şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor
din ziua de luni, 27 februarie 2006
Şedinţa a început la ora 1315.
Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Au participat: domnii Miron Mitrea, Lucian Augustin Bolcaş, Dan Radu Ruşanu, doamna Daniela Popa, vicepreşedinţi; Victor Viorel Ponta, Titu Nicolae Gheorghiof, Gheorghe Albu, secretari; Marin Diaconescu, Ioan Oltean, Kelemen Hunor, Miron Ignat, chestori; Ion Munteanu - PSD; Ion Mînzînă - PRM; Cristian Rădulescu - PD; Laurenţiu Crin Antonescu - PNL; Marton Arpad Francisc - UDMR; Bogdan Pascu - Partidul Conservator; Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale; Corneliu Ciontu - Grupul deputaţilor independenţi şi doamna Georgeta Ionescu, secretar general.
Invitaţi: domnii Mihai Unghianu, Nicolae Sfăcăreanu, secretari generali adjuncţi; Gheorghe Emacu, Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor; doamna Cecilia Păduroiu, Departamentul pentru activităţi parlamentare; Georgică Tobă, Gabriel Stecoza, Direcţia secretariatului tehnic; Gheorghe Popescu, Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; Constantin Bantaş, Direcţia pentru lucrările în comisii; Rodica Avram, Direcţia pentru comunicare, presă şi relaţii publice; Traian Chebeleu - Direcţia generală pentru relaţii externe şi protocol.
*
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, vă propun să începem şedinţa de astăzi.
Vă informez, pentru început, că am avut, la sfârşitul săptămânii trecute, o întâlnire foarte bună împreună cu secretarul general, cu doamna Ionescu, şi cu secretarii generali adjuncţi, cu şefii compartimentelor.
Va trebui, vorbeam şi astăzi cu doamna Ionescu şi o să vă propunem totuşi să ne gândim, în perioada care urmează, să evaluăm cu atenţie proiectele de investiţii şi să ne gândim cum să folosim resursele pe care le avem. Dar, în orice caz, lucrurile acestea vor trebui chibzuite cu foarte multă atenţie. Ştiu că, de obicei, sunt o mulţime de probleme care, pe parcursul anului, solicită nişte bani pentru a rezolva chestiuni presante, dar este important să stabilim de la început o ordine de priorităţi.
Acum, avem câteva chestiuni suplimentare pentru ordinea de zi, dar să intrăm pe ordinea de zi.
PUNCTUL 1
Ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor
Domnul Adrian Năstase:
Dacă aveţi observaţii la ordinea de zi.
Vă rog, domnule Bolcaş.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Dacă-mi îngăduiţi, la şedinţa anterioară, să se verifice stenograma, s-a solicitat ca proiectul de Lege privind aprobarea Acordului între Guvernul României şi Republicii Ungare, este vorba de Acordul Gojdu, să figureze imediat după informare. Sigur că reexaminarea la cererea preşedintelui este o prioritate şi, măcar ca respect, trebuie s-o lăsăm a doua, dar nu înţeleg să coboare pe locul al patrulea; să fie pe locul al treilea, pentru că mi se pare mai importantă decât prevenirea şi controlul integrat al poluării.
Deci, rugămintea: patru să devină trei, trei să devină patru.
Domnul Adrian Năstase:
Da, aşa ne-am înţeles data trecută şi rog să operăm această modificare.
Dacă în legătură cu ordinea de zi mai sunt observaţii pentru săptămâna aceasta, faţă de ce am decis săptămâna trecută.
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, în legislaturile anterioare era o practică în Biroul permanent, care cred că s-a abandonat. Tot ce însemna acorduri, memorandum-uri urmau imediat după informare şi apoi urmau în ordine. Să le păstrăm, pentru că eu am văzut trecute aşa. Să încercăm să păstrăm ce a fost bun, indiferent de situaţie.
Domnul Adrian Năstase:
Adeseori, aceste acorduri au nişte implicaţii privind procedura bilaterală şi, dacă noi nu dăm semnalul respectivă, nici partenerul nu ratifică. Aceasta a fost raţiunea pentru care încercam să rezolvăm cu urgenţă, mai ales că de obicei nu sunt probleme la aprobarea acestor proiecte de legi.
Şi, atunci, dacă sunteţi de acord, de săptămâna viitoare să reluăm această practică. Şi poate punem chiar ca un capitol distinct, ca să nu ne mai încurcăm în lucrurile acestea. Punem, după informări imediat, acest capitol, dacă nu este ceva mai urgent.
Dacă avem de rezolvat ceva în legătură cu ordinea de zi.
Da, vă rog.
Doamna Daniela Popa:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, aş dori ca miercuri să analizăm, aşa cum am hotărât data trecută, anexa 2, referitoare la proiectele de legi cu termenul de depunere a rapoartelor depăşit. Şi am înţeles că vicepreşedinţii trebuie să vină cu... Miercuri, ar trebui să informăm despre această situaţie.
Domnul Adrian Năstase:
Pentru miercuri să avem acest punct pe ordinea de zi, doamnă secretar general, da? Şi, până atunci, într-adevăr să verificăm cu atenţie situaţia rapoartelor întârziate.
Ar fi important, pentru perioada care urmează, să luăm câteva măsuri din acestea de disciplină legislativă, care să arate totuşi că ne respectăm măcar obiectul principal al muncii.
Dacă mai este ceva la ordinea de zi? Nu. Înţeleg că nu mai sunt alte probleme. Deci, ordinea de zi este acceptată la nivelul Biroului permanent şi o supun, cu modificările anunţate, colegilor din Comitetul liderilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate.
Programul. Avem ceva special? Vă rog, domnule Albu.
Domnul Gheorghe Albu:
Domnule preşedinte, am observat aici, pe ordinea de zi, că practic avem puncte cu adoptare numai primele zece, urmând respingeri, care pot eventual să treacă foarte uşor.
Cele zece puncte cred că astăzi şi mâine sunt epuizate.
Este nevoie, cred, să lucrăm în comisii şi joi, dar cu un control al vicepreşedinţilor extrem de ferm, pentru că practic rămânem fără... Joi vom discuta în plen ce?
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Mai bine discutăm respingerile lunea viitoare.
Domnul Adrian Năstase:
Dar se pot epuiza mâine.
Domnul Marton Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Eu, teoretic, aş putea fi de acord, dar tocmai săptămâna trecută a fost o altă propunere de a lucra şi în plen, ca să scăpăm de cele 90 de respingeri.
Eu nu cred că vom scăpa de respingerile respective. Eu zic să lăsăm aşa şi, dacă din întâmplare, punem varianta cum a mai funcţionat că, dacă se epuizează punctele de pe ordinea de zi, joi vor fi comisii.
Domnul Adrian Năstase:
Şi aceasta ar fi o soluţie, pentru că noi mai avem o şedinţă de Birou miercuri şi putem să modificăm ordinea de zi.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Cu asterisc că, dacă se va epuiza, atunci vor fi comisii.
Domnul Adrian Năstase:
Exact. Şi, atunci, decidem această chestiune miercuri la zece.
Domnul Ponta.
Domnul Victor Ponta:
Vroiam doar să vă rog, cine conduce şedinţa astăzi, să informeze şi deputaţii despre aceste două variante.
Domnul Adrian Năstase:
Iniţial, aş fi vrut să conduc eu, dar la ora patru trebuie să-l primesc pe preşedintele Macedoniei. Şi, atunci, poate conduce domnul Bolcaş, care dorea să conducă astăzi, da? Bine.
Cu această eventualitate pentru programul de joi, pe care o vom confirma miercuri, programul este menţinut în forma existentă.
PUNCTUL 2
Notă cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor
Domnul Adrian Năstase:
Dacă sunt observaţii? Avem vreo propunere de procedură de urgenţă?
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:
Da, la 1.a.
Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, termenul este 08.03. Un termen foarte scurt. De fapt, anterior acestui termen şi a depunerii raportului, să solicităm liderilor să se întrunească, pentru că dintre cei 11 care sunt, ştiţi, prin negocierea liderilor, trebuie să vedem algoritmul, cum se aplică, cine şi ce propune.
Şi, atunci, aş propune un termen de 15.03 pentru raport, ca să putem avea negocierile pe membrii colegiului.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Şi, atunci, ar fi 6 martie pentru amendamente.
Domnul Adrian Năstase:
Sunteţi de acord? Da. Deci, propunerea este acceptată.
Alte comentarii? Nu mai sunt.
PUNCTUL 3
Punct de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal şi a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PLx nr.447/2005)
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:
Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, punctul acesta ar trebui să fie discutat cu punctul următor, pentru că sunt corelate.
Domnul Adrian Năstase:
Da. Vă rog, comentarii.
Doamna Georgeta Ionescu:
Şi, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, mai era o procedură de urgenţă la cererea iniţiatorilor, pe pagina 6. Îmi cer scuze, s-a trecut, dar trebuie aprobat de Comitetul liderilor.
Domnul Adrian Năstase:
La iniţiativele legislative, da? Vă rog să ne anunţaţi de fiecare dată.
Este vorba de modificarea Legii privind protecţia noilor soiuri de plante, nu?
Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Supun votului Comitetului liderilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Legea privind protecţia noilor soiuri de plante, în procedură de urgenţă, a fost aprobată. Deci, a fost aprobată procedura, vreau să spun.
Revenim la problemele legate de punctul de vedere al comisiei.
Vă rog, opinii în legătură cu felul în care procedăm.
Deci, practic, ei ce spun? Ei spun că reluăm votul.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Dacă-mi permiteţi.
Soluţia mi se pare foarte pragmatică, dar foarte periculoasă. Foarte periculoasă pentru că nu putem relua votul sub nici un pretext. Este un act juridic de voinţă, exprimat ca atare, şi atunci cred că singura posibilitate este să interpretăm titlul legii după conţinut.
Reluarea votului creează un precedent pentru noi.
Iertaţi-mă, acum mi-a venit în faţă hârtia şi gândesc cu voce tare. Luaţi sub beneficiul de inventar ce vă spun, ca bază de discuţie.
Orice pretext poate să fie bun pentru reluarea unui vot. Din moment ce ne-am exprimat punctul de vedere, bine sau greşit, rămâne punct de vedere. Şi titlul legii se interpretează după conţinut. Asta este singura problemă. Şi, atunci, avem o lege de respingere.
Domnul Adrian Năstase:
Alte puncte de vedere? Domnul Marton Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Situaţia este în felul următor:
Această problemă a fost trimisă de către plen Comisiei juridice. Comisia juridică, în înţelepciunea sa, a votat, probabil ce a ieşit din discuţii, un raport. Raportul l-am primit. Acest raport se pune pe ordinea de zi şi se dezbate.
Ştiu că acest raport are altă soluţie propusă. Poate fi respins, ca orice raport şi adoptată eventual procedura propusă.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Este o dezbatere colegială, ca să găsim împreună un consens, o soluţie.
Nu este vorba de un raport ca un raport pentru un proiect de lege. Este un punct de vedere pe care l-a solicitat Biroul permanent. Şi Biroul permanent, împreună cu liderii, trebuie să găsească o soluţie, ţinând cont şi de acest punct de vedere, care poate să fie considerat cel mai autorizat. Dar nu este un raport să-l supun dezbaterii plenului.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Dacă-mi permiteţi.
Eu am o singură problemă. Dacă mergem pe ideea aceasta, că un vot din Camera Deputaţilor, adică mai multe voturi contradictorii din plenul Camerei Deputaţilor nu pot fi reluate, adică unul dintre ele nu poate fi reluat, înseamnă că nu poate fi reluat nici celălalt vot. Şi mi se pare că înţelept ar fi ca, atunci când există legi unde, din varii motive, s-au votat nişte prevederi contradictorii, un titlu care zice "adoptarea ordonanţei cutare" şi "respingerea articolului unic" sunt două decizii contradictorii, trebuie să-şi găsească o soluţie unitară în plenul Camerei Deputaţilor sau la comisia Camerei Deputaţilor.
Domnul Adrian Năstase:
Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Mulţumesc.
Iertaţi-mă! M-am prevalat de faptul că este o discuţie absolut colegială, după câte am înţeles.
S-ar părea că şi la Senat, nu ştiu cu siguranţă, ar fi bine să ne informăm, atunci când au fost respinse celebrele ordonanţe cu PNA şi cu DNA, situaţia a fost la fel: pe conţinut, s-a respins articolul unic de aprobare, dar nimeni nu s-a gândit că trebuie să facă un amendament de respingere şi la titlul legii.
Vedeţi, este o chestiune foarte simplă. Din punctul meu de vedere, putem să dăm drumul şi la lege aşa: Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. De acord. Titlu. Şi, prin conţinut, el se respinge. Deci, o aprob prin respingerea ei în integralitate. Nu este contradictoriu. Acesta este modul meu de a aproba, prin respingere.
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, eu vă propun să amânăm acest subiect pentru miercuri şi să vă rog să ne gândim foarte bine, pentru că într-adevăr ceea ce vom decide acum va fi un precedent posibil pentru diferite situaţii extravagante. Pentru că s-ar putea să avem poate situaţii în care va fi respins titlul legii - şi am avut - şi rămâne articolul unic - şi am avut. Până la urmă este mai important titlul legii sau este mai important articolul de conţinut? Dar aici noi spunem următorul lucru: pentru că a fost aprobat titlul legii, care este ambalajul, spunem... Cum desprindem voinţa de fapt? În legătură cu soluţia de fond? Sau în legătură cu ambalajul ca atare? Ce este mai important? Este greu să stabileşti o ordine de precădere a importanţei.
Totuşi, în situaţia cealaltă, în care era respins titlul şi era aprobat articolul, de asemenea se votează din nou toată legea, pentru o raţiune care ţine doar de titlu. Aici, practic, voinţa pe fond este legată de conţinut, teoretic. Nu vreau să mă pronunţ, pentru că până la urmă fondul aici este legat de o chestiune de termen. Dar n-aş vrea să ne grăbim. Şi nu ştiu dacă subiectul acesta n-ar permite o dezbatere mai serioasă şi la Departamentul nostru tehnic, Departamentul legislativ, să mai vedem situaţii de acest gen poate şi la Senat, cum aţi sugerat. Să încercăm să stabilim o practică, care s-ar putea consolida, pornind de la un precedent periculos.
Vă repet, putem să mergem în plen să discutăm lucrurile acestea, dar avem noi dificultăţi să ne acomodăm poziţiile. Dacă mergem în plen. În plus, sunt de acord cu elementul pe care l-a ridicat domnul Bolcaş. Nu este vorba de un raport clasic, ci este vorba de un punct de vedere. Dar să vedem cum este mai bine.
Domnul Oltean.
Domnul Ioan Oltean:
Domnule preşedinte, sigur că putem să mai amânăm luarea unei decizii, ca să fim în deplină cunoştinţă de cauză. Este un precedent care, sigur, poate deveni periculos.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Este un precedent fără precedent.
Domnul Ioan Oltean:
Da. Iarăşi mai este un adevăr, pe care nu putem să-l contestăm, că, mă rog, majoritatea sau Camera, în majoritatea şi în înţelepciunea ei, poate oricând să revină asupra unei hotărâri date, dacă ea consimte acest lucru. Nu cred că există în Regulament o prevedere care să interzică Camerei, în majoritate evident, să revină asupra unei hotărâri. Cred că au fost soluţii. Dar, aici, fiind vorba de un punct de vedere şi nu de un raport, Comisia juridică ne exprimă un punct de vedere la solicitarea noastră, nu avem un raport pe care să-l supunem atenţiei, probabil că amânarea şi consultarea şi altor specialişti este benefică, pentru a lua o decizie care să fie într-adevăr în consens.
Domnul Adrian Năstase:
Domnule Oltean, aş spune doar un singur lucru la ceea aţi comentat. Camera poate să voteze din nou asupra unui proiect legislativ, dar numai după o sesiune. Adică, nu poate să facă lucrul acesta de două ori în fiecare săptămână, pentru că aceasta ar fi împotriva...
Domnul Ioan Oltean:
Dacă îmi îngăduiţi. În situaţia în care proiectul de lege a fost respins în integralitatea lui, el nu mai poate fi adus în aceeaşi sesiune, că noi nu suntem în asemenea situaţie.
Domnul Adrian Năstase:
E adevărat. Acesta era comentariul domnului Gheorghiof. Poate că este un argument. Să vedem miercuri.
Vă rog. Domnul Pambuccian.
Domnul Varujan Pambuccian:
Domnule preşedinte, situaţia nu este chiar simetrică cu situaţia proiectelor celorlalte, unde am avut probleme la titlu, pentru că în momentul în care exista conţinutul, adoptat într-o formă sau alta, un titlu sigur că ar fi fost, cum spuneaţi dumneavoastră, ambalajul. Aici problema ne poate pune pe noi toţi într-o situaţie hilară, pentru că vorbim de un titlu fără nimic în spate. Nici să-i dăm drumul aşa nu putem, pentru că este limpede că în momentul acela se face Camera de râs. Trebuie să găsim o soluţie la chestiunea aceasta. De aceea eu vă propuneam, poate să avem o întâlnire astăzi sau mâine exact pe chestiunea aceasta, să încercăm să găsim o soluţie. Ne facem de râs dacă îi dăm drumul aşa.
Domnul Adrian Năstase:
Până miercuri vă rog să reflectaţi, poate aveţi şi o întâlnire informală la nivelul liderilor de grup, poate şi specialiştii din Departamentul legislativ. Da? Bine.
PUNCTUL 4
Solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind prelungirea termenului de depunere a rapoartelor la:
- proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi (PLx nr.24/2006)
- proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PLx nr.538/2005), retrimis de către plenul Camerei Deputaţilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, spre a fi dezbătute în procedură de urgenţă
Domnul Adrian Năstase:
Da, pentru că le-am conexat? Tot miercuri, da? Deci, le repunem pe ordinea de zi pentru miercuri.
Mergem mai departe.
PUNCTUL 5
Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra cererii ministrului justiţiei privind încuviinţarea percheziţiei la două imobile care aparţin domnului Adrian Năstase, deputat şi preşedinte al Camerei Deputaţilor
Domnul Adrian Năstase:
Aici aveţi raportul întocmit de către comisie, în urma dezbaterilor şi votului de săptămâna trecută. Acest raport, pe baza Regulamentului, urmează să fie trimis şi înţeleg că a şi fost trimis la Grupul parlamentar al PSD. Grupul parlamentar al PSD are 5 zile pentru a se pronunţa şi trebuie să avem în vedere termenul maxim de 20 de zile de la care Camera a fost sesizată. Când am anunţat în plen?
Domnul Victor Viorel Ponta:
Lunea trecută.
Domnul Adrian Năstase:
Să vedem când va fi gata raportul Grupului. Eu am vorbit cu domnul Hrebenciuc, care spunea că va trebui distribuit şi probabil că zilele următoare se va face o şedinţă a grupului parlamentar.
Domnul Victor Viorel Ponta:
Lunea viitoare.
Domnul Adrian Năstase:
Trebuie în 5 zile şi lunea viitoare este deja târziu şi atunci trebuie săptămâna aceasta. Sigur, grupul va trebui să respecte Regulamentul. Dar, repet, începând de astăzi are 5 zile pentru a face raportul.
Rog liderii să rămână şi la punctele suplimentare, pentru că acolo este o chestiune de principiu pe care trebuie să o discutăm.
Dacă mai aveţi ceva la raportul acesta, ca procedură?
Domnul Ioan Oltean:
O chestiune care trebuie să fie foarte clară, pentru că alin.5 al art.2? Cine trimite? Comisia juridică? Deci, de când începe să curgă termenul de 5 zile? Comisia juridică trimite grupului raportul, şi nu Biroul permanent, aceasta să fie foarte clar, să nu fie vreo confuzie.
Domnul Adrian Năstase:
E adevărat. Eu ştiu că raportul a fost trimis astăzi de dimineaţă la grup, dacă nu mă înşel, de către Comisia juridică. Ei l-au redactat la sfârşitul săptămânii şi, de îndată ce a fost finalizat, a fost trimis la grup.
Vă rog.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Domnule preşedinte, domnul Oltean are dreptate, pentru că este o circulaţie deficitară a acestor hârtii. Normal era ca raportul să vină, să fie înregistrat şi discutat la Biroul permanent şi astăzi ar fi trebuit să fie trimis la grupul parlamentar. Aşa este foarte corect. Numai Biroul permanent poate să dispună asemenea mişcări.
Dar acum, pentru că suntem în situaţia unui fapt împlinit, înregistrarea la grup cu data de astăzi şi de astăzi curg cele 5 zile, ceea ce coincide şi cu o circulaţie normală.
Domnul Adrian Năstase:
Eu sunt de acord cu ceea ce spune domnul vicepreşedinte Bolcaş, dar am impresia că Regulamentul nu este suficient de clar. Dar, ca principiu, cred că circulaţia documentelor trebuie să se facă, pentru bună ordine, prin intermediul Biroului permanent. Sigur, aici nu este cu implicaţie practică, pentru că este vorba de aceeaşi zi. Dar, în felul acesta, se poate lua notă, se pot urmări termenele ş.a.m.d. Altfel, dacă hârtiile circulă fără acest intermediar, care este Biroul permanent, pierdem aceste date.
Dacă mai sunt comentarii? Vă rog. Doamna secretar general.
Doamna Georgeta Ionescu:
Voiam să vă semnalez că s-a trecut peste pct.4, unde trebuia fixat un termen. Este solicitarea Comisiei juridice.
PUNCTUL 6
Solicitare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională privind prelungirea termenului de depunere a raportului la propunerea legislativă privind pregătirea populaţiei pentru apărare (PLx nr.642/2006)
Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:
Se poate acorda termenul. Termenul pentru adoptare tacită este 8 martie. Ei au solicitat 2 martie.
Domnul Adrian Năstase:
Solicitarea este acceptată.
PUNCTUL 7
Solicitare din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport privind prelungirea termenului de depunere a raportului la proiectul de Lege privind recunoaşterea Institutului de Ştiinţe Administrative ?Paul Negulescu? a calităţii de instituţie care asigură perfecţionarea pregătirii profesionale pentru administraţia publică (PLx nr.30/2006)
Domnul Adrian Năstase:
Observaţii? Nu sunt. Solicitarea a fost aprobată.
PUNCTUL 8
Solicitare din partea Comisiei pentru politică externă
Domnul Adrian Năstase:
Cred că nu aveţi nimic împotrivă, da? Solicitarea este aprobată.
PUNCTUL 9
Propunere din partea preşedintelui Comisiei pentru politică externă
Domnul Adrian Năstase:
Cred că ideea este bună. Dar aceasta înseamnă o modificare de Regulament?
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Problema este alta. Cred că, în conformitate cu Regulamentul, nu am studiat în mod special capitolul acesta al comisiilor, fiecare comisie poate să-şi alcătuiască, în cadrul ei, o subcomisie. Având în vedere că propunerea spune ?înfiinţarea pe lângă comisie?, eu cred că nu poate să fie primită decât cu o modificare de Regulament. Dar să-i sugerăm domnului preşedinte să înfiinţeze, în cadrul comisiei, o subcomisie. Ideea este bună, e de reţinut.
Doamna Daniela Popa:
O singură completare. Această comisie a şi fiinţat până în anul 2000. Chiar preşedintele comisiei era domnul Glăvan. Era o subcomisie în cadrul Comisiei pentru politică externă.
Domnul Adrian Năstase:
Dacă este aşa? Cine răspunde de Comisia pentru politică externă? Doamna Daniela Popa. Vă rog să discutaţi cu el şi să vedeţi exact, dacă nu sunt probleme de Regulament, atunci este o chestiune a lor de decizie. Doar să ne notifice decizia respectivă.
PUNCTUL 10
Solicitare din partea Grupului parlamentar al PNL
Domnul Adrian Năstase:
Sunt observaţii?
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Da, de formă asupra textului. Nu este vorba de o solicitare. Este comunicarea unei hotărâri. Îl rog pe domnul deputat Crin Antonescu, care este un om care cunoaşte protocolul?
Crin Laurenţiu George Antonescu:
Aveţi dreptate.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Nu e nici o problemă?
PUNCTUL 11
Sesizare din partea doamnei deputat Anca Constantinescu
Domnul Adrian Năstase:
Vă rog.
Domnul Victor Viorel Ponta:
Dacă îmi permiteţi, aş vrea să rog membrii Biroului permanent, dacă puteţi amâna până miercuri sesizarea. Eu astăzi aş vrea să prezint, în plen, scuze doamnei Anca Constantinescu. Nu am avut nici cea mai mică intenţie să o jignesc. Din păcate, dânsa nici nu mi-a spus că a fost jignită, acum am citit chestiunea aceasta. Pur şi simplu înţeleg că declaraţia iniţială a dânsei a fost o declaraţie, mă rog, în glumă, politică, cum să facem ciocul mic, eu am răspuns tot politic, în glumă, cu ciocul mare. Îmi cer scuze şi sper ca dânsa să-şi retragă sesizarea, pentru că nu am avut nici cea mai mică intenţie să o jignesc şi, dacă dânsa s-a simţit jignită, sunt gata să pun pe seama tinereţii mele asemenea greşeli.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Domnule preşedinte, dat fiind că şi eu am avut sesizări din acestea din partea domnului Funar, la vremea respectivă, în timpul bugetului, pentru abateri mult mai grave, şi eu cred că, dat fiind tinereţea domnului Ponta şi anumite lucruri care ne mai scapă în tensiunea din cadrul comisiilor, să-şi ceară scuze şi să închidem acest incident.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Acum scuzele prevalează sesizării în faţa Comisiei de disciplină. Aşteptăm. Dacă nu le primeşte şi stăruie?
Domnul Adrian Năstase:
Deci, să amânăm pentru miercuri.
PUNCTUL 12
Comunicare din partea unor deputaţi independenţi
Domnul Adrian Năstase:
Nu este un vicepreşedinte care să răspundă, dar am putea să rugăm secretarii să discute cu deputaţii independenţi şi să ne prezinte un raport.
Doamna Daniela Popa:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, mai este o problemă şi acest lucru l-am discutat şi acum o săptămână sau acum două săptămâni. Ne confruntăm iarăşi cu un tabel al deputaţilor independenţi, la care scrie ?fără apartenenţă politică? şi sunt foarte mulţi care? Îl văd pe domnul Ciocâlteu, care acum este la Grupul PD, Almăşan la Grupul PC, Bogdan Cantaragiu la PD şi toţi sunt trecuţi cu propuneri făcute pentru Grupul independenţi. Deci, nu e în regulă.
Domnul Adrian Năstase:
Cred că ar trebui fie să dăm mandat unui vicepreşedinte - şi poate că aceasta ar fi cea mai bună soluţie? Domnul Ruşanu, pentru că la Grupul PNL nu a trecut nimeni.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Eu zic să angajăm un om care să urmărească permanent mişcarea acestor deputaţi. (Râsete)
Domnul Adrian Năstase:
Să punem un GPS la parlamentari? Domnul Ciontu.
Domnul Corneliu Ciontu:
Sper că am dreptul să iau cuvântul; nu am dreptul să votez.
Nu ştiu, mie mi se pare chiar un joc ceea ce se întâmplă. Rândul trecut eu am informat membrii Biroului permanent pe varianta tuturor parlamentarilor independenţi, care erau în număr de 25; 15 au semnat pentru a fi eu reprezentantul lor în şedinţele Comitetului liderilor şi ale Biroului. Inclusiv pe aceeaşi notă am pus şi pe varianta scurtă, adică a parlamentarilor neafiliaţi în acest moment la nici un grup şi acolo 7 dintre cei 13 - aici apar 14, dar ştiu că şi domnul Puzdrea a trecut la un grup parlamentar - au fost de acord ca eu să îi reprezint. Nu ştiu, ce altceva?? Îi chemăm pe oameni şi a treia oară să mai semneze? Dumneavoastră decideţi.
Domnul Adrian Năstase:
Vă rog.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Iertaţi-mă că intervin, dar există o neconcordanţă între prima adresă, la care nu am făcut nici un fel de obiecţie, între numele semnatarilor primei adrese şi cea de-a doua adresă. Şi eu aş fi de acord să-l mandatăm pe domnul vicepreşedinte Ruşanu să verifice situaţia aceasta, să nu existe echivocuri.
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, vă propun ca domnul vicepreşedinte Ruşanu să se uite pe materialele acestea, pe materialele anterioare şi să ne prezinte un punct de vedere, pornind de la ideea că îşi pot exprima - cred că aşa am decis data trecută - o opţiune în legătură cu observatorul pe care independenţii îl pot trimite la şedinţele Biroului permanent doar cei care nu sunt afiliaţi la alte grupuri. Eu cred că aceasta a fost decizia noastră de principiu, pornind de la ideea că ceilalţi, participând la şedinţele de grup, pot să fie informaţi de către liderii grupurilor respective.
De aceea, dacă sunteţi de acord, pornind de la această idee, să verificăm încă o dată situaţia, pentru că, iată, totuşi semnează aici unii dintre cei care sunt deja afiliaţi la anumite grupuri. Trebuie verificat.
Domnul Bogdan Pascu:
Domnule preşedinte, eu am sesizat o chestiune şi aş vrea să o supun atenţiei. Văd că hârtia semnată de domnul Dan Mocănescu are data de 7.02.2006, iar hârtia anterioară semnată de domnul Ciontu are data de 14.02.2006. Probabil că în perioada aceasta s-a întâmplat ceva şi la noi nu a ajuns prima, a ajuns a doua. Şi eu susţin ca domnul Ruşanu?
Domnul Adrian Năstase:
Sigur, să verificăm aceste lucruri şi cât mai repede, ca să nu mai apară şi alte modificări.
PUNCTUL 13
Sinteza declaraţiilor politice prezentate de deputaţi în şedinţa din 14 februarie 2006
S-a luat act.
PUNCTUL 14
Materiale pe linia relaţiilor parlamentare externe
1. Întâlnirea parlamentarilor români desemnaţi ca observatori la Parlamentul European cu domnul Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe (28 februarie 2006)
Domnul Adrian Năstase:
Deci, mâine la ora 10,00. Nu putem să sugerăm o altă oră, totuşi? La ora 13,00? Avem câteva ore pentru lucrul în plen. Doamna secretar general, vă rog să luaţi legătura cu domnul Ungureanu şi sugeraţi-i, totuşi, să facem la ora 13,00, pentru că eu cred că şi dânsul este interesat ca legile privind integrarea să fie aprobate de către Cameră.
Domnul Victor Viorel Ponta:
Rog să sugeraţi, tot în acelaşi mod creştinesc, şi Grupului de rugăciune, dacă se poate întâlni în afara programului. Vedeţi, spuneau de la presă că la ora 9,30 în plen noi discutăm despre Marea Schismă şi, sigur, nu va răspunde domnul Andea la chestiunea aceasta. Vom răspunde noi.
Domnul Adrian Năstase:
Deci, memorandumul se aprobă, dar cu solicitarea de a se modifica ora.
2. Deplasarea unui grup de deputaţi la Muntele Athos.
Domnul Adrian Năstase:
Dacă sunt observaţii.
Participanţii îşi plătesc, deci să fim de acord cu chestiunea aceasta.
3. Vizita oficială în România a unei delegaţii parlamentare, condusă de domnul Branko Marinic, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu România din Adunarea Naţională a Republicii Slovenia, 8-10 martie 2006.
Domnul Adrian Năstase:
Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii, dar să desemnăm un membru al Biroului permanent care să însoţească delegaţia slovenă.
Cine doreşte, dintre colegi?
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie.
Domnul Adrian Năstase:
Dar trebuie şi cineva din Biroul permanent, pentru că este o întâlnire protocolară.
Deci, domnul vicepreşedinte Bolcaş.
4. Modificări privind participarea domnului deputat Adrian Severin la reuniunile comisiilor APCE (Paris, 13-15 martie 2006).
Domnul Adrian Năstase:
Sunt observaţii? Nu sunt. Memorandum-ul este aprobat.
5. Reuniunea Comisiei pentru relaţii parlamentare şi publice a AUEO Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), 23-24 martie 2006.
Domnul Adrian Năstase:
Sunt observaţii? Nu sunt. Memorandum-ul este aprobat.
6. Participarea la reuniunea Comisiei pentru mediu, agricultură şi probleme locale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Paris, 28 martie 2006).
Domnul Adrian Năstase:
Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. Memorandum-ul este aprobat.
7. Plata cotizaţiei anuale la Asociaţia Secretarilor Generali de Parlamente (ASGP) pentru anul 2006.
Domnul Adrian Năstase:
Sunt observaţii? Nu sunt. Memorandum-ul este aprobat.
8. Informare privind desfăşurarea Conferinţei Internaţionale "Statul şi Biserica într-o lume în schimbare: căutarea modalităţilor de parteneriat în rezolvarea provocărilor lumii moderne".
S-a luat act.
Domnul Dan Radu Ruşanu:
Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte.
Domnul Adrian Năstase:
Da.
Domnul Dan Radu Ruşanu:
Am o rugăminte.
În perioada 13-16 martie am fost invitat la Congresul Mondial al Transportatorilor, cu condiţia să-mi plătesc cheltuielile de transport, iar celelalte cheltuieli se suportă de către organizator, deci nu este nici o cheltuială de la Camera Deputaţilor.
Domnul Adrian Năstase:
De acord.
Deci, să fim de acord cu acţiunea ca atare, cu participarea.
Domnule Chebeleu, vă rog să faceţi memorandum-ul necesar, dar cu aprobarea dată de către Biroul permanent.
Doamna Popa.
Doamna Daniela Popa:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, săptămâna trecută am aprobat un memorandum intern referitor la participarea la al doilea Atelier regional din cadrul proiectului "Cooperarea femeilor parlamentar".
Din păcate, atunci chiar am discutat în Birou, comisia a propus un parlamentar, deplasarea făcându-se împreună cu un expert, personal din staff-ul tehnic.
M-am uitat mai bine la cererea organizatorilor, se cerea participarea a două femei parlamentar şi chiar ulterior am văzut că s-a trimis adresă prin care îşi manifestau stupoarea că nu există două femei parlamentar să participe la această acţiune.
Şi chiar dumneavoastră, în şedinţa respectivă de Birou, aţi sugerat ca în principiu să fim de acord, dar să vedem natura activităţii şi să nu fim puşi într-o situaţie delicată.
Domnul Adrian Năstase:
Ne menţinem punctul acesta de vedere.
Doamna Daniela Popa:
Deplasarea, din păcate, s-a realizat. Rugămintea este ca pe viitor să facem aceste deplasări.
Iar, al doilea, toate deciziile din Biroul permanent să se şi respecte.
Domnul Adrian Năstase:
Domnule Chebeleu, dar poate ne faceţi o informare, ca să ştim de ce nu s-a respectat decizia, totuşi.
Domnule Chebeleu, ne faceţi un raport, săptămâna viitoare şi puneţi şi scrisorile de la ei, ca pe viitor să nu mai fim în astfel de situaţii.
Stimaţi colegi, am pus aici, la materiale suplimentare, o scrisoare din partea Ministerului Public şi, înainte de a lua o decizie, aş vrea să vă spun câteva lucruri.
Ceea ce vom face acum, ceea ce vom decide acum va reprezenta un precedent.
Practic, scrisoarea aceasta vine, bănuiesc, în urma sesizării pe care domnul deputat Ujeniuc a făcut-o la Parchetul General.
N-am nici un fel de problemă pe plan personal şi ştiţi foarte bine că decizia nu a fost a mea, ci a fost a Biroului permanent; bună, proastă, putem să discutăm. Cei care sunt membri ai Biroului permanent ştiu foarte bine cum s-a luat decizia, care au fost raţiunile respective şi, până la urmă, consultarea de la Cotroceni şi chiar modificarea ordonanţei de urgenţă ne arată foarte clar că soluţia pe care noi am evidenţiat-o în răspunsul respectiv era în linie cu câteva dintre chestiunile de Regulament, dar şi cu unele aspecte legate inclusiv de organizarea Parchetului General.
Aici, deci, avem o chestiune de principiu şi anume: dacă Parlamentul României, Camera Deputaţilor, parlamentarii acceptă o jurisdicţie exterioară pentru a examina decizii care ţin de Regulamentul Camerei, de funcţionarea Camerei.
Eu am mai spus lucrul acesta o dată. În măsura în care se acceptă un astfel de precedent, în sensul că, nu ştiu, Curtea de Conturi, Parchetul General, Patriarhia vor examina dacă Biroul permanent sau parlamentarii, în ceea ce priveşte votul lor sau opiniile exprimate, pot fi cenzuraţi de Parchet, de DNA, de DICOT, ştiu eu, de alte structuri, este în ordine.
Eu vă spun încă o dată, nu am o problemă personală.
Dar vreau să înţelegem cu toţii că suntem într-un moment în care va trebui să decidem ce statut are, în România, Parlamentul. Pentru că asta este până la urmă. Pentru că toată lumea ne dă pumni în cap. Guvernul pe de o parte, preşedintele pe de altă parte. Înţeleg că deciziile privind legislaţia se vor lua, în fiecare lună, la Cotroceni ş.a.m.d. Este în ordine.
Dar acum ajungem ca deciziile noastre să fie examinate, de partea cealaltă a străzii, de către Parchetul General, la solicitările unor colegi.
Precedentul ar fi urmat, fără îndoială, de absolut orice nemulţumiţi. Doamna Anca Constantinescu, data viitoare, nu o să ne mai scrie aici, ci, în mod evident, va face o plângere la Parchetul General împotriva domnului Ponta. Orice plângere, de acum, va fi trimisă la Parchetul General, ceea ce ar însemna că noi nu avem capacitatea de a regla problemele de contencios regulamentar în interiorul Parlamentului.
Deci, aceasta este o problemă de principiu şi n-aş vrea să o decidem noi aici. Dacă sunteţi de acord, această problemă de principiu s-o trimitem la Comisia juridică, ca să nu facem din nou o discuţie aici din care să pară cumva că suntem..., dar cu aceste comentarii; un punct de vedere în legătură cu această chestiune.
Pe de altă parte, dacă sunt informaţii publice, eu cred că ele trebuie solicitate şi obţinute prin intermediul doamnei Avram, pentru că ele nu pun nici un fel de problemă, ele sunt Regulamentul Camerei şi altele, deci o parte dintre ele pot fi obţinute fără nici un fel de problemă, pentru că sunt informaţii publice. Este un document public, deci nu trebuie să-l trimitem.
Dar aici mai este o chestiune: "Către Camera Deputaţilor, Biroul permanent". Daţi-mi voie să vă spun că sunt foarte mulţi în ţara aceasta care ştiu cum se face o corespondenţă, către cine se îndreaptă corespondenţa, ce face pe urmă cel care primeşte corespondenţa.
Pe de altă parte, chiar dacă nu ştiu cei care trimit scrisorile cine trebuie să fie la capătul acesta al corespondenţei, teoretic ar trebui să ştie, măcar în zona lor, cine are dreptul să trimită corespondenţă. Pentru că, din acest punct de vedere, revenind la o chestiune care este de notorietate şi ţine de reglementare, numai procurorul general este cel care eventual poate să trimită corespondenţă, nu un procuror şef adjunct de secţie.
Eu n-am nimic împotrivă, putem să intrăm în astfel de poveşti. Este în ordine. Dar asta înseamnă practic pierderea unei demnităţi fireşti constituţionale a ceea ce înseamnă Parlamentul. Şi asta pentru că un coleg de-al nostru consideră, deoarece are o anumită practică sau se descurcă mai bine ca avocat, mergând la Parchet şi pe alte zone de jurisdicţie, trebuie evitate formulele interne de cenzură. Nu cred că este bine. Deci, vă spun cu cea mai mare detaşare.
Dar cred că noi, ca Birou permanent, avem datoria de a nu lăsa să apară aceste... şi liderii grupurilor, de a deschide o cutie a Pandorei. Pentru că absolut oricine, nemulţumit, de acum înainte, dacă acceptăm aceste chestiuni, va face o plângere la Parchetul General, repet, nu pe fapte penale, ci pe chestiuni care ţin de Regulament şi de organizarea activităţilor interne.
Comentarii.
Dar repet, sugestia mea ar fi, pentru clarificare, s-o trimitem la Comisia juridică, să nu pară din nou că aici încercăm să găsim nu ştiu ce chestiuni, iar pentru informaţiile publice, fără îndoială, ele pot fi transmise imediat pe această cale.
Domnul vicepreşedinte Bolcaş.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Domnule preşedinte, eu mă disociez de punctul dumneavoastră de vedere, sub două aspecte.
În primul rând, să facem o distincţie între sesizarea domnului Ujeniuc, care este bună sau rea din punctul de vedere al Regulamentului şi asta nu o discutăm noi, s-a adresat, îl priveşte, şi existenţa unor cercetări prealabile declanşate de către această sesizare.
Nu aş vrea ca nimeni şi, în primul rând, dumneavoastră - şi o spun cu microfonul deschis, ca să se şi consemneze, să apară pe toate site-urile şi în toată presa - să creăm impresia că, pentru o problemă de formă, care este esenţială totuşi, încercăm să blocăm desfăşurarea unor cercetări prealabile. Cu atât mai mult cu cât, reţin şi aţi remarcat bine lucrul acesta, este vorba de informaţii publice.
Pentru a reglementa această problemă şi pentru a nu mai fi jigniţi de cereri adresate de tot soiul de procurori, care se trezesc peste noapte că pot să facă corespondenţă cu Parlamentul - şi asta vreau să se consemneze - punctul meu de vedere este: să ne adresăm domnului procuror general Botoş cu o scrisoare de răspuns, în care să ne manifestăm surprinderea primirii unei asemenea corespondenţe, în primul rând, şi, în al doilea rând, la care să anexăm actele solicitate, cu menţiunea corespunzătoare, adică: stenograma şedinţei plenului Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial, partea a doua, numărul cutare, şi se anexează Monitorul Oficial; stenograma şedinţei Biroului permanent, astfel cum apare pe site-ul Camerei Deputaţilor, şi se trimite în copie ce s-a publicat pe site; Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial, partea întâi, numărul cutare - poate n-au băieţii bani pentru un Monitor; punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, care a fost ataşat la cererea ministrului justiţiei, care este un act public, din moment ce a fost trimis şi comisiei şi poate să fie dat; cererea de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, cu rugămintea să se adreseze doamnei ministru, pentru că este cererea dânsei şi nu ne priveşte pe noi şi răspunsul Biroului permanent remis ministrului justiţiei, care într-adevăr este şi el un act public.
Deci, ideea este, pe de o parte, ne adresăm cu răspunsul domnului procuror Botoş, pe care-l şi încunoştinţăm pe această cale că nu este o manieră de a se purta o corespondenţă, iar pe de altă parte, arătăm că nu ne opunem la continuarea anchetei, cu menţiunea absurdităţii cererilor solicitate.
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Marton Arpad.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Trebuie să vă spun, probabil este punctul de vedere al grupului parlamentar ceea ce voi spune aici.
Acest act este foarte periculos, este revoltător, este un atac la însăşi instituţia parlamentară, a democraţiei parlamentare, a funcţionării unui guvern bazat pe o democraţie parlamentară, din trei puncte de vedere.
În primul rând, în mod evident, toate aceste informaţii sunt publice. Deci, aşa cum a spus domnul Bolcaş, acest procuror le putea afla din Monitorul Oficial, dacă se interesează atât de mult. Dar, ca să se ceară - şi indiferent ce ar fi - o stenogramă a unei şedinţei a Camerei Deputaţilor într-un proces penal şi să apară acolo stenograma plenului Camerei Deputaţilor, într-un proces penal, când este clar prevăzut în Constituţie că tot ceea ce se spune acolo nu poate fi urmărit, nu poate apărea într-un proces penal; când noi, aici, în afară de acele elemente când decideţi dumneavoastră în Biroul permanent, despre fonduri unde ar putea eventual să aveţi nişte probleme, nu ştiu sau să fie urmărit şi să se ceară un document oficial în care să apară această stenogramă! Şi, colac peste pupăză, să fie anchetată şi doamna ministru al justiţiei de către un şef adjunct de secţie, pentru că se cere o informaţie legată de o scrisoare care a fost trimisă de la Parlamentul României către ministrul justiţiei, poate ceva, aşa, pe şestache, de parcă doamna ministru ar fi avut ceva!
Este pur şi simplu revoltător ceea ce este prevăzut în această scrisoare!
Eu cel puţin sunt categoric împotriva faptului ca orice document, pe baza acestei scrisori, să fie trimis, în afara documentului sugerat, către domnul procuror general, de atenţionare a încălcărilor prevederilor constituţionale, făcute de acest procuror şef. Şi, evident, domnia sa are latitudinea de a decide dacă această persoană mai trebuie să fie procuror şef adjunct acolo unde este. Dar, mă rog, asta nu o sugerăm noi, nu vrem să ne implicăm.
Dar este revoltătoare această scrisoare! Cel puţin pentru mine trei puncte, clar, revoltătoare şi inacceptabile. O stenogramă a plenului Camerei Deputaţilor nu are ce căuta într-un dosar.
Domnul Adrian Năstase:
Dacă mai aveţi comentarii?
Vă propun următoarea soluţie: să îi trimit o scrisoare domnului Botoş, în care îi arăt că am primit această adresă din partea doamnei procuror şi să-l întreb dacă îşi însuşeşte aceste lucruri şi care dintre ele şi să răspundem, eventual, în momentul în care vom primi o comunicare? Poate dânsul între timp află Regulamentul Camerei, poate unele dintre elemente le ia din stenograme pur şi simplu, care sunt publice, şi vedem care dintre informaţii ca atare chiar îl interesează, dar să-şi asume răspunderea, în baza legii, pentru aceste elemente.
În orice caz, din punct de vedere formal, este un articol - l-am învăţat pe dinafară, 71, cred?
Domnul Miron Tudor Mitrea:
Art.72 alin.1.
Domnul Adrian Năstase:
Eu vorbesc de Legea privind organizarea judecătorească. Şi acolo e o prevedere foarte clară că, în relaţiile cu celelalte instituţii ale statului, numai procurorul general poate reprezenta Ministerul Public.
Domnul Mitrea.
Domnul Miron Tudor Mitrea:
Domnule preşedinte, eu m-am uitat în Constituţie. Până la urmă, noi putem să avem puncte de vedere personale legate de anumite probleme de Regulament, de unde îşi poate culege informaţii un procuror sau altul. Dar eu, plecând de la ce spunea colegul, art.72 spune foarte clar: ?Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului?. Eu cred că aceasta trebuie răspuns, trebuie înştiinţat domnul procuror, trecut art.72 alin.1 şi închisă discuţia.
Domnul Adrian Năstase:
Vedeţi, solicitarea este de documente. Noi bănuim că este în legătură cu decizia aceea.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Domnule Mitrea, în primul rând trebuie sancţionată obrăznicia şi incompetenţa acelei procuroare. Aceasta trebuie subliniat că, dacă ajungem ca orice procuror să se adreseze Parlamentului şi să ceară să-i pună la dispoziţie acte şi celelalte, atunci înseamnă că putem să desfiinţăm Parlamentul. Deci, scrisoarea în sensul în care a spus domnul vicepreşedinte Bolcaş.
Domnul Adrian Năstase:
Ce se întâmplă? Dacă nu era vorba de plângerea domnului Ujeniuc, aş fi făcut un răspuns foarte serios. Şi aşa am să-l fac foarte serios şi trebuie să-l semnez eu, ca să nu se comenteze după aceea faptul că nu semnez eu scrisoarea. Deci, către domnul Botoş şi spunem: ?Am primit scrisoarea anexată. Avem o primă problemă în legătură cu aplicarea acelui articol 71 (cred) din Legea de organizare judecătorească. În măsura în care este vorba de informaţii publice, vă rugăm să puneţi pe cineva să ia legătură cu doamna directoare Avram. Dacă sunt alte chestiuni cu care vă putem ajuta, e în ordine, dar ţinând seama, fără îndoială, de aplicarea art.72 alin.1 şi 2 în legătură cu aceste aspecte?.
Dincolo de cine semnează corespondenţa, eu revin la primul meu comentariu. Nu cred că pentru opiniile politice şi pentru voturile exprimate trebuie să acceptăm o jurisdicţie în afara Camerei. Aceasta este chestiune de fond şi care este foarte importantă.
Domnul Gheorghe Albu:
Domnule preşedinte, după cum s-a spus, nu ştim dacă este vorba de acel caz. Nu cunosc ce înseamnă cauza penală 146P/2006, dar eu înclin mai mult să îmbrăţişez ideea domnului Bolcaş. Şi aşa avem un deficit de imagine, şi la nivelul Biroului permanent şi la nivelul Camerei Deputaţilor, care nu ştiu cât ni se datorează nouă sau cât modului în care alţii interpretează activitatea noastră.
Cred că a trimite aceste documente în primă fază nu ne-ar crea noi probleme de imagine, dar cu o menţiune, în care să se spună elegant, cu eleganţa specifică, că nu este cea mai bună formulă, că articolul din Constituţie este acela şi că poate chiar toate aceste lucruri reprezintă o excepţie, să nu se considere că aceasta este o regulă.
Altfel, dacă refuzăm?
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Iar se speculează.
Domnul Gheorghe Albu:
Exact. Şi nu cred că este cel mai bun lucru pe care putem să-l facem.
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Pambuccian.
Domnul Varujan Pambuccian:
Domnule preşedinte, aici sunt două chestiuni după părerea mea foarte clare. Prima este că documentele la care facem referire sunt toate publice şi, fiind publicate majoritatea lor în Monitorul Oficial, cum să spun, au un gir de certificare foarte clar. Deci, sunt documente publice şi sunt în Monitorul Oficial.
A doua chestiune este legată de constituţionalitatea unei asemenea cereri care, iarăşi, partea aceea din final? După părerea mea, ar trebui făcut apel la două chestiuni. Trebuie dat un răspuns procurorului general, aşa este corect. Totuşi, e un răspuns de la instituţie la instituţie, nu poate să fie dat de la instituţie la oricine din cealaltă instituţie şi trebuie făcută menţiunea că documentele, fiind publice, ele se pot găsi în locurile cutare, cutare?
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Să le anexăm.
Domnul Varujan Pambuccian:
Nu ştiu dacă este nevoie să le anexăm. Cred că simpla trimitere la un Monitor Oficial este suficientă.
Aici domnul Marton are dreptate. Eu îmi amintesc că acum câţiva ani un judecător de la Timişoara care, într-o chestiune de criminalitate informatică, spunea că nu există lege în România? Şi legea exista de 2 ani! Facem o trimitere la Monitorul Oficial. Mi se pare corect să facem trimitere acolo unde este actul publicat, în deplină certitudine sau cu toate datele care ţin de certitudinea lui.
În acelaşi timp, după părerea mea, trebuie spus lucrul acesta. Constituţia este foarte clară în aceste chestiuni, declaraţiile făcute în plenul Camerei Deputaţilor sau în comisii nu sunt declaraţii care să poată în vreun fel sau altul să fie penalizate.
Păi, dacă ajungem să cenzurăm ceea ce spun deputaţii sau senatorii în Parlamentul României, unde ajungem?
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Oltean. Vă rog.
Domnul Ioan Oltean:
Numai câteva cuvinte, pentru că eu cred că orice fel de argument am aduce noi, în care să arătăm că este în contradicţie cu norma constituţională, cu Regulamentul, ceea ce se va reţine este refuzul nostru de a da curs acestei adrese şi că blocăm sau obstrucţionăm cercetarea penală. Acesta este lucrul care se va reţine.
De aceea, trebuie să evităm şi pentru dumneavoastră şi pentru noi, pentru toţi?; ideea domnului Bolcaş este onorabilă din toate punctele de vedere.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
Mâine poate să mă întrebe şi Ghiţă Frânaru, să-i dau nişte documente şi, ca să nu blochez, să nu se interpreteze că blochez, trebuie să-i răspund şi lui! Nu se poate aşa ceva.
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, spun lucrul acesta şi pentru stenogramă, sunt împotriva unui răspuns oficial la această cerere adresată de doamna procuror şef adjunct de secţie.
Noi, la nivelul Biroului permanent, vă aduc aminte, am votat pentru mai puţin. Era o adresă care venea din partea ministrului justiţiei, la solicitarea unui procuror şef şi am spus că ea nu este în conformitate cu legea şi acum înţeleg că suntem de acord să trecem la nivelul de procuror şef adjunct de secţie.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Nu.
Domnul Adrian Năstase:
Iertaţi-mă, dar acesta a fost votul atunci. Acum trecem la acest nivel, iar data viitoare probabil că vor fi într-adevăr solicitările direct de la procurori.
Eu vă propun următoarea soluţie: să-i transmitem din partea Biroului permanent o scrisoare domnului Botoş, în care îi spunem că am primit această scrisoare şi că nu ştim dacă şi-o însuşeşte sau nu, nu ştim prea bine care sunt regulile în instituţie. Dar eu vă propun altceva, ca eu, cu titlu personal, să-i trimit aceste documente domnului Botoş, pentru că eu le am. Deci, îi trimit domnului Botoş documentele respective, dacă ele sunt importante.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Domnule preşedinte, eu zic că am fost greşit înţeleşi toţi cei care am fost de acord să ne adresăm domnului procuror general. Scrisoarea Biroului permanent, pe care o propun să fie semnată în numele Biroului permanent de cei patru vicepreşedinţi, şi nu de dumneavoastră, care sunteţi în cauză, este adresată procurorului general, cu care avem dreptul şi obligaţia de a face corespondenţă. Îi semnalăm o greşeală, pe care noi o considerăm impardonabilă, mă rog, în termenii cei mai democratici.
Acum, că-i ataşăm sau nu-i ataşăm sau îi indicăm numai că sunt informaţii publice, aceasta este o altă problemă. Dar a nu reacţiona la o asemenea scrisoare şi a o respinge pur şi simplu creează o imagine de obstrucţionare. Se victimizează doamna procuror şef de secţie că nu i se răspunde, Parlamentul este cel care îşi apără privilegiile ş.a.m.d.
Deci, scrisoarea către domnul Botoş din partea Biroului permanent este absolut necesară, pe un conţinut pe care îl convenim cu toţii.
În ceea ce priveşte faptul că dumneavoastră doriţi să faceţi o corespondenţă cu titlu particular, aici nu ne putem băga dar eu, ca avocat, nu v-aş sfătui. Nu vi s-au adresat dumneavoastră, îi priveşte?
Domnul Adrian Năstase:
E corectă observaţia.
Domnul Varujan Pambuccian:
Cred că are dreptate domnul Bolcaş. Trebuie făcută scrisoarea aceasta dar, după părerea mea, trebuie făcută trimitere, acolo unde documentele sunt publicate în Monitorul Oficial, la Monitorul Oficial. Unde nu, se pot ataşa.
Dar eu nu ştiu care dintre documentele?, nu ştiu, poate unul sau două dar la restul, unde sunt în Monitorul Oficial, eu cred că este bine să facem trimitere, pentru că Monitorul Oficial al României are caracterul unui document care chiar are tot girul.
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Gheorghiof.
Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, puteam să nu dau drumul microfonului, dar timpul nu aş vrea să-mi dea dreptate. Sigur, Parlamentul României, toată lumea şi cel puţin membrii Biroului permanent şi toţi colegii mei spun pe toate posturile că e instituţia democratică în România, o instituţie în care democraţia este la ea acasă, noi credem că suntem forul suprem legislativ în România. Sigur, imaginea noastră am văzut-o şi în sondaje, e într-un fel - şi aici s-au luat poziţii în sensul: ?Domnule, să nu deteriorăm, totuşi, imaginea. Haideţi să facem, totuşi, ceva?. Îmi aminteşte de o vorbă a unui arab, care a spus că şi struţul are aripi şi crede că zboară, dar cine îl ia în serios??! Nu aş vrea să ajungem să fim acel struţ, pentru că mie mi se pare că aşa se merge, pentru că există aici o adresă, sigur, o vom face, vom răspunde, o adresă a procurorului şef adjunct de secţie, care, culmea!, cred că ne priveşte aşa, ca neştiutori. Spune; ?Vă rog să ne transmiteţi în copie certificată?.
Domnule preşedinte, tot ce există aici, stenograme de şedinţă, Biroul permanent, Regulamentul Camera Deputaţilor, care are caracter de lege? Păi, ce să facem, să-l certificăm???? O tâmpenie mai mare nu există! Vă rog să mă credeţi, transmitem, nu am nimic împotrivă, sigur că cooperăm, vrem să se facă dreptate, nimeni nu e mai presus de lege. Deşi aici aş putea să mă gândesc la un filozof pe care nu pot să-l trimit la creştinism: ?Omul a înfiinţat legea pentru că a vrut să-l creeze pe Dumnezeu pe pământ? şi de aceea spunem ?Nimeni nu e mai presus de lege?. Nici Dumnezeu. Totul este sub lege! Dar, în orgoliul lui, omul a dat legea şi, dacă nu era lege, păcatul nu era. Şi acum noi trebuie să ieşim din imaginea proastă a noastră, să vedem ce facem.
Domnul Adrian Năstase:
Eu v-aş propune următorul lucru. Să-i transmitem domnului Botoş că am primit o scrisoare şi că în cadrul Biroului permanent au fost anumite discuţii şi că dorim să ne clarifice, să ne transmită ce anume informaţie care nu este de natură publică ar fi necesară pentru o bună administrare a justiţiei. Dar noi nici nu ştim că aici, în cauza aceasta penală, 146P/2006, ar putea să fie doamna Monica Macovei, de exemplu.
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Aceasta am vrut să zic, că poate e sub anchetă şi atunci ar trebui să primească o informare în legătură cu? pentru că, dacă este sub anchetă, şi acolo sunt nişte proceduri premergătoare, dacă au fost făcute, să ştim şi noi.
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Albu.
Domnul Gheorghe Albu:
Vorbesc pentru stenogramă, este evident că această discuţie va ajunge în presă într-o formă sau alta. Nici eu nu cred că este cea mai bună formulă şi cea mai strălucită idee să apară o astfel de?
Domnul Adrian Năstase:
Iertaţi-mă, am o întrebare. Nu credeţi că această parte a şedinţei nu ar trebui să intre pe circuitul public?
Domnul Márton Árpád-Francisc:
Ceea ce am spus eu solicit să intre?
Domnul Gheorghe Albu:
Am spus ca să nu creadă cumva că discutam?
Domnul Adrian Năstase:
V-am întrebat pentru că am avut impresia că unii dintre colegi se tem ca nu cumva unele dintre opinii să se regăsească?
Domnul Gheorghe Albu:
Domnule preşedinte, tocmai din această cauză am vrut să precizez clar, că ştiu că o să ajungă şi, deci, nu mă sfiiesc să spun că nu este cea mai fericită formulă sau poate cea mai aproape de Constituţie, dar rămân la ideea că ar trebui, pentru imaginea noastră, a Parlamentului, pentru a nu crede că punem nu ştiu ce frâne, nu ştiu ce, că obstrucţionăm actul de justiţie, să trimitem, totuşi, o dată cu acea scrisoare şi materialele, într-o formă sau alta.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Le trimitem copii după Monitoarele Oficiale!
Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:
Certificate??!
Domnul Kelemen Hunor:
Domnule preşedinte, dacă îmi daţi voie, eu doar despre imaginea Parlamentului aş vrea să spun două vorbe. Eu, dacă aş fi convins că noi vom trimite aceste documente, aşa cum cere doamna Iordache, şi de mâine imaginea Parlamentului ar fi în cer, ar fi peste Biserica Ortodoxă, aş spune să nu trimitem, nici în acest caz. Deci, dacă mergem după ce imagine avem şi răspundem la o astfel de solicitare, răspunsul nostru - cât va dăuna sau cât va îmbunătăţi capitolul de imagine? Atunci, într-adevăr, ar trebui să lăsăm pe alţii să conducă nu Parlamentul, ci ţara, deci să vină să facă legi, anchete ş.a.m.d.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Şi eu sunt de acord de principiu şi cu această părere, dar aş vrea - şi să se menţioneze în stenogramă şi să se facă publică această problemă - sunt două lucruri aici:
Imaginea Parlamentului este legată, la această oră, de o anchetă ce se face în legătură cu un coleg de-al nostru, parlamentar, da?
Noi trebuie să apărăm imaginea Parlamentului, în primul rând, dar, în acelaşi timp, mijloacele pe care le folosim nu trebuie să impieteze şi, mai precis, nu trebuie să-i facă rău colegului nostru parlamentar.
Aţi văzut cum s-a interpretat punctul nostru de vedere cu privire la percheziţie. S-ar putea interpreta în continuare, pentru că este o continuare a acestor lucruri, în acelaşi sens şi în detrimentul şi a imaginii Parlamentului şi a imaginii şi a anchetei desfăşurată în ceea ce-l priveşte pe colegul nostru.
Eu cred că ancheta trebuie să meargă în mod firesc, normal, judiciar şi procedural, fără zvâcnirile acestea de interpretări de presă, care, fără nici o discuţie, influenţează negativ cursul anchetei.
De aceea a fost punctul meu de vedere aşa.
Vă mulţumesc.
Domnul Marin Diaconescu:
Domnule preşedinte, nu vroiam să intervin, dar sentimentul meu este că, la ora actuală, nouă, parlamentarilor, ne este ruşine să spunem că suntem parlamentari. Nu ştiu cum s-a ajuns la această situaţie, dar este o realitate şi văd că există tot mai multe voci care acuză din toate direcţiile. A fi parlamentar, la ora actuală, este o ruşine şi chiar se ajunge la infracţiune din asta.
Noi nu avem ce discuta cu această doamnă şef adjunct de secţie. Dacă se face o corespondenţă, se face corespondenţă la nivelul conducerii celor două instituţii.
Noi nu putem să mergem să certificăm aceste documente, din moment ce ele sunt publicate atât pe site, cât şi în documente oficiale ale ţării.
Părerea mea este că această scrisoare, care se va trimite domnului Botoş şi nu doamnei Iordache, această scrisoare va trebui doar să cuprindă trimiteri către locul unde pot fi găsite documentele solicitate. În nici un caz, nu ne apucăm să facem copii certificate, pentru că vom ajunge... Nu este vorba despre nici o imagine. Noi, dacă vom coresponda cu această doamnă, mâine-poimâine, exact cum spunea şi domnul Ruşanu, vor veni şi alţii şi se ajunge la nivel de procuror; să sperăm că nu vom ajunge la nivel de portar, ca să ne solicite, la Biroul permanent al Parlamentului, tot felul de documente.
Respectăm Constituţia, respectăm Statutul Parlamentului şi asta nu cred că ne scade din personalitate şi din imagine.
Vă mulţumesc.
Domnul Adrian Năstase:
Iertaţi-mă, eu nu am experienţa pe care o aveţi dumneavoastră în această materie, dar domnul Ujeniuc a mai făcut, la un moment dat, o plângere la Parchet, în legătură cu faptul că nu am convocat, la un moment dat, dacă vă aduceţi aminte, sesiune extraordinară. Până acum, n-am primit absolut... nu ştiu cum s-a soluţionat, pentru că practic a fost acelaşi model.
Dar aici este o problemă de principiu.
Eu, aici, vreau să vă atrag atenţia asupra unui punct, care este un punct de inflexiune şi n-are nici o legătură cu mine, pentru că, în această problemă, eu vă aduc aminte, a fost vorba de un vot al Biroului permanent în legătură cu o anumită chestiune, bun sau rău. Deci, nu este vorba de mine sau numai de mine. Dar problema de principiu este: dacă în momentul în care se face o astfel de plângere pentru abuz în serviciu la Parchet, o astfel de cerere poate să fie primită şi să înceapă cercetări în legătură cu problema respectivă; deci, practic, dacă se deschide uşa respectivă şi cererea intră în zona de acte premergătoare, pentru a se stabili această chestiune. De aceea spun că este vorba de o jurisdicţie, asta înseamnă că Parchetul, practic, a acceptat că este competent pentru a examina o problemă care ţine de un vot al parlamentarilor şi despre opinii politice.
Deci, practic, acceptând să răspundem la această problemă, acceptăm de fapt că Parchetul, oricând, pe o sesizare de acest gen, va accepta că are jurisdicţie într-o problemă care ţine de conduita parlamentară.
Eu de aceea am solicitat să trimitem această problemă la Comisia juridică, pentru că este vorba de un punct de vedere în legătură cu un anumit mod de a ne raporta de la zona Parlamentului la zona executivului şi respectiv zona justiţiei. Pentru că, până la urmă, aici suntem într-o zonă mixtă, în care, sigur, nu mai ştim exact, cine are jurisdicţie şi asupra cui. Dar aici, nefiind vorba de fapte penale, până la urmă, este vorba în mod evident de vot şi Constituţia este foarte clară. Şi, după părerea mea, procurorul trebuia să spună: "Iată, în baza articolului 72, alineat 1, din Constituţie, în această problemă Parchetul nu are jurisdicţie", punct. Restul, că dăm hârtii, că nu le dăm hârtii, înseamnă de fapt o intrare în această zonă, deci de acceptare a unui punct de vedere.
N-am vrut să fiu atât de explicit, dar eu cred că este o problemă efectiv de principiu, dacă această uşă de care vă spuneam, legată de un anumit tip de jurisdicţie pentru voturi şi pentru opinii politice, se va deschide pentru acest tip de cercetare. Aici nu mai este vorba de chestiuni de genul, nu ştiu, mobilier din China şi termopane, deci lucruri serioase. Aici este vorba de chestiuni care ţin de votul exprimat în cadrul Biroului permanent şi de opiniile exprimate în cadrul Biroului permanent; că este bine sau nu este bine ca doamna ministru al justiţiei să fie sesizată de Botoş sau să fie sesizată de Morar, acestea sunt chestiuni pe care le poate examina domnul Botoş şi Parchetul.
Deci, acestea erau rezervele mele, domnule Bolcaş.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Da, am înţeles.
Domnul Adrian Năstase:
Şi este o chestiune în care într-adevăr, la nivelul Biroului permanent sau eventual împreună cu Comisia juridică, care ne va explica încă o dată ce înseamnă separaţia puterilor şi ce înseamnă articolul 72 din Constituţie. Pentru că dacă cei de la Parchet nu ştiu care este acest sens, noi oferindu-le... aici, domnul Ujeniuc le-a oferit posibilitatea să treacă cu vederea art.72 şi să intre pe această uşă, iar noi acum le spunem că nu vrem să ne stricăm imaginea şi acceptăm o chestiune care afectează, în opinia mea... Sigur că mi-ar fi părut bine să discutăm despre o situaţie de genul acesta în afara unui caz care mă vizează pe mine sau şi pe mine, fiind vorba de votul colectiv, dar este o problemă în care avem un anumit tip de responsabilitate.
De aceea, vroiam să vedem care este soluţia cea mai elegantă. Aici nu avem de ce să ne ferim, pentru că sunt nişte documente care, la limită, sunt publice; nu sunt publice, le dau eu celui care nu le are, dacă are nevoie, merg şi la notariat eventual şi plătesc certificarea respectivă.
Repet, este o problemă de principiu a Parlamentului în relaţia cu celelalte puteri.
Domnul Augustin Lucian Bolcaş:
Tocmai în faza aceasta a cercetărilor prealabile, eu vreau să stabilesc dacă este competenţa mea de jurisdicţie sau nu.
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Ciontu încearcă de o jumătate de oră să vorbească.
Domnul Corneliu Ciontu:
Aşa este când eşti în extrema stângă.
Eu pun câteva întrebări.
Chiar noi considerăm că superiorii doamnei nu ştiau de conţinutul acestei scrisori? Mă îndoiesc.
Doi. Nu cumva este un măr otrăvit, cu care se încearcă din nou să se demonstreze că Parlamentul, Biroul şi parlamentarii se opun anchetelor?
Sunt câteva chestiuni asupra cărora ar trebui să reflectăm puţin. Este imposibil ca procurorul general să nu aibă informaţii în legătură cu această scrisoare. Pentru că inclusiv această procuroare care a semnat-o este conştientă că ce a solicitat acolo este în afara uzanţelor. Şi sunt de acord cu domnul Bolcaş să-i răspundem domnului Botoş, dar numai pe zona raporturilor privind corespondenţa între instituţii.
În rest, cum s-a propus de la început, aceasta este părerea mea, Comisia juridică să se pronunţe.
Domnul Adrian Năstase:
Domnul Ignat.
Domnul Miron Ignat:
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, asupra acestui caz am văzut că s-au făcut şase propuneri, cu răspuns direct, indirect, Comisia juridică ş.a.m.d.
Eu nu ştiu dacă acest dosar penal 146 se referă la Ujeniuc sau se referă la altceva sau poate este altceva, cum v-aţi referit dumneavoastră. Şi eu aş susţine propunerea domnului coleg vicepreşedinte Bolcaş, cum propune domnia sa să răspundem, dar fără să ataşăm documentele, ci să indicăm "Monitorul Oficial numărul, din data de", "Monitorul Oficial numărul, din data de".
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, haideţi să...
Iertaţi-mă, vroiaţi să spuneţi ceva.
Domnul Laurenţiu Crin Antonescu:
Da, dacă-mi permiteţi şi mie.
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, oricât de tare ar crede unii dintre noi că, pe linie de partid sau ştiu eu, beneficiază din toată campania asta publică, inclusiv împotriva Parlamentului, care are nişte elemente noi; nu este vechea noastră lipsă de credibilitate în faţa populaţiei, mă rog, ca instituţie complicată şi în care se doarme. Aici sunt nişte elemente noi, dar nu intru în chestiunea aceasta, pentru că, în fond, poate mi se pare mie, poate este doar opinia mea şi nu are relevanţă, dar vreau să spun următorul lucru: noi nu suntem consilieri de imagine ai parlamentarilor, ai Parlamentului, ai preşedintelui Camerei. Noi suntem, pur şi simplu, deputaţi, iar dumneavoastră, membri ai Biroului permanent, sunteţi conducerea sau, în orice caz, reprezentarea acestei Camere. Ca atare, lucrurile, după părerea mea, nu mai ştii ce să mai faci, când este atât de complicat, când orice ai face nu este bine, când orice ai face se supără cineva, vreau să spun o parte a opiniei publice, totuşi să faci ceea ce crezi că este corect constituţional şi demn în raport cu postura de parlamentar.
Nu mai ştiu care dintre colegii noştri spunea, cu ocazia nesfârşitelor discuţii despre aşa-ziselor noastre privilegii, că orice am face, chiar dacă n-am mai primi pensii, salarii şi ne-am autodenunţa şi ne-am face cazier pentru faptul că am fost parlamentari, tot nu am fi iubiţi, pentru că nu am fi iubiţi; n-are rost să mai... Poate că n-avem suficientă legitimitate cum au alţi factori politici din stat, poate să suntem prea multe Camere, poate că suntem prea mulţi noi înşine, poate că nici nu este nevoie de noi, dar sigur că toate lucrurile acestea se pot discuta în timp şi n-am să uit că am ajuns până în momentul în care un reputat politolog, sociolog, în fine, altfel foarte respectabil, s-a arătat indignat, într-o emisiune televizată, că preşedintele ţării a discutat pe seama ordonanţei DNA şi proiectului legislativ cu DNA, cu liderii partidelor parlamentare. A spus: este posibil să discute cu ăia, care sunt în conflict de interese, sunt suspecţi, adică ăia trebuie arestaţi. Am ajuns până acolo! Am ajuns până acolo! Şi, mă rog. Dacă şi într-o asemenea cauză - când nu este vorba de lupta contra corupţiei, de bunuri acumulate, de tot ce, mă rog, Parlamentul acesta şi probabil toţi, n-am fost încă descoperiţi, dar toţi am făcut fărădelegi de-a lungul timpului, aşa se induce ideea aceasta - dacă nici măcar într-o asemenea cauză legată de un vot în Biroul permanent noi nu avem demnitatea să spunem că nu discutăm cu doamna care este ce este acolo, la Parchet, nu Iordache, mă interesează funcţia, procuror şef adjunct de secţie, care nici măcar nu catadicseşte să dea un titlu: "Domnilor deputaţi, domnule preşedinte" sau ş.a.m.d., aici. Dacă nu facem acum chestiunea aceasta, eu zic să mergem acasă şi să încetăm cu Parlamentul, ca să fie toată lumea mulţumită.
Dacă am lua o asemenea decizie, poate că am creşte foarte tare în sondajele de popularitate şi, ştiu şi eu, luăm calea altor forme politice neexperimentate încă în Europa postcomunistă.
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, am discutat foarte mult subiectul acesta, mai mult decât toate celelalte subiecte.
Vreţi să mai spuneţi ceva, domnule Albu? Vă rog.
Domnul Gheorghe Albu:
Simt nevoia să fac o remarcă.
Nu pot să fiu de acord cu colegul şi prietenul nostru, Crin Antonescu. Noi nu suntem consilieri de imagine aici, evident, dar, vrând-nevrând, suntem beneficiarii acestei imagini şi atunci trebuie să avem grijă de această imagine. Unu.
Doi. Nu cred că cineva de aici are, pe acest caz, un ordin de la partid, cum că, vezi Doamne, dacă acţionezi aşa, partidul lui ar creşte, cum s-a sugerat foarte clar. Nu cred. Cel puţin eu nu am şi cred că nici un alt coleg de aici, din cei prezenţi...
Domnul Laurenţiu Crin Antonescu:
Domnule coleg, iertaţi-mă... domnul Ujeniuc. Chiar n-am nimic cu dumneavoastră.
Domnul Gheorghe Albu:
Iar, în ultimă instanţă, puteam să evităm această situaţie, dacă aveam o discuţie mai serioasă în grupurile noastre parlamentare cu unii dintre colegii noştri, cu toţi, inclusiv cu ce a apărut astăzi şi mai temperam poate din elanul sau pofta de denunţuri a parlamentarilor contra altor parlamentari.
Domnul Adrian Năstase:
Bun. Cred că şi aceasta este o concluzie valabilă şi va trebui să ţinem seama de ea.
Stimaţi colegi, eu cred că soluţia înţeleaptă va fi totuşi soluţia de mijloc, ca de obicei.
Eu vă propun în felul următor: să-i trimit o scrisoare domnului Botoş, să-i spun: "Am primit o corespondenţă de la doamna cutare. Nu ştim, în cadrul Biroului permanent, despre ce este vorba, probabil că este un dosar penal care a fost deschis. Bănuim că nu este vorba despre un dosar care să nu ţină seama de art.72 din Constituţie", ca să arătăm foarte clar acest lucru.
"În ceea ce priveşte conduita ca atare, în măsura în care putem să vă fim utili cu anumite documente şi cu informaţii în legătură cu ele, vom face acest lucru.
Iată, spre exemplu, în legătură cu patru-cinci dintre documentele acestea, vă transmit faptul că le puteţi găsi pe site-ul Camerei sau în Monitorul Oficial numărul", deci ceva de genul acesta.
Dacă sunteţi de acord ca modalitate.
Dar discuţia aceasta poate că am prelungit-o mai mult decât trebuie, poate v-am dat mai multe detalii din dorinţa de a vă explica ceea ce cred eu că este pericolul foarte mare în perioada următoare, ca Parlamentul să nu mai fie o instituţie autonomă nici măcar la nivelul autonomiei DNA-ului.
Domnul Lucian Augustin Bolcaş:
Ascensiunea lui Arthuro Ui?
Domnul Adrian Năstase:
Aşa este. Dar ascensiunea aceasta depinde şi de noi şi depinde de felul în care în care înţelegem să luptăm cu toţii pentru o anumită imagine şi pentru o anumită credibilitate şi o anumită forţă a Parlamentului.
Deci, dacă sunteţi de acord cu această chestiune, cu acest mod de abordare, atunci ne despărţim aici.
Să supun la vot? Nu pun la vot, cred că e vorba de consens. Deci, prin consens.
Vă mulţumesc foarte mult.
*
Şedinţa s-a încheiat la ora 14,55.