DECLARAȚIE DE PRESĂ

În categoria Comunicat de presa04 iunie 2018

primită de la domnul deputat Remus Borza (neafiliat)
Evaziunea fiscală, încurajată prin 18 Ordonanţe ale Guvernului

România se chinuie de aproape 20 de ani să introducă casele de marcat cu jurnal electronic. Cel mai recent termen de aplicare a acestei măsuri, 1 iunie 2018, a fost amânat cu trei luni. Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 44 din 31 mai 2018 care prevede suspendarea sancţiunilor până la 1 septembrie 2018 pentru contribuabilii mari, respectiv 1 noiembrie pentru contribuabilii mici care nu s-au dotat cu case de marcat cu jurnal electronic.

Din păcate, România nu va înregistra în 2018 o creştere economică de 5,2%, cum se prevede prin Legea bugetului de stat. Creşterea economică va fi de maxim 4%. Asta înseamnă că nici veniturile bugetare de 287 miliarde lei nu se vor realiza. Dar Guvernul a angajat pentru acest an cheltuieli de 314 miliarde lei. Nerealizarea veniturilor bugetare va mări şi mai mult ecartul dintre cheltuieli şi venituri, cu consecinţa depăşirii ţintei de 3% din PIB a deficitului bugetar. În atare situaţie, Guvernul are câteva soluţii. Naţionalizarea Pilonului II de Pensii. 42 de miliarde de lei ar astupa toate găurile de anul acesta la buget. Doar că această soluţie va ostiliza mediul de afaceri şi principalele cancelarii străine. Cel mai probabil, Guvernul va sacrifica şi anul acesta investiţiile, reducând ponderea acestora din PIB de la 4,2% sub 3%. O altă soluţie ar putea-o reprezenta şi creşterea fiscalităţii, prin majorarea unor impozite şi taxe sau impunerea unora noi. Și această măsură este nepopulară, având în vedere apropierea europarlamentarelor şi prezidenţialelor.

Evaziunea fiscală, încurajată prin Ordonanţe

Mult mai la îndemâna Guvernului se află creşterea veniturilor bugetare. Cu atât mai mult cu cât România are cel mai mic grad de colectare din Europa, sub 30%. Acest deziderat se poate înfăptui prin combaterea mai fermă şi eficientă a fenomenului evaziunii fiscale. România este campioană la acest capitol. 17 miliarde de euro evaziune fiscală în fiecare an, din care 9 miliarde de euro evaziune doar la TVA, 2 miliarde de euro din comerţul cu produse accizabile (tutun, alcool, combustibili), alte 2 miliarde de euro din comerţul cu produse agricole primare (cereale, legume, fructe). Asta s-a şi urmărit prin adoptarea OUG 28/1999. Implementarea acestor măsuri a fost, din păcate, amânată succesiv prin alte 12 Ordonanţe de Urgenţă emise de Guvernele României între 2000 şi 2013.

În 2014, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanţa 91, care reia obligativitatea instituită prin OUG 28/99, ca fiecare agent economic ce comercializează bunuri de larg consum cu plata în numerar sau card să se doteze cu case de marcat cu registru electronic. Mai mult, această ordonanţă impune şi obligativitatea conectării caselor de marcat la serverele ANAF. În acest scop, ANAF contractează de la Banca Mondială un credit de 91 milioane dolari pentru modernizarea reţelei informatice şi creşterea capacităţii de stocare şi prelucrare a datelor. Anii au trecut. ANAF a cheltuit 15 milioane de dolari pentru consultanţă şi niciun leu pe upgradarea sistemului informatic. Mai mult decât atât, Guvernele Ponta şi Cioloş, prin ordonanţele 17/2015, 57/2015 şi 98/2016, au prorogat termenele prevăzute în OUG 91/2014. În septembrie 2017, Guvernul Tudose aprobă OUG 20/2017, prin care agenţilor economici li se dă o nouă păsuire pentru dotarea cu case de marcat cu registre electronice, 1 iunie 2018 pentru contribuabilii mari şi mijlocii şi 1 august 2018 pentru micii contribuabili. În aprilie 2018, aceste termene din ordonanţă sunt aprobate prin Legea 353. Se părea că intrăm pe ultima sută de metri.

Surpriza OUG 44 din 31 mai 2018

Surpriză: prin OUG 44 din 31 mai 2018, Guvernul Dăncilă mai prorogă cu trei luni aceste termene, respectiv 1 septembrie pentru contribuabilii mari şi mijlocii şi 1 noiembrie pentru contribuabilii mici. Din nota de fundamentare a Ordonanţei, înţelegem că acest proces este doar la început. Noile prototipuri de case de marcat sunt la avizare tehnică la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Informatică. Ulterior acestei etape, Ministerul Finanţelor va autoriza distribuitorii. După care urmează procesul de producţie în serie a acestor case de marcat şi distribuirea lor către cei aproape 800.000 de utilizatori! La cum se mişcă lucrurile în România, vor mai trece câţiva ani până când se va implementa această măsură.

Act de trădare a interesului naţional

Termenele stabilite prin Ordonanţa 44 sunt nerealiste. Guvernele viitoare, prin ordonanţe de urgenţă, vor proroga până la calendele greceşti aceste obligaţii. Consecinţa: imposibilitatea statului de a-şi colecta veniturile şi de a susţine cheltuielile publice mai mari de la an la an. Această saga a caselor de marcat, începută în 1999 şi nefinalizată nici azi, arată neputinţa tuturor guvernelor de a aduce mai mulţi bani în vistieria ţării. Odată conectate casele de marcat la serverele ANAF, statul vede în timp real trasabilitatea sumelor pe care este îndreptăţit să le încaseze. Atunci şi cele câteva mii de societăţi cu imunitate fiscală şi judiciară vor trebui să-şi plătească dările. Dar de 20 de ani acest lucru a fost imposibil, cele 18 Ordonanţe de Urgenţă, începând cu OUG 28/1999 şi terminând cu OUG 44/2018, în realitate au încurajat evaziunea fiscală şi nu au combătut-o. Ordonanţa 44/2018 vine să întărească acest fapt. Reprezintă, totodată, un act de abdicare a statului în faţa marilor evazionişti şi un act de trădare a interesului naţional.

Camera Deputaţilor

Presa

Societatea civila

Centrul educational

Directia comunicare si relatii publice

Relatii publice

Presa

DECLARAȚIE DE PRESĂ

Camera Deputaţilor

Adresa postală

Legaturi utile