Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 11-03-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 martie 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputații:

 

Ședința a început la ora 8,53.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin Lepșa și Miron Mitrea, secretari.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

 
Vasile Vetișanu - reiterarea unor probleme ale cultelor din România;

Potrivit programului, urmează minutele pentru diverse intervenții ale deputaților. Conform listei întocmite de departamentul de resort, vom începe cu domnul deputat Vasile Vetișanu, din partea Grupului parlamentar PNȚCD.

O să vă rog să respectăm timpii de trei minute, pentru ca să poată să vorbească toți cei care sunt înscriși pe această listă.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Având în vedere că în urmă cu două săptămâni a avut loc numirea Secretariatului de Stat pentru Culte, ne bucură această numire deoarece credem că vor putea intra în atenția celui care conduce acest Secretariat pentru culte, chiar în regim de urgență, probleme ale cultelor din România, care de 50 plus 7 ani așteaptă o rezolvare a lor.

Una din aceste probleme se leagă de statutul Bisericii unite cu Roma, greco-catolică, știindu-se că, după 1989, vechea putere a ocolit această problemă, ca să nu spun altfel, tergiversând și temporizând rezolvarea ei, spre decepția firească atât a credincioșilor greco-catolici, cât și a celor ortodocși.

Din motivele de mai sus, în prezent s-a ajuns la dezbinarea celor două biserici surori, Biseria Ortodoxă și Biserica Greco-catolică, s-a ajuns la tensiuni și la conflicte regretabile din cauza poziției inflexibile a unor preoți protopopi din țară, care n-au acceptat ca slujbele religioase să se desfășoare alternativ, la ore fixate de comun acord cu credincioșii ortodocși și greco-catolici. Nu s-a înțeles acest lucru imediat după 1989, așa că celor alungați în 1948 din bisericile lor greco-catolice li s-a interzis din nou după 1989 să oficieze slujba religioasă alături de cultul ortodox.

În situația creată de șapte ani încoace, greco-catolocii oficiază slujbele lor în cluburi, în case de cultură, în case particulare, ori sub cerul liber. Această situație anormală nu poate fi continuată mai departe, motiv pentru care cerem remedierea ei în regim de urgență. Cum? Soluționarea, de data aceasta, ar trebui să pornească de sus în jos, ca să spun așa, deci de la Secretariatul pentru Culte, printr-o chemare a celor două confesiuni și acceptarea dreptului de oficiere a slujbelor de către greco-catolici în bisericile luate abuziv prin decret acum 50 de ani. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
Florica Rădița Raica - evocarea personalității lui Ion Mihalache, întemeietorul Partidului Țărănesc;

Doamna deputat Florica Raica, de la Grupul parlamentar PNTCD, are o intervenție puțin deosebită. Vă rog.

 

Doamna Florica Rădiță Raica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La 6 martie 1963 s-a stins din viață, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici de la Râmnicu Sărat, Ion Mihalache, întemeietorul Partidului Țărănesc, președintele Partidului Național Țărănesc, unul din cei mai de seamă susținători ai luptei pentru promovarea intereselor celei mai numeroase pături sociale din România.

Fiu de țăran sărac, dotat cu o capacitate intelectuală de excepție, a înțeles din tinerețe nevoile țăranului român, căruia i-a dedicat întreaga sa activitate, începând cu pregătirea sa profesională de învățător, activitate apreciată și subliniată de marele Spiru Haret.

Militant pe tărâm social în favoarea țăranului român, Ion Mihalache a căutat și a găsit mijloacele necesare îmbunătățirii situației materiale a acestuia. Un singur exemplu edificator demonstrează afirmația: a organizat obștea sătească de la Topoloveni-Argeș să producă rentabil pe suprafețe optime, asociindu-i pe țărani într-o cooperație cu rezultate notabile în plan economic și social. La Topoloveni, țăranii au beneficiat de școli superioare, de asistență medicală, de cămin cultural, de băi comunale și, în general, de un standard civilizat de existență.

Patriot înflăcărat, Ion Mihalache s-a distins în luptele pentru apărarea patriei în regimentele muscelene, la trecătorile de pe Valea Dâmboviței, pe fronturile de la Oituz și Mărășești, fiind distins cu Ordinul "Mihai Viteazul". A organizat și militat pentru izbânda referendumului prin care populația Basarabiei a hotărât în 1918 revenirea la patria mamă, iar în 1941 a îmbrăcat din nou haina militară, luptând până la Nistru pentru eliberarea fraților noștri basarabeni.

Statornic apărător al libertății democratice, el nu a abdicat de la crezul său politic de iluminat patriot și, oponent principal al politicii de sovietizare a țării, a plătit cu viața demnitatea și patriotismul, idei care l-au călăuzit de-a lungul întregii sale existențe.

Ion Mihalache constituie un exemplu demn de urmat pe care nu-l vom uita. Fie ca memoria lui să fie cinstită atât de noi, cât și de generațiile tinere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
Victor Neagu - comentariu pe marginea unei declarație de presă a unui reprezentant al Guvernului: Românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult;

Din partea Grupului parlamentar PDSR, domnul deputat Victor Neagu. Vă rog.

 

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Parcă mai spuneam și aseară, "Românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult". Am citat din declarația de presă a unui reprezentant al Guvernului Ciorbea.

Feicare român are o cămară, cămară unde-și depozitează pentru el și familia sa câte ceva pentru mâncare, pentru pregătit masa, ca împreună cu pâinea cea de toate zilele să aibă existența asigurată. Deci fiecare român are o cămară, iar toți românii la un loc au o cămară care înseamnă capacitate de depozitare pentru cereale și, în cifre, reprezintă: 13,8 milioane tone, din care 7,75 societățile județene COMCEREAL, 0,7 fabricile de nutrețuri concentrate, 1 milion fabricile de ulei, 0,8 întreprinderile de morărit și 3,5 ANPA, adică Agenția Națională a Produselor Agricole. Deci ANPA, cu 3,5 milioane tone din 13,8 total, reprezintă circa un sfert din capacitatea de depozitare totală, deci nu reprezintă un monopol.

Facem precizarea că silozurile ANPA sunt situate în punctele strategice pe calea ferată, sau pe lângă Dunăre, în porturi cu dotare foarte bună.

În matricea măsurilor de politică economică, la Capitolul "Împrumut pentru ajustarea sectorului agricol ASAL al Băncii Mondiale", se prevede reorganizarea ANPA în minim opt societăți comerciale cu o capacitate maximă de depozitare de 300 de mii de tone, iar FPS-ul va trebui să vândă minim 51% din acțiuni în vederea privatizării acestora.

Separat, Administrația Națională a Rezervelor Materiale va reduce continuu stocurile fizice de grâu pentru cazuri de urgență, astfel încât acestea să ajungă la maxim 350 de mii de tone, de la 2 milioane de tone capacitate în anii anteriori și de la circa l milion de tone anul acesta. Totodată, se vor îmbunătăți comercializarea și exportul cerealelor pe filiera Dunăre-Marea Neagră.

Coroborat cu lichidarea complexelor zootehnice și cu lichidarea marilor foste IAS-uri, nici că mai avem ce face cu cerealele, așa că drum bun la export a unor materii prime, ceea ce și dorește Banca Mondială de la actualul Guvern.

Citim în continuare în ziare: "România se va confrunta cu o criză a pâinii, ca aceea din Bulgaria"; "Pâinea va începe să dispară de pe piață"; "Grâul din rezerva statului va fi scos la licitație"; "O stafie bântuie prin Europa și mai multe stafii bântuie prin Parlamentul nostru"; "Banca Națională își vinde valuta"; "Ciorbea calcă-n străchini". Iar noi constatăm neliniștiți: "Românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult", ceea ce și dorește Banca Mondială. Dar Guvernul Văcăroiu i-a ținut piept, în schimb Guvernul Ciorbea i-a căzut în genunchi, "per pachi dolari ancora" cum ar zice un iubitor de film, adică "pentru câțiva dolari în plus", așa cum zicem noi. Mulțumesc.

 
Alexandru Lăpușan - câteva constatări privind situația la zi în agricultură;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Lăpușan. Este în sală? Da. Vă rog.

 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În urma analizei efectuate în peste 250 de localități din 36 de județe de către parlamentari PDSR, s-a constatat că situația din agricultură nu este de loc încurajatoare.

Ordonanța de urgență nr.6 privind finanțarea lucrărilor, așa cum atenționam, inclusiv în moțiunea prezentată de către PDSR, este total inoperantă. La prețurile lucrărilor agricole care, față de toamna anului '96, au crescut cu peste 250%, lipsa surselor financiare pentru executarea reparațiilor la utilaje, care în acest moment nu sunt în stare de funcționare mai mult de 45%, situația însămânțărilor și a celorlalte lucrări de sezon ne duc la concluzia certă că primul an al schimbării în bine va fi anul în care două milioane de teren nu va fi semănat.

O lipsă de preocupare se manifestă și față de culturile din toamnă, care ar putea, având în vedere starea de vegetație, să dea recolte mult peste medie, dacă lanțul tehnologic până la recolatare, respectiv administrare îngrășăminte chimice, tratamente foliare, combatere dăunători, erbicidare, ar fi respectate.

Oare are grâul semănat în toamnă vreo vină că este moștenit de la Guvernul PDSR? Unii producători de grâu au primit îngrășăminte sub formă de alocații, gratuit. Alții nu. Prețul grâului este liberalizat. Ce să mai înțeleagă sărmanul producător? O să poată valorifica liber pe piață grâul chiar dacă a primit gratuit îngrășăminte chimice? Se mai aplică Hotărârea Guvernului nr. 598 din '96 privind înființarea exploatațiilor zootehnice? Hotărârea nr. 567 din '96 privind înființarea plantațiilor pomiviticole? Hotărârea nr. 352 din '95 privind achiziționarea de utilaje agricole? Iată întrebări la care producătorul agricol nu știe răspunsul.

Față de zootehnie există aceeași politică pasivă de a nu face nimic. Pentru zootehnie trebuie furaje, ce nu pot fi achiziționate cu credite a căror dobândă este de 160%. Și chiar dacă s-ar dori lichidarea zootehniei, aceasta trebuie făcută pe baza unor programe susținute financiar.

Domnilor guvernanți,

Nu chinuiți animalele, ele nu au nici o vină, nici măcar pentru schimbarea în bine. Chiar și câinii vagabonzi ai Bucureștiului, deși flămânzi, sunt avantajați față de animalele din complexele zootehnice, pentru că măcar ei sunt liberi.

Noua politică cu fața către țăran nu ajută la nimic, domnilor guvernanți. Stați dumneavoastră cum vreți, dar luați măsuri imediate pentru salavarea agriculturii! Pentru că țăranul român va ierta, că este iertător, dar nu va uita. Mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - prezentarea unui comunicat al Uniunii Vatra Românească  referitor la situația critică cu care se confruntă în prezent țara;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu și se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

Domnul deputat Lădariu, da? Vă rog.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt împuternicit de Comitetul director al Uniunii Naționale "Vatra Românească" să prezint Camerei Deputaților următorul comunicat:

"Uniunea "Vatra Românească", una dintre cele mai importante componente ale societății civile românești, constată cu îngrijorare escaladarea tensiunilor sociale din țară datorită sărăcirii accentuate a populației, inflației, șomajului, creșterii prețurilor, vînării funcționarilor publici pe criterii politice și etnice, încălcării brutale a principiului separării puterilor în stat, prin implicarea puterii executive în problemele justiției, aservirii Televiziunii Române publice unor interese conjuncturale de partid, renunțării de către actuala putere la principiile tradiționale ale politicii externe românești și încheierii unor tratate internaționale cu amanetarea viitorului țării.

Față de această situație, atragem atenția structurilor actuale de putere - Parlament, Guvern, Președinție - că:

1. Într-un sistem democratic, funcționarul public, plătit de către toți contribuabilii, nu este servitorul partidului sau al partidelor aflate la guvernare. El trebuie să aibă un statut juridic bine determinat. De aceea, considerăm că demiterea domnului Zeno Opreș din funcția de director al Direcției Sanitare Mureș este un act de răzbunare împotriva organizației noastre și va avea consecințe nefaste asupra credibilității pe care o mai are Guvernul în rândul membrilor și simpatizanților noștri.

2. Televiziunea Română publică este finanțată de către fiecare cetățean al țării și nu putem accepta aservirea acesteia partidelor guvernamentale, nu putem accepta prigoana declarată împotriva unor profesioniști onești, care nu au fost de acord să se prostitueze din punct de vedere politic. România a mai trăit o perioadă în care mass-media a fost aservită unui grup politic și nu dorim repetarea acestei experiențe, nu putem concepe ca, prin schimbarea atât de mult trâmbițată, să se revină la situația de dinainte de anul 1989.

3. Într-un stat de drept, magistratul se subordonează numai legii și nimeni nu este mai presus de lege. Constatăm că unii guvernanți confundă instituțiile statului de drept cu propriile feude și doresc să instaureze propriile lor legi. De aceea, considerăm că atacurile concertate și concentrate împotriva președintelui Curții Supreme de Justiție și împotriva Procurorului General al României sunt cu atât mai josnice cu cât se poartă pe terenul imun al delațiunii și zvonisticii specifice unei epoci revolute, eludându-se cu bună știință Constituția și legile țării.

4. Nici un guvern, nici măcar unul dictatorial, nu este etern. De aceea, este bine ca actualii guvernanți, care-și fac legea și judecă adversarii politici după bunul plac, să se gândească la postura în care vor fi într-un viitor nu prea îndepărtat. Nu dorim instaurarea în țara noastră a unui climat de ură, pizmă și răzbunare, dar pe de altă parte să nu uităm că cine a semănat vânt a cules furtună.

5. Organizația noastră este prima care militează pentru respectarea ordinii de drept, a Constituției și a legilor țării. Acesta este și motivul pentru care solicită Parlamentului, Guvernului și Președinției multă chibzuință înainte de a întreprinde măsuri radicale, care în actuala stare de criză profundă a societății românești, accentuată de niște măsuri interne și externe însuficient elaborate, poate duce la o explzie socială cu efecte dezastruoase pentru țară.

6. La începutul anului 1990, când vechile structuri statale erau demolate, iar cele noi nu erau constituite, când unitatea, integritatea și independența țării erau în pericol, iar actualii guvernanți erau niște anonimi, Uniunea "Vatra Românească" a fost zidul de care s-au spart valurile iredentismului. Acum, când norii negri s-au adunat din nou la orizontul neamului românesc, este contraproductivă sfidarea și neglijarea organizației noastre, știut fiind că apa trece, dar pietrele rămân. Vă mulțumesc.

 
Ilie Neacșu - comentariu cu privire la intenția unor deputați din partea PNȚCD, PNL și UDMR de a introduce în regim de urgență un proiect de modificare a Legii fondului funciar ;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează donmnul deputat Ilie Neacșu, Grupul parlamentar PRM. Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri am fost martorii unui eveniment pe cât de hazliu, pe atât de trist. Munca supraomenească depusă de cinci distinși deputați timp de trei săptămâni, într-o deplină conspirativitate, s-a năruit în câteva clipe.

Joi, parlamentarii din troica politică a Camerei Deputaților, este vorba de grupurile PNTCD, PNL și UDMR, se dădeau de ceasul morții pentru a introduce în regim de urgență un proiect de modificare a Legii fondului funciar. Dovedindu-se foarte inventivi în materie de încălcare a procedurii, colegii aflați în flanctul rezervat puterii au reușit, prin juriștii lor de talie, să obțină ce și-au dorit. Numai că week-endul nu le-a fost un sfetnic bun. Dimpotrivă. Șampania pregătită pentru sărbătorirea succesului de joi s-a dovedit acră și casată. Primind vești proaste de peste tot, inclusiv amenințarea principalelor partide din opoziție - PDSR și PRM - că se retrag de la dezbaterea în regim de urgență a proiectului de lege inițiat de cei cinci deputați, domnul președinte Emil Constantinescu i-a convocat în grabă la Cotroceni, era cât pe-aci să zic comitetul central, pe principalii lideri politici din structurile actualei puteri. Ce au discutat dumnealor acolo are mai puțină importanță. Problema se pune în legătură cu onoarea de parlamentari a colegilor noștri, care una au votat joi și alta luni.

Domnilor colegi,

Ceea ce s-a petrecut joi și luni denotă că bulibășeala este stăpână în interiorul puterii, dar nu-mi pot explica ce părere își fac ziariștii și cetățenii, care ne urmăresc activitatea, văzând că în chiar Parlamentul României se petrec lucruri care-l lăsau mat până și pe Caragiale.

Inițiatorii au devenit , după întâlnirea de la Cotroceni de vineri seara, țapi ispășitori. Pe bună dreptate, cei cinci s-au supărat tare de tot.

Domnilor colegi, eu cred că legea nu merită să fie dezbătută în nici un fel, pentru că ea prevede doar aspecte politice și nu agricole și asta pentru că între cei cinci inițiatori nu și-a găsit locul nici un agronom, deși PNTCD dispune de asemenea cadre chiar la comisia de specialitate. Legea are ca inițiatori doi juriști, un inginer mecanic, un medic veterinar și un profesor de socialism științific. Judecați și dumneavoastră dacă domnul Emil Constantinescu n-a avut dreptate când le-a stricat ploile colegilor noștri din Parlament, mai ales celor de la UDMR.

Îl felicit pe domnul Emil Constantinescu pentru că nu a uitat că odinioară a fost secretar de partid.

În încheiere, doresc să informez Biroul permanent al Camerei Deputaților și Grupul PNȚCD că mâine, 12 martie, cei 14 deputați ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care n-au primit nici un răspuns la scrisoarea lor adresată conducerii PNȚCD, vor trece pe ordinea de zi a Comisiei de agricultură schimbarea din funcția de președinte a acesteia a domnului Gheorghe Cristea. Tăcerea conducerii PNȚCD se traduce prin politica surzilor și constituie o sfidare la adresa celor 14 deputați. Este posibil să invităm și ziariștii străini acreditați la București. Într-un Parlament în care filozofii primesc responsabilități agricole, alimentare și silvice, nu-i de mirare ca populația să se hrănească într-un viitor apropiat cu teorii și doctrine filozofice. Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
Becsek Garda Dezideriu Coloman - marcarea a 159 de ani de la începutul revoluției burghezo - democratice în spațiul Carpato - Dunărean;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sâmbătă, la 15 martie, se vor împlini 159 ani de la începutul revoluției burghezo-democratice în spațiul Carpato-Dunărean, ziua națională a maghiarilor de pretutindeni. Însă acest eveniment are o importanță majoră nu numai în istoria poporului maghiar, dar și pentru națiunile română, sârbă, croată și slovacă, reprezintă un pas hotărâtor în lupta lor pentru emanciparea socială, națională și a inițierii lor spre progresul general.

Acum, după 159 de ani, societatea românească este din nou nevoită să încerce calea unei revoluții, care este însă pașnică, dar reformele economice inițiate de noua coaliție guvernamentală, de către Guvernul condus de Victor Ciorbea cer eforturi deosebite din partea populației, o gândire politică responsabilă din partea tuturor românilor.

În anul 1997 însă nu privilegiile boierimii și ale nobilimii trebuie desființate, ci acele structuri comuniste care tind să distrugă în continuare valorile și posilibilitățile umane ale civilizației din acest spațiu geografic.

În anul 1848, programele revoluționare vizau democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice. Totuși, cea mai mare înfăptuire a revoluției a fost desființarea iobăgiei în Transilvania, precum și încercările de a desființa claca în Moldova și Țara Românească.

Actualmente, sarcina cea mai importantă a legislativului românesc ar fi modificarea radicală a Legii fondului funciar din anul 1991, pentru ca populația din mediul rural să fie descătușată în mod definitiv de rămășițele structurilor comuniste.

Noi, generația de la sfârșitul mileniului al doilea, cei care încercăm să cunoaștem mai bine evenimentele anului 1848, trebuie să privim cu o deosebită sensibilitate contradicțiile naționale dintre revoluționarii maghiari și români, disensiuni generate atât de dezvoltarea firească a națiunii la ambele popoare, cât și datorită politicii de dezbinare a curții de la Viena.

Din păcate, atât manualele școlare și universitare, cât și studiile de istorie caută un țap ispășitor al evenimentelor în care s-au contrapus cele două forțe revoluționare. Dacă istoricii ar cerceta aceste evenimente în spiritul toleranței științifice și nu al interesului politic, am avea o altă viziune despre revoluția din anul 1848.

Necunoașterea corectă a evenimentelor sau cunoașterea inexactă a faptelor istorice nu face posibilă reconcilierea inițiată de Bălcescu și Kosuth în vara anului 1849.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să respectați timpul.

 
 

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Eu cred că interpretarea corectă a evenimentelor controversate va face posibil un parteneriat real în spiritul politicii inițiate de actuala coaliție guvernamentală.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

O chestiune de procedură.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, spuneți. Poftiți. Dacă-i procedură, trebuie să vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform articolului 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, vi-l citesc: "Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe".

Adineauri ați avut parte, domnilor colegi, de o astfel de insultă la adresa poporului român, cea mai gravă insultă care s-a putut profera la această tribună. A spus așa domnul coleg al nostru: "Emanciparea națională a românilor se datorează revoluției maghiare de la 1848". Este o foarte gravă insultă la adresa poporului român. Revoluția maghiară la 1848 a însemnat o crimă la adresa poporului român, 40 de mii de oameni, de români, au fost asasinați și 200 de sate românești au fost incendiate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă limitați la chestiunea de procedură.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Or fi eroi conducătorii revoluției maghiare pentru maghiari, dar pentru români sunt niște criminali. De aceea, emanciparea poporului român nu se datorează altuia, ci se datorează chiar poporului român. (Aplauze).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Petre Naidin - criticarea unor măsuri luate de guvernanți în cele cîteva luni de guvernare;

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

 

Domnul Petre Naidin:

Domnilor colegi,

Binecuvântat este cel care nu așteaptă recunoștință, căci acela nu va fi dezamăgit.

Eu, Petre Naidin, n-am crezut în "Contractul cu România" aflat astăzi, cred că mâine, miercuri, la jumătatea derulării, trei luni de zile, deci nu pot trăi acest sentiment al dezamăgirii.

Nu am crezut că Proclamația de la Ruginoasa va avea darul divin de a ne face capitaliști, pentru că știu, cine promite totul nu promite nimic.

Desigur, nu sunt îndreptățit eu a face bilanțul celor o sută de zile, cum în teritoriu primarii actualei puteri au făcut-o, dar citez: "Știu că se cunosc problemele, temerile și speranțele dumneavoastră, pentru că ele sunt și alte noastre.

Dacă o veți alege și va veni la putere, Convenția Democratică din România va îndeplini cu strictețe următoarele obligații pe care și le asumă cu fermitate". Și, în 20 de alineate, firul este despicat în patru.

A fost anulat impozitul agricol, printr-o circulară a ministrului și nu prin lege, de-au rămas primăriile fără gardieni publici și fără izlazuri însămânțate, s-au recalculat alocațiile cu obsedanta sumă de 50.000 de lei pentru copii și, respectiv pensiile pentru agriculturi, dar cumpără românul tot două kilograme de carne.

S-au liberalizat prețurile, pentru că așa dorește programul de guvernare Thomson-Ettori, la pâine, carne, energie electrică și termică, inclusiv medicamente, de am ajuns mai săraci decât credea Creangă, puterea de cumpărare nefiind acoperită decât pentru bugetari, iar pentru restul de salariați Dumnezeu cu mila!

Terenurile și creditele de maxim 10 la sută pentru procurarea de locuințe pentru tineri, n-am auzit a fi cuprinse în nici un program. Este adevărat că fostele moșii, devenite IAS-uri prin proiectul de lege discutat aseară, vor fi împărțite cu prioritate nu la familii cu mulți copii, țărani lipsiți de pământ, ci poate chiaburilor expropriați prin Decretul 83 din 1948 și fostului suveran Mihai I. Mai este timp, cred eu, până a se îngropa ca paternitate Contractul cu România, pentru a se reduce "impozitul pe salariu, să se integreze economic tinerii și să fie sprijinite persoanele angajate pentru prima oară, să se pietruiască și să fie alimentate cu apă satele, să fie asigurate sursele pentru învățământ, sănătate, cultură, dincolo de nivelul celor 10% din PIB".

S-a reușit, în schimb, a se încălca contractul pentru că agricutura nu beneficiază de "credite directe pentru motorină, nutrețuri pentru cumpărarea în rate a plugurilor și tractoarelor cu dobândă subvenționată de către state". Nici "asigurarea unui cadru de desfacere a producției țărănești, inclusiv prin burse de produse agricole". Dar, care producție? Cea de orz și grâu din toamna lui 1996, când s-a arat și s-a însămânțat cu sursele create de fostul guvern? Ce va mai ieși din ea, pentru că o fertilizare de 23% și cu o rată de acoperire de 62% ca suprafață arată acum, cred că mare lucru nu va ieși. Oricum, cineva fi sacrificat, și acesta este ministrul Gavrilescu, la următoarea remaniere. Pentru că la l,2 milioane pregătit și recoltat, țăranul renunță, iar la un total de 7.000 de miliarde pentru campania acestui an, numai trecutul Executiv s-ar fi angajat.

Presa răutăcioasă văd că trimite pe distinsul ministru în documentare, inclusiv pe Lună, iar pe domnul Ciorbea să renunțe la nedefinitele imputuri și la neînțelesele privatizări prin lichidare sau invers. Celor 90.000 de salariați care vor fi disponibilizați prin acordul ASAL și țăranilor care se uită la pământ le cere domnul Quintus dovadă de viziune asupra momentului politic actual, pentru că la 1 iulie se decide intrarea țării în NATO !?

La un import de produse agricole cu 150% mai mare decât exportul, lecțiile despre economie....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, timpul!

 
 

Domnul Petre Naidin:

.. privind eliminarea taxelor vamale, va conduce la vidarea agriculturii românești spre gloria celor care au făcut-o.

Voința, domnilor guvernanți, înseamnă nu dictat și nici acumulare de capital, de simpatie, iar a dori să muncești pentru țară nu se învață. Oricum, am putea deschide un pariu și cu agricultura, dar și care ministru va pica, cu ramură sau sector economic cu tot. Și nu o doresc eu, ci așa cere Contractul cu România.

Vă mulțumesc.

 
Mihai Drecin - expunerea situației aparte în care se găsesc personalul și patrimoniul din sectorul producției de apărare;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Urmează domnul deputat Mihai Drecin din Grupul parlamentar PUNR. Se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

O să vă rog, însă, să vă încadrați în cele trei minute.

Vă rog.

 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a mă opri asupra temei propriu-zise, dați-mi voie să fac o remarcă vizavi de ceea ce acum o săptămână, colegul Bot, deputat de Bihor, a făcut vizavi de rectorul Universității din Oradea și, de fapt, de Universitatea din Oradea, în întregime.

Fără să intru în detalii, cred că nu trebuie ca deputați și oameni politici să ne implicăm în problemele juridice, să lăsăm justiția să-și facă datoria fără să o influențăm într-un anume fel.

Și acum, chestiunea propriu-zisă pentru care m-am înscris la cuvânt. În ultimele 4-5 săptămâni, din dorința de a lua cât mai bine pulsul societății noastre, cu greutățile și speranțele ei, grupurile parlamentare PUNR din Camera Deputaților și Senat au purtat temeinice discuții cu conducerile principalelor centrale sindicale din țară, inclusiv Confederația sindicatelor din apărare "Avram Iancu". Membrii tuturor confederațiilor sindicale se confruntă cu mari greutăți legate de menținerea locurilor de muncă și nivelul nesatisfăcător în continuă scădere a salariilor membrilor lor, față de creșterea amețitoare a prețurilor la toate produsele. Într-o situație aparte, credem, se găsesc personalul și patrimoniul din sectorul producției de apărare. Nu avem acum timpul necesar pentru a face o incursiune, fie și în mare, în istoria nașterii și dezvoltării doctrinei și strategiei moderne de apărare a țării, a unei industrii proprii de apărare națională. Știm, însă, că la sfârșitul anilor '30, IAR-ul realiza la un moment dat cele mai performante avioane de vânătoare, iar în anii '70-80, industria de apărare românească concura pe piețele lumii state cu vechi tradiții în producția de armament. În 1989, bunăoară, industria noastră realiza până la 75% din componentele rachetelor din dotare.

În ultimii 7 ani, industria de apărare a fost confruntată cu o întreagă gamă de greutăți. Astfel: comenzile interne sunt în continuă scădere; uzinele nu-și pot constitui fonduri de dezvoltare, iar compartimentele de cercetare nu dispun nici ele de mijloacele necesare; s-au pierdut peste 40.000 de salariați, în cea mai mare măsură specialiști de mare prestigiu profesional. Ministerul Apărării Naționale preferă să doteze armata cu produse importate, multe din ele uzate moral și fizic, în loc să contracteze în țară.

Considerăm că noul Guvern are obligația de a restructura sectorul producției de apărare, cu o grijă și o responsabilitate deosebite. În acest sens, trebuie să se asigure un nivel minim real de 35% al comenzilor militare printr-o lege a comenzilor de stat, analogă normelor interbelice, să se limiteze importurile de tehnică militară la cel mult 25% din bugetul alocat înzestrării. Din bugetul național să se aloce sumele necesare modernizării și retehnologizării fabricilor de profil, să se folosească în totalitate și să se salarizeze adecvat forța de muncă specializată, care a fost selectată și promovată în uzinele de armament cu mare greutate. Să se recâștige vechile piețe în vederea măririi exportului, așa cum fac toate statele posesoare de o asemenea industrie. Ținem să avertizăm că transformarea regiilor autonome în societăți comerciale, urmate de privatizarea acestora, poate constitui o soluție riscantă pentru următorii 3-4 ani, având în vedere natura ocultă a unor capitaluri financiare și interesele proprietarilor. Avem în vedere protecția strategică a uzinelor și institutelor, caracterul lor de unicat și confidențialitatea datelor.

Indiferent de sentimentele pacifiste ale poporului român, de eforturile pe care le depunem azi pentru integrarea în NATO, experiența istorică ne obligă să nu fim naivi, să ne pregătim și varianta apărării cu arma în mână și cu arme produse de o industrie națională competitivă, la nivel mondial, pe care nu avem dreptul să o punem niciodată pe butuci, așa cum ar dori-o unii, fie ei din țară sau din străinătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, ați depășit timpul și vă rog pe toți care urmează să luați cuvântul să vă încadrați în cele trei minute.

 
Leonida Iorga Lari - critici la adresa conducerii actuale a României în privința încheierii tratatului bilateral cu Ucraina;

Doamna deputat Leonida Lari. Se pregătește domnul deputat Nagy Istvan.

 

Doamna Leonida Iorga Lari:

Partidul România Mare, precum și asociațiile guvernamentale din țară au făcut declarații ferme și fără înconjur că integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană nu pot fi condiționate de încheierea unui tratat bilateral cu Ucraina. În cazul acesta, mă miră ușurința cu care conducerea actuală a României acceptă niște condiții inadmisibile, încălcând niște temeiuri istorice. Când e vorba de soarta unei țări, judecățile se fac la distanțe de secole. Și la acele distanțe să ne întrebăm: ar fi comis voievozi de talia lui Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare vreun act de înstrăinare a pământurilor străbune, doar-doar vor încape în vreo coaliție internațională? Ei se luptau pe viață și pe moarte să adune moșia țării în albiile sale firești, iar nu să o risipească în vânt.

La una din conferințele de presă ale PRM, domnul Corneliu Vadim Tudor și-a exprimat amărăciunea pentru dezastrul din țară, punându-l și pe seama diriguitorilor, dar și pe seama unui blestem ce ne apasă neamul.

Într-adevăr, dacă am compara o țară cu un organism viu, ceea ce și este în fond, am cădea sub povara blestemului. Păi, este vreo ființă care își pierde mădularele, ochii, urechile, și declară, târându-se doar cu trunchiul, "l-as' că-i bine și așa", numai să pot intra prin cutare poartă? Că un asemenea organism aduce România, jefuită de teritoriile sale, organism ciunt, șchiop, orb, surd, dar târându-se voios către o poartă iluzorie. Ca și cum aceasta nu s-ar deschide decât în fața unor trunchiuri stoarse de vlagă și demnitate.

Mi-amintesc, în timpul campaniei de alegeri prezidențiale din 1992, revista "Glasul Națiunii", voind să oglindească obiectiv evenimentele, a publicat o serie de interviuri cu domnii Iliescu, Constantinescu, Druc. Candidații la președinție, indiferent de partide, au spus că vor reîntregirea Țării Românești, că nu concep o Românie fără teritoriile aflate sub ocupație străină sau într-o precară independență, și, recent, am rămas pur și simplu uluită de declarația domnului Constantinescu, și anume că România nu are nici un fel de pretenții teritoriale vizavi de Ucraina, declarație însoțită de un comentariu cu totul nepotrivit: "că a trecut vremea poeziei, a romantismului..." Ei bine, dar ce ne facem cu sfânta Biblie, în care se zice: "La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul e Dumnezeu", iar poezia e, în primul rând Cuvânt. Mișcarea de renaștere națională din 1848, mișcarea de eliberare națională din 1989 din provinciile românești, oare nu de la Cuvânt au început? Întotdeauna marii creatori au avut și o clarviziune politică, nemaivorbind de dragostea lor mare pentru țară, fiind lamură din sufletul ei. Și aici e destul să amintim clasicii Alecsandri, Eminescu, Blaga, Arghezi, Coșbuc, Goga, Bacovia, continuați fiind de un întreg florilegiu de contemporani.

Diverși demnitari, același Jacques Chirac, nu consideră o neseriozitate faptul de a reprezenta Franța prin valorile ei spirituale. Atunci, cum vine vorba domnului președinte al României: cu cât este mai departe de poezie și de romantism, cu atât ești mai serios și mai credibil? Sau după terapia de șoc, aplicată cu nespusă "generozitate" românilor urmează să amuțească și muzele, și speranța, și vântul în arbori, și stelele pe cer, și cântecele unirii, și poeziile din ce în ce mai triste ale poeților români, și eforturile întru reîntregire ale unioniștilor, înstrăinați de Patria-mamă, vânați de lichele străine și autohtone, zdrumicați de autocare, închiși în cuști în Transnistria?!

Da, toată poezia, tot romantismul, în care se mai refugia bietul popor român în momentele sale de restriște, sunt de prisos acum, căci a venit cineva la cârmă care ne cere iarăși sacrificii istorice. Insă, atenție! Nu pe timp de război, nu în situații-limită, când îți fuge pământul de sub picioare, ci pe timp de pace, când depinde de noi înșine destinul nostru ca popor.

Și-apoi câte sacrificii să mai facem, ce putere necunoscută a blestemului universal să mai abatem peste noi, când sacrificiile de până acum trag peste măsură la cântar pentru România ? Cine are nevoie de organisme mutilate chiar și în NATO? Voim în NATO, dar ne voim întregi!

Toată lumea știe că pământurile românești aflate în stăpânirea Ucrainei nu au aparținut niciodată ei. Dar, poate, nu toată lumea știe că în legislatura '88-90...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, timpul...!

 
 

Doamna Leonida Iorga Lari:

... Sovietul Suprem al fostei U.R.S.S a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale. Printre delegațiile republicilor, acum ex-sovietice, care au condamnat pactul, era și delagația Ucrainei, care, ca și celelalte, a votat pentru denunțarea lui. După destrămarea imperiului sovietic, teritoriile românești din Ucraina au rămas cumva în aer, neaparținând nici fostei Uniuni Sovietice, nici Ucrainei.

Mă interesează, consilierii domnului Constantinescu, experții în politică externă, care s-au ocupat de respectiva problemă, au luat în vedere și acest aspect? La fel și un altul: că s-a făcut o migrație organizată, mai bine zis o colonizare masivă, plus deportare, plus genocid în aceste teritorii? Conform unui plan diabolic, raioane întregi, vagoane de nenumărați oameni au fost vărsate din Bucovina în Ucraina, în Rusia și vice-versa...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Timpul...!

 
 

Doamna Leonida Iorga Lari:

...de unde și componența etnică actuală, dar și mult exagerată în defavoarea românilor bucovineni. E ușor a pune semnătura pe niște tratate pripite și a sacrifica niște pământuri străbune cu oamenii, vietățile, munții, codrii, apele lor. Mai greu e a cumpăni cum să le păstrăm, măsurând de șapte ori și tăind odată, întru viața Neamului Românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
Ștefan Nagy - solicitarea unor reglementării în privința asigurării și creditării stocurilor de păcură și combustibil lichid ușor pentru populație în iarna 1996-1997;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nagy Istvan. Se pregătește domnul deputat Marin Ianculescu.

 

Domnul Nagy Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezenta intervenție doresc să solicit miniștrilor industriilor, finanțelor, precum și Secretariatului de Stat coordonator al Departamentului pentru Administrația Publică Locală, să întreprindă demersurile necesare pentru ca Guvernul să modifice art. 2 din Hotărârea de Guvern nr.545 din 1996, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.671 din 1996 privind asigurarea și creditarea stocurilor de păcură și combustibil lichid ușor pentru populație în iarna anului 1996-1997. Intervin în această problemă ca urmare a informațiilor oferite de conducerea Asociației Profesionale și Patronale a Gospodăriilor Comunale, care au fost căutate de peste 40 de conducători ai unor regii autonome și societăți comerciale, ce au apelat la aceste credite și, în prezent, se confruntă cu greutăți în rambursarea lor, motivele acestor dificultăți fiind printre altele faptul că valorificarea acestor stocuri este în curs de derulare.

De asemenea, aceste servicii atât de importante pentru populație sunt subvenționate, iar subvențiile se achită doar în urma justificării folosirii stocurilor, respectiv în urma decontării acestora. Un alt motiv este acela că în urma liberalizării prețurilor, populația întâmpină mari greutăți în achitarea acestor servicii. Din aceste motive, conducătorii regiilor autonome și a societăților comerciale cer ca rambursarea creditelor primite pe baza actelor normative menționate mai sus să fie reeșalonate, urmand să fie achitate cel târziu până în data de 30 iunie 1997.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Marian Ianculescu - atenționare asupra dezechilibrelor ecologice cauzate de defrișările masive de păduri;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu. Se pregătește domnul deputat George Șerban.

 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am asistat și asistăm azi pe plan mondial, dar nu numai, la dezechilibre majore în mediul înconjurător. Una dintre cele mai importante cauze ale acestora o constituie defrișările masive de păduri, care s-au produs și încă se mai produc la scara planetei. Exemple sunt numeroase. Se știe că de-a lungul istoriei au decăzut civilizații sub ochii civilizatorilor.

Și la noi în țară s-a acționat de-a lungul timpului - am putea zice - în mod barbar, balcanic, sau cum vreți să-i ziceți, asupra pădurilor. De la un procent de circa 70% cât aveam la nivelul anului 1921, am ajuns azi la un procent de circa 27 %, cu mult sub optimul care să asigure sănătatea pământului, mai ales în condițiile în care acest procent de 27% este neuniform repartizat pe principalele forme de relief, la munte - 60%, la dealuri - 28%, insuficient, iar în câmpie abia 5-7%, față de un optim de 14%.

Popoarele se judecă între ele și după respectul pe care îl au față de propriul lor pământ și, ca atare, față de pavăza cea mai sigură a acestuia - pădurea. Nu-și apără pădurea și pământul decât poporul ce se simte solidar cu propriul său viitor și care vrea să trăiască. Altfel, este un popor discreditat și se poate întâmpla ca un asemenea popor discreditat să fie expropriat pentru "cauze de utilitate internațională sau, și mai simplu, piere singur, se sinucide". Acest lucru a fost exprimat de un mare silvicultor român, Marin Drăcea, încă în anul 1937. Câtă dreptate avea, câtă de actuală este remarca sa!

Pe oamenii noștri politici, aflați acum la putere, nu-i interesează aceste lucruri. Maniera în care procedează aceștia în materie de păduri, din motive pur electorale, dovedește lipsă de discernământ, de solidaritate cu viitorul țării.

Întîmplările care vin din istorie ar trebui să ne fie ca un exemplu. Oare dealurile care în prezent curg la vale, cu case cu tot, pretutindeni în zonele colinare și de munte ale țării, nu ne pun pe gânduri? Acestea sunt consecința directă a defrișărilor de păduri pe o suprafață de peste 1 milion de hectare, efectuată din motive electorale de data aceasta în perioada interbelică pentru înființarea de islazuri comunale. Oare uităm inundațiile catastrofale cu care ne confruntăm periodic, cu pagube imense și cu pierderi de vieți omenești? Oare uităm secetele prelungite care bântuie teritoriul țării noastre, mai ales în zonele de câmpie, cu consecințe asupra producțiilor agricole?

Nu vrem să învățăm din exemplele negative ale istoriei.

Vă mărturisesc sincer că m-am bucurat enorm când am auzit pe un distins coleg al nostru - este vorba de distinsul avocat Emil Popescu - care a făcut remarca că domnia sa ar fi în stare să taie mâinile celui care ar tăia, fără drept, un arbore. Dar, vreau să vă mărturisesc că m-am întristat când am văzut că este unul din inițiatorii proiectului de lege amintit. De ce există diferență între vorbe și fapte? O să mi se răspundă:"Bine, bine, se prevede în acest proiect de lege expres că pădurile vor fi gospodărite în regim silvic". Așa a fost prevăzut și în actuala Lege 18/1991 și, cu toate acestea, mai mult de jumătate din pădurile țării au fost defrișate la nivel de țară. Așa că să lăsăm pădurile țării, care constituie bun de interes național, să fie gospodărite de cei care sunt în drept - Corpul Silvic - și să acordăm populației care trăiește în România uzufructul, așa cum se procedează și în prezent.

Vă mulțumesc.

 
George Șerban - angajarea de a promova în Parlament un amendament la Legea electorală;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat George Șerban. Se pregătește doamna deputt Mitzura Arghezi.

 

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi, 11 martie, se împlinesc 7 ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara. Nu vreau să evoc aici impactul pe care l-a avut acest document asupra societății românești în 1990 și apoi, nici asupra ecourilor internaționale favorabile. Important este că toate partidele din actuala coaliție guvernamentală au aderat la Proclamația de la Timișoara și au susținut-o în integralitatea ei. De asemenea, domnul președinte, Emil Constantinescu, a fost unul dintre susținătorii înfocați ai Proclamației de la Timișoara. Asta înseamnă că există și puterea, dar există și datoria de acum ca principiile Proclamației de la Timișoara să devină literă de lege. Nu vreau să iau punctele din Proclamația de la Timișoara pentru a arăta cât de actuale sunt ele. Mă opresc doar la două dintre ele, la punctul 11, asupra căruia s-au năpustit în 1990 guvernanții și l-au răstălmăcit și au mințit cu privire la conținutul acestui punct 11, care sună astfel: "Timișoara este hotărâtă să ia în serios și să se folosească de principiul descentralizării economice și administrative."

Deși nici nu s-a pomenit cuvântul autonomie, deși există videocaseta înregistrată la lansare, toate celelalte, o întreagă campanie dusă de TVRL (de la liber) și de răspândacii securității a fost împotriva Proclamației de la Timișoara, tocmai pe ideea că noi am fi vrut, chipurile, să ne rupem de țară. Noi vroiam o banală descentralizare economică și administrativă. În acest context, reamintesc tuturor faptul că primarii și consilierii noștri - "noștri" mă refer de toate culorile politice - așteaptă de la noi acele legi care să transpună în practică principiul descentralizării economice. Așteaptă Legea bugetului local, așteaptă Legea patrimoniului local. Și acestea sunt de prioritate și nu au caracter politic. Dar, mă opresc totuși la punctul cel mai punct dintre tote, la pct. 8.

Este la fel de actual acum și va fi în continuare, pentru că în dosul a nenumărate discuții de aici, se ascund interesele fostei nomenclaturi comuniste, nomenclaturi orășenești sau rurale comuniste, (vezi problema cu modificările la Legea fondului funciar) și, acolo, în spate, se află și interesul de a proteja fosta nomenclatură comunistă devenită "bughezie roșie a satelor". Dar, pentru ca aceste lucruri să se termine, să ajungem, în sfârșit, la o reconciliere națională, trebuie ca pct. 8 să intre în Legea electorală și eu mă angajez ca să promovez în Parlament un amendament la Legea electorală. Există o suficientă majoritate pentru a-l aproba și pentru a face, în sfârșit, o viață politică curată fără foști ofițeri activi sau foști ofițeri acoperiți, fără foști activiști plătiți ai partidului, o adevărată viață politică. Nu am să introduc în regim de urgență, ferească sfântul să introduc în regim de urgență acest amendament, nu de alta, dar n-aș vrea să tai elanul unor politicieni, elanul politic al activității politice și nu doresc ca iluzia domnului Ion Iliescu să piară și să-i piară și râvna cu care muncește politic la ora actuală, știind că nu va mai avea cum să candideze nici pentru Președinție, nici pentru Parlament, în anul 2000.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
Mitzura Domnica Arghezi - exprimarea protestului față de politica declanșată de Guvernul Ciorbea în economia românească;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Mitzura Arghezi. Urmează domnul deputat Eugen Nicolicea.

 

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La trei luni și jumătate de la preluarea puterii de către coaliția eterogenă CDR-USD-UDMR, se poate constata că promisiunile electorale nu au fost onorate și că în mod periculos Guvernul Ciorbea a declanșat o politică care se bazează pe principiul restitutio in integrum, încălcând articole fundamentale ale Constituției țării și aservind, totodată, economia românească marii finanțe internaționale reprezentată prin FMI și Banca Mondială.

Astfel, îmi permit să protestez față de deprecierea galopantă a monedei naționale, care a condus la o febră a speculațiilor financiare ce poate degenera în convulsii sociale. De altfel, îmi exprim nedumerirea în legătură cu modificarea metodologiei de aplicare a Legii nr. 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului, care modifică în mod esențial legea și pune în pericol situația locativă a peste 600.000 de cetățeni ai României.

Deși Guvernul a mărit exponențial prețul carburanților încă din decembrie 1996, fapt ce a condus la scumpirea în avalanșă a tuturor mărfurilor, în mod absurd populația a fost total lipsită de protecția socială timp de trei luni și jumătate, în plină iarnă. Astfel, s-a încălcat Constituția, art. 38 și art. 43.

Consider că introducerea unui pachet de legi, prin procedură de urgență în Parlament, constituie o atitudine profund antidemocratică a actualei coaliții și, personal, nu mai văd rostul dezbaterilor în Camera Deputaților.

Este limpede că Executivul urmărește să se substituie în mod necinstit puterii legislative. În acest sens, îmi exprim dezacordul cu privire la procedura de urgență legată de Legea pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Atrag atenția în mod deosebit plenului Camerei Deputaților asupra modificării art. 6 din respectiva lege, deliberat confuz pentru a determina acțiuni ulterioare de refacere a moșiilor și de a da posibilitate străinilor de a pune mâna abuziv pe bogățiile subsolului și solului României.

Doamnelor și domnilor colegi,

Închei cu un citat din Abraham Lincoln :"Puteți înșela o vreme întregul popor, puteți înșela mereu o parte a lui, dar nu puteți înșela tot timpul tot poporul!"

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
Eugen Nicolicea - denunțarea înlocuirii specialiștilor cu clientela coaliției majoritare.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea și, datorită timpului, după dânsul vom închide lista.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

În județul Mehedinți, epurările politice, și anume eliminarea din funcțiile de conducere a membrilor PDSR, sunt urmate de înlocuirea specialiștilor cu clientela coaliției majoritare.

Târguiala dintre partidele de guvernământ, validată de către prefect, poartă numele pompos de protocol. Acest protocol conține inscripții gen "Mica publicitate" : "Cedat centru județean de metrologie la PNL. Primit vama Orșova". Nu suntem siguri dacă vom avea un "metru" liberal, dar este sigur că aceștia umblă cu ocaua mică, deoarece protocolul conține repartizarea unor funcții care nu depind de prefect, FPS, FPP, directori adjuncți și așa mai departe. Acesta ar fi de-a dreptul hilar, dacă n-ar fi periculos. Conform acestuia, funcția de director al Combinatului de Apă Grea este atribuită P.N.L. Viața locuitorilor din Turnu-Severin va depinde de un vot politic din filiala Mehedinți.

Este foarte clar că toți cei care n-au putut promova profesional, prin mijloace proprii, încearcă acum să o facă pe bază de clientelism politic. Actuala coaliție majoritară reprezintă doar interesele unui grup restrîns care dorește să parvină sau să-și recupereze fostele moșii.

Retragerea din Parlament a discutării în procedură de urgență a modificării Legii fondului funciar a pus P.N.Ț.C.D. într-o postură jenantă. După ce cu o vehementă unanimitate au introdus pe ordinea de zi acest proiect, a venit președintele Ion Diaconescu și le-a dat la loc comanda. Aceasta este versiunea lor, pentru că eu nu o cred. Motivele sunt următoarele: nu cred că P.N.Ț.C.D. ar fi un partid în care președintele, ca un tătuc, dictează. Această inițiativă era cunoscută de câțiva ani, inclusiv de președintele Ion Diaconescu. Un alt motiv este că tot grupul P.N.Ț.C.D. a fost solidar cu inițiatorii.

Nu cred, de asemenea, că Guvernul Ciorbea nu a știut de această inițiativă, deoarece aceasta s-a discutat mai întâi în Biroul permanent al Camerei Deputaților, unde C.D.R., P.D. și U.D.M.R. au reprezentanți de vază.
Știind viteza de reacție a domnului Ciorbea, precum și debitul său verbal, nu mă miră că au fost necesare două zile până când acesta să spună că nu este de acord. Dar, așa cum s-a afirmat de către postul de radio "Contact", această inițiativă nu a fost impusă de F.M.I., iar domnul Ciorbea a avut nevoie de timp pentru a primi noi ordine.

Poziția fermă a P.D.S.R., reacția presei și a populației i-au făcut să facă un pas înapoi, dar vor reveni atunci când vor prinde momentul favorabil.

Constatând că Guvernul acționează împotriva poporului român, coaliția majoritară care susține acest guvern nu mai reprezintă nici măcar pe cei care i-au votat și reprezintă doar interesele unui grup restrîns, consider că este necesar să se organizeze alegeri anticipate. Și aceasta cât mai repede, până când acest grup restrîns nu va instaura dictatura.

(Aplauze din partea Opoziției, vociferări dreapta sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, am încheiat intervențiile. Vom continua cu...

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 18 octombrie 2018, 14:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro