8. Scrisoarea Comisiei românilor de pretutindeni din Senat şi a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor prin care transmit metodologia organizării alegerii delegaţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni
	scrisoare la Ministerul Afacerilor Externe consultă

		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Avem o scrisoare a Comisiei românilor de pretutindeni din Senat şi a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor prin care transmit metodologia organizării alegerii delegaţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni. Se va organiza pentru prima dată în istoria noastră Congresul Românilor de Pretutindeni. Numărul de delegaţi: 300. Buget: 300 de mii de euro. Aşa scrie în lege. Legea nr.299 a dat acestui Parlament obligativitatea de a plăti şi a face congresul. Nu a fost organizat niciodată până acum din 2007. Domnule secretar general, avem prevăzută suma, nu-i aşa?
		Domnul Cristian Adrian Panciu: Da.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: S-a propus ca acest Congres să aibă loc în data de 25 martie. Eu vă propun următoarea chestiune, dacă membrii Birourilor permanente sunt de acord: să facem o scrisoare către noul ministru al afacerilor externe ca să ne precizeze dacă toate chestiunile legate de această procedură şi toate aprobările pe care le avem din partea Guvernului României rămân în vigoare. De aici încoace Ministerul Afacerilor Externe se ocupă de toate procedurile de selectare împreună cu Parlamentul României. Până la următoarea şedinţă a Birourilor permanente să fie informat. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Numai puţin, vă rog. Eu ridic următoarea problemă de principiu: este corect să reglementăm noi modul în care se selectează şi se trimit delegaţii, sau nu ar trebui?
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Este prin lege.
		Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Este prevăzut clar prin lege?
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Da. Metodologia o fac Comisiile românilor de pretutindeni reunite. Spre deosebire de alte Parlamente, noi avem două Comisii de afaceri europene care au aceleaşi instrumente şi aceleaşi obligaţii, şi la fel avem şi la Comisia pentru românii de pretutindeni, în loc să avem români de pretutindeni care răspund de Senat şi români de pretutindeni care răspund de Cameră. În loc să facem o singură Comisie pentru afaceri europene şi o singură Comisie care să se ocupe de românii din afara graniţelor ţării aşa cum ar trebui, în schimb avem o Comisie UNESCO care nu face nimic, pe care am făcut-o pentru o persoană acum vreo zece ani şi care a rămas aşa, fiind singurul Parlament din lume în acest fel, toate atribuţiile fiind pe Guvern în materia UNESCO, nefiind legată de activitatea parlamentară, dar noi am rămas cu ea, pentru că nu există voinţă din partea liderilor grupurilor parlamentare. Eu spun de doi ani de zile: noi avem o Comisie pentru revoluţionari care nu mai are obiectul activităţii, dar noi o păstrăm la 26 de ani de la Revoluţie. Eu am făcut propunerea către liderii grupurilor parlamentare: atunci când va exista voinţă politică, poate putem să propunem începând cu 1 ianuarie 2017, pentru că sunt câteva lucruri pe care le avem degeaba. Comisiile românilor de pretutindeni de la Cameră şi de la Senat nu au atribuţii separate; una comună ar fi extraordinară. La fel şi la afaceri europene. S-au creat pentru Cameră şi pentru Senat pentru că trebuiau să fie date două posturi celor care erau la guvernare în momentul respectiv, iar pentru Comisia pentru afaceri europene Senatul a dorit neapărat să aibă o comisie specială, care nu face nimic, decât ceea ce facem şi noi.
		Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte, referitor la chestiunea aceasta cu comisiile care se suprapun, se pot desfiinţa, dar ar fi păcat pentru că pierd unii poziţiile respective.
		Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Poate Comitetul liderilor va face o propunere şi poate, atunci când vom revizui aceste comisii comune permanente pentru 1 ianuarie 2017, să aprobăm şi să facem şi noi odată lucrurile aşa cum trebuie, şi găsim o soluţie. În ceea ce priveşte Comisia pentru revoluţionari, vă spun cu sinceritate că m-am uitat pe ultimele ordonanţe şi la "Atribuţiile comisiei", şi comisia nu mai are nici un atribut, decât că comisia este chemată în judecată pentru fapte şi acţiuni care au fost acum circa zece ani, când s-a suplimentat numărul de revoluţionari. Este obligaţia Comitetului liderilor să facă propunerile, eu doar vă ridic această problemă şi vă aduc la cunoştinţă că la 26 de ani de la Revoluţie noi mai facem ceva ce nu mai avem în atribuţii. Putem să facem altceva - o subcomisie, dar nu o comisie permanentă. Vă mulţumesc foarte mult. Deci, un punct de vedere va veni de urgenţă de la noul ministru. Domnilor secretari generali, vă rog mult să pregătiţi documentaţia şi să începem procedurile pentru a face Congresul românilor de pretutindeni. De acord? Vă mulţumesc.