Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.103/22-07-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 29-06-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2022

18. Dezbaterea Proiectului de Lege "Legea tineretului" (PL-x 716/2018) (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 716/2018

 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

  ................................................

19. Proiectul de Lege "Legea tineretului"; PL-x 716/2018.

Din partea Guvernului, vreo intervenție? Nu.

Din partea comisiei, reprezentantul Comisiei pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă înaintăm raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege "Legea tineretului"; PL-x 716/2018, trimis Comisiei pentru tineret și sport, spre dezbatere în fond, prin adresa Biroului permanent din 31 martie 2021.

Menționăm că punctul de vedere al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse asupra amendamentelor depuse la comisie a fost transmis comisiei în data de 28 iunie 2022.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Camerei Deputaților, Cameră decizională, raport favorabil de adoptare a legii, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Propun timpi de dezbatere șase minute.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenții? Nu.

Domnul deputat Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În vechile partide tinerii lipesc afișe. În USR PLUS tinerii sunt pe afișe. Cel puțin asta credeam când am ajuns în Parlament și m-am bucurat când am văzut cât de mulți aleși sub 30 de ani am avut în această legislatură, de la toate partidele. Am sperat atunci că tinerii din România vor avea o voce puternică și că au ajuns aici nu ca în trecut, din cauză că erau odraslele baronilor locali, impuse pe liste, sau cine știe ce anomalii electorale la redistribuiri. Și m-am bucurat și mai tare când am văzut că avem o comisie dedicată pentru tineret și sport.

Din păcate, am rămas la ideea inițială, pentru că vocea tinerilor din majoritatea grupurilor parlamentare nu prea s-a auzit, iar deciziile, în numele lor, sunt luate tot de către greii partidelor.

Dar nu sunt aici să vorbim despre politica de cadre ale colegilor.

Acum, la vot avem Legea tineretului, proiect început la ministerul de resort în urmă cu mai bine de șase ani și care a fost depus la Senat în 2018, proiect care a stat ani buni în sertarele comisiilor până când a fost deblocat de USR și proiect care a fost discutat în zeci de dezbateri, atât la Parlament, cât și în teritoriu, cu tinerii și cu reprezentanții acestora, organizații și federații de și pentru tineret, cărora le mulțumesc pentru aportul adus la această lege.

Și, totuși, ce reprezintă tineretul, în acest context? Întrebare cu care au fost prinși în ofsaid mulți miniștri care au avut în responsabilitate acest domeniu, atât de ignorat de clasa politică.

Haideți să vorbim puțin despre asta, măcar azi, când se votează Legea tineretului, în Anul European al Tineretului.

Tineretul reprezintă întregul sector de relații dintre actorii relevanți, precum autorități publice locale și centrale de resort, direcții județene de tineret, casele de cultură ale studenților, centrele de tineret ale primăriilor sau direcții, departamente de tineret ale acestora, organizații neguvernamentale de profit, ONG-uri de și pentru tineret, studențești sau de elevi, precum și profesioniști, potrivit standardelor ocupaționale, ca lucrători de tineret, facilitator de dezvoltare comuniară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susținerea contribuției active pe care tinerii o pot avea în societate.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Finalizați, domnule deputat, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

Domnule președinte,

Timpul propus a fost de șase minute, iar pe ecran doar trei minute mi-ați alocat! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Sunteți în eroare, domnule deputat!

Finalizați! Sunt 30 de secunde, văd timpul acolo!

Domnul Brian Cristian:

Domnule președinte,

E o lege care comasează tot domeniul de tineret, care se discută o dată la câțiva zeci de ani. Acum vă rog frumos să mă lăsați să-mi termin intervenția, pentru că sunt și singurul vorbitor!

Tot acest ecosistem al tineretului gravitează în jurul tinerilor care, potrivit legii, sunt cetățeni cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Ei trebuie să fie principalii beneficiari ai acestei legi, iar ce votăm noi azi să ducă la îndeplinirea nevoilor tinerilor.

În prezenta lege sunt și multe soluții la aceste nevoi, prin amendamentele pe care le-am depus, în urma consultării cu tinerii și cu organizațiile, dar, indiferent de cadrul legislativ, este important și ca Executivul să-și facă treaba și să aloce resursele necesare către acest domeniu.

Încă de la învestirea noului Guvern, USR a atras atenția asupra problemelor viitoarei generații din România.

Cu un minim istoric la educație și un buget derizoriu al noii entități care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu este, de fapt, un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având și cel mai mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

Menționez aici că este obligatorie finalizarea urgentă a procesului de tranziție a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului și Sportului, la noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și operaționalizarea lui.

Noi ne-am făcut treaba aici, în Parlament, e timpul să o facă și Guvernul.

Iar, în încheiere, vreau să spun că investiția în tineri nu este opțională, banii alocați activităților și programelor de tineret nu sunt o cheltuială, ci o investiție, o investiție în viitor, o investiție profitabilă.

Și haideți să nu mai ignorăm nevoile tinerilor, munca de tineret și, practic, un sector întreg vital societății românești care își dorește o schimbare de mentalitate și atitudine!

Dați-le tinerilor o voce și mai ales dați-le resurse!

Stimați colegi,

Nu-i mai trimiteți pe tineri la lipit afișe! Puneți-i, în schimb, pe afișe!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Cîtea Vasile.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, domnule președinte.

În mod sigur, ceea ce s-a întâmplat înainte s-a întâmplat înainte. Important este că, astăzi, Guvernul, care se află în funcție, și ministerul au reușit să pună pe masă, până la urmă, această lege mult așteptată și mult dorită.

Mi-aș dori, și sunt sigur că multe dintre lucruri sunt bune, vor fi și lucruri perfectibile, important este că s-a pus în mișcare și, începând de astăzi sau de când va fi promulgată legea, sigur, va produce efecte avantajoase pentru tinerii din România.

Succes tinerilor, atunci!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul Kolcsár.

Vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă bucură faptul că azi vom vota în plenul Parlamentului Legea tinerilor.

Pe această cale aș dori să mulțumesc colegilor din Comisia pentru tineret și sport pentru colaborarea bună pe care am avut-o.

Este imperios necesar să înțelegem importanța încurajării tineretului din România, iar pentru aceasta trebuie să pornim de la stabilizarea bazei legale, a prevederilor legale care reglementează multe aspecte lipsă din legislația anterioară.

Am făcut toate demersurile ca, după patru ani de dezbatere parlamentară, să avem o lege actualizată. Am reușit cu această lege să avem o definiție corectă, concretă a taberelor, deoarece a existat un vid legislativ în acest domeniu, nefiind definit acest termen, și este necesar să existe în legislație condițiile de organizare și responsabilitățile celor care le organizează.

Această lege aduce multe beneficii, dintre care voi sublinia doar câteva: tinerii aflați la prima încadrare în muncă sunt scutiți de la plata impozitului pe venit pentru o perioadă de un an; asigurăm condiții corespunzătoare pentru integrarea socio-profesională a tinerilor aparținând grupurilor vulnerabile, cu prioritate pentru tinerele mame, și a tinerilor care pot fi discriminați pe criterii etnice, religioase și de limbă; facilităm, prin reduceri de tarife și taxe, accesul tinerilor la toate categoriile de transport efectuate de societățile comerciale de stat; sprijinim construcția sau achiziția de locuințe pentru tineri și familiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani.

Consider că, prin adoptarea acestei legi, cu amendamentele admise, venim în sprijinul tinerilor creând posibilitatea de a beneficia de multe facilități.

Istoria ne arată că tinerii au forța să facă diferența, prin implicare, ceea ce demonstrează adeziunea la un sistem de valori esențiale într-o societate modernă și democratică.

De aceea, îmi doresc să văd mulți tineri merituoși care se implică în viața comunitară, care nu fug de responsabilitate și care au voința de a crea ceva mai bun pentru comunitatea lor și pentru generațiile următoare, iar, pentru asta, noi suntem cei care trebuie să facem primul pas, să-i încurajăm, să venim cu soluții, posibilități prin care tineretul va înțelege că într-adevăr lucrăm pentru ei și dorim să construim viitorul pentru ei.

Ca atare, Grupul UDMR va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Țoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E important să mulțumesc și eu tuturor grupurilor parlamentare pentru buna colaborare în comisie.

Pe de altă parte, există ceva ce merită, de asemenea, menționat: absența doamnei ministru Firea atât din aceste dezbateri, acum, în plen, cât și de la dezbaterile din comisie. Pentru un domeniu atât de important, pentru un minister pe care îl conduce, și simbolic, și procedural, prezența dumneaei în această sesiune parlamentară ar fi fost necesară, pentru că noi am invitat-o.

Acestea fiind zise, însă, să ne concentrăm pe lucrurile bune. Legea are un set de soluții pe care tinerii le vor simți însă doar dacă ministerul își duce responsabilitățile până la capăt.

În momentul de față, România are cel mai mic procent de învățământ terțiar în rândul tinerilor. Ce înseamnă asta? Comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene, avem cei mai puțini tineri cu diplomă de studii universitare absolvite.

Avem, de asemenea, cel mai mare procent de șomaj, tot în rândul tinerilor, în segmentul 15-34 de ani.

De asta scutirile de taxe pe venituri, pentru primul an de încadrare în muncă, sunt un mecanism care ajută nu doar tinerii, ci și antreprenorii care îi recrutează și îi formează la locul de muncă, de asta prevederile din lege care prevăd sprijinul pentru navetă și transport, cât și pentru cazare, pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile la studii universitare, sunt foarte importante și de aceea parteneriatul între autoritățile centrale și autoritățile locale, cu organizațiile de tineret care au dus mare parte din greul acestor consultări, în ultimii patru ani de zile, sunt esențiale, ca să nu mai avem proiecte, așa cum am avut, în care milioane de euro au fost consumate prin AJOFM-uri, ca să ajungă la tineri, fără să ajungă de fapt și de drept la ei, ajungând să plătim numai XL-uri cu numere de telefon și adrese unde n-au mai fost găsiți de-a lungul timpului.

Legea tineretului a devenit Legea tinerilor nu doar pentru că tinerii sunt cei care au creat amendamentele, în marea lor parte, ci și pentru că tinerii sunt cei care vor măsura succesul ei. Și succesul ei nu se măsoară doar astăzi la vot, în plen, ci în implementarea care urmează.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Andrușceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andrușceac:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o ocazie bună să ne aplecăm cu și mai mult interes către problemele tinerilor.

Din păcate, cea mai mare parte a forței de muncă pe care o formează tinerii este acum în afara țării. Cei mai mulți copii se nasc în afara țării.

Intențiile pe care le avem, prin votul pe care-l vom da pe această lege, trebuie dublate de alocări bugetare.

Dacă nu ne vom apleca decât asupra nevoilor pe care le au polițiștii din sistem, tinerii magistrați, nu vom putea aduce în țară, înapoi, oameni care să construiască această țară și să creăm noi locuri de muncă, să punem mâna și umărul la dezvoltarea unui antreprenoriat român puternic.

Desigur că sunt o serie de măsuri binevenite, unele dintre ele destul de tardive, dar dacă nu vom dubla tot ceea ce vom face, de alocări bugetare care să creeze posibilitatea ca tinerii să-și întemeieze familii și să poată să aibă un acces facil, adevărat, la creditare, vorbim degeaba și vorbim doar pentru a încerca, în continuare, să vânăm niște voturi din partea tinerilor. Deci haideți să vedem cum în bugetul anului viitor, pe care în curând îl vom construi, vom prinde banii necesari și vom avea discuțiile și proiectele de lege care să le permită credite pentru achiziționarea caselor. Ceea ce înseamnă întemeiere de familie și poate o creștere demografică la care nimeni nu s-a gândit în ultimii 30 și ceva de ani, creștere demografică care are o balanță negativă, în momentul în care mai sunt câțiva ani până când vor ieși la pensie cei din cea mai mare generație a României.

Vom vota acest proiect, dar vă rog, haideți să facem pași înainte pentru ajutorarea tinerilor.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptate.

De la 101 la 245? Nu. Adoptate.

La respinse, de la 1 la 50? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 30 septembrie 2022, 18:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro