Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 11-03-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 1997

Intervenții ale domnilor deputații:  

Ședința a început la ora 8,53.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin Lepșa și Miron Mitrea, secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

 
  Vasile Vetișanu - reiterarea unor probleme ale cultelor din România;

Potrivit programului, urmează minutele pentru diverse intervenții ale deputaților. Conform listei întocmite de departamentul de resort, vom începe cu domnul deputat Vasile Vetișanu, din partea Grupului parlamentar PNȚCD.

O să vă rog să respectăm timpii de trei minute, pentru ca să poată să vorbească toți cei care sunt înscriși pe această listă.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Având în vedere că în urmă cu două săptămâni a avut loc numirea Secretariatului de Stat pentru Culte, ne bucură această numire deoarece credem că vor putea intra în atenția celui care conduce acest Secretariat pentru culte, chiar în regim de urgență, probleme ale cultelor din România, care de 50 plus 7 ani așteaptă o rezolvare a lor.

Una din aceste probleme se leagă de statutul Bisericii unite cu Roma, greco-catolică, știindu-se că, după 1989, vechea putere a ocolit această problemă, ca să nu spun altfel, tergiversând și temporizând rezolvarea ei, spre decepția firească atât a credincioșilor greco-catolici, cât și a celor ortodocși.

Din motivele de mai sus, în prezent s-a ajuns la dezbinarea celor două biserici surori, Biseria Ortodoxă și Biserica Greco-catolică, s-a ajuns la tensiuni și la conflicte regretabile din cauza poziției inflexibile a unor preoți protopopi din țară, care n-au acceptat ca slujbele religioase să se desfășoare alternativ, la ore fixate de comun acord cu credincioșii ortodocși și greco-catolici. Nu s-a înțeles acest lucru imediat după 1989, așa că celor alungați în 1948 din bisericile lor greco-catolice li s-a interzis din nou după 1989 să oficieze slujba religioasă alături de cultul ortodox.

În situația creată de șapte ani încoace, greco-catolocii oficiază slujbele lor în cluburi, în case de cultură, în case particulare, ori sub cerul liber. Această situație anormală nu poate fi continuată mai departe, motiv pentru care cerem remedierea ei în regim de urgență. Cum? Soluționarea, de data aceasta, ar trebui să pornească de sus în jos, ca să spun așa, deci de la Secretariatul pentru Culte, printr-o chemare a celor două confesiuni și acceptarea dreptului de oficiere a slujbelor de către greco-catolici în bisericile luate abuziv prin decret acum 50 de ani. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Florica Rădița Raica - evocarea personalității lui Ion Mihalache, întemeietorul Partidului Țărănesc;

Doamna deputat Florica Raica, de la Grupul parlamentar PNTCD, are o intervenție puțin deosebită. Vă rog.

   

Doamna Florica Rădiță Raica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La 6 martie 1963 s-a stins din viață, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici de la Râmnicu Sărat, Ion Mihalache, întemeietorul Partidului Țărănesc, președintele Partidului Național Țărănesc, unul din cei mai de seamă susținători ai luptei pentru promovarea intereselor celei mai numeroase pături sociale din România.

Fiu de țăran sărac, dotat cu o capacitate intelectuală de excepție, a înțeles din tinerețe nevoile țăranului român, căruia i-a dedicat întreaga sa activitate, începând cu pregătirea sa profesională de învățător, activitate apreciată și subliniată de marele Spiru Haret.

Militant pe tărâm social în favoarea țăranului român, Ion Mihalache a căutat și a găsit mijloacele necesare îmbunătățirii situației materiale a acestuia. Un singur exemplu edificator demonstrează afirmația: a organizat obștea sătească de la Topoloveni-Argeș să producă rentabil pe suprafețe optime, asociindu-i pe țărani într-o cooperație cu rezultate notabile în plan economic și social. La Topoloveni, țăranii au beneficiat de școli superioare, de asistență medicală, de cămin cultural, de băi comunale și, în general, de un standard civilizat de existență.

Patriot înflăcărat, Ion Mihalache s-a distins în luptele pentru apărarea patriei în regimentele muscelene, la trecătorile de pe Valea Dâmboviței, pe fronturile de la Oituz și Mărășești, fiind distins cu Ordinul "Mihai Viteazul". A organizat și militat pentru izbânda referendumului prin care populația Basarabiei a hotărât în 1918 revenirea la patria mamă, iar în 1941 a îmbrăcat din nou haina militară, luptând până la Nistru pentru eliberarea fraților noștri basarabeni.

Statornic apărător al libertății democratice, el nu a abdicat de la crezul său politic de iluminat patriot și, oponent principal al politicii de sovietizare a țării, a plătit cu viața demnitatea și patriotismul, idei care l-au călăuzit de-a lungul întregii sale existențe.

Ion Mihalache constituie un exemplu demn de urmat pe care nu-l vom uita. Fie ca memoria lui să fie cinstită atât de noi, cât și de generațiile tinere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Victor Neagu - comentariu pe marginea unei declarație de presă a unui reprezentant al Guvernului: Românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult;

Din partea Grupului parlamentar PDSR, domnul deputat Victor Neagu. Vă rog.

   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Parcă mai spuneam și aseară, "Românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult". Am citat din declarația de presă a unui reprezentant al Guvernului Ciorbea.

Feicare român are o cămară, cămară unde-și depozitează pentru el și familia sa câte ceva pentru mâncare, pentru pregătit masa, ca împreună cu pâinea cea de toate zilele să aibă existența asigurată. Deci fiecare român are o cămară, iar toți românii la un loc au o cămară care înseamnă capacitate de depozitare pentru cereale și, în cifre, reprezintă: 13,8 milioane tone, din care 7,75 societățile județene COMCEREAL, 0,7 fabricile de nutrețuri concentrate, 1 milion fabricile de ulei, 0,8 întreprinderile de morărit și 3,5 ANPA, adică Agenția Națională a Produselor Agricole. Deci ANPA, cu 3,5 milioane tone din 13,8 total, reprezintă circa un sfert din capacitatea de depozitare totală, deci nu reprezintă un monopol.

Facem precizarea că silozurile ANPA sunt situate în punctele strategice pe calea ferată, sau pe lângă Dunăre, în porturi cu dotare foarte bună.

În matricea măsurilor de politică economică, la Capitolul "Împrumut pentru ajustarea sectorului agricol ASAL al Băncii Mondiale", se prevede reorganizarea ANPA în minim opt societăți comerciale cu o capacitate maximă de depozitare de 300 de mii de tone, iar FPS-ul va trebui să vândă minim 51% din acțiuni în vederea privatizării acestora.

Separat, Administrația Națională a Rezervelor Materiale va reduce continuu stocurile fizice de grâu pentru cazuri de urgență, astfel încât acestea să ajungă la maxim 350 de mii de tone, de la 2 milioane de tone capacitate în anii anteriori și de la circa l milion de tone anul acesta. Totodată, se vor îmbunătăți comercializarea și exportul cerealelor pe filiera Dunăre-Marea Neagră.

Coroborat cu lichidarea complexelor zootehnice și cu lichidarea marilor foste IAS-uri, nici că mai avem ce face cu cerealele, așa că drum bun la export a unor materii prime, ceea ce și dorește Banca Mondială de la actualul Guvern.

Citim în continuare în ziare: "România se va confrunta cu o criză a pâinii, ca aceea din Bulgaria"; "Pâinea va începe să dispară de pe piață"; "Grâul din rezerva statului va fi scos la licitație"; "O stafie bântuie prin Europa și mai multe stafii bântuie prin Parlamentul nostru"; "Banca Națională își vinde valuta"; "Ciorbea calcă-n străchini". Iar noi constatăm neliniștiți: "Românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult", ceea ce și dorește Banca Mondială. Dar Guvernul Văcăroiu i-a ținut piept, în schimb Guvernul Ciorbea i-a căzut în genunchi, "per pachi dolari ancora" cum ar zice un iubitor de film, adică "pentru câțiva dolari în plus", așa cum zicem noi. Mulțumesc.

 
  Alexandru Lăpușan - câteva constatări privind situația la zi în agricultură;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Lăpușan. Este în sală? Da. Vă rog.

   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În urma analizei efectuate în peste 250 de localități din 36 de județe de către parlamentari PDSR, s-a constatat că situația din agricultură nu este de loc încurajatoare.

Ordonanța de urgență nr.6 privind finanțarea lucrărilor, așa cum atenționam, inclusiv în moțiunea prezentată de către PDSR, este total inoperantă. La prețurile lucrărilor agricole care, față de toamna anului '96, au crescut cu peste 250%, lipsa surselor financiare pentru executarea reparațiilor la utilaje, care în acest moment nu sunt în stare de funcționare mai mult de 45%, situația însămânțărilor și a celorlalte lucrări de sezon ne duc la concluzia certă că primul an al schimbării în bine va fi anul în care două milioane de teren nu va fi semănat.

O lipsă de preocupare se manifestă și față de culturile din toamnă, care ar putea, având în vedere starea de vegetație, să dea recolte mult peste medie, dacă lanțul tehnologic până la recolatare, respectiv administrare îngrășăminte chimice, tratamente foliare, combatere dăunători, erbicidare, ar fi respectate.

Oare are grâul semănat în toamnă vreo vină că este moștenit de la Guvernul PDSR? Unii producători de grâu au primit îngrășăminte sub formă de alocații, gratuit. Alții nu. Prețul grâului este liberalizat. Ce să mai înțeleagă sărmanul producător? O să poată valorifica liber pe piață grâul chiar dacă a primit gratuit îngrășăminte chimice? Se mai aplică Hotărârea Guvernului nr. 598 din '96 privind înființarea exploatațiilor zootehnice? Hotărârea nr. 567 din '96 privind înființarea plantațiilor pomiviticole? Hotărârea nr. 352 din '95 privind achiziționarea de utilaje agricole? Iată întrebări la care producătorul agricol nu știe răspunsul.

Față de zootehnie există aceeași politică pasivă de a nu face nimic. Pentru zootehnie trebuie furaje, ce nu pot fi achiziționate cu credite a căror dobândă este de 160%. Și chiar dacă s-ar dori lichidarea zootehniei, aceasta trebuie făcută pe baza unor programe susținute financiar.

Domnilor guvernanți,

Nu chinuiți animalele, ele nu au nici o vină, nici măcar pentru schimbarea în bine. Chiar și câinii vagabonzi ai Bucureștiului, deși flămânzi, sunt avantajați față de animalele din complexele zootehnice, pentru că măcar ei sunt liberi.

Noua politică cu fața către țăran nu ajută la nimic, domnilor guvernanți. Stați dumneavoastră cum vreți, dar luați măsuri imediate pentru salavarea agriculturii! Pentru că țăranul român va ierta, că este iertător, dar nu va uita. Mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - prezentarea unui comunicat al Uniunii Vatra Românească  referitor la situația critică cu care se confruntă în prezent țara;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu și se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

Domnul deputat Lădariu, da? Vă rog.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt împuternicit de Comitetul director al Uniunii Naționale "Vatra Românească" să prezint Camerei Deputaților următorul comunicat:

"Uniunea "Vatra Românească", una dintre cele mai importante componente ale societății civile românești, constată cu îngrijorare escaladarea tensiunilor sociale din țară datorită sărăcirii accentuate a populației, inflației, șomajului, creșterii prețurilor, vînării funcționarilor publici pe criterii politice și etnice, încălcării brutale a principiului separării puterilor în stat, prin implicarea puterii executive în problemele justiției, aservirii Televiziunii Române publice unor interese conjuncturale de partid, renunțării de către actuala putere la principiile tradiționale ale politicii externe românești și încheierii unor tratate internaționale cu amanetarea viitorului țării.

Față de această situație, atragem atenția structurilor actuale de putere - Parlament, Guvern, Președinție - că:

1. Într-un sistem democratic, funcționarul public, plătit de către toți contribuabilii, nu este servitorul partidului sau al partidelor aflate la guvernare. El trebuie să aibă un statut juridic bine determinat. De aceea, considerăm că demiterea domnului Zeno Opreș din funcția de director al Direcției Sanitare Mureș este un act de răzbunare împotriva organizației noastre și va avea consecințe nefaste asupra credibilității pe care o mai are Guvernul în rândul membrilor și simpatizanților noștri.

2. Televiziunea Română publică este finanțată de către fiecare cetățean al țării și nu putem accepta aservirea acesteia partidelor guvernamentale, nu putem accepta prigoana declarată împotriva unor profesioniști onești, care nu au fost de acord să se prostitueze din punct de vedere politic. România a mai trăit o perioadă în care mass-media a fost aservită unui grup politic și nu dorim repetarea acestei experiențe, nu putem concepe ca, prin schimbarea atât de mult trâmbițată, să se revină la situația de dinainte de anul 1989.

3. Într-un stat de drept, magistratul se subordonează numai legii și nimeni nu este mai presus de lege. Constatăm că unii guvernanți confundă instituțiile statului de drept cu propriile feude și doresc să instaureze propriile lor legi. De aceea, considerăm că atacurile concertate și concentrate împotriva președintelui Curții Supreme de Justiție și împotriva Procurorului General al României sunt cu atât mai josnice cu cât se poartă pe terenul imun al delațiunii și zvonisticii specifice unei epoci revolute, eludându-se cu bună știință Constituția și legile țării.

4. Nici un guvern, nici măcar unul dictatorial, nu este etern. De aceea, este bine ca actualii guvernanți, care-și fac legea și judecă adversarii politici după bunul plac, să se gândească la postura în care vor fi într-un viitor nu prea îndepărtat. Nu dorim instaurarea în țara noastră a unui climat de ură, pizmă și răzbunare, dar pe de altă parte să nu uităm că cine a semănat vânt a cules furtună.

5. Organizația noastră este prima care militează pentru respectarea ordinii de drept, a Constituției și a legilor țării. Acesta este și motivul pentru care solicită Parlamentului, Guvernului și Președinției multă chibzuință înainte de a întreprinde măsuri radicale, care în actuala stare de criză profundă a societății românești, accentuată de niște măsuri interne și externe însuficient elaborate, poate duce la o explzie socială cu efecte dezastruoase pentru țară.

6. La începutul anului 1990, când vechile structuri statale erau demolate, iar cele noi nu erau constituite, când unitatea, integritatea și independența țării erau în pericol, iar actualii guvernanți erau niște anonimi, Uniunea "Vatra Românească" a fost zidul de care s-au spart valurile iredentismului. Acum, când norii negri s-au adunat din nou la orizontul neamului românesc, este contraproductivă sfidarea și neglijarea organizației noastre, știut fiind că apa trece, dar pietrele rămân. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - comentariu cu privire la intenția unor deputați din partea PNȚCD, PNL și UDMR de a introduce în regim de urgență un proiect de modificare a Legii fondului funciar ;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează donmnul deputat Ilie Neacșu, Grupul parlamentar PRM. Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri am fost martorii unui eveniment pe cât de hazliu, pe atât de trist. Munca supraomenească depusă de cinci distinși deputați timp de trei săptămâni, într-o deplină conspirativitate, s-a năruit în câteva clipe.

Joi, parlamentarii din troica politică a Camerei Deputaților, este vorba de grupurile PNTCD, PNL și UDMR, se dădeau de ceasul morții pentru a introduce în regim de urgență un proiect de modificare a Legii fondului funciar. Dovedindu-se foarte inventivi în materie de încălcare a procedurii, colegii aflați în flanctul rezervat puterii au reușit, prin juriștii lor de talie, să obțină ce și-au dorit. Numai că week-endul nu le-a fost un sfetnic bun. Dimpotrivă. Șampania pregătită pentru sărbătorirea succesului de joi s-a dovedit acră și casată. Primind vești proaste de peste tot, inclusiv amenințarea principalelor partide din opoziție - PDSR și PRM - că se retrag de la dezbaterea în regim de urgență a proiectului de lege inițiat de cei cinci deputați, domnul președinte Emil Constantinescu i-a convocat în grabă la Cotroceni, era cât pe-aci să zic comitetul central, pe principalii lideri politici din structurile actualei puteri. Ce au discutat dumnealor acolo are mai puțină importanță. Problema se pune în legătură cu onoarea de parlamentari a colegilor noștri, care una au votat joi și alta luni.

Domnilor colegi,

Ceea ce s-a petrecut joi și luni denotă că bulibășeala este stăpână în interiorul puterii, dar nu-mi pot explica ce părere își fac ziariștii și cetățenii, care ne urmăresc activitatea, văzând că în chiar Parlamentul României se petrec lucruri care-l lăsau mat până și pe Caragiale.

Inițiatorii au devenit , după întâlnirea de la Cotroceni de vineri seara, țapi ispășitori. Pe bună dreptate, cei cinci s-au supărat tare de tot.

Domnilor colegi, eu cred că legea nu merită să fie dezbătută în nici un fel, pentru că ea prevede doar aspecte politice și nu agricole și asta pentru că între cei cinci inițiatori nu și-a găsit locul nici un agronom, deși PNTCD dispune de asemenea cadre chiar la comisia de specialitate. Legea are ca inițiatori doi juriști, un inginer mecanic, un medic veterinar și un profesor de socialism științific. Judecați și dumneavoastră dacă domnul Emil Constantinescu n-a avut dreptate când le-a stricat ploile colegilor noștri din Parlament, mai ales celor de la UDMR.

Îl felicit pe domnul Emil Constantinescu pentru că nu a uitat că odinioară a fost secretar de partid.

În încheiere, doresc să informez Biroul permanent al Camerei Deputaților și Grupul PNȚCD că mâine, 12 martie, cei 14 deputați ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care n-au primit nici un răspuns la scrisoarea lor adresată conducerii PNȚCD, vor trece pe ordinea de zi a Comisiei de agricultură schimbarea din funcția de președinte a acesteia a domnului Gheorghe Cristea. Tăcerea conducerii PNȚCD se traduce prin politica surzilor și constituie o sfidare la adresa celor 14 deputați. Este posibil să invităm și ziariștii străini acreditați la București. Într-un Parlament în care filozofii primesc responsabilități agricole, alimentare și silvice, nu-i de mirare ca populația să se hrănească într-un viitor apropiat cu teorii și doctrine filozofice. Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - marcarea a 159 de ani de la începutul revoluției burghezo - democratice în spațiul Carpato - Dunărean;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sâmbătă, la 15 martie, se vor împlini 159 ani de la începutul revoluției burghezo-democratice în spațiul Carpato-Dunărean, ziua națională a maghiarilor de pretutindeni. Însă acest eveniment are o importanță majoră nu numai în istoria poporului maghiar, dar și pentru națiunile română, sârbă, croată și slovacă, reprezintă un pas hotărâtor în lupta lor pentru emanciparea socială, națională și a inițierii lor spre progresul general.

Acum, după 159 de ani, societatea românească este din nou nevoită să încerce calea unei revoluții, care este însă pașnică, dar reformele economice inițiate de noua coaliție guvernamentală, de către Guvernul condus de Victor Ciorbea cer eforturi deosebite din partea populației, o gândire politică responsabilă din partea tuturor românilor.

În anul 1997 însă nu privilegiile boierimii și ale nobilimii trebuie desființate, ci acele structuri comuniste care tind să distrugă în continuare valorile și posilibilitățile umane ale civilizației din acest spațiu geografic.

În anul 1848, programele revoluționare vizau democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice. Totuși, cea mai mare înfăptuire a revoluției a fost desființarea iobăgiei în Transilvania, precum și încercările de a desființa claca în Moldova și Țara Românească.

Actualmente, sarcina cea mai importantă a legislativului românesc ar fi modificarea radicală a Legii fondului funciar din anul 1991, pentru ca populația din mediul rural să fie descătușată în mod definitiv de rămășițele structurilor comuniste.

Noi, generația de la sfârșitul mileniului al doilea, cei care încercăm să cunoaștem mai bine evenimentele anului 1848, trebuie să privim cu o deosebită sensibilitate contradicțiile naționale dintre revoluționarii maghiari și români, disensiuni generate atât de dezvoltarea firească a națiunii la ambele popoare, cât și datorită politicii de dezbinare a curții de la Viena.

Din păcate, atât manualele școlare și universitare, cât și studiile de istorie caută un țap ispășitor al evenimentelor în care s-au contrapus cele două forțe revoluționare. Dacă istoricii ar cerceta aceste evenimente în spiritul toleranței științifice și nu al interesului politic, am avea o altă viziune despre revoluția din anul 1848.

Necunoașterea corectă a evenimentelor sau cunoașterea inexactă a faptelor istorice nu face posibilă reconcilierea inițiată de Bălcescu și Kosuth în vara anului 1849.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să respectați timpul.

 
   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Eu cred că interpretarea corectă a evenimentelor controversate va face posibil un parteneriat real în spiritul politicii inițiate de actuala coaliție guvernamentală.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

O chestiune de procedură.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, spuneți. Poftiți. Dacă-i procedură, trebuie să vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform articolului 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, vi-l citesc: "Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe".

Adineauri ați avut parte, domnilor colegi, de o astfel de insultă la adresa poporului român, cea mai gravă insultă care s-a putut profera la această tribună. A spus așa domnul coleg al nostru: "Emanciparea națională a românilor se datorează revoluției maghiare de la 1848". Este o foarte gravă insultă la adresa poporului român. Revoluția maghiară la 1848 a însemnat o crimă la adresa poporului român, 40 de mii de oameni, de români, au fost asasinați și 200 de sate românești au fost incendiate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă limitați la chestiunea de procedură.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Or fi eroi conducătorii revoluției maghiare pentru maghiari, dar pentru români sunt niște criminali. De aceea, emanciparea poporului român nu se datorează altuia, ci se datorează chiar poporului român. (Aplauze).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Naidin - criticarea unor măsuri luate de guvernanți în cele cîteva luni de guvernare;

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnilor colegi,

Binecuvântat este cel care nu așteaptă recunoștință, căci acela nu va fi dezamăgit.

Eu, Petre Naidin, n-am crezut în "Contractul cu România" aflat astăzi, cred că mâine, miercuri, la jumătatea derulării, trei luni de zile, deci nu pot trăi acest sentiment al dezamăgirii.

Nu am crezut că Proclamația de la Ruginoasa va avea darul divin de a ne face capitaliști, pentru că știu, cine promite totul nu promite nimic.

Desigur, nu sunt îndreptățit eu a face bilanțul celor o sută de zile, cum în teritoriu primarii actualei puteri au făcut-o, dar citez: "Știu că se cunosc problemele, temerile și speranțele dumneavoastră, pentru că ele sunt și alte noastre.

Dacă o veți alege și va veni la putere, Convenția Democratică din România va îndeplini cu strictețe următoarele obligații pe care și le asumă cu fermitate". Și, în 20 de alineate, firul este despicat în patru.

A fost anulat impozitul agricol, printr-o circulară a ministrului și nu prin lege, de-au rămas primăriile fără gardieni publici și fără izlazuri însămânțate, s-au recalculat alocațiile cu obsedanta sumă de 50.000 de lei pentru copii și, respectiv pensiile pentru agriculturi, dar cumpără românul tot două kilograme de carne.

S-au liberalizat prețurile, pentru că așa dorește programul de guvernare Thomson-Ettori, la pâine, carne, energie electrică și termică, inclusiv medicamente, de am ajuns mai săraci decât credea Creangă, puterea de cumpărare nefiind acoperită decât pentru bugetari, iar pentru restul de salariați Dumnezeu cu mila!

Terenurile și creditele de maxim 10 la sută pentru procurarea de locuințe pentru tineri, n-am auzit a fi cuprinse în nici un program. Este adevărat că fostele moșii, devenite IAS-uri prin proiectul de lege discutat aseară, vor fi împărțite cu prioritate nu la familii cu mulți copii, țărani lipsiți de pământ, ci poate chiaburilor expropriați prin Decretul 83 din 1948 și fostului suveran Mihai I. Mai este timp, cred eu, până a se îngropa ca paternitate Contractul cu România, pentru a se reduce "impozitul pe salariu, să se integreze economic tinerii și să fie sprijinite persoanele angajate pentru prima oară, să se pietruiască și să fie alimentate cu apă satele, să fie asigurate sursele pentru învățământ, sănătate, cultură, dincolo de nivelul celor 10% din PIB".

S-a reușit, în schimb, a se încălca contractul pentru că agricutura nu beneficiază de "credite directe pentru motorină, nutrețuri pentru cumpărarea în rate a plugurilor și tractoarelor cu dobândă subvenționată de către state". Nici "asigurarea unui cadru de desfacere a producției țărănești, inclusiv prin burse de produse agricole". Dar, care producție? Cea de orz și grâu din toamna lui 1996, când s-a arat și s-a însămânțat cu sursele create de fostul guvern? Ce va mai ieși din ea, pentru că o fertilizare de 23% și cu o rată de acoperire de 62% ca suprafață arată acum, cred că mare lucru nu va ieși. Oricum, cineva fi sacrificat, și acesta este ministrul Gavrilescu, la următoarea remaniere. Pentru că la l,2 milioane pregătit și recoltat, țăranul renunță, iar la un total de 7.000 de miliarde pentru campania acestui an, numai trecutul Executiv s-ar fi angajat.

Presa răutăcioasă văd că trimite pe distinsul ministru în documentare, inclusiv pe Lună, iar pe domnul Ciorbea să renunțe la nedefinitele imputuri și la neînțelesele privatizări prin lichidare sau invers. Celor 90.000 de salariați care vor fi disponibilizați prin acordul ASAL și țăranilor care se uită la pământ le cere domnul Quintus dovadă de viziune asupra momentului politic actual, pentru că la 1 iulie se decide intrarea țării în NATO !?

La un import de produse agricole cu 150% mai mare decât exportul, lecțiile despre economie....

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, timpul!

 
   

Domnul Petre Naidin:

.. privind eliminarea taxelor vamale, va conduce la vidarea agriculturii românești spre gloria celor care au făcut-o.

Voința, domnilor guvernanți, înseamnă nu dictat și nici acumulare de capital, de simpatie, iar a dori să muncești pentru țară nu se învață. Oricum, am putea deschide un pariu și cu agricultura, dar și care ministru va pica, cu ramură sau sector economic cu tot. Și nu o doresc eu, ci așa cere Contractul cu România.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Drecin - expunerea situației aparte în care se găsesc personalul și patrimoniul din sectorul producției de apărare;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Urmează domnul deputat Mihai Drecin din Grupul parlamentar PUNR. Se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

O să vă rog, însă, să vă încadrați în cele trei minute.

Vă rog.

   

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a mă opri asupra temei propriu-zise, dați-mi voie să fac o remarcă vizavi de ceea ce acum o săptămână, colegul Bot, deputat de Bihor, a făcut vizavi de rectorul Universității din Oradea și, de fapt, de Universitatea din Oradea, în întregime.

Fără să intru în detalii, cred că nu trebuie ca deputați și oameni politici să ne implicăm în problemele juridice, să lăsăm justiția să-și facă datoria fără să o influențăm într-un anume fel.

Și acum, chestiunea propriu-zisă pentru care m-am înscris la cuvânt. În ultimele 4-5 săptămâni, din dorința de a lua cât mai bine pulsul societății noastre, cu greutățile și speranțele ei, grupurile parlamentare PUNR din Camera Deputaților și Senat au purtat temeinice discuții cu conducerile principalelor centrale sindicale din țară, inclusiv Confederația sindicatelor din apărare "Avram Iancu". Membrii tuturor confederațiilor sindicale se confruntă cu mari greutăți legate de menținerea locurilor de muncă și nivelul nesatisfăcător în continuă scădere a salariilor membrilor lor, față de creșterea amețitoare a prețurilor la toate produsele. Într-o situație aparte, credem, se găsesc personalul și patrimoniul din sectorul producției de apărare. Nu avem acum timpul necesar pentru a face o incursiune, fie și în mare, în istoria nașterii și dezvoltării doctrinei și strategiei moderne de apărare a țării, a unei industrii proprii de apărare națională. Știm, însă, că la sfârșitul anilor '30, IAR-ul realiza la un moment dat cele mai performante avioane de vânătoare, iar în anii '70-80, industria de apărare românească concura pe piețele lumii state cu vechi tradiții în producția de armament. În 1989, bunăoară, industria noastră realiza până la 75% din componentele rachetelor din dotare.

În ultimii 7 ani, industria de apărare a fost confruntată cu o întreagă gamă de greutăți. Astfel: comenzile interne sunt în continuă scădere; uzinele nu-și pot constitui fonduri de dezvoltare, iar compartimentele de cercetare nu dispun nici ele de mijloacele necesare; s-au pierdut peste 40.000 de salariați, în cea mai mare măsură specialiști de mare prestigiu profesional. Ministerul Apărării Naționale preferă să doteze armata cu produse importate, multe din ele uzate moral și fizic, în loc să contracteze în țară.

Considerăm că noul Guvern are obligația de a restructura sectorul producției de apărare, cu o grijă și o responsabilitate deosebite. În acest sens, trebuie să se asigure un nivel minim real de 35% al comenzilor militare printr-o lege a comenzilor de stat, analogă normelor interbelice, să se limiteze importurile de tehnică militară la cel mult 25% din bugetul alocat înzestrării. Din bugetul național să se aloce sumele necesare modernizării și retehnologizării fabricilor de profil, să se folosească în totalitate și să se salarizeze adecvat forța de muncă specializată, care a fost selectată și promovată în uzinele de armament cu mare greutate. Să se recâștige vechile piețe în vederea măririi exportului, așa cum fac toate statele posesoare de o asemenea industrie. Ținem să avertizăm că transformarea regiilor autonome în societăți comerciale, urmate de privatizarea acestora, poate constitui o soluție riscantă pentru următorii 3-4 ani, având în vedere natura ocultă a unor capitaluri financiare și interesele proprietarilor. Avem în vedere protecția strategică a uzinelor și institutelor, caracterul lor de unicat și confidențialitatea datelor.

Indiferent de sentimentele pacifiste ale poporului român, de eforturile pe care le depunem azi pentru integrarea în NATO, experiența istorică ne obligă să nu fim naivi, să ne pregătim și varianta apărării cu arma în mână și cu arme produse de o industrie națională competitivă, la nivel mondial, pe care nu avem dreptul să o punem niciodată pe butuci, așa cum ar dori-o unii, fie ei din țară sau din străinătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, ați depășit timpul și vă rog pe toți care urmează să luați cuvântul să vă încadrați în cele trei minute.

 
  Leonida Iorga Lari - critici la adresa conducerii actuale a României în privința încheierii tratatului bilateral cu Ucraina;

Doamna deputat Leonida Lari. Se pregătește domnul deputat Nagy Istvan.

   

Doamna Leonida Iorga Lari:

Partidul România Mare, precum și asociațiile guvernamentale din țară au făcut declarații ferme și fără înconjur că integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană nu pot fi condiționate de încheierea unui tratat bilateral cu Ucraina. În cazul acesta, mă miră ușurința cu care conducerea actuală a României acceptă niște condiții inadmisibile, încălcând niște temeiuri istorice. Când e vorba de soarta unei țări, judecățile se fac la distanțe de secole. Și la acele distanțe să ne întrebăm: ar fi comis voievozi de talia lui Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare vreun act de înstrăinare a pământurilor străbune, doar-doar vor încape în vreo coaliție internațională? Ei se luptau pe viață și pe moarte să adune moșia țării în albiile sale firești, iar nu să o risipească în vânt.

La una din conferințele de presă ale PRM, domnul Corneliu Vadim Tudor și-a exprimat amărăciunea pentru dezastrul din țară, punându-l și pe seama diriguitorilor, dar și pe seama unui blestem ce ne apasă neamul.

Într-adevăr, dacă am compara o țară cu un organism viu, ceea ce și este în fond, am cădea sub povara blestemului. Păi, este vreo ființă care își pierde mădularele, ochii, urechile, și declară, târându-se doar cu trunchiul, "l-as' că-i bine și așa", numai să pot intra prin cutare poartă? Că un asemenea organism aduce România, jefuită de teritoriile sale, organism ciunt, șchiop, orb, surd, dar târându-se voios către o poartă iluzorie. Ca și cum aceasta nu s-ar deschide decât în fața unor trunchiuri stoarse de vlagă și demnitate.

Mi-amintesc, în timpul campaniei de alegeri prezidențiale din 1992, revista "Glasul Națiunii", voind să oglindească obiectiv evenimentele, a publicat o serie de interviuri cu domnii Iliescu, Constantinescu, Druc. Candidații la președinție, indiferent de partide, au spus că vor reîntregirea Țării Românești, că nu concep o Românie fără teritoriile aflate sub ocupație străină sau într-o precară independență, și, recent, am rămas pur și simplu uluită de declarația domnului Constantinescu, și anume că România nu are nici un fel de pretenții teritoriale vizavi de Ucraina, declarație însoțită de un comentariu cu totul nepotrivit: "că a trecut vremea poeziei, a romantismului..." Ei bine, dar ce ne facem cu sfânta Biblie, în care se zice: "La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul e Dumnezeu", iar poezia e, în primul rând Cuvânt. Mișcarea de renaștere națională din 1848, mișcarea de eliberare națională din 1989 din provinciile românești, oare nu de la Cuvânt au început? Întotdeauna marii creatori au avut și o clarviziune politică, nemaivorbind de dragostea lor mare pentru țară, fiind lamură din sufletul ei. Și aici e destul să amintim clasicii Alecsandri, Eminescu, Blaga, Arghezi, Coșbuc, Goga, Bacovia, continuați fiind de un întreg florilegiu de contemporani.

Diverși demnitari, același Jacques Chirac, nu consideră o neseriozitate faptul de a reprezenta Franța prin valorile ei spirituale. Atunci, cum vine vorba domnului președinte al României: cu cât este mai departe de poezie și de romantism, cu atât ești mai serios și mai credibil? Sau după terapia de șoc, aplicată cu nespusă "generozitate" românilor urmează să amuțească și muzele, și speranța, și vântul în arbori, și stelele pe cer, și cântecele unirii, și poeziile din ce în ce mai triste ale poeților români, și eforturile întru reîntregire ale unioniștilor, înstrăinați de Patria-mamă, vânați de lichele străine și autohtone, zdrumicați de autocare, închiși în cuști în Transnistria?!

Da, toată poezia, tot romantismul, în care se mai refugia bietul popor român în momentele sale de restriște, sunt de prisos acum, căci a venit cineva la cârmă care ne cere iarăși sacrificii istorice. Insă, atenție! Nu pe timp de război, nu în situații-limită, când îți fuge pământul de sub picioare, ci pe timp de pace, când depinde de noi înșine destinul nostru ca popor.

Și-apoi câte sacrificii să mai facem, ce putere necunoscută a blestemului universal să mai abatem peste noi, când sacrificiile de până acum trag peste măsură la cântar pentru România ? Cine are nevoie de organisme mutilate chiar și în NATO? Voim în NATO, dar ne voim întregi!

Toată lumea știe că pământurile românești aflate în stăpânirea Ucrainei nu au aparținut niciodată ei. Dar, poate, nu toată lumea știe că în legislatura '88-90...

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, timpul...!

 
   

Doamna Leonida Iorga Lari:

... Sovietul Suprem al fostei U.R.S.S a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale. Printre delegațiile republicilor, acum ex-sovietice, care au condamnat pactul, era și delagația Ucrainei, care, ca și celelalte, a votat pentru denunțarea lui. După destrămarea imperiului sovietic, teritoriile românești din Ucraina au rămas cumva în aer, neaparținând nici fostei Uniuni Sovietice, nici Ucrainei.

Mă interesează, consilierii domnului Constantinescu, experții în politică externă, care s-au ocupat de respectiva problemă, au luat în vedere și acest aspect? La fel și un altul: că s-a făcut o migrație organizată, mai bine zis o colonizare masivă, plus deportare, plus genocid în aceste teritorii? Conform unui plan diabolic, raioane întregi, vagoane de nenumărați oameni au fost vărsate din Bucovina în Ucraina, în Rusia și vice-versa...

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Timpul...!

 
   

Doamna Leonida Iorga Lari:

...de unde și componența etnică actuală, dar și mult exagerată în defavoarea românilor bucovineni. E ușor a pune semnătura pe niște tratate pripite și a sacrifica niște pământuri străbune cu oamenii, vietățile, munții, codrii, apele lor. Mai greu e a cumpăni cum să le păstrăm, măsurând de șapte ori și tăind odată, întru viața Neamului Românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
  Ștefan Nagy - solicitarea unor reglementării în privința asigurării și creditării stocurilor de păcură și combustibil lichid ușor pentru populație în iarna 1996-1997;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nagy Istvan. Se pregătește domnul deputat Marin Ianculescu.

   

Domnul Nagy Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezenta intervenție doresc să solicit miniștrilor industriilor, finanțelor, precum și Secretariatului de Stat coordonator al Departamentului pentru Administrația Publică Locală, să întreprindă demersurile necesare pentru ca Guvernul să modifice art. 2 din Hotărârea de Guvern nr.545 din 1996, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.671 din 1996 privind asigurarea și creditarea stocurilor de păcură și combustibil lichid ușor pentru populație în iarna anului 1996-1997. Intervin în această problemă ca urmare a informațiilor oferite de conducerea Asociației Profesionale și Patronale a Gospodăriilor Comunale, care au fost căutate de peste 40 de conducători ai unor regii autonome și societăți comerciale, ce au apelat la aceste credite și, în prezent, se confruntă cu greutăți în rambursarea lor, motivele acestor dificultăți fiind printre altele faptul că valorificarea acestor stocuri este în curs de derulare.

De asemenea, aceste servicii atât de importante pentru populație sunt subvenționate, iar subvențiile se achită doar în urma justificării folosirii stocurilor, respectiv în urma decontării acestora. Un alt motiv este acela că în urma liberalizării prețurilor, populația întâmpină mari greutăți în achitarea acestor servicii. Din aceste motive, conducătorii regiilor autonome și a societăților comerciale cer ca rambursarea creditelor primite pe baza actelor normative menționate mai sus să fie reeșalonate, urmand să fie achitate cel târziu până în data de 30 iunie 1997.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Marian Ianculescu - atenționare asupra dezechilibrelor ecologice cauzate de defrișările masive de păduri;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu. Se pregătește domnul deputat George Șerban.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am asistat și asistăm azi pe plan mondial, dar nu numai, la dezechilibre majore în mediul înconjurător. Una dintre cele mai importante cauze ale acestora o constituie defrișările masive de păduri, care s-au produs și încă se mai produc la scara planetei. Exemple sunt numeroase. Se știe că de-a lungul istoriei au decăzut civilizații sub ochii civilizatorilor.

Și la noi în țară s-a acționat de-a lungul timpului - am putea zice - în mod barbar, balcanic, sau cum vreți să-i ziceți, asupra pădurilor. De la un procent de circa 70% cât aveam la nivelul anului 1921, am ajuns azi la un procent de circa 27 %, cu mult sub optimul care să asigure sănătatea pământului, mai ales în condițiile în care acest procent de 27% este neuniform repartizat pe principalele forme de relief, la munte - 60%, la dealuri - 28%, insuficient, iar în câmpie abia 5-7%, față de un optim de 14%.

Popoarele se judecă între ele și după respectul pe care îl au față de propriul lor pământ și, ca atare, față de pavăza cea mai sigură a acestuia - pădurea. Nu-și apără pădurea și pământul decât poporul ce se simte solidar cu propriul său viitor și care vrea să trăiască. Altfel, este un popor discreditat și se poate întâmpla ca un asemenea popor discreditat să fie expropriat pentru "cauze de utilitate internațională sau, și mai simplu, piere singur, se sinucide". Acest lucru a fost exprimat de un mare silvicultor român, Marin Drăcea, încă în anul 1937. Câtă dreptate avea, câtă de actuală este remarca sa!

Pe oamenii noștri politici, aflați acum la putere, nu-i interesează aceste lucruri. Maniera în care procedează aceștia în materie de păduri, din motive pur electorale, dovedește lipsă de discernământ, de solidaritate cu viitorul țării.

Întîmplările care vin din istorie ar trebui să ne fie ca un exemplu. Oare dealurile care în prezent curg la vale, cu case cu tot, pretutindeni în zonele colinare și de munte ale țării, nu ne pun pe gânduri? Acestea sunt consecința directă a defrișărilor de păduri pe o suprafață de peste 1 milion de hectare, efectuată din motive electorale de data aceasta în perioada interbelică pentru înființarea de islazuri comunale. Oare uităm inundațiile catastrofale cu care ne confruntăm periodic, cu pagube imense și cu pierderi de vieți omenești? Oare uităm secetele prelungite care bântuie teritoriul țării noastre, mai ales în zonele de câmpie, cu consecințe asupra producțiilor agricole?

Nu vrem să învățăm din exemplele negative ale istoriei.

Vă mărturisesc sincer că m-am bucurat enorm când am auzit pe un distins coleg al nostru - este vorba de distinsul avocat Emil Popescu - care a făcut remarca că domnia sa ar fi în stare să taie mâinile celui care ar tăia, fără drept, un arbore. Dar, vreau să vă mărturisesc că m-am întristat când am văzut că este unul din inițiatorii proiectului de lege amintit. De ce există diferență între vorbe și fapte? O să mi se răspundă:"Bine, bine, se prevede în acest proiect de lege expres că pădurile vor fi gospodărite în regim silvic". Așa a fost prevăzut și în actuala Lege 18/1991 și, cu toate acestea, mai mult de jumătate din pădurile țării au fost defrișate la nivel de țară. Așa că să lăsăm pădurile țării, care constituie bun de interes național, să fie gospodărite de cei care sunt în drept - Corpul Silvic - și să acordăm populației care trăiește în România uzufructul, așa cum se procedează și în prezent.

Vă mulțumesc.

 
  George Șerban - angajarea de a promova în Parlament un amendament la Legea electorală;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat George Șerban. Se pregătește doamna deputt Mitzura Arghezi.

   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi, 11 martie, se împlinesc 7 ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara. Nu vreau să evoc aici impactul pe care l-a avut acest document asupra societății românești în 1990 și apoi, nici asupra ecourilor internaționale favorabile. Important este că toate partidele din actuala coaliție guvernamentală au aderat la Proclamația de la Timișoara și au susținut-o în integralitatea ei. De asemenea, domnul președinte, Emil Constantinescu, a fost unul dintre susținătorii înfocați ai Proclamației de la Timișoara. Asta înseamnă că există și puterea, dar există și datoria de acum ca principiile Proclamației de la Timișoara să devină literă de lege. Nu vreau să iau punctele din Proclamația de la Timișoara pentru a arăta cât de actuale sunt ele. Mă opresc doar la două dintre ele, la punctul 11, asupra căruia s-au năpustit în 1990 guvernanții și l-au răstălmăcit și au mințit cu privire la conținutul acestui punct 11, care sună astfel: "Timișoara este hotărâtă să ia în serios și să se folosească de principiul descentralizării economice și administrative."

Deși nici nu s-a pomenit cuvântul autonomie, deși există videocaseta înregistrată la lansare, toate celelalte, o întreagă campanie dusă de TVRL (de la liber) și de răspândacii securității a fost împotriva Proclamației de la Timișoara, tocmai pe ideea că noi am fi vrut, chipurile, să ne rupem de țară. Noi vroiam o banală descentralizare economică și administrativă. În acest context, reamintesc tuturor faptul că primarii și consilierii noștri - "noștri" mă refer de toate culorile politice - așteaptă de la noi acele legi care să transpună în practică principiul descentralizării economice. Așteaptă Legea bugetului local, așteaptă Legea patrimoniului local. Și acestea sunt de prioritate și nu au caracter politic. Dar, mă opresc totuși la punctul cel mai punct dintre tote, la pct. 8.

Este la fel de actual acum și va fi în continuare, pentru că în dosul a nenumărate discuții de aici, se ascund interesele fostei nomenclaturi comuniste, nomenclaturi orășenești sau rurale comuniste, (vezi problema cu modificările la Legea fondului funciar) și, acolo, în spate, se află și interesul de a proteja fosta nomenclatură comunistă devenită "bughezie roșie a satelor". Dar, pentru ca aceste lucruri să se termine, să ajungem, în sfârșit, la o reconciliere națională, trebuie ca pct. 8 să intre în Legea electorală și eu mă angajez ca să promovez în Parlament un amendament la Legea electorală. Există o suficientă majoritate pentru a-l aproba și pentru a face, în sfârșit, o viață politică curată fără foști ofițeri activi sau foști ofițeri acoperiți, fără foști activiști plătiți ai partidului, o adevărată viață politică. Nu am să introduc în regim de urgență, ferească sfântul să introduc în regim de urgență acest amendament, nu de alta, dar n-aș vrea să tai elanul unor politicieni, elanul politic al activității politice și nu doresc ca iluzia domnului Ion Iliescu să piară și să-i piară și râvna cu care muncește politic la ora actuală, știind că nu va mai avea cum să candideze nici pentru Președinție, nici pentru Parlament, în anul 2000.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
  Mitzura Domnica Arghezi - exprimarea protestului față de politica declanșată de Guvernul Ciorbea în economia românească;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Mitzura Arghezi. Urmează domnul deputat Eugen Nicolicea.

   

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La trei luni și jumătate de la preluarea puterii de către coaliția eterogenă CDR-USD-UDMR, se poate constata că promisiunile electorale nu au fost onorate și că în mod periculos Guvernul Ciorbea a declanșat o politică care se bazează pe principiul restitutio in integrum, încălcând articole fundamentale ale Constituției țării și aservind, totodată, economia românească marii finanțe internaționale reprezentată prin FMI și Banca Mondială.

Astfel, îmi permit să protestez față de deprecierea galopantă a monedei naționale, care a condus la o febră a speculațiilor financiare ce poate degenera în convulsii sociale. De altfel, îmi exprim nedumerirea în legătură cu modificarea metodologiei de aplicare a Legii nr. 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului, care modifică în mod esențial legea și pune în pericol situația locativă a peste 600.000 de cetățeni ai României.

Deși Guvernul a mărit exponențial prețul carburanților încă din decembrie 1996, fapt ce a condus la scumpirea în avalanșă a tuturor mărfurilor, în mod absurd populația a fost total lipsită de protecția socială timp de trei luni și jumătate, în plină iarnă. Astfel, s-a încălcat Constituția, art. 38 și art. 43.

Consider că introducerea unui pachet de legi, prin procedură de urgență în Parlament, constituie o atitudine profund antidemocratică a actualei coaliții și, personal, nu mai văd rostul dezbaterilor în Camera Deputaților.

Este limpede că Executivul urmărește să se substituie în mod necinstit puterii legislative. În acest sens, îmi exprim dezacordul cu privire la procedura de urgență legată de Legea pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Atrag atenția în mod deosebit plenului Camerei Deputaților asupra modificării art. 6 din respectiva lege, deliberat confuz pentru a determina acțiuni ulterioare de refacere a moșiilor și de a da posibilitate străinilor de a pune mâna abuziv pe bogățiile subsolului și solului României.

Doamnelor și domnilor colegi,

Închei cu un citat din Abraham Lincoln :"Puteți înșela o vreme întregul popor, puteți înșela mereu o parte a lui, dar nu puteți înșela tot timpul tot poporul!"

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
  Eugen Nicolicea - denunțarea înlocuirii specialiștilor cu clientela coaliției majoritare.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea și, datorită timpului, după dânsul vom închide lista.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

În județul Mehedinți, epurările politice, și anume eliminarea din funcțiile de conducere a membrilor PDSR, sunt urmate de înlocuirea specialiștilor cu clientela coaliției majoritare.

Târguiala dintre partidele de guvernământ, validată de către prefect, poartă numele pompos de protocol. Acest protocol conține inscripții gen "Mica publicitate" : "Cedat centru județean de metrologie la PNL. Primit vama Orșova". Nu suntem siguri dacă vom avea un "metru" liberal, dar este sigur că aceștia umblă cu ocaua mică, deoarece protocolul conține repartizarea unor funcții care nu depind de prefect, FPS, FPP, directori adjuncți și așa mai departe. Acesta ar fi de-a dreptul hilar, dacă n-ar fi periculos. Conform acestuia, funcția de director al Combinatului de Apă Grea este atribuită P.N.L. Viața locuitorilor din Turnu-Severin va depinde de un vot politic din filiala Mehedinți.

Este foarte clar că toți cei care n-au putut promova profesional, prin mijloace proprii, încearcă acum să o facă pe bază de clientelism politic. Actuala coaliție majoritară reprezintă doar interesele unui grup restrîns care dorește să parvină sau să-și recupereze fostele moșii.

Retragerea din Parlament a discutării în procedură de urgență a modificării Legii fondului funciar a pus P.N.Ț.C.D. într-o postură jenantă. După ce cu o vehementă unanimitate au introdus pe ordinea de zi acest proiect, a venit președintele Ion Diaconescu și le-a dat la loc comanda. Aceasta este versiunea lor, pentru că eu nu o cred. Motivele sunt următoarele: nu cred că P.N.Ț.C.D. ar fi un partid în care președintele, ca un tătuc, dictează. Această inițiativă era cunoscută de câțiva ani, inclusiv de președintele Ion Diaconescu. Un alt motiv este că tot grupul P.N.Ț.C.D. a fost solidar cu inițiatorii.

Nu cred, de asemenea, că Guvernul Ciorbea nu a știut de această inițiativă, deoarece aceasta s-a discutat mai întâi în Biroul permanent al Camerei Deputaților, unde C.D.R., P.D. și U.D.M.R. au reprezentanți de vază.
Știind viteza de reacție a domnului Ciorbea, precum și debitul său verbal, nu mă miră că au fost necesare două zile până când acesta să spună că nu este de acord. Dar, așa cum s-a afirmat de către postul de radio "Contact", această inițiativă nu a fost impusă de F.M.I., iar domnul Ciorbea a avut nevoie de timp pentru a primi noi ordine.

Poziția fermă a P.D.S.R., reacția presei și a populației i-au făcut să facă un pas înapoi, dar vor reveni atunci când vor prinde momentul favorabil.

Constatând că Guvernul acționează împotriva poporului român, coaliția majoritară care susține acest guvern nu mai reprezintă nici măcar pe cei care i-au votat și reprezintă doar interesele unui grup restrîns, consider că este necesar să se organizeze alegeri anticipate. Și aceasta cât mai repede, până când acest grup restrîns nu va instaura dictatura.

(Aplauze din partea Opoziției, vociferări dreapta sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, am încheiat intervențiile. Vom continua cu...

 
Informarea plenului Camerei Deputaților privind schimbarea liderului Grupului parlamentar al PUNR.  

Din sală:

Pauză!

Chiar vreți o pauză?

Da, vă rog!

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă anunț o schimbare în conducerea Grupului parlamentar al Partidului Unității Naționale Române: funcția de lider de grup parlamentar o are domnul deputat Mircea Vâlcu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, având în vedere că suntem la limită cu cvorumul, voi dau o pauză de 5 minute pentru ca să poată veni și colegii care sunt prin Cameră la diverse activități.

Din sală:

Un sfert de oră!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, 5 minute, ca să-i chemăm.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactării diferite de către cele două Camere la:  

- după pauză --

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm ședința noastră. Am să vă rog să vă ocupați locurile ca să putem să continuăm.

Vă anunț că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 262; participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 55, 81 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit.

În continuare urmează să constituim două comisii de mediere și anume:

- Comisia de mediere pentru definitivarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională.

Deputații propuși pentru această comisie sunt: Stanca Teodor de la Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic Ecologist; Ghidău Radu de la Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic Ecologist; Popa Virgil de la Grupul parlamentar al PDSR; Dragu George de la Grupul parlamentar al PDSR; Șerban George de la Grupul parlamentar al USD-PD; Barbăroșie Victor - Grupul parlamentar național-liberal... Deci, am spus domnul deputat Barbăroșie Victor de la Grupul parlamentar național-liberal și domnul deputat Pambuccian Varujan de la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul secretar Miron Mitrea îmi atrage atenția că o eroare de secretariat a făcut ca cei doi deputați ai Grupului parlamentar PDSR pentru această comisie, pe listă să fie alții, să fie Lazia Ion și Sîrbu Marian.

Deci, repet nominal comisia: Stanca Tedor, Ghidău Radu, Lazia Ion, Sîrbu Marian, Șerban George, Barbăroșie Victor, Pambuccian Varujan. Deci, aceștia sunt cei șapte.

Dacă sunt intervenții la această constituire? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare componența nominală a acestei comisii de mediere propusă de grupurile parlamentare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, pentru Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale, ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au fost propuși următorii deputați: Stanca Teodor, Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic ecologist; Ghidău Radu, Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic ecologist; Popa Virgil, Grupul parlamentar al PDSR; Dragu George, Grupul parlamentar al PDSR; Ivănescu Paula Maria, Grupul parlamentar USD-PD; Kerekeș Karoly, Grupul parlamentar al UDMR și Dobrescu Smaranda, Grupul parlamentar al USD-PD.

Acum, vreau să întreb dacă de la PNȚCD pentru amândouă comisiile sunt aceleași persoane, da? Bun.

Dacă sunt observații la această comisie? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare componența nominală a acestei comisii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deci, în unanimitate a fost aprobată componența nominală a celor două comisii.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 3/1997 privind produsele și serviciile regiilor autonome, ale activităților cu caracter de monopol natural, precum și ale activităților economice supuse unui regim special pentru care prețurile și tarifele se vor stabili cu avizul Oficiului Concurenței.  

În continuare, vom intra în ordinea de zi și vom lua în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea noastră de zi. Vom începe cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.3/1997 privind produsele și serviciile regiilor autonome ale activităților cu caracter de monopol natural, precum și ale activităților economice supuse unui regim special pentru care prețurile și tarifele se vor stabili cu avizul Oficiului concurenței.

În conformitate cu prevederile art.102 din Regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105 și 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Aș dori ca din partea comisiei să se facă propuneri pentru cei doi timpi, deci durata totală de timp afectată dezbaterii și timpul afectat luărilor de cuvânt, pe articole. Vă rog.

Domnul deputat Popescu din partea comisiei.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Propunem ca timp total, fiind o ordonanță scurtă, 30 de minute. Deci, 30 de minute pentru Ordonanța nr.3, iar pentru intervenția grupurilor, 3 minute. Total 30 de minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt intervenții la acest punct al timpilor? Dacă nu sunt, atunci vă supun spre aprobare propunerile făcute de comisie: 3 minute pentru luările de cuvânt pe articole și 30 de minute durata de timp pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Potrivit prevederilor art.105 din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

La titlul legii, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vom continua cu titlul Ordonanței de urgență. La titlul Ordonanței de urgență sunt intervenții? Nu sunt. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul Ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, vă supun spre aprobare art.1 al Ordonanței. La acest articol nu există observații ale comisiei. Dacă aveți dumneavoastră intervenții? Dacă nu aveți, vă supun spre aprobare art.1... Da, scuzați! Vă rog frumos să fiți atent! Da, vă rog!

(În prezidiul de conducere a ședinței domnul secretar Sorin Lepșa este înlocuit de domnul secretar Ioan Gavra)

 
   

Domnul Oană Gheorghe:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți, eu am dat un amendament la acest articol, în sensul ca prin încadrarea în prevederile art.4 din Legea 21, Legea concurenței, și ținând seama de prevederile art.48 din Legea 15, care nu este abrogat, produsele și serviciile subvenționate trebuie să aibă prețuri stabilite cu avizul Oficiului concurenței.

În acest sens, propun ca lista să fie completată cu țiței și gaze naturale din producția internă, pentru că sunt activități de monopol, și produse subvenționate pentru că există această categorie de produse la care continuă subvenționarea: cărbuni, fier, minerale neferoase, aurifere, nemetalifere ș.a.; desigur, pe durata subvenționării. Lista detaliată a acestora va putea fi controlată de guvern anual prin Legea bugetului, așa cum se stabilește, de altfel, în fiecare an.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog! Comisia. Vă rog frumos, domnule deputat Popescu, din partea comisiei, vă rog!

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Conform Regulamentului Camerei Deputaților, orice amendament trebuia depus, fiind vorba de procedură de urgență, în 48 de ore de la aprobarea introducerii în sistem de urgență a acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Gheorghe Oană (din bancă) :

Deci, până joi.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Nu, aseară a fost introdusă pe ordinea de zi, nu în regim de urgență. Deci, în regim de urgență a fost introdusă acum 10 zile.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc! Sunt niște proceduri care sunt foarte precise. În urma consultărilor am constatat că, într-adevăr s-a depășit termenul de primire. Ca atare... Evident, puteți la Senat să introduceți cerința respectivă.

Ca atare, vă supun spre aprobare art.1 al Ordonanței, fără modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

La art.2 la primele 3 alineate nu există nici un fel de observații.

Da, vă rog! Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

La art.2, alin.2 se introduce teza ajustării fie lunar, fie trimestrial, la toate acele elemente prinse în Anexă. Au fost discuții în comisii, de principiu, în legătură cu obligația sau oportunitatea introducerii acestor prețuri în ajustare. S-a considerat de principiu, și acest principiu este preluat mai departe în articolele următoare, că ajustarea trebuie să fie obligatorie atât în cazul în care există condiții îndeplinite vizând elementele de la alin.4 al art.2, adică acel plus sau minus 5% în valoarea parametrilor de ajustare. Această ajustare, la momentul în care parametrii respectivi depășesc 5% în plus, trebuie realizată obligatoriu și este introdus în spiritul acestei Ordonanțe ca ajustarea să se facă obligatoriu, iar dacă nu se face am stabilit că în acest caz se va cere o explicație de către Oficiul concurenței, care va realiza această ajustare, va impune această ajustare. Nu este suficient de clar în această Ordonanță ce se întâmplă în cazul când acești parametri scad în raport sub minus 5%. Și în condițiile acestea ieftinirea, ca s-o spunem în mod deschis, ieftinirea acestor prețuri este lăsată într-un fel la latitudinea producătorilor, atât în ce privește prețurile unor produse cât și tarifele unor servicii.

În condițiile acestea, la alin.2, în cazul ajustărilor lunare, s-a introdus de către inițiator că se pot ajusta lunar, iar în cazul ajustărilor trimestriale s-a introdus că "se vor ajusta" trimestrial. În condițiile acestea, solicitarea este ca să introducem obligativitatea și în cazul ajustărilor lunare, pentru ca să avem această simetrie..."se vor ajusta lunar", "se vor ajusta trimestrial". Aceasta este propunerea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Sunt obligat să vă atrag atenția asupra timpilor de luări la cuvânt.

Vă rog!

(Domnul secretar Ioan Gavra discută cu domnul președinte de ședință)

 
   

Domnul Alexandru Radu:

Domnule Gavra, vă rog să vă obișnuiți, domnul președinte conduce ședința, dumneavoastră doar să-l ajutați. Vă rog frumos, dacă vreți discutăm pe culoar, după aceea.

Deci, propunerea care a fost făcută de colegul meu, domnul Bivolaru a fost respinsă în cadrul comisiei pe motivul că noi trebuie să lăsăm totuși guvernul să hotărască asupra acelor prețuri care se pot ajusta sau care trebuie ajustate. Deci, trebuie să lăsăm această liberă opțiune, pentru ca această ordonanță să poată să fie aplicată și ca efectele ei să fie cele care au fost scontate prin strategia de guvernare.

Deci, noi comisia am considerat că nu trebuie operate aceste modificări, în sensul că la al doilea rând de la alin.2 să se înlocuiască sintagma "se pot" cu "trebuie".

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la alin.2, "se pot" cu "trebuie".

Domnul deputat Raduly, vă rog!

 
   

Domnul Raduly Robert:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema este foarte simplă. Deci, acest alin.2 al art.2 și cu alin.4 trebuie citite împreună. Este un sistem, dacă doriți, un algoritm de ajustare a prețurilor. Problema pusă de colegul Bivolaru este falsă deoarece este firesc că în momentul în care prețurile se modifică mai mult decât pragul de 5%, care este stabilit la art.4, ele se vor ajusta și în sus, deci vor crește sau vor fi diminuate în funcție de modificările cursului dolarului, respectiv a indicelui prețului de consum.

Așadar, eu pledez pentru textul inițial din următoarele considerente, se pot ajusta lunar dar devine obligatoriu în spiritul art.4 în momentul în care se depășește pragul de plus-minus 5% în ceea ce privește spiritul art.4.

Deci, în opinia mea, construcția este foarte clară, algoritmul care vrea să ne propună acest alin.2 și nu trebuie modificat în nici un fel.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Ana și vă rog să vă înscrieți în timp.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Comisia de buget-finanțe,bănci la avizarea acestui proiect de lege am făcut propunerea ca la alin.4 al art.2 formularea să fie făcută ținând seama de topica frazei și anume "de ajustare se modifică cu cel puțin 5% în plus sau în minus", deci cuantumul este întâi și explicația apoi. Comisia de fond pune explicația întâi și apoi cuantumul. Cred că din punct de vedere gramatical este bine să prindem în lege o topică corespunzătoare limbii române.

Deci, propunerea noastră a fost și se găsește în Raport ca respinsă, în sensul celor arătate înainte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc! Alte intervenții.

Dacă nu sunt, atunci vă voi supune spre aprobare, în conformitate cu Regulamentul nostru, primul alineat al art.2 la care nu există nici un fel de observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Voturi împotrivă?

Alin.2, avînd în vedere Regulamentul nostru, trebuie să vă supun spre aprobare propunerea Comisiei, deci textul așa cum a rămas din textul inițial al Ordonanței.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Este o problemă de principiu, nu este cazul să punem în discuție acum faptul că am făcut eu un amendament, deci vreau să nu se țină cont de acest lucru.

Procedura este următoarea. În condiția în care Comisia nu face nici o modificare la un text, în condițiile acestea procedura este foarte clară. Primul lucru care se pune în discuție este eliminarea, în al doilea moment se pune în discuție un amendament care s-a făcut și în ultimă instanță se supune aprobării textul inițial în care Comisia nu a avut nici o contribuție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Așa cum știți, în timpul dezbaterilor în procedură de urgență nu pot fi prezentate amendamente, deci e vorba de art.105, deci în timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente în procedura de urgență.

Bun, dacă amendamentul a fost prezentat în timpul de 48 de ore Comisiei și a fost respins, atunci dumneavoastră propuneți ca în alin.2 "se pot" să fie înlocuit cu "trebuie". În loc de "se pot", "se vor"?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

La acest alin.2 sunt două formulări care sunt contradictorii, deși vizează exact același lucru, este problema ajustării. Ajustarea lunară este realizată în textul inițial cu "se pot ajusta", iar ajustarea trimestrială "se vor ajusta", este un imperativ. Primul este un opțional, al doilea este imperativ. Am pledat pentru simetrie, că nu există nici o diferență de calitate între ajustarea lunară și ajustarea trimestrială, și atunci să mergem pe simetrie. Ori "se pot" amândouă... "se pot" lunar și "se pot" trimestrial, ori "se vor ajusta lunar" și "se vor ajusta trimestrial", deci, este problemă de simetrie în text, nicidecum altceva. Colegii care au pledat..., mă rog, au pledat cu totul altceva.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Am găsit textul propus de dumneavoastră.

Deci, sunt obligat să supun aprobării dumneavoastră propunerea de modificare, în loc de "se pot ajusta", cum a propus Guvernul în ordonanță, "se vor ajusta", propunere făcută de domnii deputați Bivolaru și Naidin.

Vă supun aprobării această propunere a domnilor deputați Bivolaru și Naidin.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Sunt 30 de voturi pentru, este insuficient.

Vă supun spre aprobare alin.2 al art.2, așa cum a fost el propus de Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

O abținere și 2 voturi împotrivă.

Alin.3 al art.2. Sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare textul din ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La alin.4..., da, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule președinte,

La alin.4, ținând cont și de observația Comisiei pentru buget, finanțe și bănci propunem următoarea formulare: "Ajustările de prețuri și tarife prevăzute la alin.2 și 3 se vor face numai dacă valoarea parametrilor de ajutare se modifică cu cel puțin plus sau minus 5% față de nivelul determinat la data precedentei ajustări".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Acest text este textul propus de comisie. Dacă sunt și alte intervenții? Dacă nu sunt, conform regulamentului, trebuie să vă supun spre aprobare textul propus de comisie, înaintea oricărui alt amendament respins de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin.5. Dacă există vreo intervenție? Dacă nu există, vă supun spre aprobare alin.5 al art.2, așa cum va fost propus în ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La alin.6. Da, vă rog. Din partea Comisiei...

 
   

Domnul Ioan Dan Popescu:

Comisia propune următoarea formulare a alin.6: "Prețurile și tarifele stabilite conform prevederilor alineatelor 2, 3 și 4 - deci, am introdus și 4 - vor fi comunicate în scris producătorilor și prestatorilor de servicii de către Oficiul concurenței și se vor aplica de la data de 1 a lunii următoare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog. Domnul deputat Corâci. Vă rog, cu respectul timpului.

 
   

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte,

În Comisia pentru buget, finanțe și bănci am propus un amendament, care era o precizare, care a fost însușit de comisie, deci, care a fost cerut apoi comisiei care a fost avizată în fond și care a fost însușit în acel moment și de reprezentantul Consiliului concurenței.

În textul alin.6..., deci, nu am nimic împotriva ideii de a adăuga și pct.4, care mi se pare logică, se referă la altceva. "Prețurile și tarifele stabilite conform prevederilor alineatelor 2, 3 și 4, vor fi comunicate în scris producătorilor și prestatorilor de servicii de către Oficiul concurenței și se vor aplica de la data de 1 a lunii următoare". Nu se precizează în nici un mod când vor fi comunicate în scris. Personal și colegii din Comisia pentru buget, finanțe și bănci și-au însușit această observație, nu mi se pare textul clar, pentru că este clar că se vor aplica de la data de 1 a lunii următoare comunicării în scris, dar nu este clar că o dată cerută o modificare de preț, producătorilor li se va comunica, în timp util, această modificare și că nu li se va comunica după 3 luni, pentru că sunt pe această listă medicamente de uz uman care necesită dosare mari justificative și sunt zeci de prețuri poate pentru o singură unitate.

Ceea ce am propus și și-a însușit și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost să fie adăugată o limită, un termen pentru comunicarea acestui aviz și anume "în luna în care a fost solocitată ajustarea".

Deci, textul ar suna în modul următor: "Prețurile și tarifele stabilite conform prevederilor alineatelor 2 și 3 vor fi comunicate în scris producătorilor și prestatorilor de servicii de către Oficiul concurenței în luna în care a fost solicitată ajustarea și se vor aplica de la data 1 a lunii următoare", deci, pentru a nu lăsa loc niciunui echivoc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Remarc, de altfel, că și în raportul făcut de Consiliul Legislativ, dânșii propun o altă formulare, dar remarcă, de asemenea, echivocul formulării din textul inițial al ordonanței.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia. Vă rog, domnule deputat Popescu.

 
   

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule președinte,

Comisia este de acord și cu acest amendament propus de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, deci, în acest caz, alin.6 ar avea următoarea formulare: "Prețurile și tarifele stabilite conform prevederilor alineatelor 2, 3 și 4 - noi insistăm asupra alin.4, că acolo se prevede când se fac - vor fi comunicate, în scris, producătorilor și prestatorilor de servicii de către Oficiul concurenței și aici introducem amendmentul solicitat de comisie - în luna în care a fost solicitată ajustarea și se vor aplica de la data de 1 a lunii următoare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Când se impune ajustarea, nu când a fost solicitată.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog. Vă rog însă..., aș vrea să ne încadrăm în timp, dacă puteți să fiți...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Solicitarea aceasta a ajustării nu este obligatorie pentru producători și se vede din textul legii, în care intervine după aceea Oficiul concurtenței, și atunci să spunem: "în luna când se impune ajustarea", aceasta a fost toată problema. Este vorba de acel plus sau minus 5% atât.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord? Comisia este de acord cu această formulare? Da. În cazul acesta, mai este vreo intervenție la acest alineat? Dacă nu mai este nici o intervenție, vă supun spre aprobare textul, așa cum a fost completat, cu mențiunea făcută de domnul Bivolaru.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin.7. La alin.7 comisia propune o modificare de text. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Dan Popescu:

La alin.7 comisia propune eliminarea cuvântului "majore". Deci, textul va fi următorul: "Periodic, Oficiul concurenței va efectua analize privind structura prețurilor și tarifelor la produsele și serviciile cuprinse în anexă".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare textul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.2 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art.3 nu există nici un fel de observații din partea comisiei. Dacă sunt din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.3 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.4. Există vreo intervenție? Nu.

Deci, vă supun spre aprobare art.4 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art.5 există vreo intervenție? Nu.

Vă supun spre aprobare art.5 al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare anexa...

Da, intervenții la anexa ordonanței. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Popescu:

Dumitru Popescu - deputat PDSR.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Amendamentul pe care-l susțin, el nu a fost reținut de comisie, se referă la periodicitatea ajustării prețului la energie electrică, prima poziție din anexă și anume: să nu fie lunară, așa cum se prevede în ordonanță, ci trimestrială. Argumentez: ajustarea se face în funcție de cursul de schimb și așa trebuie să rămână, dar trebuie să subliniez că acest curs de schimb nu are o influență semnificativă asupra prețului energiei electrice, având în vedere structura acesteia. Și anume: în producția de energie electrică, 40% și peste se produce pe bază de lignit din țară și cărbune din Valea Jiului, circa 20% în hidrocentrale, deci fără legătură cu cursul de schimb, vreo 10% nuclear și numai 30% din gaze și păcură, din care doar jumătate sunt din import, care, într-adevăr, induc costuri directe, legate de cursul de schimb. Influențe mai semnificative sunt deci, în această zonă a combustibilului lichid. Pe de altă parte, citirea contoarelor se face lunar și trimestrial, dar la consumatorii casnici și asimilați, de circa 8 milioane de abonați, se face trimestrial. Ajustarea lunară ar însemna să se facă un calcul pe fiecare factură cu 3-4 tarife, pentru că, într-adevăr, dacă se citește contorul la 20 aprilie și apoi la sfârșitul lunii iunie, se folosesc trei tarife, iar dacă întârzie 10 zile se folosesc 4 tarife. Această situație este delicată și nu poate fi corectată, pentru că o citire lunară ar fi extrem de costisitoare și nu ar fi foarte utilă.

De aceea, eu aș propune să ne însușim ideea ajustării prețului la energie trimestrial, știind că dacă nu vom face așa, consecințele pot fi foarte neplăcute, și anume se vor crea posibilități nelimitate de tot felul de fraude, nereguli la citirea contoarelor. Evident, persoana care citește contorul, numai ea știe câtă energie s-a consumat cu tariful 1, cu 2, cu 3, cu 4 și va spune: îți trec o cantitate mai mică la tariful mare și în schimb închizi și tu ochii la ceva.

Deci, se creează niște probleme care absolut nu pot fi controlate. Pe de altă parte, pot să vă asigur că o bună parte, dacă nu chiar majoritatea abonaților simpli, nu vor reuși să facă calculele cu preliminatul, cu mediile pe 4 tarife ș.a.m.d.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul!

 
   

Domnul Dumitru Popescu:

De aceea, susțin să se folosească această ajustare trimestrială. Dacă nu veți accepta acest argument, vă rog să vă amintiți la prima factură făcută dumneavoastră ca și consumator cu 3 sau 4 tarife.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Vă rog. Domnule deputat Naidin, vă rog! O să vă rog să respectați timpul.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Pentru a susține aceeași teză. Deci, pe lângă costul ajustării lunare, care va fi destul de mare, indiscutabil, un argument ar fi că bilanțul este trimestrial, și Ministerul de Finanțe, eu cred că, corect l-a catalogat pentru a fi emis și depus trimestrial, pentru că fluctuațiile nu pot fi urmărite decât în termen îndelungat și deci, eu pot observa tendința, cel puțin trimestrial, dacă nu semestrial, dar, mergem pe trimestrial. Un exemplu concludent: Compania Română de Petrol ne anunța săptămâna trecută că a mers pe un preț de 170 de dolari pe tonă și în timp de 3 luni a scăzut la 140. Deci, evident că tendința a fost..., ușor se poate cuantifica, după aceea.

Un alt element ar fi că și subvențiile care se mai acordă, efectiv nu pot fi lansate lunar, ci pe o perioadă de timp, deci, trimestrial, pentru că, efectiv, ar bulversa bugetul și metodologia de aplicare.

Și în plus, un alt element, al treilea și am terminat, ar fi faptul că nici prevederile Comisiei Naționale de Statistică, lansările pe care ni le expune în a treia decadă a lunii prezente, sunt pentru o lună trecută și efectiv se pierde o lună. Deci, teza ar fi, pe baza celor trei argumente prezentate, că trebuie mers trimestrial.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat Ana, vă rog. Vă rog, tot așa, foarte pe scurt, ca să putem să dăm tuturor posibilitatea să vorbească.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Rămân surprins că, în raportul comisiei sesizate în fond, un anume amendament, după părerea mea esențial, discutat și respins, este adevărat, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, nu este evidențiat.

Amendamentul se referea la faptul că, în mod obiectiv, în listă trebuie să apară cel puțin produse al căror preț influențează proiecția bugetului de stat. Primul produs de acest gen îl reprezintă cărbunii. Or, extracția cărbunelui, este cunoscut că încă este susținută de stat, intervenind chiar cu o anume subvenție. În condițiile în care se liberalizează totalmente prețul cărbunelui, înseamnă că apare această divergență între proiecția bugetară și între prețul care operează pe piață, ceea ce înseamnă că bugetul de venituri și de cheltuieli a operatorilor economici din extracția de cărbune va trebui să fie modificat, cel puțin trimestrial.

De aceea, argumentația a fost și rămâne că atât cărbunele, cât și țițeiul, dar și lemnele de foc reprezintă ceea ce numim în textul proiectului de lege un monopol natural, și în nici un caz nu putem face trimitere la forma pieții, imperfectă, de oligopol, care s-a invocat în dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În condițiile acestea, eu îmi mențin propunerea făcută în Comisia pentru buget, finanțe și bănci de amendare, prin luarea în considerare în anexă a celor 3 produse la care m-am referit, cu termen de modificare trimestrial, cărbunele și țițeiul în raport cu cursul de schimb al monedei naționale, iar lemnul de foc în raport cu indicele de prețuri.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Da, domnule deputat Ráduly, vă rog.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bineînțeles că se poate discuta mult pe marginea acestei anexe. Aș dori să demontez unele dintre argumentele care s-au adus în sprijinul trecerii de la periodicitatea lunară la periodicitatea trimestrială.

În primul rând, eu nu pot să cred într-o bulversare a bugetului când tocmai acest sistem de ajustare stă la baza bugetului pe 1997, este unul din elementele bugetului pe 1997.

În al doilea rând, nu pot să accept explicația că, de exemplu, citirea contoarelor electrice ar trebui să fie un argument pentru ajutarea trimestrială a prețului energiei. Am spus-o în comisie și o repet și acuma, într-adevăr, se citesc bilunar sau trimestrial contoarele electrice, dar niciodată nu se vor face aceste citiri pe 31 martie, pe 30 iunie ș.a.m.d. Deci, niciodată nu vom cădea din trimestru în trimestru cu aceste citiri. Practic, cele două orizonturi de timp, unul al ajustării, celălat al citirii contoarelor electrice, ca să rămân la acest exemplu, nu se suprapun perfect. Drept urmare, nu este nici o corelație între cele două acte, deci, argumentul cade.

În ceea ce privește aspectul de monopol sau oligopol aduse de antevorbitorul meu, în primul rând, îmi pare rău, comisia noastră nu a primit acest amendament ca fiind respins din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și deci, n-am putut să-l dezbatem în fond și să discutăm asupra lui...

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

De aceea, m-am arătat surprins. Sunt colegii din comisie care își aduc aminte că s-a discutat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Deci, îmi pare rău că trebuie să precizăm acest lucru, dar, în numele meu personal, și nu în numele comisiei, bineînțeles, pot să spun următoarele: sunt anumite considerente care ar putea fi luate în seamă din ceea ce a spus antevorbitorul meu, însă, în principiu, se știe că Guvernul intenționează, atât în ceea ce privește prețul cărbunelui, cât și al energiei în general, să schimbe sistemul care există în momentul de față cu subvențiile și să încerce o aliniere la prețurile mondiale ale acestora. De fapt, acest lucru este solicitat și de către unele sindicate miniere. Eu consider că această idee cu indexarea în funcție de cursul de schimb a energiei electrice, a lemnului pe picior și a energiei termice rămâne în vigoare, așa cum este concepută de fapt și rămâne să susțin forma anexei, așa cum a fost prezentată de Guvern și cu, să zic așa, detaliile care sunt conținute în această anexă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Corâci, pe urmă domnul deputat Popescu. Vă rog! Vă rog să vă încadrați în timp.

 
   

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Aș avea și eu o rugăminte legată de o chestiune de procedură și după aceea voi intra în fond. Aș vrea să respectăm regulamentul, adică, în regulament, pentru procedura de urgență, este prevăzut că în numele fiecărui grup parlamentar poate vorbi o singură persoană.

Problema de fond. Deci, ori ne îndreptăm către economia de piață, ori nu. Problema cu micii consumatori este o falsă problemă, pentru că ei reprezintă 15-20% din cantitatea de energie electrică consumată. Deci, alinierea prețului energiei electrice, termice, al apei, uitați-vă la spiritul listei, cu cursul de schimb este un lucru absolut normal și, de altfel, corespunde și cu, să spunem, viziunea generală pe care vrem să o introducem în economie, a așeza totul pe baza unor prețuri reale, deci, personal susțin lista așa cum este ea, cum a venit din partea Legislativului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Popescu și după aceasta va trebui să închidem discuțiile și să trecem la vot. Vă rog!

 
   

Domnul Dumitru Popescu:

Doar un minut. Dacă un contor se citește pe 20 aprilie și următoarea citire este pe 20 iunie, se aplică 3 tarife: aprilie, mai și iunie. Dacă legislația ajustării va fi trimestrială, se aplică un singur tarif. Se pare că acest lucru nu s-a înțeles.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, voi supune spre aprobare propunerea făcută de..., deci, amendamentul propus de domnul deputat Dan Ioan Popescu, legat de energia electrică. Periodicitatea dânsul a propus ca să nu fie lunară, ci trimestrială, față de textul ordonanței. Deci, vă supun spre aprobare acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Da, vă mulțumesc. Este un număr de 43 de deputați, deci, este sub cvorumul necesar.

Din sală:

Din câți? (Rumoare)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este sub numărul de voturi necesar pentru ca să treacă.

Deci, amendamentul propus de domnul deputat Ana, îmi pare foarte rău, neapărând nicăieri în scripte, nu pot să-l iau, dar va trebui să vă adresați la Senat, în momentul în care intră acolo, să-l introduceți acolo.

Vă voi supune, spre aprobare această listă din anexă, așa cum a fost propusă în ordonanță.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Vă mulțumesc.

Din sală:

Câte voturi?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! Vă rog numărați!

Da, vă mulțumesc. Constatăm că nu avem numărul necesar pentru a putea vota nici pentru, nici contra, sunt 55 de voturi pentru și 49 de voturi contra, drept pentru care voi da o pauză de o jumătate de oră (Aplauze). În cazul în care, peste o jumătate de oră, nu avem cvorumul necesar, vom face apelul nominal.

- după pauză -

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să rog pe domnii chestori să invite pe colegii noștri în sală, conform regulamentului.

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală, ca să putem continua lucrările.

Vom relua din punctul unde am rămas, și anume, domnul deputat Dan Ioan Popescu a propus un amendament la anexa ordonanței în discuție, amendament prin care propunea ca periodicitatea ajustării prețurilor pentru energie electrică să nu se facă lunar, ci trimestrial. Acest amendament a fost respins de comisie, și pentru că dânsul insistă, trebuie să îl supun votului plenului.

Deci, vă voi supune în primul rând acest amendament votului plenului, amendamentul propus de domnul deputat Dan Ioan Popescu privind energia, ajustarea energiei electrice. Am constatat că nu aveam cvorumul în momentul respectiv. Comisia l-a respins.

Deci, cine este pentru acest amendament? O să vă rog să numărați voturile pentru. 85 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? O să vă rog să le numărați. Cu 113 la 85 a fost respins acest amendament.

Vă supun spre aprobare lista aflată în anexă în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă?

Deci, se menține raportul de forțe și aici. Au fost 82 de voturi împotrivă. S-a adoptat și anexa în forma în care a fost propusă de Guvern.

În continuare, vă supun spre aprobare ordonanța de urgență a Guvernului în integralitatea ei.

Cine este pentru?

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile.

Voturi împotrivă?

Deci, cu 79 de abțineri și 7 voturi împotrivă, a fost adoptat textul ordonanței.

În continuare, articolul unic al legii de abilitare a ordonanței.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

82 de abțineri și 4 voturi împotrivă.

Vă supun spre aprobare textul legii în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 5 voturi împotrivă, 81 de abțineri.

Legea a fost adoptată. Fiind o lege ordinară s-a adoptat cu votul majorității celor prezenți.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.  

Vom continua cu proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație, construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.

Din partea inițiatorilor, dacă este cineva? O să rog comisia să poftească.

Din partea inițiatorilor, dacă doriți să luați cuvântul? În cazul în care nu doriți să luați cuvântul, din partea comisiei? Domnule președinte al comisiei, cine ia cuvântul?

Da, vă rog. Domnul deputat Ion Cîrstoiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Vă rog.

   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile articolului 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea examinării dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație, construite din fondurile statului și fondurile unităților economice sau bugetare de stat.

Comisia, în ședințele din 12, 19 și 26 februarie 1997, examinând proiectul de lege sus amintit și având în vedere avizul nr. 373 din 17 octombrie 1996 al Consiliului legislativ, cât și avizul nr. 2 din 12 februarie 1997 al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a hotărât admiterea cu modificări a proiectului acestei legi organice și propune plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acesteia cu amendamentele cuprinse în anexa 1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnule deputat Munteanu, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

După Revoluția din decembrie 1989, când optica asupra proprietății și în acest domeniu particular al locuințelor s-a modificat, această nouă orientare logică s-a acoperit prin mai multe texte de lege, vă aduceți aminte de Decretul-Lege nr. 61 din 1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului, prin Legea nr. 85 din 1992, privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, care a fost modificată în 1994 prin Legea nr. 76 și, în sfârșit, în 1995 prin Legea nr. 112 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe, trecute în proprietatea statului.

Premeditat sau fără intenție, totuși, o anumită categorie de locuințe nu a fost cuprinsă în aceste acte legislative. Este vorba de locuințele construite din fondurile unor persoane juridice cu capital privat sau mixt, care și-au încetat existența ori au devenit unități economice sau bugetare de stat, după 6 martie 1945.

Or, totuși, au existat în prima parte a veacului nostru, mai ales între cele două războaie mondiale, societăți cu capital privat sau capital mixt, în domeniul extracției și prelucrării țițeiului, în alte domenii industriale, niște bănci, niște societăți de asigurări, care au construit locuințe pentru personalul propriu, date acestui personal spre folosință.

După încetarea activității acestor societăți, acei foști salariați au rămas în chip de chiriași și este firească dorința lor de a deveni proprietari ai apartamentelor în care au locuit unii dintre ei o viață.

Textul de lege care a fost inițiat de câțiva colegi senatori încearcă să acopere tocmai această deficiență a actelor legislative pe care le-am enumerat.

Problema în ceea ce privește noul text de lege care vă este supus spre analiză și aprobare constă, deci, în maniera în care ar urma să se facă evaluarea acestor apartamente, pentru că, după cum știți, există în momentul de față o regulă cuprinsă în Legea nr. 85 modificată prin Legea nr. 76 din 1994, respectiv Decretul-Lege din 1990 și un alt mod de calcul adoptat în Legea nr. 112 din 1995.

Inițiatorii proiectului de lege au sugerat ca evaluarea și vânzarea locuințelor cuprinse în această completare pe care o analizăm astăzi să se realizeze în condițiile Decretului-Lege nr. 61 din 1990 și ale Legii nr. 85 din 1992, la un preț indexat, în funcție de creșterea salariului minim brut pe țară, la data cumpărării.

În acest sens, de fapt, textul raportului care v-a fost difuzat de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic ar trebui să fie completat în virtutea acestei idei a inițiatorului, la punctul 2 din raportul pe care îl aveți, poate, sub ochi și cu noțiunea de "capital mixt". Acolo veți observa că s-a admis ca evaluarea să se facă în condițiile Legii nr. 85 din 1992, corectată cu legea din 1994, numai pentru acele locuințe care au aparținut regiilor autonome, instituțiilor și societăților cu capital de stat.

Ei bine, ar trebui să apară aici "de stat sau mixt", pentru ca, într-adevăr, să fie acoperită această intenție a inițiatorilor pe care, dacă dumneavoastră veți fi de acord, ar trebui să o preluăm și noi în acest sens.

Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și Civic Ecologist sprijină acest proiect de lege, care vine să completeze o lacună a legislației în domeniu și să răspundă nevoii unei anumite categorii de chiriași care ar dori, în mod firesc, să devină proprietari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale mai dorește să ia cineva cuvântul? Dacă nu, atunci vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Aș dori să întreb dacă la titlul legii există vreo intervenție? Dacă nu există, vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat titlul legii.

La articolul I al legii, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare ...

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Pe puncte!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ajungem imediat! Este vorba numai despre partea cu articolul I, textul din dreptul articolului I. Deci, nu vorbesc de articolul I în integralitatea lui, vorbesc numai de textul din dreptul ... alineatul articolului I.

Dacă nu sunt intervenții vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La alineatul 1, dacă există vreo intervenție? Dacă nu există, vă supun spre aprobare alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

La alineatul 2, dacă ... Da, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Aici, de fapt, doamnelor și domnilor, intervine modificarea. În raport apare text nemodificat la Camera Deputaților, dar în virtutea argumentului pe care am încercat să vi-l comunic, ar trebui să apară textul așa cum a fost formulat de către inițiatori, dar să se adauge la rândul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, unde apare "cu capital de stat" să se adauge "sau mixt", după care, în continuare să se spună: "care și-au încetat existența după această dată" și așa mai departe. Eventual și "privat". Deci, "capital de stat, mixt sau privat".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Inițiatorul? Aveți...? Deci, nu sunteți dumneavoastră, da?

Din partea comisiei?

Vă rog să vă spuneți părerea, domnule deputat Ana.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, comisia acceptă modificarea alineatului 2, cu includerea "capital mixt", dar cu menținerea capitalului privat. Eliminându-se capitalul privat, înseamnă că o serie de locuințe nu se pot vinde, deci nu am modificat cu nimic legea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Ana, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

V-aș ruga să observați că în aceste condiții va trebui să se facă amendament pentru schimbarea titlului legii. Or, legea promovează ideea de a se putea vinde locuințele care au fost construite din fondurile statului, din fondurile unităților economice, care pot fi regii sau societăți comerciale, așa cum a mai fost modificată Legea nr. 85 odată, și cele construite din fonduri bugetare. În condițiile acestea, este evident că trebuie umblat la titlul legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, comisia. Domnule deputat Munteanu, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnul deputat are, în principiu, dreptate, numai că, vedeți, titlul legii este cel original, cel al Legii nr. 85. Pentru acest motiv nu au apărut decât în text aceste corecturi și completări, pentru că, de fapt, obiectul acestei legi este modificarea și completarea Legii nr. 85 care și-a avut titlul ei.

Prin urmare, cred că trebuie să păstrăm titlul ...

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Trebuie modificat titlul!

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Nu putem! Vedeți, obiectul legii pe care o dezbatem acum este modificarea Legii nr. 85, care își avea un titlu. În textul legii, însă, facem aceste corecturi.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Nu se poate!

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Ba eu zic că se poate și că așa trebuie să facem!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Este foarte clar că noi nu putem să schimbăm aici titlul legii, denumirea Legii nr. 85. Legea nr. 85 are o anumită denumire și titlul legii nu putem noi să-l schimbăm.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Dar nu putem băga nici în ea ceea ce contravine titlului!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În ceea ce privește alineatul existent în forma venită de la Senat, deci la punctul 2, dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă voi supune spre aprobare alineatul 2, cu completarea propusă și acceptată de comisie, adică cu introducerea sintagmei "cu capital de stat, mixt sau privat" în text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 2 abțineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, după alineatul 2, comisia propune introducerea unui nou alineat.

Dacă sunt intervenții? Vă rog. O să vă rog să vă spuneți numele pentru că nu ...

 
   

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Sunt cunoscut de domnișoara stenografă, Corneliu Ruse, Partidul Democrat.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vedeți, în motivarea introducerii acestui nou alineat, comisia spune că l-a introdus pentru a elimina anumite necorelări, adoptarea unui sistem unitar de calcul.

De fapt, elimină niște discriminări, introducând alte tipuri de discriminări.

Și de ce spun acest lucru? Fiindcă toate aceste locuințe care au fost construite, fie din fondurile unor unități economice cu capital de stat, fie din fondurile unor unități cu capital mixt,- vreau să vă spun că inclusiv SOVROM-urile, deci vestitele unități cu capital mixt româno-sovietic au construit locuințe sociale - deci, fie ele, fie alte locuințe construite din fonduri ale unor unități economice cu capital mixt, toate au avut caracter de locuințe sociale. În toate aceste locuințe sociale nu au locuit directorii, nu au locuit proprietarii acestor intreprinderi sau nu locuiesc în momentul de față decât niște amărâți pensionari sau de cele mai multe ori fiii acestora, care sunt, la rândul lor muncitori sau, eu știu, mici meseriași.

Ceea ce vă propun eu este să eliminăm prevederile acestui alineat sau să-l eliminăm de tot, el nefăcând parte nici măcar din textul propus de inițiatori, de colegii noștri de la Senat.

Până în prezent toate locuințele construite din fonduri ale statului sau asimilate acestora, datorită diverselor forme de trecere în proprietatea statului, au fost evaluate după normele de aplicare, fie ale Decretului-Lege nr. 61/1991, fie după normele de evaluare ale Legii nr. 85, prin care indexarea prețului de vânzare se făcea ținând cont de indexarea, de creșterea salariului mediu, față de prevederile Legii nr. 112, prin care evaluarea se face după cu totul alte criterii.

Deci, noi nu putem să facem discriminări atât de mari față de cei care au avut dreptul să cumpere până în momentul când acest proiect de lege va intra în vigoare, nu putem să facem asemenea discriminări privind modalitățile de evaluare.

Deci, cei care astăzi semnează contracte de cumpărare după Legea nr. 85 li se face evaluarea după Legea nr. 85. Deci, practic se înmulțește cu 6 sau 8 și ceva, nu știu exact cât este indicele de actualizare, pe când cei care cumpără după Legea 112 li se înmulțește cu 100 nu știu cât, 106, 108. Eu cred că nu este normal ca niște amărâți de pensionari să plătească apartamentele sau locuințele care, de multe ori, cel puțin la noi, în Municipiul Ploiești, arată jalnic, fiindcă, de-a lungul timpului, cei care le-au avut în proprietate, diverși agenți economici sau I.C.R.A.L.-urile, nu au investit absolut nimic în ele și sunt de cele mai multe ori niște ruine. Deci, nu le pot cumpăra înmulțindu-le cu 106 sau cu 112.

Deci, eu vă rog să eliminăm aceste discriminări majore, eliminând prevederile acestui alineat introdus de comisia noastră de specialitate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Bara, vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Cu aceeași propunere vroiam să vin și eu cu care a venit domnul Ruse, sigur, părerile și pro și contra puteam să le discutăm foarte mult, le-am discutat și în comisie.

Sigur, și mie mi se pare, în primul rând, un lucru foarte interesant, în ce sens? De obicei în aceste locuințe, așa cum spuneam cei care cunoaștem asemenea locuințe, în general stau cei care sunt de vârsta a treia, deci stau pensionarii. Dacă această lege vrem într-adevăr să se aplice trebuie obligatoriu - părerea mea sigur este părerea mea personală - să lucrăm după Decretul nr. 61 și după Legea nr. 85.

Dacă noi vom lucra după Legea nr. 112, cel puțin cred că suntem majoritatea dintre noi convinși, la 90 % din aceste locuințe nu se vor putea aplica. Spunând niște procente, sigur, eu am făcut niște calcule, diferența este destul de mare. Deci nu așa cum spunea domnul coleg, sigur, dânsul era pe aproape, la Legea nr. 112, aproape de 140 de ori. În Legea nr. 85 și în Decretul nr. 61 se prevedea - și eu citez exact din aceste legi - și se spunea așa: "Se va cumpăra la un preț indexat în funcție de creșterea salariului minim brut pe țară la data cumpărării". Deci, aceasta înseamnă cam vreo 13,5, sigur, dacă luăm, să zic, cinstit un apartament la suprafața respectivă. Cei care au gândit și senatorii care au gândit această inițiativă legislativă spuneau că se lucrează după Decretul nr. 61 și Legea nr. 85 - gândind că acest număr de apartamente, după câte știu eu sunt peste 20.000, dar sub 25.000, probabil reprezentantul Guvernului ne va putea spune mai precis, dar cam atât, cred că sunt vreo 24.000, - s-au gândit ca acești oameni care locuiesc în apartamentele respective într-un fel să fie ajutați. Este clar! Sigur, în momentul în care pe acești oameni îi comparăm cu cei care astăzi cumpără același apartament, probabil, sau cu o suprafață mai mică conform Legii nr. 112, situația se schimbă.

Deci, de aceea spuneam: sunt foarte multe probleme care, cel puțin pe mine, mă fac să propun și eu eliminarea acestui articol din motivele pe care le-am arătat. În măsura în care aceste apartamente ar fi, să zicem, în număr mult mai mare, iar în apartamentele acestea, așa cum spunea cineva înainte, s-ar fi făcut reparații de către stat sau de către alte societății ... În general să știți că aceste apartamente s-au reparat mai mult de către locatarii respectivi.

Deci, nediscutând mai mult despre această problemă, și eu mă aliez la aceeași propunere făcută de domnul Ruse, ca acest alineat să se elimine, urmând ca ele să se recalculeze conform Decretului-Lege nr.61 și Legii nr.85.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Vă rog.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din punct de vedere juridic, vizavi de această modificare a legii, există anumite probleme. Sigur, cei care au inițiat modificarea Legii nr.85 în sensul în care este prezentată în fața dumneavoastră astăzi, au avut în vedere tocmai acest element al prețului aplicat în cazul Legii nr.85/1992. Dar v-aș ruga să nu se piardă din vedere faptul că aici avem de-a face cu locuințe care au fost construite cu capital privat sau cu capital mixt.

Și, din acest punct de vedere, dacă doriți, eu vă spun ca avocat pledant, în momentul în care statul va vinde aceste locuințe, eu nu văd de ce fostul acționar, sau urmașul acestuia, să nu-și valorifice în justiție un drept de creanță, vizavi de această vânzare, împotriva statului? Și, în mod evident, că un drept de creanță nu poate fi calculat la nivelul Legii nr.85, care nu reglementează așa ceva, ci numai la nivelul Legii nr.112, care a fost creată tocmai în acest scop.

Deci, din acest punct de vedere, introducerea acestui alineat își are rațiunea sa foarte puternică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Zoner. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Eu vreau să atrag atenția asupra unui lucru. Domnul coleg antevorbitor are perfectă dreptate, dar eu vreau să vă semnalez un lucru. Marea majoritate a apartamentelor care fac obiectul acestei modificări, s-a și vândut. Asta este: s-au și vândut! Dacă s-ar face o anchetă asupra situației apartamentelor care au aparținut unor societăți cu capital privat, s-au vândut la prețul conform Legii nr.112. E o situație foarte dificilă. Eu sunt de acord. Dar, atunci, întrebarea este: ce se întâmplă cu toate apartamentele vândute? Și acest lucru s-a întâmplat mai ales în sectorul 1. Și vă dau și un exemplu concret: blocul care se numește acum Patria și care în copilăria mea se numea ARO și cu Cinematograful ARO - Asigurarea Românească. Toate s-au vândut la alt preț.

Și atunci, ce se întâmplă? E o întrebare la care eu aș ruga ca onorata comisie să-mi dea un răspuns, pentru că trebuie să se aplice atunci legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea dumneavoastră și pe urmă am să dau cuvântul comisiei. Vă rog. O să vă rog să vă prezentați și să spuneți ce funcție aveți.

 
   

Domnul Cornel Stelniceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Stelniceanu Cornel și sunt consilierul ministrului lucrărilor publice.

În această problemă dezbătută de dumneavoastră, aș vrea să vă informez, față de propunerea care s-a făcut, că aceste locuințe pănă acum nu s-au vândut potrivit legii. Adică potrivit Legii nr.112 din 1995 se puteau vinde numai locuințele care au aparținut persoanelor fizice, nu și persoanelor juridice. Și dacă s-au făcut vânzări, cum a spus domnul deputat, s-a încalcat legea.

Aș vrea să spun că prin propunerea făcută, ca aceste locuințe să se vândă în condițiile Legii nr.85/1992, pe lângă prețul care diferă de la un milion și jumătate la 20 de milioane un apartament de circa 3 camere, cu o suprafață utilă de circa 75 m.p., practic nu s-ar putea vinde, întrucât locuințele care au fost construite în perioada dintre cele două războaie, cu toate că nu aveau un confort deosebit, aveau o suprafață mai mare decât suprafața locuințelor construite din fondurile statului.

În această ipoteză, dacă s-ar introduce propunerile făcute de domnii deputați, în sensul de a se renunța și să se vândă în condițiile Legii nr.85, practic nu s-ar vinde, depășind aceste suprafețe.

Pot să vă spun, ca proporție, din circa 250 de mii de locuințe trecute în proprietatea statului prin naționalizare sau prin alte acte normative, 117 mii au fost naționalizate. Aceste locuințe naționalizate au fost de la persoane fizice și de la persoane juridice. Locuințele naționalizate de la persoanele juridice și care sunt puse în discuție de a se vinde sunt de circa 24 de mii de apartamente.

Deci, despre aceste locuințe este vorba și noi, considerăm că este logic, fiind naționalizate în aceleași condiții, indiferent că este persoană fizică sau persoană juridică, să aibă același criteriu de stabilire a prețului.

Aș vrea să vă precizez că stabilirea prețului se face printr-un preț tehnic stabilit în baza actelor normative în vigoare la 31 decembrie 1989, și se înmulțește cu coeficientul de actualizare, care reprezintă creșterea venitului mediu din ultima lună a trimestrului expirat, față de 1 ianuarie 1989. În acest sens, coeficientul ajunge la 146,66 de ori, coeficient care, de fapt, reprezintă un preț de protecție socială, și nu reprezintă prețul de circulație, care astăzi a ajuns mai mare de 500 de ori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, comisia, vă rog.

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Eu nu vreau decât să vă furnizez o informație, pentru că domnului deputat Rădulescu-Zoner i-a scăpat, în graba pledoariei dumisale, o informație necorespunzătoare. Acele locuințe care s-au vândut, nu potrivit legii, e adevărat, forțându-se legea, au fost evaluate la această vânzare potrivit metodologiei din Legea nr.85 din 1992, nu potrivit Legii nr.112 din 1995. De fapt, aici este, dacă vreți, pănâ la urmă, dilema noastră. Le vindem la un preț mai convenabil, conform metodologiei din Legea nr.85, sau la un preț mai apropiat de realitate, e adevărat, de realitatea momentului pe care-l trăim noi acum, potrivit metodologiei prevăzute în Legea nr.112.

Avem de ales, deci, între a accepta la fondul de construire a altor locuințe să vină bani mai puțini, dacă acceptăm varianta Legii nr.85, dar îi protejăm pe acești chiriași care vor să devină proprietari acum, admițând că sunt oameni mai nevoiași, că sunt ... știu și eu, pensionari, oameni cu venituri mai mici, sau, dimpotrivă, acceptăm varianta de a avea fonduri mai convenabile, pe care să le poată folosi statul pentru construirea altor locuințe.

E ceea ce am spus eu, nu vreau să -l contrazic pe domnul Zoner, care văd că e nemulțumit de afirmația mea, însă, majoritatea situațiilor corespund acestui fapt. Ele s-au vândut încă de la apariția Legii nr.85, pentru că cei care aveau misiunea de vânzare a locuințelor și-au asumat acest risc și au vândut locuințe care nu erau acoperite, de fapt, prin lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul Zoner, replică.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Păi, vedeți dumneavoastră, aici e problema. Unele s-au vândut așa cum spuneți dumneavoastră, altele s-au vândut așa cum spun eu, și cunosc nenumărate exemple. Iar în al treilea rând, un lucru cre nu are legătură cu discuția, dar totuși vreau să vă spun, pentru că la ICRAL-urile, cel puțin din București, s-au făcut niște ilegalități enorme, s-au vândut până și case câștigate de foștii proprietari și cu sentință rămasă definitivă.

Prin urmare, aici este toată problema. Și, după părerea mea, dumneavoastră singuri recunoașteți că nu trebuiau vândute, nu? Pentru că nu făceau obiectul celor două legi. Dar, practic, s-au vândut și suntem în acest impas.

Acum, dumneavoastră decideți, eu nu am nici un interes personal, nu mă interesează, dar am vrut să arăt care este situația.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bara. Tot drept la replică.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Eu vreau să fac o singură precizare. Așa cum spunea domnul Stelniceanu, ne cunoaștem mai demult, în legătură cu excepția că s-ar putea ca unele apartamente într-adevăr să nu poată fi cumpărate datorită faptului că depășesc suprafețele din '61 și din '85, aceeași situație se întâmplă și în Legea nr. 112, cu anumite excepții.

Sigur, era bine dacă noi cunoșteam la ora actuală câte din cele 24 de mii de apartamente depășesc suprafața respectivă și, sigur, în acest un moment ne dăm seama că probabil ar mai trebui făcută o inițiativă legislativă, prin care într-adevăr să putem să scăpăm de bariera pe care am pus-o noi - colegii noștri, sau cine au fost -, în legătură cu suprafața care așa se gândea atunci, în '91 sau în '90, vă dați seama. Atunci era problema cu spațiile care erau excedentare și s-a pus problema că anumite locuințe sau anumite spații care depășesc o anumită suprafață nu se pot cumpăra. Eu cred că acum, în '97, nu trebuie să mai gândim așa. Sigur, situația de fapt acum așa este.

Deci, dacă aceste procente din cele 24 de mii de apartamente sunt un 5, 10 % părerea mea este că ar trebui totuși acceptată eliminarea alineatului respectiv. Dacă este mai mult, sigur, atunci e de discutat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră mențineți propunerea de eliminare a alineatului.

Comisia, față de propunerea de eliminare a acestui alineat nou introdus, vă rog să vă spuneți părerea.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia își menține propunerea, deoarece este vorba numai de capitalul privat, deci capitalul societăților comerciale private. Toate luările de cuvânt au fost, cred eu, în afara discuției. De ce? Pentru că tot ceea ce s-a adus la comisie s-a luat în seamă. Singurul lucru care n-a fost adus la comisie este sesizarea de la Ploiești. Dar noi menținem alineatul nostru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Voi fi obligat, conform Regulamentului, să supun la vot întâi propunerea de eliminare a acestei propuneri a comisiei, a acestui alineat.

Supun la vot propunerea de eliminare a acestui alineat.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile. 29 de voturi pentru.

Această propunere a căzut.

Vă supun spre aprobare alineatul, așa cum a fost propus de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 5 abțineri.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu 5 abțineri și un vot împotrivă, a fost adoptat.

Trecem la art.II, la care nu există nici un fel de propuneri din partea comisiei, decât să se mențină textul nemodificat.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost aprobat.

În continuare, trebuie să vă supun spre aprobare art.I al legii, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea, în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost adoptat acest proiect de lege în unanimitate.

În continuare, vom face o pauză până la ora 14,00.

La ora 14,00 vom continua cu proiectul de Lege privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală în România.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală în România.  

După pauză

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vom continua programul de astăzi cu proiectul de Lege privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală în România.

Aceasta este o lege cu caracter tehnic și aș dori să știu dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da.

Domnul profesor Beliș, din partea inițiatorului. Vă rog. O să vă rog să vă recomandați complet, cu toată titulatura, pentru ca să poată s-o treacă în stenogramă.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt prof.Vladimir Beliș, directorul Institutului de Medicină Legală "Mina Minovici".

Aș vrea să aveți bună-voința să-mi permiteți să spun câteva cuvinte în legătură cu proiectul de lege pe care dumneavoastră îl veți analiza.

În primul rând, aș dori să spun că acest proiect de lege, astfel cum este el întocmit, corespunde în cvasitotalitatea sa obiectivelor și scopului pentru care el a fost inițiat.

Din ceea ce am spus acum, rezultă că, în calitate de reprezentant al inițiatorului acestui proiect, sunt de acord în cvasitotalitatea sa cu ceea ce el cuprinde.

Aș dori, totuși, să-mi permiteți ca, în câteva cuvinte, să expun o problemă care poate sta în atenția dumneavoastră, în momentul când se va discuta pe articole, și anume să subliniez care este locul pe care trebuie să -l ocupe Institutul de Medicină Legală în sistemul de probațiune juridică.

Astfel cum este organizată în prezent rețeaua de medicină legală, cuprinde câteva trepte de organizare care au fost menținute în actualul proiect și care corespund și unei organizări teritoriale și în bună parte și organizării justiției.

Prin urmare, pornind, să zicem de jos în sus, aș aminti: cabinetele medico-legale, serviciile medico-legale județene, institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, astfel cum ele sunt create în cadrul acestui proiect de lege, actualmente denumite laboratoare exterioare ale Institutului, și Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici".

Această organizare corespunde în același timp și ierarhizării activității medico-legale. Adică activitatea medico-legală presupune o primă expertiză, o a doua expertiză, avizarea la comisiile de avizare și avizarea la comisia superioară.

Această ierarhizare a expertizei explică de ce noi am propus întocmirea denumirii Institutului de Medicină Legală "Mina Minovici" cu denumirea de "Institut Național de Medicină Legală", fiindcă corespunde ultimei verigi la care se poate adresa organul de justiție. Părțile în litigiu se pot adresa primelor instanțe, acestea se pot adresa organelor medico-legale de la nivelul județelor, apoi, în continuare, se pot adresa institutelor din centrele medicale universitare și, în final, "Institutului (am zis noi) Național de Medicină Legală Mina Minovici".

Aceasta îndreptățește denumirea aceasta, după opinia noastră, pentru că el este, în același timp, prin capacitățile sale de dotare și de personal, autorizat, spun, să emită îndrumări cu caracter metodologic, având un singur scop, și anume acela de a crea o vedere unitară asupra modului cum trebuie administrată proba în justiție. Acest lucru este esențial, trebuie să existe o unitate de vederi care să guverneze felul cum este administrată expertiza medico-legală. Dotarea aceasta, sigur că îndreptățește și spre o cercetare de vârf și ea este baza științifică de organizare a oricărei activități escartale.

Și, în fine, nu ar trebui să uităm, după modesta mea opinie, și rolul de tradiție pe care l-a avut această instituție în cei 105 ani de existență, din momentul când a fost creată, în anul 1892, de către profesorul Mina Minovici, care a constituit, de atunci și până astăzi, organismul care a justificat, în ultimă instanță, activitatea noastră.

Am vrut să intervin pe această problemă, nu atât pentru titulatura pe care noi am propus-o - de Institut Național -, titulatură care, de altfel, în subsidiar, aș spune că se regăsește și în denumirea altor instituții sanitare - amintesc Institutul Național de Hematologie, Institutul Național de Gerontologie și altele, dar, mai ales, pentru a sublinia - și cu aceasta închei - rolul pe care trebuie să -l aibă ca adresabilitate, în funcție de ierarhizarea organelor de justiție, pe diverse eșaloane și trepte de organizare a activității noastre.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Ion Berciu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de Lege privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală din România, al cărui raport l-am terminat în 14 decembrie 1994, în sfârșit și-a găsit locul în ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.

Din acest punct de vedere, vreau să spun că prin întocmirea raportului am urmărit ideea descentralizării, ideea reformei, ideea unor clarificări în ceea ce înseamnă atribuții ale medicinei legale și atribuții ale instanțelor de judecată.

În mod deosebit, am dori să recomandăm celor care lucrează în sistemul medicinei legale elemente de responsabilitate. Să nu uităm că elaborarea probațiunilor medicale în actul de justiție este determinantă și, din acest punct de vedere, v-aș ruga foarte mult, cu foarte multă atenție să luați cuvântul și solicit, pe această cale, magistraților deputați, să intervină în mod consistent în derularea discuțiilor legate de dezbaterile acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog. Domnul deputat Baranyi.

 
   

Domnul Francisc Bárányi:

Doamnelor și domnilor,

Ne bucurăm că avem ocazia să discutăm legea aceasta, care așteaptă de foarte mult timp în sertarul Comisiei pentru sănătate și familie. Am lucrat împreună cu Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici", împreună cu domnul prof.Beliș și cu colaboratorii domniei sale la fiecare articol, am cântărit fiecare cuvânt, fiecare expresie. Proiectul de lege pe care-l aveți dumneavoastră în mână reflectă acest lucru.

Este o lege foarte bună și foarte necesară. Ea fixează cadrul juridic unitar pentru toată țara și pentru toate județele, pentru asigurarea activității medico-legale, atribuțiile acestor unități - că sunt mai multe tipuri - care realizează asistența medico-legală, situațiile și condițiile în care se acordă asistența medico-legală, răspunderea oamenilor și a personalului sanitar, răspunderea organelor sanitare, actele ce se întocmesc și o serie de alte probleme care sunt cuprinse în legea aceasta, nu prea lungă.

Proiectul de lege precizează unitățile de asistență medico-legală existente în țară și cele proiectate.

Institutele de medicină legală din centrele medicale universitare sunt în total 5: la București, Iași, Cluj, Timișoara și Craiova. Deocamdată. Acestea sunt centrele vechi. Dintre acestea, unul - cel din București - are un nume foarte frumos: "Institutul de Medicină Legală Mina Minovici".

Țin să precizez că aceste cinci institute de medicină legală nu sunt în raport de subordonare unul față de celălalt. Toate au exact aceleași drepturi, conform descentralizării și autonomiei.

Activitatea medico-legală este coordonată de Consiliul Superior de Medicină Legală, care are sediul la București și la care participă toți directorii institutelor de medicină legală din centrele universitare și toți directorii din institutele județene, care se numesc servicii de medicină legală județeană, pentru că în fiecare județ există câte un serviciu de medicină legală județeană.

În afară de acestea, sunt județe unde, datorită condițiilor geografice, sunt mai multe centre de medicină legală, nu numai în centrul județului. De exemplu, în Valea Jiului, orașele Lupeni, Petroșani, se găsesc la o distanță de 100-120 km de la centrul județului - Deva. Este firesc ca și aici, și acolo, să fie câte un cabinet de medicină legală.

Fiecare institut de medicină legală din centrele medicale universitare are și o comisie de avizare și control a actelor de medicină legală.

Aceste instituții poate vi se par deocamdată prea stufoase, prea complicate. Numai într-un grad redus sunt ierarhizate, pentru că cele mai importante au rang egal.

Eu vă rog să urmăriți cu atenție discuțiile și să votați în favoarea legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea dumneavoastră?

Dacă nu mai sunt, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Trecem la titlul legii.

Dacă sunt intervenții la titlul legii?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat.

Vă supun spre aprobare titlul Cap. I.

Dacă sunt intervenții aici? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare denumirea Cap. I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.1. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.1 al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.2 al legii, dacă sunt intervenții? Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la art. 2, eu vreau să fac o corelare cu art. 1.

Art. 1 descrie conținutul activităților de medicină legală.

Art. 2 concretizează pe anumite domenii conținutul acestor activități. Astfel, eu aș distinge aici mai multe aspecte. În prima parte se precizează că asigură mijloace de probă. După aceea, vorbește de activitate științifică, după aceea se referă la activitatea științifică concretizată prin opinii și, mă rog, celelalte alineate care mai consemnează niște elemente. Eu vreu să mă refer la aceste aspecte pe care le-am precizat.

Cred că este puțin deplasată afirmarea, "mijloace de probă cu caracter științific". Eu consider că mijloacele asigurate și de alte instituții, care concură la determinarea unor elemente, sunt tot științifice. Cred că ar putea fi înlăturat "cu caracter științific", pentru ca să nu lezăm pe undeva alte instituții care fac același lucru tot sub aspect științific.

După aceea, eu cred că nu activitatea de medicină legală realizează cercetare științifică, probabil că în cadrul activității de medicină legală se realizează și activitate științifică. În proiectul inițial se vorbește de "în domeniul medicinei legale de cercetare științifică", iar în ceea ce propune comisia, "în domeniul medicinei". Eu cred că aceste lucruri trebuie lămurite, dacă rămâne la nivelul medicinei legale, cercetarea științitică, și eu consider că ea se poate extinde desigur, în cazul medicinei la modul general.

Revin puțin la acel "asigură", eu cred că de fapt medicina legală participă, alături de alte instituții în drept, la producerea de probe, la asigurarea, sau mă rog... nu vreau să intru în termeni de specialitate, pentru că nu sunt de meserie. Nu cred că poate neapărat "să asigure". De aceea spun, mai degrabă, "concură" și atunci poate că ar trebui reformulate și aceste chestiuni.

Apoi pun un semn de întrebare asupra unui termen folosit în continuare. "Realizează cercetare științifică în domeniul medicinei și asistenței medicale prin elaborarea prin opinii științifice". Nu știu dacă termenul este chiar potrivit în ceea ce privește "opinii", din moment ce el vine, cum se afirmă mai sus ,"cu probe" aproape certe, mi se pare că termenul de "opinii" este destul de nepotrivit.

Ca urmare a unei cercetări științifice, eu cred că se elaborează teorii sau, mă rog, alt gen de concluzii, nu neapărat opinii. La urma urmei opiniile sunt, eu știu, cu un nivel destul de scăzut de... Și atunci, vă rog să-mi permiteți să fac, luând în considerare aceste chestiuni pe care eu le-am considerat totuși insuficient lămurite, să fac o propunere prin care vreau să spun următorul lucru, că activitatea de medicină legală "contribuie prin mijloace specifice", deci eu accentuez pe mijloacele specifice ale activității. Deci: "Activitatea de medicină legală contribuie prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea mijloacelor de probă necesare organelor de urmărire penală, instanțelor judecătorești și comisiilor deontologice ale Colegiului Medicilor din România în soluționarea cauzelor penale, civile sau de altă natură, aflate pe rolul acestora. În cadrul activității de medicină legală se realizează cercetare științifică în domeniul medical și al asistenței medicale." Iar celelalte alineate consider că pot fi acceptate așa cum au fost întocmite de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog ca amendamentul, așa cum l-ați propus, să-l depuneți la comisie, ca să putem să ... Amendamentele pot fi depuse la o asemenea lege și în plen. Bun, este vorba de art. 2 suntem la începutul legii și apar asemenea situații.

Dacă la art. 2 mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule deputat Furo.

 
   

Domnul Furo Ioan Iuliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că o problemă esențială pe care o reglementează noua lege privește integrarea activității de medicină legală cu învățământul universitar superior și cu cercetarea științifică. Din acest punct de vedere, consider că este un lucru foarte bun, întrucât până în prezent această activitate era mai mult lăsată doar pe seama institutului, dacă nu mă înșel. Or, problema care a fost ridicată de antevorbitor, mie mi se pare rezolvată bine la art. 4 al legii, care spune printre altele că: "Activitatea de medicină legală în România este coordonată sub raport științific și metodologic de Consiliul Superior de Medicină Legală, organism consultativ, având sediul la Institutul Național de Medicină Legală - Mina Minovici -". Ca atare, eu consider că modul în care este formulat art. 2, citind în continuare și precizările din art. 4, corespunde prevederilor în actuala formulare.

De asemenea, cred că nu este cazul să modificăm art. 2, întrucât el este în țesătura generală a legii în așa fel formulat, încât anumite implicații se văd ulterior pe parcursul legii la celelalte articole. Ca atare, din punctul meu de vedere, consider că art. 2 este judicios formulat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vizavi de formularea art. 2, consider că această formulare este corectă, dar am impresia că s-a pierdut aici un cuvânt, pentru că în raportul Comisiei pentru sănătate și familie, practic la coloana nr. 1, vizavi de acest text controversat, deci "...de asemenea realizează cercetarea științifică în domeniul medicinei..." este: "Realizează cercetarea științifică în domeniul medicinei legale". Am impresia că la coloana 2 s-a pierdut acest termen de, "...în domeniul medicinei legale...", pentru că dacă apare această precizare nu mai avem nici o disensiune, nici o discuție. Deci, cred că această sintagmă "medicinei legale" s-a pierdut la dactilografiere.

În ceea ce privește "...elaborarea de opinii științifice medico-legale...", sigur, colegii medici, care sunt în domeniu, pot să susțină contrariul, dar din punct de vedere al juristului, de foarte multe ori, în anumite cauze, în special penale, poți să te rezumi numai la anumite opinii, concluzia nu este posibilă în toate cazurile. Am să vă dau un exemplu foarte scurt. O înjunghiere nu provoacă pe loc niște efecte deosebite, dar după o săptămână de zile duce la extirparea unui rinichi. Din punct de vedere penal, medicul, sigur, trece la această concluzie că s-a extirpat un rinichi. Dar îmi trebuie și o opinie a medicului că, dacă acea victimă era dusă la spital, se prezenta la medic în interval de câteva ore, oare mai trebuia să se ajungă la extirparea rinichiului? Ori, aici, și medicul poate să-mi dea numai o opinie. Deci, din punct de vedere al medicinei legale și al dreptului penal, este corect acest termen de "opinie".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Da, domnule deputat Sonea, ați reușit să completați textul? O să rog să-l depuneți la comisie, ca să poată dânșii să-și spună opinia. Vă mulțumesc.

Da, dumneavoastră mai aveți de făcut vreun amendament?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Nu, dar am impresia că am fost greșit înțeles. Eu am spus că nu este de fapt decât o reformulare, accentuând pe anumite aspecte ale articolului. Dați-mi voie, eu m-am referit la "opinii" care apare în... "realizează cercetare științifică", dar nu este vorba de asigurare de probe. Cercetarea științtifică este una din părțile activității care se realizează în cadrul activității de medicină legală. Eu la asta m-am referit. Când asigură mijloace de probă, este altceva, sigur, atunci se pot elabora opinii sau fel de fel de păreri, dar când este vorba de crecetare științifică este altceva. Eu la acest aspect m-am referit. Deci, eu am spus că disting mai multe niveluri în prima parte a acestui articol, în primul alineat. Vorbeam despre partea care se vrea asigurare de probe, după aceea la cea care se referă la cercetare științifică și eventual consecințele cercetării. Deci, nu m-am referit când este vorba de opinii la asigurarea mijloacelor de probă, ceea după părerea mea, este cu totul altceva. Este o altă latură a activității. Sigur că în prima parte admit că există posibilitatea de a se emite opinii, sigur, dar când este vorba de cercetare științifică, asta se concretizează la un alt nivel decât la cel de... sau nu rămâne la nivel de opinie o cercetare științifică. Și, uitați-vă, eu acolo nu am mai insistat, dar "...contribuind prin mijloace specifice prevăzute de lege la stabilirea adevărului". Repetă ceea ce se spunea în art.1. Deci, eu am făcut o reformulare în sensul de a orienta pe aceste niveluri articolul, nu am intervenit în fond. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc. Comisia?

Domnule deputat Ion Berciu, vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, așa cum spuneam, la invitația mea de a completa, un deputat magistrat a venit de la început și mulțumesc domnului deputat Kovacs din punct de vedere al precizărilor, al celor două precizări, și anume, acel termen de "medicină legală," care într-adevăr s-a pierdut la transcrierea raportului și pe urmă la explicația ulterioară legată de ideea de opinie, din punct de vedere al viitoarei probe juridice de pe plan medical. Suntem de acord cu ceea ce a opinat domnul deputat Kovacs.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, în legătură cu amendamentul propus?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Mi se pare destul de clar, așa cum spunea și domnul deputat Furo, care este membru în comisia noastră, formularea raportului nostru este clară, este indubitabilă din punctul nostru de vedere, credem că și domnul Sonea poate să înțeleagă, după discuțiile acestea, că într-adevăr amendamentul dânsului nu este chiar cel mai potrivit. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat Sonea, acceptați?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Da, "poate asigura" sau "poate produce", vă rog să se intervină cu această modificare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dumneavoastră erați la rând și pe urmă domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Leon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de formularea art. 2, pe care eu o consider judicios făcută, pentru că activitatea de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter științific, aceasta trebuie să rămână în text. Este una să stabilești pe baza sângelui recoltat sau a salivei sau a alcoolemiei din sânge, anumite date care sunt științifice, și de aceea se numește științifică, și este alta când încearcă să contureze adevărul, depoziția unui martor, care este altă probă de altă natură. Deci cei care instrumentează aceste cazuri sau cauze au o gamă întreagă de posibilități de a afla adevărul, aceste probe științifice sau altele, cum sunt depoziția de martori, pe care noi o putem denumi sau insera în categoria probelor științifice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Gaspar, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La art. 2 comisia propune să se introducă un alineat 3 cu următorul conținut: "În activitatea lor, medicii legiști au obligația de a sesiza forurilor competente orice violare a legilor sau a convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte". Textul nu-și găsește deloc plasarea în acest articol, iar dacă, mă rog, și inițiatorul stăruie ca să rămână, v-aș propune ca în loc de "orice violare", să trecem "orice încălcare a legilor sau a convențiilor internaționale".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia? Comisia este de acord.

În acest caz, vă voi supune spre aprobare cele 3 alineate cu completarea "în domeniul medicinei legale" pe care l-ați acceptat la art.2, la primul alineat, a doua frază: "De asemenea realizează cercetare științifică în domeniul medicinei legale".

Deci vă voi supune spre aprobare art. 2 cu cele două remarci făcute, din care a doua a făcut-o domnul deputat Gaspar, "orice încălcare..." - la al treilea alineat.

Poftim? Dumneavoastră insitați să supun eliminarea la vot.

Bun. Atunci voi începe invers. Vă supun la vot primul alineat al articolului 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate.

Al doilea alineat vi-l supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a făcut propunerea de către domnul deputat Gaspar pentru ca al treilea alineat să fie eliminat. Vă supun la vot această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Da, vă mulțumesc. Este o majoritate care a votat eliminarea acestui al treilea alineat.

Vă supun în continuare spre aprobare art. 2, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

În unanimitate.

În continuare, comisia propune introducerea unui text nou, ca art. 3, și cu un text corespunzător.

Dacă sunt intervenții la acest punct? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei pentru acest art. 3 nou.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate.

Comisia propune în continuare ca art. 3 să devină art. 4, ceea ce este logic dacă s-a introdus un art. 3 nou. Doresc să vă întreb dacă la art. 3 - a) există vreo intervenție? Aveți dumneavoastră la a). Acum discut de a), apoi de b) și pe urmă de c).

Vă rog din partea comisiei, domnule doctor Berciu.

 
   

Domnul Ion Berciu:

La finele legii avem o precizare. Sintagma: Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici" București să se înlocuiască cu sintagma Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici". Din acest punct de vedere, peste tot în text unde apare "Institutul Național", comisia a propus această înlocuire. Și la art. 4 care a devenit 4, acest termen este tocmai la pct.a).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții, legat de aceasta? Dacă nu, vă rog din partea inițitorului.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Îmi pare rău că nu am fost suficient de atent, probabil, însă 3, cel puțin la varianta pe care o am eu, era astfel formulat: "Orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă". Or, acest lucru mie mi se pare esențial după o practică de 38 de ani în medicina legală, fiindcă noi suntem supuși, probabil dumneavoastră îmi veți da dreptate, la foarte numeroase ingerințe. Și mi se pare că prezența lui în acest proiect de lege este esențială. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule profesor, am întrebat următorul lucru. Deci, comisia a propus ca la art. 3 - a)... nu știu ce text aveți dumneavoastră, scrie "Institutul..." dumneavoastră aveți raportul sau legea? Ce aveți dumneavoastră acolo, proiectul de lege? Da.

S-a propus ca în loc de Institutul Național de Medicină Legală, să se elimine cuvântul "Național" și să rămână Institutul de Medicină Legală - Mina Minovici.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Da, am înțeles. Vă mulțumesc.

Eu am avut dorința ca, în scurta mea prezentare, cu care am început această ședință, să arăt care este explicația pentru care această denumire mi se pare esențială și nu aș vrea să repet argumentele. Faptul că Institutul Medico - Legal a fost creat de Mina Minovici și era unic atunci când a fost creat, și unic a rămas până în zilele noastre, nu poate să fie un argument de ce titulatura trebuie schimbată, pentru că în acest moment se creează nu 4, ci 5 noi institute. Domnul deputat Baranyi a spus că sunt 5 institute, inclusiv cel din București. Nu, sunt 6, deci sunt 5 institute în centrele medicale universitare și le enumăr: Timișoara, Craiova, Tg.Mureș, Cluj, Iași și București, deci sunt 6 (cu cel din București). Acest institut care are rol metodologic și am explicat, dar nu aș vrea să vă rețin. De ce? Este și sediul Comisiei Superioare Medico-Legale care este retribuită, conform proiectului de lege, de către acest institut și argumentele pentru care eu susțin, și de fapt mi se pare că este unicul punct în care am o părere sau o opinie diferită față de Comisia de sănătate, este ca să se păstreze această denumire care arată proeminența metodologică de adresabilitate a organelor de justiție către forul superior de organizare și de administrare a expertizei în justiție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Din partea inițiatorului, doriți să luați cuvântul? Vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Silviu Rădulescu (director în Ministerul Sănătății):

Așa cum este prezentat în continuare în lege, se vede că, în spiritul descentralizării, rolul de coordonare metodologică va reveni acestei comisii care se stabilește și a cărei componență este descrisă ceva mai târziu în lege, de aceea, ideea este ca Institutul "Mina Minovici" să fie unul dintre cele 6 institute. Este adevărat că această comisie va avea sediul fizic în acest institut, dar nu are un rol, eu știu, de coordonare, de for metodologic deasupra acestei comisii. Aceasta va fi comisia, care, prin reprezentanți din toate cele 6 institute, va coordona din punct de vedere metodologic.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră susțineți eliminarea cuvântului "național".

 
   

Domnul Silviu Rădulescu:

Da, în acord cu comisia susținem și noi această poziție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră ca inițiator și comisia la rândul ei. Bun.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am înțeles totuși că cele 6 institute nu sunt chiar egale. Domnul doctor Beliș, directorul Institutului "Mina Minovici", susține că sunt totuși instanță superioară. De aceea, eu aș propune să nu-i spunem "național", să-i spunem "central" - Institutul Central "Mina Minovici", pentru ca să subliniem totuși o anumită diferență. Este bine să nu spunem "național" cum a propus comisia și reprezentantul ministerului, dar pentru că există totuși această diferență între celelalte și Institutul "Mina Minovici" să subliniem cu acest cuvânt mai puțin, să zicem așa, supărător decât cel "național", să-i zicem Institutul Central "Mina Minovici". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Gaspar și apoi dumneavoastră.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, eu susțin propunerea pe care a făcut-o domnul profesor Beliș aici în sensul că institutul să fie Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", ținând însă seama de prestanța și autoritatea pe care acesta o are față de celelalte institute din țară. Denumirea de Institut Central... ne întoarce înapoi la Institutul Central de Cercetări Chimice... nu știu ce. Lăsați Institutul Național totuși.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, vă rog, la microfon.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să atrag atenția că Ministerul Cercetării a elaborat o metodologie de atestare a institutelor cu caracter național, care trebuie să întrunească anumite condiții printre care și caracterul de directivare și de a dispune de o rețea în teritoriul de subordonare, de filiale.

Or, din acest punct de vedere, dați-mi voie să fiu de acord cu comisia, cuvântul "național" nu ar trebui să figureze aici, dacă celelalte institute din țară nu îi sunt subordonate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Barbaresso.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Argumentele vor fi din punct de vedere istoric și științific. Din punct de vedere istoric, este bine să nu botezăm noi primul institut de medicină legală, băgând diferite sintagme, să fie așa cum l-a creat Mina Minovici: "Institutul de medicină legală prof. dr. Mina Minovici".

Din sală:

Nu se chema așa pe vremea lui!

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Este întemeietorul medicinii legale și el l-a creat! Dacă nu știți cine a creat acest institut și când s-a construit...

În al doilea rând, din punct de vedere științific înseamnă că medicina legală din București este forul tutelar asupra medicinei legale din Cluj, din Timișoara, din Iași și din celelalte centre universitare. Dacă vă mai gândiți că vreo facultate de medicină se va subordona unei alte facultăți de medicină sau un institut de medicină se va subordona altui institut de medicină, gândiți greșit! Noi vrem autonomie a tuturor universităților, a tuturor instituțiilor! Deci, nimeni nu e mai presus!

Din punct de vedere științific, dacă aveți diverse comunicări științifice cu caracter național, internațional demonstrați-le pe plan național și internațional! Dar, deocamdată, toți medicii, că suntem din București, că suntem din Timișoara, suntem egali! Atunci să se numească și "Institutul național de medicină legală din Timișoara", și îi vom găsi un nume, la fel, la Cluj, și îi vom găsi un nume!

Așadar, fără sintagma "național"!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Berciu.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Dacă parcurgem legea, ajungem la art. 9, în care se spune foarte clar: "Institutul de medicină legală Mina Minovici, precum și celelalte institute de medicină legală din centrele medicale universitare au, în limitele competenței lor teritoriale, următoarele atribuții: ș.a.m.d." Deci, nu există între aceste institute nici un raport de subordonare!

Și așa cum spunea foarte bine un domn deputat înainte vreme, ca să i se dea terminologia "de institut național", trebuie să aibă în subordonare filiale. Așa ceva nu există la nivel de țară!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

În principiu, s-au făcut două propuneri: prima, să fie eliminat cuvântul "național" din titulatura Institutului de medicină legală Mina Minovici (o propunere susținută atât de inițiator cât și de comisie), la care există încă alte două păreri - una de modificare din "național" în "central" și alta de menținere a cuvântului "național". Conform procedurii noastre, voi supune la vot întâi propunerea de eliminare a cuvântului "național" din titulatura acestui institut.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 4 abțineri.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Deci, practic, s-a eliminat cuvântul "național" la pct. a).

Trecem la pct. b). Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare acest punct.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct. c), propunerea comisiei este de eliminare a cuvântului "mari" după "orașele", să rămână numai: "medicină din orașele". Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Nu sunt, vă supun spre aprobare textul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, la pct. c), al doilea alineat, comisia propune ca textul să fie eliminat. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art. 4, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Continuăm cu art. 4 din textul inițial, pentru care comisia propune mai multe lucruri. În primul rând, să fie denumit art. 5, apoi ca din finalul textului să se elimine sintagma: "organism consultativ, având sediul la Institutul de medicină legală Mina Minovici". Dacă sunt intervenții la acest punct? Domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Eu nu mă refer la propunerile comisiei, ci la altceva, și anume, aș cere să se introducă la acest punct, textul care a fost eliminat de la art. 2. A fost o anumită confuzie, s-a înțeles să se voteze înlocuirea cuvântului "violare" cu "încălcare". Într-adevăr, domnul deputat Gaspar a cerut eliminarea, dar eu m-am consultat acum cu comisia și aceasta este de acord să reintroducem acest text aici. Iar, pe de altă parte, într-adevăr, în nume personal, pentru că nu m-am consultat cu colegii din Comisia pentru drepturile omului, dar eu cred că este absolut necesar ca acest text să rămână.

Ca atare, propun ca după primul alineat să se introducă un al doilea, cu acel text pe care dumneavoastră îl cunoașteți. De altfel, și domnul deputat Gaspar a venit cu două variante, spunând ca eventual să fie trecută în altă parte. Dacă domnia sa, poate, găsește un alt loc, nu am nimic contra.

În orice caz, am venit cu această propunere după ce m-am consultat și cu colegii din grupul meu parlamentar, cât și cu membrii Comisiei pentru sănătate. Nu putem să eliminăm un text în care să se scrie: "În activitatea lor, medicii legiști au obligația de sesiza forururilor competente orice încălcare a legilor sau convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte." Încă o dată, nu reprezint comisia, dar fac parte și din Comisia pentru drepturile omului.

Vă mulțumesc și vă rog să acceptați acest amendament.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră doriți ca la art. 4 să se introducă textul care a fost eliminat de la art. 2, însă cu propunerea de modificare făcută la momentul respectiv de domnul deputat Gaspar?

 
   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Evident, așa s-a și înțeles!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Vă rog!

 
   

Domnul Ion Berciu:

Credem că nu prea au legătură, cele două alineate, dacă ar face parte dintr-un singur articol, și propunem să fie un articol nou, dar cu textul pe care l-a propus domnul deputat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În legătură cu conținul acestui text, plenul s-a pronunțat. Faptul că acum încercăm să-i schimbăm poziția, să-l ducem ca alineat la art. 4 sau 5, nu schimbă datele problemei pe fond. Deci, plenul a fost pentru eliminarea acestui text.

Ca atare, eu v-aș ruga să-l ascultați și pe inițiator și dacă începem să repunem în discuție textele, atunci dați-mi voie să revin și eu la art. 3, să susțin în continuare problema cu "Institutul național de medicină legală", raportat la art. 10. Vă rog să vedeți că în art. 10 se arată care este structura Institutului național de medicină legală Mina Minovici, structură pe care nu o regăsim la nici un institut din țară și cred că justifică, prin structura pe care o are, să poarte denumirea de "institut național".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Zoner, doriți să mai luați cuvântul sau nu?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să lăsăm inițiatorul să se pronunțe!

 
   

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Vedeți dumneavoastră, dintr-un anumit punct de vedere, la un moment dat, și inițiatorul, domnul profesor Beliș, s-a referit la un articol, când era vorba de alt articol! Și anume, era vorba de acest articol, pe care noi l-am votat: "Orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă." Deci, s-a făcut! A fost un moment de confuzie!

Dacă dumneavoastră, domnule deputat, considerați că acest text trebuie scos, adică să nu se vorbească de această obligație a medicilor legiști de a respecta drepturile omului și convențiile internaționale la care România este parte, nu aveți decât! Eu am venit cu această propunere, vă spun încă o dată! Și sunt de acord, e mai bine așa cum a propus comisia, să se facă un articol nou, acest lucru este foarte posibil!

Dacă dumneavoastră vă aduceți aminte, domnule coleg, s-a mai întâmplat și în legislatura trecută, când s-a mai revenit asupra unui vot din diverse motive. Eu insist!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doriți să faceți un amendament și să propuneți un text, o să îl supunem la vot când ajungem acolo.

 
   

DomnulAcsinte Gaspar (din sală):

Trebuie să scrie textul amendamentului!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta am și propus, să scrie amendamentul, dacă este cazul.

La art. 4, comisia a propus să fie renumerotat ca art. 5 și să se elimine o parte din textul de la sfârșit. Dacă mai sunt alte intervenții aici? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare acest articol, cu modificarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, domnul deputat Zoner a făcut o propunere de introducere a unui text, pe care comisia l-ar accepta ca un articol nou, în continuarea articolului acesta.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie consultat și inițiatorul!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să-mi predați materialul, ca să îl pot citi! Textul propus ca articol nou este: "În activitatea lor, medicii legiști au obligația de a sesiza forurilor competente orice încălcare a legilor sau a convențiilor internaționale cu privire la drepturile omului la care România este parte." Aș dori să întreb inițiatorul, ce părere are?

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Nu am nimic împotrivă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Este de acord cu textul?

 
   

Domnul Ion Berciu:

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest text? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare acest articol nou, așa cum a fost propus.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi, s-a acceptat.

Continuăm cu art. 5. Evident, va fi necesară o renumerotare a tuturor articolelor de aici încolo.

Comisia propunea, o dată, renumerotarea (acum, art. 6 va deveni art. 7) precum și reformularea textului. Dacă sunt intervenții asupra textului propus de comisie? Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aș ruga, totuși, inițiatorul să-și precizeze punctul de vedere foarte clar aici, pentru că modul în care este redactat textul în forma inițială și ceea ce propune comisia schimbă datele problemei. Ori: "În cadrul Institutului național de medicină funcționează comisia" ori: "La sediul Institutului de medicină funcționează comisia", care este raportul?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Ion Berciu:

"La sediul".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, de acord?

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

La art. 6, textul sună în felul următor: "La sediul Institutului de medicină legală Mina Minovici, funcționează Comisia superioară medico-legală, iar în cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare" - și aici, aș dori să se includă: "inclusiv la Institutul de medicină legală Mina Minovici, funcționează - comisii de avizare și control." Deci, aceste comisii de avizare și control funcționează atât la cele 5 centre medicale universitare cât și la sediul Institutului Mina Minovici, separat de Comisia superioară medico - legală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

La prima parte, e foarte bine precizat "la sediul", iar în partea a doua să fie: "iar în cadrul institutelor de medicină legală din centrele universitare, inclusiv în cadrul Institutului de medicină legală Mina Minovici". Deci, partea a doua să cuprindă "în cadrul", iar prima parte să aibă "la sediul".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Inițiatorul, sunteți de acord?

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenții la acest articol? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare articolul, cu precizarea cerută de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare Capitolul I, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La titlul Capitolului II, dacă sunt intervenții? Comisia.

 
   

Domnul Ion Berciu:

La titlul Capitolului II, dorim să se elimine cuvântul "activități", și atunci sună: "Organizarea și atribuțiile Consiliului superior de medicină legală", ni se pare mult mai potrivit, mai clar, era o problemă absolut în plus.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul este de acord.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, a fost adoptată denumirea titlului Capitolului II.

Trecem la art. 6, pentru care comisia propune să devină art. 7, dar va deveni 8, și reformularea textului după cum urmează...

Dacă sunt intervenții la primul alineat propus de comisie? Domnul profesor Beliș.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Ceea ce spun eu acum se lega întrucâtva de discuția cu termenul "național", pentru că noi, aici, am propus ca acest art. 7 alin. 2 să fie în totalitate înlocuit (mă refer la următoarea sintagmă: "Consiliul superior de medicină legală alege dintre membrii săi, prin vot secret pentru o perioadă de 2 ani, președintele, vicepreședintele și secretarul") prin fraza: "Președintele Consiliului superior de medicină legală este de drept directorul general al Institutului de medicină legală Mina Minovici."

Motivația este următoarea: alegerea pentru o perioadă de 2 ani a președintelui și a unui secretar nu se justifică, întrucât ierarhizarea instituțiilor de medicină legală corespunde organizării aparatului de justiție, astfel încât Institutul de medicină legală Mina Minovici reprezintă unitatea de specialitate care are legătură directă și specifică cu Parchetul General, Curtea Supremă de Justiție și Departamentul Poliției. Aceasta explică de ce se justifică propunerea ca președintele Consiliului superior de medicină legală să fie directorul general al Institutului de medicină legală Mina Minovici, iar ultimele două funcții, de vicepreședinte și secretar, nu pot avea atribuții specifice, întrucât hotărârile Consiliului superior de medicină legală sunt luate în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ministerul? Vă rog!

 
   

Domnul Silviu Rădulescu (Ministerul Sănătății):

În spiritul acelorași argumente pe care le-am prezentat înainte, credem că este necesar ca alegerea președintelui să se facă în mod democratic, în acest organism constituit în conformitate cu prevederile legii. Deci, nu președinte de drept, ci cel decis de acest Consiliu superior al medicinei legale.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Noi ne susținem raportul și din alt punct de vedere, exact cum spunea și delegatul Ministerului Sănătății, în procesul de democratizare trebuie să ne supunem anumitor precepte și trebuie să alegem, prin vot secret, cele trei funcții importante ale acestui consiliu. Dacă nu, se perpetuează o funcție, un om poate să ajungă să fie 20 de ani președintele acestei comisii. Vă dați seama cam ce situație ar exista! Or, suntem într-un Parlament în care credem în ideea de democrație!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Sunt de acord cu soluția propusă de către Comisia pentru sănătate, însă aș ruga ca la primul alineat, la penultima frază, după "reprezentantul Ministerului Sănătății": "și, cu rol consultativ, câte un reprezentant al Ministerului Justiției", să se spună "cu vot consultativ", nu "cu rol consultativ".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, sunteți de acord?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt, vă supun spre aprobare articolul așa cum a fost propus de comisie, cu observația făcută de domnul deputat Gaspar, care propune introducerea sintagmei "cu vot consultativ" în primul alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vom trece la articolul fost 7 din propunerea legislativă. Comisia propune renumerotarea, va deveni nu 8, ci 9.

La pct. a), vă întreb dacă, față de propunerea comisiei, există vreo intervenție?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Vă rog să îmi permiteți să fac un salt un pic înainte și să vă rog să urmăriți, la art. 9 pct. i), nou propus, precum și ultima parte de la acest alin. a): "În vederea asigurării unei practici medico-legale unitare pe întreg teritoriul țării". Dincoace se repetă același lucru. Desigur, este o atribuție, într-un caz, a Institului de medicină legală, a celorlalte institute de medicină legală, care propun consiliului: "Măsuri corespunzătoare pentru asigurarea, din punct de vedere metodologic, a unității de practică în domeniu, pe întreg teritoriul țării." Ceea ce se întâmplă la alin. a), eu zic că este bine, dar apare o problemă care complică lucrurile la alin. i), nou, de la art. 9.

Și atunci, vă rog frumos, ca să evităm această chestiune, care se suprapune, mai ales că exprimarea la cel care urmează nu este suficient de clară, să aveți în vedere cele pe care eu le voi propune. Eu nu vreau să-l citesc în întregime, dar acolo se repetă cam în felul următor: "Institutul de medicină legală Mina Minovici și celelalte au următoarele atribuții:..." și revine aici și zice: "În vederea asigurării, din punct de vedere metodologic, a unității de pratică în domeniul medicinei legale pe întreg teritoriul țării, Institutul de medicină legală..." și, iarăși, le repetă pe cele de mai înainte, cu excepția faptului că acolo erau precizate și cele din centrele universitare, care aici nu mai apar.

Eu zic, că articolul acela care urmează, la pct. i), nu este corect conceput, dar ar putea fi reglată chestiunea la acest pct. a), și propun următorul lucru: în loc de "inclusiv", la pct. a) să fie "și cea de perfecționare a cadrelor" punct.

"În verderea asigurării unității practicii medico-legale pe întreg teritoriul țării", preia de la acele instituții pe care le numerotează pct. i) de dincolo, în continuare aici, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion Berciu (din banca comisiei):

Nu le vedem.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Nu le vedeți? La pag. 21. Da? Deci să nu se suprapună. Și acolo, formularea de la lit. i) mi se pare că repetă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dumneavoastră vorbiți pe alt text.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Nu, nu vorbesc pe alt text. Eu vorbesc la a), dar care repetă o formulare la un pct. i) de la un articol care urmează la pag. 19. Vă rog frumos, eu am spus că mă duc, fac un salt, am spus chestiunea aceasta.

Deci această formulare de la pct. i) de acolo nu este corectă, de la pag. 19. Am spus că poate fi reglată aici, știți? Am spus că preia propunerile de acolo. Mă rog. Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Aici avem o singură corectură pe care o găsim de cuviință. Pct. a) credem că este destul de clar, dar cu corectura respectivă: "perfecționarea cadrelor", "cadrelor" este un termen care este destul de desuet și am spune "perfecționarea personalului de specialitate specifică în vederea asigurării unei practici medico-legale unitare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Când spuneți "de specialitate" este suficient, nu mai trebuie să fie și "specifică".

Domnul deputat Gaspar, vă rog. Suntem la pct. a).

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La lit. a), da? Propun să înlocuim sintagma aceasta "sub aspect", deci "coordonează activitatea de medicină legală" nu "sub aspect", ci "din punct de vedere științific și metodologic".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de personalul din domeniu, nu este altul, evident.

Deci s-au propus niște completări, comisia este de acord cu ele.

Dumneavoastră sunteți de acord, ca inițiatori? "Personal de specialitate", așa este normal să fie. Da.

Cu modificările respective, pct. a) devine "coordonează activitatea de medicină legală din punct de vedere științific și metodologic, inclusiv perfecționarea personalului de specialitate, în vederea asigurării unei practici medico-legale unitare pe întreg teritoriul țării".

Dacă mai sunt observații? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare pct. a). Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. b) comisia propune înlocuirea sintagmei "periodic, de regulă anual" cu cuvântul "anual".

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare pct. b) cu modificarea propusă de comisie. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

La pct. c) comisia nu are propuneri. Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare pct.c), așa cum este în textul inițial. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. În unanimitate s-a adoptat.

La pct. d, propunerea comisiei este de eliminare a textului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei de eliminare a acestui punct. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

În continuare, pct. e), evident, devine d) și cu un cuprins nou propus de comisie. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, vă supun spre aprobare pct. e), cu textul propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

În continuare, comisia propune introducerea unei litere e) și propune un text. Dacă sunt intervenții la acest punct? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei pentru acest punct. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

În continuare, comisia propune introducerea pct. f). Aveți ceva la pct. f)?

Este o corectură gramaticală. La pct. e) este "ale comisiei superioare medico-legale și ale comisiilor". Este o chestiune de gramatică, trebuie să o corecteze în text. Nu voi mai supune la vot, pentru că este o chestiune care trebuie corectată.

La pct. f) dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare pct. f). Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

Comisia propune introducerea unui nou pct., g). Dacă sunt intervenții la acest punct? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare pct. g) cum a fost propus de comisie. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun în continuare spre aprobare articolul devenit 9, în integralitatea lui. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

În continuare, art. 8 din textul inițial al legii. Dacă sunt intervenții la art. 8 din textul inițial. Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare. Poftim? Până la Capitolul III, acest art. 8 eu nu l-am... nu am nici un fel de propunere din partea dumneavoastră, decât că rămâne aici. Deci eu trebuie să-l supun aprobării plenului. Bineînțeles, renumerotat.

Deci vă supun spre aprobare art. 8... Da, vă rog. Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Textul astfel cum este redactat creează o confuzie în aplicarea lui. Spune așa: "Consiliul Superior de Medicină Legală se întrunește semestrial sau la cererea a cel punțin o treime din numărul membrilor săi". Din lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci în textul inițial al legii acest articol a rămas sub forma aceasta și eu, neavând un alt text, trebuie să-l supun spre aprobare, or, textul este incomplet așa cum este.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

V-aș propune, dacă textul rămâne, să spunem așa: "Consiliul Superior de Medicină Legală se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie, la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați găsit textul? Comisia, sunteți de acord cu textul... cu modificarea propusă... cu completarea propusă de domnul deputat Gaspar? Bun.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci "...se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie, la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare textul cu completarea propusă de domnul deputat Gaspar. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun, în continuare, spre aprobare Capitolul II, în integralitatea lui. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Continuăm cu Capitolul III. Comisia propune eliminarea acestui capitol. Dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de eliminare a acestui capitol. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. În unanimitate s-a adoptat.

În continuare, vom trece mai departe la Capitolul IV, Capitolul III fiind eliminat integral. La Capitolul IV comisia propune ca acest capitol să devină Capitolul III. La titlul acestui capitol dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, vă supun spre aprobare titlul acestui capitol, care devine III. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Continuăm cu art. 16. Comisia propune renumerotarea lui. Oricum, renumerotarea... nu o să fie art. 9, ci o să vedem cum o să iasă, probabil 10... 11. Sunt și propuneri de formulare a textului acestui articol, după cum urmează. Dacă sunt intervenții la propunerea comisiei de reformulare a acestui text? Da, vă rog. O să vă rog să vă spuneți numele, ca să poată să intre în stenogramă.

 
   

Domnul Gheorghe Ionescu:

Nu este formularea... nu sună frumos. Deci "Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici", precum și celelalte institute de medicină legală din centrele universitare", fără "medicale universitare", "au, în limitele competenței lor teritoriale stabilite prin regulamentul aprobat prin ordin al ministrului sănătății, următoarele...". Ar trebui să scoatem... deci "au, în limitele competenței lor teritoriale, următoarele atribuțiuni", că deja sunt în regulament stabilite acestea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Este bine formulat și este clar că numai unde sunt institute de medicină există institute de medicină legală, deci "din centrele medicale universitare". Este clar. Este o precizare necesară. Și mai departe: "stabilite prin regulamentul aprobat prin ordin al ministrului sănătății" iarăși este necesară.

 
   

Domnul Gheorghe Ionescu (din sală):

Este prea încărcat și nu sună frumos.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră considerați că este bine așa cum este în text. Da, vă rog, domnul deputat Sonea. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să întreb dacă există vreo importanță asupra următoarei remarci: "medicină legală din centrele medicale universitare", pentru că ajungem la exact alineatul de care spuneam eu mai înainte, i). Iarăși fac un pas înainte, dar sunt obligat, pentru că acolo se repetă, de fapt, deci aceste instituții de aici au atribuțiile prevăzute la punctul i), dar acolo, cu deosebirea pe care am menționat-o și atunci, se rămâne numai la institute de medicină legală, fără să mai fie menționate "din centrele universitare". Deci dacă există vreo neconcordanță sau intenționat este făcut acest lucru la punctul i), este lăsat afară "din centrele medicale universitare". Pentru că aceasta are niște repercusiuni asupra textului, în continuare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog... Vă rog să vă consultați.

Deci rămîne textul așa cum este aici, da? Sunteți de acord să rămână.

Dumneavoastră ați propus eliminarea cuvântului "medicale". Deci "centre medicale", dumneavoastră ați propus scoaterea lui "medicale". Renunțați sau rămâneți la propunerea dumneavoastră?

 
   

Domnul Gheorghe Ionescu (din sală):

Renunț.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Renunțați, da?

Atunci, vă supun spre aprobare acest...

 
   

Domnul Gheorghe Ionescu (din sală):

Nu sună frumos.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea comisiei este să se facă o inversare: "au stabilite prin regulamentul aprobat prin ordin al ministrului următoarele atribuții", deci "au, în limitele competenței lor teritoriale, stabilite prin regulamentul aprobat... următoarele atribuții", da?

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, textul este foarte stufos și, mai ales dacă am stabilit că institutele acestea de medicină legală sunt toate pe același plan, putem face următorul lucru: să spunem "Institutul de Medicină Legală Mina Minovici", - dacă vreți să-l evidențiați - precum și celelalte institute de medicină legală", nu mai are rost să spunem "din centrele medicale universitare", "au, în limitele competenței teritoriale", de asemenea, "au următoarele atribuții stabilite prin regulamentul aprobat prin ordin al ministrului sănătății" și fraza se simplifică.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, sunteți de acord? Inițiatorul, sunteți de acord? Bun.

Vă supun spre aprobare atunci preambulul art. 9, cu propunerile făcute de domnul deputat Gaspar. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, trecem la litera a). Comisia propune eliminarea textului de la litera a). Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

La punctul b), comisia propune să rămână cum este, dar să devină litera a). Deci textul să rămână cel care este. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei . Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

Comisia propune ca litera c) să devină litera b) și să rămână textul așa cum este. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, la litera d) comisia propune să devină litera c) și în finalul textului cuvîntul "asemenea" să se înlocuiască cu sintagma "examene de laborator". Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

La litera e) comisia propune să devină litera d) și la începutul textului cuvântul "îndeplinește" să fie înlocuit cu sintagma "îndeplinesc, pentru județele în care își au sediul respectiv...". Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

La litera f) comisia propune să rămână textul dar să devină lit. e). Intervenții, dacă sunt? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

La litera g) comisia propune doar modificarea ca literă f), textul rămânând același. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

La litera h) propunerea comisiei este să devină litera g) și cuvântul "pentru", în text, să se înlocuiască cu sintagma "care desfășoară". Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră ? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

La litera i), comisia propune să rămână textul, dar să devină lit. h). Dacă sunt intervenții? Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Din punct de vedere al tehnicii legislative, textul acestei litere: "îndeplinește orice alte atribuții, la cererea organului de justiție, prevăzute de lege" ne trimite la primul alineat, unde am spus că "institutele de medicină au următoarele atribuții" să spunem "au următoarele atribuții principale", deci să adăugăm "principale", pentru că ele vor mai îndeplini și alte atribuții, pe care le vor primi la cererea organelor de justiție, în afară de cele care au fost enumerate. Și atunci v-aș propune ca să trecem în primul alineat "următoarele atribuții principale".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect. Comisia... Da, vă rog, domnul deputat Ana. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Cred că veți fi de acord cu mine că textul autorizează aceste institute să îndeplinească orice alte atribuții, chiar de expertiză financiar-contabilă, de expertiză, știu eu, a lucrărilor de artă s.a.m.d. Se simte nevoia ca aici să se precizeze "îndeplinește orice alte atribuții specifice".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia. Deci prima propunere este de tehnică legislativă, să se introducă în preambul, la sfârșit, cuvântul "principale", iar mai departe, la punctul i), domnul deputat Ana a propus să se introducă "orice alte atribuții specifice la cererea" ș.a.m.d. Vă rog să vă spuneți punctul de vedere.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Noi credem că la atribuții, în preambulul proiectului de lege, am cuprins toată activitatea medicinii legale, iar acest lucru destul de ambiguu "orice alte atribuții" că sunt specifice, că nu sunt specifice sau orice alte atribuți,i mi se pare absolut inutil. Și împreună cu inițiatorul propunem eliminarea literei i).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În acest caz, vă retrageți, domnule deputat Ana?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord? Bun.

Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de eliminare a acestui paragraf. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

În continuare, propunerea comisiei este să se introducă următorul text nou ca literă i). Dacă aici sunt... la acest text... Domnul deputat Sonea, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot am ajuns la această literă i) până la urmă și deci s-a clarificat cu acea sintagmă privind centrele medicale universitare, cu atât mai mult repetarea în partea a doua a textului nu este necesară și, pentru simplificare, propun următorul text, deci litera i, cu următorul conținut: "propun Consiliului Superior de Medicină Legală măsuri corespunzătoare pentru asigurarea din punct de vedere metodologic a unității de practică în domeniul medicinei legale, pe întreg teritoriul țării". Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Berciu (din banca comisiei):

Este o scurtare.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Este o scurtare. Păi, el repeta, repeta în partea a doua toate instituțiile. Deci le-am eliminat și am... De fapt, acțiunea este de a propune Consiliului niște măsuri. Acesta este fondul. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, comisia.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Într-adevăr, este vorba de o repetare și atunci rămânem la textul următor: "În vederea asigurării din punct de vedere metodologic a unității de practică în domeniul medicinei legale pe întreg teritoriul țării, propun Consiliului Superior de Medicină Legală măsuri corespunzătoare", pentru că am văzut la început că este vorba de Institutul de Medicină "Mina Minovici", precum și de celelalte institute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Inițiatorul, sunteți de acord cu această propunere, da? Atunci, vă voi supune spre aprobare textul, cu modificarea respectivă. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate.

În continuare, vă supun spre aprobare textul integral al acestui... Da, vă rog. Domnul deputat Spiridon.

 
   

Domnul Didi Spiridon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am sesizat că pe parcursul acestui articol, o persoană fizică sau alte persoane nu se poate adresa pentru a cere să se facă o astfel de expertiză. Numai și numai organele de urmărire penală pot să ceară o astfel de expertiză. Persoanele fizice nu pot să ceară o astfel de expertiză?

Deci, undeva eu consider că ar trebui inserat și dreptul acestor persoane fizice să ceară o expertiză.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

La care dintre puncte?

 
   

Domnul Didi Spiridon:

Deci, ori adăugăm la a) spre exemplu....

 
   

Domnul Baranyi Francisc (din loja comsiei):

Apare...

 
   

Domnul Didi Spiridon:

Eu m-am uitat în textul legii și nu apare nicăieri.

Aici se spune foarte clar: "Efectuează la cererea organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată....", da, "efectuează în toate cazurile... expertize medico-legale dispuse de organele în drept", or, persoana fizică nu este organ în drept.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog. Domnul deputat Baranyi.

 
   

Domnul Baranyi Francisc:

Știam că undeva apare...

 
   

Domnul Didi Spiridon (din sală):

Nu apare.

 
   

Domnul Baranyi Francisc:

Ba apare, pe pagina 23. Vedeți, vă rog, art. 20, la lit. a). "Serviciile de medicină legală județene au în principal..." etc., lit. a): "efectuează expertize și constatări medico-legale la cererea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, precum și în cazurile de deficiențe în acordarea asistenței medicale ori expertize medico-legale psihiatrică". Lit. b): "efectuează orice altă expertiză în cazul în care medicul legist șef consideră că aceasta nu poate fi efectuată de cabinetul...". Sau, lit. c), și acolo apare: "efectuează examinări medico-legale la cererea persoanelor interesate și orice alte lucrări medico-legale" etc. Deci, în două locuri apare numai la art. 20.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Spiridon. Replică, vă rog.

 
   

Domnul Didi Spiridon:

Domnule președinte,

Este corect că la servicii apare, dar eu mă refer la institut. Deci, dacă persoana în cauză vrea să se adreseze institutului pentru a cere o contraexpertiză, de fapt, sau altcineva, deci, nu se poate adresa acolo. Deci, numai la nivel de județ.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog. Din partea inițiatorului. Domnul profesor Beliș, vă rog să lămuriți dumneavoastră lucrurile.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Vă rog să urmăriți la pct. d), cred, nu știu acum numerotarea, dar, în orice caz, există următoarea frază:"Indeplinesc pentru județele în care își au sediul, respectiv pentru municipiul București, atribuțiile ce revin serviciilor de medicină legală județene, prevăzute în lege, adică tocmai ceea ce a spus domnul deputat Baranyi.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, Vă rog, comisia.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Nouă ni se pare că, totuși, e clară problema, că această adresabilitate la nivelul serviciilor se referă și la nivelul institutelor, pentru că tot un serviciu de medicină legală execută și aceste institute.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bun, deci, domnule deputat Spiridon, sunteți de acord? Bine.

În acest caz vă supun spre aprobare articolul în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Continuăm cu art. 17. Comisia propune eliminarea textului. Dacă sunt intervenții la această propunere a comisiei? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Nu sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, la art. 18, comisia propune renumerotarea și înlocuirea cuvântului "stabilesc" cu cuvântul "desemnează" în textul articolului.

Dacă sunt intervenții? Domnul deputat Gaspar, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Trebuie eliminat "național".

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Peste tot unde apare cuvântul "național" în text, în denumirea Institutului de Medicină Legală, va fi eliminat. S-a votat la început.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 19, comisia propune să se numeroteze și să se inverseze ordinea textelor celor două alineate. Dacă sunt intervenții la acest punct, la acest articol? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 20. Art. 20 are o mulțime de subpuncte numerotate de la a) mai departe. Deci, la art. 20 comisia propune doar renumerotarea lui, la partea inițială. La preambulul articolului dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare textul art. 20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct. a) dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare lit. a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. b) dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare lit. b).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. c). Dacă nu sunt intervenții vă supun spre aprobare textul lit. c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. d) dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. e) dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt vă supun spre aprobare lit. e).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. f), comisia propune înlocuirea sintagmei "în limitele impuse" cu sintagma "în condițiile prevăzute de dispozițiile legale și...".

Domnul deputat Gaspar? Nu aveți.

Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare punctul cu propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La lit. g) dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare lit. g).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La lit. h), comisia propune reformularea textului. Dacă sunt intervenții la propunerea comisiei? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare lit. h) așa cum a propus-o comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La lit. i), comisia propune reformularea textului. Dacă sunt intervenții?

Da. Vă rog. Domnul profesor Beliș.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Pentru a respecta întregul text atunci trebuie ca această lit. i) să dispară, cum a dispărut și la celălalt punct.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Comisia? De acord.

Dacă sunt alte intervenții la această propunere? Dacă nu sunt vă supun propunerea de eliminare a textului de la lit. i).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

În continuare, trecem la art. 21. Comisia propune renumerotarea lui și aș dori să întreb dacă există vreo intervenție la vreuna din lit. a), b) sau c) sau la vreunul din alineatele acestui text.

Domnul profesor Beliș.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

Nu am obiecțiuni la a), b). La c), ultimul paragraf, care începe cu examinările. Dacă îmi permiteți să-l citesc:"Examinările medico-legale cerute de persoane din alte localități decât acelea în care își au sediul serviciile de medicină legală sau cabinetele de medicină legală se asigură printr-un medic legist al serviciului de medicină legală sau al cabinetului de medicină legală din raza teritorială de activitate, o singură dată aceleiași persoane și pentru aceeași faptă". Și trebuie neapărat adăugat, fiindcă vin la două-trei cabinete și concluziile actelor nu sunt asemănătoare; să vină o singură dată și să adăugăm atunci "răspunderea pentru nerespectarea acestei dispoziții revine persoanei în cauză". Ea își asumă răspunderea pentru că medicul legist nu are de unde să știe că ea s-a dus și la Câmpina și a venit și la București.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Este o propunere de completare a textului. Comisia?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Îl rog pe domnul profesor Beliș să ne explice modalitatea de sancționare a celor care apelează la mai multe servicii.

 
   

Domnul Vladimir Beliș:

În orice proces există două părți dintre care una este mulțumită și alta este nemulțumită. În momentul în care una din părți vine cu două acte a căror concluzie diferă, partea care este nemulțumită are ocazia să atace această a două concluzie care nu-i convine și, prin urmare, răspunderea nu revine medicului legist care a eliberat un al doilea act, după opinia sa bun, ci acelei persoane care se prezintă în mod abuziv la doi-trei medici legiști, obținând două-trei acte, care nu sunt concluzii esențial contradictorii, dar diferite, și, prin urmare, instanța, onorata instanță are ocazia să-l sancționeze că procedează de această manieră.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia? Vă rog să așteptați.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, în esență, există un pic de adevăr aici, dar este vorba numai de puțin adevăr. Adică, despre ce este vorba. În general, este situația părții vătămate în penal. Deci, cineva a fost lovit, de exemplu, și pentru aceasta se prezintă la medicul legist, ca acesta să stabilească dacă ceea ce i s-a provocat, rănile care i s-au provocat, leziunile care i s-au provocat prin lovire necesită câte zile de îngrijiri medicale, pentru că, în fond, în penal, în jurul acestor termene se încadrează, din punct de vedere juridic, fapta penală. Sigur că este posibil, persoana vătămată merge la un medic legist care îi dă 2-3 zile și el, după 5 zile, constată că, de fapt, nu i s-au vindecat rănile și se prezintă în localitata lui de domiciliu la medicul legist, care, poate primul a fost superficial, care stabilește că, de fapt, aici este vorba de îngrijiri medicale de 8-10 zile. Și, atunci, ceea ce s-a cerut anterior, persoana aceasta vătămată cum să răspundă? Contravențional sau, mă rog, altă măsură, când el este, în fond, persoana vătămată?

Deci, eu cred că textul, așa cum este formulat aici, deci, această obligație, dacă doriți, într-un sens morală, ca această persoană să se prezinte o singură dată și pentru aceeași faptă, este suficientă. Eu cred că nu putem aici să introducem pentru această persoană vătămată o sancțiune în plus.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

În nume propriu. O să vă rog, totuși, să vă spuneți numele de fiecare dată.

 
   

Domnul Bazil Dumitrean:

Bazil Dumitrean.

Doamnelor și domnilor,

Vă reamintesc unul dintre principiile de bază ale asistenței medicale, adică dreptul de a opționa al bolnavului sau ale celui interesat pentru medicul pe care îl vrea.

Sigur că se pune problema dacă acest agresionat, să zic, care două-trei-patru consultații și certificate medico-legale, s-ar putea ele să nu fie tocmai identice. Unul să dea de la 11 la 15 zile, unul de la 9 la 10. El își alege, respectiv solicitantul sau agresionatul, își alege certificatul care îi este convenabil lui. Că medicii legiști întrec într-o măsură, într-un sens sau altul, adevărul sau îl schimbă, este treaba lor. El trebuie să folosească acest drept.

Asta este părerea mea.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Comisia?

Domnul deputat Berciu.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Noi rămânem la propunerea noastră. Considerăm că este suficient textul și nu găsim cu cale, respectând - așa cum spunea și colegul meu - opțiunea pacientului, posibilitățile lui de a se adresa și de a folosi certificatul care e mai convenabil.

Există acte din partea altor organe de a interpune o contra-expertiză și așa mai departe... a unui institut... și deci rămânem la textul pe care l-am formulat în raportul nostru.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții la acest punct? Dacă nu sunt vă voi supune spre aprobare art. 21, așa cum a fost propus inițial și acceptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere s-a adoptat acest text.

Vă supun spre aprobare Capitolul III în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

În continuare, trebuie să trecem la Capitolul V și eu vă propun, având în vedere ora 16,30 să continuăm lucrările în ședința noastră de joi.

Declar închisă ședința de astăzi a lucrărilor noastre.

Ședința s-a încheiat la ora 16,25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 27 mai 2018, 12:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro