Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Relații publice > Versiunea pentru printare

primită de la vicepreședintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități , doamna deputat Oana-Consuela Florea (Grup PSD)
Nerespectarea principiului separației puterilor în stat duce la grave derapaje!

Principiul separației și echilibrului puterilor în stat este cel care asigură garanția menținerii unei stabilități sociale, politice și legislative, cele trei puteri trebuind să funcționeze în limitele conferite prin Constituție.

Dacă principiul separației puterilor, statuat chiar în art. 1 alin. (4) din Constituția României, este o realitate și nu o afirmație, atunci garanția funcționării efective și eficiente a întregii societăți este un obiectiv realizat. În caz contrar, încălcarea acestui principiu esențial duce la grave crize instituționale, pune sub semnul întrebării însăși organizarea funcțională a aparatului de stat.
Fără o partajare a atribuțiilor sau a competențelor și fără o specializare a instituțiilor care să garanteze dispersia puterii la nivel statal ar putea apărea pericolul concentrării atributelor de putere în cadrul uneia dintre puteri, în detrimentul celorlalte. De aici nu ar fi decât un pas în escaladarea abuzurilor instituționale și a denunțării continue a autorității și primatului celorlalte puteri.
Consider că este inadmisibilă imixtiunea autorității judecătorești în activitatea Parlamentului care elaborează și adoptă legile acestui stat. De asemenea, este inadmisibilă imixtiunea unor instituții ale statului, respectiv a reprezentanților Ministerului Public în aprecierea, critica, analiza, cercetarea sau urmărirea procesului de elaborare și adoptare a politicii penale a unui stat, respectiv în modalitatea de elaborare a textelor inițiativelor legislative.
În condițiile în care autoritatea
judecătorească lasă impresia monitorizării parlamentarilor și a miniștrilor de către structurile componente ale autorității, este indubitabil că se nasc semne de întrebare referitoare la rolul și scopul urmărit de aceste instituții. "Din punctul de vedere al magistraților...aș dori să vă spun că o monitorizare a magistraților nu ar mai fi necesară, dar ar fi necesară o monitorizare a politicienilor”. Acesta este un citat din discursul conducătorului Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sper ca nu reflectă gândirea și modul de acțiune al Ministerului Public.
Precizările făcute de parlamentari s-au numit Presiuni asupra justiției și săvârșirea acestora s-a sancționat până la un anumit moment, cu privarea de libertate. În înțelepciunea sa, Parlamentul a abrogat articolul 276 din Codul penal, fiindcă aplicarea lui ar fi însemnat transformarea în infractori a celor care au îndrăznit să comenteze prin declarații publice presupusa săvârșire de către judecător sau de organele de urmărire penala a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea unei cauze. Invers însă se poate. Procurori sau membri CSM fac aprecieri referitoare la activitatea parlamentarilor, emit judecăți de valoare, monitorizează oameni politici sau întreprind activități de intimidare a membrilor Guvernului încălcând în mod grav principiul separației puterilor în stat.
CONCLUZIA este una simplă și reiese dintr-un document oficial al Comisiei de la Veneția: într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 iulie 2018, 8:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro