Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 aprilie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 16-04-1997 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 aprilie 1997

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1997 (Art.64; anexele nr. 3/15 - 3/45; art.62)  

Sedința a început la ora 9,04.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Mircea Ionescu Quintus, vicepreședinte al Senatului, și Ioan Gavra, secretar al Camerei Deputaților, Vlaicu Glodeanu, secretar al Senatului.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor,

Luați loc.

O să începem și o să verificăm cvorumul cu ocazia primului vot. Să sperăm că avem întrunit cvorumul.

Luați loc, vă rugăm.

Domnii de la banca ministerială, luați loc!

Avem o restanță, art. 62, peste care am sărit.

O să dau cuvântul domnului ministru Ciumara, să ni se facă, în numele inițiatorului, o nouă redactare a acestui articol... Propunere de nou articol.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă sugerăm următoarea formulare a art. 62: "Calcularea, reținerea și vărsarea de către plătitorii de salarii a obligațiilor bugetare realizate prin stopaj la sursă din drepturile salariale respective se penalizează cu 20% din sumele reținute și nevărsate odată cu plata acestor drepturi". Acesta este alin. 1.

Deci, lăsăm băncile în pace, ca să nu mai avem necazuri și penalizez unitatea economică.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Și o să crească penalitățile...

Domnul Mircea Ciumara:

Dorința noastră inițială a fost ca să împiedicăm creșterea arieratelor. Am înțeles din ceea ce s-a discutat aici cum s-a creat acest lucru, acum măcar îl sancționez pentru... Este un compromis.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Mulțumim.

Cine dorește?

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să reamintesc plenului celor două Camere că sugestia președintelui de ședință de ieri, domnul Petre Roman, a fost ca acest text să fie discutat de liderii grupurilor parlamentare și să se convină asupra unei soluții.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Am înțeles să fie discutat în cadrul grupurilor parlamentare. Noi am discutat în cadrul grupului nostru, și alții au discutat și au ajuns la această propunere...

Domnule Gaspar,

Eu așa am înțeles și, în tot cazul, am discutat-o în grupul nostru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Se poate verifica în stenogramă, domnule președinte...

Domnul Ion Diaconescu:

Dacă vreți, în prima pauză, liderii grupurilor parlamentare se pot întâlni, și atunci amânăm votul asupra acestui punct. Bine.

Domnule Ciumara,

Spuneți textul întreg, inclusiv alin. 2. Eventual, multiplicați-l și să-l dați la grupuri, ca să-l analizeze.

Din partea stângă a sălii:

Repetați-l!

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, alin. 1: "Calcularea, reținerea și nevărsarea de către plătitorii de salarii a obligațiilor bugetare realizate prin stopaj la sursă din drepturile salariale respective se penalizează cu 20% din sumele reținute și nevărsate odată cu plata acestor drepturi". Repet: "Calcularea, reținerea și nevărsarea...", deci nu "vărsarea". Faptul că nu varsă se penalizează. Da? Deci, cine? "Plătitorii de salarii". Aici intră unități economice, instituții bugetare.

Alineatul 2: "Aplicarea penalizării de la alin. 1 se face de către organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale, după caz".

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Quintus are de făcut o propunere.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Propun o formulare mai precisă a alin. 2, de fapt, fără să-i schimb fondul și anume: " ... Penalizarea prevăzută în alin. 2 se aplică de către organele..." și apoi continuă, că așa, se spune: " ... aplicarea sancțiunii se face către..." Deci, propun: " ... penalizarea prevăzută se aplică de către..." și urmează textul exact așa cum este prezentat de domnul ministru.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Deci, la pauză, liderii grupurilor interesate în redactarea acestui text sunt convocați la sala unde ține, de obicei, Biroul Permanent.

Vă anunț că din totalul de 486 parlamentari, și-au anunțat prezența până la ora când s-a consemnat acest lucru, 314. Sunt absenți 172, dintr care 40 au însărcinări oficiale. În condițiile acestea, cvorumul de lucru este de 224.

Și am ajuns ieri la Anexa nr. 3/15, unde, iarăși, ne-am oprit, în urma unei controverse.

Am să rog pe domnul ministru Petrescu, care cunoaște despre ce este vorba, să ne spună punctul de vedere al ministerului în această problemă.

Domnul ministru Petrescu este aici? Da.

Domnul Virgil Petrescu:

Bună dimineața!

Este vorba de Anexa 3/15, ultima parte, acolo unde apare o cifră de 401.000 cu steluță și, după care: "pentru cercetare". La "cercetare" nu este cazul să ne îngrijorăm, că nu este vorba de cercetare în învățământul superior, ci este vorba de cele două institute de cercetare, care sunt în subordinea directă a Ministerului Invățământului, și anume: Institutul de Științe ale Educației și Institutul de Dacologie (sau Tracologie). Lăsăm la o parte ultimul rând, și să ne gândim puțin ce se întâmplă cu 401.000 cu steluță? La 31 decembrie 1996, erau angajați în învățământ 413.000 de persoane, între care, în învățâmântul preuniversitar, 292.000 cadre didactice și 111.000 personal TESA, iar în învățământul superior, cadre didactice posturi 32.000 - 33.000, iar angajați 20.000. Total al angajaților: 413.000 de posturi.

Acum, în bugetul pe anul 1996, deci de anul trecut, cifra finală era de 434.000, adică cifra maximă potrivit căreia putea fi angajat personal prin sistemul național de învățământ.

În anul acesta, la 401.000, care sunt posturi, se adaugă, după cum observați, steluța jos, "plata cu ora și cumulul", care ne duc la o cifră de peste 434.000, și anume la 442.000. Este vorba de perioada de după 1 august, pentru că, până la 1 august, este un articol mai în față, pe care dumneavoastră l-ați votat, că " ... pentru bugetari se menține cifra actuală până la 1 iunie pentru toți, cu excepția învățământului", la care se menține cifra până la 1 august, pentru că Guvernul a fost de acord că nu este posibilă nici un fel de disponibilizare din sistem atâta timp cât trebuie să existe, prin specificitatea muncii noastre, în fața clasei un profesor, indiferent dacă are o calificare mai mare sau mai mică.

Printre altele, vă anunț că sunt 38.000 de necalificați în învățâmântul preuniversitar și în București vreo 2.500.

Și atunci, trăgând linie, putem spune următorul lucru:

1) Bugetul este mic, dar Guvernul și-a făcut datoria, respectând Legea nr. 84 - 4%.

2) Vom încerca, pe trei căi, să completăm ceea ce se oferă prin bugetul de stat, prin alte surse. Aceste surse, unele dintre ele nu au fost prinse în ceea ce se votează acum. Pot să vă anunț că în ultimele zile Guvernul a aprobat o notă privind începerea negocierii cu Banca Mondială și Fondul de Dezvoltare Socială în vederea angajării unui împrumut de 130 milioane de dolari pentru reabilitarea școlilor.

Din partea stângă a sălii:

Bravo! Iar împrumuturi...

Domnul Virgil Petrescu:

În momentul de față, noi avem 1.137 de școli într-o stare deplorabilă. Cu banii noștri, reușim să acoperim circa 150, maximum 200. Împrumutându-ne pe un termen lung, cu dobândă relativ bună, mică, reușim să acoperim circa 800 - 900 din asemenea școli, pe un interval de 3 ani și jumătate, 4 ani. Negocierea va fi făcută în luna iunie, spre începutul lunii iulie. Deci, acești bani, 130 de miliane dolari, nu sunt prinși în bugetul pe care dumneavoastră îl votați.

Pe de altă parte, tot în strategia Guvernului, pentru acordarea unor împrumuturi în "domenii prioritare", și învățământul face parte din aceste "domenii prioritare", avem în vedere negocierea unui împrumut pentru dotările școlilor, deci din preuniversitar, și a laboratoarelor universitare. Știți foarte bine că în ce privește aspectul acesta al dotărilor, și, în general, al investițiilor în învățământ, cifrele sunt destul de reduse. Deci, ceea ce facem noi, este să ne acoperim la limita legii, ceea ce am îndeplinit, dar, în plus, să obținem niște surse suplimentare.

O altă sursă suplimentară, în afară de împrumuturi externe, este folosirea sistemelor de școli, în special a grupurilor școlare și a universităților, pentru reconversie profesională, un program cu care am intrat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Tineretului și Sportului, un program bun, și încercăm să-l realizăm pe 1997 și 1998. Este vorba de faptul că sâmbăta și duminica școlile noastre sunt libere, unii profesori doresc să câștige în plus, și atunci trebuie să atragem și această sursă de venituri.

De asemenea, mai sunt vreo câteva surse de venituri, pot să vă citesc niște cifre, dar nu aceasta este esențial. Importantă este orientarea de ansamblu în zona învățământului prin bugetul de stat, prin bugetele locale, prin sponsorizări.

Pentru că veni vorba, există în momentul de față o modificare a Legii sponsorizării, făcută de 3 ministere: Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Invățământului, care va intra acum în Guvern, pentru a trece către dumneavoastră, este vorba de o Lege de modificare și completare a Legii sponsorizării, o altă sursă posibilă de venituri.

Deci, problema este: sistemul de învățământ nu trebuie să stea, iertați-mă, "cu mâna întinsă", inclusiv la banul public, ci să facă eforturile, și le va face, pentru a obține și alte surse de venituri. Pe de o parte.

Pe de altă parte, se preconizează ca rectificarea bugetului să fie făcută în iulie-august, cu valabilitate, probabil, din toamnă. Aici este clar că vor intra surse noi, cum domnul ministru de stat, probabil, v-a comunicat atunci, mă rog, zilele trecute, pentru că nu pot fi prinse la venituri acelea care nu sunt prinse pe baza unei legi. Or, în momentul de față, în cazul privatizării, o parte din fondurile care se obțin prin privatizare, prin vânzare de acțiuni și altele..., de active, dacă nu cea mai mare parte, aici mă corectează domnul ministru de stat, intră în bugetul de stat, la Capitolul "Venituri", și atunci, la rectificare, și noi contăm pe o mărire a cotei-parte pentru învățământ.

Și acum, repetând, este vorba de o suplimentare până la 442.000 de posturi, între care 401.000 sunt angajați și restul de 41.000 cu plata cu ora și cumulul. În nici într-un caz nu vom face disponibilizări, în unitățile de învățământ nu este posibil, pentru că la noi cifrele sunt fixe - la atâtea clase, trebuie să fie, corespunzător, numărul de profesori, că nu se poate ca în fața clasei să nu fie un profesor. Deci, aici noi avem lucrurile bătute în cuie.

În ce privește, însă, plata cu ora la învățământul superior, iarăși nu sunt probleme deosebite, întrucât acolo numărul este foarte mic. Avem 20.000 de angajați și 32.000 de posturi, deci 10% din totalul angajaților. Deci, nu sunt probleme din acest punct de vedere.

Sigur, avem probleme de alt gen: cum să ne gospodărim bine banii și de asta, într-adevăr, o să avem grijă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Era problema următoare: dacă, în această anexă să apară următoarele: " ... numărul maxim de personal ce se finanțează în 1997 este de 401.000". Aici obiecțiunea a fost ca să nu se mai spună că acest număr este maxim, să rămână neanunțat. Cam asta era cererea dumneavoastră. Nu-i așa, doamnă?

Domnul Virgil Petrescu:

Din acest punct de vedere, în Guvern am hotărât, pentru că așa este conceput bugetul - la fiecare există numărul maxim de angajați - să lăsăm 401.000, cu steluța respectivă, iar ce este peste acest 401.000 reprezintă plata cu ora și cumulul, care, vă spuneam că se pot duce, aceste valori, la circa 41.000.

Deci, este cazul ca să lăsăm așa cum este în proiectul de buget, dacă dumneavoastră, bineînțeles, votați.

Punctul nostru de vedere l-am exprimat.

Domnul Ion Diaconescu:

Poziția dumneavoastră este să rămână așa cum este în anexă.

Da? Vă mulțumim.

Cine dorește. Poftim.

Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, eu sunt unul dintre cei care fac "cumul de funcție", cu aprobarea Biroul Permanent, dar această chestiune nu este o soluție pentru învățământul din România.

Noi nu trebuie să blocăm, sub nici o formă, nici concursurile, și nici să ne bazăm pe cei care cumulează funcțiile și chiar din învățământ, zece, patru sau cinci norme.. Nu cu aceștia construim învățământul românesc.

Pe de altă parte, cred că sursele care vin trebuie să meargă pentru posturi de titulari. Și nu mai vorbesc aici de ce se întâmplă în învățământul rural.

Și aș dori ca domnul ministru să ne spună care este, de fapt, proporția, la această dată, a suplinitorilor în învățământ și câți se găsesc din aceștia în învățământul rural.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Vă rog.

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a discutat mult pe tema reducerii personalului din învățământ, și domnul ministru ne-a dat unele explicații, pe care dumnealui le consideră liniștitoare, dar, după părerea mea, lucrurile nu stau chiar așa.

În primul rând, cred că nu s-a discutat mai concret care este situația în învățământul românesc, și eu fac referire cu deosebire la învățământul preuniversitar, situația căruia o cunosc mai bine.

Dacă, într-adevăr, în învățământul primar și gimnazial nu pot să apară cadre didactice disponibile, decât dacă numărul de elevi se reduce, pentru că, în sfârșit, natalitatea este scăzută, în schimb, în învățământul liceal situația nu este aceeași, pentru că, din câte știu, mai înainte, Ministerul Invățământului a anunțat o reducere a numărului de elevi la clasele de liceu și de la școala profesională cu circa 10.000 de elevi.

Aceasta înseamnă, implicit, o reducere a numărului de ore și, corespunzător, o reducere a numărului de cadre didactice. Cred că aici este cauza, pentru că noi discutăm de reducerea personalului în învățământ, am discutat efectul, dar n-am căutat care este cauza care duce la o asemenea stare de lucruri. În acest context, eu cred că ar trebui să solicităm ministerului, în primul rând, să nu reducă numărul de elevi la clasele de liceu. Vor fi afectate cu deosebire, în acest caz, pentru că în învățământul liceal sunt puțini suplinitori, dacă sunt suplinitori sunt în învățământul primar și gimnazial, în schimb în învățământul liceal sunt puțini profesori suplinitori, vor fi afectate, cu deosebire catedrele de matematică, fizică, chimie, adică acolo unde există un număr mare de profesori, care, și așa, au intrat în reducere.

Deci, pe de o parte, nu suntem de acord cu reducerea numărului de cadre didactice în învățământul liceal, pe de altă parte, și celălalt aspect, al reducerii personalului TESA și de îngrijire, nu este în momentul de față optim. Și de ce spun aceasta? Pentru că, și așa, cel care are în grijă școala, este vorba de personalul de gospodărire, este foarte, foarte scăzut în momentul de față și a reduce, în continuare numărul acestui personal, ar însemna să afectăm buna desfășurare a procesului de învățământ.

La fel și personalul TESA. Au situații foarte multe de făcut în ultima perioadă. Nu se mai compară situația aceasta cu cea din luna anterioară, mereu se schimbă datele și trebuie să lucreze permanent. Deci, nu cred că se poate face o reducere de personal.

În concluzie, dacă totuși se pune problema reducerii personalului, pentru că, pe de o parte, dumnealor au prezentat o situație contradictorie: sunt mai multe posturi decât anul trecut, așa s-a anunțat la un moment dat de domnul ministru, că ar fi chiar mai multe decât anul trecut, cu personalul care are ore la "plata cu ora" și personalul cumulat, și, pe de altă parte, se vorbește de o reducere de personal, adică, există o neconcordanță între ceea ce se afirmă la un moment dat.

Deci suntem împotriva reducerii personalului și din considerentele pe care le-am menționat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Bine. Vă mulțumim.

Noi, de fapt, am dezbătut ieri, vreme de aproape o oră, am ascultat 20 de colegi.

În consecință, o să-i mai dau cuvântul doamnei Andronescu, care a inițiat acest amendament și pe urmă domnului ministru, să facă răspunsul, și ne oprim aici, pentru că, de fapt, am discutat o oră asupra lui și toate aceste idei s-au spus deja.

Doamna Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea este, din nou, legată de necesitatea de a accentua această problemă, care mi se pare extrem de gravă, cea a numărului de posturi din învățământ.

În acest moment, în învățământ, numărul de posturi este de 459.000. Ajungem la 401.000. Nu se pune problema, așa cum ne-a asigurat domnul ministru, a disponibilizării personalului didactic, dar vom îngheța situația la cea care este acum. Nu vom mai putea face scoateri la concurs și aceasta este de natură să afecteze calitatea procesului didactic atât în zona preuniversitarului, dar mai ales în zona învățământului superior.

Aș aduce în discuție încă un argument, și anume că, prin Legea evaluării academice, noi cerem specializărilor noi să aibă un anumit număr de posturi ocupate, or, nepermițându-le scoaterea la concurs, noi îi vom pune în imposibilitatea de a respecta Legea acredirării academice și ca urmare, când vor intra în acest proces, ei vor aduce drept argument că nu au putut să-și ocupe posturile așa cum legea le cere.

Vă mulțumesc și încă o dată aș îndrăzni să vă aplecați spre această problemă a școlii, care nu trebuie să aibă în nici un fel o culoare politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule Ciurtin, dar scurt, vă rugăm. (Rumoare în sală, pentru că la microfon se afla deja domnul deputat Antonescu Nicolae).

L-am invitat pe dânsul.

Domnul Nicolae Antonescu:

Eu vreau să pun doar o singură întrebare...

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule,

Așteptați să vă dau cuvântul, nu vă supărați...

A fost dânsul programat.

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, la argumentele pe care cei care au luat cuvântul le-au adus aici, aș mai aduce încă un argument. Nu vreau să fac prea multă discuție asupra lui, dar..., domnule președinte, și, cu deosebire, domnule ministru, ce se va întâmpla cu numărul de cadre didactice care predau la școlile profesionale, care, în conformitate cu promisiunile pe care le-ați făcut, începând cu anul 1997-1998, unde există cam 25-28 de ore în limba română, ce se va întâmpla cu aceste cadre care vor fi scoase din aceste școli profesionale, întrucât, dumneavoastră ați promis că veți trece ca în aceste școli să se facă predare în limba maternă? Deci, pentru minoritățile naționale... Un aspect.

Al doilea: în învățământul universitar, și eu vin de la Cluj, și, începând cu toamna lui 1997, deja se fac încadrări de către personalul de la unele universități - agricolă sau politehnică - pe criterii etnice. Deci, cum considerați că veți satisface cerința acestor cadre scoase din învățământul preuniversitar și învățământul universitar în toamna lui 1997?

Deci, domnule ministru, vedeți că se îngroașă gluma cu șomajul în învățământ. Dumneavoastră aveți prevăzut acolo 127 milioane pentru ajutor de șomaj. Adăugați numărul de cadre didactice de la învățământul preuniversitar, care vor fi scoase afară, și de la cel universitar și veți vedea unde veți ajunge...

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

De fapt, aici nu se discută problema învățământului, în general, toate problemele... Era vorba de o anexă, s-a făcut un amendament privind numărul acela și văd că dezvoltăm acum, analizăm problema învățământului... Nu este momentul acum să facem acest lucru.

Două minute doar, și pe urmă, domnule ministru, vă pregătiți să dați răspunsul.

Din partea stângă a sălii:

Domnule Iuliu Vida,

Nu-i mai dați sfaturi acum domnului ministru Petrescu!

Domnul Nicolae Antonescu:

Eu vreau să-l rog pe domnul ministru să ne precizeze aici unde vom trece aceste posturi vacante. Vor fi prinse în stat ca posturi normate? Pentru că ele sunt peste cele 401.000, aprobate prin anexă. Deci, ele, ca să poată fi finanțate, plătite, trebuie să apară în statul de funcțiuni.

A doua problemă: pot fi aceste posturi, de la asterisc, de acolo, ocupate prin concurs? Pentru că, altfel, nu putem să completăm niciodată numărul de cadre didactice pentru a desfășura un proces de învățământ normal.

Pot fi scoase la concurs? Dacă pot fi scoase la concurs, este în regulă. Dacă nu pot fi scoase la concurs, și rămân tot timpul la "plata cu ora și la cumul", înseamnă că am blocat total aducerea de cadre didactice în învățământul superior, și acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în învățământul românesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnule ministru...

Domnul Virgil Petrescu:

Sigur, în legătură cu universitatea din Cluj, cu angajări pe criterii etnice, nu aș dori să intru în această capcană, să discutăm acest lucru acum, pentru că, în realitate, din ceea ce știu eu, nu s-au făcut în nici într-un caz, în această universitate, angajări pe criterii. Dacă asta era întrebarea - acesta este răspunsul, dar nu vreau să intru în capcană, să discutăm mai mult această problemă.

În legătură cu faptul că s-a redus cu 10.000 de locuri, este și normal, pentru că s-a redus și numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a pe anul școlar 1996-1997. Deci, dacă anul trecut au fost 175.000 de locuri oferite pentru liceu, s-au ocupat 173.000, anul acesta s-au propus 162.000, deci nu cu 10.000 mai puțin, ci cu ceva mai mult. S-au propus 162.000.

În ce privește învățământul, ruta profesional vocațională, adică școlile de ucenici și școlile profesionale, anul trecut s-au oferit 115.000 și s-au ocupat 97.000. Anul acesta am oferit 102.000. În total: 162.000 și cu 102.000 fac 264.000, iar absolvenți prognozați pentru clasa a VIII-a sunt 270.000. Deci, diferența este numai de 6.000. Știți foarte bine că mai mult de 6.000 vor ieși din sistem, în momentul în care se termină învățământul obligatoriu de 8 clase. În continuare, nu vom ocupa cele 162.000 de locuri la liceu și cele 102.000 locuri la profesional, iar în ce privește raportul între profesional și liceu, s-a mărit chiar cu 1,5% ponderea liceului. Pe de o parte.

Pe de altă parte, deși ar părea paradoxal, reducându-se numărul de locuri la clasa a IX-a, că de asta vorbesc, intrarea la liceu și anul I la profesional, de ce nu se reduce și numărul de profesori? Pentru că am intrat în ceea ce se numește "respectarea Legii învățământului". La liceu, cifra medie este de 25 de elevi pe clasă; maximum 3o, minimum 15. Deci, noi am conceput, și chiar cu o cifră ceva mai mică de intrare, nu vor fi disponibilizați profesori de la liceu, în clasa a IX-a. În continuare, în clasele a X-a, a XI-a, sigur că vor exista unele comasări, în momentul în care numărul de elevi scade sub valorile normate prin Legea învățământului.

Deci, nu spun că lucrurile sunt liniștitoare în general, pentru că situația este grea oricum, oriunde, dar vreau să spun că cel puțin în învățământ încercăm să rezolvăm, așa cum putem, și în condițiile unui buget de austeritate, și în condițiile în care în alte domenii, știți forte bine că vor fi disponibilizați, prin restructurare, deci nu intru în alte domenii, aceste lucruri le cunoașteți dumneavoastră mai bine, în învățământ încercăm să păstrăm o situație anume.

În ce privește temerea că nu vor fi scoase la concurs posturi în învățământul superior, să știți că aici, în statele de funcțiuni, aceste posturi vor fi puse, dar, în general, noi am mers, și asta se știe foarte bine în învățământ, pe avansări. În momentul în care se face o promovare, se trece pe un post de șef de lucrări, se trece pe un post de conferențiar, deci, tot în cadrul sistemului și tot în cadrul celor 401.000 de posturi vor rămâne, iar în ce privește învățământul preuniversitar, aici se punea problema: menținem pensionabilii în sistem, sau nu? Problema este că, în acord cu proiectul de Statut al personalului didactic, vor fi menținuți în sistem pensionabilii, vorbesc de 57 de ani femeile și 62 de ani bărbații, în măsura în care sunt persoane de excepție, la cerere, cu acordul consiliului profesoral și cu acordul Inspectoratului școlar, pentru cei care, într-adevăr, au merite deosebite, sunt autori de manuale, sunt cei care sunt cei mai competenți și numai în aceste situații vor rămâne în sistem, în sensul că nu vor fi pensionați. În clipa în care se pensionează, nimic nu-i împiedică, apoi, dacă doresc, să ia plata cu ora sau cumul, încadrându-se peste cele 401.000 locuri.

Deci, din acest punct de vedere, nu că nu sunt probleme deosebite, sunt, dar încerăm să menținem sistemul să funcționeze.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamna Andronescu, vreau să supun la vot.

Deci, amendamentul dumneavoastră este să dispară titlul acela de - cum îi spune aici? - "număr maxim". Să nu aibă nici un titlu. Să fie această cifră, cum denumită? Cum este redactarea exactă a amendamentului ca să-l supunem la vot?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Amendamentul meu era legat de precizarea, defalcarea din această sumă a numărului de posturi didactice, care rezultă din normarea care se face în conformitate cu respectarea Legii învățământului.

Domnul Ion Diaconescu:

Adică, să nu scriem nici o cifră aici?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Exact, exact. Poate să fie dată acolo, cel mult, cifra personalului nedidactic. Cu aceasta sunt de acord și acest lucru se poate face, dar cifra posturilor didactice rezultă din normarea care se face în conformitate cu Legea învățământului.

Domnul Ion Diaconescu:

Bine. Vă mulțumesc.

Dar, eu am văzut că la toate celelalte se scrie cifra personalului, la toate ministerele.

Bine. Supun la vot amendamentul....

Domnule, nu vă supărați! Ajunge....(Vociferări, agitație)

Domnul Ciurtin Costică (din sală):

Nu sunt mulțumit de răspuns.

Domnul Ion Diaconescu:

Poftim!

Domnul Ciurtin Costică:

Domnilor,

Eu nu vă închid gura să vorbiți. Veniți și vă exprimați la microfonul ăsta! Păi, asta este democrația pe care o promovați? (Vociferări).

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm, vă rugăm liniște!... Liniște!

Domnule Ciurtin, aveți două minute pentru replică.

Domnul Costică Ciurtin:

Un minut.

Domnule ministru, eu nu sunt mulțumit deloc...

Domnule ministru, nu mi-ați răspuns la întrebare: ce se întâmplă cu cadrele didactice românești care au catedră la secțiile maghiare și care vor fi desființate din toamnă? Deci, ce se întâmplă cu acest număr de cadre didactice, cu cele de la universitate, v-am spus. Este o chestiune concretă la Cluj, la Universitatea Agricolă, la Politehnică și așa mai departe, unde se fac încadrări pe criterii etnice la noile universități din Cluj. Asta să-mi răspundeți.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Ciumara... (Discuții contradictorii ale domnului Ciurtin Costică cu sala, vociferări. Domnul președinte Ion Diaconescu bate în microfonul de la prezidiu pentru a păstra liniștea).

La loc, domnule Ciurtin!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Am rugămintea să ne întoarcem la buget și să nu discutăm subiecte care n-au nici o legătură cu bugetul. Problema cu Clujul nu are nici o legătură cu bugetul.

În al doilea rând, domnule președinte, amendamentul doamnei deputate, în esență înseamnă că ministrul învățământului este obligat să respecte legea. Păi, asta se presupune! E din capul locului știut. N-am văzut un text al doamnei, să știm exact ce text votăm. Dacă un scop al acestor amendamente este să obligăm pe ministru să respecte legea, nu se justifică. Toți miniștrii sunt obligați să respecte legile în vigoare.

De aceea, rugămintea mea este să puneți la vot textul așa cum este în proiectul de buget, neexistând amendament scris, și care nu conține altceva decât respectarea legii.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Titus Liviu Pașca:

Domnule președinte,

O chestiune de procedură.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu știu de ce trebuie să supunem la vot prima dată amendamentul și după aceea textul, cum a trecut la comisie? Or, noi, în aceste zile am supus la vot odată formula prin care a trecut textul la comisie și, după aceea, amendamentele.

Vă rugăm, domnule președinte, să respectăm ceea ce este stipulat și în Regulament.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Am avut intenția să supun la vot întâi amendamentul dânsei, că este vorba de o eliminare, o eliminare a unor cifre.

Deci, ați renunțat. Foarte bine.

Pun la vot cererea doamnei Andronescu de a se elimina precizarea numărului de posturi maxim, în sfârșit, care sunt scrise în anexe.

Cine este pentru? Vă rugăm numărați.

Vă rugăm să se mai numere o dată, că ne-am încurcat puțin. (Rumoare, vociferări).

Votați, votați că s-a încurcat numărul!

133 de voturi pentru amendament.

Cine este împotrivă amendamentului? Vă rugăm numărare. (Aplauze).

170 de voturi contra.

Amendamentul a fost respins. (Aplauze).

În condițiile acestea supun la vot.... (Discuții la masa prezidiului cu un deptat).

Am pus la vot, domnule, tot ce este pentru eliminat. Acum, amendamentul vine la rând, amendamentul comisiei, propunerea comisiei. Doamna a cerut excluderea cifrelor și a asteriscului. L-am supus la vot pentru că era eliminare.

Deci, în condițiile acestea, supun votului amendamentul comisiei. Textul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Cine este împotrivă? Cred că se repetă votul de adineauri. Dar, totuși, numărați.

128 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată Anexa 3/15 în redactarea comisiei.

Urmează Anexa 3/16 - Ministerul Sănătății.

Cine are de făcut observațiuni?

Domnul doctor Berciu.

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați deputați și senatori,

Doresc, și am avut și acordul Comisiei pentru sănătate și familie, în legătură cu introducerea, ca poziția întâi, "Spitalul orășenesc Zlatna ambulator specialitate, județ Alba, cu o valoare totală a investițiilor de 2 miliarde 900 de milioane, cu acordul Ministerului Finanțelor nr. 2199/1995, finanțat de la buget pentru anul 1997 cu 500 de milioane". Sursa de finanțare: un transfer de finanțare de la poz. 9. Poz. 9 include Dispensarul medical Cetate din județul Bistrița, care are 600 de milioane. Ținând cont de două aspecte, și anume: reabilitarea și construcția de dispensare medicale se face în mare parte din fonduri ale Băncii Mondiale, iar a doua în procesul de privatizare se are în vedere, în primul rând, dispensarul medical. Deci, atributul acestei medicini primare.

Rog acest lucru să se rețină, pentru că atunci când vorbim de Zlatna, vorbim practic de orașul cu cel mai înalt potențial de poluare, s-a ajuns la de 4 ori doza acceptată de Inspectoratul de Mediu al județului Alba. Prin urmare, este vorba de o redistribuire a unor finanțări de sume acceptabile și cu motivație serioasă pe linie de sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Cine mai dorește să facă observații?

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La Anexa 3/16 aș dori să acceptați propunerea de a face modificarea sumelor prevăzute la pct. 106 din lista de investiții, prin redistribuire de fonduri. La acest punct, este vorba de extinderea serviciului de consultații și internări a Spitalului de Urgență din București. Acest obiectiv, care a fost început în urmă cu trei ani, se află în momentul de față în faza de finisaj final.

Alocarea prin bugetul de anul acesta a numai 1 miliard de lei, din care construcții-montaj 990 de milioane, ar prelungi finalizarea lucrării, lucru care presupune cheltuieli suplimentare.

Propun ca suma alocată pentru anul acesta să fie de 1,8 miliarde lei, sumă ce va permite punerea în funcțiune a obiectivului în următoarele două-trei luni. În acest fel, Bucureștiul va beneficia de un spațiu modern de asigurare a asistenței medicale în cazurile de urgență și catastrofe.

Propun ca suma suplimentară de 800 de milioane de lei să fie atribuită prin redistribuire de la pozițiile 46, 57 și 69 din lista de investiții, toate aceste obiective fiind de abia începute și având termen de punere în funcțiune sfârșitul anului 1999. Menționez că amendamentul a fost admis de Comisia de sănătate și respins în Comisia pentru buget-finanțe.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Mai dorește doamna.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Aș dori să îmi mențin amendamentul pe care l-am formulat în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și care a fost respins de Comisia finanțe-bănci. Amendamentul vizează obiectivele precizate la nr. 85 și 86 din lista investițiilor, privesc același ordonator de credit, nu presupune o majorare a fondurilor alocate, ci doar un transfer de la un obiectiv de interes municipal la un obiectiv de interes județean, care se realizează, de fapt, în cooperare cu o clinică de specialitate din Austria.

Valoarea rămasă de executat la obiectivul municipal de la care solicit transferul a 1 miliard de lei la Clinica de traumatologie a Spitatului județean este deosebit de importantă și a fost recunoscută, de fapt, și de consilierul domnului ministru de stat Ciumara, ca obiective care se realizează în cooperare să aibă prioritate pentru a termina partea de construcții-montaj, întrucât dotările părții austriece așteaptă să vină în țară.

Cred că argumentele pe care Comisia de finanțe-bănci le-a indicat ca motivare de respingere a acestui amendament nu se justifică întrucât, probabil, timpul nu le-a permis să se aplece, cel puțin asupra acestui ultim argument pe care Ministerul de Finanțe l-a invocat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Am o rugăminte. Persoanele, colegii cărora nu le pronunț numele înseamnă că nu l-am știut și îi rog pe dânșii să-l spună pentru stenogramă.

Întâi domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am stat puțin pe gânduri dacă să mai pun această întrebare, pentru că, referitor la unele puncte pe care dorim să le cunoaștem mai bine, nu se răspunde.

După știința noastră, în sănătate există un număr de personal de 273.721. Se preconizează a rămâne 246.115. Vă rugăm să ne spuneți, domnule ministru, și repet încă o dată întrebarea care am pus-o domnului ministru al învățământului - nu s-a răspuns la ea și este de maximă importanță, o știm cu toții - dacă este adevărat că se vor reduce 27.606 posturi din sănătate.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul senator Mortun.

Domnul Alexandru Ioan Mortun:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor președinți,

Dând dovadă de responsabilitate în fața momentului politic și istoric pe care îl traversează națiunea, Comisia de sănătate, ecologie și sport a Senatului României a avizat, în unanimitate, favorabil proiectul bugetului de stat pe anul 1997 pentru Ministerul Sănătății.

Aș vrea, însă, să vă spun că în momentul în care Guvernul României elabora bugetul sănătății, a avut loc o creștere a prețului medicamentului de import și o creștere a prețului medicamentului autohton de peste 2 ori. Aceasta duce, în calculele noastre, la o creștere a prețului pentru medicamentul compensat și gratuit de aproximativ 1.300 de miliarde de lei, pe care rog Guvernul să o aibă în vedere la rectifricarea de buget.

Aș vrea să țineți cont de acest lucru și în situația în care veți vota peste câteva ore. Art. 62, amânat, cred eu, din motive populiste, pentru că în momentul în care CAS-urile ridicate de întreprinderi din banul salariatului nu vor fi vărsate la buget și nu vom cere întreprinderilor, nu vom impune întreprinderilor să verse acești bani - și vreau să vă spun că în fosta guvernare, aceste CAS-uri au fost achitate în proporție de 60% , iar în luna ianuarie și februarie în proporție de 47% - drama achitării echipamentului compensat și gratuit va fi deplină în România, dacă acest art. 62 nu va trece.

Aș vrea să-i răspund doamnei, fostă ministru, Bartoș. Este necinstit să se facă referiri la articole pe care specialiștii Ministerului Sănătății le-au făcut privind investițiile. Eu nu-mi permit să cer măriri de investiții în județul Mehedinți, dar când se propune reducerea fondurilor la poz. 59 la un bloc materno-infantil pot să spun cu toată tăria că doamna fostă ministru nu vrea să facă altceva decât să repete drama de la Brăila de anul trecut. (Aplauze).

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Cine mai dorește să ia cuvântul?

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată, am ocazia în susținerea unui amendament, care se regăsește în raportul comisiei la nr. 40, la acestă anexă, în anexa cu amendamente respinse, de a reveni asupra unei chestiuni pe care am dorit să v-o sesizez ieri într-o intervenție, nu tocmai reușită, poate pentru că nu am fost suficient de explicită sau poate că dumneavoastră ați fost prea obosiți ca să sesizați nuanța.

Vă sesizam ieri, lansând o întrebare care s-a dorit a fi retorică, oarecum, faptul că sunt unele ministere care dispun de un fond suficient de mare de la bugetul de stat, de austeritate, pentru a lansa investiții și am exemplificat - ca un simplu exemplu - Ministerul de Finanțe, cu cele 221 de miliarde, din care 180 pentru lucrări în continure și cu care sunt absolut de acord, și cu alte 43 de miliarde pentru lucrări noi, alocați unui sector care dispune, de asemenea, de un fond substanțial special pentru același scop.

Ieri nu am făcut decât un prim pas spre intervenția de astăzi, pentru că amendamentul meu la această anexă a fost respins cu motivația "nu există surse de finanțare pentru lucrări noi". Iată de ce, prin amendamentul meu solicit alocarea de 500 de milioane de lei pentru centrala termică a spitalului Darabani, un spital care are în raza de cuprindere 22 de comune din nordul Moldovei și alți 800 de milioane lei pentru o investiție, bucătărie și spălătorie la Spitalul de copii Botoșani, care funcționează în condiții improprii din anul 1968 și pentru care există acordul Ministerului de Finanțe nr.841/1996, iar pentru lucrarea anterioară, pe care v-o propun, există acordul Ministerului de Finanțe nr. 1646/1995.

De asemenea, în susținerea amendamentului meu vă rog să observați, dacă aveți puțină răbdare și indulgență pentru județul Botoșani, că pentru acest județ, din suma alocată de investiții din bugetul de stat este un total doar de 50 de milioane de lei. Această sumă nu pot să o înțeleg decât ca o desconsiderare totală față de populația unui județ defavorizat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul deputat Ciumara. (Rumoare, agitație).

Domnul Mircea Ciumara:

Vorbesc ca deputat. Iertați-mă!

Rugămintea mea ar fi în felul următor: fiecare deputat sau senator când face propuneri de a munta niște fonduri de la o unitate spitalicească la alta să propună în incinta județului respectiv de unde provine (aplauze),iar dacă propune să fie dat la un spital, nu știu unde dorește, să propună să se ia bani din județul unde este domnia sa deputat sau senator.

Este inadmisibil ca, aici, să ne apucăm, fiecare pentru județul lui să propună să ia de la celelalte județe. E o procedură incorectă, zic eu, între noi, între colegi, ca deputați și senatori.

Deci, cine are propuneri să se dea bani undeva să ia din județul lui, nu de la celelalte județe.

Asta propunem.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamna deputat, cereți drept la replică? Poftiți!

Dar scurt, doamnă.

Doamna Afrăsinei Viorica:

Nu, domnule președinte, nu este un drept la replică. Nici nu mi-aș permite, este doar o sesizare că în amendamentul meu se menționează și sursa: "de la alte surse de investiții".

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Mulțumim.

Doamna Bartoș.

Doamna Daniela Bartoș:

Mă iertați că intervin, dar este dreptul la replică. Îmi pare rău că mi s-a atribuit pe nedrept drama de la maternitatea de la Brăila. Vreau să vă spun că în acea perioadă eu nu eram nici măcar în Miniterul Sănătății, darmite ministru! Eu am fost ministru începând cu luna august și secretar de stat după 19 ianuarie și drama de la Brăila a fost la începutul lunii ianuarie. Deci, pe 3 ianuarie.

Iar, referitor la cealaltă poziție, m-am referit la poz. 57 și nu 59.

Domnul Ion Diaconescu:

Comisia, față de propunerile de amendare....

Vă rog, domnule Constantinescu. Nu, mai lăsați puțin că mai este o intervenție scurtă. Vă rugăm.

Domnul Ioan Crețu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

Bugetul acordat asistenței sanitare sau sănătății în acest an se încadrează în bugetul de austeritate pe care, din păcate, îl simt și celelalte domenii de activitate, inclusiv sănătatea.

Cele două comisii de sănătate, ale Senatului și Camerei Deputaților, analizând bugetul, au propus o majorare de 1850 de miliarde, necesari până la sfârșitul acestui an ca activitatea să se desfășoare în bune condiții. Apreciem efortul deosebit al Guvernului, al Ministerului Finanțelor, de sprijinire a sănătății. Fiecare ministru, după posibilitățile sale a acordat un sprijin sănătății. În final s-a ajuns la 885 de miliarde, sumă cu care s-a suplimentat proiectul, adică bugetul Ministerului Sănătății din proiectul pe care noi îl discutăm.

Eu nutresc speranța că la rectificarea bugetului, care va fi în vară, în toamnă, Guvernul, primul ministru, ministrul finanțelor, vor găsi resursele financiare pentru susținerea în continuare a sănătății, astfel ca să putem depăși cu bine greutățile impuse de creșterea exagerată, aș zice, a prețurilor la medicamente, la materiale sanitare.

La rectificare, cer să fim sprijiniți în continuare, cum am fost și până acum, de la buget.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Berciu. Două minute.

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru Ciumara, în mod deosebit vreau să vă spun că eram atenționat ca să nu cer din alt județ. Noi nu avem nici o poziție, măcar, în investiții, județul Alba. Așa că de unde Dumnezeu să cer?! Și, am găsit poziția din Bistrița, pentru că erau 5 poziții în Bistrița, care este un județ mult mai mic decât Alba, în altă ordine de idei.

Pe urmă, problema Zlatnei și dumneavoastră personal o cunoașteți și sper să ne susțineți la cererea noastră.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Pentru un minut ați spus. Poftiți. Spuneți-vă numele.

Domnul Mihai Vitcu:

Mihai Vitcu - Suceava.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am depus un amendament cu privire la Spitalul din Fălticeni care reprezintă o variantă locală a "meșterului Manole". Sigur că înțeleg bugetul de austeritate, dar aș vrea să subliniez formalismul cu care s-a discutat acest amendament la Comisia de sănătate, pentru că mi s-a răspuns... eu vorbeam de Spitalul municipal Fălticeni și la răspuns mi se spune "Spitalul municipal Suceva, județul Suceava, amendamentul a fost respins de comisie deoarece nu există surse de finanțare pentru lucrări noi". Nu era vorba de lucrări noi, ci e vorba de o lucrare veche, care durează de vreo șapte ani și, probabil, că va mai dura încă jumătate de secol.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Domnul Antal. Un minut.

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am avut un amendament depus la Comisie și aș dori să vă rog să fiți de acord ca în cadrul sumelor alocate pentru județul Harghita, pentru sănătate, prin redistribuire, să apară și acoperișul de șarpantină pentru Spitalul Municipal din Odorheiul Secuiesc pentru care Consiliul local deja a dispus alocarea unei sume dar solicităm acest lucru pentru a avea temei legal în continuarea lucrărilor, pentru că altfel nu se poate soluționa problema; este aprobată lucrarea de Ministerul Finanțelor încă din 1994.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Constantinescu, Comisia.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să-i liniștesc pe colegii noștri de la alte comisii referitor la timpul pe care l-am alocat acestor redistribuiri solicitate și la argumentația care a fost prezentată. Deci, nu s-a trecut atât de repede și nejustificat peste niște argumente și nici măcar punctual n-a primat interesul personal, de exemplu domnul Berciu știe foarte bine că eu sunt deputat de Bistrița și că președintele Comisiei ar putea să-și susțină... N-am susținut asemenea argumente. Argumentul care a primat a fost legea și anume art.22 alin.3 din Legea 72 spune că în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget, ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în realizarea obiectivelor de investiții ș.a.m.d. În același timp, a primat și art.39 din prezentul proiect de lege, potrivit căruia tot ordonatorii principali de credite pot efectua modificări valorice în listele de investiții, până la data de 31 octombrie.

Deci, nu avem principial nimic împotriva uneia sau alteia dintre modificări, ea n-a putut fi analizată, însă, în Comisie în lipsa ordonatorului principal de credite. Acesta este motivul pentru care le-am respins.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul ministru al Sănătății. Poftiți!

Domnul Ștefan Iosif Drăgulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că tot ce s-a menționat aici este foarte logic și rațional dar trebuie să ne gândim la un lucru: trăim într-o situație de buget de austeritate. Știți foarte bine insistențele conducerii Ministerului Sănătății pentru realizarea unui buget acceptabil, de supravițuire a sistemului de sănătate din România.

Prin hotărâre guvernamentală s-a acceptat această mărire a bugetului; în limitele posibilităților actuale s-a realizat un buget care poate să mențină sistemul de sănătate până în momentul rectificării bugetului.

Ca ministru al Sănătății, prin analizarea foarte atentă a investițiilor, sunt categoric împotriva unor modificări, la ora actuală, fiindcă investițiile sunt extrem de multiple și ceea ce aș propune pentru viitor este scutirea de taxe vamale, de T.V.A. și de comisioane vamale pentru aparatura ce va intra în țară pe linia Băncii Mondiale, care aduce bugetului statului în jur de 150 de miliarde de lei. Deci, în această situație vor exista bani pentru continuarea acestor investiții. Dacă însă, la ora actuală, facem o bulversare totală în aceste investiții, înseamnă că dereglăm toate aceste investiții începute.

Un alt element foarte important la care țin este C.A.S. -ul, deci insist asupra art.62 fiindcă în momentul când banii de la C.A.S. nu vor fi vărsați Ministerului Sănătății suntem în imposibilitatea asigurării compensării medicamentelor.

Deci pledez, ca și ministru al Sănătății, pentru menținerea paragrafului bugetului Ministerului Sănătății așa cum a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și cum a fost acceptat de comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Nefiind nici o propunere de eliminare... (Către domnul Miron Mitrea)...Am terminat, a vorbit și ministrul. Aveți ceva de procedură? Toate luările de cuvânt se fac înainte de Comisie, înainte de inițiator.

Poftim, domnule Mitrea, poftim!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu există o asemenea procedură ca după ce vorbește inițiatorul sau Comisia, parlamentarul să nu poată vorbi.

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

Scrie în Regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cred că domnul ministru a luat un pic la un loc toate amendamentele și nu cred că ele sunt de aceeași importanță. În primul rând vreau să sprijin amendamentul legat de Spitalul de Urgență București. O bună parte dintre noi am trecut prin acest spital sau pe lângă pe lângă spital, știm că are dificultăți foarte mari, este aproape gata cu 800 de milioane care este o sumă foarte mică, la ora actuală, pentru buget, se poate finaliza o lucrare extrem de importantă nu numai pentru București, pentru toți oamenii care au probleme în jurul localității noastre și pentru toți cei care sunt în tranzit, nefiind vorba de bani noi dați, ci fiind vorba de bani redistribuiți de la investiții care sunt la început și care, dacă se vor termina în august '99 sau în octombrie '99 este tot același lucru, propun să fiți de acord cu amendamentul doamnei Bartoș care ar duce ca Spitalul de Urgență să fie în stare de funcționare convenabilă în acest an și nu anul viitor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Sunt informat că există în sală, în incita aceasta a noastră ceva presă. Sunt rugați domnii ziariști să părăsească incinta aceasta în timpul votării, în timpul lucrărilor. Vin numai când este un moment special, pentru restul există spații rezervate. Mulțumim.

Deci, supunem la vot amendamentul...

Domnilor, să ținem o regulă. Deci, vorbește toată lumea, după care are cuvântul Comisia, inițiatorul. Acum am făcut o excepție cu domnul Mitrea, nu vreau s-o generalizez.

Deci, supun la vot Anexa 3/16 sub forma în care a fost amendată de Comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Cine este împotrivă? Numărați, vă rog! 79 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa 3/16 a fost adoptată sub forma exprimată de Comisie.

Anexa 3/17 - Ministerul Culturii.

Domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am trei cereri mici către Ministerul Culturii și o atenționare ceva mai largă întrucât am avut și-un amendament care este cuprins în Raportul comisiei de specialitate.

1. În art.18 alin.5, pe care l-am votat deja ieri, se menționează expresia "achiziții de case memoriale". Eu am căutat în această anexă și n-am găsit lista caselor memoriale care vor fi achiziționate, s-ar putea să existe și n-am găsit-o eu. De aceea, rog Ministerul Culturii ca atunci când va întocmi această listă să aibă în vedere prioritățile absolute și prioritare sunt acele case memoriale care deja au mai fost, în anii trecuți, înscrise în bugetul de stat, dar din motive curioase, zic eu, această propunere din buget nu a fost finalizată. Mă refer, în primul rând, la Casa memorială "Nichita Stănescu" din Ploiești.

2. La Ploiești există un muzeu unicat în Europa, este vorba de Muzeul Național Republican al Petrolului care până acum era îngrijit, subvenționat de către Regia Petrolului. S-a anunțat că Regia Petrolului renunță să mai susțină material acest muzeu. Întreb Ministerul Culturii ce va face cu acest muzeu. Îl va închide? Trebuie să existe o gândire, pentru că muzeul acesta este nu numai unicat dar este de o valoare cu totul deosebită și el trebuie să existe în continuare.

3. La art.18 alin.2 s-a aprobat ieri formula: "Instituții de cultură și artă care în anul 1997 vor fi finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii". La Anexa 3/17 însă găsim formula următoare: "Lista instituțiilor publice de cultură finanțate din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii". Este o neconcordanță evidentă, pentru că la art.18 alin.2, votat deja, prin acest pasaj se dă posibilitatea unor finanțări doar parțiale. De exemplu, unui muzeu i se dau doar 25% din fondurile necesare pe când în anexă se presupune finanțarea integrală, indiferent de sursă, fie de la bugetul de stat, fie prin surse extrabugetare dar corelate, aduse prin Ministerul Culturii.

În sfârșit, 4. În Anexa 3/17 lista instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat la nr.38 figurează "Muzeul Carpaților Răsăriteni", fără a se indica locul unde se presupune că va exista acest muzeu, el nu este înființat deocamdată. Am propus formula din Hotărârea de Guvern 1365 din 27 noiembrie 1996: "...având sediul în spații din clădirea Centrului de cultură Arcuș, județul Covasna". Iată câteva elemente. S-a ales această formulă deoarece Ministerul Culturii nu are alt spațiu în județul Covasna și orice înființare trebuie făcută într-un spațiu care-ți aparține. Sediul acesta va fi provizoriu până la construirea unui sediu definitiv. Dacă nu are un sediu, evident că muzeul nu poate fi înființat în mod real ci doar o înființare fictivă, pe hârtie.

În momentul actual, în județele Harghita și Covasna, doamnelor și domnilor, sunt 6 muzee maghiare și secuiești finanțate de la buget și nici unul românesc, nici un muzeu românesc în două județe din centrul țării. Evident că ne putem pune întrebarea cine vrea să dispară aceste urme ale civilizației românești, care pot fi conservate numai prin existența unui asemenea muzeu. Vă aduc la cunoștință trei lucruri cu totul curioase, zic eu. În Comisia de cultură, atunci când am propus această precizare, care nu era împotriva nimănui, era o precizare pentru ca muzeul să existe real, când am făcut această propunere, cu o vulgară violență, domnul deputat Marton Arpad mi-a strigat că nu am dreptul să apăr cultura românească din Harghita și Covasna. Domniile-voastre, care ați fost vinerea trecută aici, ați văzut că același lucru mi l-a strigat de la această tribună domnul Veresttoy Attila, senator din partea UDMR-ului. Domnul secretar de stat Kelemen Hunor, într-un interviu din "Haromszek" - este ziarul UDMR-ului din Covasna - din 14 februarie 1997, declara: "În ceea ce privește instituțiile culturale din județul Covasna aș dori să intervin personal în împiedicarea îndeplinirii Hotărârii de Guvern privind muzeul. Împreună cu deputatul Marton Arpad intenționăm să întocmim o propunere în care să solicităm abrogarea Hotărârii de Guvern de anul trecut privitoare la muzeu". Mai clar nici că se putea spune!

Iată cine vrea, așadar, să dispară urmele culturii civilizației românești din Harghita și Covasna. De ce? O știm cu toții!

Dacă nu acceptați, dacă nu acceptăm noi toți înființarea în mod real a acestui muzeu, ne situăm de partea celor ce doresc distrugerea civilizației românești.

În Raportul Comisiei de cultură care, sub presiunea domnului Marton Arpad, a respins acest amendament al meu, se motivează cu două lucruri. Unu: se spune în Raport "Nici una din instituțiile publice din această listă nu are trecut sediul". Dar domniile-voastre vă puteți uita foarte bine în cartea aceasta imensă, la Anexa 3/17, că marea majoritate au trecute localitățile unde ființează aceste muzee, numai două nu au trecute localitățile. În al doilea rând, în Raport se spune că în cazul Muzeului Carpaților Răsăriteni, sediul este stabilit deja prin hotărâre de Guvern. Păi dacă este deja stabilit prin hotărârea de Guvern, de ce se refuză să se treacă această precizare și în proiectul acesta de buget?

Pe 31 martie, deci chiar vreo două săptămâni, toate societățile culturale românești din Covasna, conducerea partidelor românești și domnul prefect al județului Covasna, care este un adevărat patriot român, au alcătuit o propunere de modificare a Hotărârii de Guvern nr.1365 în sensul fixării ca sedii temporare ale muzeului a trei locuri, incluzând și Castelul Arcuș. Am înaintat această propunere, semnată de domnul prefect, Ministerului Culturii, ea a venit și pe căile oficiale către acest minister. De aceea:

1. Rog Ministerul Culturii să susțină această modificare a hotărârii de Guvern, propusă de toți factorii locali autorizați, evident cu excepția UDMR-ului, și

2. Până atunci, rog Parlamentul să aprobe formula "Muzeul Carpaților Răsăriteni, având sediul în spații din clădirea Centrului de Cultură Arcuș, județul Covasna". Rog, de asemenea, pe domnul ministru Ciumara să nu mai repete refuzul de vinerea trecută și să se gândească că aceste două județe au un statut cu totul special și că trebuie să apărăm, să salvăm pe românii din aceste județe și civilizația lor, care este și civilizația noastră.

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Poftiți! Dar rugămintea este să fiți mai conciși.

Domnul Arpad Francisc Marton:

Eu voi fi foarte concis.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul Țurlea face a doua oară aceeași afirmație de la acest microfon, afirmație care nu corespunde adevărului. Poate domnia-sa nu știe că în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă se face stenogramă și voi prezenta, la prima intervenție înaintea ordinii de zi, stenograma acelei săptămâni, să vă edificați cam cum stăm cu adevărurile emise de domnul Țurlea. Ceea ce am contestat eu, că soluția propusă de domnul Țurlea nu este soluția propusă de liderii culturii și conducerii politice românești din județul Covasna. Un singur argument în plus. Ceea ce a susținut astăzi, aici, este deja modificat față de ceea ce a susținut domnia-sa în Comisie. Iată că și părerea domniei-sale s-a mai schimbat, apropiindu-se de poziția domnului prefect. Și ca să vedeți că nu este tocmai așa cum spune domnul Țurlea, vin și eu cu o propunere constructivă, pentru că formularea pe care o propune domnia-sa, vedeți că nu se regăsește nicăieri o asemenea formulare în această înșiruire de 50 de instituții, însă la poz.49 apare "Centrul de cultură Arcuș, Covasna". Propun să punem "Muzeul Carpaților Răsăriteni, (virgulă,) Covasna", să fie formularea identică cu cea a sediului clădirii pe care domnia-sa o propune. Și astfel va fi acoperită și ideea domniei-sale de a include celelalte clădiri propuse de prefectul județului Covasna care, evident, nu este membru al partidului pe care îl reprezintă domnia-sa.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Bălăeț Mitică și pe urmă domnul Sturza.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa 3/17 eu am de făcut o propunere de precizare la lista obiectivelor de investiții cu finanțare integrală sau parțială de la buget pe 1997. Este vorba de investiția "Biblioteca Națională", care este prevăzută cu 12 miliarde de lei. Nu cer modificarea acestei sume, deși ar fi necesară, dar ne gândim la imposibilitatea acestui buget de austeritate de a subvenționa mai mult construcția și finalizarea Bibliotecii. Cer însă o mai bună gospodărire a fondurilor existente, adică a acestor bani pe care bugetul îi atribuie finalizării Bibliotecii.

De aceea, propunerea mea, trecută prin Comisia de cultură și aprobată în unanimitate în cadrul unei discuții, este ca la suma respectivă să se prevadă o steluță sau un asterisc, așa cum s-a prevăzut și la Anexa de la bugetul Ministerului Învățământului, asterisc care trimițând la subsolul paginii să prevadă următorul text: "Investiția trece, începând cu 1997, în răspunderea directă a beneficiarului de dotare - Biblioteca Națională". De ce susțin acest lucru? Avem două modele paralele comparative și anume, Biblioteca Națională, a cărei investiție o realizează Ministerul Culturii și care stagnează continuu din 1990 până în prezent, deși s-au investit acolo peste 32 de miliarde de lei, și Biblioteca Centrală Universitară și Biblioteca Academiei, pe care ambele instituții coordonatoare le-au dat în atribuția directă a beneficiarilor de dotare. Biblioteca Centrală Universitară este aproape terminată, și dumneavoastră știți de la ce condiții a plecat după 1990, și aceasta se datorează continuii urmăriri a investiției de către organul de specialitate al bibliotecii și realizarea ei în conformitate cu normele biblioteconomiei, pe care numai blbiotecarii le cunosc și oamenii care lucrează și au experiența mondială în acest domeniu; și Biblioteca Academiei care s-a ridicat din pământ până în momentul de față fiind aproape și ea finalizată, cu noua construcție. În schimb, la Biblioteca Națională, care era aproape terminată în 1990, s-au produs furturi incomparabile de materiale și investiția stagnează, nu se vede absolut nimic acolo, în realitate. Și în acest sens cred că soluția este trecerea acestei investiții în răspunderea directă a conducerii Bibliotecii, cu întregul colectiv aferent de la Ministerul Culturii de ingineri și tehnicieni care să lucreze sub comanda directă a conducerii Bibliotecii și a normelor necesare biblioteconomiei, pentru că amenajarea va fi într-adevăr treptată și în raport cu absolute necesități ale Bibliotecii.

Vreau să vă spun că în prezent Biblioteca Națională este cu niște depozite insalubre, incalificabile pentru ținerea cărților. Unul dintre cele mai mari este chiar aici lângă noi, în garajul Parlamentului. Cine poate să viziteze acest depozit rămâne consternat de condițiile absolut imposibile în care sunt ținute aceste cărți.

Deci, mai buna gospodărire a fondurilor va duce la transferarea acestui depozit insalubru la noua construcție a Bibliotecii și în felul acestaa vom realiza mai bine ceea ce avem nevoie să realizăm.

Vă mulțumest pentru atenție.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Sturza și pe urmă doamna.

A, domnul Țepelea, n-am văzut.

Domnul Gabriel Țepelea:

E-n ordine!

Am cerut cuvântul ca să fiu imediat după domnul Bălăeț, pentru că iau cuvântul în aceeași problemă. Este vorba de solicitarea de a se aloca Bibliotecii Naționale suma de..., adică nu, i s-a alocat Bibliotecii Naționale suma de 12 miliarde și aceste 12 miliarde să nu mai fie date direct Ministerului Culturii, ci să se specifice pentru ce anume sunt destinate aceste sume; și care este raționamentul? Raționamentul a fost expus în parte de colegul nostru. Noi avem la ora de față 17 sedii ale Bibliotecii Naționale, dintre care nu mai puțin de 4 în provincie. Închipuiți-vă că avem un număr de 20 de paznici și 9 femei de serviciu pentru a păzi ce? niște cărți care nu sunt utilizate. Este o situație absolut absurdă. Cum se poate remedia? Se poate remedia printr-un simplu asterisc, care să prevadă că această sumă va fi atribuită direct Bibliotecii Naționale, care va construi o aripă, de urgență, pentru a depozita acolo cărți. Deci, nu se lezează cu nimic bugetul de stat, se face doar o distribuire de oameni cumpătați, de oameni chivernisiți, care au puțin și trebuie să știe cum să-și chivernisească lucrurile. Dar în fața acestei situații nu putem rămâne nepăsători, chiar dacă din punct de vedere financiar asteriscul pe care-l solicităm noi nu este, cum s-ar spune, foarte la locul lui, dar din punct de vedere cultural, din punct de vedere al necesităților politice și din punct de vedere al responsabilității noastre față de carte, el este la locul lui. Nu mai vorbesc de situația cărților care se găsesc aici, în depozitul Parlamentului. În fiecare săptămână avem alarmă dată de către paznici, pe de o parte, dată de către constructori, pe de altă parte, că aceste cărți sunt în pericol.

Deci, stimați colegi, vă rog să treceți peste o formalitate de ordin financiar și să dați drum în cetate acestui asterisc care va salva, pentru moment, un fond de carte și deci eu cer să aprobați această propunere a domnului Bălăeț, propunere care a fost făcută în fața Comisiei noastre și a fost aprobată de Comisia noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Sturza, nu mai vrei? Doamna, atunci. Poftiți!

Doamna Oana Manolescu:

Oana Manolescu, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă rețin atenția numai pentru un singur minut. Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Colegii mei anteriori, domnul deputat Bălăeț și domnul președinte al Comisiei de cultură, Țepelea au spus aproape tot. Să știți că acest tezaur, sclipirea, scânteierea acestui tezaur se stinge. Este vorba de fondul vechi al Bibliotecii, care este depozitat în condiții - este puțin spus - îngrozitoare. Pe cărți din secolul XVII, pe valori inestimabile ale celor care au creat în România, ale celor care au viețuit și au creat în România, români și scriitori aparținând minorităților naționale, pe aceste cărți plouă, cei care lucrează acolo lucrează cu batiste la nas sau chiar cu mască de protecție, în temperaturi necorespunzătoare.

Mă aliez propunerii ca această sumă să fie trecută integral, deci la asterisc, să fie trecută integral în gospodărirea Bibliotecii Naționale pentru rezolvarea acestei probleme.

Cartea este comoara poporului care se vede, comoara care nu se vede este aici!

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc, doamnă. Dumneavoastră.

Domnul Romulus Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte. Am solicitat cuvântul pentru a face o propunere.

Romulus Raicu mă numesc, de la PUNR.

În legătură cu instituțiile care sunt trecute la Anexa 3 pentru a fi finanțate de la Ministerul Culturii și din venituri extrabugetare, aș ruga, dacă este posibil, să fie trecut și Muzeul de istorie, regiunea Porților de Fier de la Turnu Severin. Cred că sunt puține în țară de dimensiunea acestuia și solicit acest lucru, gândindu-mă mai ales la obiectivele de mare interes, la monumentele istorice pe care le are în ptrimoniu acest muzeu. De foarte multă vreme, noi încercăm să remediem o situație care este nefirească la Turnu Severin, în legătură cu conservarea piciorului podului construit peste Dunăre, și consider că dacă s-ar face acest lucru, ar fi posibilități mai mari de finanțare pentru viitor, pentru a-l scoate, în sfârșit, din apa în care băltește piciorul podului, pentru că nu este asigurată nici un fel de conservare a acestuia.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule coleg, acest amendament este depus la comisie?

Domnul Romulus Raicu:

Nu, eu ceream să fie completată lista aceea.

Domnul Ion Diaconescu:

A..., dacă nu este depus la comisie... Rețineți regula! Se acceptă, se dezbat numai amendamentele respinse de comisie, depuse și respinse.

Domnul Romulus Raicu:

Da, dacă nu, aș ruga să fie trecut cel puțin la acel capitol care se referă la monumentele istorice, sumele care vor fi alocate...

Domnul Ion Diaconescu:

Știu, dar dacă..., trebuie să respectăm procedura, regulamentul.

Domnul Romulus Raicu:

... să fie fie prevăzut un asemenea fond, care este de mare importanță pentru reconstituirea piciorului podului, pentru păstrarea lui. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Trecem, dar... totuși, trebuie să respectăm regulile. Mulțumesc.

Vă rugăm! Dumneavoastră. Să nu veniți decât cu amendamente care au fost respinse de comisie. Amendamente noi nu se acceptă.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Voi reveni la Anexa 3/17 și anume la pct.a) Biblioteci și la Biblioteca Națională.

A spus domnul președinte al Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul academician Țepelea, cam totul. N-aș veni decât să subliniez importanța cererii noastre în acest context, avându-se în vedere că avem în discuție un obiectiv de o asemenea importanță și anume Biblioteca Națională.

Evident, un buget care s-a dorit a fi curajos și îl citez aici pe domnul ministru Ciumara, s-a dovedit până la urmă a fi un buget de austeritate de la care nu poate să se ceară prea mult. Din păcate, culturii i s-a dat și de data aceasta cu mână de zgârcit, adică cu mână stângă.

Referitor la problema în discuție și eu sunt de acord cu propunerea făcută aici ca Biblioteca Națională, mai precis, investiția aceasta să treacă la beneficiarul de dotare pentru motivele atât de clare care au fost expuse aici. S-au cheltuit până acum peste 32 de miliarde de lei de la 1990 încoace, fără să se vadă aproape nimic. Firesc ar fi să ne întrebăm și unde s-au dus sau unde s-au scurs acești bani, dar acum sarcina noastră este aceasta, a unor slujitori ai culturii, să vedem ce avem de făcut de acum înainte.

Deci, și eu sunt de acord ca acest obiectiv, Biblioteca Națională, să treacă de la Ministerul Culturii, în ceea ce privește construcția, la beneficiarul de dotare.

S-a mai aminit aici un lucru cât se poate de îngrijorător. Depozitele actuale ale Bibliotecii Naționale sunt împrăștiate prin toată țara, adică valori care stau sub cheie, departe, de a fi puse, așa cum ar fi cazul, la dispoziția celor interesați. Și mai gravă este situația depozitului de la Palatul Parlamentului, care acum două săptămâni a fost inundat. Nu este greu să ne închipuim ce se întâmplă acolo. Evident, argumentul pledoariei mele în această situație îl constituie această nefirească situație în cazul când se înregistrează incalculabile pierderi în domeniul culturii. Unii au promis că s-ar mai putea face câte ceva pe la rectificarea din vară. În acest caz, această situație nu mai poate suferi nici o amânare. Vinderea pielii ursului din pădure ar fi cât se poate de păguboasă.

Doamnelor și domnilor parlamentari, să nu uităm un amănunt și un adevăr valabil pentru toți, apărarea culturii este echivalentă cu apărarea frontierelor naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Comisia, vă rugăm, față de propunerile care s-au făcut aici, dacă aveți de făcut vreo observație? Nu aveți.

Atunci, din partea Guvernului există... și de la Ministerul Culturii, da? Cine răspunde domnul Ciumara sau Ministerul Culturii? Veți răspunde amândoi.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Din câte am înțeles eu, ceea ce preocupă la Biblioteca Națională este ca cei care lucrează acolo să nu se împrăștie pe tot șantierul...,ci să avem garanția ca în cursul acestui an se termină o parte. Aceasta este solicitarea. Nu se cere nici un ban în plus, ci numai o bună organizare a muncii pe șantier. De aceea, nu amendamentul care a fost propus rezolvă problema în mod sigur, ci un asterisc care să precizeze că la propunerea Bibliotecii Naționale, Ministerul Culturii va etapiza lucrarea, dar încă nu mi-a dat textul corect formulat acum, va etapiza lucrarea în ordinea stabilită, da? Deci, "La propunerea Bibliotecii Naționale, Ministerul Culturii va solicita executantului să respecte ordinea stabilită a lucrărilor". Acesta este asteriscul. Și văd că cel care a propus este de acord.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Din partea Ministerului Culturii dacă are ceva de spus? Domnul Onisei. Da, poftiți!

Domnul Ioan Onisei:

Absolut de acord, dacă domnul președinte Țepelea este de acord, absolut de acord cu ceea ce a propus domnul ministru de stat, mi se pare formula cea mai bună, de altfel, și pe noi ne îngrijorează starea depozitului de carte veche, chestiunea dacă banii sunt prevăzuți acolo sau la Ministerul Culturii este o treabă de bună gestiune. Noi, prin organigramă, o să înființăm de anul acesta o direcție specială tehnică și de investiții, tocmai pentru a avea aparatul tehnic necesar să continuăm în bune condiții aceste investiții. Deci, Ministerul Culturii este de acord cu acest amendament.

Revenind la ceea ce propunea domnul deputat Țurlea, am să aduc aminte că Muzeul Național al Petrolului este înființat printr-o hotărâre de Guvern specială, sub tutela Regiei Petrolului, ne preocupă situația acestui muzeu și vom încerca să găsim o soluție.

De asemenea, domnul deputat Țepelea remarca o necorelare, afirma dânsul, între formularea din alin.2 al art.18 și formularea Anexei 3/17. Nu este de fapt o necorelare, nu trebuie să avem același limbaj din punct de vedere financiar, din punct de vedere economic sunt aceleași lucruri, adică finanțare integrală sau parțială cu ceea ce se întâmplă în anexă, adică și din surse extrabugetare, alocații de la buget și surse extrabugetare. Știți foarte bine, un muzeu, un teatru are și alte venituri decât alocațiile bugetare, pentru că este vorba de bilete, de spectacole, de expoziții ș.a.m.d.

În legătură cu Muzeul Carpaților Răsăriteni, propun formula de compromis următoarea și am să spun și din ce rațiuni. Anume, în text, în anexă adăugăm virgulă și scriem Covasna. De ce propun acest lucru? Din următoarele rațiuni: prima rațiune este o chestiune de simetrie și de construcție a acestei legi, pentru că în toată anexa ați văzut că se specifică numai județul, deci, nu se specifică în mod foarte concret adresa unui muzeu sau unui teatru, deci, județul pe de o parte. Pe de altă parte, cred că această formulă este bună și pentru rațiunea pe care am sesizat-o din ceea ce spuneați dumneavoastră, anume: am primit de la prefecți, există această posibilitate tranzitorie de organizare cu trei spații diferite, or, mi se pare că este o contradicție în termeni, domnule deputat. Pe de o parte, spuneți să precizăm Arcuș și pe de altă parte, susțineți o hotărâre de guvern care să precizeze trei sedii diferite, deci, trei locuri diferite.

Așadar, revenind, cred că formularea : "Muzeul Carpaților Răsăriteni, Covasna" este cea mai potrivită.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Rog comisia să se pronunțe în privința acestei propuneri, dacă și-o însușește, să o pot pune la vot, da? V-ați însușit-o. Bun.

Domnule Țurlea, s-a luat act prin faptul că și-a însușit-o comisia. O supun la vot așa. Nu doriți acest lucru?

Domnul Petre Țurlea:

Am reținut din discursul reprezentantului Ministerului Culturii că ar fi de acord cu formula înaintată de organizațiile de cultură și de domnul prefect din județul Covasna. În cazul acesta este un angajament al dumnealor, deci, al Ministerului Culturii că vor modifica în acest sens hotărârea de Guvern, pentru că dacă nu și se lasă numai formula aceasta Covasna, deci indicarea județului, fără a se spune unde, riscăm iarăși să ajungem la situația ca acest muzeu să fie înființat numai pe hârtie. Deseori, doamnelor și domnilor colegi, nulți reprezentanți ai Guvernului, inclusiv domnul Ciumara, mi-au afirmat în particular că au puternice sentimente patriotice românești și eu îi cred pe cuvânt, dar aceste sentimente trebuiesc traduse în practică și iată că vine domnul Ciumara refuză câteva milioane, numai câteva milioane pentru cele două ziare, singurele ziare românești în Harghita și Covasna, acestea vor dispare indiscutabil. Acum se refuză precizarea aceasta care va duce cu siguranță la crearea acestui muzeu. În caz că nu există această precizare, lucrurile sunt cu totul incerte. Istoria va judeca, doamnelor și domnilor colegi, dacă acest refuz permanent al Guvernului este o dovadă a patriotismului membrilor săi sau este o dovadă a lipsei de interes, ca să nu spun celălalt cuvânt mult mai realist față de interesele poporului român.

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, domnule Țurlea, n-am reținut forma pe care o acceptați dumneavoastră. Nu sunteți de acord cu forma propusă de domnul ministru?

Domnul Petre Turlea (din sală):

...în cazul existenței unui angajament că vor definitiva situația...

Domnul Ion Diaconescu:

Aceea este altceva. Mă refer la un text. Angajamente din acestea... Domnule ministru, spuneți încă o dată exact amendamentul. cum sună?

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Așadar, în Anexa 3/17, în lista care prevede muzeele, este trecut Muzeul Carpaților Răsăriteni. Formula pe care înțeleg că o acceptă, o agreează și domnul deputat este: Muzeul Carpaților Răsăriteni, Covasna.

Domnul Ion Diaconescu:

Bun. Mulțumim. Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cine se abține? Nimeni.

Deci, se acceptă acest amendament, această modificare.

În privința Bibliotecii Naționale, înțeleg că este vorba de o completare care trebuie făcută la text. Domnul ministru Ciumara. Deci, completarea este un asterisc care să menționeze ce? Citiți textul!

Domnul Mircea Ciumara:

Textul care va intra la asterisc este următorul: "La propunerea Bibliotecii Naționale, Ministerul Culturii va cere ca lucrările să fie executate de către constructor în ordinea stabilită de către aceasta". Aceasta este toată problema. Problema care se pune este că se lucrează de mai mulți ani și să se respecte succesiunea pe care o pretinde Biblioteca Națională. Aceasta este toată problema.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

...trebuie un text de lege...

Domnul Ion Diaconescu:

Supunem la vot această completare, acest amendament, un asterisc, textul citit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Bălăeț solicită să ia cuvântul)(Vociferări).

În timpul votului... Au convenit toți asupra acestei formule. Lăsați așa!

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

Cu unanimitate s-a acceptat acest amendament.

Da, spuneți acum, dar nu mai cer un vot.

Domnul Mitică Bălăeț:

Vreau să precizez următorul lucru: această formulă este absolut neeficientă. De ce? Pentru că Ministerul Culturii va rămâne în continuare cel care va coordona și va impune principiile sale pentru realizarea acestor lucrări. El nu cunoaște însă biblioteconomie și nu are nici specialiști în această privință, iar experiența ne arată că la celelalte biblioteci unde s-a trecut direct în administrarea acestei investiții de către conducerea bibliotecilor respective s-au realizat lucrurile așa cum trebuie. Formula nu este bună, nu este propunerea mea, este răspunderea celor care vor să o facă în felul acesta. Eu vă spun că nu se va realiza ceea ce trebuie acolo. Și cu această ocazie se vede că, într-adevăr, propunerile care vin din partea Opoziției nu sunt acceptate în felul în care sunt gândite ele de către oamenii care cunosc cu adevărat problemele. Am răspuns de domeniul bibliotecilor mulți ani de zile, cunosc problemele cu care se confruntă și experiența în această privință.

Domnul Ion Diaconescu:

Numai la această anexă, acum câteva minute, am adoptat două propuneri, două amendamente făcute în mare parte de Opoziție.

Deci, supunem la vot Anexa 3/17 în totalitatea ei cu modificările făcute.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Numărați! 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi Anexa 3/17 a fost votată.

Anexa 3/18, Ministerul Tineretului și Sportului. Cine ia cuvântul? Poftiți!

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Se poate observa că la capitolul 5901 al proiectului de buget pe 1997, intitulat "Cultură, religie și activități pentru tineret și sport", sunt stabiliți ca ordonatori de credite, în afara Ministerului Tineretului și Sportului și Ministerul Culturi, încă 14 ministere sau instituții guvernamentale. Nu am înțeles de ce atâtea ministere își propun astfel de activități în locul ministerelor care ar trebui să se preocupe de așa ceva. Nu am înțeles de ce trebuie prevăzute fonduri pentru activități sportive la anumite cluburi aparținând unor ministere. Ori își înființează toate ministerele echipe sportive, ori cele care doresc, să și le finanțeze din fonduri extrabugetare. Este un buget de austeritate, însă Ministerul Transporturilor primește 4 miliarde pentru extinderea tribunei terenului de fotbal pe baza unui ordin 3166/90. Deci, din 1990 se găsește loc în bugetul de austeritate din 1997 pentru această investiție.

Este remaracabilă, de asemenea, disproporția repartizării fondurilor în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, adică 128 miliarde pentru activități sportive, 13 miliarde pentru administrații și servicii publice, iar pentru tineret 11 miliarde. Adică pentru tineret, 6 milioane de tineri și 2.000 de organizații de tineret, 11 miliarde, un buget cât bugetul Oficiului pentru protecția consumatorului. Nu mai vorbim că din 39 miliarde prevăzute pentru investiții prevăzute în cadrul acestui capitol, Ministerului Tineretului și Sportului îi revine 100 de milioane adică zero. Cu acești bani nu se pot nici măcar întreține clădirile care aparțin acestui minister.

Se mai poate spune că activitățile sportive de masă care sunt propuse a fi dezvoltate în programul guvernamental nu se vor efectua din sumele alocate federațiilor sportive, acestea având ca obiect de activitate sportul de performanță, ci prin programele structurilor societății civile care sunt finanțate curent prin programe din bugetul afectat activităților pentru tineret al Ministerului Tineretului și Sportului.

Dacă prima parte a amendamentului pe care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, de atragere către Direcția de tineret a unor fonduri de la alți ordonatori nefirești de credite din acest domeniu, a fost respinsă, vă rog să acceptați măcar ca din bugetul prevăzut pentru sport, să transferăm 3 miliarde cu direcția tineret. Acest fapt nu ar însemna mare lucru, dar ar da un semn din partea noastră că cel puțin suntem deschiși spre a ajuta tineretul și că nu ne folosim de această categorie socială numai pentru a da culoare discursurilor noastre.

Dacă nu se acceptă acest amendament, atunci vă rog să mai rețineți unul, chiar dacă nu a fost propus în comisie, dar pentru care aceasta poate să decidă pe loc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule coleg, eu am intervenit adineauri, dacă amendamente nu au fost duse mai înainte la comisie și respinse, nu le putem relua apoi.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Un moment! Domnule președinte, o secundă! Veți vedea despre ce amendament este vorba. Aceasta se poate decide pe loc și anume: modificarea denumirii Ministerului Tineretului și Sportului în Ministerul Sporturilor, pentru că acesta nu mai are nici o legătură cu tineretul. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Nici o legătură cu problema noastră de aici. Cine ia cuvântul? Da, domnul Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulțumesc domnule președinte,

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Stimați invitați și inițiatori,

O problemă de fond apare la nr. crt.101 la amendamente respinse, o cifră de 177.423.405 mii lei. Înainte să continui, domnule președinte, aș vrea să remarc interesul față de problema sportului și tineretului care se manifestă în sală. Dacă doriți să vedeți, fiecare al doilea coleg discută și nimeni nu este atent la dezbatere. Vă rog frumos, dacă se poate, să intervenți să chemați la ordine pe colegi. (Rumoare)

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Eu te urmăresc, dragă.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulțumesc domnule Bivolaru.

Deci, revenind 177.423.405 mii lei. Cum am obținut această sumă. În proiectul de buget apar 153.897.800 mii lei, la care am propus să se adauage 23.525.605 mii lei provenind de la trei ministere: un minister este Ministerul Apărării Naționale care are pentru sport prevăzute 6 miliarde 361 de milioane, alt minister este Ministerul de Interne care are prevăzute 9.927.355 mii lei și al treilea minister, deja a făcut antevorbitorul meu referire, Ministerul Transporturilor 7.237.250 mii lei.

În ceea ce privește destinația acestor sume eu nu o cunosc decât în cazul Ministerului Transporturilor, pentru că distinsul nostru coleg, domnul ministru Traian Băsescu, a avut amabilitatea să ne comunice că această sumă este sau poate fi caracterizată cu o singură sintagmnă: Rapid.

Deci, aș vrea să-i întreb pe inițiatori care este destinația celor două sume în cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne pentru a avea o clarificare și aș mai vrea să constat următorul lucru: aceste sume, deci, cele 23 de miliarde de lei fac mai mult de 18% din fondul care este alocat sportului în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și să permiteți, în încheiere, pe baza acestei cifre, a acestui procent, să fac și eu un amendament la denumirea Ministerului Tineretului și Sportului și să numim Ministerul Semisportului și am rezolvat toată problema.

Vă mulțumesc. (Aplauze sporadice)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Vă rugăm comisia în legătură cu acest amendament, punctul de vedere. Domnule ministru, lăsați la urmă vă dăm cuvânt. Poftiți dumneavoastră.

Domnul Vicențiu Găvănescu:

Mulțumesc, mă scuzați, domnule ministru. Nu voi fi chiar atât de tăios ca și colegii mei dinainte, dar acea propunere care vizează transferul a 3 miliarde de la Sport la Tineret, eu zic să o susținem și a fost susținută în subcomisia de tineret de toți reprezentanții partidelor și cred că această propunere este agreeată și de domnul ministru al sporturilor, domnul Stănescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Dorea domnul ministru. Poftiți! Pe urmă domnul Ardelean, domnul Gherman, da.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Există în buget prevăzute, spre exemplu, pentru învățământ cheltuieli nu numai la Ministerul Învățământului, la multe alte ministere în funcție de specificul lor. Pentru sănătate, la fel, sunt bani, fiindcă există și alte ministere care au și ele cheltuieli pentru sănătate, este aceeași regulă care se aplică și la sport și mi se pare normal, ba mai mult, aici, la sport, mi se pare că este vorba de competiție, de concurență; a concentra cluburile sportive într-o singură mână riscăm niște favoritisme total inadmisibile. De aceea, aceste amendamente care contravin practicii și la celelalte domenii de activitate sunt inacceptabile, mai ales că pot conduce la privilegierea anumitor cluburi sportive în detrimentul altora. De aceea, nu putem accepta aceste amendamente. Dacă se doresc explicații detaliate cum sunt cheltuiți banii pentru sport la Apărare, îl rog pe domnul coleg să vină și i le dăm domniei sale, să nu reținem tot Parlamentul pentru treaba aceasta, însă ideea de a concentra într-un singur loc, pentru a obține monopol, contravine economiei de piață.

Domnul Ion Diaconescu:

Da, vă mulțumim. Domnul Ardelean.

Domnul Ioan Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încerc chiar dacă atmosfera este semisahariană, mai pustie în sală, să aduc în discuție problema sportului pentru că, vrând-nevrând, trebuie să recunoaștem că sportul este cel mai bun ambasador al României, cel care creează imaginea cea mai favorabilă peste hotare. Sigur că cei care trebuie să lupte în acest sens sunt sportivii, care, prin performanța lor, fac ca drapelul țării să fluture pe cele mai înalte catarge ale performanței, bineînțeles. La marile competiții sportive, sportivii români s-au comportat deseori remarcabil atât la olimpiade, campionate mondiale, campionate europene și altele. În acest sens aș dori să fac o precizare că aceste performanțe se obțin cu mari eforturi, cu mari sacrificii, unii dintre sportivi rămânând cu urme adânci în sănătatea lor din cauza performanței. Unii dintre sportivi care au făcut ca steagul României să fluture pe cele mai înalte catarge, astăzi sunt într-o situație grea, motiv pentru care aș propune de la această tribună un amendament legat de aceeași sumă, de 128 de miliarde...

Domnul Ion Diaconescu:

A fost trimis și la comisie înainte?

Domnul Ioan Ardelean:

Da, dar să se pună în discuție, nu în momentul de față, pentru că și așa bugetul este destul de cutremurat de numeroase propuneri, ci în momentul rectificării bugetului, iar suma propusă este de 140 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Domnul Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea este o intervenție de procedură. Solicit în mod respectuos președintelui de ședință ca, în conformitate și cu spiritul regulamentului, dar și cu o cutumă, să fie ultimul care votează, pentru că prin întreaga noastră atitudine nu avem dreptul să influențăm votul. Este o rugăminte respectuoasă, vă rog. (Aplauze)

Domnul Ion Diaconescu:

Da, bine, mulțumesc. (Aplauze.)

De fapt, să știți că, la noi deputații votează, de multe ori, împotriva conducerii. Nu este nici o influențare.

Cine mai este înscris la cuvânt? Nimeni. Rog comisia să spună dacă ...? Nu aveți nimic, comisia.

Poftiți, inițiatorul.

Domnul Sorin Stănescu:

Domnilor deputați,

Eu vă mulțumesc pentru inițiativele pe care le-ați avut și, într-adevăr, o primă constatare este că, în acest an, bugetul care este alocat Ministerului Tineretului și Sportului nu este în măsură să acopere necesitățile acestui moment. Dar vă pot garanta că această chestiune nu va împiedica acest minister să-și desfășoare activitățile și politicile în domeniul sportului și tineretului, care sunt cuprinse în programul de guvernare.

Am înțeles momentul actual, este un buget de austeritate. Intr-adevăr, aveam dorința ca să am mai mult pentru Departamentul de tineret, unde trebuie să se impleteze în acest an o serie întreagă de politici, dar mă împac cu gândul că aceasta este situația.

În legătură cu propunerea făcută de domnul deputat, privind transferarea unei sume de 3 miliarde lei, de la sumele alocate Departamentului de sport către Departamentul tineretului, inițial, eu am fost cel care am avansat această idee, însă, conjunctura actuală mă pune în situația de a nu mai susține acest punct de vedere.

În consecință, Ministerul Tineretului și Sportului nu are de făcut nici un comentariu în legătură cu bugetul care este alocat pe l997, având însă speranța că, cu ocazia rectificării, se vor putea reașeza alte sume care să permită o anumită dezvoltare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Comisia, doriți cumva ...? Nu.

În consecință, nefiind amendamente de eliminare, supun, mai întâi, la vot, Anexa nr. 3/19, sub forma în care ne-a venit de la comisie.

Cine este pentru? Mulțumim.

Cine este împotrivă? Numărați. 8 voturi împotrivă.

Cine se abține? Total 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr. 3 - 18 a fost votată.

Anexa nr. 3/19 - Ministerul Industriei și Comerțului. Cine dorește să ia cuvântul?

Poftiți, domnule deputat Drumen.

Domnul Constantin Drumen:

Amendamentul propus de mine la Comisia de industrie și servicii se referă la Anexa nr. 3/19, poziția 27; a fost aprobat de Comisia de industrie și servicii și se găsește pe lista de amendamente respinse a raportului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, la poziția 103.

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Amendamentul pe care l-am propus se referă la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Valea Sadului - Vădeni. Amenajarea energetică a râului Jiu, pe sectorul Valea Sadului - Vădeni, a fost aprobată prin Decretul nr. 40/l989, lucrările de execuție demarând exact în același an. Această amenajare cu un volum de 305 milioane m.c. de apă are un caracter complex de folosință și va îndeplini următoarele funcțiuni:

- producerea a 139.000 MW/h/an energie electrică; apărarea împotriva inundațiilor a localităților, obiectivelor economice și căilor de comunicație din zona pentru care, în cadrul acumulării, s-a prevăzut un volum de protecție de 62 milioane m.c.;

- asigurarea îmbunătățirii calității apei și prevenirii colmatării lucrărilor de acumulare din aval a obiectivelor hidroenergetice deja puse în funcțiune la C.H.E. - Târgu Jiu, acumularea Rovinari, acumularea la C.H.E. - Turceni, prin sedimentarea suspensiilor transportate în prezent;

- asigurarea unui debit suplimentar de 7 m.c./sec. pentru alimentarea cu apă a lucrărilor și obiectivelor industriale economice, de pe cursul inferior al râului Jiu, precum și asigurarea cu apă pentru irigarea unei suprafețe de cca. 74.000 ha. teren agricol, în județele Gorj și Dolj.

În prezent, investiția este executată în proporție de 40% și se găsește într-un stadiu care nu permite sistarea lucrărilor, din următoarele considerente:

- imposibilitatea tranzitării unor debite mai mari de 200 m.c./sec. prin șenalul de deviere executat în acest scop, a cărui întreținere permanentă este strict obligatorie. Colmatarea acestui șenal la debite mari ar duce la urmări greu de estimat cum ar fi inundarea localităților din amonte și aval de barajul Valea Sadului, inclusiv a municipiului Târgu Jiu;

- colmatarea tuturor acumulărilor din aval și, în primul rând, a celor de la Vădeni și Târgu Jiu, cu efecte ecologice și energetice deosebit de grave;

- desființarea, practic, a Antreprizei de construcții hidroenergetice și disponibilizarea unui număr de 2.000 de muncitori, șomeri, care se adaugă la numărul considerabil al celor din bazinul minier al Olteniei, precum și al celor care vin, suplimentar, din lichidarea societăților Avicola - Târgu Jiu și a S.C. INPROM - Târgu Jiu.

Menționăm că lucrările de conservare implică costuri foarte mari, neeficiente față de situația continuării lucrărilor. Neasigurarea surselor de finanțare conduce la asumarea unor riscuri deosebite, privind comportarea în timp a lucrărilor executate și menținerea pericolului de inundare a localităților, producerea alunecărilor de teren de pe digul drept, riscuri care nu pot fi justificate prin lipsa fondurilor necesare finanțării investițiilor.

În Anexa nr. 3/19 la poziția 27, în proiectul de buget sunt prevăzute 603 milioane lei, sumă care este necesară numai conservării obiectivului. Propunerea noastră este de 40 miliarde pentru acest an, din care 38 miliarde de C+M, iar suma propusă pentru majorare, după părerea noastră, poate fi suportată din excedentul constituit la nivelul taxei de dezvoltare, dedusă din costul energiei electrice, fără a afecta celelalte surse bugetare de stat, conform Anexei nr. 15 la bugetul de stat.

Vă mulțumesc pentru audiență.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Popescu ...

Domnul Dumitru Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Sunt coautor la amendamentul propus de domnul Drumen și îmi dă prilejul să subliniez că este vorba de o colaborare, sper să fie rodnică, între Putere și Opoziție.

Domnule președinte,

Nu mă mai refer la aceeași poziție, ci la unele aspecte mai generale, în legătură cu Anexa nr. 3/19, și anume la lista cu obiectivele energetice finanțate din fondul special. Aș dori să fac propunerea ca această listă, la rândul 1, coloana 8, să fie suplimentată cu cca. 400 miliarde lei, care ar acoperi lucrările strict necesare în acest an la 12 obiective energetice, toate începute cu mult timp în urmă. Am să mă refer, mai întâi, la necesitatea acesteia, și la urmă voi indica și sursa de finanțare. Necesitatea acestor lucrări este justificată prin următoarele:

Destinația fondului respectiv a fost stabilită prin Legea nr. 136/l994, pentru lucrări în sistemul energetic național, și este primul an în care nu se respectă această destinație inițială. După cum se știe, până la instituirea acestui fond, în perioada l990 - l994, investițiile în sectorul energetic, ca de altfel și în industrie - în general -, au cunoscut o dramatică prăbușire.

Studiile care au fost făcute în această perioadă, au ajuns la concluzia că se conturează, în următorii 4 - 5 ani, deci la începutul anilor 2000, o criză energetică deosebit de gravă, și anume o criză de capacități de producție, mult mai gravă decât criza de producție propriu-zisă din anii 80, care era datorată, în special, lipsei de combustibil. Lipsa capacităților ar fi cu totul, cu totul mai gravă pentru viața economică și socială a țării.

La începutul anilor 2000, aproape 50% din capacitățile care astăzi funcționează, cam 6000 MW, vor ieși din funcțiune fie pe bază de avarie, fie pe bază de decizii corecte, de prevenire, datorită vechimii lor și uzurii lor deosebit de mari, vechimi de 35 - 45 ani la fiecare termocentrală, ceea ce este aproape incredibil pentru Europa.

Vă pot informa că, dacă nu vom realiza volumele prevăzute din aceste studii, lucrările de retehnologizare rezultate din studii, ca și din lucrările proprii și cele finanțate prin împrumutul de la Banca Mondială, vom avea o situație mult mai gravă, și anume, față de cele care vor veni, întreruperile pe bază de program care au fost în anii 80, de altădată, vor părea o simplă floare la ureche.

Noi știm că este proastă starea drumurilor și cu aceasta intru în propunerea de suplimentare a fondurilor, prin diminuarea excedentului care se află în Anexa nr. 15, și anume: din fondul total de 1679 miliarde, 633 sunt blocate, pur și simplu, pentru ca să echilibreze bugetul consolidat, să diminueze deficitul la nivelul celui convenit cu F.M.I. și Banca Mondială. Dar sunt nevoit să menționez că este o inechitate deosebit de gravă, prin aceea că, din 5 fonduri speciale care există, numai la industrie s-au blocat 633 miliarde, în timp ce la fondul special pentru vămi au fost doar 80, iar la celelalte 3 fonduri, zero, nici un excedent. Eu cred că, dacă s-a ajuns la această concluzie, s-a recurs, de fapt, la o regulă care n-ar trebui să funcționeze, și anume, aceea că dreptatea este de partea celui care țipă mai tare și în acest caz, cu siguranță, domnul Băsescu a țipat mai tare, dacă la 1400 miliarde are excedent zero, în timp ce Ministerul Industriilor, la 1600 miliarde, are excedent 600 de miliarde.

Aș dori să vă rog să acceptați această propunere care se corelează și cu Anexa nr. 15, pentru că, altfel, vom avea pierderi deosebite, lăsând la o parte că o bună parte din lucrările deja făcute vor fi luate de viiturile de apă și se vor duce pe apa sâmbetei sute de mii de milioane, multe sute de miliarde și trebuie prevenite.

De menționat că niciodată în ultimii 10 ani lucrări hidrotehnice nu au fost sistate, pentru că este pericol să se distrugă tot ce s-a făcut.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Amendamentul pe care îl pun în discuție figurează în Anexa nr. 3/19, capitolul "Lista obiectivelor de investiții pe anul l997 cu finanțare integrală sau parțială de la stat", și are în vedere patru obiective, amenajări hidroenergetice pe râul Olt. Vreau, totuși, să vă spun că acest amendament are un anumit istoric. El a fost înaintat, așa cum este și firesc, Comisiei pentru industrii și servicii pentru avizare, urmând ca avizul comisiei să fie remis, după aceea, comisiilor sesizate în fond. La amendament, eu am anexat o notă de fundamentare pentru fiecare obiectiv în parte și totodată am arătat de unde provine sursa de finanțare, respectiv, făceam referire la acea rezervă din Anexa nr. 15. Dintr-o greșeală, la secretariatul Comisiei pentru industrii și servicii, nota de fundamentare a fost rătăcită, astfel încât avizul a fost transmis Comisiei pentru buget și finanțe cu motivarea că nu se indică sursa de finanțare, respectiv nu se respectă prevederile art. 137, alin. 5 din Constituție și nici art. 10 din Legea finanțelor publice. Bineînțeles că și Comisia pentru buget finanțe, cele două comisii pentru buget și finanțe nu au făcut altceva decât să reia ceea ce s-a scris în avizul comisiei, pentru că la Comisia pentru buget și finanțe nu a fost transmis și amendamentul și cu atât mai puțin nota de fundamentare.

De altfel, vreau să vă spun că acest amendament, care figurează la amendamente respinse, o să-l găsiți, domnule președinte, și v-aș ruga să luați Anexa nr. 3, care reprezintă raportul suplimentar la raportul de bază, la pozițiile 5, 6, 7, 8, raport suplimentar care a fost întocmit, dacă vă reamintiți, ca urmare a sesizărilor pe care eu le-am făcut în Biroul permanent, și anume, că o serie de amendamente nu au fost preluate de către comisiile de fond, indiferent dacă sunt admise sau respinse.

Dumneavoastră cunoașteți că, potrivit art. 47 din Regulamentul ședințelor comune, comisiile sesizate în fond, cele două comisii ale Camerei și Senatului, sunt obligate să treacă în raport absolut toate amendamentele admise sau respinse. Eu consider că, în lipsa notei de fundamentare, acest amendament nu a fost examinat și, ca atare, propun ca cele două comisii să examineze și să aprecieze dacă, într-adevăr, poate fi adus sau nu poate fi adus. În tot cazul, eu nu pot să fiu mulțumit de motivarea care este trecută acolo, că se respinge acest amendament pentru că nu se indică sursa de finanțare, ba mai mult, ar apărea că n-aș cunoaște, cel puțin, anumite prevederi ale Constituției, ceea ce mă îndoiesc, față de alte situații.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am o adresare directă și domnului ministru Tăriceanu.

În cadrul acestui capitol 3/19, sunt introduse 52 de obiective care beneficiază de la fondul special. Aceste 52 de obiective nu se regăsesc în bugetul de cheltuieli al Ministerului Industriilor. În consecință, suntem puși în situația - puțin paradoxală - de a vota într-un fel sau altul acest 3/19, fără ca aceste cheltuieli, care sunt într-o cifră de 950 miliarde, să se regăsească în cadrul bugetului Ministerului Industriilor.

În consecință, domnule președinte, v-aș ruga să aveți amabilitatea să discutăm sediul acestor cheltuieli la Anexa nr. 15, pentru că toate aceste 52 de obiective trebuie să se regăsească la Anexa nr. 15 și nu la Anexa nr. 3/19.

Până nu vom lămuri Anexa nr. 15, acolo unde fondul special este în cantitate de 1680 de miliarde, și anexa aceasta, care a fost amendată mai înainte de colegul nostru, domnul deputat Popescu Dumitru, cu micșorarea excedentului cu 400 de miliarde, nu putem ataca toate cele 52 sau, eventual, parte din cele 52 de obiective asupra cărora există amendamente și din partea stângă și din partea dreaptă a sălii, pentru că aceste sume se regăsesc, repet, în Anexa nr. 15.

În consecință, domnule președinte, rugămintea ar fi ca, întâi, să lămurim această propunere de micșorare a excedentului de la 633 de miliarde la 233 de miliarde, în Anexa nr. 15, după care se pot lua în discuție, numai în această situație, amendamentele care s-au făcut și care se vor mai face, de acum încolo, pe cele 52 de obiective.

Imi rezerv dreptul să ridic și eu un amendament care a fost respins de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar admis la Comisia pentru industrii și servicii, dar după ce acceptați această propunere.

Domnul Ion Diaconescu:

Da, mulțumim.

Domnul Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea vine pe linia unei solicitări de clarificare în două chestiuni din partea domnului ministru al industriilor sau al domnului ministru al finanțelor. Este vorba de prevederea de la Cap. A, poziția 49, investiții pentru rețele de medie și joasă tensiune, inclusiv electrificări locale. Este vorba de acele lucrări de investiții, de extindere a alimentării cu energie electrică în unele localități ale României și, de altfel, sunt destul de multe. De exemplu: în Alba au mai rămas 55 de localități, în Hunedoara sunt vreo 32 de localități ș.a.m.d. Ceea ce aș vrea să știu este, la ce dimensiune, să zicem așa, ritm, pentru anul l997, se poate ajunge. Vreau să spun că ritmul de până în prezent, de două până la trei sau patru localități electrificate într-un județ, este foarte mic. E acea acțiune care are importanța sa, în așa fel încât locuitori, precum cei din zona Munților Apuseni, o solicită insistent și, mai ales, a fost și un angajament al domnului prim- ministru Ciorbea pe această direcție. Deci, care este dimensiunea fizică a acelei prevederi care există în acest proiect de buget, pentru această poziție?

A doua chestiune este legată de construcția, investițiile de hidrocentrale, pe ideea aceea pe care, de fapt, domnul ministru al finanțelor a expus-o aici. Și am apreciat acest lucru, că a reușit să găsească niște criterii de repartizare; de exemplu, a sumelor defalcate din impozitul pe salarii, la județe. E un lucru bun, dar care sunt criteriile care au stat la bază pentru această distribuție, în ceea ce privește continuarea lucrărilor de investiții în hidrocentrale? Un exemplu concret este Hidrocentrala de pe Râul Mare Retezat, care s-a aflat într-un stadiu foarte înaintat de execuție. Am înțeles că prioritatea aceasta este să se finalizeze lucrările aflate în stadiu avansat de execuție. Fizic, mai este vorba de 5,4% din lucrări de a se executa, între acestea, coronamentul barajului, ultimii 8 metri spre coronament de arocamente, precum și descărcătorul de ape mari. Descărcătorul de ape mari de la această hidrocentrală este o lucrare de o importanță deosebită. Cei care sunt în domeniu cunosc acest lucru, iar starea de inundații din l996, l995, a constituit un pericol iminent, la un moment dat, în ceea ce privește afectarea, atât a integrității barajului, cât și a zonelor locuite din aval. Aceasta, deoarece, față de o solicitare, zic eu, modestă, de 24 miliarde de lei care a fost fundamentată, clar de către beneficiar, Intreprinderea de Rețele Electrice Hațeg, acest lucru nu s-a realizat prin această distribuție a fondurilor. Deci, am înțeles că sunt lucrările aflate în stadiul avansat de execuție, dar această prioritate pentru acest obiectiv n-o găsim rezolvată.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnule ministru, vă rugăm să vă pronunțați asupra celor ce s-au ridicat aici, îndeosebi asupra celor cerute de domnul Bivolaru; să luăm Anexa nr. 15, mai întâi. Eu am impresia că, totuși, cheltuielile și fondurile de la Anexa nr. 15 sunt cuprinse în acest total; sau nu sunt cuprinse? Atunci, dacă nu sunt cuprinse, cu atât mai mult, nu are rost să schimbăm ordinea.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Incerc să abordez problema ridicată de domnul Bivolaru, în legătură cu diminuarea excedentului cu suma de 400 miliarde. Această diminuare de la fondul special pentru sistemul energetic, presupune, în primul rând, majorarea deficitului bugetar. Cred că la acest lucru sunteți de acord că nu putem să facem această depășire a deficitului bugetar. În al doilea rând, doresc să vă spun că alocarea acestor fonduri din fondul special pentru sistemul energetic se va face pe măsura alimentării lui.

Sunt de acord ca, o dată cu discuția privind rectificarea bugetului, să reanalizăm ceea ce s-ar putea aloca suplimentar pentru o serie de lucrări din domeniul hidroenergetic, pentru care pot să vă spun că am o sensibilitate deosebită, eu fiind de profesie inginer hidrotehnician. De aceea, mă simt obligat să vă spun și altceva. Foarte multe din lucrările hidroenergetice, aceste amenajări hidroenergetice complexe care au fost concepute, lansate ca investiții în perioada anilor 70 și 80, și care sunt neterminate și astăzi, sunt din punct de vedere al parametrilor tehnico-economici, cu slabe performanțe, centrale cu puteri instalate foarte mici, care după cum prea bine se știe, pot eventual să funcționeze în perioadă de vârf. De aceea, o parte din ele au fost sistate și, în contextul bugetului de austeritate, am fost nevoiți să facem amputările de rigoare la o serie dintre ele.

Pe de altă parte, însă, doresc să subliniez următorul fapt: în l996, fondul special pentru sistemul energetic a fost în valoare de numai 575 miliarde de lei. Anul acesta, avem prevăzut la capitolul cheltuieli, repartizat 1046 miliarde, dintre care 86,8 sunt dobânzi și rambursări de credite angajate în sistemul energetic și 959 de miliarde, repartizat pe diferite obiective. Deci, o creștere în termeni nominali de aproape două ori.

În ceea ce privește celelalte probleme care s-au ridicat, sunt câteva amenajări hidroenergetice pentru care nu se indică sursele de finanțare și este greu de acceptat ca, odată niște priorități stabilite împreună cu direcția de specialitate din minister și cu RENEL-ul, să facem acum, realocări, pentru că, din păcate, nu putem în felul acesta decât să-i favorizăm pe unii și să-i defavorizăm pe alții, așa încât susțin ca modul în care comisia a tratat aceste probleme, deci de a nu mai umbla și a face realocări, să rămână în continuare și, prin urmare, cer ca aceste amendamente să nu fie aprobate.

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Șteolea, dacă nu mă înșel, care dorea să știe suma pentru electrificare, fizic, ce reprezintă? Nu pot să vă dau un răspuns concret, dar putem să întrebăm la RENEL; cred că există o defalcare undeva și putem să aflăm exact, dar vreau să vă spun că la nivelul țării sunt cam 2000 de localități neelectrificate încă, și mi-e teamă că nu putem să acoperim cu această sumă ..., cu toate bunele intenții. Iar la Râul Mare, pentru că ați ridicat problema neterminării lucrărilor la coronament și la descărcătorul de ape mari și pericolele care rezultă, bănuiesc că, ca la orice baraj care se respectă, trebuie să aibă, măcar, o golire de fund, ca să nu ajungă în situații de genul acesta. Sigur, putem să vedem care este situația mai îndeaproape și, așa cum vă spuneam la început, la rectificare, să luăm în considerare, dacă vom avea sursele respective, mărirea alocațiilor prevăzute.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule ministru.

Domnul Bivolaru dorește să intervină cu o replică.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Pledoaria domnului ministru Tăriceanu ne îndreptățește să cerem, într-adevăr, să discutăm Anexa 15, pentru că acolo este sediul tuturor surselor de finanțare din propunerile care s-au făcut până acum și, în consecință, dacă nu adoptăm această manieră, soluția este puțin cinică. Judecăm Anexa nr.3/19, o votăm și am terminat cu toată discuția, pentru că sursa de finanțare, repet, se găsește în Anexa nr.14.

În consecință, să fiți de acord; este o simplă anexă care nu are și trebuia să conțină toate cele 52 de obiective, care constituie sumele care sunt defalcate din fondul pentru energetic - și domnul ministru nu a făcut nici o referire la această anomalie-, și, după ce epuizăm această Anexă nr.14, de o singură pagină, lămurim dacă mai există soluție de finanțare pentru propunerile pe care le-am făcut.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Comisia, vă rugăm.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că putem schimba ordinea de discuție a anexelor. Aceasta nu reprezintă nici o problemă. Vă atrag respectuos atenția, însă, că rediscutarea Anexei nr.14, sub aspectul diminuării excedentului prevăzut acolo, conduce la diminuarea deficitului bugetar general consolidat pe anul 1997, lucru cu care, evident, nu putem fi de acord, decât în măsura în care se găsește o altă sursă. Deci nu putem discuta Anexa nr.14, pur și simplu, ci revenim la aceeași modalitate, dacă găsim o altă modalitate de echilibrare a bugetului.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul Popescu.

Domnul Dumitru Popescu:

Două sau trei precizări: nu pot fi de acord cu domnul ministru Popescu -Tăriceanu că centralele hidro din anii '70 - '80, care nu sunt încă terminate, sunt ineficiente, pentru că, dacă privim la scara întregului sistem energetic național, centralele hidroelectrice produc energia cu prețul de 5 ori mai mic decât termocentralele. Chiar dacă ele, între ele, ar fi unele mai eficiente și altele mai puțin eficiente, atâta timp cât 80% din producția energetică a țării se realizează în celelalte centrale, hidrocentrale este bine să avem cât mai multe, fie din anii '70 - '80 sau '90 și 2000.

Al doilea - pe mine mă surprinde aprecierea că volumul de lucrări, să zicem, nu știu, s-a referit, de fapt, la cheltuieli, din fondul special, în acest an, ar fi de două ori mai mari decât anul trecut? Este adevărat că este de două ori mai mare, ca lei, pentru că anul trecut au fost 500 de miliarde și acum sunt 1.000, dar în termeni comparabili, în volum de lucrări, ținând seama de deprecierea leului, volumul reprezintă doar 38% din ce s-a realizat anul trecut, ceea ce este extrem de puțin.

Nu sunt, de asemenea, de acord că s-a spus aici că mai sunt 2.000 de sate de electrificat, deși pentru susținerea argumentului cu diminuarea excedentului bugetar ar fi un argument, dar, totuși, corectitudinea mă obligă să spun că în 1995 mai erau 450 de sate de electrificat și cred că acum sunt și mai puține.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul ministru Tăriceanu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat, mă forțați să intrăm într-o polemică pe care cred că nu o vom putea tranșa aici, pentru că să știți că face deliciul specialiștilor de mulți ani de zile, dar eu am să vă dau exemplu de câteva situații, pe care, fără nici un fel de reținere, le-aș putea califica drept aberante și care vin să ilustreze ceea ce am spus eu mai înainte.

În România există foarte multe amenajări hidroenergetice complexe, care s-au făcut numai de dragul de a se face lucrări, deci eu nu m-am referit la toate, dar sunt foarte multe care au fost decise în anii '80, pe criterii exclusiv politice și nu tehnico-economice. Vă dau două exemple care sunt deosebit de ilustrative. Primul - centralele care erau prevăzute a se realiza pe canalul București - Dunăre, unde nu există un real potențial hidroenergetic, dar s-au comandat pentru că așa a vrut, la vremea respectivă, conducerea politică. Și, ca să vedeți până unde au mers aberațiile, vă dau un exemplu care ne este la îndemână și vă puteți duce să-l vedeți și dumneavoastră, cu toate că sunt convins că-l cunoașteți, dar poate ceilalți colegi nu-l știu. La Pescăruș, unde este vechiul stăvilar făcut de Dionisie Ghermani, s-a comandat și s-a făcut centrală hidroelectrică pentru o cădere de 5 metri. Vreau să vă spun că lucrările acelea, cât au costat și au stricat zona, nu se vor amortiza în vecii vecilor și centrala nu funcționează nici acum, dar a fost făcut un moft al cuiva.

Haideți să nu insistăm pe aceste lucruri și să nu încercăm să le tranșăm acum, pentru că, vă repet, în final, cred că singurul criteriu care trebuie să primeze este cel tehnico-economic și, în al doilea rând, cu toată bunăvoința, constrângerile bugetare ne forțează la această situație.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Un singur minut. Legat de poziția exprimată de domnul ministru, stadiul, aceeași stare de ape mari pentru această hidrocentrală de pe Râul Mare Retezat s-a produs de două ori, ultima în ianuarie 1996, și a fost un real pericol, a funcționat și centrala, deci agregatele, și golirea de ape mari, și nivelul la care apa s-a ridicat în lac a fost de un real pericol în ceea ce privește afectarea lucrării. Deci, lucrul trebuie luat în considerare și de aceea am solicitat eu prezentarea unor criterii de distribuție a acestor fonduri.

În ceea ce privește electrificările rurale, într-adevăr dimensiunea este aceea pe care a exprimat-o domnul Popescu aici, dar oamenii, locuitorii anumitor județe așteaptă ca ritmul acesta de atins de două - trei sau patru sate, totuși să fie ridicat, în sensul în care este normal ca mutația aceasta a populației din aceste zone spre oraș, totuși să înceteze.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Nu mai sunt alte amendamente.

O să supunem la vot întâi propunerea de procedură a domnului Bivolaru, ca să se discute mai întâi Anexa nr.14, înainte de a vota Anexa nr.3/19.

Deci supun la vot propunerea domnului Bivolaru, ca să se discute mai întâi Anexa nr.14.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Să se numere întâi voturile!

Domnul Ion Diaconescu:

Numărați voturile, vă rog.

56 de voturi pentru, insuficient pentru a promova amendamentul.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Dar să vedem voturile împotrivă!

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Împotrivă și abțineri!

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Bivolaru, ce doriți?

Domnul Ioan Bivolaru:

Am de făcut un amendament.

Domnul Ion Diaconescu:

Ce amendamente?!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Mi-am rezervat dreptul, în cuvântul meu, că, dacă se supune la vot și cade, să-mi dați voie să fac un amendament pe acest nou sistem, care s-a creat, pentru că dumneavoastră ...

Domnul Ion Diaconescu:

Acest amendament a fost înaintat la comisie?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, sigur că da. Și este acceptat în Comisia de industrie, numai că am vrut să rezolvăm o problemă de logică și domnul președinte al Comisiei de finanțe văd că a încurcat puțin problema și cu logica.

Deci noi discutăm acum și facem amendamente pe surse de finanțare care se găsesc în Anexa nr.15. Noi, practic, acum, am votat împotriva logicii. Aceasta este toată filozofia.

Domnule președinte,

Rog pe domnul ministru Tăriceanu să rețină o problemă în legătură cu amenajarea hidroenergetică de la Bistrița, din județul Neamț, care, în ianuarie 1996, a fost inundată, toată localitatea și toate localitățile aferente. Televiziunea a exprimat aceste imagini, care au fost cutremurătoare, cu ghețari de 2 metri... S-a propus, în continuare, ca să se modifice ordinea lucrărilor la acest obiectiv, domnule ministru, s-a încercat, în 1996, ca să se construiască numai digurile de apărare a localităților. Acest lucru trebuie continuat acum, pentru ca să nu se repete tragedia din 1996, unde a costat, paguba generală, 6 miliarde de lei și, în condițiile acestea, acum, ministerul dumneavoastră propune, la acest obiectiv, 1,8 miliarde, insuficiente pentru plata paznicilor care trebuie să preia în conservare aceste lucrări.

În consecință, domnule ministru, funcție de răspunsul dumneavoastră la această problemă, vom transmite și noi, la rândul nostru, poziția dumneavoastră față de acest obiectiv și mai ales, în mod special, față de siguranța și securitatea localităților respective. Este vorba de localitatea Poiana Teiului, repet, care a impresionat și mulțumim, și pe această cale, tuturor localităților care au trimis ajutoare, în acea perioadă, în legătură cu acest eveniment.

Propunerea de la nivelul șantierului, care deja se pregătește să părăsească zona, pentru că a aflat de mărinimia acestui buget, la Poiana Teiului, de 1,8 miliarde, este să se aloce o sumă minimă de 10 miliarde, ca să poată să-și construiască, să încheie digul de apărare a localităților și nimic mai mult.

Aceasta este problema.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul ministru Tăriceanu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule Bivolaru, îmi pare rău, cred că lansăm, așa, o discuție care nu are nici un sens. Eu stau și mă gândesc acum, dacă dumneavoastră pledați cu atâta ardoare necesitatea măririi fondurilor alocate și relevați atât de frumos pericolul care îi așteaptă pe localnicii din zonă, de ce nu ați făcut alocările acestea mai din vreme, pentru că noi cu atâta ne-am trezit, nu mai avem fonduri. Dacă dumneavoastră găsiți o sursă de finanțare specială de 10 miliarde, cu cea mai mare plăcere o dăm acolo.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Sursa am spus că este în deficit!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vi s-a explicat de câteva ori, până acum, că nu este în deficit, pentru că se mărește deficitul...

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Nu am votat deficitul!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Cred că dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți. Îmi pare foarte rău.

Deci eu cred că problema este o falsă problemă acum, de a încerca să puneți, așa, o pată că nu se vrea sau că suntem insensibili la riscurile care sunt în zona respectivă. Sunt riscuri foarte mari la multe lucrări, multe zone încă nu sunt ferite de inundații, nu există lucrările de amenajare respectivă, după cum multe lucrări care sunt făcute, din păcate sunt compromise, pentru că nu s-au făcut într-o succesiune logică.

Aceasta este situația. Îmi pare foarte rău.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Comisia, vă rugăm. Aveți ceva de obiectat, nu.

Domnul Varujan Vosganian:

Ne menținem punctul de vedere.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mențineți punctul de vedere.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În intervenția pe care am făcut-o, am arătat că, cel puțin Comisia pentru buget și finanțe a dat o motivare, fără ca să aibă în vedere nota de fundamentare pe care am depus-o în legătură cu sursele de finanțare pentru cele patru obiective de investiții.

Eu consider că este incorectă motivarea comisiei și că, potrivit art.47 din Regulamentul ședințelor comune, rapoartele comisiilor sesizate în fond trebuie să cuprindă absolut toate amendamentele, cu motivarea respectivă și, ca atare, chiar dacă nu se admite amendamentul, cel puțin să se vină cu o motivare care să corespundă realității, pentru că această motivare că nu se stabilește sursa de finanțare, conform art.37 alin.5 din Constituție, nu este corectă. Și rugăm comisia să examineze acest amendament.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Comisia, aveți ceva să-i răspundeți domnului Gaspar?

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Aceste amendamente au fost trimise comisiei de specialitate, care le-a respins. Ele au fost înaintate la noi și noi am cuprins aceste amendamente, notând faptul că sunt respinse. Ele reiau aceeași argumentație legată de fondul de dezvoltare energetică, ca sursă de finanțare. Evident că rezolvarea lor se face în rezolvarea de ansamblu, potrivit căreia Ministerul Industriilor nu este de acord cu reducerea acestui excedent, pentru că s-ar afecta, în acest fel, nivelul deficitului bugetului consolidat.

Deci suntem în cadrul aceleiași probleme. Aici, orice invocare de natură procedurală, părerea mea este că nu-și găsește locul.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnule Popescu, doriți o replică. Poftiți.

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Se conturează o soluție care, cu siguranță, se va dovedi în dauna economiei naționale și care va apropia criza energetică, despre care am vorbit, cu un an.

Eu aș dori să-mi permiteți să menționez că trebuie revăzută repartiția pe fonduri speciale a contribuțiilor la echilibrarea bugetului, la diminuarea deficitului pe bugetul consolidat. Socotesc, mai ales că între timp a venit și domnul ministru Băsescu, că este inadmisibil ca, la un fond de 1.400 de miliarde al fondului drumurilor, să nu se participe cu nimic, iar la 1.600 de miliarde la sistemul energetic să se participe cu 633.

Știm cu toții starea drumurilor din România, este adevărat, dar cine își închipuie că situația în sistemul energetic sau în termocentrale este mai bună se înșeală și vom plăti cu toții, la momentul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnule ministru, mai aveți ceva de spus?

Domnul Mircea Ciumara:

Nu.

Domnul Ion Diaconescu:

În condițiile acestea, supunem la vot Anexa nr.3/19, în formularea cu amendările respective făcute de comisie.

Cine este pentru?

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Numărați-i, domnule!

Domnul Ion Diaconescu:

Vreți să numărăm? Numărăm.

Vă rugăm, unde este domnul secretar de aici? Mai există în sală vreun secretar al Camerei? Un secretar al Camerei există?

Domnule Mitrea, vă rugăm.

Trebuie un secretar al Camerei, pentru că avem un secretar al Senatului.

(Rumoare)

Puteți da o mână de ajutor, dar oficial este domnul Mitrea.

115.

Voturi contra? 76 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Au mai intrat încă doi. Adunați câți avem.

197. Ne lipsesc 30 de persoane.

Vă rugăm, domnilor chestori, faceți mobilizarea oamenilor!

Votul nu este valabil, pentru că nu am avut cvorum. Se înțelege.

Reluăm votul, dar întâi să vină lumea în sală.

Pentru o masă rapidă, o să dăm o pauză la ora l3.

Acum toată lumea să vină aici la lucrări.

Sala s-a mai populat. Am să rog doi secretari voluntari, măcar, să facă o numărătoare estimativă, așa. Eu cred că ...

Domnule Gavra, numărați să vedem dacă avem cvorum.

Eu zic că o să putem reface votul și numărăm cu ocazia votului.

Luați loc, domnilor, ca să putem face votul. Domnii care sunt în picioare, luați loc!

Deci, cine este pentru Anexa nr.3/19, în forma prezentată? Cine este pentru? Vă rog numărați voturile pentru. 186 pentru.

Voturi împotrivă? 89 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci Anexa nr.3/19, în forma în care a venit de la comisie, s-a aprobat.

Urmează Anexa nr.3/20, Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Domnul Elek Barna.

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vorbesc în numele Comisiilor pentru agricultură, cu rugămintea de a avea în vedere, când discutăm această Anexă nr.3/20, amendamentul admis de domniile voastre la art.24, amendament în care am tranșat, prin vot, alocarea celor 28 de miliarde de lei la categoriile "Cheltuieli capitale", "Cheltuieli materiale", la "Subvenții" și la "Transferuri".

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnule Șteolea, poftiți.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În corelare cu amendamentul Comisiei de agricultură, admis în proporție de vreo 25% din punct de vedere valoric, aș dori ca acele fonduri de 4 miliarde cheltuieli de capital pentru Regia de îmbunătățiri funciare, fiindcă nu s-a prezentat o defalcare a lor, să fie defalcate, să fie distribuite pe toate tipurile de lucrări, adică lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de irigații și lucrări de desecări. Să nu se ajungă în ipostaza ca anumite categorii din aceste lucrări să nu fie finanțate. Din puținul care este, este nevoie ca, pentru unele lucrări din Transilvania, din Moldova, de combatere a eroziunii solului, de exemplu, să fie alocate fonduri, măcar pentru menținerea stării de conservare.

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Cine mai dorește?

Domnul Apostolache.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sumele alocate agriculturii au fost votate, în schimb domnul ministru al finanțelor și domnul ministru al agriculturii nu ne-au dat o serie de răspunsuri și aș dori, măcar acum, la această anexă, avându-se în vedere o reducere de circa 14.000 de oameni, să ni se spună către ce sectoare s-au gândit să-i dirijeze, pentru că răspunsul dat de domnul Ciumara, privind privatizarea unor acțiuni sanitar-veterinare, mi se pare total nelalocul lui, mai ales că o parte din aceste acțiuni constituie și surse la veniturile bugetului. De asemenea, faptul că 8.000 de specialiști de la camerele agricole vor fi plătiți din bugetele locale nu se regăsește nicăieri, mai ales că nu am văzut nici un fel de transfer de la bugetul central către aceste bugete.

Deci rog să primim un răspuns la modul în care gândește să dirijeze această forță de muncă calificată în continuare, și vreau să-mi exprim totalul dezacord față de această măsură, plecând de la premisa că, după o dispersare atât de mare a suprafețelor, prin acțiunile care se preconizează pentru închiderea unor complexe de creștere a animalelor, dispersăm și aceste animale și logic ar fi să mărim personalul și nicidecum să-l micșorăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnule ministru, doriți să dați un răspuns?

Domnul Mircea Ciumara:

Eu am înțeles că noi suntem în economie de piață sau vrem să ajungem acolo. Dacă reînființăm CSP-ul, să redistribuim om cu om, dintr-un loc în altul, atunci trebuie să ne întoarcem cu 8 ani înapoi.

Este limpede, fiecare om își va căuta un loc de muncă, potrivit cu pregătirea și cu dorința lui de a munci. Nu ne apucăm noi să dirijăm, la Ministerul Finanțelor, noi nu suntem CSP.

(Rumoare)

Îmi permiteți? Eu v-am ascultat cu răbdare.

Domnule președinte, rugați-i să facă liniște, ca să pot să vă spun!

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm liniște!

Domnul Mircea Ciumara:

Administrațiile locale au pentru cheltuielilor proprii două surse de venit: una, sursele proprii și ceea ce nu poate obține din sursele proprii vin transfer la bugetul de stat. De aceea, fiecare primărie este liberă, din sursele proprii, să angajeze câți specialiști agricoli dorește. Nu trebuie neapărat din transfer de la bugetul statului. Ce am rezolvat atunci? Eu doresc să ușurez sarcina bugetul statului și n-o să-i plătesc Ministerului Agriculturii. Dar dumneavoastră îmi propuneți să-i plătesc prin transfer de la bugetul local. Ce am realizat?

Ei, tocmai acesta este efectul - ca fiecare localitate să aprecieze dacă respectivul este competent sau nu, dacă este util sau nu în zonă. Și numai așa să-l plătească - pe propriul buzunar. Asta-i rațiunea. Și ceea ce propuneți dumneavoastră, să facem tot sistem centralizat, tot sistem CSP, nu are nici o legătură cu ceea ce facem noi acum. De aceea, nu ne propunem noi să dirijăm fiecare om de unde se mută în altă parte. Noi sperăm ca foarte mulți să se mute în sectorul privat. Și dacă se mută în sectorul privat, nu-i nevoie să-i plătească nici sectorul de stat, nici statul și nici administrația locală. Și pentru aceștia trebuie să impunem noi să meargă în sectorul privat? Nu înțeleg logica. Se desființează complexe de stat, se mută porcii în sectorul privat, dar dumneavoastră vreți să mărim posturile în sectorul de stat, da? Care este logica? Este absurd, când declarați de ani de zile că 87 la sută din agricultură este privatizată, dar am 46 de mii de salariați la Ministerul Agriculturii. Și cresc numărul de salariați la minister. Economia o privatizez și numărul de salariați îi cresc! Ăsta-i adevărul.

Deci, în condițiile în care dispar întreprinderi de stat, care este rațiunea să crească personalul? Afirmația dumneavoastră, din punct de vedere logic, eu nu o înțeleg. Mie mi se pare normal că, dacă reduc activitatea în domeniul statului, trebuie să reduc și personalul.

De aceea nu înțeleg întrebarea dumneavoastră din punct de vedere logic. Da?

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Domnul Bold.

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Explicația domnului Ciumara creează imaginea dezastrului care va urma în agricultură. Trebuie să-i mulțumim în mod deosebit și nu cred că există un termen mai agreabil decât că dumnealui va fi "cioclul agriculturii românești". (Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnilor, cum este posibil, cu atâta larghețe și dezinteres, atunci când nu ai fost în stare să stabilești o structură în care să definești atribuțiile ocoalelor agricole, să stabilești modul de îndrumare a agriculturii private, pentru că nu este de ajuns, așa cum s-a mai făcut greșeală la prima guvernare, '91-'92, "dăm noi pământ țăranilor, că știu ei ce să facă". Eroare de fond, domnilor! Iar ieri a mers în continuare Guvernul cu ordonanța cu care au stabilit reducerea cotelor de import, prin aceasta favorizând deci, concurența. Concurența, cu ce, domnilor? Agricultura, cu măgarul? Deci veți mânca, domnilor, produse de import, iar toți țăranii nu vor avea din ce trăi. Acesta este viitorul pe care-l creează actualul Guvern.

Domnilor, nu poate fi permis așa ceva. Cum poți să lași disponibilă o avere a națiunii, care sunt inginerii agronomi? Am mai spus-o o dată domnului Ciumara și nu vrea să înțeleagă. Cum este lucrul acesta posibil? Este o avuție a națiunii în care s-a învestit, iar agricultura României a creat industria din România, am realizat dezvoltarea care a fost necesară în România prin progresul agriculturii ca atare. Nu este permis așa ceva, domnilor! Este o soluție dezastruoasă așa cum a stabilit domnul deputat. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Ciumara, o replică la opiniile domnului Bold. (Rumoare)

Domnul Mircea Ciumara:

Nu știu la ora actuală domnul Bold la ce partid mai este, că a fost prin vreo 7 partide până acum. Însă vreau să-i spun că cei care într-o țară atât de bogată, lăsată de Dumnezeu cu pământul cel mai bogat din Europa, agricultura a ajuns o rușine din cauza unor ciocli care-și păstrează acum avantajele nejustificate. Cei care au distrus agricultura românească sunt cei care acum încearcă, cum fac de zeci de ani, să jefuiască țara pentru a se îmbogăți câteva zeci de mii de oameni. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnule Bold, până acum ați fost unul dintre "cioclii agriculturii românești" dumneavoastră, prin ce ați făcut zeci de ani. Dacă de mâine încolo agricultura prosperă, nu este meritul dumneavoastră, ci al nostru! (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Cristea. Pe urmă, domnul Răsvan Dobrescu. Dar vă rugăm să fiți conciși.

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, am să fiu foarte scurt. De altfel, mă adresez dumneavoastră și mă adresez și domnului profesor Bold, pe care l-am mai ascultat pe vremea când a venit în Cameră ca ecologist, pentru că voia să ecologizeze agricultura, și cu schemele - și unele simpatice-, iar acum domnia sa uită niște lucruri fundamentale pentru un profesor, și specialist în agricultură.

Stimate domnule profesor, avem 275 la sută taxe vamale. Să nu intre o pungă de carne străină în țară. Am avut subvenții cu miile de miliarde. Rezultatul acestui tip de agricultură pentru care pledați, îl vedeți - faliment constatat, condus dirijat. Acesta este tipul de agricultură pentru care pledați, acuzând în schimb încercarea de a schimba lucrurile.

Și vreau să vă spun că are dreptate ministrul finanțelor să spună că dacă vrem agricultură privată trebuie să reducem și personalul din agricultură. Dumneavoastră discutați despre agricultură probabil netrecând pe la țară, să vedeți ce se întâmplă pe acolo. Ăsta este falimentul pe care l-ați promovat.

Și vreau să mai spun un lucru. V-am ascultat un interviu acum un an și jumătate aproape, când v-ați gândit dumneavoastră ca în locul UJCAP-ului și a UNCAP-ului socialist să faceți forumul agriculturii sau al agricultorilor pentru noua perioadă de agricultură privată.

O voce din sală:

La obiect!

Domnul Gheorghe Cristea:

Absolut la obiect. Este un dezastru ce s-a întâmplat și noi nu vrem să-l continuăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Domnul Dobrescu. Și domnul Bold, pe urmă, o replică de două minute și oprim aici.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Eu îl înțeleg pe domnul deputat Bold, pentru că dânsul este exponentul concepției politicii agricole a PDSR-ului, care încearcă să atragă agricultura românească pe făgașul agriculturii socialiste, travestite sub o aparență de agricultură privată.

Eu vă rog însă pe dumneavoastră, domnilor colegi din Opoziție, să înțelegeți că bugetul trebuie să fie în concordanță cu programul de guvernare și că programul de guvernare preconizează un alt fel de politică agricolă, și anume adevărata privatizare: țăranul să fie stăpân pe pământul lui, iar statul să intervină cât mai puțin în toate domeniile vieții economice, în agricultură în cazul nostru. Și cum bugetul trebuie să fie în concordanță cu programul de guvernare, care a fost votat de Parlament, nu cu contribuția dumneavoastră, recunosc. Dacă este o hotărâre a Parlamentului, care a aprobat programul de guvernare, dumneavoastră, de data asta, trebuie să acceptați că așa trebuie să fie bugetul, cum el este propus de Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Domnul Bold, o replică de două minute și pe urmă o să trecem la vot. (Rumoare)

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte, vă mulțumesc în mod deosebit.

Doamnelor și domnilor,

Replicile dumnealor m-au dezamăgit total. În primul rând... (rumoare; vociferări)

O voce din sală: (din partea dreaptă a sălii)

Și dumneavoastră ne dezamăgiți în continuare ....

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc că m-ați ajutat în continuare. Eu nu cred că este normal ca să ne ocupăm de domenii pe care nu le cunoaștem. Ca să valorezi ceva în ziua de azi, trebuie să fii specialist într-un domeniu. (Rumoare)

Dacă domnul președinte Diaconescu l-a numit pe domnul Cristea ca președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, spre rușinea națiunii, credeți că se și pricepe? (Rumoare, vociferări în partea draptă a sălii; aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnule Cristea, rămâi tot un diletant notoriu, cum ai fost și înainte.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Bold, căutați să fiți reverențios, să vorbiți așa cum se cuvine de la acea tribună. Vă rugăm. Altfel, vă opresc cuvântul. (Rumoare)

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte, rămâne tot diletant și nu are nimic comun cu agricultura. (Rumoare)

Domnilor, ce vreau să vă spun ... un aspect de fond.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Bold, vă mulțumesc. Nu mai aveți cuvântul! Nu mai aveți cuvântul! (Rumoare. Președintele întrerupe microfonul.)

Voci din sală: (din partea stângă a sălii)

Lăsați-l domnule, să vorbească! Lăsați-l! (Proteste în partea stângă a sălii)

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Bold, vă rugăm, treceți la loc! Nu mai vă dau cuvântul. Am acest drept! Vă rog. Vă rog. Ați folosit un limbaj nepotrivit. Vă rog, luați loc! Vă rog, luați loc!

(Rumoare. Domnul senator Ion Bold insistă să i se dea cuvântul în continuare.)

Domnule Bold, vă rog, luați loc! V-am oferit două minute ca să dați o replică, nu să faceți aici injurii! Vă rog.

Vă mulțumesc. (Rumoare; vociferări)

Am încheiat discuțiile. Am dreptul să opresc discuția la un moment dat. Te rog, am oprit discuția!

Domnul Ion Bold:

Nu aveți dreptul! (Rumoare; vociferări)

Domnul Ion Diaconescu:

Am dreptul, uite! Vă rog. (Rumoare; vociferări)

Domnul Ion Bold:

Nu aveți dreptul!

Domnul Ion Diaconescu:

Am. Vreți să fac apel la chestori, ce să fac? (Rumoare; vociferări)

Domnul Ion Bold:

Dacă ăsta-i nivelul dumneavoastră, vă rog. (Rumoare)

Dacă acesta este nivelul dumneavoastră, faceți-l!

(Rumoare; vociferări. Domnul ministru Mircea Ciumara se îndreaptă spre tribună)

Domnule Ciumara, vă rugăm ... Nu se ia cuvântul decât când vă dau eu, fiecare, vă rog. (Rumoare; vociferări)

Domnule Bold, vă rog!

Domnul Mircea Ciumara:

V-a jignit și pe dumneavoastră. Cum își permite?

Domnul Ion Diaconescu:

Da, domnule, da!

(Domnul senator Ion Bold insistă să i se dea cuvântul în continuare)

Nu înțelegi domnule? Nu, domnule, nu, nu! (Rumoare; vociferări)

Domnul Ion Bold:

Domnilor, la replica domnului Ciumara, cu evacuarea, am să spun un lucru: este o rușine ca un absolvent de economie politică să fie ministrul finanțelor! (Rumoare; vociferări)

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule ministru, ați cerut cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, conform Regulamentului, nu se dă replică la replică. Deci, vă rog să fie respectat acest lucru.

În al doilea rând, eu nu permit să fie jignit și președintele de ședință, s-a întâmplat aici, și nu permit să fie insultați deputații. De aceea, vă rog să fie evacuat cine-și permite asemenea obrăznicii.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Poftiți, domnule Apostolache.

Domnul Victor Apostolache:

Stimați colegi, îmi pare rău că în această polemică nu am auzit poziția Ministerului Agriculturii.

De asemenea, îmi exprim satisfacția că am scăpat de activiști în '89, dar îi regăsim astăzi la cel mai democrat partid - PNTCD.

(Rumoare; vociferări, aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Ion Diaconescu:

Bine, mulțumesc.

Domnule Cristea, te rog. (Domnul deputat Gheorghe Cristea insistă să i se dea cuvântul.) Nu, nu domnule, nu-ți dau cuvântul. Domnule Cristea, treci la loc! (Rumoare, vociferări)

Comisia are ceva de adăugat? (Rumoare; vociferări)

Comisia, în legătură cu anexa? N-aveți nimic.

În aceste condiții, supun votului Anexa 3/20, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Vă rugăm, numărați voturile împotrivă. 97 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

O voce din sală:

Voturile pentru!

Domnul Ion Diaconescu:

Veniți aici să vedeți câți sunt, că-i plină sala!

(Rumoare; vociferări)

Cu mare majoritate de voturi, anexa a fost votată. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Comisia, poftim.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O singură rugăminte am, pentru stenogramă. Anexa 3/20, care a fost votată aici, să fie corelată, așa cum s-a spus, cu ceea ce am aprobat la art.24 - modificarea de structură a fondurilor destinate agriculturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Trecem la Anexa 3/22: Ministerul Turismului.

3/21 nu există.

Cine are de luat cuvântul?

Nefiind nici o ofertă, supun votului anexa în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Impotrivă?

Abțineri? Numărați. 31 de abțineri.

Vă mulțumesc.

Cu majoritatea voturilor, a fost aprobată Anexa 3/22.

Da, domnule Mitrea, poftiți.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, am o întrebare: unde este Anexa 3/21? Care este motivația acestei numărări, sau dacă există o anexă care va fi introdusă în urma votului?

Domnul Ion Diaconescu:

Da, vă dăm explicația. S-a menținut numerotarea veche și înainte exista 3/20 - Ministerul Industriilor, 3/21 - Ministerul Comerțului. Acum s-au comasat cele două ministere și a dispărut anexa 3/21 și nu s-a schimbat numărul la celelalte. Când se va reînființa Ministerul Comerțului separat, va apărea și numărul. Deci, s-au comasat două ministere și a dispărut 3/21.

Vă mulțumim.

Trecem la Anexa 3/23 - Ministerul Transporturilor.

Ascultăm. Domnul deputat Bercea.

Domnul Florian Bercea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum vă amintiți, la articolul din proiectul Legii bugetului de stat consacrat alocațiilor Ministerului Transporturilor, domnul președinte Roman, care prezida lucrările în momentul respectiv, a fost de acord ca propunerea care s-a făcut în legătură cu situația de la Uzinele de vagoane ASTRA Arad, să fie reluată la discutarea anexei privind Ministerul Transporturilor.

O să vă rog să fiți de acord ca să reiterez unele dintre ideile legate de problemele cu care se confruntă această societate și după aceea să-mi permiteți, vă rog, să prezint și un amendament.

În prezent, această societate comercială, care fabrică vagoane și în care-și desfășoară activitatea peste 5 mii de salariați, a reușit, cu un efort spunem noi substanțial, și în baza unui împrumut primit din afară, să devină, cel puțin la unele componente importante - am în vedere și importurile care se fac -, competitivă în ceea ce privește vagoanele de călători pe care le produce în prezent și dintre care unele au început deja să circule pe căile ferate din România.

Sigur, ei, ca să poată supraviețui, să meargă activitatea înainte, au nevoie de a vinde vagoanele pe care le fabrică, să încaseze sumele respective, să-și onoreze obligațiile față de împrumuturile contractate, care sunt garantate, evident, de către stat.

Cunoscând problemele cu care se confruntă la ora actuală Ministerul Transporturilor, volumul limitat al resurselor alocate, inclusiv pentru cheltuielile de capital, suntem conștienți de faptul că din aceste resurse prevăzute în prezent în bugetul pe care noi îl dezbatem, nu ar exista posibilitatea să fie alocate resurse în baza cărora Societatea Națională a Căilor Ferate să poată proceda la achiziționarea vagoanelor de călători produse de către Uzinele ASTRA Arad.

Deci, vă rog să fiți de acord cu următorul amendament, pe care noi îl apreciem că vine în sprijinul soluționării în perspectiva acestui an, a problemelor cu care se confruntă această unitate, privind vânzarea vagoanelor pe care le produce.

Acest amendament avem în vedere să fie trecut în subsolul paginii de la Anexa 3/23 la prima pagină, cu un asterisc, la "Cheltuielile de capital": "Resursele suplimentare, peste cele actual prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor pentru cheltuieli de capital, vor fi folosite și pentru finanțarea programului de achiziții de noi vagoane de călători și modernizarea celor existente în patrimoniul SNCFR".

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul ministru Băsescu. Vreți să răspundeți la acest ...?

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Florian Bercea. Țin însă să fac un comentariu vizavi de producția de vagoane de la Arad.

Fabrica de vagoane Arad produce în momentul de față un vagon modern, care depășește cu mult standardele căii ferate române. De asemenea, acest vagon depășește cu mult standardul mediu la care noi ne propunem ca obiectiv pentru următorii câțiva ani să ridicăm nivelul de confort călător la calea ferată.

Marea problemă pentru care Societatea Națională a Căilor Ferate Române nu poate achiziționa acest vagon este politica de prețuri a Uzinelor din Arad, care trebuie să înțeleagă că nu pot furniza Căii Ferate Române vagoane care costă l,5 milioane dolari bucata, în condițiile în care doresc și plata pe loc, plata cash a acestor vagoane.

Toți utilizatorii de transport vizează achiziționare de material rulant - și nu numai la calea ferată; dacă mergem, și în sectorul auto - în credit, cu o plată semnificativă în fază inițială, 15-20 la sută, urmând ca, din exploatare, utilizatorul să plătească într-o perioadă certă de timp contravaloarea integrală a vagoanelor în cazul nostru.

Deci, dincolo de faptul că acceptăm în mod categoric amendamentul formulat de domnul Bercea, am rugămintea ca în activitatea parlamentarilor din județul Arad să se înscrie și educarea comercială a conducerii Uzinelor din Arad.

Din punctul nostru de vedere există toată deschiderea pentru achiziționarea integrală a producției uzinelor de la Arad și vă asigur că, până la sfârșitul anului, vom găsi soluții să preluăm toată producția uzinelor din Arad.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul Sturza.

Domnul Cornel Popovici Sturza:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Ieri, când s-a discutat articolul privind bugetul Ministerului Transporturilor, colegul meu de la Uniunea Democratică a Cehilor a făcut o argumentație, zic eu destul de solidă, în ceea ce privește o investiție strategică de pe clisura Dunării, și anume Drumul Național Orșova-Moldova Nouă.

Eu aș veni și aș susține astăzi cele spuse de domnia sa ieri, și anume alocarea unei sume substanțiale, deci pentru terminara acestui drum pe porțiunea județului Caraș-Severin, sumă care se ridică, conform aprecierilor la nivelul actual al aprecierilor șantierului, la circa 11 miliarde de lei.

Importanța acestui drum, pe lângă cele expuse de colegul meu, eu o mai apreciez și în următoarele sensuri: în zona Moldova Noua urmează să se instituie o zonă liberă și documentația pentru această zonă este în curs de obținere a aprobărilor.

În al doilea rând, turismul pe zona clisurii Dunării dinspre Orșova este complet blocat în momentul de față din cauza acestui drum.

În al treilea rând, întreaga economie a zonei, dacă doriți, depinde de acest drum. Este o zonă izolată, trebuie să recunoaștem. Or, fără acest drum, nu se poate prevedea în viitorul apropiat o relansare economică în zona Moldova Nouă.

De aceea susțin ca în bugetul Ministerului Transporturilor să se accepte această sumă de 11 miliarde de lei, parte de la "Transferuri" și parte de la "Credite externe". Este o investiție care în momentul de față se rezumă doar la 800 de milioane lei, care ar reprezenta doar datorii de anul trecut. Or, dacă se merge pe această sumă, ar însemna ca șantierul din zona Moldova Nouă să se desființeze pur și simplu, pentru că efectiv nu mai are sume cu care să lucreze în continuare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Domnul deputat Calimente. Poftiți. Puteți să răspundeți la mai multe, dacă doriți.

Domnul Mihăiță Calimente:

Stimați colegi.

Pentru că domnul ministru Băsescu s-a referit la deputații județului Arad, referitor la producția de vagoane, și pentru că cunosc această situație de acolo, aș vrea să-i răspund acum domnului ministru. Acest vagon care este făcut în licența de Dietrich este la performanțe de nivel european și pentru traficul internațional, nici nu poate fi acceptat altfel de vagon. Probabil că domnul ministru știe această situație.

Sigur că în transportul intern acest vagon poate fi simplificat și prețul lui va scădea. Se poate renunța la instalațiile de aer condiționat, la toaletele ecologice, la alte sisteme care, probabil, pentru Calea Ferată românească, la ora actuală, sunt foarte costisitoare. Dar vagonul care trebuie să circule în trafic internațional, din informațiile pe care le avem de la uzină, costă cu aproximativ 300 de mii de dolari mai ieftin decât oricare ofertă la nivel european. Deci, cam asta este situația reală de acolo. Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule Calimente. Domnul Bleahu.

Domnul Marcian David Bleahu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Domnul ministru Băsescu, dacă este aici, da?

Când eram în cabinetul Stolojan, împreună cu domnul ministru Băsescu, am încercat împreună să deschidem din nou problema Canalului București - Dunăre. Și am fost blocați atunci de fostul președinte al țării care făcea din aceasta un fel de titlu de glorie, de rezinstență împotriva lui Ceaușescu. Problema însă nu este asta. Acest canal trebuie continuat pentru că el creează foarte grave probleme ecologice, probleme de inundații, distrugerea peisajului etc. Văd că el nu mai figurează deloc în buget. Așa că-mi permit să-l întreb pe domnul ministru direct: de ce și care este politica la care se gândește dânsul pentru continuarea sau oprirea definitivă a acestor lucrări. Dacă se opresc definitiv, trebuie însă făcută operație de refacere ecologică, care de fapt trebuie făcută, n-a mai vrut să întindă vorba, dar trebuie făcută și în cadrul acelor baraje hidroenergetice de care ne-a vorbit domnul ministru Tăriceanu, unde iarăși trebuie refăcut peisajul. Și în legătură cu aceasta și cu ceea ce s-a spus adineauri, șoseauna Moldova-Nouă - Orșova este absolut necesară, este una din cele mai frumoase regiuni ale țării noastre cu vădită vocație turistică, dar tocmai această șosea distruge această vocație. Porțiunea care s-a făcut acum, începând de la Pescari - aval, este îngrozitoare, am văzut-o de pe malul sârbesc și arată îngrozitor, iar propriu-zis partea cea mai frumoasă a defileului care era acolo a fost distrusă. Dacă e să se continue, trebuie să se continue cu un tunel în zona de calcare, dacă nu, ne distrugem cel mai frumos peisaj al țării, acolo unde se întâlnește Dunărea cu Carpații.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Bălăeț, apoi doamna Afrăsinei.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema ridicată de colegul nostru antevorbitor este reală, ea nu figurează la Ministerul Transporturilor, ci figurează sub un titlu acoperit la Ministerul Mediului și Apelor, la domnul Oltean.

Anexa 3/26, poziția 10, pag. 8, subtitlul "Amenajare Râu Argeș pentru apărare împotriva inundațiilor, irigațiilor și alte folosințe - Județul Giurgiu și Călărași".

Ca deputat de Călărași am vizitat o parte a acestei lucrări, o cunosc destul de bine, corpul ingineresc și de specialiști care lucrează în acest domeniu au înaintat un raport foarte detaliat al problemei către mine, ca deputat al zonei, și eu am discutat cu ambii miniștri, cu domnul Băsescu și cu domnul Oltean, care s-au arătat dispuși să sprijine modificarea titlului de la poziția 10, Anexa 3/26 și, bineînțeles, că ea a fost înaintată și comisiilor de specialitate și figurează ca amendament la Anexa 3, punctul 52, penultim. Domnul Cârstoiu, președintele Comisiei de mediu, a fost de acord cu punerea acestei probleme, ea s-a rătăcit însă pe la Comisia de buget-finanțe și figurează sub aspect negativ, de respingere. Totuși, problema este de o mare importanță, o excepțională importanță, și trebuie neapărat rezolvată în aceste condiții.

O primă propunere ar fi ca la poziția 10 de la Anexa 3/26, la Ministerul Mediului, să se modifice titlul, cu o mică schimbare: "Amenajarea Râului Argeș pentru canallul navigabil București- Dunăre", rămânând ca în cuprinsul lucrării să figureze toate celelalte avantaje pe care le aduce amenajarea acestui canal. Și anume, avantaje de apărare împotriva inundațiilor a 15 localități din zonă, salvarea de la aceleași inundații a 23.000 ha, o suprafață mult mai mare de irigații în zona respectivă și, în sfârșit, legarea Bucureștiului de toate marile porturi ale lumi, circulația mai ieftină a mărfurilor și a oamenilor, cu venituri incalculabile pentru economia națională. Știu că pentru menținerea acestei lucrări și pentru continuare ei, a pledat în 1991 domnul ministru Băsescu, ca ministru al transporturilor de atunci, și ca ministru actual al transporturilor sper să sprijine această lucrare și ar fi o dovadă că între opoziție și actualii guvernanți nu există decât dorința de dezvoltare națională bună și așezată pe temeiuri reale. De asemenea, știu că domnul Ciumara, actualul ministru al finanțelor, a pledat pentru continuarea acestei lucrări sub acest titlu, atunci când a fost adusă în Parlament și votată Legea de amenajare a teritoriului României - prima parte, și dânsul a făcut un referat foarte favorabil continuării acestei lucrări. Din păcate, ea a fost respinsă la Senat și apare în buget sub titlul acesta mascat. Deci putem să revenim la ea.

Vreau să mai aduc ca argument faptul că și colectivul de ingineri și tehnicieni care au lucrat la acest canal - aprobat dintr-o lege a Parlamentului în 1929, referentul acestei legi fiind Virgil Madgearu - colectivul acesta de specialiști ai noștri, și care s-a păstrat peste vicisitudinile celor 7 ani care au trecut din 1989, ar căpăta aripi și s-ar arăta deosebit de entuziast pentru reluarea și continuarea acestei mari lucrări a țării noastre.

În același timp, aș vrea să vă spun că nu cerem în momentul de față modificări în buget, deși lucrul acesta ar fi posibil printr-un anumit transfer, dar ne limităm la suma dată de Ministerul de Finanțe în acest sens.

Ceea ce putem noi să facem dând colectivului de specialiști posibilitatea să acționeze, este ca din surse extrabugetare, inclusiv din finanțări, din investiții externe, lucrarea să poată fi preluată și angajată de către acest colectiv. Mi s-a spus că la oamenii care se ocupă de acest canal, sub titlul acesta mascat, au venit niște companii străine, dintre care o companie grecească care propune să finanțeze, bineînțeles, și în beneficiul lor, al accentuării comerțului cu capitala României, reluarea lucrării și finalizarea ei.

Rog să se exprime aici poziții în acest sens și să găsim o soluție pentru ca ceea ce a votat Parlamentul României în 1929 să putem să continuăm astăzi și să aducem capitala României la avantajul de a fi unul din porturile mari ale lumii cu toate celelalte aspecte din zona din aval de București: salvarea de indundații, dezvoltarea performantă a agriculturii și a legumiculturii românești.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Doamna Afrăsinei. Rugămintea mea este de a fi concis, pentru că domnul coleg Bălăeț a vorbit vreo 20 de minute.

Vă rugăm, domnule coleg, gata.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Deci sunt 2 propuneri. Una de schimbare a titlului în cadrul Anexei 3/26 și între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care deține acest titlul în momentul actual, și Ministerul Transporturilor, să se realizeze o înțelegere pentru, respectiv, transferarea investiției. Deci sunt două propuneri. Eu le-am adus la discuție acum, pentru că au fost ridicate de vorbitorul anterior care a venit aici și lucrul este bine să se știe și să se realizeze cum trebuie.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Afară de faptul că, desigur, am foarte multă nevoie de votul dumneavoastră pentru susținerea amendamentelor pe care le-am propus la această Anexă 3/23, care corectează pozițiile 56-57 din proiectul de buget și care se regăsesc în anexa cu amendamente respinse de comisie la poziția 12-13, aș dori să mă adresez mai ales domnului ministru de stat Ciumara și domnului ministru Băsescu cu rugămintea de a-și aminti că în legislatura anterioară am dialogat sau mai degrabă am negociat în aceleași împrejurări și pentru aceleași lucrări cu distinsul meu coleg domnul Florin Georgescu, ministru de finanțe atunci, iar dumnealor, fiindu-mi colegi deputați, au fost de acord cu necesitatea continuării lucrărilor la linia ferată Dîngeni-Săveni-Darabani și linia ferată Flămânzi-Hârlău. Deci au votat alături de mine și nu vreau să cred, domnilor miniștri, că funcția schimbă convingerile.

Domnilor miniștri,

Vă reamintesc că sunt lucrări în continuare, cele pe care eu vi le propun, și că sumele alocate nu acoperă nici măcar necesarul penrtru conservarea lor. Mai mult chiar, vă pot spune că la linia ferată Hârlău-Flămânzi, tunelul care este în construcție și la care s-au sistat lucrările din lipsă de fonduri are o lungime totală de 1000 de m, din care pe o lungime de 900 de m lucrările sunt deja executate. Dacă nu vom finaliza cât de curând cei 100 de m de tunel rămași din construcția lui, există riscul surpării acestuia. Iată de ce am solicitat suplimentarea cu încă cu 4,5 miliarde de lei la linia ferată Hârlău - Flămânzi și 5,2 miliarde de lei la linia ferată Dângeni-Săveni-Darabani.

Desigur, poate că suma prevăzută la alte cheltuieli nu este suficientă pentru a acoperi suma totală pe care eu o solicit la acest amendament și, de aceea, consider că poate domnii miniștri vor găsi calea cea mai bună de soluționare a acestui amendament propus de mine, întrucât inițial am propus alocarea sumei necesare pentru amendamentul de la suma propusă pentru aeroport. Desigur, mi se pare o lucrare foarte importantă și necesară în situația actuală, iată de ce, domnilor miniștri, vă rog să găsiți totuși dumneavoastră în rezerva pe care o aveți și suma necesară pentru executarea și continuarea acestor lucrări.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Vâlceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am făcut un amendament cu colegul meu Sabău în legătură cu calea ferată Vâlcele-Vâlcea. Este o lucrare care cred că prin importanța ei pentru economia națională nu are nevoie de prea mari prezentări, dar totuși voi prezenta câteva aspecte pentru a vă edifica și dumneavoastră.

În primul rând, circulația spre Râmnicu-Vâlcea la ora actuală se face pe calea ferată București-Caracal-Vâlcea, o distanță de 275 de km. Cea de-a doua posibilitate pe Pitești - Piatra-Olt - Vâlcea, 293 de km. Realizarea acestei căi ferate de 39 de km de la Vâlcele - Vâlcea, reduce această distanță la 170 de km deci, cu 105 km mai mică decât varianta Caracal și cu 123 de km decât varianta Pitești - Piatra Olt.

În același timp, aș dori să vă aduc la cunoștință că stadiul fizic de executare a lucrării la ora actuală este 80% medie, din care tunelurile sunt 100% realizate, podețele - 95%, terasamantele - 95%, suprastructura - 97%, viaductele - 80%, iar consolidările - 23%.

Noi am solicitat 30 de miliarde pentru continuarea lucrării, întrucât aici își desfășoară activitatea 4 mari întreprinderi de construcții căi ferate, întreprinderi specializate în acest domeniu, Bucureștiul, Craiova, Sibiul și Râmnicu-Vâlcea și care, normal, retrăgându-se la ora actuală de pe șantier, datorită sumei stabilite, de 300 de milioane pentru conservare, va determina ulterior o creștere însemnată a cheltuielilor respective. Și, de aceea, am rugămintea la domnii miniștri de stat, domnul ministru Ciumara și domnul ministru Băsescu să încercăm să găsim posibilitățile de susținere în continuare a desfășurării lucrărilor pe acest important obiectiv, întrucât ulterior la darea în folosință există posibilitatea ca traficul respectiv, care la ora actuală se desfășoară pe Brașov, să schimbe traseul pe Valea Oltului, fiind mai scurt cu 50 de km, iar în plus rampele de înclinare pe zona Vâlcei sunt de 1-2 grade la mie, spre deosebire de varianta Predeal unde sunt 17 grade.

De aceea, stimați colegi, am rugămintea ca să încercăm să găsim o posibilitate de a desfășura activitatea având în vedere ca închegarea acestui inel de cale ferată va însemna pentru economia națională enorm, întrucât toate trenurile acelea care își desfășoară activitatea la ora actuală sau care circulă pe zona respectivă, atât trenuri personale, cât și trenuri de marfă, vor reduce substanțial distanțele și asta se va reflecta favorabil în costurile respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Dumitrașcu, după care ne oprim să ascultăm pe domnul ministru.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Nu am de făcut un amendament, nu am să cer sume, am să cer doar atenția pentru câteva probleme pe care trebuie să le cunoașteți, ca fiind de-al locului.

Domnule ministru,

Având în vedere folosirea, așa cum se folosește, a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari, având în vedere creșterea zonelor inundabile din zona acelui canal și a Canalului Dunărea-Marea Neagră, respectuos îmi permit să susțineți și dumneavoastră, domnule ministru, menținerea în funcțiune a Petro-Midiei, pe de o parte pentru ea însăși, pe de alta, pentru punerea în valoarea a canalului la care m-am referit.

Sunt degradări în dreptul Podului de la Poarta Albă- Dorobanțu, sunt degradări ale canalului din cauza inundațiilor, din cauza zonelor inundabile. Este nevoie de o activitate de protejare. Nu poate fi inclus, m-am uitat bine, nu am găsit un capitol anume, dar atât am putut face în acest caz, să atrag atenția asupra acestui canal care riscă să aibă soarta vechiului canal din '49-'52.

Eu sunt convins, domnule ministru, că vom găsi înțelegerea necesară, mai ales a omului care trece cu propriul lui tren, cu trenul Băsescu, către Constanța. Iar unora dintre dumneavoastră țin să le spun, domnilor, respectuos, că modul în care acționați mă duce cu gândul la un tip rus care se chema Pavlov și la reflexele condiționate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul ministru Băsescu.

Domnul Traian Băsescu:

Înainte de a răspunde punct cu punct solicitărilor făcute de distinșii parlamentari, aș vrea să spun câteva cuvinte despre situația generală a bugetului și modul cum el este alocat la transporturi.

În fapt, ceea ce este înscris în proiectul de buget reprezintă circa 30% din nevoile acute ale Ministerului Transporturilor.

Diferența de resursă financiară, efectiv, nu avem de unde să o luăm. Ați observat și chiar intervențiile domnilor și doamnelor parlamentari și parlamentare se referă la lucrări de investiții în curs care practic au fost sistate. Acest lucru se datorează nu numai sărăciei bugetului, ci se datorează și unei alte abordări cu privire la sărăcie. Decizia pe care am luat-o a fost să concentrez bruma de resurse financiare pe care o avem pe câteva lucrări care să poată fi și terminate și astfel introduse în circuitul economic. După cum mulți dintre dumneavoastră știți, peste 100 de lucrări de investiții ale Ministerului Transporturilor au fost sistate exact pentru a putea canaliza resursa financiară minimă pe doar câteva lucrări care să și fie date în exploatare pentru a-și aduce aportul economic la realizarea actului de transport.

De aceea, multe din lucrări sunt sistate pentru că nu am înțeles să mai risipim resursa, și așa mică, împrăștiindu-ne în peste 200 de lucrări de investiții, nici una cu șanse de a se termina.

Bineînțeles, realizăm și efectul social al acestei politici, dar principalul obiectiv este să dăm în funcțiune parte din obiectivele de investiții pe care le avem în execuție chiar anul acesta. Deci, în această politică generală am înțeles să ne mișcăm.

Și acum trecând la răspunsurile la obiect.

Cu privire la șoseaua Orșova-Moldova Nouă, sigur că da, înțelegem sărăcia de resurse din Clisura Dunării și nevoia de a se face și de acum înainte și turism. Până acum turismul era pe apă, o dată cu terminarea embargoului trebuie făcut turism pe uscat. Avem în vedere în mod categoric finanțarea reparării drumului național în această zonă, dar nu din resursă prinsă în buget. După cum vă este cunoscut, ieri a trecut prin Guvern o ordonanță de urgență care creează noi resurse la fondul special al drumurilor. Din această resursă, imediat ce acest supliment de resursă financiară se va adăuga fondului special al drumurilor, vom dirija necesarul de finanțare pentru repararea avariilor produse de alunecări pe drumul național dintre Orșova și Moldova Nouă.

Cu privire la vagoane, mi s-a părut puțin hazlie abordarea domnului deputat care merge chiar până la renunțarea la grupurile sanitare ecologice de pe vagoanele produse la Arad. Însă pentru restabilirea adevărului trebuie să fim foarte clari și să spunem că deocamdată România are necesarul de vagoane pentru trafic internațional minim, necesarul minim de vagoane pentru traficul internațional, iar standardul obligatoriu până în anul 2005 nu este vagon de 200 de km, ci vagon de 160 de km la oră. Sigur că da, am în vedere că uzinele de la Arad vor trece și la producerea vagonului de clasa I-a și la producerea vagonului de dormit, care este în mod deosebit cerut în traficul internațional.

Nu dorim o diminuare a costurilor vagoanelor de la Arad prin dezechipare, prin reducerea standardului de echipare al acestor vagoane, pentru că până la urmă și călătorul român are dreptul la un standard ridicat, chiar dacă el depășește viziunea noastră despre ceea ce putem face acum pentru calea ferată. Însă rugămintea la domnul deputat este să ne sprijine în discuțiile pe care le are pe plan local, pentru ca managementul Uzinelor "Astra" Arad să înțeleagă că nimeni nu poate vinde vagoane exact ca pe un kg de cartofi... costă 100 de lei, dă-mi 100 de lei. Vagoanele se vând cu plata pe termen lung. Deci acesta era apelul meu. Și, de asemenea, vă asigurăm că vom găsi resurse din resurse extrabugetare să achiziționăm întreaga producție a uzinelor din Arad, dacă și dinspre managementul uzinelor din Arad vine această înțelegere pentru necesitatea unei plăți minimale în fază inițială și acoperirea costurilor din exploatarea vagoanelor.

În ceea ce privește Canalul Dunăre-București, în mod categoric, locul acestui canal nu este la Ministerul Mediului, acest canal a fost conceput în principal ca infrastructură de transport, ca infrastructură care să permită diminuarea masivă a costurilor transportului industrial și ale transportului de altă natură, decât cel industrial. Numai dacă luăm în calcul volumele uriașe de cereale care se introduc în Constanța, în București, și care ar putea veni foarte bine pe canal, vedem o justificare foarte clară a existenței acestui canal și a punerii lui în funcțiune. De asemenea, dacă avem în vedere faptul că Bucureștiul concentrează peste 10% din forța industrială a României, este la fel de clar că acest complex industrial poate fi aprovizionat și poate să exporte mărfurile mult mai ieftin dacă le-ar încărca direct în Portul "30 Decembrie", care, pentru cei care n-au avut curiozitatea să-l vadă, este un port la cheie. Are și trancheții de acostare a navelor fluviale.

Ce vă pot asigura este că împreună cu ministrul mediului, am stabilit deja ca această investiție să revină la locul ei, adică la Ministerul Transporturilor, pentru că ea este în principal o insfrastructură de transporturi care ocazionează și facilitățile extraordinare despre care vorbea domnul deputat, 23000 de ha irigate, o regularizare a Argeșului etc. Deci avem în vedere transferarea canalului Dunăre - București la Ministerul Transporturilor și avem în vedere găsirea unor soluții de finanțare, dar care bănuiesc că este clar pentru oricine că nu pot veni din bugetul de stat. România, în momentul de față, nu are resurse să se angajee într-o asemenea lucrare. El trebuie să revină însă la Ministerul Transporturilor pentru că asta îi dă și nota clară de infrastructură de transporturi, iar noi considerăm că ar exista mai multe șanse ca ministerul să poată atrage investiție străină sau finanțare străină pentru ducerea la bun sfârșit a acestei lucrări gigantice, dar extrem de necesare. Asta cu atât mai mult cu cât mai devreme sau mai târziu, trebuie să apară și va apărea cu certitudine și în România abordarea ecologică a transporturilor.

Cred că răspunsul acesta pentru domnul deputat Bălăeț este concludent.

În ceea ce privește intervenția doamnei deputat Afrăsinei, doamnă nu vom lăsa scutul în tunel. Asta vă asigur. Scoatem scutul din tunel, îi vom face alocațiile necesare să poată ieși anul acesta din tunel, dar nu vom finanța nici o altă investiție pe linii secundare. Deci, tunelul de pe linia Hârlău-Flămânzi va fi finalizat.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală) :

Sunt necesare 9 miliarde lei și nu avem decât două miliarde!

Domnul Traian Băsescu:

Doamnă,

Veți avea 8,7 miliarde lei până la urmă. Deci, vom scoate scutul din tunel. Deocamdată, bugetul acesta este, atâta ne-am putut permite să alocăm acum, dar vă asigur că scutul va fi scos din tunel în acest an.

În ceea ce privește investiția de la Vâlcele - Rm. Vâlcea, este investiție sistată și nu ne putem pune problema s-o continuăm în anul acesta. Îmi sunt cunoscute toate avantajele acestei linii, dar ce este important de spus, este că aceasta este o cale ferată simplă, nu este o cale ferată dublă, deci cu dificultăți de circulație, chiar dacă ea s-ar da în exploatare. Certitudinea investiției este, însă, alta. Este ușor să spunem că " ... la această investiție sunt realizate, în proporție de 80% terasamentele, în proporție de 90% viaductele, sau orice alte lucrări". Realitatea care trebuie spusă în momentul de față este cât trebuie ca s-o terminăm? Iar cât trebuie ca s-o terminăm înseamnă 80 de milioane de dolari... Bugetul de stat nu-i are în momentul de față. Mare parte din acești 80 de milioane dolari, circa 60 milioane de dolari ar trebui să meargă numai în consolidarea terenului, deci, îmi pare rău, și vă rog să mă credeți că-mi pare rău în primul rând ca tehnician, că nu putem da un răspuns pozitiv la solicitarea dumneavoastră.

În ceea ceea ce privește PAM-ul, domnule senator Dumitrașcu, așa cum îl văd și eu din trenul personal, îl vedeți și dumneavoastră din trenul meu, Regia Administrației Canalului Dunăre - Marea Neagră, va aloca fonduri suficiente în anul acesta, pentru executarea lucrărilor de întreținere a Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Deci, domnule ministru, amendamentul aprobat este acela propus de domnul Bercea, nu? Cum sună el exact?

Domnul Traian Băsescu:

Da, este amendamentul cu care suntem de acord să fie inclus în bugetul care va fi votat, iar angajamentele pe care le-am luat pentru terminarea tunelului, deci nu 2, ci 8,7 miliarde și Moldova Nouă - Orșova vor fi soluționate din alte resurse, până la sfârșitul anului.

Domnul Ion Diaconescu:

Nu, dar dacă ați putea da citire exact amendamentului domnului Bercea, pentru stenogramă.

Domnul Traian Băsescu:

Vă pot spune că amendamentul a fost negociat cu domnul Bercea, exact în forma în care a fost prezentat. Îl pot reciti și eu.

Domnul Ion Diaconescu:

Îl aveți dumneavoastră la comisie, da? Bun.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Aveți ceva de adăugat? Nu. Deci, supun mai înainte la vot amendamentul acesta, care-i însușit și de comisie și de domnul ministru, de Guvern, în redactarea care s-a făcut de către dânșii.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Celelalte amendamente, am înțeles că nu s-au acceptat, deci, propun Anexa...

Din sală:

A mai fost o propunere legată de denumirea Canalului Dunăre - Marea Neagră!

Domnul Marcian David Bleahu:

Domnule președinte,

S-a propus de domnul deputat Bălăeț să fie schimbat numele, care este acum mascat, al lucrărilor de protecție..., ceva în genul acesta, sub numele de "București - Dunăre".

Domnul Ion Diaconescu:

Da.

Domnul Marcian David Bleahu:

Trebuie să ne decidem, îl lăsăm aici, dar trebuie să votăm numele, în primul rând, indiferent unde-l mutăm după aceea...

Domnul Ion Diaconescu:

Nu este o preocupare de buget, dar, mă rog...

Domnul Traian Băsescu:

Domnule senator,

Dacă-mi permiteți următoarea observație: acest canal, despre care noi toți știm că există, este deocamdată în bugetul Ministerului Mediului. Deci, nu este obiectul bugetului Ministerului Transporturilor.

De asemenea, v-aș ruga, de data aceasta, în afara bugetului care vizează Ministerul Transporturilor, ca pentru moment să fie păstrat sub acest nume, până când iese Hotărârea de Guvern, de retransferare a lui la Ministerul Transporturilor, moment în care îi restabilim numele pe care l-a purtat ca infrastructură, la transporturi.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Deci, supunem la vot, cu amendamentul care s-a votat și se va include în această anexă, Anexa 3/23.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nu este nimeniă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate, această anexă a fost votată.

Luăm o scurtă pauză, de jumătate de oră.

Între timp, liderii sau reprezentanții grupurilor parlamentare și membrii comisiei să vină la sala "Barbu Catargiu", și să se cadă de acord asupra art. 62.

În același timp, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și Comisia de politică economică a Camerei Deputaților poate să lucreze, între timp, în ziua de joi - 17 aprilie, ora 9,00, fiind autorizată pentru a fi trecută în cvorum.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților sunt rugați frumos, să vină la sediul comisiei, acum, pentru o scurtă ședință.

Repet: membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților sunt rugați să vină la noi, la mezanin I.

Vă mulțumesc.

Pauză

La reluarea lucrărilor, din prezidiu face parte domnul Koszokar Gabor, secretar al Senatului.

Domnul Ion Diaconescu:

Este vreun chestor în sală?

Domnule Nică,

Fă dumneata oficiu de chestor și invită lumea în sală...

Domnilor!

A fost vorba de o jumătate de oră, pentru pauza de masă. Sigur că, într-o jumătate de oră nu se poate lua masa...

A fost o mare greșală că s-a schimbat programul de muncă ieri. Trebuia lăsat așa, să lucrăm până la orele 20,00... A fost o mare greșală și acum trebuie să mă rog de lume să intre în sală... (Se face apel prin sonerie).

Există vreun domn chestor?

Din sală:

Specie dispărută!

Domnul Ion Diaconescu:

Alți membri ai Biroului? Nu.

Reîncepem după mai bine de o oră lucrările noastre.

Suntem la Anexa 3/24. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Nică.

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Amendamentul propus face, de fapt, o redistribuire a sumelor prevăzute în Anexa 3 /24.

Deci, propun majorarea cu 30 de miliarde lei la capitolul 6301 "Servicii și dezvoltare economică și locuințe", prin introducerea unui element nou de cheltuieli, "Program socio-economic privind pietruirea și iluminarea drumurilor sătești, asigurarea cu apă a satelor, contectarea la rețelele telefonice", în valoare de 30 de miliarde lei.

În consecință, cheltuielile la capitolul - 6301 - "Servicii și dezvoltare publică și locuințe" vor fi, în cazul votării acestui amendament, de 390.966.549 mii lei.

Cele 30 de miliarde se obțin prin diminuarea cu 30 de miliarde lei de la Capitolul 8601, tot din cadrul Anexei 3/24.

Deci, la nivelul Anexei, suma rămâne constantă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc.

Cine mai dorește?

Da. Domnul senator Fuior.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

"...teamă mi-e ca nu cumva,

Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda.

Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură,

Laudele lor, desigur, m-ar mâhni peste măsură".

M. Eminescu

Asta ca să nu mai trebuiască să mai cer dreptul la replică față de dumneavoastră.

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Una din resursele naționale de redresare economică a României o constituie calitatea poporului român de a fi născut constructor.

Din partea dreptă a sălii:

Mai încet!

Domnul Victor Fuior:

De această calitate beneficiați și dumneavoastră, domnilor parlamentari, având posibilitatea să vă desfășurați activitatea în această grandioasă clădire, de care constructorii români sunt mândri. (În partea dreaptă a sălii, o stare de uimire. Se exclamă: "O!").

În acest context, constructorii români doresc de la dumneavoastră crearea condițiilor pentru a se deschide noi fronturi de lucru. Această dorință a lor este în contradicție cu raportul comun al comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, care reduc sumele alocate pentru Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului de la 463 miliarde lei la 418 miliarde lei.

Amendamentul pe care l-am supus în data de 27 martie 1997 sună astfel: "Propunere, art. 80: Împrumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenții bilaterale și acorduri interguvernamentale, suplimentarea la valoarea de 200 miliarde lei".

Motivația: se impune ca necesară terminarea lucrărilor de construcții-montaj la Combinatul minier de la Krivoi Rog, deoarece avem blocate în acest obiectiv 718 miliarde dolari, adică mai mult decât împrumutul pe care s-a angajat Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială să-l acorde României în anul 1997. (Discuții în sală).

Implicațiile care rezultă din neaprobarea amendamentului meu, sintetic, sunt următoarele:

1) Reducerea activității în șantierul de la Krivoi Rog cu 50% față de 1996;

2) Nerespectarea graficelor stabilite cu partenerul extern și, deci, pierderea credibilității României în fața instanțelor internaționale;

3) Pierderea, care nu se poate justifica, într-o economie de piață, de 15% din valoarea contractului, care reprezintă 100 milioane dolari, constând din: conservarea utilajelor și revizii utilaje, datorită faptului că acestea vor ieși din garanții;

4) Se amână importul de pelete, atât de necesar industriei românești.

Domnilor parlamentari,

În dorința mea de a vă determina să aprobați amendmentul propus, vreau să vă precizez următoarele: gismentul direcției de bază în politica economică mondială arată Estul. Motivația acestei direcții constă în următoarele două elemente esențiale:

1) Bătălia pentru supremația economică mondială se mută din zona Atlanticului în zona Pacificului, ceea ce înseamnă că și centrul politicii mondiale se va muta acolo.

2) Pentru o Europă săracă în resurse naturale, prezintă un interes deosebit existența acestora în Estul Europei și Vestul Asiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Cine mai dorește să ia cuvântul?

Doamna Afrăsinei.

Poftiți. Nu? Cine dorește? (Discuții în sală).

Domnul ministru. Cine este?

Domnul Nicolae Noica:

Domnilor deputați,

Ministerul Lucrărilor Publice este de acord și mulțumește pentru amendamentul făcut de domnul Nică.

În legătură cu ultima intervenție, putem să adăugăm că Protocolul cu Ucraina privind lucrările de la Krivoi Rog este rezolvat până la 31 decembrie 1996. Deci, pentru moment, noi nu avem un nou protocol, și considerăm că banii care au rămas în contul Ministerului Lucrărilor Publice sunt suficienți pentru lucrările pe care noi urmează să le îndeplinim în perioada care urmează, pînă la încheierea unui nou protocol.

În legătură cu trecerea sumelor de la un capitol la altul, acest lucru se petrece în afara bugetului aprobat de dumneavoastră. Deci, în cadrul ministerului, în cadrul sumelor, se trece de la un capitol la altul, lucru dealtfel anunțat înainte.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Comisia?

Domnul Dan Constntinescu:

Amendamentul despre care s-a vorbit a fost depus cu o anumită întârziere, motiv pentru care comisia n-a putut să se pronunțe.

De principiu, comisia a fost de acord cu orice modificare în interiorul unei anexe, și, având în vedere punctul de vedere al ordonatorului principal de credite, nu avem obiecțiuni.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Vă mulțumim.

În condițiile acestea, supun spre aprobare amendamentul respectiv.

Din sală:

Care din ele?

Domnul Ion Diaconescu:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați. Un vot împotrivă.

Cine se abține? Sunt 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost aprobat.

Propun spre aprobare Anexa 3/24, cu acest amendament, în spiritul cum s-a votat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Este o abținere.

Cu o abținere, Anexa 3/24 a fost votată.

Anexa 3/25. Ministerul Comunicațiilor.

Cine dorește să ia cuvântul?

Din sală:

La vot!

Domnul Ion Diaconescu:

Nu sunt doritori pentru cuvânt.

În condițiile acestea, supun la vot Anexa 3/25.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Este o abținere, acolo...

Cu o abținere, Anexa 3/25 a fost votată.

Anexa 3/26. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Cine dorește să ia cuvântul?

Poftiți, domnule Bălăeț.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa 3/26, pag. 8, poz. 10, propun ca în loc de titlul: "Amenajare râu Argeș, pentru apărarea împotriva inundațiilor, irigații și alte folosințe", titlul: "Amenajare râu Argeș, pentru Canalul navigabil București-Dunăre". Este un titlu real, cuprinzător, pe care l-am discutat anterior și a afirmat cele cunoscute și domnul ministru Băsescu.

Investiția rămâne aceeași, este mică, dar mergem pe ea în momentul de față și urmează ca după ce se face Hotărârea de Guvern, propusă de către domnul Băsescu, să se caute și resurse extrabugetare pentru mărirea ei și pentru realizarea, finalizarea grandioasei lucrări pe care o prevede.

Deocamdată, eu propun să fiți de acord cu această mică schimbare de titlu, pentru adecvare la realitatea lucrării ce se face acolo și pentru perspectivele ei de viitor.

Domnul ministru al Apelor, Pădurilor și Mediului, domnul Olteanu, a fost consultat în acest sens, a spus că este de acord cu această schimbare și eu cred că o putem vota ca atare, pentru a putea fi introdusă în Legea bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Voi mulțumi oricărui deputat, care vrea să facă economii la bugetul statului, pentru că, dacă introduceți modificări în textul bugetului, banii nu mai pot fi cheltuiți până nu se modifică actul care să permită investiția. Dar cum bănuiesc că nu aveți intenția asta, rugămintea mea este să lăsați în textul bugetului cum se numește actualmente obiectivul, pentru că altfel nu putem finanța. După ce se schimbă denumirea, prin Hotărâre de Guvern, atunci facem corectarea în buget, dar nu ne puneți în situația să nu putem plăti banii pentru ceea ce vă interesează. De aceea, vă rugăm să renunțați la acest amendament, deocamdată.

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Vă mulțumim.

Vă rog.

Domnul Petre Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru o clarificare, aș vrea poziția ministerului de specialitate, deci, a domnului ministru al Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în legătură cu o anumită prevedere de la Capitolul 6701, deci "Cheltuieli de capital", în ceea ce privește susținerea financiară a lucrărilor de reconstrucție ecologică pe terenurile degradate și perdele de protecție.

Într-adevăr, în anexa sintetică de la nr. 26, apare la un moment dat expresia " Prime" și o anumită sumă".

Vreau să știu dacă aceasta se referă la aplicarea prevederilor Legii nr. 83/1993, deci, de fapt, investițiile gratuite care se fac, de înființare de perdele de protecție și împăduriri pe terenurile degradate, pentru persoanele fizice și juridice din România.

Dacă este așa, este bine, dacă nu, îndoiala vine de acolo, din acel moment în care a fost prezentată de șeful Departamentului de păduri, la televiziune, o chestiune, și anume aceea că Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului pune la dispoziția cetățenilor puieți pentru împăduriri.

Să facem distincție între cele două elemente: dacă este vorba de împăduriri pe terenuri degradate, sau perdele de protecție ale cetățeanului, lucrul este legiferat prin Legea nr. 83/1993 și, dacă este vorba de alte terenuri, normal, trebuie făcute și acel ajutor prin asigurarea puietului, este bun.

Deci, această clarificare aș vrea să o am.

Și, de aceea, consider că la anexa sintetică, este nevoie de adăugat: "Prime în conformitate cu Legea nr. 83/1993".

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să mă credeți că nu doresc deloc să devin agasantă, dar nu sunt cu nimic vinovată de faptul că reprezint un județ cu multe nevoi și că, tocmai de aceea, am obligația morală să fiu cât mai insistentă, chiar și cu acest risc.

Am convingerea că vorbesc și în numele colegilor parlamentari de la Botoșani, din majoritatea parlamentară, care, înțeleg că nu prea au voie să miște în front, în materie de buget, dar care, sper, măcar, că vor susține amendamentul meu. (Discuții în sală).

Domnule ministru,

La poz. 22 pag. 11 la Anexa 3/26 și, de asemenea, la poz. 3 "Lucrări noi", am avut două amendamente, dar insist foarte mult pntru cel de-al doilea, și anume este vorba de o investiție privind alimentarea cu apă a unei zone - orașul Săveni și împreună cu 22 de localități.

Vreau să vă spun că această lucrare este începută, are acordul Ministerului Finanțelor cu nr. 532/1996 și, de asemenea, este prevăzută în Hotârîrea de Guvern nr. 343/1996 - "Aprobarea indicatorilor". Documentația este începută, au fost alocate 200 de milioane pentru început, dar, amendamentul meu prevede o alocare de 2 miliarde. Rugămintea mea este..., deși este o valoare foarte mică, în raport cu valoarea mare pe care o are lucrarea, având în vedere impactul pe care această lucrare îl va avea asupra populației, având în vedere faptul că la ora actuală, atât orașul Săveni, cât și câteva localități din zonă se alimentează dintr-un lac eutrofizat, și cei care știu ce înseamnă un lac eutrofizat vor înțelege perfect necesitatea promovării acestei lucrări. Având în vedere, de asemenea, că odată cu promovarea acestei investiții vor beneficia de apă potabilă un număr de 32.000 de locuitori, domnule ministru, vă rog, și insist foarte mult, să găsiți suficiente surse pentru a aloca 2 miliarde lei, la poz. 3 "Lucrări noi", la Anexa 3/26, eventual, poate le luați de la alte cheltuieli de investiții, pentru că, deși este o sumă foarte mică, este speranța unor oameni, și vă rog, domnule ministru, să nu le ucideți speranța.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Ați fost domnule Bălăeț... Păi, nu putem bloca...

Domnul Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Până acum sunt prea înțelegător în legătură cu sumele pe care le are repartizate fiecare minister, mai ales după ce ministerele, însele, au ajuns sub bagheta Președintelui, sub bagheta șefului Guvernului, să-și împartă sumele de o asemenea manieră, încât să nu iasă nici păruială și să fie și mulțumite unele dintre ministere.

Eu mă refer la altceva, apropo de acest 3/24. Mă refer la termene.

Se spune aici, că la obiectivul nr. 1 privind protecția unor ape, se vorbește despre protecția Techirghiolului, și lacului Techirghiol.

Domnilor,

Se vorbește de "consolidarea malurilor". Oare doar aceasta este problema Techirghiolului? Doar "consolidarea malurilor"? Eu spun că, "consolidarea malurilor" este un element dintre numeroasele, în stare să refacă acest lac la dimensiunile la care el este cunoscut de sute de ani și, la care, lumea venită din afară, nu doar de la noi, speră. Dar și de la noi, pentru că, în ultimă instanță, lucrurile sunt ieftine.

Așadar, două observații: întâi: nu-mi place formula "consolidarea malurilor". Nu este vorba numai de "consolidarea malurilor" și în al doilea rând, termenul: anul 2000.

Domnilor,

Anul 2000 este în mileniul trei, adică, s-ar fi putut spune și mai precis. S-ar fi putut spune că " ... această lucrare se amână pentru mileniul trei". Vă rog să mă credeți, sunt din partea locului, am beneficiat de toate calitățile acestui lac și mi se pare că în ambele cazuri se poate interveni. Nu este vorba doar de protecția malurilor și, în nici un caz, 2000.

Același an îndepărtat, deci, se vorbește de 1999, în legătură cu "Aprovizionarea cu apă a localităților din Deltă". Am trăit oleacă de timp în Deltă și știu care este problema apelor, a apelor care se consumă pentru alimentație. Am trecut prin situația unor școli, unde copiii sunt siliți să se îmbolnăvească, unde sunt trimiși cu bună știință, pentru că nu există nici o posibilitate de îmbunătățire a calității apei. Este ciudat, dar de sete se poate suferi, și de boala pe care o putem înlătura, ne putem foarte bine îmbolnăvi, în aceste localități de la obiectivul 23, a căror aprovizionare cu apă se amână până la jumătatea anului 1999.

Domnilor,

În legătură cu acest obiectiv m-am referit doar la termenul de 1999.

Cer ministrului Apei, Mediului și așa mai departe să revadă, în măsura posibilităților ministerului, nu cer sume, pentru că-mi dau seama că nu se poate, să revadă aceste două obiective, în lumina, nu neapărat luminoasă a ceea ce am spus eu aici, dar este totuși un semnal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Bălăeț.

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnilor,

O mică precizare. Investiția la care ne referim de la Anexa 3/26, pag. 8, poz. 10, este înscrisă aici conform Decretului 242/1986. Deci, este o lucrare aprobată prin decretul respectiv și se cunoaște că este vorba de Canalul Dunăre-București. Sigur, au intervenit două Hotărâri de Guvern, una care o aprobase și alta care i-a dat un aspect acoperit și eu cred că nu este nici o incoveniență ca să schimbăm puțin din titlul acesta, rămânând ca, sigur, să se grăbească această Hotărâre de Guvern pentru rezolvarea problemei ca atare.

Dar, aici pe mine mă miră la domnul ministru Ciumara, inconsecvența de poziție. Atâtea din articolele acestei legi au fost votate pentru legi care vor apare ulterior Legii bugetului, și, aici pentru o chestiune atât de puțin importantă, cum este schimbarea acestui titlu nu găsim înțelegerea necesară. Eu cred că votarea ca atare a acestei schimbări va grăbi Hotarârea de Guvern și va obliga să se treacă cât mai repede la rezolvarea acestei probleme, încât eu cer, domnule președinte, să supuneți la vot această propunere, la votul Camerei Deputaților.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul ministru.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să-mi permiteți în câteva minute să fac doar în trei-patru fraze câteva considerente legate de bugetul care a fost alocat de către Guvern pentru Ministerul Mediului și, care, face obiectul discuției în acest moment.

De la început aș vrea să subliniez că sunt conștient, așa cum dumneavoastră sunteți conștienți că acest buget se dovedește a fi total insuficient pentru o politică durabilă de gospodărire a apelor, a pădurilor, pentru o politică corectă de protecție a mediului, pentru o politică corectă în ce privește asigurarea securității nucleare.

Acest buget pe care dumneavoastră cu toată atenția și responsabilitatea îl analizați, reprezintă doar aproximativ 25% din necesarul optim pentru ca Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului să poată să desfășoare o activitate normală. Sunt conștient de acest lucru așa cum sunteți și dumneavoastră conștienți. De aceea, grijile dumneavoastră sunt se fapt și grijile ministerului pe care am onoarea să-l conduc.

Dată fiind, însă, starea de fapt în care se află România, dat fiind bugetul care se află într-un deosebit impas, date fiind posibilitățile reduse, eu am înțeles imposibilitatea alocării unor fonduri mai mari decât cele alocate și am încercat să redimensionez problematica ministerului într-o concordanță perfectă, sau, într-o concordanță cât de cât cu proiectul de buget care a fost alocat.

Sigur, nu este un lucru ușor și nu ne va fi ușor să încercăm să realizăm obiectivele pe care ni le-am propus chiar și în aceste condiții. De aceea, grija ministerului va fi ca aceste resurse financiare să fie suplimentate cu anumite resurse externe și, trebuie să subliniez că în acest moment ne aflăm într-un dialog destul de avansat cu Comisia Europeană pentru Programul PHARE, cu Banca Mondială, cu Fondul Mondial Internațional, cu alte organisme internaționale, care manifestă o întreagă disponibilitate pentru a colabora cu Ministerul Mediului și a-l susține financiar. De aceea, și în plus față de aceasta, ministerul mai are o preocupare în ceea ce privește atragerea societății civile în activitatea de protecție a mediului pe considerentul că protecția mediului nu este numai o atribuție exclusivă a ministerului. Ea trebuie să fie și o preocupare a societății civile în ansamblul ei.

Iată, deci, câteva elemente care ar putea să contribuie în plus la susținerea ministerului și la realizarea obiectivelor pe care le are cu puținele resurse care au fost și sper că vor fi alocate.

De aceea, repet, înțeleg îngrijorarea dumneavoastră, este și îngrijorarea mea, dar, în același timp înțeleg că nu există pentru moment alte resurse și v-aș ruga să subscrieți acestui punct de vedere.

Mi-aș permite, înainte de a răspunde amendamentelor care au fost făcute aici, să vă fac o precizare, de fapt o rectificare necesară la pag. 6, la pct. II, la titlul "Lucrări pentru dezvoltarea surselor de apă și protecția contra inundațiilor ", unde, la dumneavoastră în exemplar figurează suma de 76.757.691.000, corect este 75.957.691.000. Suma de 800.000 a fost din greșeală încorporată aici. Ea este trecută la capitolul "Lucrări noi".

Și, acum, o să vă rog să-mi permiteți, în câteva cuvinte să răspund amendamentelor care au fost supuse atenției dumneavoastră și a conducerii ministerului.

Aș vrea, întâi să mai fac o precizare în ce privește pe domnul deputat Dumitru Bălăeț, în sensul că eu am apreciat în mod deosebit amendamentul pe care domnia sa l-a făcut, am apreciat în mod deosebit și documentația care mi-a fost pusă la dispoziție, dar nu mi-am exprimat acordul - nu mi-am exprimat acordul față de posibilitatea acceptării amendamentului în acest moment. I-am explicat că sunt gata să discutăm amendamentul propus împreună cu domnul ministru Băsescu și să găsim o soluție de a-l rezolva, pentru că eu sunt conștient că râul Argeș are multiple valențe care pot să-i acorde multiple folosințe, dar având în vedere Hotărârea Guvernului României nr. 784 din 14 noiembrie 1994, folosința principală a acestui obiectiv a fost redusă la apărarea împotriva inundațiilor a localităților, a obiectivelor social economice, a drumurilor aflate pe cursul inferior al acestui râu - renunțându-se în felul acesta la o altă folosință, cea care a fost prevăzută prin Hotărârea 242 din 1996 și care se referea la navigația cursului de apă.

De altfel, ca să dăm un răspuns corect, n-ar fi nevoie de o modificare a titlului, așa cum a prevăzut-o domnul deputat, ea ar fi suficientă dacă la cea existentă momentan în Legea bugetului s-ar adăuga și cea referitoare la navigație. În sensul ăsta ea ar fi suficient de acoperitoare. Dar, momentan, din considerentele expuse găsesc că nu se justifică o asemenea modificare, rămânând să fie o preocupare a ministerului pentru a rezolva împreună cu Ministerul Transporturilor.

Referitor la precizarea pe care un domn deputat - și îmi cer scuze, n-am reținut numele - și care se referea la prevederile Legii 83/1993 vreau să precizez foarte scurt că la capitolul 6701, art. 36, care este intitulat "Prime" este nominalizată o sumă de 2.500.000.000 lei, care se referă tocmai și numai la aspectele pe care domnia sa le-a evidențiat și, cred că în felul acesta problema este întru totul rezolvată.

Sigur că îmi exprim și eu îngrijorarea față de elementele pe care le-a invederat în fața dumneavoastră doamna deputat Afrăsinei.

Este foarte greu pentru conducerea ministerului, dintr-o multitudine de lucrări, una mai importantă decât alta să facă o selecție care să mulțumească pe toată lumea. În acest moment - și regret că trebuie să susțin un asemenea punct de vedere - la capitolul "Lucrări noi" observați că este nominalizată doar suma de 800 de milioane, care are în vedere doar două proiecte tehnice, care vizează de asemenea două lucrări deosebit de importante. Nici o altă investiție nouă nu a fost cuprinsă în listă datorită lipsei de fonduri financiare.

Am rugămintea, doamna deputat și domnilor colegi, să manifestați îngăduința necesară față de un asemenea aspect și sper că următoarele rectificări de buget să ne dea posibilitatea să cuprindem mai multe investiții noi. Sigur că este justificată și îngrijorarea pe care domnul senator Dumitrache (!) a manifestat-o... Noi cunoaștem îndeaproape....(Ilaritate).

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Am nevoie de un miel!...

Domnul Ioan Oltean:

Dumitrașcu... Vă rog să mă iertați! Vă cer scuze. Un miel, domnule senator, de Paști! Vă cer scuze.

Termenele pe care noi le-am prevăzut la cele două obiective pe care dumneavoastră le-ați invederat ca fiind deosebit de importante, și noi nu punem la îndoială această apreciere, sunt determinate de lipsa fondurilor. Și, aș vrea să vă precizez că numai pentru lucrarea de la Techirghiol, ar necesar în acest moment, pentru protecția lacului și nu numai pentru maluri, o sumă de aproximativ 23 miliarde de lei. Noi am reușit, cu chiu cu vai, să alocăm suma de 3 miliarde și vă subliniez că până acum au fost cheltuiete 9 miliarde. Datorită acestei motivații, termenul de realizare, de finalizare de lucrări, a fost atât de îndepărtat menționat.

Din nefericire, aceeași motivație și pentru obiectivele din Tulcea. Eu știu că există o mare problemă cu apa potabilă în județul Tulcea. Cunoaștem cu toții evenimentele care s-au petrecut acolo în fiecare an. Este în preocuparea noastră îndeosebi această zonă și aici avem posibilitatea ca la resursele financiare care sunt alocate de la bugetul statului, ale ministerului direct, să fie atrase alte resurse de la Banca Mondială, în special.

Doamnelor și domnilor colegi,

Acestea au fost elementele pe care am considerat a fi necesare învederate și sper că veți accepta ca bugetul Ministerului Mediului să fie votat așa cum este supus atenției dumneavoastră de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule ministru.

Am înțeles că nu v-ați însușit nici o cerere. Nu. Apropo de titlul pe care l-a cerut domnul Bălăeț, dar am înțeles că și titlurile vor fi odată cu....

Domnule ministru Ciumara, titlul pe care îl cere domnul Bălăeț. Au mai fost titluri din acestea cerute cu modificarea. Este posibil?

Rămâne cum este acum. Bun. Vă mulțumesc. Comisia are ceva? Domnul Constantinescu, comisia are ceva de adăugat? Nu. Vă mulțumim. Atunci am consumat protocolul.

Supun la vot anexa 3/26 sub forma în care v-a fost prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Anexa 3/27 - Ministerul Cercetării și Tehnologiei.

Cine dorește să ia cuvântul? Nu-s doritori.

Supun la vot anexa 3/27 sub forma prezentată.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 5 abțineri, Anexa 3/27 a fost votată.

Anexa 3/28 - Ministerul Apărării Naționale -

Cine dorește să ia cuvântul?

Domnul Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Iată bugetul unui minister în legătură cu care, întotdeauna și Putere și Opoziție am fost de acord. Și acum suntem de acord că suma care i se dă este extraordinar de mică.

Domnilor, am mai multe lucruri să expun, după priceperea mea. Sigur, suma aceasta de 576 de miliarde este mică.

Domnilor, ce vreau eu să spun... Nu, este mai mare 6.400 miliarde. Am greșit eu.

Domnilor....

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Ca de obicei...!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Matale greșești, de obicei! Eu greșesc câteodată.

Domnilor,

Deci, problema pe care o pun este următoarea. În primul rând, poate nu știu eu, n-am știut eu să mă descurc și îl rog frumos pe reprezentantul Ministerului Apărării Naționale, să-mi spună unde și cu ce sumă este prevăzută problema locuințelor de serviciu pentru militari, pentru ofițeri. Este, probabil, una dintre problemele cele mai serioase. Lângă Constanța există un centru de elicoptere și au venit la mine, în calitatea de senator, au venit familii de elicopteriști care stăteau în gazdă și cu copil cu tot (ilaritate, agitație), familii, domnule și oamenii aceia zburau și nu se jucau. Elicopteriștii, înseamnă....(ilaritate) păi, nu erau doar comandanți, elicopteriști, - dați-mi voie să spun, dați-mi voie să spun - dați-mi termenul cel mai bun și îl folosesc. A! Nu-l găsiți. Revin.

Domnilor,

Ideea era aceasta. Problema militarilor, problema ofițerilor, problema acelora care locuiesc în garnizoane este atât de gravă încât se pune sub semnul întrebării capacitatea de funcționare a armatei - și o spun cu toată responsabilitatea.

Deci, nu știu, se poate să fie trecută undeva și eu să nu o fi înțeles-o. E posibil, dar răspunsul îl vreau.

A doua. Domnilor, de unde faceți dumneavoastră rost de 50 de miliarde de lei, din ce capitol din acest buget care vă revine îi scoateți pe ăști 50 de miliarde de lei pentru a plăti suma de peste rezerva de stat cu care întreținem armatele în Albania? Este drept că undeva este prevăzut ca o redevență, un venit de 5 miliarde în urma colaborării cu NATO. 5 miliarde înseamnă venitul, nu știu cât înseamnă "plecatul" ! (Ilaritate). "Plecatul" înseamnă mult mai mult decât venitul, din punctul de vedere al raporturilor cu NATO.

Domnilor,

În altă parte găsesc niște venituri din export de valori. Eu aș zice următorul lucru, că una din sursele care n-au fost trecute aci și m-aș bucura foarte mult să fi greșit noi să nu le fi trecut, este sursa pe care o putem avea din exportul de armament. Dați-mi voie să spun că în vremurile de nedemult, România avea una dintre sursele serioase ale veniturilor sale - vânzarea de armament. Nu sunt mușterii? Nu sunt clienți? Or, vreau să cred că acest Guvern va reveni măcar cu 45 de grade de la politica pe care și-a declarat-o, de a întări totuși industria, de a o salva și de a o întări, industria de armament. Industria de armament și să nu ne fie jenă să vindem armament. De rușine aș mânca și o pâine! Cine umblă cu rușinea neapărat așa pentru că marile puteri au alte interese pățește ce pățește România . Îmi permiteți, deci, să propun ca o sursă de venit pentru îmbunătățirea bugetului armatei, venite de la Ministerul Industriei o parte, o parte de la ea, exportul de armament în țări care, slavă Domnului, ne pot plăti fie prin alte materii prime, fie prin bani.

Domnilor,

Cât înseamnă aceste 50 de miliarde pe care ministerul îi dă în plus pentru întreținerea armatei noastre în Albania, înseamnă de 5 ori suma pe care ministerul o acordă culturii, religiei și așa mai departe.

Domnilor,

Văd că există bani pentru Tribunalul Militar. Nu-mi vine mie să cred că trebuințele Tribunalului Militar sunt atât de mari încât să acopere, de pildă, trebuințele pe care Spitalul Militar din Constanța le-ar avea. Am văzut că se prevede îmbunătățirea Spitalului Militar Central și a spitalelor, sau construirea Spitalelor Militare din Brașov și Craiova. Eu militez pentru ca anul acesta să se realizeze măcar studii de fezabilitate, măcar acest lucru, pentru Spitalul Militar din Constanța, pentru care promisiuni există cam de vreun deceniu.

Domnilor,

Spitalul Militar din Constanța, cu oameni excepționali, le-am fost pacient de atâtea ori.. (rumoare, agitație, ilaritate).

Nu, domnilor, la neurologie s-ar putea să fi fost alții. Eu am fost cu inima. E vorba despre inimă, aici! Așa. Spitalul Militar are oameni de seamă, are oameni conștiincioși, nu are - nu mai rezistă clădirile care au o sută de ani.

Domnilor reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, clădirile Spitalului Militar din Constanța sunt făcute de pe timpul Regelui de frumoasă amintire Carol I. Așadar, insist și pe acest lucru.

Vă mulțumesc frumos acelora care ați avut răbdarea, pentru că răbdarea nu este înscrisă în legile omenești, să mă ascultați.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Cine mai dorește? Domnul senator Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte.

M-aș adresa domnilor reprezentanți ai Apărării Naționale. Lângă Cluj, există o unitate militară specială și această unitate militară specială trăiește într-o situație deosebită. De vreo câțiva ani buni de zile, de vreo 15 ani, toată lumea le promite măcar două blocuri de locuințe. Există teren, există posibilitatea ca dânșii să construiască aceste blocuri, dar nu există fonduri.

Acum, datorită faptului că a venit această schimbare, aș ruga să schimbați și dumneavoastră macazul și să încercați să satisfaceți această dorință a ofițerilor din această unitate specială. Eu nu știu cât de dotați sunt dânșii din punct de vedere al armamentului, dar asta este mai puțin important, este o chestiune care nu ne privește în mod direct pe noi, ci pe dumneavoastră.

Dar, ceea ce se vede, se vede în faptul că dânșii cheltuiesc în fiecare lună câte 6 milioane pentru a sta la hotel. Și, dacă adunăm acești bani de vreo 6-7-15 ani de zile, cred că se putea face acea minimă cerință a dânșilor cu vreo 18-20 de apartamente. Deci, vă rog foarte mult să rețineți acest lucru. Eu am să vă dau și orășelul. N-am văzut în desfășurătorul pe Ministerul Apărării Naționale dacă este cuprins ceva sau nu, dar v-aș ruga, totuși, să rețineți acest lucru.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Mai dorește cineva? Domnul ministru al apărării. Cine-i, domnul general? Parcă e domnul general Zaharia, da.

Poftiți!

Domnul Dan Zaharia:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș vrea să răspund direct la întrebările și problemele ridicate de domnul senator Dumitrașcu și domnul deputat.

Privind locuințele de serviciu, în bugetul Ministerului Apărării Naționale, așa cum cunoașteți, este prevăzută o sumă de 42 de miliarde de lei, mai precis, 42.943.665.000, special pentru construcția de locuințe, ceea ce reprezintă, bineînțeles, mult mai puțin decât nevoile pentru a asigura necesarul de locuințe de serviciu față de existentul de cadre și dinamica de formare și pregătire a cadrelor.

La un necesar de 22.000 de locuințe, pentru anul în curs s-a ales varianta finanțării locuințelor care sunt în curs de realizare, astfel ca numărul de locuințe care se vor da în folosință să fie cât mai mare, astfel ca să urgentăm rezolvarea problemelor sociale cu care ne confruntăm. Deci, investiții noi în acest domeniu nu există și, cu această ocazie răspund și domnului deputat privind unitatea de la Huedin. Știm că există teren, terenul este în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Deci, această investiție va putea să înceapă cu ocazia exercițiilor bugetare următoare.

Privitor la sursa enunțată de domnul senator Dumitrașcu privind veniturile extrabugetare din export de armament, aceasta de fapt nu există, pentru că exportul de armament este făcut din producția curentă a agenților economici, care agenți economici trebuie să-și încaseze toată valuta realizată din exportul respectiv, își încasează diferențele favorabile și tot ce li se cuvine din această operațiune.

Singura sursă extrabugetară prevăzută în bugetul Ministerului Apărării Naționale o reprezintă disponibilizarea de armament vechi de 30-40-50 de ani sau chiar mai mult, care se vinde sau se dezmembrează și se valorifică la valoarea reziduală, deci, din casări și acestea sunt încorporate și, conform articolului corespunzător din textul legii intră în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Să știți că, probabil mai informați sunt colegii dumneavoastră din cele două Comisii de apărare. Privind exportul de armament nu avem nici un fel de rețineri, dar respectăm întocmai legislația internațională la care România este parte și, în momentul de față, toți agenții economici care sunt în măsură să-și promoveze produsele pe piață și cu sprijinul specialiștilor Ministerului Apărării Naționale pot să acceadă la piața externă și să facă exportul. Deci, noi în momentul de față sprijinim și încercăm să maximizăm exportul de tehnică militară.

Privitor la acoperirea cheltuielilor determinate de misiunea din Albania, la data respectivă am dat toate explicațiile și discuțiile ulterioare cu specialiștii Ministerului Finanțelor converg spre această problemă. Deci, este vorba de o finanțare în două trepte. Prima treaptă sunt acoperite nevoile de plecare - cum ați spus dumneavoastră și din rezerva existentă în rezerva Guvernului - urmând ca, dacă misiunea se prelungește, să acționăm la rectificarea Legii bugetului.

Privitor la Spitalul Militar Constanța, într-adevăr, așa este, nu este prevăzut în lista de lucrări, dar vreau să vă amintesc că anul trecut Spitalul Militar Constanța a beneficiat de fonduri de la Parteneriatul pentru Pace, s-a modernizat un pavilion și vom acționa tot în cadrul Parteneriatului pentru Pace în acest an, dacă vom avea audiență la forurile speciale ale Organizației Nord-Atlantice pentru a mai face o acțiune similară, cu ocazia unor exerciții comune cu forțele NATO în cadrul Parteneriatului. Bugetul nu a permis. Știți foarte bine care este situația investiției de la Iași. Spitalul militar de la Iași este foarte vechi, funcționează într-un local închiriat, practic este cel mai mare spital din Moldova și a trebuit să concentrăm acolo fonduri importante.La fel la Craiova și bineînțeles la Spitalul Militar Central, unde beneficiază și foarte mulți dintre dumneavoastră de serviciile medicilor militari.

Cred că am răspuns la toate întrebările.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Comisia, aveți ceva? Nimic.

În condițiile acestea, supun la vot Anexa 3/28 sub forma prezentată de Comisie.

Cine-i pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nu-s voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 6 abțineri Anexa 3/28 a fost aprobată.

Anexa 3/29 - Ministerul de Interne.

Domnul Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Din 1991 până astăzi... să știți că așa le zice: elicopteriști...

Din 1991 și până astăzi am susținut întotdeauna, am susținut în toate situațiile mărirea de fonduri pentru Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și S.R.I. Același lucru îl fac și acum în legătură cu ministerul care urmează. Îmi însușesc, însă, amendamentul pe care-l face domnul deputat Țurlea, care nu este aici, privitor la continuarea lucrărilor Cazărmii de jandarmi de la Sf.Gheorghe, însă nu și sursa, nu putem lua bani de la Agenția Națională de Presă "ROMPRESS". Mi se pare că s-ar putea face o mișcare frumoasă ajutând Consiliul județean, a cărui capitală e Sf.Gheorghe, ajutând construcția acestei unități de jandarmi, care va juca rolul de siguranță pentru populația din zonă.

Așadar, susțin amendamentul domnului Țurlea și dincolo de mișcările din interior ale ministerului, de sumele care se pot da, pentru că e vorba de o continuare, mizez, fără îndoială, pe autoritățile locale a căror libertate de acțiune și în acest sens, este aproape nelimitată.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Altcineva care dorește să ia cuvântul? Nu este nimeni.

Din partea Ministerului de Interne este cineva, cine poate să dea răspuns? Cine sunteți? Vă rugăm să vă numiți, pentru stenogramă.

Ion Peligrad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt șeful Direcției financiare, Peligrad Ion.

Vreau să răspund direct la problemă. Lucrarea respectivă a fost începută în anul 1996 și sunt prevederi de fonduri pentru această lucrare și în anul 1997. Deci, cel puțin sub aspectul financiar sunt prevederi pentru lucrarea de la Sf.Gheorghe, pentru Batalionul de jandarmi de la Sf.Gheorghe.

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, în forma aceasta a bugetului există fondurile respective.

Domnul Ion Peligrad:

Exact. Există fonduri la capitolul "Cheltuieli de capital" la investiții, lucrări în continuare care, așa cum am precizat, a fost lucrare începută în anul 1996 cu toate documentările respective.

Domnul Ion Diaconescu:

Bine. Vă mulțumim.

Mai este cineva care dorește? Domnul... Poftiți.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Revin la un amendament care privește terminarea Blocului 19 al Ministerului de Interne din Municipiul Rădăuți. Construcția a început în 1989, se află la cota zero și credem, fiind în mijlocul municipiului, că odată favorizează terminarea sistematizării și pe de altă parte asigură apartamente pentru personal, inclusiv pentru Unitatea de grăniceri din municipiu ca și birourile necesare pentru evidența populației și alte interese sau alte servicii de interes public.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Ce știți domnule reprezentant despre problema ridicată.

Domnul Ion Peligrad:

Pot să spun același lucru pentru capitolul de servicii de dezvoltare publică și locuințe, respectiv construcții de locuințe de serviciu; avem o prevedere de 10,155 miliarde lei și lucrarea de la Rădăuți este tot așa. Deci, toate lucrările de construcții de locuințe sunt începute, figurează ca lucrări în continuare, sunt prevederi pentru ele însă nu la nivelul ca să fie terminate toate. Vom încerca să gospodărim aceste sume puse la dispoziție și vom avea în vedere și Rădăuțiul, problemă care s-a ridicat de către domnul parlamentar.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Nemaifiind alte solicitări, supun Anexa 3/29 la vot sub forma care o aveți.

Cine-i pentru? Vă mulțumim.

Cine-i împotrivă? Nu-s voturi împotrivă.

Cine se abține? 4 abțineri. Mulțumim.

Anexa 3/30 - Serviciul Român de Informații.

Cine dorește să ia cuvântul? Nimeni nu dorește să pună vreo întrebare, ceva?

În condițiile acestea, supun la vot Anexa 3/30 sub forma prezentată.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 5 abțineri, Anexa 3/30 a fost votată.

Anexa 3/31 - Serviciul de Protecție și Pază.

Cine dorește să ia cuvântul? Nimic.

O supun la vot Anexa 3/31 sub forma prezentată.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu-s voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 6 abțineri, Anexa 3/31 a fost votată.

Anexa 3/32 - Serviciul Telecomunicații Speciale.

Cine dorește să ia cuvântul? Nimic.

O supun la vot, această anexă.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa 3/32 a fost votată cu acest scor.

Anexa 3/33 - Administrația Națională a Rezervelor Materiale.

Cine dorește? Nimic.

Supun la vot această anexă.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/34 - Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale.

Cine dorește să ia cuvântul? La vot.

Cine-i pentru?

Cine-i împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri a fost aprobată și Anexa 3/34.

Anexa 3/35 - Secretariatul de Stat pentru Handicapați.

Domnul dr.Barbaresso.

Din sală (partea stângă):

Dânsul este primul!

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Gluma e bună dar handicapații sunt întotdeauna în stânga mea! (Gălăgie în sală) Răspund cu aceeași monedă cu care am fost... Dacă puteți râde de niște persoane care au fost nedreptățite de forțele naturii, atunci trebuie să vă... Sunt exponentul persoanelor acestora handicapate, care în pauza de masă m-au contactat și m-au rugat să le mențin și să le susțin următorul lucru.

La fondul de risc și accidente, statul dă subvenții de 156 miliarde. Acești bani s-au și cheltuit în momentul actual. Au nevoie de o subvenție suplimentară. Într-adevăr, ei au cerut necesar de 872 miliarde. Ei spun că instituțiile statului ar fi trebuit să dea din acel fond de 1%, pe două luni, 64 de miliarde, în schimb au dat doar 32 de miliarde, ei nu mai au cum să-și desfășoare activitatea și nu mai pot să dea pensii, salarii la persoanele care însoțesc pe invalizii de gradul I, cei care au mâinile amputate, cei care au tulburări psihice grave și trebuie urmăriți, cei care sunt nevăzători. Fiecare putem ajunge în una din aceste situații.

Deci, eu doresc ca Parlamentul României, în acest moment, să se gândească că poate se găsește o sursă de mărire a acestui fond de risc și de accident. Deci, de la 156 de miliarde să se treacă - este la Anexa 3/35, penultimul paragraf - poate se găsește o sursă pentru aceste persoane handicapate, mai ales că în Monitorul Oficial, Legea 53 din 1992, la art.13, pct.c) "Subvențiile de la stat din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, deci pentru completarea fondului în situațiile în care sursele de la lit.a) și b) nu sunt acoperitoare", adică când marile unități socialiste, care s-au menținut până în prezent, nu plătesc cei 1%, trebuie ca statul să subvenționeze persoanele handicapate.

Vă mulțumesc și vă mulțumesc pentru înțelegere și dacă veți vota această suplimentare.

Domnul Ion Diaconescu:

Mai este vreo propunere? Vă rugăm, poftiți!

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Dacă cineva își permite să ne facă handicapați cred că nu e logic. Noi n-am venit în Parlamentul României nici handicapați, nici tâmpiți. Vă rog să-și ceară scuze la noi.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Ce-a spus? N-am înțeles.

Poftiți!

Domnul Dumitru Vintilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am înțeles că ne-am adunat aici și am hotărât să votăm bugetul, așa cum dumneavoastră l-ați propus. Dacă acest lucru vă dă dreptul să ne considerați pe noi handicapați, pentru că nu am dezvoltat încă un cuvânt politic ca să nu vă împiedicăm activitatea dumneavoastră, atunci, da, suntem. Dar pentru că noi am încercat să fim alături de dumneavoastră în această situație și alături de țară în această situație și pentru că am fost jigniți în această sală, cer expres să se ceară scuze și să se retragă această acuzație și această caracterizare adusă la Grupul parlamentar P.D.S.R. și la toate celelalte grupuri care se găsesc în stânga Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul dr.Barbaresso, poftiți la prezidiu, aici.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Eu îmi cer scuze, dar eu am vorbit pentru aceste persoane care sunt grav lovite de soartă, iar dumneavoastră le-ați luat în râs. Eu îmi cer scuze în fața celor care s-au simțit handicapați dar eu le vorbesc...

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule doctor, vă rog, faceți o prezentare corectă.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Deci, îmi cer scuze, dar am vorbit pentru aceste persoane, foarte clar. Le-am susținut drepturile lor, la cei nevăzători; handicapat se poate naște un om, asta... (Rumoare în sală) Se poate naște un om. Poți deveni printr-un accident de muncă.

Îmi cer scuze! (Gălăgie, stânga sălii)

Domnul Ion Diaconescu:

Da, vă rugăm!

Domnul Ioan Doru Tărăcilă:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Personal accept scuzele domnului deputat, colegul nostru, întrucât sunt convins că nu a fost adresată această expresie jignitoare Grupului parlamentar P.D.S.R., întrucât domnia-sa vorbea, arătând spre stânga. De aceea, eu doresc ca domnia-sa să ceară scuze Guvernului României în momentul în care a vorbit despre handicapații care se găsesc în această sală. (Aplauze, stânga sălii)

Domnul Ion Diaconescu:

Da, vă mulțumesc.

Eu, prezint și eu scuze în numele Camerei și al partidului din care face parte, a fost o... Cred că domnii colegi, miniștrii, nu s-au simțit ofensați de această...(Gălăgie)

Domnul Radu Rușanu:

Domnilor parlamentari,

Vreau să vă spun din partea Guvernului, să precizez și să fim bine înțeleși că în nici un caz noi n-am înțeles ceea ce a înțeles domnul deputat Tărăcilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Propun să oprim aci.

În legătură cu anexa noastră mai există vreo propunere?

Doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă domnul reprezentant al Guvernului nu ar fi venit în fața dumneavoastră să aducă completarea pe care a adus-o și motivarea pe care a adus-o, poate că am fi trecut cu vederea și am fi iertat lipsa de conduită a colegului nostru.

Având în vedere situația creată, pentru că colegul nostru nu și-a cerut scuzele în termenii care erau necesari, aș vrea să sesizez Comisia de disciplină a Camerei Deputaților în cazul de față. Vă rog frumos!

Domnul Ion Diaconescu:

N-am înțeles, ce-ați propus doamnă? (Râsete, rumoare)

Vă rugăm liniște! Domnilor, vă rugăm faceți liniște ca să înțeleg ce se spune.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult să studiați Regulamentul ca să înțelegeți ceea ce eu am spus. (Partea dreaptă a sălii: Oooo!)

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm să sesizați comisia, doamnă! N-am auzit bine ce-ați spus. Da, nu numai în legătură cu incidentul ci în legătură cu anexa. Domnule coleg, dacă în legătură cu anexa, vă rog.

Domnul George Iulian Stancov:

Foarte complicat să treci de la un asemenea tip de dezbatere la ceea ce, de fapt, era problema noastră și poate că pentru a demonstra că nu este nimic adevărat din ce s-a sugerat, haideți să revenim la dezbaterea proiectului bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Deci, nemaifiind propuneri în legătură cu anexa, cine vorbește din partea Executivului, din partea Guvernului? E cineva prezent aici în legătură cu această anexă? Practic, nu s-a propus nici un amendament. Amendamentul propus de domnul doctor, de fapt, am înțeles că nu și-l însușește Comisia pentru că n-a fost depus la Comisie. Da, nu s-a indicat sursa.

În consecință, supunem la vot anexa sub forma prezentată.

Cine-i pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, anexa respectivă a fost votată.

Anexa 3/36 - Comisia Națională de Prognoză.

Există doritori? Nu.

O supun la vot sub forma prezentată.

Cine-i pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, Anexa 3/36 a fost votată.

Anexa 3/37 - Academia Română.

Domnul Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a propus suplimentarea sumei pentru Academia Română cu 2 miliarde, specificând: "pentru acoperirea cheltuielilor de cercetare legate de proiectele prioritare ale Academiei Române: Dicționarul tezaur al limibii române, atlase lingvistice, Istoria românilor și alte opere esențiale pentru afirmarea ființei naționale".

Vreau să vă informez că a fost de față aici, azi-dimineață, președintele Academiei și secretarul general al Academiei și m-au rugat să prezint, în numele domniilor-lor, aceste gânduri.

Vă precizez că în 1866, când a fost fondată Societatea Academică Română, scopul ei esențial era "creșterea limbii românești", evident "și-a patriei cinstire" și că atunci s-a vorbit despre gramatica limbii române, despre ortografia limbii române ș.a.m.d. Că în perioada socialistă, din păcate, studiile umaniste au fost fie deformate, fie au fost neglijate. Această tradiție inaugurată de fondatorii Academiei Române a fost reluată și în anul trecut s-a reușit să se publice următoarele lucrări fundamentale: DEX, 2 volume, adică Dicționarul explicativ al limbii române, Marele dicționar început de Hașdeu, ajuns acum la ultimele litere și în special la litera Z, Atlasul istorico-geografic al României, care este o lucrare fundamentală pentru toți acei care vor să demonstreze celor care ne vizitează sau celor care ne acuză, prezența noastră aci, pe aceste meleaguri, cercetări de arheologie. Sunt în curs de redactare lucrări de istorie a românilor, Dicționarul enciclopedic al literaturii române, punând literatura română pe alte baze, adică nepornind de la cercetări de tipul - primele documente de limba română datează de la Neacșu ci începând cu secolele IV-VI, când scriitori români de limbă latină au onorat, fiind contemporani cu colegii lor de peste hotare, din țările apusene, scrierile, știința în limba latină, limba mamă a limbii române.

Ei bine, printre alte lucrări, fiindcă nu vreau să fac un pomelnic, este de citat și lucrarea "Limba română și varietățile ei dialectale" prin care s-a răspuns poziției false pe care unii cercetători, inspirați din literatura științifică sovietică, atribuiau limbii române existența, sau în legătură cu limba română, existența a patru limbi românești pentru a determina existența și a celei de-a cincea - limba moldovenească. Adică dialectele limbii român, istro-române, meglero-român, daco-român, trebuiau să dea naștere și ipotezei că mai există o altă limbă. Pe acestea le declarau limbi, ca să le declare limbi trebuia să prefațeze ideea că există o limbă moldovenească.

Iată că s-a reușit, din acest for, care în ultimii ani a deviat spre această teză,să se redacteze o asemenea lucrare.N-aș vrea să închei decât cu ediția Blaga.

Deci, lucrări de acest gen, pe care Academia le-a întreprins, trebuiesc continuate.

Sunt convins că deși nu pot indica sursele, veți face dumneavoastră un efort să le găsiți, să le găsiți în interesul neamului românesc, și eu vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Domnul Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnul președinte,

Domnilor vicepreședinți,

Domnilor secretari,

Domnilor colegi,

Academia Română a fost prima Românie, în sensul că odată înființată, chiar dacă a purtat o altă titulatură, a cuprins români din toate teritoriile românești și astfel s-au regăsit români din Imperiul Habsburgic dar și românii din Sud. Academia a fost plină, ca să zic așa, cu români din Sud.

Domnilor, datorez aproape tot ce sunt Bibliotecii Academiei Române. Aici mi-am pregătit lucrarea de stat și de doctorat și aici am scris.

Domnilor, dați-mi voie să spun că am sprijinit de la început, cu domnii academicieni care făceau parte din Parlamentul României, cu domnul Coteanu, cu domnul Cajal, iată acum, cu domnul de demult președinte al Comisiei de cultură, am sprijinit întotdeauna nevoile Academiei Române.

Aș adăuga preocupărilor imediate ale Academiei, realizarea Tratatului de istorie a României. Realizarea Tratatului de istorie a României în 8 volume va fi o operă capitală, care va îndrepta toate nedreptățile făcute de către istoriografia noastră și toată neștiința pe care o parte a istoriografiei noastre, pentru anumite probleme, le-a avut.

Suma de 2 miliarde de lei nu e mare lucru, pentru că Academia nu e doar a României, este a românilor. Așa dar, lucrările sale vor fi trimise românilor de pretutindeni, de la cel mai înalt nivel. Eu am și prezentat, luând de bună ceea ce îmi spunea domnul președinte al Academiei, am prezentat în "Tribuna învățământului" deja Atlasul istorico-geografic al României pe care l-am văzut, în sfârșit, acum, și este splendid, este o realizare științifică și, permiteți-mi să spun, națională, de o mare calitate și de o mare acoperire.

Domnilor, toate guvernele României au sprijinit Academia. Academia Română a devenit astăzi, în același timp și un organism democratic în cel mai înalt grad. Aș putea să o spun - și nu o luați altfel decât o spun - nu o spun cu răutate, vă spun ca o constatare, din punct de vedere al concepțiilor politice, ca să mă exprim așa, în Academie numărul de partizani al fostei Puteri este sub 5%, dar Academia este a noastră, este Academia României. Cred că acești 2 miliarde de lei vor fi găsiți de către domnul ministru de Finanțe. Și domnia sa tot acolo și-a pregătit lucrările de bază. Mai târziu, deși nu sunt adept al restaurărilor și restaurațiilor de toate felurile, mai târziu acest Guvern sau un altul vor reuși să retrocedeze Academiei Române câteva dintre bunurile de care statul român a deposedat-o prin Reforma agrară din 1921, prin Reforma agrară masivă din 1945 prin naționalizările care i-au urmat.

Domnilor, părerea mea sinceră este că veți sprijini, cu toții, atât eforturile privitoare la operele la care ne-am referit ale Academiei, cât și, mai încolo, Fundația Română, Fundația lui Buzura, Fundația Română care are același scop, dar cu alte mijloace.

Vă mulțumesc frumos că m-ați ascultat și reprezint și punctul de vedere al Comisiei de cultură, artă și mass-media a Senatului, unde noi am discutat această problemă și pentru că lipsesc președintele și vicepreședintele, am vorbit și în calitate de membru al acestei comisii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Vetișanu.

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Propunerile domnului academician Țepelea sunt motivate și justificate și atestă faptul că cercetarea științifică românească se ridică la un înalt nivel recunoscut și în plan european și evident, în plan național. La lucrările amintite, pentru a nu rămâne într-un plan cumva unilateral, deci numai la partea de lingvistică și de istorie a României, mi-aș permite să adaug și o lucrare de cercetare academică, o lucrare fundamentală de interes național, Atlasul etnografic român, o cercetare care s-a efectuat pe 600 de sate românești timp de 25 de ani. Această lucrare, din păcate, vechiul regim a lăsat-o într-o uitare, pentru că nu avea nevoie de relevanța unor mărturii îndepărtate, legate de spiritualitatea cea mai veche, spiritualitatea tradițională românească, motiv pentru care vin acuma și rog ca, între lucrările fundamentale aminite aici, să intre și acest Atlas etnografic român, gata pentru tipar și care așteaptă să vadă lumina zilei.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Mai este domnul Marin Stelian.

Domnul Marin Stelian:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Eu, ca om al cifrelor, citesc anexele foarte atent. Din anexe rezultă, din bugetul Academiei, că, cheltuielile pentru salarii sunt de 590 de milioane 466.000. Împărțim la numărul maxim de personal, de 4191, rezultă un salariu mediu de 140.000, salariu mediu brut. Și aș întreba: Executivul cum a determinat aceste cheltuieli? Poate că răspunsul va fundamenta amendamentul domnului academician Țepelea.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim. Mai sunt intervenții? Poftiți!

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

N-aș fi intervenit dacă nu îmi dădeam seama în ultimul moment că este necesar. Se pare că, din cele 2 miliarde solicitate de domnul coleg Țepelea, ne îndreptăm spre o soluție de mijloc din care să rezulte un singur miliard. Este total insuficient, iar ceea ce trebuie să publice Academia în interesul nostru al tuturor și nu numai al nostru nu poate fi trunchiat la jumătate. Din cauza aceasta, fiind vorba de un singur miliard, mi se pare că este inadmisibil să spunem că el nu poate fi găsit. Nu știu la ce am putea renunța, la multe am renunțat, dar dacă aceste publicații care înseamnă mult pentru spiritualitatea românească se vor trunchia pentru că nu găsim un miliard, situația rămâne foarte gravă și, din păcate, în ciuda sărăciei, nu putem să tolerăm ca un miliard care nu înseamnă nimic pentru unele domenii și care înseamnă foarte mult pentru Academie, să nu poată fi găsit. În ultimă instanță, el ar putea să fie luat inclusiv din rezerva Guvernului. Cred că acest miliard la rezerva Guvernului nu joacă un rol important, iar pentru Academie - și nu atât pentru Academie, cât pentru publicațiile în discuție - înseamnă..., de fapt înseamnă totul.

Ca atare, vă rog să fim atenți și să nu devenim sută la sută administrativi, să ne gândim și dincolo de cele câteva luni care ne despart de anul pe care l-am parcurs aproape jumătate.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc domnule președinte.

N-aș fi intervenit. Susțin, evident, propunerea domnului academician. Nu știu de ce acum s-a pus problema de a se ajunge la o înjumătățire a acestei sume, situația de la Academia Română este de-a dreptul tragică. Salariile sunt cele pe care unii dintre dumneavoastră le-ați auzit tot de la mine acum vreo doi ani când a fost vorba de acei indici de salarizare. Evident, au apărut indexările respective, dar situația este aceeași. Dar, s-a făcut aici referire la lucrări de bază, la lucrările cele mai importante, la - nu-i așa - diversele lucrări de bază pe care le publică sau urmează să le publice Academia Română.

Eu rog pe domnul ministru să găsească soluția. De altfel, s-au vehiculat aici mai multe, dar vreau să vă amintesc dumneavoastră și domnului ministru, cele mai bune lucrări pe diverse domenii, în fiecare an, sunt premiate de Academia Română. Știți cât este premiul Academiei Române pe o lucrare? Chiar și acum - 30.000 lei impozabil. Poate mă înțelegeți cu întrebarea aceea de ieri, pe care unii dintre dumneavoastră v-ați supărat pe mine.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Valoarea simbolică este mare. Eu propun să-i dăm cuvântul domnului ministru, că dânsul are de făcut niște oferte care vor fi de natură să oprească alte intervenții. Domnul ministru.

Domnul Mircea Ciumara:

Ascultând că un miliard este nimic, cum spunea domnul senator, mă gândeam să iau de la bugetul Senatului, dar nu este cazul. Adevărul este că domnul Marin Stelian a greșit calculele, salariul mediu la Academie este peste 500.000 de lei. Rog să verifice. Dacă vrea, îi dau diferențiat pe cercetare și pe celelalte activități culturale.

În comisie, Ministerul Cercetării Științifice a acceptat să dea un miliard Academiei Române, ceea ce este un semn foarte bun, arătând că între cele două instituții nu există conflicte și de la fondul de rezervă bugetară mai dăm și noi un miliard și cele două miliarde sunt satisfăcute. (Aplauze)

Mai am un cuvânt de spus. Aș vrea să apreciați că au luat cuvântul și de la PNȚ și de la...deci, doi țărăniști, doi de la PDSR, doi liberali. Este amendamentul tuturor înseamnă, da?

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Deci, cred că nu mai este cazul acum să se facă intervenții. (Vociferări)

Domnul Marin Stelian:

V-aș ruga un minut.

Domnul Ion Diaconescu:

Nu sunteți mulțumiți cu cele două miliarde?

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte,

Mi s-a spus că am făcut calculul greșit. Rog toți parlamentarii să facă o simplă împărțire: 590 de milioane 466 (Vociferări) împărțit la 4191, numărul maxim de personal, dă exact 140.000 lei salariul brut lunar.

Domnul Ion Diaconescu:

Da, bine. Domnul ministru Gorcea vrea să lămurească problema.

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cred că și noi cei de la finanțe suntem oameni ai cifrelor. Deci, problema este în felul următor. Aici sunt două acțiuni la Academia Română: cultură, religie, nu știu ce, unde cheltuieli cu salarii sunt 590 de milioane, dar acesta se împarte la 96 de persoane și iese un salariu mediu de 512.000 pe lună și avem activitatea de cercetare științifică unde avem 27 de miliarde 937 care, împărțit la 4095, este 568.000 pe lună.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Vă mulțumim.

Deci, încă o dată: amendamentul trebuie acum să apară în această anexă, un amendament domnule Ciumara? Dacă este, sub ce formă apare el, ca să putem să-l votăm.

Domnul Mircea Ciumara:

Există amendamentul Comisiei de cultură și vă spun cu cele două surse de finanțare, unul transfer de la Ministerul Cercetării Științifice deja s-a efectuat și al doilea de la fondul de rezervă bugetară. Deci, s-a acceptat amendamentul comisiei și mai sunt încă două miliarde de lei.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă propun spre aprobare acest amendament însușit și de minister și de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? 1 vot.

Acest amendament a fost acceptat.

Propun atunci spre aprobare anexa 3/37 care include și acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu unanimitate anexa a fost aprobată.

Anexa 3/38 - Secretariatul de Stat pentru Culte. Cine dorește să ia cuvântul? Nu sunt propuneri. O supun la vot sub forma prezentată.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, anexa 3/38 a fost votată.

Anexa 3/39 - Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, este bună așa? Atunci o supunem la vot sub forma prezentată.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, anexa a fost aprobată.

Anexa 3/40 - Comisia Națională de Informatică. Cine dorește să ia cuvântul? Nimeni. O supun spre aprobare.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici abțineri nu sunt.

În unanimitate a fost votată.

Anexa 3/41 - Comisia Națională de Statistică. Nici o observație. La vot.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere anexa a fost aprobată.

Anexa 3/42 - Agenția Română pentru Dezvoltare. Cine dorește să intervină? Nimeni. O supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere anexa a fost votată.

Anexa 3/43 - Biroul Român pentru Metrologie Legală. Cine dorește să ia cuvântul? Nimeni. Supun la vot această anexă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere a fost votată și anexa 3/43.

Anexa 3/44 - Institutul Român de Standardizare. Cine dorește să ia cuvântul? Nimeni.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votată.

Anexa 3/45 - Oficiul Național al Cinematografiei. Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Există o problemă destul de gravă. Poate și dumneavoastră ați urmărit filmul care a prezentat situația Arhivei Naționale de filme, de această situație fiind sesizată Comisia pentru cultură, care a încercat să găsească surse de finanțare pentru rezolvarea problemei de acolo. Și sursa propusă de către CNC a fost de renunțare dintr-un capitol la 500 de milioane, iar de către domnul ministru al culturii de renunțare la 2 miliarde de lei, care au fost destinate salvării patrimoniului național, pentru că noi toți am considerat că această memorie, arhiva de filme, face parte din patrimoniul național cultural, este un muzeu de cultură.

Doamnelor și domnilor, comisia noastră a propus o defalcare a acestor sume care, așa cum am spus, reprezintă, în totalitatea lor 2,5 miliarde lei. Încă o dată, trebuie să accentuez, dintre aceste 2 miliarde și jumătate de lei, 2 miliarde de lei au fost date de către Ministerul Culturii din bugetul alocat patrimoniului cultural național tocmai în această idee, acestei Arhive Naționale.

Defalcarea care s-a propus de către comisie a fost de 2,4 miliarde pentru cheltuieli de capital și 100 de milioane cheltuieli materiale și servicii. După ce am primit în mână propunerea de modificare a anexei, capitolele respective au fost majorate altfel. S-ar putea, nu știm din ce cauză, s-ar putea ca cei de la Arhiva Națională de Filme să-și fi dat seama că utilizarea acestor fonduri pentru a salva Arhiva Națională trebuie să fie în proporție de 1,9 miliarde lei cheltuieli de capital și 600 de milioane cheltuieli materiale și servicii cu care am fi de acord, pentru că esența este salvarea acestui patrimoniu. Însă nu știm dacă este așa.

Deci, prima dată ar trebui să ni se spună dacă s-a gândit așa sau s-a gândit altfel. În orice caz, pentru ca aceste 2,5 miliarde de lei să se folosească întocmai pentru acest scop, propunem și ne menținem această propunere, ca la cheltuieli totale de 8,638 miliarde de lei să apară în ambele anexe un asterisc, iar la subsol specificat că din această sumă de 8,6 miliarde, 2,5 miliarde se va utiliza de Arhiva Națională de Filme pentru lucrările de conservare a peliculei. Deci, să fie clară destinația acestor sume, la care v-am spus de ce s-a renunțat și domnul Ciumara ar avea dreptate dacă noi n-am folosi acea sumă luată de la Ministerul Culturii pentru salvarea unui patrimoniu existent ci pentru altceva. Atunci, într-adevăr, ar fi dat degeaba în plus acești bani. Deci, eu cred că trebuie să ne menținem în acești parametri.

Domnul Ion Diaconescu:,

Mulțumim. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc domnului coleg pentru faptul că a sărit în ajutorul cinematografiei și a vorbit în numele comisiei din partea Camerei Deputaților. Președintele comisiei de la Senat nu este prezent. Ca vicepreședinte îmi permit să iau cuvântul, în primul rând în scopul de a vă lămuri, fiind în același timp, cred, din păcate, singurul cineast din Parlamentul României.

Problema pe care a ridicat-o domnul deputat este perfect valabilă. Arhiva Națională de Filme care deține circa 300 de filme românești se află într-un mare pericol. Am salutat și îi mulțumim cu această ocazie Ministerului Culturii care, fără doar sau poate, a beneficiat în acest an de un buget de cinci ori mai mare decât cel de anul trecut, aproximativ. În această situație ministrul Culturii, care este și un cineast în același timp, un actor bine cunoscut, domnul Caramitru, a renunțat la 2 miliarde pentru Arhiva Națională de Filme.

Domnule deputat, declarația domnului Mitulescu în fața comisiei din partea deputaților nu este valabilă, pentru că ea nu a fost aprobată de consiliul care conduce Centrul Național al Cinematografiei. El nu avea dreptul și nu putea să renunțe la 600 sau 500 de milioane din producția de filme, din următoarele motive, stimați colegi: costul unui film astăzi trece de 3 miliarde și jumătate. Pentru anul acesta, pentru producția de filme au fost acordate 4,6 miliarde, din care, așa cum am spus data trecută, 800 de milioane sau 1 miliard este numai materia primă. În acest sens un film, costul unui singur film, al producției unui singur film ar consuma întreaga sumă acordată anul acesta cinematografiei. Sunt trei filme în producție, două filme în perioada de finisare și unul care urmează a fi făcut. În acest sens consider că suma pe care au acordat-o, acordată de Ministerul Culturii, deci, suma de 2 miliarde, este realistă.

Domnilor, sunt inginer și îmi pot da seama în această perioadă a anului de câteva luni de zile, până în luna decembrie cât s-ar putea construi, cu cât s-ar putea îmbunătăți clădirile în care sunt păstrate filmele noastre. Deci, nu vom putea real și logic cheltui o sumă mai mare de 2 miliarde. Cu această sumă noi ne acoperim și putem salvgarda filmul românesc din această Arhivă Națională.

În afară de acest punct, din acest punct de vedere domnule președinte, eu susțin să rămână așa cum este în documentul Ministerului de Finanțe.

Deci, cele două miliarde să rămână, iar Centrul Național al Cinematografiei nu poate da din cele 4,6 miliarde acordate producției de film și nu poate acorda... În situația în care ar acorda o sumă, ar însemna că noi nu putem produce anul acesta nici un film.

Vroiam domnule președinte, să mai spun câteva cuvinte în legătură cu ceea ce a spus domnul ministru Ciumara atunci când eu am luat cuvântul la art.18. Domnia sa a spus, într-adevăr sunt 4,6 miliarde, dar ele sunt de fapt o completare a unei sume pe care România Film, România Film este o regie care difuzează filmul, difuzează atât filmul românesc cât și cel străin. Deci, din difuzarea filmului pe piața națională ar scoate o anumită sumă, o anumită parte, un anumit procent, acordându-l producției filmului românesc.

Vreau să vă aduc la cunoștință că această regie "România-Film" este în prag de faliment, ea urmează să fie reorganizată sub formă de societăți, să trecem la privatizare sau în orice caz la o cu totul altă formă de organizare și nu poate asigura în acest an o sumă nici măcar sub 600 de milioane, deci, ar putea asigura pentru producția filmului românesc și aceasta sub semnul întrebării. De ce sub semnul întrebării? Pentru că socoteala definitivă pe care o face această regie este la sfârșitul anului. Deci, la sfârșitul anului, când ei își fac socoteala anului întreg, banii care ar veni cinematografiei sunt inutili, în cursul acestui an nu putem termina filmul care-l avem în producție.

De ce? Vreau să vă și explic, este datoria mea ca cineast să vă explic faptul că filmul, în momentul de față, pe piața românească, nu merge, este în faliment. Concurența pe care o face televiziunea atât televiziunea pe cablu, cât și televiziunea satelit este foarte mare și în același timp se simte lipsa unei legislații de protecție a filmului românesc. În orice țară din Europa există o protecție a filmului național, există o protecție a filmului european, dar la noi în țară noi nu avem o astfel de legislație.Un film american care merge foarte bine în momentul de față pe piața românească nu depășește 500.000 de spectatori, îndrăznesc să fac comparație cu filme pe care le făceam în urmă și care aveau de la 3 milioane în sus, de spectatori pe an. Deci, în acest sens avem recorduri de filme care au avut 18 și 20 de milioane de spectatori în România. Această scădere masivă a spectatorului la filmul românesc ne obligă să trecem la o reorganizare, la o trecere spre privatizare. Dar domnilor, în același timp, există un foarte mare pericol și aici mă adresez în special Camerei Deputaților care, în curând, va trebui să judece o ordonanță a Guvernului privind cinematografia și patrimoniul cinematografiei. Este vorba de un singur studiou cinematografic, este vorba de studioul Buftea, este singurul studiou cinematografic în România, echipat într-adevăr ca un studiou, care făcea parte printre primele trei sau patru din Europa și acest studiou cinematografic, noi am dori să nu ajungă magazii pentru afacerile turcilor și arabilor din România, vorbesc de afacerile de mâna a treia.

Deci, în această situație, trebuie să acordăm cinematografiei o atenție, aceeași atenție cu care s-a ridicat aici problema unor cărți, a unei culturi păstrate în cărțile Academiei Române în magaziile sau în subsolul garajului acestei clădiri.

Facem un film. El nu aparține unui autor și nici unui regim. El aparține culturii naționale și națiunii.

În acest sens, vreau să fac apel la domniile voastre și mă refer nu la această perioadă. În acest moment am înțeles, din explicațiile domnului ministru Ciumara, că suntem în cazul unui buget restrictiv, care nu-și poate permite modificări. Apelul pe care îl fac, acum, se referă la perioada rectificărilor.

Domnule ministru,

Cinematografia vă face această rugăminte. În perioada rectificărilor, să țineți cont de cererea noastră de suplimentare a fondului pe anul acesta cu 2 miliarde. În felul acesta, vom putea termina un film care este prevăzut în producția acestui an. În caz contrar, înseamnă să închidem porțile, să desființăm o cinematografie care s-a construit cu multă greutate zeci și zeci de ani. O să-mi spuneți, și poate o gândiți dacă n-o spuneți, că există sectorul privat, despre care n-am vorbit nimic.

Stimați colegi,

Acest sector privat, în privința cinematografiei, într-un moment în care v-am explicat că nu cunosc, din 49 de filme făcute de stat și 19 făcute de privați, un singur film, care, din '90 până astăzi, să-și fi recuperat banii cheltuiți pentru producție. În această situație, oricine crede că este un producător privat și că poate crea un nou viitor cinematografiei românești, minte. În momentul de față, producătorii, nu vreau să-i jignesc, sunt ca niște copii sugaci care au nevoie să mai ia de la alții, să sugă de la cineva și nicidecum să dea. Ei trăiesc din filme de tipul filme pornografice sau altele, care merită toată stima și respectul, dar care nu vor ține mai departe, ceea ce bugetul național trebuie să încurajeze: un film de importanță națională și de mare complexitate.

Vreau, în încheiere, să vă spun că am făcut acest apel, poate a fost prea lung, dar m-am gândit întotdeauna că relația între Parlament și Guvern, în privința bugetului, seamănă cu aceea a unui călăreț față de calul său atunci când se află într-un concurs de dresaj. Dar, întotdeauna, Guvernul, în 7 ani, din experiența pe care o am, și de aici înainte, niciodată nu va juca rolul calului.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Domnule Gabriel Tepelea, mai doriți să luați cuvântul?

Domnul George Șerban (din sală):

Si eu doresc să iau cuvântul.

Domnul Ion Diaconescu:

Așteptați, vă rog, domnul ministru Ciumara vrea să răspundă.

Domnul Mircea Ciumara:

Vreau și eu să fac un apel la domnul senator. La apelul dânsului răspund abia la vară, dar acum doresc să știu precis, propunerea făcută clar: asterisc la "Cheltuieli totale" și se scrie dedesubt, "din care 3.607,4 mii lei pentru Arhiva Națională de Filme". Acesta este asteriscul propus. Sunteți de acord sau nu, că n-am înțeles ... din ceea ce mi-ați spus. (Rumoare.)

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul George Șerban.

Domnul George Șerban:

Stimați colegi,

Regret că trebuie să-l contrazic pe distinsul senator Nicolaescu, însă domnul Mitulescu când a fost dispus să aloce, din fondurile Centrului Național al Cinematografiei 500 de milioane, a fost pentru că, întâia dată, Centrul Național al Cinematografiei a făcut acest lucru, iar domnul Sergiu Nicolaescu solicită ca nici în anul acesta Centrul Național al Cinematografiei - căruia îi este subordonată Arhiva Națională de Filme - să nu primească. Deci, dacă nu era domnul Caramitru, dacă nu era Comisia pentru cultură, arte, informare în masă, să vină cu 2 miliarde de lei, din păcate, nu dolari, dacă nu era acordul ministerului, să-i aducem ..., Arhiva Națională de Filme rămânea și în anul acesta în aceeași situație.

Deci, ca atare, știind ceea ce se întâmplă, totuși, în Centrul Național al Cinematografiei, nefiind nici noi străini, poate că este bine că la comisia noastră nu sunt cineaști, dorind cu toții să se rezolve problema, eu susțin să rămână 2,5 miliarde și doresc să susțin ca și Centrul Național al Cinematografiei, din fondurile sale, să aloce 500 de milioane pentru Arhiva - care îi este subordonată - și sunt de acord ca la rectificări să se primească bani pentru filme de creație românești, cu speranța ca, până atunci, totuși, să reglementăm legal cum se fac aceste filme, cine face aceste filme, cine sunt regizorii aceia care folosesc banii de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Sergiu Nicolaescu (din sală):

Doresc și eu să răspund.

Domnul Ion Diaconescu:

Da, poftiți.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de o precizare. Arhiva Națională de Filme trebuie să fie ajutată de cinematografie pentru că, oricum, noi o ajutam. Nu este vorba ... Eu am cerut să nu se modifice suma acordată producției de filme, doamnelor și domnilor. Din sumele pe care le va avea, Centrul Național al Cinematografiei poate acoperi cele 500 de milioane sau 600 de milioane, posibile, dacă vor intra în fondul Centrului Național al Cinematografiei. Dar, noi, astăzi, vorbim de buget, iar propunerea domnului Mitulescu nu era ca din banii bugetului să acorde această sumă, ci din fondurile C.N.C. Vă aduc aminte și veți vedea, în stenograma respectivă, că vorbea de fondurile C.N.C.-ului. Fondurile C.N.C.-ului sunt formate, cum spunea domnul ministru, din buget - care este pentru producție și pentru salarii -, și din sumele pe care le va încasa prin regia de filme.

Deci, mențin punctul meu de vedere, să nu ne atingem de producția de filme, rămânând ca din suma de 2 milioane, plus ceea ce va putea să dea, să zicem 600 de milioane C.N.C.-ul din alte fonduri, într-adevăr, să îngrijim...

Vreau să vă spun că am 45, dacă nu mai multe, 48 de filme în această Arhivă. Deci, am tot interesul ca munca mea de o viață să fie reparată și îngrijită, mult mai mult decât oricare altul din această sală, iar interesul păstrării acestor filme mă lovește direct.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Am înțeles că, de fapt, pentru partea aceasta a bugetului, nu sunt propuneri. Mai mult pentru revizuirea lui, să se aibă în vedere.

Poftiți, domnule Șerban.

Domnul George Șerban:

Este o propunere a Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, ca la Cap. "Cheltuieli totale" să apară un asterisc, iar în subsol să apară textul următor: "din care 2,500 miliarde lei se vor utiliza de Arhiva Națională de Filme pentru lucrări de conservare a peliculei".

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul ministru este de acord cu acest adaos de 2,500 miliarde de lei? (Rumoare.)

Domnul George Șerban:

Fondul C.N.C. a crescut cu 2 miliarde de la cultură, da? Aceste 2 miliarde au venit special pentru Arhiva Națională de Filme, iar 500 de milioane vin de la instituția-mamă, care este C.N.C.-ul și care trebuie să-i facă o ... Deci, aceasta este propunerea făcută de Comisia pentru cultură, arte, informare în masă pe care vă solicităm să o votați.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnilor,

Imi pare rău, dar înseamnă că nu reușesc să mă fac înțeles. Poate să rămână asteriscul cum spuneți dumneavoastră, dar din fondurile C.N.C.-ului, nu din fondurile bugetului, domnule ministru, m-ați înțeles? Deci, nu din fondul bugetului, ci din fondurile C.N.C.-ului, pentru că din fondul bugetului este pentru producția de filme. Înseamnă că nu terminăm 3 filme. Deci, din fondurile C.N.C.-ului poate să fie trecut, foarte bine, menținem acest punct de vedere.

(Rumoare.)

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

În domeniul cinematografiei sunt prea multe tabere, de aceea nu vrem să ne amestecăm noi în treburile acestea, în conflictele lor interne. Eu nu mă pricep și nu vreau să mă amestec. Problema este următoarea: există propunerea ca 500 de milioane să se mute de la producția de film la Arhiva Națională și domnul senator nu acceptă. Aceasta e propunerea pe care nu o acceptați, da? Deci, această propunere, care a venit din partea Comisiei pentru cultură, arte, informare în masă a Camerei, nu o acceptă domnul senator, din partea Comisiei pentru cultură, arte, informare în masă a Senatului, spune domnia sa. Poate ar fi bine să fie puse pe rând, la vot.

Acum, în cursul acestui an, probabil, se va separa Arhiva Națională de Filme de instituția pe care o reprezintă domnul senator. Și trebuie să știm exact cu ce pleacă de acolo. Pleacă cu cele 2 miliarde pe care le-a cedat Ministerul Culturii, pleacă cu fondul de salarii pentru personalul aferent, pleacă cu cele 500 de milioane sau nu pleacă și cu ele? Despre asta e vorba. Deci, probabil că e nevoie, în primul rând, să se pună la vot suma de 500 milioane, dacă pleacă sau nu pleacă de la filme și merge la Arhiva Națională și, după aceea asteriscul, în forma definitivă. (Rumoare.)

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, ce supun eu la vot?

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Imi pare rău, că nu e nimeni de la Ministerul Culturii. Noi am făcut o precizare atunci când a fost ministrul culturii la noi, a ceea ce se întâmplă cu aceste fonduri. Deci, rămâne fondul de 500 sau 600 de milioane, dar nu de la buget, ci din fondurile C.N.C., aceasta este ceea ce vă cer. Nu este o problemă politică, domnilor, este o problemă simplă, logică. Deci, suma de bani ... Adică cum, noi nu am avea interes să dăm cinematografiei ... să dăm Arhivei Naționale, care ține de noi, să nu îi dăm? Noi îi dăm suma pe care putem să o dăm, de 600 milioane, dar nu din fondul bugetului. Sunt două lucruri, complet, diferite. Deci, noi beneficiem de 2 miliarde, pe care noi de la Comisia pentru cultură, arte, informare în masă de la Senat am precizat că sunt pentru investiții, domnule ministru. Deci, domnule ministru Ciumara, noi am precizat în hârtia făcută de la Senat ce se întâmplă cu cele 2 miliarde, care nu merg pe salarii. Cele 2 miliarde de la Ministerul Culturii merg pe investiții și numai pe investiții. Deci, este o precizare făcută. Dumneavoastră v-ați pus un semnul întrebării. Nu! Arhiva Națională are salariul trecut în bugetul trecut la C.N.C., iar noi vom acorda, încă o dată, suma respectivă, din bugetul C.N.C.-ului - de la alte capitole.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Sassu, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu:

Din păcate, cele două comisii au lucrat separat și, în consecință, au ieșit două lucruri diferite. Intenția este, însă, una singură, și anume de a acorda niște bani unei instituții care se află într-o situație foarte gravă, pe care toată lumea o recunoaște. Pentru aceasta, Ministerul Culturii a acceptat să transfere 2 miliarde la C.N.C., care este ordonatorul principal de credite, în cazul acesta, și atunci ne-au și spus, cu o condiție, ca să mai existe și un efort din partea C.N.C.-ului.

În consecință, Comisia pentru cultură, arte, informare în masă de la Cameră, vorbește despre 2,5 miliarde - dintre care 2 miliarde transferul făcut de la cultură și 500 milioane din fondurile care există la ora actuală la C.N.C. și, din păcate, neputând să discutăm cu cei de la Senat, aceștia înțeleg că vin cu un alt amendament.

Dacă este vreo problemă, eu zic să le punem, pe rând, la vot și să vedem care iese. Dar, deocamdată, situația este clară, la comisia noastră, amendamentul depus este cu 2 miliarde și jumătate.

Domnul Ion Diaconescu:

Dar cele 2 miliarde, înțeleg că sunt deja votate, prin bugetul de la Ministerul Culturii. (Rumoare și discuții la masa prezidiului.)

Domnul Mircea Ciumara:

Pentru cele 2 miliarde nu sunt discuții, toată lumea este lămurită. În discuție sunt încă 500 de milioane, dacă trec de la C.N.C. la Arhiva Națională de Filme, de la transferurile pentru C.N.C. - de la buget -, la Arhiva Națională de Filme, dacă trec sau dacă nu trec. Aceasta este decizia care trebuie luată prin vot, zic eu. Că n-o să faceți pace dumneavoastră și nici noi - cei de aici - între cei din cinematografie. Conflictul o să fie veșnic, că așa-i în artă. Deci, ne hotărâm aici, prin vot, dacă cele 500 de milioane trec de la C.N.C. la Arhiva Națională de Filme, sau nu trec. Restul, asteriscul, este foarte simplu de votat după aceea.

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, amendamentul se reduce ca ... (discuții la masa prezidiului.) Deci, să se mute cele 500 milioane de lei de la C.N.C. la Arhivă. Dumneavoastră, ministerul, vă însușiți această propunere? Da.

Propun la vot amendamentul acesta însușit de ministru și de minister.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Cine este împotrivă? Numărați, vă rog. 26 de voturi împotrivă.

Cine se abține? 7 abțineri.

Cu 26 de voturi contra și 7 abțineri, acest amendament a fost aprobat.

Da, poftiți, domnule Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

După această decizie, acum vin la amendamentul comisiei. Deci, pentru Arhiva Națională de Filme sunt 2 miliarde - venite de la Ministerul Culturii, sunt 500 de milioane - venite de la C.N.C. și mai sunt banii aferenți Arhivei - prin fondul de salarii și cheltuieli materiale. Suma totală care revine Arhivei Naționale de Filme este de 3.607.400.000, da? De aceea, la capitolul "Cheltuieli total" se pune un asterisc și jos se scrie: "din care 3.607,4 mii lei pentru Arhiva Națională de Filme". Acesta este asteriscul corect, da?

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, atunci pun la vot și acest adaos, acest asterisc în felul cum a fost citit.

Vă rugăm, domnule senator.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule ministru,

Eu vă rog să vă uitați pe cifre, vă pricepeți mult mai bine decât mine, dar salariile de la Arhivă sunt trecute la C.N.C. Deci, dacă sunt trecute la C.N.C., luați de două ori banii? Deci, salariile de la Arhivă sunt trecute în fondul C.N.C.-ului - care este de 7 sau 8 miliarde, în total. Deci, vă rog foarte mult, vă atrag doar atenția!

Domnul Ion Diaconescu:

În total, dar acestea sunt "din care".

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Deci, atunci trebuie, în asteriscul respectiv, precizat în ce constă această sumă, despărțită, pentru că în momentul acela înseamnă că din banii de producție se iau și banii aceștia și salariile de două ori, nu se poate.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule senator,

Haideți, să-l luăm pe rând. Deci, rămâne suma totală de 8.638.580 - cât s-a dat - și aici asteriscul "din care 3.607..." Fiindcă vine în cursul anului momentul separării între dumneavoastră, eu știu că există intenția în Arhiva Națională de Filme să se separe de dumneavoastră ...

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Pentru aceasta trebuie o lege ca s-o separăm. Suntem de acord cu ea, dar deocamdată nu este.

Domnul Mircea Ciumara:

Eu apreciez, că sunteți de acord cu ea că intenționează să o facă și aș dori ca în momentul separării să nu fie dificilă operația financiară de a separa clar, ce vă rămâne dumneavoastră și ce se duce la Arhivă. Și pentru a ști exact, la separare, cât se cuvine, să poată să plece și oamenii cu salariile după ei - salariile cuvenite -, menționăm cât se prezintă salariul, cât reprezintă cheltuielile. Dar, nu are rost. Deci, din acest total de 8,600 miliarde, să se știe că 3,600 sunt pentru arhivă. Aceasta este ponderea Arhivei.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

În legătură cu trecerea, undeva, a Arhivei Naționale, acest lucru trebuie să hotărâți dumneavoastră, domnilor. Trebuie să hotărâți, ori merge la o Arhivă Națională - care ia totul -, ori merge ... De ce la Ministerul Culturii și de ce nu la Cinematografie, vă pun întrebarea? Cu cât este mai legat Ministerul Culturii de filmele făcute de cineaști decât Centrul Național al Cinematografiei, care este un minister care ține de același Guvern, de același ministru, pe care o să-l numiți, de aceiași directori pe care îi veți pune, dar ține de Cinematografie. E o chestiune ... nu-i politică, este logică, este elementară, vă rog foarte mult. Fac apel la dumneavoastră cum aș face la Dumnezeu. Nu se poate să gândiți așa! Vă rog foarte mult, nu se poate. Adică prin acest buget, prin hotărârea unor sume de bani, dumneavoastră luați Arhiva și o treceți, deja, la altcineva. Nu se poate! (Rumoare în partea dreaptă)

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, domnule Ciumara, la asteriscul acesta ca să-l pun la vot, ce se adaugă?

Domnul Mircea Ciumara:

Asteriscul "...din care 3.607,4 mii lei pentru Arhiva Națională de Filme".

Domnul Ion Diaconescu:

Supun la vot acest ados, acest asterisc.

Cine e pentru? Vă mulțumim.

Cine e împotrivă? Numărați, vă rog. 30 de voturi împotrivă.

Abțineri? Numărați. 6 abțineri.

Cu 30 de voturi împotrivă și 6 abțineri, acest adaos, acest amendament a fost aprobat.

Supun sub aprobare anexa în întregime.

Cine e pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Numărați. 15.

Abțineri? 9 abțineri.

Anexa 3/45 a fost votată în aceste condițiuni. Inainte de a încheia, am rămas datori cu art. 62. Comisia, care este textul la care ați ajuns? Vă rog să-l citiți, să-l punem la vot, acum, să nu rămânem cu articole restante.

Domnul Dan Constantinescu:

Textul art. 62, cele două paragrafe, așa cum au fost discutate în prezența liderilor grupurilor parlamentare și a membrilor Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, sună în felul următor:

- alin. 1: "Nevărsarea de către plătitorii de salarii a obligațiilor bugetare, calculate și reținute prin stopaj la sursă din drepturile salariale respective, se penalizează cu 20% din sumele reținute și nevărsate, o dată cu plata acestor drepturi";

- alin. 2: "Penalizarea prevăzută la alin. 1 se aplică de către organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor sau ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, după caz, documentele de constatare întocmite de acestea având titlu executoriu".

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Dat fiind că este un rezultat al unor înțelegeri cu toate grupurile. (Rumoare)

S-o mai punem la dezbatere? Nu are rost. Da, vă rog, poftiți.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu mai este util, domnule președinte. Formularea următoare: "documentele de constatare întocmite de acestea, fiind titlu executoriu, este în Ordonanța 11, Legea 108/96 și nu mai este utilă. Dacă doriți să votați, eu nu am nimic împotrivă. (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul Ion Diaconescu:

Dumneavoastră o să faceți acum anumite obiecții, dar ele sunt rezultatul înțelegerii între liderii grupurilor. Da, vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

În primul rând, îmi permit să intervin fiindcă am fost cel care am ridicat problema eliminării acestui articol. Imi permit să intervin deoarece sunt cel care am intervenit, ieri, să eliminăm din textul legii acest articol, împreună cu colegii din grup. Formularea care a fost prezentată, cel puțin din punctul meu de vedere, este pe deplin acceptabilă, cu excepția celei la care și domnul ministru secretar de stat (excepția de la alin. 1 privind calitatea de titlu executoriu al oricărui înscris depus de nu știu cine ...); deci formularea inițială este cea care poate fi acceptată.

Domnul Ion Diaconescu:

Supun la vot art. 62, în formularea stabilită în urma înțelegerii care a avut loc.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Cine e împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abține? Numărați. 5 abțineri.

Cu 5 abțineri art. 62 a fost votat.

Vă propun ca mâine dimineață să începem la ora 9,oo - conform programului vechi, până la ora 13. După aceea pauză, masă - 2 ore - și pe urmă continuăm până când terminăm. (Rumoare.)

Nu vreți. Atunci nu dăm pauză la prânz, nu am nimic împotrivă. (Rumoare.) Rămânem la programul de 8,3o , fără pauză la prânz. Atunci veniți pregătiți, că acesta se va termina destul de repede și vom continua cu bugetul pentru asigurări sociale.

Ședința s-a încheiat la ora 16,37.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 23 septembrie 2018, 20:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro