şedinţei comune a Birourilor permanente
ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
din ziua de marţi, 20 februarie 2007
Şedinţa a început la ora 1320 .
Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnul Bogdan Olteanu (până la ora 1340), preşedintele Camerei Deputaţilor.
Au participat:
Camera Deputaţilor: domnii Eugen Nicolicea, Valer Dorneanu, Lucian Augustin Bolcaş, doamna Daniela Popa ? vicepreşedinţi; Ioan Munteanu, Valeriu Zgonea, Dan-Radu Ruşanu (ora 1330), Gheorghe Albu ? secretari; Gelil Eserghep,, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat ? chestori; Viorel Hrebenciuc (până la ora 1342), doamna Aurelia Vasile - PSD, Ion Mînzînă - PRM, Cristian Rădulescu - PD, Crin Laurenţiu George Antonescu - PNL, Márton Árpád-Francisc - UDMR, Petru Călian - Partidul Conservator, Corneliu Ciontu ? grupul deputaţilor independenţi şi doamna Georgeta Ionescu, secretar general al Camerei Deputaţilor.
Senat: domnii Teodor Meleşcanu, Alexandru Pereş, Doru Ioan Tărăcilă, Corneliu Vadim Tudor ? vicepreşedinţi; Mihai Ungheanu, Ilie Sîrbu, Valentin Zoltan-Puşkaş, Gheorghe Constantin ? secretari; Ioan Chelaru, Paul Păcuraru, Constantin Dumitru, Gheorghe Funar ? chestori; Puiu Haşotti - Alianţa ?D.A.?, Nicolae Şerban (ora 1330) - PSD, Csaba Sogor - UDMR, Nicolae-Marian Iorga - PRM, doamna Rodica Stănoiu - Partidul Conservator şi Dan Constantin Vasiliu, secretar general al Senatului.
Invitaţi: domnii Mihai Alexandru Voicu ? ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul; domnii Mihai Unghianu, Nicolae Sfăcăreanu - secretari generali adjuncţi, domnişoara Bogdana Balmuş, domnişoara Laura Riteş - Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnii Cristian Ionescu - Departamentul Legislativ, Georgică Tobă, Gabriel Stecoza ? Departamentul Secretariatului tehnic, Gheorghe Popescu ? Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, doamna Gabriela Enea - Direcţia pentru relaţii publice ? Camera Deputaţilor; doamna Constanţa Călinoiu, director general al Departamentului Legislativ, Andrei Alexandru, Ionela Mihăilă, consilieri ? Senat.
*
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Îl lăsăm puţin să se odihnească pe domnul preşedinte Olteanu.
Domnul Bogdan Olteanu:
Dacă-mi îngăduiţi, vreau doar să cer scuze colegilor senatori pentru întârziere, dar noi venim direct de la votul final şi s-a lungit un pic.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, aţi primit ordinea de zi, avem şi un punct de ?Diverse?, dacă sunt observaţii la ordinea de zi? Nu sunt observaţii.
Trecem la primul punct al ordinii de zi.
PUNCTUL 1
Propunere de suspendare din funcţie a Preşedintelui României
Domnul Nicolae Văcăroiu:
După cum cunoaşteţi şi aveţi în mapele dumneavoastră, cererea de suspendare a fost depusă. S-a respectat prevederea din Constituţie şi regulament, numărul de semnături. Deci, întreaga procedură este stabilită.
Vreau să vă reamintesc, conform prevederilor art.95, alin.1, 2 şi 3 din Constituţie, ce prevede această procedură de suspendare a preşedintelui; obligatoriu, o treime din voturile senatorilor şi deputaţilor.
Sigur că regulamentul comun dezvoltă procedura privind suspendarea.
Conform art.66, alin.1 din regulament, propunerea de suspendare se depune la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului. Birourile permanente iau act că s-au îndeplinit prevederile din Constituţie şi regulament, informează de îndată pe preşedintele României şi stabilesc data şi locul în care se desfăşoară şedinţa comună.
Această primă şedinţă comună va analiza, va dezbate dacă sunt suficiente elemente pentru a ne putea adresa Curţii Constituţionale, pentru încălcarea prevederilor constituţionale. Sau dacă nu, se constituie o comisie de anchetă.
Dacă nu se constituie comisia de anchetă, care are nevoie de votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, deci 235, atunci cererea de suspendare se trimite la Curtea Constituţională.
Sigur că vom stabili, în şedinţă comună, tot prin vot, termenul până la care Curtea Constituţională trebuie să ne trimită avizul consultativ.
Vă mai informez că la această primă şedinţă poate participa şi preşedintele României, pentru a da unele explicaţii, dacă consideră necesar; poate, de asemenea, să ne trimită un punct de vedere în scris, aşa cum s-a întâmplat în 1994.
În condiţiile în care se va aproba constituirea unei comisii de anchetă, se aprobă o hotărâre cu termen; după ce avem acest raport, în termen de trei zile, sub semnătura celor doi preşedinţi, raportul, cererea de reexaminare, deci toată documentaţia se trimite la Curtea Constituţională pentru aviz consultativ.
V-am trecut în revistă întreaga procedură, pe care o cunoaşteţi.
Pe cale de consecinţă, vă fac şi o propunere, ca şedinţa comună a celor două Camere să aibă loc miercurea viitoare, fie dimineaţă la ora nouă, fie după-amiază. Ne vom consulta şi cu preşedintele României, dacă doreşte să participe. Probabil, în funcţie de programul domniei sale, vom stabili, dacă are un program dimineaţa şi vrea să participe, atunci vom pune şedinţa miercuri după-amiază şi să daţi libertate celor doi preşedinţi să discute aceste lucru cu preşedintele României.
Vă rog, comentarii, discuţii pe marginea acestui subiect.
Nu sunt.
Stimaţi colegi, de acord cu mandatul pentru preşedinţi de a discuta cu preşedintele? Să vedem dacă o facem miercuri şi anunţăm din timp, dimineaţa la nouă sau după-amiază, în funcţie de programul preşedintelui.
De acord, da? Vă mulţumesc foarte mult.
Trecem la punctul următor.
PUNCTUL 2
Scrisoarea Preşedintelui României
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Scrisoarea se referă la consultarea populaţiei, prin referendum, în ceea ce priveşte votul uninominal.
Aveţi, stimaţi colegi, scrisoarea în faţa dumneavoastră.
Sigur că, şi aici, acest aviz consultativ pe care-l dă Parlamentul, deci cele două Camere în şedinţă comună, după dezbateri, se transmite către Preşedinţie şi, în baza lui, indiferent că este pozitiv sau negativ, preşedintele este cel care decide, în final, în ceea ce priveşte organizarea referendum-ului, dând probabil o decizie către Guvern pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului; se face un proiect de lege, practic, care vine în Parlament şi stabilim data, locul şi modul de organizare a referendum-ului.
Vă propun ca această cerere a domnului Traian Băsescu să fie dezbătută tot miercuri, dar după ce terminăm cu primul punct, privind suspendarea preşedintelui.
Deci, tot miercuri, la pct.2, preşedintele se retrage, rămânem împreună.
Dacă consideraţi, putem face două şedinţe, dar cred că în aceeaşi şedinţă, cu o pauză de zece minute, putem trece la cel de-al doilea punct.
Dacă sunt comentarii sau observaţii?
Domnul Funar, după care domnul Hrebenciuc.
Domnul Gheorghe Funar:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor parlamentari, stimaţi invitaţi, am citit cu interes, la fel ca şi dumneavoastră, această scrisoare a preşedintelui României, când, pentru prima dată, îşi arată întreaga consideraţie faţă de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Dar am constatat din text că el nu corespunde adevărului. Credeam că domnul preşedinte Traian Băsescu a remarcat ? şi la experienţa dânsului de fost deputat ? a constatat că, în seara zilei de 14 februarie, nu a avut loc o şedinţă comună a celor două Camere. Erau în sală circa o treime dintre membrii Senatului şi Camerei Deputaţilor, nu a fost aprobată nici o ordine de zi şi preşedintele de şedinţă, până una-alta, l-a invitat pe şeful statului, care a vorbit, ne-a prezentat un mesaj, pe care l-am văzut la televizor.
Preşedintele României a solicitat Parlamentului, în baza art.88 din Constituţie, să prezinte un mesaj şi, la finalul mesajului, a cotit-o la art.90 şi a spus că a consultat Parlamentul.
Parlamentul nu a fost întrunit în şedinţă comună. Ordinea de zi a şedinţei s-a aprobat la ora 1745, aşa cum rezultă din stenogramă, după plecarea preşedintelui.
Deci, ca atare, rezumând, cred că ar trebui, domnilor preşedinţi, să fie invitat preşedintele României în Camerele reunite, poate miercuri, şi ? în baza art.90 din Constituţie ? să solicite consultarea Parlamentului.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc.
Domnul Hrebenciuc.
Domnul Viorel Hrebenciuc:
Domnule preşedinte, eu supun analizei grupurilor şi nu neapărat în şedinţa de astăzi.
În principiu, aproape toate partidele sunt de acord cu votul uninominal. Din toate sondajele, ştim că poporul este de acord şi el cu votul uninominal. Văd că şi preşedintele vrea vot uninominal. Avem 17 propuneri legislative cu votul uninominal în Camera Deputaţilor şi în Senat. Avem comisie electorală care se ocupă de proiectele de legi care ţin de legile electorale.
Mai bine ne apucăm să facem o lege. Prin referendum, cum o să se specifice ce fel de vot uninominal se doreşte? Pentru că, pentru cei care cunosc în amănunt, sunt cel puţin cinci feluri de vot uninominal.
Deci, mai bine să purtăm o discuţie între partide şi să facem o scrisoare preşedintelui, în care să-i spunem că suntem de acord şi nu se mai justifică un referendum pe această temă.
Nu este decât o punere în discuţie, nu trebuie s-o discutăm astăzi. Avem timp până săptămâna viitoare. Dacă sunt şi alte idei, nu am nimic împotrivă, dar eu vă supun atenţiei ca problemă acest lucru.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, două probleme.
Legat de punctul de vedere al domnului Funar, preşedintele României nu poate fi chemat în faţa Parlamentului. Preşedintele prezintă mesaje şi poate veni, dacă doreşte să vină, pe o anumită problemă. Vă spun aceasta, în funcţie de nuanţă.
În al doilea rând, acum suntem în faţa, nu a mesajului pe care l-a dat preşedintele la ultima şedinţă comună, ci suntem în faţa unei scrisori emise după aceea, prin care solicită respectarea procedurii şi consultarea Parlamentului.
Şi acum trec la a doua problemă, a domnului Hrebenciuc. La această dezbatere pe marginea avizului consultativ la referendum, grupurile politice vor exprima poziţia se vor aduce argumente exact pe ce a spus domnul Hrebenciuc ? că avem 17 proiecte de legi, că avem o comisie al cărei preşedinte este domnul Voicu, care trebuie să urgenteze, dintre toate acestea 17 şi plecând de la două mai avansate, înţeleg ale PSD-ului şi PNL-ului.
Noi putem spune, în urma dezbaterii, din avizul consultativ pe care-l dăm, că este un consens din partea partidelor politice pentru a aborda în proiectul de lege problema şi a înscrie votul uninominal şi, pe cale de consecinţă, să solicităm preşedintelui să analizeze dacă mai este cazul să se facă un referendum, ţinând seama că sunt totuşi nişte cheltuieli, sau să intervină pe referendum, după ce proiectul de lege a intrat în dezbaterea Parlamentului şi a ajuns o formulă unde nu apare votul uninominal. Şi atunci preşedintele bineînţeles că va insista din nou pentru un referendum pe această temă, înainte de adoptarea şi promulgarea legii.
Domnul Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Două probleme.
Una. Dacă şi eu am fost de acord cu ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută. Nu a fost o consultare, ci un mesaj şi prin acest mesaj, printre altele, am fost informaţi şi de faptul că vom fi consultaţi; de fapt, că preşedintele doreşte să ne consulte.
Hârtia semnată după aceea şi trimisă Parlamentului cred că este conformă cu ceea ce este prevăzut în Constituţie, deci este o solicitare într-adevăr bine formulată, deci este o adresă prin care am fost consultaţi.
Ca atare, trebuie să mergem mai departe, conform interpretării textului constituţional dat de Curtea Constituţională.
Trebuie să vă spun că în aceeaşi interpretare în care s-a spus că nu putem limita aria de aplicabilitate a consultării preşedintelui, tot acolo se vorbeşte clar ? aşa cum este prevăzut şi în lege, art.11, care nu a fost abrogată, adică nu s-a propus abrogarea ei de către Curtea Constituţională ? că Parlamentul îşi spune punctul de vedere în Camerele reunite prin hotărâre. Deci, trebuie să avem cel puţin un proiect de hotărâre, pe care să-l adoptăm în acea şedinţă în care ne spunem punctul de vedere legat de acest lucru. Deci, atunci ne conformăm. Este interpretarea Curţii Constituţionale, vă rog s-o citiţi.
Deci, noi nu putem merge într-o dezbatere sau vom avea o dezbatere şi vom sesiza comisiile mai departe. Pentru orice proiect de hotărâre trebuie să existe o comisie care să spună punctul de vedere. Din această cauză, mi se pare că ar trebui să fie sesizate ori Comisiile juridice şi de imunităţi, ori chiar comisia noastră comună, care elaborează textele de modificare a legilor electorale.
Pentru că, de exemplu, spre deosebire de mulţi antevorbitori, eu tot timpul spun că sistemul de vot uninominal nu există, stimaţi colegi. Există sisteme majoritare, există sisteme proporţionale şi sisteme mixte, care sunt un melanj între cele două. Pentru că de fapt acest cuvânt ?uninominal? a fost inventat în România, nicăieri nu se foloseşte şi fiecare înţelege ce doreşte şi nu înţelege poporul că este vorba despre un sistem majoritar, prin care cel care ia puţin mai multe voturi acela ia totul. Şi atunci este bine să fie formulat corect, chiar dacă mergem la referendum, dar aceasta va trebui s-o spună eventual o comisie de specialitate, unde sunt oameni care se pricep.
Deci, oricum, trebuie să avem cel puţin un proiect de hotărâre, indiferent cine-l face. Dacă credeţi dumneavoastră că este posibil să se facă acest proiect până săptămâna viitoare, să sesizăm o comisie sau persoane care să redacteze acest proiect de hotărâre sau, atunci, săptămâna viitoare facem doar o dezbatere prin care solicităm cuiva să facă un proiect de hotărâre. Dar fără un proiect de hotărâre adoptat de plenul celor două Camere, nu suntem pe litera interpretării textului constituţional dat de Curtea Constituţională.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, am un mic comentariu şi îmi cer scuze, dar trebuie să-l spun în faţa dumneavoastră.
Legat de solicitarea preşedintelui pentru un referendum, noi nu putem da hotărâre. Noi dăm un aviz consultativ. Şi Curtea Constituţională nu dă o decizie legată de suspendarea preşedintelui, ci dă un aviz consultativ.
Hotărârea este act juridic. Parlamentul are trei acte juridice, care înseamnă lege, hotărâre, moţiune.
Avizul consultativ nu înseamnă hotărâre.
Să vedem logic: pot să dau o hotărâre către preşedinte? Consultativă? Atunci, dăm o hotărâre. Bine.
Legat de al doilea aspect, nu am nimic împotrivă, eu am spus un punct de vedere. De exemplu, Curtea Constituţională nu dă decizii, ci aviz consultativ.
În ceea ce priveşte elaborarea de urgenţă a proiectului de lege pentru alegerile parlamentare, avem comisia constituită. Vom discuta după aceea; există o solicitare.
Vă rog, la punctul acesta, domnul Bolcaş.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Domnule preşedinte, ne aflăm, dacă vreţi, în faţa unei premiere parlamentare şi atunci ar trebui să stabilim chiar în Birourile permanente această procedură.
Prima problemă este convocarea şedinţei comune care, oricum, nu poate fi mai târziu decât miercurea fixată pentru cererea de suspendare, care este anterior înregistrată, care prevalează constituţional ş.a.m.d.
Deci primul punct, şedinţă comună după această şedinţă comună de suspendare.
A doua problemă, cum ne pronunţăm. Desigur că, avizul consultativ nu se poate da decât în urma unor dezbateri. Aţi punctat acest lucru, grupurile parlamentare îşi expun punctele de vedere ? şi noi avem un punct de vedere cu privire la acest sistem de vot pe care, în mod ciudat, l-a propus domnul preşedinte, nu este cazul să îl dezbatem aici ? ca urmare a acestor dezbateri, Camerele reunite trebuie să se pronunţe. Avizul consultativ este tot un act juridic. Conform Constituţiei, Camerele adoptă legi şi hotărâri, avem text constituţional. Alte acte juridice nu adoptă. A adăuga avizul consultativ şi a-l scoate de sub incidenţa celor două acte enumerate pentru activitatea Camerelor, însemnează a adăuga la Constituţie şi atunci, sigur că vom da o hotărâre.
Domnul deputat Marton a punctat o procedură care nu este corectă. Nu poţi să vii, înaintea unor dezbateri, cu un proiect de hotărâre. Eu cred că, în aceste condiţii, Camerele reunite, după dezbatere, trebuie să se pronunţe, prin vot, dacă sunt de acord sau nu cu un referendum, fixând şi obiectul lui, lămurind obiectul, pentru că, votul uninominal mi se pare o bizarerie ca titulatură şi mie, e adevărat. Dar trebuie să se pronunţe prin vot, iar ca urmare a votului, trebuie să se redacteze o hotărâre care să exprime avizul consultativ, ca urmare a hotărârii. Aceasta ar fi procedura formală.
Ideea este foarte importantă, dacă spunem că noi avem un aviz consultativ, care nu este act juridic, înseamnă să mergem pe interpretarea dată de domnul preşedinte Băsescu, care, atunci când a fost prezent, a spus ? şi daţi-mi voie să vă citez acest lucru - ....Constituţia prevede să consult Parlamentul, v-am consultat, suntem în procedura de începere..... Nu se poate! Asta este o barbarie constituţională!
Deci dezbateri, vot, act juridic ? hotărâre pe baza votului.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Vă mulţumesc şi eu.
Sigur că ce spuneţi are logică şi se bazează pe reglementările existente. În orice caz, trebuie să fim foarte atenţi, pentru că asta înseamnă două şedinţe comune. O şedinţă comună miercuri, în care dezbatem solicitarea preşedintelui şi vor fi foarte multe luări de cuvânt, după care constituim o comisie sau spunem, cele două comisii juridice se întrunesc şi elaborează, pe baza concluziilor din şedinţă, un proiect de hotărâre care va fi supus, încă o dată, pe articole, votului plenului celor două Camere, care poate să fie joi, pe parcursul unei ore sau săptămâna cealaltă. Vom decide la vremea respectivă.
Deci ar suna o hotărâre cam aşa, în care să spunem .... Birourile permanente hotărăsc: Articolul 1. Votul uninominal a fost agreat de marea majoritate a partidelor politice şi, pe cale de consecinţă, solicităm ca în termen de o săptămână, două săptămâni, comisia special constituită să definitiveze proiectul de lege şi să intre în procedură ..... Vă dau numai un exemplu, nu ştiu!
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Iertaţi-mă că intervin ......
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai un moment, urmăriţi-mă!
Dau o hotărâre şi spun .... plenul celor două Camere hotărăşte ... şi trimit preşedintelui. Ce hotărăşte? Se aprobă votul uninominal!
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Aprobarea nu este pentru votul uninominal, aprobarea este pentru referendum şi spun aşa .... plenurile reunite, investite cu elaborarea unui aviz consultativ, au ajuns la concluzia că referendumul este necesar/nu este necesar ..... şi, în consecinţă, elaborează prezenta hotărâre, ce constituie avizul consultativ solicitat de Constituţie.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Şi nu dăm nimic în spate, argumentaţi!
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Dăm argumentaţia care a existat!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Dorneanu.
Domnul Valer Dorneanu:
Stimaţi colegi, fără îndoială că suntem în prezenţa unei premiere, cum sublinia domnul vicepreşedinte Bolcaş. Din păcate, o premieră care nu prea este reglementată expres.
Avem două texte, cel din Constituţie, care îl obligă pe preşedinte să ne consulte şi avem textul din articolul 11 din Legea referendumului, în care se spune că, plenul celor două Camere, întrunit ca urmare a cererii preşedintelui, de către cele două Birouri, se pronunţă cu privire la solicitarea preşedintelui.
Deci avem trei momente, cererea preşedintelui, întrunirea Birourilor permanente, convocarea plenului şi atribuţiile plenului. Noi, ca Birou permanent, decidem, înainte de şedinţa plenului, în materie de legiferare, pentru că, potrivit Regulamentului comun şi chiar şi în afară de legiferare şi la controlul parlamentare avem nişte atribuţii pentru organizarea şedinţei. Din păcate, aici, nu avem nici o atribuţie şi, singura atribuţie pe care ne-o putem noi asuma este aceea de a fixa şedinţa comună, care nu ar trebui să fie nici concomitentă cu şedinţa de suspendare şi nici nu ar trebui să decidem, acum, constituirea unei comisii, care nu ar putea să facă un raport foarte repede şi ar părea că noi, de fapt, tergiversăm cererea preşedintelui, ceea ce nu urmărim.
Deci cred că trebuie să convocăm ? nu ştiu, preşedinţii ştiu mai bine data, probabil că ar fi cel mai bine joi, după şedinţa de miercuri ? şi, în plen, după ce, eventual, liderii grupurilor parlamentare se vor gândi dacă în şedinţa de dezbateri să stipulăm constituirea unei comisii. După părerea mea este absolută nevoie ca în plen, plenul să decidă sesizarea celor două comisii juridice şi a comisiei pe care tot Parlamentul a înfiinţat-o, de Cod Electoral, să se pronunţe.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Eu trebuie să spun ?da? sau ?nu?!
Domnul Valer Dorneanu:
Domnule vicepreşedinte, cu tot respectul pe care vi-l pot de zeci de ani, lăsaţi-mă să-mi spun şi eu punctul de vedere.
Deci noi nu putem să decidem, astăzi, în plen, cum să sune proiectul de hotărâre. Dumneavoastră aveţi o părere, domnul Arpad alta ş.a.m.d. Cert este că plenul celor două Camere nu se întruneşte ca să dea un aviz. Eu v-aş propune să nu mai utilizăm acest cuvânt, în ceea ce priveşte competenţa Parlamentului. Dacă Parlamentul este consultat, nu este consultat ca un organism de specialitate, să-şi dea un aviz! Suntem organul reprezentativ suprem şi ne pronunţăm!
Sigur, nu ne pronunţăm că aprobăm sau nu aprobăm, găsim termenul cel mai adecvat, dar acest lucru nu se poate face decât într-o şedinţă a comisiilor de specialitate, repet, a comisiilor juridice şi a Comisiei electorale, cu privire la această propunere de derulare şi a activităţii parlamentare, în paralel cu ceea ce propune domnul preşedinte. Deci cred că acolo, în plen, va trebui să decidem dacă suntem gata imediat, de a întocmi un proiect de hotărâre pe care să-l aprobăm, ceea ce cred că nu va fi posibil, nu se poate. Sesizăm cele două comisii şi Comisia de Cod electoral ca să se pronunţe şi, desigur, se poate pronunţa venind în faţa plenului şi cu un proiect de hotărâre, care să fie elaborat după toate regulile procedurilor parlamentare şi de tehnică legislativă şi ţinând cont de rolul Parlamentului, de organ reprezentativ al poporului, care nu poate fi pus în situaţii de facto, cum a spus foarte bine aici domnul Bolcaş, .... Socotiţi că v-am consultat! Nu vreau să comentez mai mult, pentru că, ulterior, preşedintele şi-a revenit şi s-a adresat printr-o scrisoare.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă, voi da cuvântul la toată lumea, să încercăm să conturăm ceva.
Deci domnul Bolcaş este pe aceeaşi lungime de undă cu domnul Dorneanu. Deci ideea centrală este că, în prealabil, trebuie să avem o şedinţă comună în care să facem dezbateri, în care grupurile politice să se pronunţe. În acea şedinţă stabilim şi două lucruri, comisiile juridice fac o expunere de motive şi o hotărâre şi expunerea justifică şi hotărârea spune, da, suntem pentru referendum sau nu, nu suntem pentru referendum şi inclusiv, se spune aici, un aviz al Comisiei noastre electorale. Le dăm un termen, dacă dezbaterea este marţi, până joi să facă această propunere şi săptămâna cealaltă, luni sau marţi avem o şedinţă în care dezbatem hotărârea şi o aprobăm.
Bun.
Domnul Corneliu Vadim Tudor.
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
Observ că opoziţia este persecutată în continuare, în această parte de clădire, unde funcţionează Camera Deputaţilor. Este a două săptămână, la rând, când dumneavoastră, în prezidiu, sunteţi trei de la PSD, trei de la Alianţa PNL-PD. Noi, ceilalţi, de la PRM şi Partidul Conservator suntem la colţurile rotunjite, ce-i drept!
Glumesc eu ce glumesc, dar haideţi să fim reprezentativi, adică, nu scrie nicăieri să fie doi vicepreşedinţi de la PNL-PD şi doi vicepreşedinţi de la PSD, pentru că aşa, rămâneţi numai dumneavoastră, două mari grupuri şi dispare pluripartidismul în ţara asta! Spun asta nu pentru că vreau să stau eu acolo, ci pentru că trădează o mentalitate, o atitudine de hegemonie, de superputeri şi eu ştiu rezultatele reale ale sondajelor de opinie.
Ce scrie aici, domnul Băsescu, probabil că, domnia sa a pierdut pe drum cei mai buni consilieri! Nu are cine să îl sfătuiască din punct de vedere juridic, din punct de vedere al modului de adresare, pentru că, există şi un stil epistolar, studiat şi în şcolile elementare şi în licee şi în facultăţile cu profil umanist şi nu are nici oameni care să îi spună cum sună gramatica limbii române. Acesta este un document, dacă eu aş fi, acum, un om rău ? ceea nu sunt, pentru că noi vrem îndreptarea păcătoşilor, nu pedepsirea lor ? l-aş publica pe pagina întâi, l-aş da la toate televiziunile.
Uitaţi nişte greşeli care nu au ce căuta sub egida, sub antetul Preşedinţiei României, să nu consideraţi că sunt nişte chestiuni minore! Sunt, aici, scriitori importanţi, sunt profesori universitari de limba română! Domnia sa zice aşa .... În temeiul articolului 90 din Constituţia României şi a dispoziţiilor ..... ?al dispoziţiilor?, temeiul este al dispoziţiilor, deci este o formă de agramatism elementar! Sunt numai două fraze, aici, care se repetă parcă sunt simetrice, în oglindă ?privind organizarea?, în continuare ?cu privire la introducerea? şi, în fraza a doua, din nou ?cu privire?, ?consultativ cu privire? ş.a.m.d. Nu mi se pare în spiritul limbii române, ba chiar este o chestiune infantilă.
Pe urmă, sunt chestiuni de contradicţie logică .... doresc să solicit poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană, începând cu următoarele alegeri.... Domniei sale văd că îi este foarte drag cuvântul ?popor?, mereu se întoarce cu faţa la popor. Şi, mereu, ne denunţă pe noi, ne arată cu degetul ca fiind nişte paria ai societăţii, care nu îl lăsăm pe el să facă reforme! Dar dacă îl întrebi pe domnul Traian Băsescu ? spuneţi-ne şi nouă care ar fi acele reforme şi suntem noi atât de reacţionari, nu ştiu ce asteroid ne-a pălit în moalele capului şi cum de ne mai rabdă pământul, de păcătoşi ce suntem, de nu înţelegem să îl urmăm pe această cale de reformator al poporului român!
Nu sunt născut de ieri, de azi, am studiat ştiinţele politice, la Filozofie, cu marii noştri dascăli, Henri Stahl, Miron Constantinescu şi cu alţii, dar niciodată nu am mai pomenit această obstinaţie de a invoca mereu poporul! Asta mergea în Roma antică, atunci când începea să se formuleze o anumită manieră de a ţine discursul, cum erau cele ale lui Cicero împotriva lui Catillina.
..... începând cu următoarele alegeri .... Dacă ştiu eu bine, următoarele alegeri ar trebui să fie în finalul anului 2008, acum, suntem la începutul anului 2007, asta este prioritatea poporului român, când avem atâtea probleme, nu cu aderarea, că ne-a ajutat bunul Dumnezeu şi am aderat, probleme cu integrarea propriu-zisă! Domnul Băsescu practică o micuţă diversiune teatrală, actoricească, şi anume, foloseşte acelaşi cuvânt ?referendumul? pe care l-am lansat noi, referitor la suspendarea domniei sale şi, prin iuţeală de mână şi nebăgare de seamă, vrea să ocupe agenda cetăţeanului şi ecranele televizoarelor cu un alt referendum, care, acum, nu interesează, părerea mea, nu interesează deloc populaţia!
Eu vă spun aşa, lumea habar nu are ce înseamnă vot uninominal. Dacă vreţi să facem un sondaj şi să întrebăm oamenii simpli cine este preşedintele României, eu vă asigur că sunt cel puţin câteva sute de mii de oameni care cred că încă este Ion Iliescu! Aşa e, nu e o glumă! Deci până îi explici omului ce înseamnă referendum ? cuvânt greu ? până îi spui ce înseamnă vot uninominal şi care ar fi diferenţa faţă de celălalt vot, pe liste, trece baba cu colaci! Lumea nu are o educaţie civică şi politică necesară.
Vreau să vă mai spun că ? Viorel Hrebenciuc nu mai este aici, el a spus că aproape toate partidele ar fi de acord cu votul nominal, mă rog, nu înţeleg ce a vrut el să spună prin asta ? cel puţin, iată, extremele se atrag şi se ating, noi şi cu UDMR-ul nu suntem de acord şi vă spun şi de ce.
Dictatura, în România, nu a început de la Gheorghiu Dej, a început de la Carol al II-lea, în 1938, el desfiinţează partidele politice, face unul singur şi frumos ? în uniforme albe, de râdea şi Martha Bibescu, pentru că, parcă erau ospătari sau majordomi la Athenee Palace ? desfiinţează partidele, dizolvă Parlamentul şi se proclamă împărat şef, vorba lui Eugen Ionescu în ?Scaunele?!
Aşadar, este o absenţă de cincizeci şi ceva de ani a vieţii pluripartidiste. Noi avem prevăzut pluripartidismul în Constituţie, acum modificăm şi Constituţia!?
Vă daţi seama ce zăpăceală va fi în capul şi aşa confuz al unui om care îşi recuperează istoria, românului simplu, românului generic, dacă venim cu vot uninominal sau vot mixt, cum prevăd alţii! Abia atunci se vor favoriza fraudele! Ce au fost fraude până acum, dar să vedeţi ce se va fura, mai ales de către oamenii cu bani! Cine va intra pe vot uninominal? Eu, vă rog să mă credeţi, că nu am bani să-mi fac campanie electorală şi asta se poate verifica!
Vă rog să mă credeţi că, în sala aceasta sunt colegi care au şi mai puţin decât nu am eu, or să intre bişniţarii, or să intre ţeparii, cei care au dat marile tunuri la ALRO sau la SIDEX sau la BANCOREX ş.a.m.d. şi, atunci, adio viaţă democratică în România!
Nu vă grăbiţi, mai staţi un ciclu electoral, mai staţi patru ani, până vine din urmă o nouă generaţie de vot şi se primenesc aceste generaţii, vă spun pentru binele ideii de democraţie. Reprezentativa parlamentară, care există în ţările unde s-au tăiat capete, vorba cuiva, patru cinci-sute de ani, pe butuc, la Turnul Londrei, până s-a ajuns la această înţelepciune.
În concluzie, domnule preşedinte, fireşte, domnul Traian Băsescu are dreptul să se adreseze, în ce formă doreşte, Parlamentului. Ne-a pus în faţa faptului împlinit, când a vorbit la pereţi, acum câteva zile, şi a decretat cu o putere care, nu ştiu, Ceauşescu nu a avut-o, nu a îndrăznit, a decretat ?V-am consultat, de-acum încolo curge ... face... se derulează...? după care cineva, probabil, mai lucid pe chestiuni judiciare i-a spus, domnule preşedinte, staţi aşa, nu aţi consultat pe nimeni, că Parlamentul nu era întrunit în cvorumul legal! Era PD-ul, bravo lui, cinste lui, onoare muncii, era UDMR-ul, la fel! Dar, să zicem, prin absurd, că era câte un reprezentant din fiecare partid, tot se chema că a fost consultat Parlamentul? Acum vine, face un racursi, face o revenire şi ne mai consultă o dată. Dar nu ar fi mai bine să se consulte domnia sa, întâi, cu cine trebuie şi pe urmă să ne ocupe timpul? Mie îmi ocupă timpul şedinţele cu răzgândirile domnului Traian Băsescu care, îmi pare rău, dar eu spun, nu îl apucă deloc Crăciunul în acea funcţie şi şi-a făcut-o cu mâna sa, pentru că s-a certat cu toată lumea, cu prieteni, cu duşmani, cu neutrii, cu nenăscuţii, cu toată lumea! Nu se poate cu această natură conflictuală şi vă spune asta un om care l-a simpatizat şi un om pe baza voturilor căruia a venit la putere! Primul gest pe care l-a făcut a fost să mă muşte pe mine, să-mi inventeze nu ştiu ce procese! Noroc că sunt o natură tare, dar alţii au cedat!
Atât am avut să vă spun, Partidul România Mare vrea, în continuare, vot pe liste de partid, rolul partidelor încă nu a expirat în viaţa politică a noii Românii şi domnul Traian Băsescu să se pregătească pentru o bună meritată pensie şi odihnă.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mulţumesc, foarte mult.
Domnule preşedinte, sunt convins că subiectul acesta îl veţi dezvolta la şedinţa în plen a celor două Camere. Se va dezbate efectiv problema acestui referendum.
Domnule Nicolicea, aveţi cuvântul.
Domnul Eugen Nicolicea:
Eu am avut mai multe obiecţii faţă de mesajul domnului preşedinte şi, în final, nici n-am ştiut dacă este mesaj sau este o încercare de a iniţia procedura de referendum şi am spus-o în plen.
Dacă a fost lansarea unei proceduri pentru referendum, atunci înseamnă că s-a insinuat în Parlament minţind că vine cu altă temă, iar dacă a fost mesaj, atunci nu avea cum să fie lansată tema respectivă. Oricum, situaţia a fost rezolvată, pentru că a trimis acest mesaj, această scrisoare, pentru că lansarea iniţiativei de a face un referendum nu era obligatoriu să fie cuprinsă în mesaj, nu era obligatoriu să fie făcută verbal în prezenţa unui sfert de Parlament.
Evident că a fost scrisă pe genunchi şi porţiunea din mesaj şi porţiunea aceasta. Dacă vă uitaţi în mesaj ? mesajul scris, pentru că nu aţi participat la şedinţă ? veţi observa că invocă şi art.12, care a fost după aceea declarat neconstituţional şi care nu mai există.
Deci, nu numai grămăticii l-au părăsit, ci şi juriştii.
Deci, a invocat şi 12 în mesaj şi art.12, alin.1, care era chintesenţa lui 12, dispăruse ca neconstituţional.
Acum, dânsul doreşte această iniţiativă de a iniţia un referendum. Pentru că art.12, alin.1 a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională şi nu mai există, totuşi ar trebui să se vadă atribuţiile fiecărei instituţii şi anume ale Parlamentului, care pe lângă că este organul reprezentativ suprem al poporului român, este şi unica autoritate legiuitoare. Şi o să observaţi în ce situaţie absurdă ne împinge domnul preşedinte.
Dacă suntem reprezentantul suprem al poporului român, înseamnă că prin noi se exprimă voinţa populară. Cere totodată ca voinţa populară să se exprime printr-un referendum, conform art.90.
Dacă poporul se exprimă într-un sens, imaginaţi-vă că tot poporul, prin intermediul nostru, trebuie să se exprime în acelaşi sens, pentru că altfel poporul s-ar exprima în două sensuri diferite. Deci, spre aceasta ne împinge domnul preşedinte.
Dacă cumva, ca să evităm să ne exprimăm altfel decât se pronunţă poporul prin referendum, înseamnă să avem un vot imperativ. Dacă poporul a spus ?Da?, noi trebuie să spunem ?Da?, pentru că altfel intrăm în contradicţie. Dacă poporul spune ?Nu?, şi noi trebuie să spunem ?Nu?, pentru că altfel din nou avem o contradicţie. Dar votul nu este imperativ şi vă spun că există art.69, alin.2: Orice mandat imperativ este nul.
Cum ajungem în situaţia aceasta? Pentru că domnul Băsescu cere, prin referendum, o temă pe care nu ar trebui s-o ceară şi în care, din nefericire, acum, prin Legea referendumului, nu mai există nici o limitare. Este în atribuţia Parlamentului, pentru că suntem organ unic, ca autoritate legiuitoare. Deci, n-ar trebui, despre ceea ce face poporul prin intermediul nostru, să mai consulţi poporul.
Şi apoi vă mai spun că există iniţiativa legislativă, care nu aparţine numai deputaţilor şi senatorilor, ci aparţine chiar poporului, prin o sută de mii de semnături. Dacă poporul vroia chestiunea aceasta, strângea o sută de mii de semnături şi făcea. Este ca şi cum ai întreba pe cineva: Vrei să respiri? Dacă vrei să respiri, respiri; dacă nu, nu. A făcut poporul o iniţiativă, strângând o sută de mii de semnături? Nu a făcut. Deci, iată că poporul nu s-a exprimat prin o sută de mii de semnături.
Dacă într-adevăr domnul preşedinte chiar ar fi vrut să promoveze iniţiativa aceasta cu votul uninominal, nu avea nevoie nici măcar de o sută de mii de semnături sau poate să o ia pe stradă, să le strângă, să promoveze iniţiativa populară, ne costă oricum mai puţind decât zece milioane de euro, care înseamnă referendumul, pe banii cetăţeanului. Putea să roage un deputat sau senator de la PD, pentru că de o singură semnătură avea nevoie ca să iniţieze un alt proiect, altul decât cele 17 care sunt deja depuse în Parlament şi iarăşi economiseam milioanele de euro necesare referendumului.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Nicolicea, prin tot ce spuneţi aici, vreţi să mutaţi dezbaterea din plenul celor două Camere în Birourile permanente? Aici discutăm organizarea.
Domnul Eugen Nicolicea:
Vă mulţumesc pentru ajutor, domnule preşedinte. Sunteţi amabil, ca de obicei. Vă rog să-mi permiteţi să închei, da?
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Sincer vorbind.
Domnul Eugen Nicolicea:
Şi, atunci, domnule preşedinte, aş vrea să fiţi la fel de amabil şi când vorbesc alţii, totuşi. Nu aţi întrerupt pe nimeni până la mine.
Deci, este foarte clar că nu-l interesează ca votul uninominal să iasă, mai ales că am să vă spun o chestiune. Art.5 din Legea referendumului prevede o prezenţă de jumătate plus unu dintre cei înscrişi pe liste, pentru ca referendum-ul să fie valabil. Ori, în condiţiile în care în mod clar s-au exprimat PRM-ul şi UDMR-ul, cele două extreme, cu procentele pe care le au, de nesusţinere a acestei iniţiative, în condiţiile în care la Constituţie numai după două zile s-a putut depăşi cu puţin pragul de jumătate plus unu, este evident că acest referendum este sortit eşecului, prin neprezentarea celor două formaţiuni.
Şi, atunci, se pune întrebarea: domnul preşedinte a vrut să îngroape această iniţiativă legislativă?
Eu zic să-i dăm drumul, pentru că va fi îngropată definitiv, pentru totdeauna.
Şi, atunci, care a fost scopul preşedintelui? Ştia că au loc alegerile europene şi, atunci, a dorit, pentru că nu putea să facă o campanie pentru partidul său de suflet, PD-ul, să facă o precampanie. El vrea să facă precampania pe tema referendum-ului, pentru că are voie atunci să susţină tema aceasta şi PD-ul va fi singurul care-l va susţine pe domnul preşedinte Băsescu şi tema aceasta dragă poporului, în speranţa să mai ia nişte voturi. Şi această precampanie făcută de către preşedinte pentru PD va fi făcută, pe o sumă de vreo 50 de milioane de euro, pe spinarea noastră.
În ceea ce priveşte modul de lucru, este evident că trebuie să avem un proiect de hotărâre. Proiectul de hotărâre va trebui să fie făcut de către comisiile pe care le stabilim noi, ori Comisiile juridice, ori Comisiile juridice plus Comisia specială pentru codul electoral.
Nu văd în nici un fel graba să dăm nişte termene din acestea mari, se întruneşte comisia, joi facem răspunsul, pentru că trebuie să dăm posibilitatea, şi la legi şi la hotărâri, ca fiecare deputat şi senator să-şi poată aduce contribuţia. Deci, noi putem să stabilim, în primul rând, sau ar trebui să stabilim, în primul rând, pentru că altfel nu se poate, un termen de depunere a amendamentelor pentru un proiect de hotărâre. Deci, fiecare grup parlamentar, pentru că deocamdată avem opinii chiar contrare, va trebui să aibă punctul de vedere depus la comisie. Comisia analizează, face un proiect de hotărâre, care intră în plen. După aceea, se dă un vot. După ce s-a dat votul, atenţie, că există un proiect de hotărâre care poate să fie respins, şi atunci va trebui supus proiectul de lege pe dos, pentru a răspunde preşedintelui. Şi abia după aceea se consideră încheiată în totalitate consultarea făcută de către preşedinte către Parlament.
Deci, eu vă propun să stabilim termenul de depunere, acum sau în plen. În plen, da. Dar ajungând în plen, să ţinem cont că tot acolo trebuie să stabilim şi timpul în care comisia trebuie să se pronunţe şi timpul în care trebuie să depunem amendamentele respective.
În rest, eu îi urez succes, pentru că va izbuti să îngroape definitiv această problemă a votului uninominal, iar dacă între timp va fi promulgată şi legea cu modificările ei, pe campania aceasta va fi inutilă, pentru că alegerile atunci nu vor mai putea fi ţinute tocmai pentru că dânsul a propus referendumul respectiv, ocazie cu care vom trăi şi vom vedea.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Oltean.
Domnul Ioan Oltean:
Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi,
V-aş ruga, domnule preşedinte, să aveţi în vedere că Birourile reunite nu au nici un fel de atribut în a analiza solicitarea preşedintelui pe fond.
Conform Constituţiei şi Legii 3, legea referendum-ului, doar plenul celor două Camere iau în dezbatere şi se pronunţă.
De o jumătate de oră asistăm la dezbateri pe fondul acestei probleme, fără ca aici să fim îndreptăţiţi s-o facem şi să luăm o decizie.
Cele două Birouri au doar atribuţii de natură organizatorică, să ia act de solicitarea preşedintelui, să stabilească data şedinţei şi măsurile care se impun în vederea desfăşurării în continuare a acestei şedinţe.
Deci, domnule preşedinte, v-aş ruga să aveţi în vedere acest lucru.
În ce priveşte procedura, domnule preşedinte, este adevărat că nu avem reglementări precise nici în Regulamentul şedinţelor comune, nici în Legea 3 şi nici în Constituţie.
Dar printr-o interpretare simplă, se poate spune că în şedinţa în care au loc dezbaterile pe marginea acestei consultări pe care preşedintele o solicită, Camerele reunite se pronunţă printr-o hotărâre adoptată cu majoritatea voturilor parlamentarilor, aşa spune Legea 3 în art.11, care poate fi luată şi redactată ulterior de către staff-ul tehnic al celor două Camere.
Domnilor colegi, staff-ul tehnic redactează o hotărâre în care se precizează ceea ce a hotărât Parlamentul.
Termenii rămân să fie analizaţi, că este sau nu de acord cu organizarea referendumului.
Această hotărâre ulterior preşedinţii o semnează, o înaintează Preşedinţiei şi, din acel moment, nu există nici un element care să pună în dificultate nici Parlamentul că n-ar fi respectat Constituţia, nici preşedintele, pentru a-şi duce mai departe demersul său.
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte, eu cred că aţi creionat destul de bine procedura pe care trebuie s-o avem.
Dacă doriţi într-adevăr să avem înainte o dezbatere miercurea viitoare, decideţi, o punem pe ordinea de zi miercurea viitoare.
Tot atunci să avem o propunere care va fi comisia pe care o însărcinăm.
Dar din punct de vedere legal ? şi credeţi-mă ? am în mână Decizia nr.567 a Curţii Constituţionale. Aceasta este decizia Curţii Constituţionale, care spune clar în cuprinsul ei: Procedura referendumului iniţiat de preşedinte cu privire la probleme de interes naţional presupune două faze: a) consultarea Parlamentului, care urmează să adopte o hotărâre în şedinţă comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Arpad, s-a înţeles de prima dată.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Interpretarea dată de domnul coleg nu este aplicabilă. Trebuie să avem un proiect de hotărâre pe care să o adoptăm.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Absolut. De acord.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Şi atunci, încă o problemă. Nu putem ca peste două zile sau într-o zi mai puţin bună, de exemplu cum este ziua de joi sau altele asemenea, să punem această decizie, pentru că se cere votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Poate să se voteze şi să nu treacă.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Arpad, am înţeles toţi. S-a spus de trei ori şi vă dăm dreptate. Vă rog eu mult. Noi avem Biroul permanent, avem multe altele.
Domnul Călian.
Domnul Petru Călian:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă rog să luaţi act de faptul că solicitarea domnului preşedinte al României, prin această scrisoare, este incompletă, deoarece motivul invocat în vederea organizării referendumului este unul la modul general.
Domnul preşedinte trebuie să vină cu o adresă concretă, prin care să ne solicite în mod concret ce fel de vot uninominal doreşte. Să nu discutăm generalităţi, pentru că în caz contrar, opinia publică poate să fie pur şi simplu derutată.
Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator au trimis o solicitare prin care dorim să fie convocată de urgenţă, în această săptămână, Comisia de cod electoral, să analizeze toate cele 17 iniţiative legislative şi să vedem împreună ce variante de vot uninominal avem. Iar până săptămâna viitoare, această comisie să vină cu un punct de vedere concret, pentru a putea face alţi paşi. Dacă nu procedăm în acest mod, cred că ne vom bloca şi săptămâna viitoare.
Dar revin şi insist asupra solicitării concrete a preşedintelui României, care discută numai la modul general.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Zgonea.
Domnul Valeriu Zgonea:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, voi fi foarte scurt, dar aş cere permisiunea şi liderilor de grup să fie foarte atenţi la ceea ce voi prezenta.
Sunt două teme care au fost astăzi prezentate de domnul Arpad şi de domnul Nicolicea, care sunt extrem de importante, înainte de a discuta despre plen.
Una, nu există, din punct de vedere juridic, în Europa, vot uninominal. Deci, termenul nu este corect. Nu există. Deci, noi nu avem ce să supunem cetăţeanului ce nu există, printr-un referendum. Aceasta este prima chestiune pe care trebuie s-o discutăm astăzi. Nu există termenul de vot uninominal, există termenul de vot majoritar. Deci, preşedintele României ne-a cerut să ne exprimăm asupra a ceva ce nu există.
Doi, Curtea Constituţională, prin Hotărârea 567, a stabilit că există nişte limitări ale preşedintelui şi am făcut nişte excepţii, care sunt în Legea referendumului. Dacă există o limitare prin Legea referendumului, pe care Curtea Constituţională a acceptat-o, referitoare la modificarea Constituţiei, de ce totuşi Curtea Constituţională a stabilit că alte chestiuni sunt de competenţa preşedintelui.
Deci, din punctul meu de vedere, Curtea Constituţională într-un fel ne-a pus pe noi, Parlamentul, să nu ne exercităm ceea ce ni s-a transmis prin vot de către cetăţeni, exact ceea ce a spus domnul Nicolicea.
Decizia Curţii Constituţionale îl obligă pe preşedinte ca mâine să poată să facă un referendum, să zică: Sunteţi de acord să dizolvăm Curtea Constituţională? Deşi în Legea referendumului sunt excepţii.
A treia problemă pe care vreau s-o ridic şi aici vreau să mă opresc, Legea referendumului, în forma pe care o avem acum, face trimitere la nişte texte de legi care au fost modificate în ultimii şase-şapte ani. Iar Curtea Constituţională nu şi-a exprimat un punct de vedere vizavi de această chestiune, deşi putea.
Şi atunci întrebarea mea este: ce facem cu solicitarea domnului Nicolicea şi a domnului Arpad? Pentru că cele două sunt la baza acestei adrese făcute de preşedinte. Acceptăm că există vot uninominal şi îl definim noi în România?
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Mai sunt intervenţii?
Stimaţi colegi, vă rog puţină atenţie. În jumătate de minut, vă dau o scurtă informaţie. O parte dintre dumneavoastră o ştiţi, dar nu toată lumea. Deci, ce se practică în Europa.
Votul pe listă de partid se aplică în România, Italia, Spania, Portugalia, Bulgaria.
Votul pe listă de partid, dar unde se bifează candidatul preferat: Austria, Olanda, Suedia, Cehia, Danemarca, Slovacia, Letonia.
Votul pe listă de partid, însă votantul scrie pe buletin numele candidatului preferat: Irlanda, Polonia Grecia.
Avem sistemul uninominal majoritar relativ, cu un singur tur de scrutin, care se practică în Anglia.
Şi sistemul uninominal majoritar absolut, cu două tururi de scrutin, care se practică în Franţa.
Deci, acestea sunt sistemele în aproape toată Europa. Nu ştiu dacă mi-a scăpat vreo ţară.
Colegii noştri trebuie să analizeze toate sistemele.
Stimaţi colegi, la concret, vă propun următorul lucru: miercuri dimineaţă sau după-amiază, la pct.1 vom avea cererea de suspendare a preşedintelui, dezbateri pe marginea acestei cereri, cu participarea sau nu a preşedintelui, după cum doreşte; după care, dacă participă preşedintele, dăm o mică pauză de un sfert de oră şi intrăm în dezbateri, unde grupurile politice îşi spun un punct de vedere cu privire la solicitarea preşedintelui pentru referendum pe vot uninominal.
În plenul şedinţei se va ridica problema constituirii unei comisii care să elaboreze o hotărâre pe această temă, cu consultarea inclusiv a comisiei speciale care se ocupă de codul electoral. Deci, aceasta este o variantă.
Deci asta este o variantă!
A doua variantă este să le spargem! Deci ce înseamnă asta, că dezbatem, inclusiv cea de-a doua problemă, în varianta nouă, cu referendumul, urmează, după aceea, o comisie care, într-un termen dat, prevăzut, elaborează, nu ştiu, cât hotărâm noi, o săptămână, zece zile, două zile, trei zile ? comisiile juridice reunite cred că ar fi cel mai simplu, să elaboreze o expunere scurtă cu argumentaţia şi un proiect de hotărâre cu decizia Parlamentului, după ce se supune la vot, bineînţeles.
A mai fost o variantă, în care s-a spus, să discutăm miercuri numai primul punct, cu suspendarea şi să facem o altă şedinţă de Camere reunite joi sau nu ştiu când, pentru a relua procedura de dezbatere, după care, încă o şedinţă, pentru aprobarea hotărârii.
Sunt două lucruri, sigur, eu le supun la vot, dumneavoastră hotărâţi.
Deci varianta întâi, miercuri facem dezbaterea şi pe primul punct, cu suspendarea şi pe al doilea, cu referendumul, după care, în plenul celor două Camere luăm decizia să constituim o comisie sau comisiile juridice, într-un termen dat, să elaboreze expunerea de motive şi proiect de hotărâre, cu rezultatul dezbaterii şi cu ceea ce prezintă grupurile politice în plen. Şi va mai fi, peste o săptămână, încă o şedinţă comună, în care vom adopta. Deci asta este o variantă.
A doua variantă, miercuri după amiază sau dimineaţă, după cum ne înţelegem cu preşedintele, şedinţă comună pe suspendare, eventual, cealaltă zi, joi, şedinţă comună pe dezbatere, pe referendum, cu aceeaşi procedură, constituirea, în timpului plenului pe final a unei comisii....
Bun, încep cu a doua.
Sigur că eu sunt afectat puţin, de ce, pentru că eu, la Senat, am 300 de legi care, parte dintre ele trec pe adoptare tacită, pentru că nu mai am nici o zi!
Bun, deci supun votului dumneavoastră, s-a insistat, cea de-a doua variantă. Deci reţineţi, miercuri, dimineaţă sau după amiază, pe mandatul pe care ni l-aţi dat, în funcţie de programul preşedintelui ? Dezbaterea cererii de suspendare ? şi am încheiat şedinţa şi ne continuăm programul fiecare Cameră, joi, la ora 9, şedinţă de plen a celor două Camere, cu dezbaterea cererii pentru referendum, după care, stabilim atunci, în plen, faza finală.
Deci supun votului dumneavoastră această variantă, deci două şedinţe, miercuri şi joi, la cea de-a doua nu este nevoie de participarea preşedintelui. Cine este pentru? 17 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci cu 17 voturi pentru şi trei abţineri s-a hotărât, miercuri ? vă vom anunţa ora, dimineaţă sau după amiază, cu suspendarea, şedinţă de plen, joi, la ora 9, şedinţă comună cu referendumul. Ca să ştie toată lumea, cum comunicaţi presei.
PUNCTUL 3
D I V E R S E
Referitor scrisoarea Partidului Conservator
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Numai o secundă!
Mai avem o scrisoare a Partidului Conservator, a înregistrat-o domnul Călian aici, o aveţi, da? Noi luăm act. Domnul Voicu?
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Mâine, la ora 15,30 este convocată comisia, ordinea de zi cuprinde adoptarea calendarului pentru această legislaţie.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci intraţi pe procedură de urgenţă.
Mai aveţi altceva? Nu.
Mulţumesc foarte mult, închidem şedinţa.
*
Şedinţa s-a încheiat la 14,25.