şedinţei comune a Birourilor permanente
ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
din ziua de marţi, 27 februarie 2007
Şedinţa a început la ora 15,40
Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Au participat:
Camera Deputaţilor: domnii Valer Dorneanu, Eugen Nicolicea, Lucian Augustin Bolcaş (până la ora 16,15) ? vicepreşedinţi; Ioan Munteanu, Valeriu Zgonea, Dan-Radu Ruşanu (până la ora 16,10), Gheorghe Albu ? secretari; Gelil Eserghep (până la ora 16,15), Ioan Oltean, Miron Ignat ? chestori; Viorel Hrebenciuc - PSD, Ion Mînzînă - PRM, Cristian Rădulescu - PD, Mihai Sandu Capră - PNL, Márton Árpád-Francisc - UDMR, Nicolae Popa - Partidul Conservator, Longher Ghervazen - Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale, Corneliu Ciontu ? Grup deputaţi independenţi şi doamna Georgeta Ionescu, secretar general al Camerei Deputaţilor.
Senat: domnii Alexandru Pereş (până la ora 16,05), Doru Ioan Tărăcilă, Corneliu Vadim Tudor (până la ora 16,15) ? vicepreşedinţi; Mihai Ungheanu, Ilie Sîrbu, Valentin Zoltan-Puşkaş, Gheorghe Constantin ? secretari; Dumitru Constantin, Gheorghe Funar ? chestori; Petru Nicolae Ioţcu - Alianţa ?D.A.?, Nicolae Şerban - PSD, Atilla Verestoy - UDMR, Gheorghe Funar - PRM, George Sabin Cutaş (până la ora 16,12) - Partidul Conservator şi Dan Constantin Vasiliu, secretar general al Senatului.
Invitaţi: domnişoara Cristina Pocora - secretar de stat la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul; domnii Mihai Unghianu - secretar general adjunct, doamna Bogdana Balmuş şi doamna Laura Riteş - Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Cristian Ionescu - Departamentul Legislativ, Georgică Tobă, Gabriel Stecoza ? Departamentul Secretariatului tehnic, Gheorghe Popescu ? Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, Constantin Bantaş - Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Gabriela Enea - Direcţia pentru relaţii publice ? Camera Deputaţilor; doamna Constanţa Călinoiu, director general al Departamentului Legislativ, domnul Gabriel Sterea, Andrei Alexandru şi doamna Ionela Mihăilă, consilieri ? Senat.
*
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, astăzi au fost multe şedinţe. Daţi-mi voie să deschid şedinţa noastră a Birourilor permanente reunite. Sper să fim cât se poate de operativi.
Şedinţa noastră de astăzi abordează două probleme, dacă vreţi lăsăm şi un punct ?Diverse?, dar două probleme: ordinea de zi pentru mâine, când vom supune plenului celor două Camere prezentarea cererii de suspendare a preşedintelui României, dezbateri în conformitate cu art.67 din Regulament pe problema existenţei datelor necesare pentru a înainta la Curtea Constituţională sau pentru constituirea unei comisii de anchetă, aşa cum prevede Regulamentul. Pentru aceasta trebuie să stabilim timpii de vorbire.
PUNCTUL 1
Stabilirea timpilor alocaţi grupurilor parlamentare pentru dezbaterile din şedinţa comună de miercuri, 28 februarie 2007
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, primul lucru vă propun ca şedinţa de plen să fie mâine, la ora 9,30. Preşedintele României nu vine. A fost invitat, este dreptul domniei sale de a veni sau nu. Nu ştiu dacă trimite un material... A venit şi acest material.
Deci, vom începe cu primul punct, prezentarea cererii de suspendare. Se va prezenta ? să vedem de către cine, probabil de la instituţia prezidenţială, un consilier sau, dacă hotărâm, nefiind preşedintele, se distribuie astăzi materialul în casete la toţi cu punctul de vedere al preşedintelui, după care vă propunem următoarea formulă: să dăm un timp (eu vă fac o propunere, dumneavoastră o comentaţi) care să fie câte o luare de cuvânt pe grupuri reunite Senat-Cameră, să fie limitat la 10 minute sau, dacă propuneţi, 15 minute. Deci, fiecare grup Senat-Cameră unit să aibă la dispoziţie câte 10 minute. Aceasta înseamnă PSD, PNL, PD, PRM, UDMR, PC câte 10 minute şi câte 5 minute Grupul minorităţilor şi 5 minute Grupul independenţilor, dacă mergem pe 10 minute.
Ţinând seama că prezentarea cererii de reexaminare înseamnă circa o oră, mai adăugaţi aici vreo 75 de minute, deci ne-am încadra într-un timp rezonabil.
În contextul în care se solicită ? şi chiar dacă nu se solicită ? comisie de anchetă, se supune la vot constituirea unei comisii de anchetă care se face cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, deci 235 de voturi.
În condiţiile în care nu se votează comisie de anchetă, cererea de reexaminare împreună şi cu explicaţiile preşedintelui se trimit la Curtea Constituţională, căreia prin vot îi dăm un termen de două săptămâni sau de trei săptămâni pentru a se pronunţa. O să le iau după aceea pe rând.
În condiţiile în care constituim şi se votează o comisie de anchetă, vă propun ca această comisie să fie formată dintr-un număr de 13 colegi senatori şi deputaţi. Vă rog să vă notaţi. Grupul PSD Senat-Cameră ? 3 colegi, PNL ? 2, PD ? 2, PRM ? 2, UDMR ? 1, PC ? 1, Minorităţi ? 1 şi, dacă acceptaţi ca să fim 13, Independenţi ? 1. Dacă nu, veniţi dumneavoastră cu o altă propunere de algoritm. Sau mergem PSD ? 4, PNL ? 2, PD ? 2, deci împreună fac tot patru, pentru că practic suntem tot la acelaşi nivel, PRM ? 2, UDMR ? 1, PC ? 1, Minorităţi ? 1 şi ar fi un număr de 13 în comisie.
Comisia după amiază se retrage, îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul şi, cum hotărâm, se poate mâine, după ce depăşim dezbaterea pe referendum, o hotărâre cu un articol, după care se constituie această comisie şi comisia vine şi ne propune un termen până când va face analiza. Când avem raportul comisiei de anchetă, Birourile permanente îl văd şi îl trimit automat la Curtea Constituţională, împreună cu cererea de suspendare. Aceasta este procedura dacă constituim comisie de anchetă.
Să începem cu primul punct, să facem discuţii şi să luăm aprobarea dumneavoastră. Primul lucru: şedinţa mâine, la ora 9,30. Este cineva împotrivă? Nu. Secretarii generali, vă rog să luaţi măsuri, se mobilizează la telefon toţi senatorii şi deputaţii prin grupuri şi direct pentru a fi prezenţi mâine, la ora 9,30, la şedinţa comună a plenului celor două Camere. De acord, da?
Pct.2. Sunteţi de acord să se prezinte cererea de suspendare, pentru că astăzi se multiplică, se introduc în casete explicaţiile preşedintelui României, se prezintă cererea de suspendare şi în baza acestei prezentări fiecare grup politic Senat-Cameră are câte o luare de cuvânt în limita a 10 minute. Am zis să nu facem departajare. Dacă vreţi departajare, o putem face. Deci, 10 minute de grup. Aceasta înseamnă PSD - 10 minute, PNL ? 10, PD ? 10, PRM ? 10, UDMR ? 10, PC ? 10, Minorităţi ? 5 şi Independenţi ? 5.
Vă rog, dacă la acest punct sunt comentarii? Domnul Rădulescu.
Domnul Cristian Rădulescu:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, cred că interpretarea pe care trebuie să o dăm textului constituţional şi chiar şi textului din Regulamentul Camerelor reunite, Birourilor reunite este altul referitor la împrejurarea din ziua de mâine. De altfel, cred că este aşa de simplu încât şi prin presă astăzi am văzut desfăşurătorul zilei de mâine scris, sub o altă formă decât cea pe care ne-aţi prezentat-o dumneavoastră.
Ne aflăm categoric nu în faţa unei dezbateri de fond. Dezbaterea de fond întotdeauna se va face înaintea votului final pentru această chestiune. Este o dezbatere pe procedură. De altfel, şi Constituţia şi Regulamentul ne punctează doar nişte momente strict procedurale care trebuie îndeplinite pro forma, trebuie bifate. Practic, dacă ar fi să asimilăm unei alte proceduri destul de asemănătoare, cum ar fi moţiunea de cenzură, aici este vorba de o primă lectură. Cineva citeşte în faţa Camerei, care s-ar putea să moţăie în timpul acesta, dar citeşte, fiindcă aceasta este obligaţia, cererea respectivă de suspendare, la fel cum în primă lectură se citeşte şi moţiunea de cenzură, după care preşedintele care conduce consultă Camerele asupra unei alternative.
Ce este clar din acest moment este că la Curtea Constituţională trebuie să se meargă pentru aviz consultativ. Că se face, că nu se face o comisie de anchetă, la Curte se ajunge. Că se ajunge mâine, în cazul în care nu se constituie comisia, sau se ajunge după termenul stabilit de Camere, acolo tot trebuie să se ajungă, fiindcă aşa prevede Constituţia.
La această bifurcaţie stă preşedintele de şedinţă, care trebuie să consulte plenul. El îl consultă ? asupra cărei chestiuni? Numai dacă se constituie comisia de anchetă. Trebuie dat un vot. Chiar dacă nimeni nu propune să se constituie o comisie de anchetă ? şi aici aţi punctat bine ? tot trebuie dat un vot, fiindcă aşa scrie aici, în Regulament, Camera trebuie să se pronunţe şi ne spune şi cu ce normă. Dar nu mai mult de atât, adică dezbateri pe fond aici nici nu sunt prevăzute şi cred că nici nu sunt din punctul de vedere al cutumelor pe care noi le avem potrivite, fiindcă votul final, principal care să tranşeze situaţia cu suspendarea preşedintelui sau nu şi să-l trimită la populaţie se va da altă dată, nu se va da în această şedinţă. Aici tranşăm procedural chestiunea cu comisia de anchetă.
De aceea, eu cred că putem să trecem peste momentul cu dezbaterile, care în mod sigur va intra pe probleme de fond şi ne va consuma timpul şi care nu este menit să ne lumineze pentru momentul acesta. Noi aici trebuie să ne luminăm doar dacă considerăm necesar sau nu să facem o comisie de anchetă. De aceea nu aş împărţi la toate grupurile timpi de dezbatere, fiindcă nu este cazul.
Dumneavoastră, dacă ne referim la cea mai aseptică abordare, puteţi să treceţi direct la consultarea Camerelor. Se citeşte cererea de suspendare, se vine sau nu se vine de la Preşedinţie cu o părere, după care dumneavoastră, cum scrie aici, ne consultaţi: vă simţiţi luminaţi sau vreţi o comisie de anchetă? Votăm şi aceasta este toată şedinţa.
Eu socotesc că acesta este conţinutul corect al articolului. O să mai am de zis, dar pe celelalte momente.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Rădulescu, ceea ce spuneţi este perfect adevărat. Mâine nu facem dezbateri. Dezbateri vom face pe hotărârea de suspendare, care va fi după avizul Curţii Constituţionale. Mâine se consultă Parlamentul asupra suficienţei elementelor pentru a sesiza Curtea. Se consultă Parlamentul. Consultarea Parlamentului însă nu poate opri preşedintele să interzică cuiva să ia cuvântul. Deci, după dezbaterile de fond.
Ideea acestor timpi ? noi am discutat să nu avem o luare de cuvânt şi să ne ţină o oră. Am zis că cine vrea să ia cuvântul la chestiunile acestea poate să ia, poate să nu ia, nu este obligatoriu în fiecare grup asupra, repet, suficienţei elementelor înscrise în cererea de suspendare pentru a fi trimisă la Curtea Constituţională. Când spun ?consult Parlamentul?, domnul Bolcaş zice: ?Daţi-mi voie, că am ceva de spus?. Eu pot să-i spun: ?Domnule Bolcaş, de comun acord în Birourile permanente am convenit să nu depăşim 10 minute, pentru că discuţia (dacă vreţi 5 minute, domnule Rădulescu) de fond o să o facem după ce se întoarce avizul de la Curtea Constituţională şi avem 24 de ore pentru supunerea în dezbaterea celor două Camere a hotărârii de suspendare. Deci, în sensul acesta am gândit şi nu altfel. Iar timpii nu i-am dat ca să oprim fiecare grup să ia cuvântul, pentru că nu este dezbaterea de fond.
Domnul Dorneanu.
Domnul Valer Dorneanu:
Stimaţi colegi, astăzi în Camera Deputaţilor un coleg al meu a lăudat pe bună dreptate prestanţa şi eleganţa cu care colegii noştri de la PD îşi apără punctele de vedere şi îşi apără preşedintele.
Domnul Corneliu Vadim Tudor:
?Îşi apără preşedintele?? Preşedintele este al tuturor românilor!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Puneţi o piedică la eleganţa domnului Dorneanu...
Domnul Valer Dorneanu:
M-am asociat şi atunci şi acum cu aceste aprecieri. Nu pot să nu remarc eleganţa intervenţiei domnului Rădulescu, dar nu pot să nu dezvolt puţin ideea pe care domnul preşedinte Văcăroiu a enunţat-o deja. A consulta Parlamentul dacă sunt suficiente date sau nu, nu înseamnă a pune o întrebare unui cor antic ca să răspundă ?Da? sau ?Nu?. E adevărat că preşedintele, care este preşedintele tuturor românilor, vorba domnului vicepreşedinte Vadim, înţelege prin consultare: ?Domnule, e suficient dacă vă ascult, nu înseamnă că trebuie să ţin cont de ce spuneţi dumneavoastră?. La noi nu este aşa. Parlamentul este consultat în urma unei luări de poziţii. Hai să-i nu-i spunem dezbatere, eu sunt de acord, dezbatere va fi dezbaterea finală. Dar pentru a ne pronunţa dacă este necesară sau nu este necesară constituirea unei comisii, trebuie ca fiecare grup să aprecieze asupra consistenţei în primul rând a motivelor cuprinse în propunerea de suspendare...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu este obligatoriu, domnule Dorneanu.
Domnul Valer Dorneanu:
Să îşi expună punctul de vedere...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu e obligatoriu fiecare grup; cine doreşte.
Domnul Valer Dorneanu:
Sau cine doreşte. Întrebaţi fiecare grup. Dacă unul nu doreşte să spună nimic, nu doreşte, dar oricum trebuie să existe nişte luări de poziţii, nişte puncte de vedere, chiar dacă nu le numim dezbateri. Dezbaterile vor fi acelea care vor urma după ce vom vedea sau nu vom vedea un raport al comisiei, după ce vom vedea în mod sigur avizul Curţii Constituţionale. Deci, eu sunt de acord cu ceea ce a propus domnul preşedinte al Senatului. Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
De fapt, aceasta a spus şi domnul Rădulescu. Aceeaşi poveste, nu ne contrazicem aici.
Deci, mâine, la consultare, vă rog să vă gândiţi de acum. Aveţi în mapele dumneavoastră şi cererea de suspendare. Vă rog să vă gândiţi şi să ne spuneţi din timp la tribună, cine va conduce, ?Din partea Grupurilor PD vorbeşte cutare?, dacă doreşte. Acum timpul ? 10 minute, 5 minute de grupuri, cum apreciaţi.
Domnul deputat Bolcaş.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Domnule preşedinte, problema este foarte simplă. Este vorba de consultarea Parlamentului cu privire la necesitatea unei comisii de anchetă. Este însă o diferenţă de interpretare, fără să se supere domnul Rădulescu, care a avut o interpretare foarte riguroasă, este deosebirea în interpretarea textelor dintre ingineri şi jurişti. Noi toţi suntem aici jurişti şi textele trebuie privite numai în virgula lor, ci trebuie privite în conţinutul lor în primul rând şi conţinutul lor înseamnă pentru Parlament orice consultare, orice aviz, orice formă există înseamnă o dezbatere. Chiar şi simplul fapt al propunerii unei comisii reprezintă o dezbatere.
Deci, este normal ca în prealabil fiecare grup parlamentar să-şi precizeze poziţia faţă de cererea de suspendare şi în răspunsul preşedintelui, pentru că va fi şi răspunsul preşedintelui, dacă va fi ? este, da ? şi în aceste condiţii cele 10 minute alocate, eu spun că sunt prea puţine, sunt de natură a lămuri lucrurile. Dacă se propune o comisie de anchetă, atunci urmează să se pronunţe asupra ei, aceasta este important, din nou grupurile parlamentare, în limitele algoritmului pe care ni l-aţi înfăţişat în notă. Aceasta este toată problema.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Nicolicea, după care domnul preşedinte Olteanu.
Domnul Eugen Nicolicea:
Consultare înseamnă că trebuie să asculţi şi părerea celuilalt, nu cam cum a venit domnul preşedinte şi a zis: ?Vă anunţ că v-am consultat?, adică cam cum făcea Moş Teacă: ?Când vorbeşti cu mine să taci!?, ?Când vă consult, să nu răspundeţi?.
Deci, în primul rând, art.67 vorbeşte de faptul că preşedintele care conduce şedinţa consultă deputaţii şi senatorii şi nu consultă grupurile, ceea ce înseamnă că fiecare deputat şi senator în parte are dreptul să răspundă. Pentru că deputaţii şi senatorii sunt asociaţi în grupuri, ca de obicei, cum a spus şi domnul Rădulescu, şi la moţiuni şi la alte chestiuni grupurile pot să cumuleze timpii deputaţilor şi senatorilor în limita pe care o au, conform algoritmului. Dumneavoastră aţi propus şi o limitare superioară, adică dacă am spune 20 de secunde, poate că PSD-ului i-ar veni mai mult decât cele 10 minute, dar aţi propus o limitare şi în principiu suntem de acord că nu este o dezbatere pe fond.
Se dă o limitare inferioară, s-a făcut întotdeauna - timp de deputat ? şi s-a făcut o limitare superioară, ca să nu întindem povestea prea mult. Singura chestiune cu care nu sunt de acord în ceea ce spuneţi dumneavoastră este aceea de a spune o intervenţie de grup. Este vorba de mai multe intervenţii lipite, care fac timpul respectiv şi rămâne ca grupul respectiv să gestioneze dacă va avea o intervenţie, două sau fiecare va avea zece secunde de deputat, în care doar se prezintă la microfon şi pleacă, şi nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Deci sunt de acord ca să fie o limitare superioară, la zece minute, dar, evident că, poate doresc să vorbească, cinci minute un senator şi cinci minute un deputat, de fiecare grup.
În rest, sunt de acord cu dumneavoastră şi mi-a plăcut şi laud Grupul PD, care a precizat, să fie pentru toată lumea foarte clar, că mâine vom avea o alternanţă, în cazul în care nu iese comisia, materialul pleacă la Curte şi sunt curios cum va vota PD-ul mâine, fiind această alternanţă.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Rădulescu, nu este în ordine, doi PSD-işti v-au lăudat până acum, aveţi ceva putred în grup.
Domnul Bogdan Olteanu.
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Vroiam doar să completez, cu scuzele de rigoare, această scrisoare primită din partea preşedintelui a venit exact la ora 15,30 şi de aceea a fost multiplicată şi distribuită chiar în acest moment.
Din ce reiese, primul lucru este că domnul preşedinte nu va veni, cel de al doilea lucru, înţeleg că punctul de vedere al domnului preşedinte nu va fi comunicat, dânsul spune aici că, consideră că ...toate acţiunile şi declaraţiile pe care le-am făcut de la începutul mandatului, în calitate de preşedinte al României, sunt conforme ordinii constituţionale.... înţeleg că acesta este punctul domniei sale de vedere. Aici, avem două variante, fie va veni un reprezentant al domniei sale, nu am fost informaţi, în caz contrat, din câte am înţeles, în 1994, la singurul precedent pe care îl avem, s-a citit răspunsul respectiv.
Aici, sunt două variante, dacă sunteţi de acord, pot să citesc eu acest răspuns al preşedintelui sau un lider de grup, dacă doreşte să intervină şi să prezinte acest răspuns. Dar nu ştiu dacă e bine, să nu se interpreteze, preşedintele nu este al unui partid sau al unui grup şi atunci, dacă veţi fi de acord, domnule preşedinte, pot citi acest răspuns, astfel încât colegii parlamentari să fie edificaţi în ceea ce priveşte punctul de vedere.
Cred că este Camera la rând, pentru a conduce şedinţa, dar dacă conduce domnul Văcăroiu, citeşte dânsul, nu este nici o problemă!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci nu avem nici o reţinere, o să spunem ...Traian Olteanu prezintă punctul de vedere....
Domnul Bogdan Olteanu:
Mai vroiam să completez şi cu o altă chestiune, vizavi de propunerea dumneavoastră, dacă se va merge pe comisie. Eu v-aş propune, totuşi, să mergem pe algoritmul consacrat pe Camere reunite, respectiv pe 15 membri, calculul matematic este foarte simplu, 5 PSD, 3 PNL, 2 PD, 2 PRM şi câte unul de la celelalte grupuri, evident, fără reprezentanţii parlamentarilor independenţi, care nu sunt desemnaţi pe algoritmul din comisii.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Pukas.
Domnul Valentin Zoltan-Puşkaş:
Domnule preşedinte, stimaţi, colegi, în primul rând, vreau să-mi exprim satisfacţia, mai mult, mulţumirea faţă de Administraţia Prezidenţială, că ni s-a admis ? aşa scrie aici ? să recurgem la acest drept constituţional. Poate că, data viitoare, nu ni se va admite, de aceea mulţumim, de această dată, că ni s-a admis.
În legătură cu procedeul de mâine, da, într-adevăr, este un procedeu în care dorim să ne exprimăm opinia. Este un document depus, faţă de acest document şi noi dorim să ne expunem părerea şi, de aceea, susţinem să ne fie alocate anumite minute, zece, zic eu, pentru grupurile parlamentare, ca să-şi exprime poziţia.
Mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Doriţi să mai interveniţi?
Domnul Oltean, vă rog.
Domnul Ioan Oltean:
Un singur lucru aş vrea să-l precizăm, să fie foarte clar, pentru că distinsul meu coleg de la UDMR spune că dânşii vor dori să-şi exprime opinia faţă de documentul pus în dezbatere, opiniile se pot manifesta fie pe procedură, fie pe necesitatea convocării sau constituirii comisiei de anchetă. Deci sub aceste aspecte, să fie lucrurile foarte clare, se pot lua decizii şi se poate interveni în termenul stabilit de către Birourile permanente şi nu pe conţinutul documentului prezentat.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu dezbatem pe fond, ne prezentăm punctul de vedere, dacă sunt suficiente elemente pentru a sesiza Curtea Constituţională sau constituim o comisie de anchetă! Aici ne exprimăm, atât!
Haideţi să închidem această discuţie şi să mergem mai departe.
Deci de acord ca, în limita a zece minute, PSD; PNL, PD, PRM; UDMR, PC vor avea câte zece minute fiecare, pot vorbi unul-doi, sunt de acord cu ce spunea domnul Nicolicea, dar în limita a zece minute. Minorităţile cinci minute, independenţii cinci minute. De acord? Vă mulţumesc.
Deci în unanimitate am fost de acord, aici!
Acum, în contextul în care, chiar dacă nu se solicită comisie de anchetă, reţineţi, preşedintele de şedinţă va supune la vot constituirea unei comisii de anchetă, pentru că vor fi şi păreri diverse. Şi, dacă nu va întruni numărul de 235 de voturi, atunci, cererea de suspendare pleacă la Curtea Constituţională. Dar dacă se va vota comisia de anchetă, cu peste 235 de voturi, atunci, stimaţi colegi, trebuie să constituim o comisie de anchetă. Şi eu vă dau acest demers, poate că nu este necesar, dar să îl aveţi la îndemână. În astfel de condiţii, repet, facem o comisie formată din 15 colegi senatori şi deputaţi ? deci 5 PSD, 3 PNL, 2 PD, 2 PRM 1 UDMR, 1 PC şi 1 Minorităţi. Deci reţineţi şi să fiţi pregătiţi, mâine, în şedinţă, să faceţi propunerile, după care, preşedintele de şedinţă va spune că se retrage, după şedinţă, comisia respectivă, îşi alege preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi vin pentru joi cu o hotărâre, cu un articol 2, pe care îl prezentăm în plen şi supunem aprobării, cu componenţa comisiei ? preşedinte, vicepreşedinte, secretar ? şi timpul pe care şi-l propun pentru a face această anchetă. De acord? Unanimitate. Vă mulţumesc foarte mult.
Pentru Comisia de anchetă este vot deschis.
Cu asta încheiem, deci se vine joi, comisia vine cu o hotărâre simple, o votăm, în termenul pe care îl consideră necesar, o săptămână-două, cât spune comisia, vine cu raportul.
Raportul nu mai vine în plenul celor două Camere, vine numai la Birourile permanente să ia act şi se înaintează la Curtea Constituţională, împreună cu cererea de suspendare.
Tot mâine, votăm, atenţie, votăm timpul pe care îl dăm la dispoziţia Curţii Constituţionale pentru a-şi spune punctul de vedere, în contextul în care nu se solicită comisie de anchetă. Dacă se solicită comisie de anchetă, din momentul în care avem raportul, trebuie să aprobăm în plenul celor două Camere un timp pentru Curtea Constituţională.
A fost suficient de clar? Bun!
Domnul Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte, eu, aici, am o problemă, tot legat de modul cum funcţionează autorităţile statului.
Nu ştiu pe ce bază putem noi da un termen Curţii Constituţionale. Deci nu prea cred că poate interveni Parlamentul în organizarea programului de lucru al Curţii Constituţionale sau Autorităţii Judecătoreşti!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimate coleg, avem un regulament, un articol 67, aliniatul 2, care a fost văzut de Curtea Constituţională, nu a fost contestat şi, mai mult de atât, în 1994, s-a respectat această procedură, le-am dat un termen, atunci....
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Am înţeles, vă mulţumesc!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Este o cutumă pe care Curtea a acceptat-o şi nu ne-a contestat nici regulamentul. Nu o să le dăm 24 de ore, dar dacă le dăm o săptămână, trei, nu vor fi probleme.
Vă rog, de acord aşa? Mulţumesc. În unanimitate am căzut de acord cu această problemă.
PUNCTUL 2
Stabilirea timpilor alocaţi grupurilor parlamentare pentru dezbaterile din şedinţa comună de joi, 1 martie 2007
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, trecem la punctul următor, punctul 2, care înseamnă şedinţa de plen de joi la ora 9, şedinţă comună. Discutăm solicitarea preşedintelui României privind organizarea acelui referendum cu privire la votul uninominal.
Deci în astfel de situaţii se citeşte scrisoarea preşedintelui, noi trebuie să dăm un aviz, care este consultativ, dar avizul trebuie să se exprime conform Legii nr.3, printr-o hotărâre a Parlamentului. Pe cale de consecinţă, după prezentarea scrisorii preşedintelui României, grupurile vor lua cuvântul, vă propunem ? repet, cu acceptul dumneavoastră ? să mergem pe formula ca, din partea fiecărui grup Senat-Cameră să fie câte o luate de cuvânt, astea înseamnă două, la Senat una, la Cameră una, dacă consideraţi necesar, să dăm şi un timp ? nu ştiu, 15 minute pentru grupuri ? sau, pur şi simplu, ce spunea domnul Nicolicea, să mergem pe un timp, 15 minute, să zicem, pentru fiecare grup, că vrea să ia cuvântul şi de la Senat şi de la Cameră, este dreptul fiecăruia.
Domnul Bogdan Olteanu:
Deci 15 minute în total!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci 15 minute în total, de grup. De acord toată lumea cu timpul de 15 minute? Eu cred că este suficient pentru grup Senat-Cameră şi îşi împart 10 cu 5, 5 cu 7, cum doresc, dar în limita a 15 minute şi să dăm la minorităţi 5 şi la independenţi 5.
Domnul Nicolae Şerban:
Există o adresă!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Există o hârtie, vreţi să o discutăm acum?
Colegii noştri independenţi, dintr-o dată, vor să se constituie într-unul dintre cele mai mari grupuri, să fie luaţi în calcul şi la algoritm, să aibă timp egal cu cei care au câştigat alegerile, cu grupurile politice ş.a.m.d., asta ne cer în adresă.
Uitaţi-o şi, atunci când discutăm acest subiect, vă rog, dacă aveţi altă propunere, nu am nimic împotrivă!
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu am nimic împotrivă, cum hotărâm!
Domnul Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte, este o dezbatere pe marginea unei iniţiative şi s-ar putea ca şi Grupul Minorităţilor, care, totuşi, este un grup compus din 18 persoane, să dorească să vorbească mai mult, adică să le dăm lor 10 minute şi independenţilor 5.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Eu cred că e foarte bine!
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Dacă nu vor să-l folosească, nu e nici o problemă!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Arpad, 10 minute e bine? Dăm şi la independenţi 10, da să închidem discuţia? Da, 10 minute şi la independenţi.
Domnul Nicolicea.
Domnul Eugen Nicolicea:
Deci când am luat cuvântul şi am vorbit atunci, şi am început că fiecare în parte are dreptul, să zicem, la 10 secunde sau la 20 de secunde şi că se cumulează pe grup, am spus-o pentru că ştiam ce urmează. Deci independenţi nu pot cumula cuvântul de la unul la altul ca să facă grup! Nu ştiu, nu scrie nici unde că un independent poate să dea timpul lui la alt independent, pentru că altfel, gândiţi-vă că, şi aşa, PSD-ul a fost defavorizat, pentru că, oricât veţi da timpi la fiecare deputat şi senator, la PSD o să vedeţi că au fost limitări multe.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, să fim de acord cu 15 minute pe grupuri şi îşi împart cum vor Senat-Cameră timpul, 10 minorităţi, 10 minute la independenţi. De acord toată lumea?
Domnul Şerban.
Domnul Nicolae Şerban:
Am o singură întrebare.
Aici am văzut, poate că sunt greşeli, la prima să zicem că este greşeală de dactilografiere, deputatul Boureanu Cristian Alexandra dar, avem un deputat Muscă Monica Cornelio eu ştiu că pe doamna Muscă o cheamă Octavia ...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci de acord cu formula asta?
Stimaţi colegi, numai puţin şi după aceea vă dau cuvântul. Deci pe timpi am căzut de acord.
Reţineţi însă că, joi, suntem obligaţi ca avizul nostru consultativ să-l dăm printr-o hotărâre. Pe cale de consecinţă, vom propune plenului să fie de acord ca cele două comisii juridice, ca să nu mai constituim o altă comisie, să se întrunească. Secretariatele generale, să gândiţi de acum un proiect de hotărâre. Va trebui, vă rog să reţineţi, hotărârea trebuie să aibă o expunere de motive scurtă, prin care argumentăm articolul unic din hotărâre care spune că suntem de acord sau nu suntem de acord cu referendumul.
Comisia nu are o sarcină uşoară, pentru că, trebuie să desprindă din toate luările de cuvânt de joi, care este poziţia marii majorităţi, astfel încât hotărârea, când o supunem la vot, tot cu 235 de voturi, atenţie, este foarte important, tot 235, dar mâine stabilim această comisie, care înseamnă comisiile juridice reunite şi cărora trebuie să le dăm un termen. Deci trebuie să le dăm un termen pentru a face această expunere de motive şi hotărârea, cu care, după aceea, va veni în plenul celor două Camere şi se va supune votului. Asta este procedura, nu avem altă soluţie.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte, eu vă propun ca termen, imediat după votarea Statutului minorităţilor naţionale se poate trece la elaborarea acesteia.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci supunem votului plenului ca această comisie să fie formată din cele două comisii juridice. Comisiile juridice se întrunesc, săptămâna viitoare, două-trei zile sau cât consideraţi că este necesar, fac această expunere de o pagină, o pagină şi jumătate şi o hotărâre, cu un articol. Când avem hotărârea celor două comisii se convoacă plenul celor două Camere şi se supune votului hotărârea, care este aviz consultativ către preşedintele României. Din acel moment, preşedintele decide.
Atenţie, hotărârea are nevoie de 235 de voturi! Deci va trebui să o gândim foarte serios pentru că, aţi văzut, deja preşedintele ne acuză că tergiversăm lucrurile.
Domnul Viorel Hrebenciuc:
Domnule preşedinte, eu cred că gândim prea serios! Având în vedere răspunsul preşedintelui la această problemă, cred că noi am gândit mult prea serios chestiunea asta!
Uitaţi aici, dumnealui, într-o jumătate de pagină.......
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci, colegii noştri jurişti care au creat Regulamentul comun şi Regulamentul Camerelor au gândit profund. De acord, stimaţi colegi? Domnul Rădulescu.
Domnul Cristian Rădulescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, vreau să-i mulţumesc domnului Bolcaş, care m-a avansat la gradul de inginer, eu sunt doctor, dar inginerii pot să-şi dea doctoratul, iar doctorii să devină ingineri mai greu, aşa că-i mulţumesc mult.
Doi. Aş avea o contribuţie. Joi, în mod evident o să fie dezbateri pe două teme, nu pe una singură şi una o să fie din partea unora oportunitatea referendumului, aceasta o să fie oportunitatea referendumului. Mulţi o să atace aceasta iar alţii o să atace tema referendumului, votul uninominal.
Dacă noi lăsăm lucrurile aşa, să zicem, într-o devălmăşie, fiecare se pronunţă cum îi vine, se mai pronunţă şi pe alte teme, dar ce fel de uninominal?, de ăla, de ăla ş.a.m.d. Lăsăm Comisiile juridice, cărora nu le plâng de milă, dar putem să le uşurăm, totuşi, treaba, să se pronunţe asupra a două sau poate trei subiecte. Ele vor face un rezumat, vor face o hotărâre cu mai multe articole, care ajunge în plen şi pe care unii să zicem că ar vota-o, fiindcă vor vot uninominal, dar în acelaşi timp nu ar vota-o, fiindcă nu văd necesar un referendum şi atunci noi, dacă nu direcţionăm de la bun început discuţiile şi implicit care să fie tema hotărârii, va ieşi o hotărâre care ne va pune într-un fel de şpagat. Unii vor vota pentru aceasta şi nu vor vota în acelaşi timp pentru celălalt.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Poate că am exagerat eu. Comisiile hotărăsc şi fac această expunere de motive şi hotărârea. Că este cu 3, 4 5 articole, ei trebuie să vină cu hotărârea aceasta pentru a discuta în plen şi a da votul către preşedintele României. De fapt, noi trebuie să-i spunem preşedintelui României ?Da? sau ?Nu?, dar este consultativ, repet. Preşedintele dă decret după aceea şi-i dă drumul. Dar în expunerea de motive îi explicăm de ce ?Da?, de ce ?Nu?. Contează enorm. Şi preşedintele, în cunoştinţă de cauză, decide.
Domnul Oltean. Vă rog.
Domnul Ioan Oltean:
Domnule preşedinte, domnilor colegi, prin procedura pe care dumneavoastră aţi expus-o aici este clar că realizăm două lucruri. Unu: tergiversăm într-un termen pe care nu putem să-l prevedem, data la care Parlamentul se va pronunţa printr-un ?Da? sau printr-un ?Nu? şi ducem în ridicol această acţiune a preşedintelui României, care se cheamă referendum.
Aş vrea să aveţi în vedere următorul lucru, domnule preşedinte. Noi nu avem în cazul acesta decât două prevederi: Legea nr.3/2000, unde avem prevederi, puţine în această privinţă referitor la procedura pe care trebuie să o urmăm şi Constituţia României. Mie mi se pare că, fiind o consultare a Parlamentului şi că Parlamentul va spune ?Da? sau ?Ba? în ce priveşte referendumul, organizarea a două şedinţe comune pentru a face acest lucru mi se pare o acţiune de tergiversare absolut premeditată a noastră.
Eu cred că în şedinţa de joi Parlamentul poate să spună ?Da? sau ?Nu? în ce priveşte solicitarea preşedintelui României. Nu trebuie să se întrunească o Comisie juridică să redacteze, ştiu eu, o expunere de motive vastă, nu trebuie să redacteze o iniţiativă pe care să o dezbată şi pentru care trebuie să întocmească un raport pe care să-l supună după aceea spre aprobare plenului celor două Camere. Nu mai vorbesc că pe urmă, sigur, creăm tensiuni în sânul comisiei, care va prelua şi va dezbate această iniţiativă ca pe o iniţiativă legislativă oarecare.
Eu cred că, dacă la sfârşitul şedinţei de joi se supune la vot, dacă joi se supune la vot dacă sunteţi de acord sau nu cu acest referendum, joi putem să ieşim şi cu hotărârea pe care să o comunicăm preşedintelui.
Iertaţi-mă, mi se pare absolut inadmisibil şi absurd să amânăm pentru o săptămână, două, trei sau cât pentru a ne întruni şi a o relua de la capăt, pentru că ce dezbatem joi? De fapt, joi toate discuţiile se vor purta legat de necesitatea, oportunitatea organizării referendumului. La viitoarea şedinţă ce vom discuta? Acelaşi lucru. Vom relua aceleaşi dezbateri.
De aceea, domnule preşedinte, eu cred că în şedinţa de joi noi putem să ieşim cu o hotărâre a plenului Camerei Deputaţilor, pentru că acest vot este consultativ. Preşedintele României nu este ţinut de acest vot.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Ba da! Fără el nu poate declanşa...
Domnul Ioan Oltean:
Daţi-mi voie să vă spun că nu există nici o prevedere din care să rezulte acest lucru.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Oltean, atunci nu mai facem şedinţa de joi şi supun la vot plenului şi să facă preşedintele referendum, să văd dacă Guvernul i-l acceptă. Cum să faci referendum fără aviz? Consultativ, neconsultativ, asta-i viaţa.
Domnul Ioan Oltean:
Să nu intrăm pe asemenea discuţie. Eu însă propun, domnule preşedinte, că în şedinţa de joi putem să ieşim şi cu o hotărâre şi să nu mai existe o a doua şedinţă pentru o asemenea problemă.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Oltean, vreau să reţineţi că suntem Parlamentul României. Suntem, repet, Parlamentul României şi la această masă, spre deosebire de preşedintele României, avem toate formaţiunile politice care îşi spun punctul de vedere şi se supune la votul majorităţii. Acesta este atuul Parlamentului. De aceea are forţă. De aceea nici o ţară din lume în bătălia cu Parlamentul nu câştigă nimeni niciodată. Nu se poate, nu are cum. Avem forţa reprezentării politice a tuturor.
De ce vă spun acest lucru? Pentru că preşedintele aşteaptă un aviz consultativ de la noi, ?Da? sau ?Nu?, dar eu, ca Parlament, trebuie să-i spun preşedintelui următoarele, dacă rezultă din discuţii: ?Domnule preşedinte, patru cincimi dintre partide, dintre senatori şi deputaţi, exprimaţi prin luare de cuvânt vor vot uninominal. În aceste condiţii, în legea la care se lucrează, comisia specială va figura vot uninominal. Iată de ce nu putem accepta un referendum, care înseamnă cheltuire inutilă din banii poporului. Dar dumneavoastră decideţi!? Dar noi dăm răspunsul ?Nu? pentru că avem în cap vot uninominal în majoritatea partidelor. Eu trebuie să-i spun lucrul acesta, să-i justific de ce ?Da? sau ?Nu?. Sau pot să-i spun invers. Într-adevăr, dacă fac proiectul de lege şi nu figurează vot uninominal, atunci preşedintele zice: ?Domnule, eu nu promulg legea aceasta, vreau referendum? şi are dreptate. Atunci are dreptate. Dar eu sunt obligat să-i spun: şi PSD şi PD şi PNL s-au pronunţat pentru vot uninominal.
Mai mult de atât ce să întreb populaţia, care vot uninominal? Este o nebunie. Şi votul pe liste de partid este uninominal dacă se bifează persoana, cum e în Polonia. Se trec 20 pe listă şi-l bifează pe Oltean! E vot uninominal. Alţii scriu numele, cum este în Cehia, scrie de mână pe lista aceea: ?Eu îl vreau pe Oltean!?, tot vot uninominal. Alţii au vot uninominal relativ, un singur tur, cum este în Camera Comunelor, Franţa cu două tururi ş.a.m.d. Ce întrebi populaţia?
Deci, eu nu vreau să încurc lucrurile. Putem să dăm o zi pentru aceasta, dar cine trage concluzia obiectivă din discuţii? Să-i spună preşedintelui că din luările de cuvânt ? marea majoritate a partidelor politice ? a rezultat vot uninominal şi va figura în proiectul de lege la care se lucrează în prezent şi care în două săptămâni este gata.
Deci, domnule preşedinte, nu vă cheltuiţi banii pentru că va figura vot uninominal rezultat din prezentări. Dar aceasta, repet, este părerea mea. Eu supun la vot, dacă vreţi să supunem mâine ?Da? sau ?Nu?, putem supune.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Dar nu putem, aceasta este problema.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Olteanu, domnul Nicolicea, domnul Marton, domnul Funar.
Domnul Bogdan Olteanu:
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, aici sunt două chestiuni care cred că trebuie puse în discuţie, cu toată obiectivitatea. Prima este chestiunea politică, cea de-a doua este chestiunea tehnică. Dacă Parlamentul ? şi există toate judecăţile procedurale care să permită trecerea printr-o comisie, elaborarea unui raport, dezbaterea în plen după aceea ş.a.m.d. ? îşi asumă această procedură, trebuie să ne asumăm cu toţii într-un mod cât se poate de clar şi raţional că data referendumului se va suprapune mai mult sau mai puţin cu perioada în care se vor desfăşura alegerile europene.
Eu cred că o asemenea decizie nu este fericită, pentru că nu cred că o primă campanie pentru Parlamentul European trebuie să aibă alte teme de discuţie decât temele europene. Nu cred că trebuie să suprapunem cele două chestiune.
Dar, pe de altă parte, ca oameni raţionali, trebuie să realizăm că, dacă vom exprima un punct de vedere peste vreo lună, natural, matematic referendumul va fi organizat undeva la începutul lunii mai.
Dincolo de această chestiune, eu vreau să ridic şi cealaltă parte, partea de proceduri. Până la urmă hotărârea poate să cuprindă doar acordul sau dezacordul Parlamentului. Punctul de vedere al grupurilor parlamentare, care este extrem de important, poate fi foarte uşor ataşat din stenograma dezbaterilor, pentru că eu oricum nu cred că va exista un punct de vedere atât de coerent al grupurilor sau al unei majorităţi încât Comisia juridică să poată să sintetizeze într-o expunere de motive. Nu cred sincer acest lucru. Cred că fiecare grup parlamentar va avea un punct de vedere propriu. Şi atunci cred că va fi o dificultate serioasă a Comisiei juridice să realizeze orice fel de expunere de motive care să strângă 235 de voturi.
Cred, pe de altă parte, că putem ataşa şi comunica preşedintelui şi să facem publice, evident, stenogramele dezbaterilor, intervenţiile colegilor noştri care cel mai bine reflectă punctele de vedere ale partidelor şi din ele să se desprindă o hotărâre, pe care o putem foarte bine adopta joi, care să cuprindă un singur rând: ?Parlamentul avizează favorabil? sau ?defavorabil propunerea de organizarea a referendumului.
În aceste condiţii, preşedintele României, primind în data de 1 martie un aviz, are toate condiţiile tehnice ca împreună cu Guvernul, undeva la sfârşitul lunii să organizeze referendumul.
Vreau să vă reamintesc că am primit ? domnul preşedinte Văcăroiu şi cu mine ? o scrisoare din partea preşedintelui României prin care ne informa că doreşte să organizeze referendumul în a doua jumătate a lunii martie. Eu sunt convins că preşedintele doreşte să menţină acest angajament pe care l-a luat.
De asemenea, dacă la 1 martie se exprimă un asemenea punct de vedere al Parlamentului, mă îndoiesc că există cea mai mică raţiune ca preşedintele să organizeze referendumul în cursul campaniei europene, astfel încât să rişte să afecteze acea campanie cu o altă temă de dezbatere decât cea a politicilor europene.
În aceste condiţii, eu propun să luăm în considerare ideea ca joi să elaborăm un proiect de hotărâre cât se poate de simplu, la care să ataşăm stenogramele dezbaterilor.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu am nimic împotrivă, dar poţi să-i dai preşedintelui 30 de pagini de stenogramă? Cine citeşte acolo?
Domnul Nicolicea.
Domnul Eugen Nicolicea:
Eu mă adresez colegilor de la PD, începând să le spun că, dac aş vrea să îmi bat joc, aş fi de acord cu ei. Prima chestiune. În primul rând, conform Regulamentului, când adopţi o hotărâre trebuie să ai un proiect de hotărâre cu care trebuie să vii. Cine îl face până joi? Acceptaţi dumneavoastră să votaţi un proiect de hotărâre cu care vin eu? Sau vine PRM-ul sau vine UDMR-ul...
Atunci, consemnaţi că vom vota proiectul de hotărâre făcut de PRM şi PSD şi sunt de acord!
O altă chestiune acum. Dacă nu avem un proiect de hotărâre făcut de către comisie aşa cum spun Regulamentele noastre, înseamnă că acel proiect îl dezbatem şi-l facem în plen. Păi, eu vă spun că în condiţiile acestea nu mai sunt de acord cu cele 10 minute impuse, pentru că aici avem dezbateri. Şi dacă doriţi să facem un proiect de hotărâre în plen, ceea ce înseamnă şi dezbaterea respectivă în aceeaşi zi, pentru că hotărârea se dezbate, nu mai puteţi să spuneţi că este o chestiune pe formă, păi nu-mi limitaţi mie cuvântul la 10 minute şi eu vă ţin 3 zile în plen pe chestiunea aceasta.
Atunci, totdeauna, ca să meargă lucrurile mai bine, proiectele de hotărâre au fost discutate şi negociate între grupuri, iar în plen ai venit cu partea finală, deci şedinţa următoare, la care poţi să-i dai un termen, să vină luni, ca să nu spuneţi că tărăgănăm. Pui Comisiile juridice să lucreze vineri, sâmbătă, nu ne interesează, dacă tot ne grăbim, dar vreau să vă spun că indiferent dacă întârziem o săptămână sau două tot suntem în termen, pentru că preşedintele în partea a doua a lunii martie face referendumul. Or noi, dacă venim cu el pe 8 sau pe 10 martie, să spunem, ce are să nu poată să îl facă? Ştampilele sunt convins că deja le-a comandat domnul Blaga, dar acesta este alt subiect.
Şi atunci dăm un termen scurt obligatoriu... Uitaţi-vă cum se adoptă hotărârile. Nu putem ieşi din chestiunea aceasta.
Deci, eu vă propun să nu încălcăm Regulamentul.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Şerban Nicolae.
Domnul Şerban Nicolae:
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, eu cred că, totuşi, noi discutăm despre altceva decât ar fi trebuit în ceea ce priveşte avizul consultativ al Parlamentului. Noi nu ne pronunţăm dacă vrem vot uninominal sau nu. Noi spunem dacă e bine să facă preşedintele referendum sau nu.
Domnule preşedinte, având în vedere că va fi consultat poporul, nu are rost să ne mai dăm noi cu părerea înainte sau după, câtă vreme se exprimă poporul şi vom afla acolo ce vrea poporul. Nu aş vrea să le spunem noi, care oricum suntem nişte reprezentanţi ai poporului, nişte mandataţi ai poporului părerea înainte, pentru că ar însemna că referendumul nu se mai justifică dacă noi, ca reprezentanţi, am tranşat problema.
Dar pentru că preşedintele statului vrea referendum, noi îi spunem dacă e cazul sau nu să facă referendum şi noi putem să dăm un vot în felul următor (vă propun acest lucru în numele Grupului PSD din Senat): după încheierea dezbaterilor se suspendă şedinţa o oră, timp în care se solicită Comisiilor juridice ale celor două Camere să redacteze un proiect de hotărâre, care poate fi aşa cum a propus şi domnul preşedinte Bogdan Olteanu, cu ?Avizează favorabil propunerea şefului statului de a organiza referendum? sau şi mai puţin, dacă este cazul, după care...
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Două hotărâri! Una cu ?Da? şi una cu ?Nu?.
Domnul Nicolae Şerban:
Dăm curs şi aşa, domnule preşedinte, facem şi cu ?poate? dacă vreţi, numai să facem o dată hotărârea, trecem la vot şi am încheiat cu problema aceasta, pentru că aş vrea să vă rog frumos să mai trecem ceva pe ordinea de zi după aceea, dacă mai mă lăsaţi.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Zgonea.
Domnul Valeriu Zgonea:
Domnule preşedinte, a spus domnul Şerban ceea ce voiam să vă spun. Ce mai voiam să vă comunic este că intenţia domnului preşedinte Băsescu a fost de la început ca în această perioadă, până pe 13 mai, să facă referendum. Este clar şi clar a fost de când s-a făcut decizia Curţii Constituţionale din 2006. Cele două din 2007 au venit să completeze acest lucru şi ieri a şi recunoscut. El vrea să facă turneu în ţară şi să susţină această chestiune alături de miniştrii PD şi de candidaţii la Parlamentul European.
Deci, până la urmă ne învârtim degeaba. Aceasta este ţinta lui clară, ca în această perioadă să eludeze Directiva europeană, pentru că Directiva nu s-a gândit că cineva în Europa va veni cu referendum.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
E un secret pentru cineva? Noi discutăm de referendum acum. Sigur că domnul Şerban Nicolae a venit cu o propunere în întâmpinarea grupului, nu am nimic împotrivă. Supunem la vot.
Domnul Funar.
Domnul Gheorghe Funar:
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, am reţinut din spusele domnului preşedinte Traian Băsescu că domnia sa apreciază că prezenţa dânsului în Parlament cu ocazia suspendării din funcţia de preşedinte nu este necesară. Personal apreciez că este absolut necesară prezenţa domnului preşedinte al României Traian Băsescu joi, în Parlamentul României, pentru a ne spune ce vrea, ce fel de vot uninominal şi v-aş ruga să supuneţi votului membrilor Birourilor reunite.
Domnia sa a aruncat bolovanul în fântână şi eu propun să-l lăsăm acolo. Dânsul s-a consultat ieri cu reprezentanţii societăţii civile, pe care nu i-a ales nimeni. Cu noi nu s-a consultat, cu partidele politice nu s-a consultat. A dat drumul la referendum. Nu ştim despre ce referendum este vorba şi dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi prezentat câteva variante. Dacă cumva este vorba de vot majoritar cu un tur de scrutin, cu două tururi, este celălalt, pe liste, cu bifare, cu înscriere, nu ştim despre ce este vorba.
În această situaţie, eu vă propun să acceptaţi fie să fie invitat domnul preşedinte şi când vine în Parlament şi ne lămureşte ce vrea, ce fel de vot - dânsul îi zice ?uninominal? ? doreşte, atunci ne putem şi noi pronunţa.
În rest, votăm în orb. Nu ştim ce vrea domnul preşedinte. De aceea, aş sugera să fie invitat la şedinţa de joi, dacă nu poate joi, data viitoare, când poate.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Din câte am înţeles, joi, preşedintele României va fi prezent la şedinţa noastră.
Domnul Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, eu urmăresc cu foarte mare atenţie cele spuse aici, dar, din punct de vedere legal, regulamentar, constituţional şi de interpretare a Constituţiei ne aflăm în următoarea situaţie. Ne-a consultat preşedintele României, noi ? aşa scrie în lege şi aşa este în interpretarea dată de Curtea Constituţională ? dăm un răspuns printr-o hotărâre. Deci una la mână! Avem nevoie de o hotărâre, nu putem da un vot, da-ba! Trebuie să existe această hotărâre, da, suntem de acord/nu, nu suntem de acord cu propunerea, e adevărat că poate să sune aşa! Deci din acel moment trebuie să fie un proiect de hotărâre. Noi vom dezbate tematica, joi, dar după ce avem proiectul de hotărâre, dezbatem proiectul de hotărâre, deci textul proiectului de hotărâre. A ridicat problema domnul Cristian Rădulescu şi are dreptate. Unora nu le place un articol, altora nu le place celălalt, poate va trebui să votăm pe articole, că aşa se votează hotărârile în Camere reunite! După care, când s-a luat pe articole, se va da un vot şi spune clar, atât legea, cât şi interpretarea Curţii Constituţionale, ce fel de vot, se dă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, deci este un vot organic! Şi dacă nu ia majoritatea voturilor, atunci, se retrimite hotărârea la comisie, să facă o hotărâre care să ia această majoritate şi, până când o hotărâre nu va primi această majoritate calificată, conform interpretării Curţii Constituţionale, preşedintele nu poate face următorul pas. Deci aceasta este, din punct de vedere legal, constituţional şi regulamentar, situaţia!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci stimate coleg, lucrurile sunt un pic mai complicate, hotărârea de guvern la aviz consultativ nu dai explicaţii în hotărâre de ce ai spus ?da? şi de ce ai spus ?nu?. Regula constituirii unui act juridic înseamnă, într-o expunere de motive să spună, se justifică de ce spun ?da? sau de ce spun ?nu?, într-o pagină sau o pagină şi jumătate, pe urmă se scoate hotărârea, în care se spune, plenul celor două Camere a hotărât că suntem pentru referendumul privind votul uninominal sau nu! Hotărârea este foarte simplă, nu are şapte articole, doar unul, da sau nu!
Dacă dăm stenogramele, cum a spus domnul Olteanu, se citeşte la Cotroceni, majoritatea a spus că nu este necesar să pierdem timpul şi bani, pentru că, uite, toţi sunt de acord cu votul uninominal sau nu sunt de acord cu votul uninominal, că poate să fie şi invers.
Deci astea sunt cele două variante pe care le discutăm. Eu v-am propus să constituim o comisie care, cu operativitate, să facă un rezumat, o sinteză, atunci când mă duc cu hotărârea la vot, să nu am probleme.
Acum, domnul Arpad, aici ne încurcăm! Dacă supun la vot hotărârea cu ?da?, deci suntem pentru referendum şi nu întrunesc 235 de voturi, problema care se pune este următoarea, mai supun la vot hotărârea cu ?nu?, pentru că, automat, dacă nu e ?da? e ?nu?, nu poţi să le supui pe ambele la vot!
Dacă supui şi hotărârea cu ?nu? şi nici aceea nu îndeplineşte 235, atunci, mă duc doi ani de zile de acum încolo! Nu e corect!
Deci încă o dată, ca şi la comisia de anchetă, dacă nu se votează comisia de anchetă, nu mai supun la vot necesitatea trimiterii la Curte, pleacă automat, pentru că, oricum se merge la Curte, cu comisie şi fără comisie. Deci eu trebuie să dau un aviz preşedintelui, da sau nu, cade ?da?-ul, automat s-a înţeles!
Domnul Tărăcilă.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Nu, nu! Hotărârea se adoptă cu majoritatea, se supune votului ?nu? şi, dacă întruneşte majoritatea, aia e!
Domnul Doru Ioan Tărăcilă:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, eu nu ştiu de ce vă faceţi atâtea probleme, ca şi cum ne e teamă că va pica drobul de sare de sus, când chestiunea mie mi se pare extrem de simplă!
Proiectul de hotărâre pe care noi suntem obligaţi să-l redactăm nu necesită o expunere de motive suplimentară, ci are la bază, cererea preşedintelui, aceea este expunerea de motive.
Cererea preşedintelui trebuie să fie însoţită de un proiect de hotărâre cu un articol unic, în care se spune, ....Parlamentul avizează favorabil consultarea populaţiei prin referendum, în legătură cu cererea preşedintelui privind votul uninominal.... Dacă noi facem o expunere de motive, în care încercăm să punem de acord punctele de vedere a cinci-şapte grupuri parlamentare şi să îi dăm indicaţii, hotărârea respectivă este incorectă, pentru că este dreptul exclusiv al preşedintelui de a consulta poporul.
Doi, plenul Parlamentului nu acceptă votul uninominal, motiv pentru care votează împotriva proiectului de hotărâre pe care noi îl ducem în plen ? şi suntem obligaţi să îl ducem, Birourile permanente ? în aceste condiţii, avizul va fi negativ, pentru că, proiect de hotărâre, oricum suntem obligaţi să îl dăm, pentru că ne obligă Constituţia, dar vom spune că avizează negativ desfăşurarea referendumului. Şi se supune la vot cu majoritate calificată, potrivit Constituţiei. Nu pot să fie decât două variante.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Facem pariu că nu iese pe formula ta şi joi nu se va vota nici ?da?, nici ?nu?, spunem, ca jurist, ce faci în aceste condiţii?
Domnul Doru Ioan Tărăcilă:
Se reface şedinţa!
Domnul Viorel Hrebenciuc:
Dacă se întâmplă asta, ne facem de toată băcănia, trebuie să fie ori ?da?, ori ?nu?!
Domnul Doru Ioan Tărăcilă:
Se reface şedinţa, asta este soluţia!
Deci nu există decât una dintre cele două variante, pentru că noi dăm un aviz pozitiv sau negativ, în funcţie de votul celor două Camere. Şi este vorba de votul majorităţii.
Domnul Gheorghe Constantin:
Domnule preşedinte, opinia noastră este că articolul 90 din Constituţie ne simplifică foarte mult luarea unei decizii, de aceea vă şi rog să supunem la vot o variantă cât mai rapidă, pentru că, indiferent de dezbaterea noastră şi de procedura legislativă legată de o hotărâre, preşedintele Băsescu tot va face referendum!
Eu vreau să spun că noi vom da o hotărâre, dar indiferent de ceea ce spunem noi, că suntem de acord sau nu suntem de acord, are dreptul, conform articolului 90 să facă referendumul, de aceea eu vă rog să supuneţi la vot o variantă cât mai scurtă, pentru că nu vreau să speculeze că încercăm o tragere de timp sau alte lucruri în spatele cortinei, pentru că acest articol 90 este foarte clar, suntem consultaţi şi atât!
Domnul Gheorghe Albu:
Domnule preşedinte, personal, împărtăşesc punctul de vedere al domnului Tărăcilă şi cred că este un punct de vedere corect.
Şi am vrut neapărat, nu ca să vă spun că sunt de acord cu propunerea, ci să vă mulţumesc pentru informaţie, pentru că eu sunt în staff-ul de campanie al PD-ului dar nu ştiu ce ştie toată lumea sau nu ştie bărbatul ce ştie tot satul, cum că miniştrii PD vor merge cu preşedintele în campanie, eu aşa ceva nu ştiu! Dar vă mulţumesc!
Domnul Eugen Nicolicea:
A se înţelege că nu urmăreşte nimeni să tergiverseze treaba, atunci când spunem să respectăm procedura.
Şi atunci, chestiunea care este, dacă facem a doua şedinţă ? eu propun să nu o facem mai târziu de marţi ? să zicem că adoptăm această variantă, luni se întrunesc comisiile, marţi ai şedinţa şi toate procedurile sunt respectate, nu cred că este o întârziere, dacă se adoptă această soluţie! (Rumoare şi discuţii adiacente în sală).
Domnule preşedinte, dacă aici este discuţie ca la piaţă, vă rog frumos să faceţi ordine şi după aceea voi vorbi şi eu!
Domnul Ilie Sârbu:
Dumneavoastră vorbiţi, totuşi, în numele grupului nostru, al PSD-ului, rugămintea este să supuneţi la vot.
Am fost destul de expliciţi, eu cred că întindem prea mult discuţia şi nu are sens!
Domnul Eugen Nicolicea:
Eu zic că nu este timp pentru nici un fel de discuţie!
Domnul Ilie Sârbu:
V-am rugat, nu ştiu dacă ţineţi cont sau nu!
Domnul Eugen Nicolicea:
Vă rog frumos să mă lăsaţi să termin!
Deci eu înţeleg că aveţi anumite chestiuni, dar, dacă vreţi, le discutăm la grup, nu aici!
O altă chestiune pe care doream să v-o spun, a doua variantă, evident că trebuie să ai un proiect de hotărâre, pentru că fără el nu se poate. Atunci, noi mandatăm comisiile, de acum, ca până joi să facem acest proiect de hotărâre, dar atunci, vă spun, că înseamnă că joi nu avem o discuţie doar de formă, că trimitem la comisiile respective să facă un proiect de hotărâre, cu un timp super limitat, ci este, joi, o hotărâre care se discută şi timpul de dezbatere al hotărârii respective nu mai poate să fie limitat la cele zece minute, care erau afectate doar pentru o discuţie de formă, de pregătire. Şi atunci, dacă avem varianta a doua, că venim cu un proiect de hotărâre pentru joi, gândiţi-vă că vom avea dezbatere pe hotărârea respectivă şi atunci ar trebui să ne gândim, dacă revenim ? evident, putem să nu revenim ? la limitarea timpului de dezbatere, pentru că, măcar punctul de vedere şi de dezbatere a unei hotărâri a Parlamentului, nu cred că mai poate fi limitat, ca atunci când ai o chestiune care ţine doar de pregătirea unei şedinţe. Atâta vroiam să vă spun.
Deci propun următoarea chestiune, dacă discutăm, totuşi, joi, şi adoptăm hotărârea joi, atunci să revenim la timpul de dezbatere, pentru că dezbatem altceva joi, dezbatem chiar hotărârea şi nu pregătirea şedinţei!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, pe hotărâre nu avem ce discuta, hotărârea este ?da? sau ?nu?, altceva nu există!
Dezbatem pentru a da votul pe ?da? sau ?nu?!
Domnul Eugen Nicolicea:
Dacă aveţi un interes ca ceea ce face domnul Băsescu, să-l lăsăm să facă şi facem ciocu' mic, facem şi chestia asta!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Nicolicea, vă rog eu foarte mult nu asta dezbatem!
Repet, noi trebuie să dăm avizul, pentru că, Constituţia dă dreptul preşedintelui să facă referendum. Când vom avea o altă Constituţie ? dacă vă duceţi la polonezi, să ştiţi că preşedintele nu poate să facă referendum fără avizul favorabil al Senatului şi, în alte ţări, este similar, dar este altceva, dar suntem pe alte coordonate ? noi suntem pe Constituţia României!
Eu vă propun următorul lucru, ca să îmbin ceea ce a spus domnul Nicolicea.
Secretariatul tehnic, astăzi să facă un proiect de hotărâre, unul cu ?da?, unul cu ?nu?, nu văd cu ce să consult comisiile juridice, deci facem cele două hotărâri, supunem dezbaterii, mergem pe ideea de ?da? ? domnul Olteanu va conduce şedinţa de joi ? nu este ?da?, supune la vot ?nu? ş.a.m.d. dar să facem înainte o dezbatere!
Ce spune domnul Nicolicea putem discuta, în loc de 15 minute, 20 de minute, cum doriţi!
Vreţi să mergem pe 20 de minute sau 25 de minute la ambele grupuri?
Domnul Eugen Nicolicea:
Domnule preşedinte, dacă timpul nu este limitat superior atât de mult, grupul poate să decidă, nu te obligă nimeni să-ţi consumi timpul! Şi de aceea am propus, fiind o dezbatere a hotărârii, să fie mai mult!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
De acord cu 20 de minute? Toată lumea de acord? Vă mulţumesc.
Mergem pe această formulă, da?
Domnul Olteanu.
Domnul Bogdan Olteanu:
Aş avea să mai adaug doar o chestiune privind problema ridicată de domnul Funar, pot să vă asigur, domnule senator, că eu voi conduce şedinţa şi la şedinţă va participa cine are dreptul, conform regulamentului să participe, adică senatorii şi deputaţii.
Este o chestiune internă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la ea nu participă Guvernul, nu participă Preşedinţia, noi, între noi, trebuie să decidem!
Puteţi să fiţi siguri că, la acest capitol, noi vom fi cei care vor decide şi nu altcineva!
Domnul Gheorghe Funar:
Dacă-mi permiteţi o scurtă replică, domnule preşedinte!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Staţi puţin, că mai am o treabă şi să nu o uit!
Stimaţi colegi, suntem într-un blocaj cu finanţarea partidelor politice.
V-am rugat mult la şedinţa trecută şi mi-aţi spus să o amânăm. Deci comisiile juridice au venit cu corecturile de rigoare, cu formula aceea de regulament pentru Autoritatea Electorală Permanentă. S-a dat o ordonanţă, dar nu este de natura ordonanţei!
Birourile permanente reunite aprobă, nu guvernul. Deci încă o dată, a fost o greşeală de proporţii ca primul ministru să dea o ordonanţă pe o treabă care ţine de Parlament şi nu de Parlament, de Birourile permanente ale Parlamentului!
Nu vă supăraţi, nu există nici o justificare, nu e corect! Deci repet, puneţi Parlamentul într-o situaţie extrem de delicată, suntem subordonaţi şi Guvernului şi Preşedintelui!!? Noi suntem Parlamentul României!
Guvernul a dat două ordonanţe prin care a prelungit termenul .... A fost intervenţia Autorităţii Electorale Permanentă şi s-a blocat, cu toată ordonanţa, finanţarea partidelor pe o ambiţie, aprobam regulamentul şi mai corectam pe parcurs, dacă era necesar!
Domnul Zgonea.
Domnul Valeriu Zgonea:
Domnule preşedinte, dumneavoastră aveţi, sub o anumită formă, am atras atenţia şi data trecută şi aveţi dreptate. Discuţia noastră în comisie a fost aceea în care să găsim şi o formulă prin care partidele politice parlamentare să-şi primească subvenţia.
Dar aş vrea să vă spun şi să rămână şi în stenogramă, că, sub umbrela acestei discuţii nonşalante a mai fost o chestiune legată, pe care am prezentat-o, cu listele electorale permanente în care, Guvernul, unilateral, a luat o decizie de a transforma acest lucru într-un agent electoral şi le-a luat de la primar şi le-a mutat înapoi la Ministerul Administraţiilor şi Internelor. În umbra acestei ordonanţe, ca acoperire că trebuie rectificat, pentru că Zgonea a trimis un fax prin care a spus că nu corespunde decizia Guvernului cu decizia Comisiei electorale, au făcut doar un capitol IV în această ordonanţă. Dar sub umbrela aceasta, vreau să vă spun că nici nu au modificat! Ieri, în Comisia electorală, Partidul Democrat s-a opus şi vor să păstreze, în continuare, listele electorale permanente şi merg pe burtă, pentru că noi dezbatem despre referendum şi despre altceva şi ei, între timp, se reorganizează şi listele electorale permanente le stabileşte Guvernul, nu primarul, primarul doar ia act de ele şi le semnează!
Între timp, când dumneavoastră vorbiţi, au apărut câteva zeci de secţii noi de vot în Europa şi în lume şi aceste lucruri sunt de datoria noastră, a Comisiei de Cod Electoral. Mai mult, apare şi o ordonanţă adiacentă, rediscutată în Comisia electorală, despre atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente şi cum se distribuie ele, ca putere, în teritoriu. Vreau să vă spun că în această perioadă, dacă va fi, cumva, un referendum, Legea referendumului stabileşte un alt Birou electoral central, cu o altă compoziţie, care se bazează pe o altă legislaţie, care s-a modificat.
Eu sunt, în acest moment, într-o postură delicată, pentru că Guvernul ? prima dată am crezut că numai PD-ul, aseară am constatat că şi PNL-ul, sunt într-o postură în care una ne spun nouă, alta votează în comisie şi alta fac în Guvern şi asta vă va afecta pe toţi, indiferent de culoarea politică! Eu nu vreau să spun mai mult!
Ceea ce vreau să vă spun este că totul face parte dintr-un scenariu care mie mi se pare foarte bine pus la punct! Aseară, şi Pro Democraţia a atras atenţia, după care a tăcut! E acelaşi scandal pe care Pro Democraţia l-a întreţinut în 2004, acum tace mâlc! Acceptă că este o greşeală, dar, în acelaşi timp, tace mâlc! Şi vreau să vă spun că vă va afecta pe toţi! Să nu spuneţi, după aceea, că există un precedent, reprezentanţii dumneavoastră în Comisia de Cod Electoral au stabilit ceva şi Guvernul a votat o ordonanţă pe care a ţinut-o ascunsă până în ultima zi, când nu mai puteam să-i facem nimic, căreia i-a dat o rectificare care bulversează Biroul Electoral Central şi unii spun că rectificarea nu este o modificare a actului şi se pot interpreta ambele liste electorale şi veţi avea suficient de multe probleme în această chestiune, toate partidele politice!
Şi punem sub semnul întrebării actul de fond pentru Parlamentul European, pentru că, să ştiţi că lucrurile acestea se cunosc în grupurile politice europene şi nu sunt apreciate, pentru că, Ministerul Administraţiilor şi Internelor şi noi trebuia să transferăm acest atribut Autorităţii Electorale Permanente. Nici într-un caz să-l ducem înapoi, într-o militarizare pe care noi am spus că nu o mai facem, în 2001, 2002, iar în 2004, opinia publică a fost plină de fraudarea alegerilor la adresa PSD, cu sprijinul Pro Democraţia!
Noi avem, prin lege, votul multiplu, în afara ţării, în care Raportul Guvernului, trimis ca planuri de PO-uri la Comisia Europeană, spune că sunt opt sute şi ceva de mii în afara ţării, aseară, ne-a spus Guvernul că sunt un milion trei sute, iar Raportul Uniunii Europene pentru Migraţie şi al Organizaţiei Mondiale ne spun că sunt două milioane! Aseară, am aflat o chestiune extrem de interesantă, că la Ministerul Administraţiei şi Internelor există o clasificare a tuturor cetăţenilor români înregistraţi la primăriile din toată Europa, lucru pe care nu îl ştie nimeni şi aceste vor fi elemente de plus un milion de voturi, minus un milion de voturi şi la Legea referendumului, pentru că referendumul nu se votează numai de către cetăţenii din România, se votează şi de cetăţenii care sunt plecaţi în afara ţări şi pot vota cu orice paşaport, dar şi cu buletinul!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Stimaţi colegi, domnul Zgonea s-a aprins un pic, dar vreau să spun că are perfectă dreptate. Am făcut o Comisie de Cod electoral. Încă o dată, toate aceste ordonanţe ? şi eu cer Biroului permanent ? să fie trimise şi până la sfârşitul săptămânii viitoare Comisia de Cod electoral să elaboreze raportul, pe cele spuse aici de către domnul Zgonea şi vă rog să daţi şi stenograma la comisie, haideţi să revenim la realitate!
Deci, intrăm pe o formulă adecvată. Avem Autoritatea Electorală Permanentă, pe care am dat-o la o parte; avem Biroul Electoral Central, pe care îl dăm la o parte. Deci, sunt nişte lucruri pe care trebuie să le punem cap la cap.
Eu vă propun, Birourilor permanente, să fim de acord ca ordonanţele date de Guvern, hotărârile date de Guvern, tot ce s-a dat în planul electoral să meargă la Comisia de Cod electoral. N-am altă soluţie.
Domnul Valeriu Zgonea:
Domnule preşedinte, pe o cutumă, ca să nu fie neconstituţională, pentru că aşa este articolul, întotdeauna, întotdeauna mai puţin data aceasta, s-au discutat împreună cu partidele politice. Şi forma care a fost în Comisia de cod electoral a fost cea pe care Guvernul, indiferent că era Guvernul Ciorbea, Guvernul Năstase, au acceptat-o.
Aici, au făcut un joc cu noi. Ne-au trimis la secretarii de stat ? şi pe mine şi pe domnul Arpad ? noi discutam pe ordonanţă şi ei au modificat ordonanţa cum au vrut ei în şedinţa de Guvern. Preşedintele comisiei chiar a recunoscut în faţa noastră.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Am înţeles. Nimeni nu ne opreşte, comisia, luni, marţi ? mă urmăriţi, domnule Zgonea? ? să cheme şi liderii de grupuri politice să facă o discuţie şi veniţi şi putem, pentru că mergem pe şedinţă comună, joia viitoare facem şedinţă comună şi anulăm toate aceste ordonanţe. Nu este nici o problemă. Este hotărârea Parlamentului.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Nu se poate în şedinţă comună!
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Şi care este problema? Trebuie să facem alegerile până la 13 mai? Am timp până la 31 decembrie, cât am termen, să tot fac alegeri. Dar nici nu mă pot juca, să dau într-o singură mână tot ce se întâmplă ? liste electorale, cabine de vot, buletine de vot, nu ştiu ce; am terminat-o, haideţi să nu ne mai prezentăm la vot.
Eu vă rog foarte mult să fiţi de acord să meargă la Comisia de cod electoral, să le analizeze pe toate săptămâna viitoare să vină cu un raport.
Domnul Valeriu Zgonea:
Domnule preşedinte, domnul Olteanu a dat în ultima şedinţă a Birourilor permanente reunite o decizie, ca într-o săptămână, şi dumneavoastră eraţi de faţă, aţi cerut împreună, să vină cu raportul. Această săptămână a venit. Ieri, la şedinţă, vorbea mai mult secretarul de stat din partea Ministerului Administraţiei decât noi, parlamentarii. Deşi am mai stabilit nişte chestiuni, s-au întors acolo şi au votat. Deci, până la urmă, există un interes ca din nou aceste jocuri să fie la mâna Guvernului.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnule Zgonea, convocăm liderii de grupuri. Stabiliţi, luni dimineaţă, luni seara, discutăm cu liderii politici. Cred că toate partidele au interes ca lucrurile să meargă corect.
Bine. Ne organizăm pentru săptămâna viitoare.
Domnul preşedinte Olteanu.
Domnul Bogdan Olteanu:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, dacă veţi fi de acord, să introducem, de asemenea, pe ordinea de zi, avem în primul rând o hotărâre de prelungire a termenului pentru Comisia de cod electoral. Mai avem, de asemenea, din ce ştiu, din partea grupurilor, nişte solicitări de schimbări în anumite grupuri, delegaţii, chiar şi un parlamentar european, dacă nu mă înşel şi, dacă veţi fi de acord, să le punem mâine pe ordinea de zi pe toate, pentru că în cinci minute le rezolvăm. Joi, când sunteţi de acord, dar să le punem ca să le rezolvăm în această săptămână.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Nu.
Stimaţi colegi, noi avem aici o obiecţie de fond. Noi am făcut comisia ? i-am zis de Cod electoral ? dar după părerea mea (şi-mi cer scuze că o spun) este o aiureală. Nu, domnule, eu fac legi pentru alegeri parlamentare, pentru alegeri locale, pentru Parlamentul European, pentru prezidenţiale. Ce spun ei? Să mă duc în 31 decembrie. Păi acum am stabilit că comisia va urgenta vot uninominal în apărarea proiectului de lege privind...
Domnul Bogdan Olteanu:
Domnule preşedinte, eu vă propun să le dăm 30 aprilie.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Şi eu am spus 31 decembrie 2007! Eu trebuie să-i spun că pentru alegerile parlamentare ? apropo de vot ? dat termen o lună.
Domnul Marton.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Domnule preşedinte, noi am fost învestiţi cu această activitate parlamentară la începutul anului trecut şi am făcut o lege de câteva articole pentru alegeri parlamentare europene. Nu am schimbat sistemul de vot, nu am schimbat nimic radical, totul mergând pe alegerile parlamentare existente.
Acum dumneavoastră puteţi să încercaţi să spuneţi că până la sfârşitul lunii aprilie această comisie va putea să facă atât un Cod electoral, pentru că noi am fost învestiţi! Şi eu am întrebat, ştiu colegii mei din comisie, eu am întrebat cu ce suntem învestiţi. Facem trei legi noi sau facem o singură lege? Şi mi s-a spus clar: facem o singură lege, în care intră şi alegerile parlamentare, intră şi alegerile locale ş.a.m.d. Aşa am fost învestiţi, vă rog să citiţi hotărârea. Nu mi-a plăcut. Este o prostie, zic eu, dar aşa a fost, pentru că aşa de deştept am adoptat o hotărâre.
Mergem mai departe. Deci noi, dacă nu am reuşit să facem decât în acest interval o lege privind alegerile parlamentare pe sistemul existent şi foarte uşor cu o singură circumscripţie, vă daţi seama cât de uşor vom reuşi să facem o lege a alegerilor parlamentare în care domnul preşedinte vine cu o idee, pe care nu o cunoaştem, avem trei iniţiative legislative care nu au nici o legătură una cu alta, care schimbă tot sistemul de vot şi toate cele trei şi mai avem şi alegerile locale. Deci, nu avem cum să facem. Puteţi să ne daţi termenul acesta de 10 aprilie... Mai trebuie să dezbatem şi ordonanţa. Nu o să le terminăm şi dacă nu am terminat ce se întâmplă? rămânem cu legea care există.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Referitor la ceea ce spuneţi dumneavoastră, dacă ne referim la toate, nu le scoateţi nici la 31 decembrie! Vă dau eu în scris, pentru că discuţiile sunt... Îmi aduc aminte cele care s-au făcut. Sunt discuţii enorm de grele. Haideţi să o lăsăm aşa şi vom vedea. 31 decembrie, nu trebuie forţată nota.
De acord să le introducem pe ordinea de zi şi pe acestea.
Domnul Bogdan Olteanu:
Conduceţi dumneavoastră mâine?
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Da. Secretari? De la noi domnul Puşkaş şi de la dumneavoastră domnul Munteanu. Vicepreşedinte de la putere?
Domnul Bogdan Olteanu:
Noi nu avem de la putere, avem vicepreşedinţi numai de la opoziţie.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Deci, cine dintre vicepreşedinţi? Domnul Nicolicea. De acord? Da. Şi pentru joi, secretar de la noi domnul Gheorghe Constantin şi de la dumneavoastră domnul Munteanu sau domnul Albu.
Domnul Bogdan Olteanu:
Da, nu este nici o problemă. Domnul Munteanu.
Domnul Nicolae Văcăroiu:
Domnul Munteanu şi de la noi domnul Pereş Alexandru.
Declar închisă şedinţa. Mulţumesc foarte mult.
*
Şedinţa s-a încheiat la ora 17,15.