Camera Deputaților

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, să-i spunem "spațiu geografic", decât "domeniu geografic"; poate sună mai românește "spațiu geografic". Vă mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Cred că observația făcută de domnul coleg, distinsul nostru coleg, de fapt o regăsim în textul alineatului 4, unde se specifică: "aceste licențe vor fi reînnoite în condițiile legii". Este valabil și pentru regiile autonome și pentru cele care devin cu capital majoritar... Deci, toate licențele, inclusiv acestea, vor fi reînnoite în condițiile legii, ceea ce înseamnă că și condițiile de licență vor fi actualizate, să spun așa.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Imi permit să propun, înaintea art. 65, pentru cursivitatea legii, un articol nou, care cred că reglementează o situație deosebită care este la ora actuală, și anume, faptul că există instituții care, în partaj, dețin proprietăți ale statului și cel care administrează proprietatea, cât și cel care vrea să utilizeze, de exemplu, ei ca operatori de telecomunicații, fiind agenți cu capital majoritar de stat, se ajunge în situația delicată ca ROMTELECOM să plătească, de exemplu, Direcției de drumuri sau RENEL-ului, amândoi fiind cu capital majoritar de stat, și să se ajungă la prețuri deosebit de mari, motiv pentru care eu aș propune un articol nou, și vă rog să-mi permiteți să-i dau citire: "Prin Hotărâre de Guvern sau acord interministerial, se vor stabili condiții specifice de folosire de către operatorii de telecomunicații a proprietății aparținând agenților economici cu capital de stat". Este vorba de stâlpi, de zona adiacentă a drumurilor naționale și așa mai departe.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Necesitatea acestei inițiative legislative este determinată, pe de o parte, de prevederile art. 117 din Constituția României, potrivt căruia instituțiile din sistemul național de apărare se constituie și își desfășoară activitatea în baza unor legi organice și, pe de altă parte, de faptul că la ora actuală Serviciul de Telecomunicații Speciale funcționează în subordinea și coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Telecomunicațiile speciale fac parte din sistemele de comunicare prin fir, radio, medii optice sau alte medii electromagnetice destinate exclusiv asigurării legăturilor de telecomunicații clare sau cifrate,în țară și străinătate, pentru autoritățile statului român. De asemenea, telecomunicațiile speciale fac parte din categoria telecomunicațiilor de stat, prevăzute la pct. 1014 din Anexa Constituției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 76/8 mai 1993.

Serviciul de Telecomunicații Speciale trebuie să asigure, prin modul de organizare și funcționare, o protecție eficientă a rețelelor de administrare, cât și confidențialitatea comunicațiilor. Proiectul stipulează controlul Parlamentului României, prin comisia de specialitate, și coordonarea activității de către Cconsiliul Suprem de Apărare a Țării, care aprobă structura, efectivele și regulamentul de organizare și funcționare.

Îmi permit să vă rețin atenția în mod deosebit asupra prevederilor proiectului referitoare la faptul că penetrarea, întreruperea funcționării ori distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale constituie atentante la siguranța națională.

În pofida faptului că proiectul de lege a fost înaintat Comisiei pentru industrii și servicii, doresc astăzi și acum să-mi exprim satisfacția și gratitudinea pentru modul colegial, dar exigent, cu care membrii comisiei au dezbătut inițiativa noastră.

Considerând că în activitatea fiecărui parlamentar inițiativa noastră constituie un moment de maturitate și profesionalism, având convingerea că împreună cu dumneavoastră, astăzi și aici, vom identifica soluțiile optime, vă rog, onorați colegi, să acceptați a vă supune analizei și deciziei inițiativa legislativă referitoare la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Vă mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Agreăm soluția, întrucât și pe parcursul textului de lege veți constata că ne-am pus de acord cu Legea telecomunicațiilor și este binevenită precizarea.

Mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Știu că există deosebiri ca și titulatură și atunci am putea să inserăm "prin comisia de specialitate. Există diferență între modul în care suntem noi definiți și ei.

Domnul Francisc Tobă (din loja comisiei):

Textul inițial.

Domnul Francisc Tobă:

Vă rog să îmi permiteți să vă rețin atenția că distinsul nostru coleg a vorbit în nume propriu, nu al inițiatorului, pentru că domnia sa nu a luat în considerare faptul că art.3 este corelat cu art.1, unde am considerat Serviciul de telecomunicații speciale ca autoritate administrativă autonomă și, ca atare, având în vedere că este parte componentă a sistemului național de apărare; iar în art.118 referitor la Consiliul Suprem de Apărare a Țarii, și dau răspuns domnului coleg, se spune: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea și siguranța țării". Este motivul pentru care am trecut "în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării" și nu a primului ministru al Guvernului României.

Domnul Francisc Tobă:

Îmi cer scuze că reiterez, art.118 din Constituție stipulează extrem de clar: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și siguranța națională".

Domnul Francisc Tobă:

Dacă doriți să reiterăm "organizată și coordonată de către..." sunt de acord. Asta e altceva !

Domnul Francisc Tobă:

Dacă sunteți de acord să reiterăm : "organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării" și este în spiritul legii. De asemenea, în lege veți intâlni faptul că Regulamentul de organizare și funcționare a STS-ului est aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării care, conform Constituției, coordonează unitar întreaga activitate.

Domnul Francisc Tobă:

Nu este bine, pentru că am aprobat la art.1 că este autoritate administrativă autonomă.

Domnul Francisc Tobă:

Suntem întru totul de acord cu punctul de vedere al comisiei, dar vreau să vă mai aduc un argument în plus. Am în față Legea privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, unde se spune foarte clar că activitatea sa, fiind organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, este o componentă a Institutului Național de Apărare, se supune aceluiași regim. Dacă ați citit proiectul de Lege privind SIE, deci Serviciul de Informații Externe, veți vedea că este aceeași inserare și v-aș ruga să acceptați "organizată și coordonată". Deci, să inserăm "organizată".

Domnul Francisc Tobă:

Eu cred că proaspăta lege care a trecut ar fi trebuit să ne ofere elementele necesare să înțelegem acest articol că Autoritatea reglementară este - cum să spun - un concept, iar organizarea activității în cadrul serviciilor de telecomunicații, pentru buna desfășurare și ducerea la îndeplinire a atribuțiilor pe care le au prin textul de lege pe care îl vom insera noi, este o problemă deosebită.

Deci, noi dorim să menținem alin. 2 în formularea inițială.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Suntem întru totul de acord cu toate observațiile făcute. Poate că aș ține seama de observația distinsului nostru coleg, domnul Dejeu. În loc de "celelalte autorități" să spună "alte autorități". Dacă spunem "celelalte" înseamnă că tot ceea ce rămâne în afara a ceea ce am enumerat ar trebui să fie incluse. Și, atunci, spunem "cu altele", care acelea, care la momentul oportun vor fi - cum să spun - prinse în acest sistem de colaborări, "... și cu alte autorități..." Dacă spunem "celelalte" este de fapt sub sistemul rămas din ce-am... când din tot sistemul am scos cele enumerate aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Agreăm întru totul observația extrem de elegantă făcută....

Domnul Francisc Tobă:

Colegul nostru, îmi cer scuze că i-am zis că este de la Consiliul Europei, dar cred că acum s-a întors de acolo, întrucât dacă era până acum în sală constata de ce este Consiliul Suprem de Apărare a Țării, aici, inserat, pentru că la articolele de la început discuțiile au fost lungi în legătură cu organizarea și coordonarea activității de către CSAT.

Vreau să vă spun că pe vremea lui Ceaușescu a fost în subordinea Ministerului de Interne, după Revoluție a fost în subordinea Ministerului Apărării Naționale, după aceea ... dacă știați textul de lege de la început și mai ales explicațiile de la început, ați fi văzut că absolut toți cei care sunt, într-un fel sau altul, implicați în această lege au fost consultați. Printr-o Hotărâre de Guvern a fost trecut în coordonarea Consiliului Superior de Apărare a Țării, unde este și la ora actuală.

Deci, nu aveam de ce să chemăm nici Guvernul, nici Ministerul de Interne, nici pe ceilalți. I-am consultat, în schimb, atunci când am dezbătut legea. Un prim aspect.

Referitor la art.6, exprimarea "la pace și la război" este o exprimare consacrată. Nouă ne revine acum sarcina să păstrăm această exprimare sau, din considerente de dinamică a limbii române, ar trebui să spunem "în timp de pace și în timp de război". Deci, aceasta este o problemă.

De asemenea, art.6, așa cum este stipulat de către comisie, vine și explicitează cine este... noi, prin lege, dacă l-am pus în organizarea și coordonarea CSAT-ului, prin lege spunem Regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă de CSAT, la ce face referință?

Vă rog să-mi permiteți să vă supun atenției faptul că suntem la Capitolul II, referitor la "Organizare, funcționare și atribuții". Deci, printr-un regulament de organizare și funcționare, care este aprobat de CSAT, la ce se referă acest regulament? La structură, la atribuțiile directorului și componentele structural funcționale, efectiv la pace, regimul rețelelor.

Deci, este foarte clar că noi..., și nu este pentru prima oară când delegăm prin lege cine să meargă în profunzimea fenomenelor. Nu o să fim noi cei care, prin lege, stabilim dacă are Direcție de radiocomunicații sau dacă nu are direcție de radiocomunicații, sau dacă are sau nu are protecție radioelectronică ș.a.m.d. Aceasta o va face prin regulament C.S.A.T.-ul, care coordonează activitatea de siguranță națională.

Din punctul acesta de vedere, mie mi se pare că locul este bine venit aici, pentru că explicitează cum se realizează această structură.

Referitor la eliminarea alin.2, vreau să spun că acest regulament nu merge până la nivel de amănunt, el va merge iarăși până la nivel de direcție, și atunci, în îndeplinirea atribuțiilor directorului trebuie să-i dăm și directorului această putere să-și organizeze serviciul pe care îl coordonează, în raport cu sarcinile pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării le dă. De aceea am spus "inclusiv la nivelul direcțiilor", pentru că el face parte dintr-o structură militară care primește sarcini. Noi ne legăm acum, spre exemplu, de acest lucru dar, în schimb, nu ne legăm de faptul că armata română și-a reorganizat toată structura și nimeni nu a întrebat nimic, avem corpuri de armată și nimeni nu a întrebat nimic. Dar aici ne legăm de faptul că un director are posibilitatea să-și structureze în interiorul lui, în așa fel încât instituția pe care o conduce să răspundă cerințelor impuse de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Deci, eu doresc să menținem acest alineat în redactarea acceptată de către comisie. Rămâne exact așa cum este aprobată de comisie.

Domnul Francisc Tobă:

Referitor la art.7 alin.1, avem cele două propuneri: domnului deputat Bivolaru, le agreăm, este normal, și a domnului Nică "prin hotărârea C.S.A.T." - de acord, pentru că, practic, și la ora actuală, deciziile se iau prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Deci, inserarea, în loc de "numit de președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării", "numit prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării".

Referitor la prezentarea în fața comisiilor de specialitate a unor rapoarte anuale, nu este prevăzut până acum în nici un proiect de lege, însă am considerat că exercitarea unui control parlamentar poate fi făcut și prin prisma Constituției dar, dacă stipulăm în mod explicit că măcar o dată pe an să vină să dea un raport de activitate, acest control parlamentar este mai bine conturat.

Vreau să precizez că nicăieri în lume nu se întâmplă ce se întâmplă în Parlamentul României să vină directorul S.R.I. să dea raport în fața plenului. În mod normal, directorul serviciului de specialitate prezintă un raport în fața comisiilor de specialitate, unde problemele delicate se discută între cei care sunt abilitați să le asculte, această comisie, după aceea, face un raport pe care-l prezintă plenului. Niciodată, nicăieri, omologul domnului Măgureanu nu este forfecat ca la noi, din varii motive, și în primul rând de securitate națională.

Noi ne-am gândit să introducem această obligativitate, ea nu este, cred, neavenită, ca măcar odată pe an șeful acestui serviciu să vină în fața comisiilor de specialitate și să prezinte un raport în legătură cu activitatea depusă. Bineînțeles, ne putem prevala de Constituție, îl putem chema ori de câte ori considerăm că este necesar. Însă cred că acest alineat nu este în detrimetul exercitării controlului parlamentar și v-aș ruga respectuos să-l agreați.

Referitor la Consiliul director și Biroul executiv, sunt niște structuri care sunt similare în alte instituții din structura sistemului național de apărare și au fost stipulate în Legea 80.

Mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte, aș vrea să fac o precizare: nu suntem în cazul unui serviciu de informații, este o parte componentă a sistemului național de apărare, ceea ce este cu totul și cu totul altceva. Noi am dat exemple din anumite structuri ale SRI-ului din punct de vedere al numirii sau din punct de vedere al faptului că are un colegiu director, dar nu au același regim, domnilor, nu vă supărați.

Din sală:

Atunci prezintă Consiliului Superior și nu mai are nevoie să mai prezinte...

Domnul Francisc Tobă:

Nu, domnule coleg, vă rog mult de tot...

Pe de altă parte, cred că acest articol l-am putea, cum să spun, rezolva acum, pentru că, în mare parte, noi agreăm să nu se prezinte comisiei un raport anual, ci plenului, cum a spus domnul coleg, și în rest cred că nu sunt elemente care să necesite trimiterea înapoi la comisie, că ducem legea iarăși și o prelungim.

Suntem de acord să spunem "prin hotărârea CSAT" pentru că CSAT-ul emite hotărâri care sunt obligatorii în conformitate cu legea tuturor instituțiilor care au atribuții în domeniul securității naționale.

Deci, art.1 dacă spunem că numim cu "hotărârea CSAT-ului cu avizul comisiilor", cred că am putea să-l propunem spre dezbatere așa. Pe de altă parte, la alin.2 suntem de acord cu propunerea distinsului nostru coleg, să spunem că prezintă anual rapoarte în fața Parlamentului României și nu a comisiilor de specialitate doar. Sunt de acord.

În rest, nu cred că sunt probleme deosebite. Consiliul director, la alin.5 este stipulat în Legea 80, deci este o instituție care este legiferată, să spunem așa, iar în rest nu cred că sunt probleme care să justifice trimiterea înapoi la comisie.

Respectuos vă rog, domnule președinte, să supuneți analizei acest articol.

Mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu numai distinsul nostru coleg, cred că, dacă ar fi parcurs alin.2, avea o parte din răspunsul pe care și-l dorește, dar vreau să vă spun că acest Serviciu de Telecomunicații Speciale, având, prin excelență, un caracter tehnic, din timp de pace își pregătește specialiștii de care are nevoie, ori prin organele teritoriale, pentru că în fiecare județ există o extensie a acestui serviciu, ori prin organele abilitate să între acțiune la război, respectiv prin comisariate și altele, dar el își organizează, are acest organ propriu de mobilizare, respectiv acea rezervă de ofițeri de specialitate și subofițeri care, în caz de război, să poată fi utilizați pentru telecomunicațiile speciale, care sunt un sistem special. Ele concură în efortul general, pentru că alin.2 spune clar că activitatea acestui organ este corelată cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale. Deci el este prins, în ansamblu, dar, în același timp, el își are organ propriu, care se ocupă cu identificarea și cu aducerea la post, ca să zic așa, a celor care intră în structură pe timp de război.

Vă mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Eu doresc să spun din capul locului că formularea este în directă concordanță cu Legea apărării, utilizând termenii din Legea apărării și vreau să fac o specificare: să știți că fiecare componentă a sistemului național de apărare are acea direcție de organizare și mobilizare. Ministerul de Interne are propria direcție de organizare și mobilizare care ...

Domnul Francisc Tobă:

Numai puțin, domnule coleg, dacă-mi permiteți...

Este vorba despre existența unui organ care are niște atribuțiuni bine formulate. Toate acestea, în cadrul efortului general, se corelează cu Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale. Se pare că este momentul în care constatăm că mare a fost greșeala că această lege nu a fost trimisă la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și atunci probabil că aceste lucruri nu erau atât de greu de explicat. La război, se transformă Statul Major General în Marele Cartier General care preia, în mod unitar, tot efortul de război și de organizare și de mobilizare. Pentru aceste subsisteme, spune explicit alin. 2 că normele și modul lor de funcționare se stabilesc de comun acord, ministerul nu numai cu S.T.S. ci și cu Ministerul de Interne și cu S.R.I. și cu absolut toate componentele stabilesc un modus vivendi în caz de război. Și cred că explicația este atotcuprinzătoare. Vă mulțumesc.

Deci, reiterez dorința noastră să rămână exact în formularea pe care comisia și-a însușit-o. Mulțumesc.

Domnul Francisc Tobă:

Dacă-mi permiteți, domnule coleg, dacă sunteți de acord să spunem: "Normele de funcționare și activitatea de mobilizare și evidență". Să nu mai spunem "organ", că mai sus am definit.

Deci, zicem: "Normele de funcționare și activitatea de mobilizare și evidență se stabilesc de comun acord cu:..." și textul curge.

Domnul Francisc Tobă (din loja inițiatorului):

Continuăm joi de dimineață.