personae. Este foarte importantă persoana, alura morală, expertiza celui care face o recomandare.

În plus, un raport de respingere în comisia raportoare duce proiectul de lege în plenul de respingeri. Nu există o metodă de a trece un proiect din acel plen. Un vot împotriva raportului de respingere doar întoarce proiectul la comisia raportoare.

Mai mult, se specifică acolo că se consemnează de fapt voturile în procesul-verbal al ședinței. Este profund neadevărat. Nu se consemnează nimic de tipul acesta. Și am să o dovedesc, cerând câte un proces-verbal sau două de la lucrările fiecărei comisii.

În altă ordine de idei, eu am decis să îmi public voturile în comisii. Să fac transparență, așa cum fac și pe cheltuielile forfetare.

O să îmi fac un spreadsheet accesibil public și voi nota acolo vot cu vot pe toate rapoartele și avizele, precum și pe amendamentele de fond care modifică major forma inițială a proiectului de lege.

Cred că asumarea ține de esența reprezentării parlamentare.

Vă mulțumesc foarte mult și vă invit să facem împreună pași spre transparența reală a activității noastre parlamentare.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 29 ianuarie 2022, 0:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro