şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor
din ziua de luni, 13 iulie 2009
Şedinţa a început la ora 14,05.
Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Au participat: doamna Daniela Popa şi domnul Adrian Năstase ? vicepreşedinţi, domnul Dumitru Pardău, domnul Sever Voinescu-Cotoi, domnul Valeriu Ştefan Zgonea şi domnul Mihai Alexandru Voicu ? secretari, domnul Gheorghe Albu şi domnul Nicolae Bănicioiu ? chestori, domnul Mircea-Nicu Toader ? Grupul parlamentar al PD-L, doamna Aurelia Vasile ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD + PC, domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu ? Grupul parlamentar al PNL, domnul Varujan Pambuccian ? Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Invitaţi: domnul Victor-Viorel Ponta ? ministru pentru relaţia cu Parlamentul, doamna Ioana Pop ? secretar de stat la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, doamna Ileana Maria Luncan ? secretar general adjunct, domnul Valer Dorneanu ? secretar general adjunct, domnul Nicolae Vasilescu ? şeful Departamentului Legislativ, domnul Georgică Tobă şi domnul Gabriel Stecoza ? Departamentul Secretariatului tehnic, doamna Adriana Simion şi domnul Gheorghe Popescu ? Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, doamna Dana Bigan ? Serviciul pentru lucrări în comisii, doamna Cornelia Ionescu ? Direcţia pentru relaţii publice, doamna Raluca Boboc şi doamna Diana Postică ? consilieri Cancelarie Preşedinte.
*
PUNCTUL 1
Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea ?Zilei Tineretului?
- opinia separată la Raport ? deputaţi PD-L
PUNCTUL 2
Raportul Comisiei pentru industrii şi servicii întocmit în urma anchetei privind acordul petrolier al companiei Sterling Resources Ltd. în contextul modificării Legii petrolului nr.238/2004 şi a altor acte normative conexe
- opinii separate la Raport ? deputaţi PNL
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă propun să începem pentru că suntem în cvorum.
În legătură cu ordinea de zi, am solicitat şi Secretariatului general să ne pună la dispoziţie şi celelalte lucruri care sunt pe vacanţa aceasta parlamentară, ca să nu rămână în sarcina preşedintelui să semneze, şi le aveţi suplimentar la mapă.
Dacă sunt observaţii.
Doamna Aurelia Vasile:
Am o problemă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă rog.
Doamna Aurelia Vasile:
Aşa, ca să rămână pentru stenogramă, doamna preşedintă.
În primul rând, să îmi salut colegii, că nu am apucat să dau mâna cu toată lumea.
La punctul 1 al ordinii de zi apare Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea ?Zilei Tineretului? şi liniuţă, dedesubt, ?opinie separată?. Deci raportul este opinie separată ? Astfel atrag atenţia că redactările au fost greşite. Numai pentru stenogramă.
Ar fi trebuit liniuţă, la fel ca la 2.
Doamna Roberta Alma Anastase:
De acord. Rog Secretariatul General să ia act de observaţia doamnei Aura Vasile.
La articolul 77 din Regulament se precizează că lucrările Comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaţilor în termen de 15 zile de la depunere. Au fost depuse până în acest moment două rapoarte ale comisiilor de anchetă. Sunt deja celebrele comisii de anchetă care vizează Sterling-ul şi evenimentele de ?Ziua Tineretului?. Din acest punct de vedere avem această constrângere.
Tot pe aceste două subiecte au existat două grupuri parlamentare care au făcut şi solicitări pe secţiunea VII din Regulament, de începere a urmăririi penale, cu care a fost sesizată Comisia juridică.
Din acest punct de vedere, cred că, procedural, suntem în situaţia următoare: suntem constrânşi de termenul de 15 zile regulamentar pentru prezentarea acestor rapoarte în plen şi, în al doilea rând, aceste rapoarte trebuie transmise şi către Comisia juridică, ambele fiind rapoarte în baza cărora sau referindu-se la ele s-au formulat solicitările de începere a urmăririi penale.
Ca etapizare, eu văd, şi aştept punctele dumneavoastră de vedere, evident o investire a Comisiei juridice, trimiterea de fapt şi de drept a acestor rapoarte de anchetă care să îi sprijine în elaborarea punctului lor de vedere, dar nu numai rapoartele, pentru că eu nu cred că sunt suficiente aceste rapoarte, ci cu toate documentele, analizele, şi am văzut că de la Comisia de anchetă care priveşte ?Ziua Tineretului? de exemplu există 12 anexe, deci este un material consistent şi fără îndoială foarte important pentru analiza aspectelor penale, pentru că de fapt aici vorbim de un punct de vedere constituit într-un raport al Comisiei juridice pe cele două subiecte care să exprime de fapt soliditatea, să spunem, a întemeierii acuzaţiilor formulate, dar, în acelaşi timp, plenul este cel care se pronunţă în ambele cazuri. Ştim foarte bine lucrul acesta şi din experienţe ale noastre anterioare.
Cam acestea sunt lucrurile pe care eu le-am interpretat sau, mai degrabă, citit în Regulament şi mai puţin interpretat, cu rugămintea de a vă prezenta, şi aceasta a fost motivaţia pentru care am convocat şi astăzi Biroul permanent.
Vă rog, doamna Aura Vasile.
Doamna Aurelia Vasile:
Mulţumesc.
Grupul meu este de acord cu convocarea sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor pentru a vota cele două rapoarte.
Comisia juridică, din punctul nostru de vedere, poate fi sesizată după ce plenul Camerei votează sau nu votează cele două rapoarte, Camera este supremă.
Nu putem să sesizăm Comisia juridică sau rapoartele să constituie bază cu toate anexele, pentru că veţi vedea la Sterling câte anexe sunt, decât după ce Camera adoptă sau nu adoptă propunerile comisiilor de anchetă.
Din momentul în care ne întrunim se supune votului. Din acel moment poate fi sesizată Comisia juridică în termenii Regulamentului.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Din punctul acesta de vedere, avem o problemă, pentru că în ceea ce priveşte concluziile raportului de anchetă în ceea ce priveşte ?Ziua Tineretului? există două tipuri de concluzii, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine lucrul acesta: primul este, să zicem, de natură a sesiza anumite organe abilitate ale statului, iar cea de-a doua concluzie este de natură penală şi vizează cererea de urmărire penală care nu poate fi supusă aprobării plenului decât după ce există o aprobare a Comisiei juridice.
Doamna Aurelia Vasile:
Nu, doamnă preşedintă. Noi nu hotărâm în momentul în care supunem votului plenului trimiterea sau netrimiterea sau urmărirea penală.
Deci noi aprobăm raportul. Raportul spune că va fi sesizată Comisia juridică în baza lui 155 alineatul 1, deci de abia după ce plenul aprobă ea merge la Comisia juridică, iar Comisia juridică este cea care îşi face raportul, şi va fi o altă şedinţă care spune: se ridică sau nu se ridică, se trimite sau nu se trimite în urmărire penală. Altă interpretare nu avem.
Până când Camera nu aprobă propunerea Comisiei de anchetă, noi nu putem să sesizăm Comisia juridică.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Sever Voinescu.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Doamna preşedintă, eu cred că ne lămurim cu totul în legătură cu paşii procedurali care trebuie urmaţi dacă citim 78.
78, având deja un raport al acestei comisii, spune: ?Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară dezbătute de către Camera Deputaţilor vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.? Cu alte cuvinte, pronunţarea pe raport nu este o pronunţare teoretică ? suntem de acord sau nu suntem de acord; va fi practic o pronunţare pe un proiect de hotărâre care conţine în esenţă ceea ce se află în concluziile raportului.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Care proiect de hotărâre, ca orice proiect de hotărâre, trebuie trimis unei comisii competente, adică la Comisia juridică, ţinând cont de implicaţii.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Aceasta este una. Dar al doilea lucru este că această hotărâre, ne spune Regulamentul, dacă este cazul, este trimisă împreună cu toate documentele autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării. Cu alte cuvinte, cred că ar fi puţin ciudat ca noi să dăm o hotărâre, noi, plenul Camerei, prin care să stabilim că acest raport merge la una din comisiile Camerei. Cu atât mai mult cu cât aici se vorbeşte despre autorităţi competente în vederea examinării, deci este clar că se referă la autorităţi din afara Parlamentului ? Parchet, Curte de Conturi, Gardă Financiară şi aşa mai departe. Până la urmă, aceasta este, să spun, pe un versant.
Celălalt versant este cel care vine dinspre Comisia juridică, care comisie este sesizată nu de rapoarte, ci este sesizată de două cereri care fac referire la rapoarte, dar sunt două cereri a două grupuri parlamentare.
Din punctul meu de vedere, ar trebui ca lucrurile să se desfăşoare în felul următor: noi să mergem în plen în termen de 15 zile, pentru că acesta ne este termenul impus de Regulament, împreună cu raportul Comisiei juridice pe cele două plângeri, pentru că totuşi se referă la acelaşi lucru, dar în acelaşi timp suntem constrânşi, repet, de prevederi regulamentare paralele, deci împreună cu acest raport al Comisiei juridice, urmând evident să se discute şi cererile de urmărire penală. Pentru că, altfel, am fi puşi în situaţia, de exemplu, de a vota o hotărâre şi să spunem că una din hotărâri sau ambele hotărâri nu sunt votate de plen. Pe cale de consecinţă, aceasta ar bloca, dacă vreţi, calea cealaltă la care au apelat două grupuri parlamentare, şi anume cea de cerere a începerii urmăririi penale, care este totuşi o cale separată.
Noi suntem în situaţia inedită că grupuri parlamentare au solicitat toate căile, dacă vreţi, de atac, între ghilimele, care le sunt permise de Regulament simultan. Aceasta am avut-o de la început ca problemă. Noi nu avem o prevedere regulamentară despre ce se întâmplă în situaţia aceasta, dar aceasta s-a întâmplat şi, atunci, încercăm pe cale de interpretare să reunim, repet, aceste două proceduri paralele, în scopul de a avea până la urmă o decizie a Camerei care să fie una şi bună, nu să fie o decizie azi după care peste o lună mai luăm încă o decizie pe aceeaşi speţă dar pe un alt proiect de hotărâre şi aşa mai departe.
Cred că aşa este raţional ? să mergem şi cu rapoartele de la Comisia juridică, şi eu sunt convins că Comisia juridică în două săptămâni are suficient timp să-şi facă rapoartele pe aceste două teme, având în vedere că anchetele deja s-au făcut, şi să mergem şi să tranşăm ambele chestiuni în plen de o manieră definitivă.
Mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Doamna Aura Vasile.
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedintă, pentru ce voi spune voi solicita colegilor să verifice stenogramele şedinţelor Biroului permanent.
În primul raport al Comisiei de anchetă legat de doamna ministru Ridzi s-a spus că Comisia juridică va face raportul după ce comisia îşi încheie raportul.
În cazul al doilea, plângerea împotriva domnului Tăriceanu, se face trimitere la raportul Sterling. Ca să poată Comisia juridică să discute despre raportul Sterling, el trebuie să fie adoptat. La fel şi în prima situaţie.
Pentru ca la Comisia juridică să se poată discuta raportul, el trebuie să fie validat, prezentat plenului. Este singurul for care spune că din acel moment el este legal.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Dacă îmi daţi voie, o nuanţă pot să adaug. Vreau să vă spun ceva: convingerea mea, dacă îmi permiteţi, este următoarea - noi suntem într-o procedură care haideţi să spunem că este regulamentară dar este ca şi istorie atipică, pentru că în mod obişnuit, în momentul în care noi trimiteam aceste solicitări de începere ale urmăririi penale la Comisia juridică, le trimiteam în baza unei solicitări a procurorului general, solicitare care era însoţită de metri cubi de materiale ? audieri, documente, dosare, tot soiul de analize şi aşa mai departe. Nu despre asta vorbim.
În momentul în care noi avem această solicitare, este mai puţin relevantă să spunem poziţia Camerei vizavi de raport, cât sunt importante documentele care au stat la baza analizei în comisia de anchetă, pentru că pe fond Comisia juridică trebuie să le ia pe toate din nou la mână pentru a vedea întemeierea juridică a acuzaţiilor formulate, deci despre aceasta vorbim, şi să vedem dacă sunt justificate.
Până la urmă, Comisia juridică ia act de raportul comisiei de anchetă, dar nu este obligată să şi-l însuşească şi, atunci, trebuie luate documentele care au stat la bază.
Daţi-mi voie să îmi termin ideea până la capăt.
Ideea în sine este tocmai de a pune la dispoziţie absolut toate documentele. De aceea, eu vă solicit ca în Comisia juridică să meargă absolut toate documentele, pentru că este mai puţin relevant ce a spus comisia de anchetă. Între noi fie vorba şi permiţându-mi să fac şi o apreciere, pe care nu am făcut-o publică şi nici nu intenţionez, dar suntem într-o situaţie în care, pe o înţelegere politică de orice natură, se declară un om vinovat şi, atunci, logic, Comisia juridică, cea abilitată să vadă dacă este vinovat din punct de vedere juridic şi nu politic un anumit om, trebuie să aibă acces la absolut toate documentele.
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedintă, aţi spus ?printr-o înţelegere politică?. Eu vă garantez că grupul meu parlamentar, prin cei care au fost reprezentanţi în această comisie, nu au analizat decât materialele pe care le-au avut la dispoziţie.
Este adevărat ce spuneţi dumneavoastră, dar toate materialele şi punctul 2 din raport pot merge la Comisia juridică după ce raportul este adoptat de plen.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Eu vă întreb care este pasul următor, ca să înţeleg logica dumneavoastră.
Oricum, la Comisia juridică, să presupunem că unul dintre rapoarte pică, teoretic. Deci, pică, dar sesizarea rămâne în Comisia juridică, căreia îi trebuie documente pe care să-şi fundamenteze decizia.
Doamna Aurelia Vasile:
Dacă raportul cade, cade şi a doua propunere, deci teoretic raportul nu există şi, atunci, sesizarea care este făcută către Comisia juridică nu mai are obiectul pentru că noi am spus: Comisia juridică, în urma definitivării raportului comisiei de anchetă. Deci, nu mai este obiectul pe calea aceasta, deci nu mai există. Dacă raportul pică, pică şi punctul I şi punctul II din raport.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Mihai Voicu.
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Avem de-a face cu patru documente, şi nu cu două. De la aceasta trebuie să plecăm: există o solicitare a Grupului PNL pentru începere a urmăririi penale pentru deputatul Monica Iacob-Ridzi, o solicitare a Grupului PD-L de începere a urmăririi penale pentru deputatul Călin Popescu Tăriceanu, un raport al Comisiei de anchetă specială în cazul Ministerului Tineretului şi Sportului şi un raport mai vechi al Comisiei de industrii referitor la Sterling ? atenţie, la Sterling, şi nu la Călin Popescu Tăriceanu, pentru că numele Călin Popescu Tăriceanu nu este pomenit în raport.
Însă, cererile de urmărire penală ? cele două ? trebuie să ajungă la Comisia juridică. De altfel, lucrul acesta nu mai trebuie votat pentru că l-am votat deja.
Solicitarea de urmărire penală în cazul Tăriceanu a Grupului PD-L face referire expresă la raportul Sterling, or acest raport nu există. Nu există pentru că nu a fost aprobat de plen. El nu există, pur şi simplu. Nu poate fi luat în considerare.
De asemenea, nici raportul comisiei speciale din cazul Ministerului Tineretului şi Sportului nu există, dar în acest caz solicitarea de urmărire penală a Grupului PNL nu face referire la acest raport, deci este o situaţie diferită.
Pentru ca Comisia juridică să ia în considerare, aşa după cum spuneaţi, toate documentele, aceste rapoarte trebuie să existe, pentru că documentele sunt anexe la rapoarte, or, dacă nu există raportul, nu există nici anexele. Procedural vorbind, Comisia juridică trebuie să o ia de la zero - cu solicitări la ministere, deci de la zero pentru că rapoartele şi anexele nu există.
Aşadar, este foarte important pentru munca Comisiei juridice, din punctul meu de vedere, să parcurgem următorii paşi procedurali: primul pas ? convocarea unei sesiuni extraordinare pentru aprobarea sau respingerea celor două rapoarte, şi atât, pentru că sesizarea Comisiei juridice cu cererea de urmărire penală există şi nu mai trebuie să o votăm. După ce cele două rapoarte vor fi aprobate sau respinse, imediat modificăm în şedinţă de Birou în aceeaşi zi, dacă vreţi, pentru că aici, să ne înţelegem, nimeni nu vrea să tragă de timp. Din punctul nostru de vedere, aceste probleme trebuie rezolvate până în 1 septembrie, ca să spun încă de la bun început. Vom fi după aceea în sesiune obişnuită şi nu are sens să încărcăm programul Camerei cu chestiunile acestea.
După ce plenul aprobă sau respinge cele două rapoarte ale comisiilor de anchetă, pentru ca ele împreună cu anexele să existe, ele pleacă la Comisia juridică, care le poate lua oficial în considerare, da sau nu.
Dacă vreunul din cele două pică, ca să răspund şi la această întrebare, este foarte simplu: Comisia juridică are în continuare două solicitări de începere a urmăririi penale, dar trebuie să le ia de la zero pentru că rapoartele comisiilor de anchetă nu există. În cazul solicitării Grupului Partidului Democrat există o mare problemă procedurală pentru că această solicitare se bazează pe un raport care, eventual, în cazul în care este respins, el nu mai există, deci există o problemă cu toată cererea.
Dar, după sesiunea de plen în care aprobăm cele două rapoarte, modificăm programul de lucru al Comisiei juridice, termenul de 15 zile curge, şi după acest termen de 15 zile mai convocăm încă o sesiune extraordinară pentru a discuta solicitarea de urmărire penală bazându-ne, regulamentar vorbind, pe raportul Comisiei juridice.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Toader, după care domnul Zgonea.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Sunt diferite cele două cazuri, cele două rapoarte. Eu mă voi referi în special la domnul Tăriceanu. Noi am solicitat în mod efectiv pe datele pe care le avem cu ocazia cercetării din cazul Sterling. Că există raport sau nu există raport, că este aprobat sau nu este aprobat raportul, este adevărat că noi nu am prevăzut în raport nici o incriminare la nici o persoană. Tocmai pentru ca să dăm organelor de anchetă posibilitatea să vadă, noi am solicitat în mod expres cazul fostului prim-ministru fiindcă are o implicare directă prin semnătură, dar nu este prinsă în raport în mod direct. Este o diferenţă între cele două rapoarte.
Este un caz inedit care cred că trebuie să ne dea de gândit când se suprapun cereri de urmărire penală cu anchete, una peste alta. Gândiţi-vă ce se întâmplă ? ipotetic, apare de la DNA că nu există nici un fel de faptă penală şi noi mergem cu toate înainte, sau o altă situaţie. Faptul că în Comisia juridică documentele care sunt la dispoziţie cel puţin în cazul Ridzi, şi îmi pare foarte rău, eu nu sunt jurist, dar nu am auzit de cuvântul ?delapidare?. Conform Codului penal, delapidarea înseamnă însuşirea unui bun sau a unei valori pe care a gestionat-o respectivul, şi nu am auzit. Altă persoană, dar niciodată nu are răspundere penală persoana respectivă, dar, în fine, eu nu intru în amănuntele acestea juridice.
Vreau să vă spun că pe documentele care sunt şi pe care le-am solicitat, tocmai pe documentele de la Sterling, într-adevăr sunt multe, foarte multe acolo, n-am avut o incriminare directă către fostul premier, dar în documentele de bază se află şi ordonanţa, care înseamnă şi hotărârea de guvern. Şi mai fac o remarcă: noi am început dezbaterea pe Sterling când am discutat Ordonanţa 101. Acolo a apărut situaţia aceasta ? când la 101 trebuia să modificăm redevenţele, Legea petrolului, şi de acolo ne-am dus spre aceasta. Deci puteam pur şi simplu să solicităm dintr-o dezbatere a unei legi. Nu eram obligat să am un raport.
Deci cred că situaţiile sunt diferite. Comisia juridică trebuie să hotărască şi documentele care sunt la dispoziţie pentru Sterling cel puţin sunt toate, inclusiv cu dezbaterile şi stenogramele pe 101 - foarte pregnante, de anul trecut. Cel puţin de un an şi jumătate, de când se dezbate 101, aceleaşi problematici au apărut.
În cazul celălalt, sigur că Comisia juridică trebuie să hotărască, să aibă timpul material şi să decidă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă rog.
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna preşedintă, stimaţi colegi, din punct de vedere al Regulamentului Camerei Deputaţilor, cel mai aproape de analiza Regulamentului şi a discuţiilor de astăzi din Biroul permanent şi a măsurilor pe care trebuie să le luăm prin vot pentru următoarea perioadă domnul Mihai Voicu s-a apropiat. Domnul Mihai Voicu s-a apropiat cel mai corect pe o analiză independentă, cu un singur amendament: orice raport al unei comisii permanente de anchetă sau al unei comisii temporare, odată finalizat şi votat de majoritatea membrilor comisiei respective, este un raport existent. Însuşirea lui de către Parlamentul României este cu totul şi cu totul altceva. Din fericire pentru noi, aceste texte ale Regulamentului au rămas în urma deselor tăieri din perioada 2005-2006 şi pot să permită această analiză corectă.
Domnul Voicu a prezentat clar care sunt măsurile pe care le facem. De fapt, ce încercăm noi să facem este să punem raportul unei comisii alta decât permanentă ca valoare şi ca atribuţii juridice în subordinea Comisiei juridice. De fapt, aceasta este intenţia noastră în acest moment ? să interpretăm sub această formă, cu prejudicii grave pentru viitorul comisiilor de acest tip, din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Cu tot respectul, mă voi pronunţa ca opinie personală şi ca parlamentar în cadrul plenului cu privire la calitatea anumitor cuvinte şi a anumitor fraze din aceste rapoarte, dar ceea ce vreau să vă spun este că în acest moment noi trebuie să mergem cu cele două rapoarte către plen. Aceasta este procedura pe care domnul Voicu a prezentat-o.
Celelalte cereri care au fost trimise Comisiei juridice sunt dezbătute sub o altă formă.
În acest moment în dezbaterea în cadrul Comisiei juridice poate oricare dintre membrii Camerei Deputaţilor care participă la acele lucrări, că el substituie sau că este membru al Comisiei juridice, deci poate să prezinte toate elementele din cele două rapoarte, care pot fi luate în considerare de către Comisia juridică sau pot fi respinse, nu pot fi luate în considerare. Este o decizie a celorlalţi colegi parlamentari.
Eu cred în acest moment că noi trebuie să avem o sesiune parlamentară pentru a începe dezbaterea, şi repet: dezbaterea celor două rapoarte, cu finalitate. Finalitatea şi procedura de finalitate a Parlamentului României prin vot este pe un tip de hotărâre care este foarte simplă ? Parlamentul României hotărăşte cu modificări sau fără modificări că raportul X al comisiei de anchetă sau al comisiei permanente este corect. Atât. De aici încoace, toate celelalte aserţiuni pot fi făcute numai pe baza unui vot pe care Camera îl ia în plenul său.
Deci eu vă propun, doamna preşedintă, să mergem pe raţiunea pe care domnul Voicu a prezentat-o corect. A început doamna Vasile şi după aceea a continuat domnul Voicu, şi la care până la urmă şi colegul domnul Sever Voinescu nu a avut nimic de amendat, dar ar trebui să disociem cele două. Să nu trimitem un raport al unei comisii de anchetă sau al oricărei alte comisii nepermanente luată prin decizia Parlamentului României automat spre validare unei comisii permanente care s-ar putea să aibă atribute în acest lucru, ceea ce cred că este un precedent greşit.
De aceea, aş vrea să luăm pe cele două, şi v-aş propune să mergem pe această variantă şi de fapt, sub o anumită unanimitate în dezbatere, fiecare a avut această frază în dezbaterea şi prezentarea opiniilor personale.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc mult.
Eu sunt întru-totul de acord cu ceea ce spune domnul Zgonea în ceea ce priveşte faptul că, în momentul în care un raport al unei comisii de anchetă este adoptat de membrii comisii de anchetă, nu putem să îi negăm existenţa; el există.
Exact aceasta a fost opinia care există fără îndoială şi în Regulament: în momentul în care el este însuşit de plen, se declanşează celelalte proceduri care ţin de concluziile rapoartelor respective.
În ceea ce priveşte cealaltă procedură, de sesizare a Comisiei juridice pentru cele două solicitări de începere a urmăririi penale, aceasta este o procedură total diferită. Au sesizat-o de fapt şi mai mulţi colegi de-ai noştri parlamentari ? că practic s-a mers pe două ? trei lucruri adeseori paralele dar care urmăreau de fapt şi de drept acelaşi obiectiv. Sigur, dumneavoastră votaţi.
Existând rapoartele, nu există nici un impediment procedural ca să le trimitem către Comisia juridică, că nu te împiedică nimic atâta timp cât ele există. Nu scrie nicăieri obligativitatea de a fi însuşite de plenul Camerei. Atunci, putem să le trimitem în Comisia juridică cu speranţa că această Comisie juridică se va încadra în termenul regulamentar pentru a putea în această sesiune extraordinară să epuizăm practic toată această problematică.
Dacă dumneavoastră doriţi să o facem etapizat, eu personal cred că este o tragere de timp, dar, fără îndoială, dumneavoastră vă pronunţaţi.
Dar, repet: aşa cum a spus şi domnul Zgonea, şi este întemeiat regulamentar, aceste rapoarte există. Vorbim că orice Comisie juridică îşi întemeiază solicitările acestea fie pe baza întemeierii făcute de către Parchet, fie pe baza întemeierii făcute de către o comisie de anchetă şi a documentelor care au stat la baza elaborării acestui raport în comisia de anchetă.
Sunt două proceduri separate. Dacă dumneavoastră vreţi să le amânăm, este în regulă, dar procedural nu avem nici un fel de problemă.
Deci eu nu am nici un fel de problemă. Cred că există în momentul acesta conturate practic două puncte de vedere care sunt corecte procedural ambele; urmează să decidem pentru care dintre ele optăm.
Domnul Eugen Nicolăescu.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Tot procedural, doamna preşedintă. Mi se pare că avem o situaţie hamletiană cu rapoartele ? dacă există sau nu există.
Eu vă citesc articolul 78 din Regulament, ca să nu avem nici un fel de interpretare: ?Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaţilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.?
Deci noi ne aflăm acum în situaţia în care o comisie propune un raport al comisiei de anchetă parlamentară şi care el nu există după opinia mea, citind acest text, decât după ce este aprobat prin hotărâre de Camera Deputaţilor, de plen. Până atunci, acel raport nu există.
În consecinţă, după opinia mea, chiar dacă vă supăraţi, chiar dacă vă place sau nu vă place, doamna preşedintă, eu cred că aici scrie negru pe alb şi fiecare poate să facă ce doreşte, dar Regulamentul este Regulament.
Cred că întâi trebuie aprobate rapoartele de către plen şi numai după aceea pentru fi declanşate celelalte proceduri. Dumneavoastră aţi spus-o, doamna Aura Vasile a spus-o, alţi colegi au spus-o.
Vă rog frumos, nu mă întrerupeţi că după aceea îmi pierd firul gândurilor şi nu este bine, mai ales că, vedeţi, sunt constructiv, ceea ce dumneavoastră nu vi se întâmplă foarte des.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vedeţi, domnul Nicolăescu, că eu nu mi-am permis să fac astfel de reflecţii în ceea ce vă priveşte şi vă anunţ că din punctul acesta de vedere pot să am şi eu intervenţiile mele dure şi să vă explic că interpretaţi după cum vreţi Regulamentul şi să vă amintesc că dumneavoastră, Grupul parlamentar al PNL, cel puţin în ceea ce priveşte evenimentele ce ţin de ?Ziua Tineretului?, aţi declanşat două proceduri paralele, iar cea de-a doua procedură - solicitarea de începere a urmăririi penale ? nu ţine de adoptarea sau nu a raportului în plenul Camerei.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Eu vă rog să fiţi calmă, să nu vă enervaţi.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Păi nu, eu sunt foarte calmă, dar nu-mi place că sunteţi neelegant.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Vă rog eu frumos, fiţi calmă, fiţi liniştită, nu vă enervaţi.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Eu sunt chiar foarte calmă, domnul Nicolăescu, până în momentul în care încercăm să sfidăm anumite reguli de bun simţ.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Vă rog eu frumos, elegantă cum vreţi să fiţi dumneavoastră, nu întrerupeţi vorbitorul că nu ne face bine nici unuia dintre noi.
Deci eu cred că în acest moment avem Regulamentul, care este foarte clar, foarte precis. Trebuie cele două rapoarte prezentate plenului, dezbătute şi adoptate, şi mai departe să-şi urmeze, odată, calea către terţi, aşa cum scrie în Regulament, ceea ce este normal să se întâmple, şi totodată cele două rapoarte să fie puse şi la dispoziţia Comisiei juridice, pentru că, aşa cum s-a subliniat, aici la Comisia juridică cele două plângeri nu pot fi luate în consideraţie decât după ce există rapoartele, deci noi trebuie să le trimitem rapoartele adoptate legal, regulamentar, ca la nivelul Comisiei juridice să se poată lucra corect şi regulamentar.
În consecinţă, cred că am reiterat o parte din problemele care s-au ridicat în această întâlnire şi cred eu că această opinie este cea mai corectă în acest moment.
Vă mulţumesc, doamna preşedintă, pentru amabilitatea şi multa atenţie cu care m-aţi ascultat.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Domnul Sever Voinescu, apoi domnul Mihai Voicu.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Doamnă preşedintă, eu nu înţeleg de ce vi se pare normală o procedură în care o comisie de anchetă finalizează un raport, vrea, decide să îl trimită, şi vă voi spune pe ce mă bazez, deci decide să îl trimită Comisiei juridice pentru a răspunde cererii de urmărire penală, iar Biroul permanent se opune introducând în acest circuit firesc o decizie a plenului.
Şi, ca să vă spun că, de exemplu, membrii Partidului Naţional Liberal gândeau altfel acum câteva zile, vă voi citi din concluziile de final ale raportului Ridzi, deoarece fiind mai familiar cu raportul acesta pot să mă mişc mai lejer în el. Iată ce se spune acolo, în raportul comisiei care este, după cum bine ştiţi, raportul redactat practic de reprezentanţii PNL şi asumat sigur de majoritatea din comisie: ?Pentru considerentele de mai sus, potrivit deciziei Biroului permanent, în condiţiile lui 155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, se înaintează conţinutul prezentului raport Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, în vederea formulării unui raport privind începerea urmăririi penale şi aşa mai departe.?
Acum, să venim şi să spunem că ceea ce a decis o comisie de anchetă nu există decât dacă este votat de plen, aceasta este, mărturisesc, o inovaţie juridică care mă face să zâmbesc.
Acea comisie a fost înfiinţată printr-o hotărâre a plenului şi plenul a obligat acea comisie să depună un raport până la data de. Comisia a depus raportul. Să vii acum şi să spui că de fapt raportul acela nu există, mi se pare cel puţin bizar.
Eu am încercat în prima mea intervenţie, într-o formulă oarecare, să unific cumva cele două proceduri paralele. Înţeleg că se degajă un consens pe ideea că procedurile sunt paralele. Pot fi succesive foarte bine. În condiţiile acestea nu văd de ce, dacă aceste proceduri rămân paralele, aceste rapoarte nu ar putea fi trimise Comisiei juridice, să-şi facă treaba pe cererile pe care au fost sesizate şi în acelaşi timp să mergem în plen în 15 zile de când au fost depuse sau în 15 zile de astăzi, pentru a dezbate aceste două rapoarte, urmând ca apoi, cum a spus şi colegul Voicu, şi înţeleg că aceasta a fost argumentaţia care a convins, să venim cu o nouă sesiune pentru a decide pe cererile de urmărire penală.
Dar încă odată: să cenzurăm accesul Comisiei juridice la ceea ce a lucrat o comisie de anchetă exact pe obiectul pe care Comisia juridică a fost sesizată să se pronunţe cu privire la începerea urmăririi penale, mi se pare deplasat.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Mihai Voicu, apoi domnul Zgonea, apoi doamna Aura Vasile, după care domnul Toader.
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Vă mulţumesc.
O precizare de nuanţă: desigur de rapoartele, odată ce au fost însuşite de membrii comisiei, există fizic. Nu aici este problema. Una este validitatea lor din punct de vedere regulamentar, şi colegul Eugen Nicolăescu a citit articolul din Regulament. Mie îmi pare rău că el există.
Vreau încă odată, însă, să spun că propunerea pe care am făcut-o implică, şi rugămintea este să votăm astăzi acest lucru, parcurgerea tuturor paşilor procedurali în aceste două situaţii până cel mai târziu la 1 septembrie.
Din punctul meu de vedere, prima sesiune ? aceea extraordinară pentru aprobarea rapoartelor ? poate să fie făcută şi mâine. Desigur, exagerez, dar toţi paşii procedurali trebuie încheiaţi până la 1 septembrie în două sesiuni extraordinare care durează câte două zile fiecare, nu este nici un fel de problemă.
Aşadar, convocarea sesiunii extraordinare cât mai repede cu putinţă. Consider că şi grupurile parlamentare pot să-şi mobilizeze oamenii pentru rapoarte.
Termenul de 15 zile să curgă din secunda în care s-a încheiat această primă sesiune extraordinară. După aceste 15 zile din nou sesiune extraordinară pentru votul pentru cererile de urmărire penală. Lucrurile se pot încheia în trei săptămâni de acum înainte.
Ca să fie foarte clar că nu este vorba de lungire de termene. Dimpotrivă, insistăm pentru finalizarea procedurilor până la 1 septembrie.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Zgonea.
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna preşedintă şi stimaţi colegi care sunteţi lideri de grupuri parlamentare, articolele 77-78 şi toate alineatele care sunt prezentate aici, din păcate pentru noi, greşesc în interpretare şi confundă raportul aprobat de plenul Camerei Deputaţilor cu redactarea unui raport de către o comisie de anchetă, şi datorită acestei confuzii noi astăzi suntem puşi într-o situaţie absolut delicată.
Pot să preiau neoficial documentele şi analizele care sunt în raportul unei comisiei de anchetă, dar din punct de vedere al procedurii Camerei Deputaţilor, aşa cum a spus domnul Voicu, a avut dreptate la început, şi vreau să ne înţelegem ? noi nu putem să trimitem acest raport care nu este votat de plenul Camerei Deputaţilor, în procedura articolului 78 alineatul 1, şi să facem distincţie între procedura juridică pe care am stabilit-o noi şi restul măsurilor.
În momentul în care noi avem această hotărâre făcută de plenul Camerei Deputaţilor, care acceptă sau respinge concluziile, pe baza acceptării sau respingerii concluziilor hotărârea spune dacă acceptă raportul şi, dacă în raport se spune să înceapă procedura de urmărire penală, atunci, pe baza lui, putem să sesizăm Comisia juridică. Sunt două lucruri total diferite.
Doamna preşedintă, aceasta este opinia mea personală: din păcate, în acelaşi timp, ar fi penibil pentru Camera Deputaţilor să cerem Comisiei juridice să analizeze ceva, în timp ce aceeaşi Cameră a Deputaţilor are o comisie de anchetă, şi am fi într-o situaţie absolut hilară pentru opinia publică în care Comisia juridică ar spune cine, cum şi ce trebuie să facă, dar comisia pe care noi am hotărât să facă lumină într-un caz nu şi-a finalizat raportul pe care îl propune prin votul plenului Camerei Deputaţilor.
Şi aş vrea să vă gândiţi din punct de vedere al tehnicii parlamentare: de foarte multe ori în dezbaterea cu Parchetul, scrie în Regulament că noi, dacă vine o cerere pentru procedura pe care noi până acum am avut reflexul acesta plavlovian şi spune că se cere începerea urmăririi penale, o trimitem direct către Comisia juridică şi că o comisie de anchetă se suspendă de drept. Dar, dacă ne uităm la acest film, acel film pentru interiorul Camerei Deputaţilor, pe Regulamentul pe care îl avem, noi nu mai vrem să îl respectăm.
Dacă avem nişte comisii de anchetă, bune, rele, cum sunt, care au finalizat un raport, acel raport trebuie să vină către plenul Camerei Deputaţilor şi, prin votul acesteia, acceptăm opiniile colegilor parlamentari sau nu le acceptăm. După acel moment putem să discutăm, aceasta este opinia mea personală, despre dezbaterea Comisiei juridice.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Cele două nu se pot anula una pe cealaltă. Chiar dacă îşi asumă de exemplu plenul sau dacă nu-şi asumă concluziile unui raport, cererea rămâne în Comisia juridică.
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Cererea rămâne, dar, doamnă preşedintă, din punct de vedere al celerităţii şi al unei maturităţi a clasei politice, eu cred că pentru noi ar fi mai neplăcut ca o parte din colegii mei să dezbată într-o comisie de anchetă o chestiune în care să se facă lumină şi, în acelaşi timp, pe acelaşi lucru, ca o presupusă faptă penală, colegii din Comisia juridică, care este comisie permanentă şi care, din punct de vedere al Regulamentului, ambele au aceeaşi putere ca rapoarte, deci ambele rapoarte ale lor sunt valide în momentul când sunt votate de către plen, să poată să dezbată o chestiune pe care o comisie de anchetă decisă de plenul Camerei Deputaţilor cu majoritatea voturilor nu şi-a finalizat ancheta.
Deci aş vrea să vă gândiţi din punct de vedere procedural şi al analizei. Nu vreau să comentez. Deci eu rămân la ideea pe care foarte frumos în firul logic a prezentat-o domnul Voicu la început, în care a spus: ca să nu existe probleme, convocăm ca Birou permanent, conform atribuţiilor pe care le avem din punct de vedere organizatoric, în următoarele 15 zile pentru a supune dezbaterii în două zile consecutive, deci nu în aceeaşi zi, fiecare raport. Pe baza concluziilor se propune o hotărâre ? una aşa, şi una aşa. Care trece, acela este punctul de vedere al Parlamentul României şi după aceea, chiar dacă nu este specificat, şi Regulamentul Camerei Deputaţilor are foarte multe greşeli, deci după aceea Comisia juridică, în termenul stabilit tot de noi, de Biroul permanent, şi aprobat de plenul Camerei Deputaţilor, pentru că noi am stabilit, şi fac o paranteză, ca fiecare comisie permanentă pe perioada verii lucrează doar două săptămâni pe un program pe care noi l-am aprobat ? aşa ne dă dreptul Regulamentul, şi numai în acele două săptămâni poate să facă şi, atunci, avem cele două rapoarte aprobate de plen sau respinse de plen şi cu ele după aceea Comisia juridică, ceilalţi colegi ai mei, ar putea să ia o decizie logică. Aceasta este opinia mea personală. Poate greşesc dar, altfel, ne vom trezi în nişte încurcături şi o să râdă lumea de noi.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă rog.
Doamna Aurelia Vasile:
Mulţumesc.
Deci, doamnă preşedintă, eu cred că articolul 154 şi articolul 155 din Regulament explică. 154: ?Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului?, deci aceasta înseamnă că raportul trebuie să fie în plenul Camerei.
155 spune: ?Dezbaterea cererii prevăzută la 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile lui 71 (situaţia Sterling) fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop.? Punct. ?Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.? Deci este clar: un raport al unei comisii de anchetă sau un raport al unei comisii constituite pe baza lui 71 devine hotărâre sau solicitare a Camerei Deputaţilor conform lui 154 după ce se votează în plen. Aceasta este prima teză.
A doua: vreau să îi spun colegului şi prietenului meu Sever Voinescu că nu există o comisie înaintea altei comisii. Referitor la exprimarea pe care aţi avut-o ? că Comisia juridică vine să fie mai mare sau care teoretic să cenzureze, Comisia juridică în cazurile respective se exprimă pe un singur punct ? începerea sau neînceperea urmăririi penale. Chestia cu Garda nu are nici o legătură.
Iar 154 şi 155 lămuresc toată dezbaterea care a avut loc până acum.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Toader, apoi domnul Sever Voinescu.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Doamna preşedintă, confuzia cred că a plecat de la început ? de ce am mers pe două talere. Pentru cazul Ridzi, cererea de urmărire penală am transmis-o Comisiei de anchetă şi i-am dat sarcina să vadă, să analizeze şi să transmită. Deci a transmis-o Biroului permanent. Cererea de urmărire penală nu a plecat la Comisia juridică, ci a plecat la Comisia Ridzi, pe când în cazul Tăriceanu a plecat direct la Comisia juridică, cum era normal.
Adică punem două talere.
Ce a căutat cererea de urmărire penală la comisia această de anchetă?
Este părerea mea personală.
Doamna Aurelia Vasile:
Deci în momentul în care domnul Năstase a spus să fie trimisă direct la Comisia de anchetă, anumite grupuri parlamentare au votat împotrivă.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Deci eu vă spun că din acest motiv apare această dezbatere şi discutăm de două rapoarte diferite. Putea cererea de urmărire penală a domnului Tăriceanu să meargă pe documentele care sunt sau o începea de la zero. Nu avea nici o legătură una cu alta.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Sever Voinescu, apoi domnul Adrian Năstase.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Doamna preşedintă, două lucruri am de spus: 1) ce se întâmplă în situaţia în care, de exemplu, unul din aceste rapoarte, atenţie, conţine printre concluzii şi acceptarea cererii de începere a urmării penale, pentru că cel puţin raportul Ridzi, şi repet: cu celălalt nu sunt încă foarte familiar, deci cel puţin raportul Ridzi conţine această concluzie. Dacă plenul o acceptă, înseamnă în mod evident că suntem în situaţia din 154, când Camera Deputaţilor se consideră că s-a pronunţat pe o cerere de începere a urmăririi penale. Dar 155 teza a doua instituie o obligativitate care se referă numai la cazul în care ministrul are şi calitatea de deputat şi în această situaţie trecerea prin Comisia juridică este obligatorie, după text. Dacă este un deputat care nu este ministru, sigur lucrurile arată altfel.
Or, să spunem aşa: acest raport, care într-una din concluziile lui spune ?trebuie să înceapă urmărirea penală?, să solicităm Parchetului să înceapă urmărirea penală, sunt două variante: dacă acest raport cade, noi nu mai are rost să mai mergem la Comisia juridică, că Comisia juridică ce să facă? Vom veni iar la situaţia repetării votului, o situaţie pe care mulţi colegi de aici o cunosc. Aceasta, în primul rând. Sau, dacă acum plenul decide: da, să se meargă cu cererea de urmărire penală mai departe, iarăşi este inutil să mai trimitem la Comisia juridică. Pentru că pe ce să se mai pronunţe Comisia juridică din moment ce 154 funcţionează? Şi repet: 155 teza a doua instituie obligativitatea trecerii prin Comisia juridică.
Dacă scoatem din hotărârea cu care vom merge în plen partea referitoare la răspunderea penală, este absolut în regulă, mergem înainte că aşa stau lucrurile. Problema vine numai în legătură cu aspectele penale. În legătură cu celelalte aspecte sunt absolut de acord ? mergem cu hotărârea care decide toate celelalte lucruri mai puţin decât aceasta.
Deci trebuie să reflectăm cu atenţie pentru că de fapt noi ce facem acum este că, dacă mergem cu un proiect de hotărâre care vorbeşte despre începerea sau neînceperea urmăririi penale, practic în orice variantă am paraliza trecerea prin Comisia juridică, şi acesta este un viciu grav de procedură, după părerea mea.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Adrian Năstase.
Domnul Adrian Năstase:
Vă aduceţi aminte că atunci când s-au discutat procedurile acestea eu am spus că nu este bine cum hotărâm pentru că se suprapun diverse proceduri. De altfel, şi liberalii au greşit, după părerea mea, că au sesizat în acelaşi timp şi Parchetul şi aşa mai departe. Dar nu vreau să comentez aceste lucruri, pentru că în primul rând aş vrea să vă arăt cum arată o medalie din 1859, care spune un anumit lucru pe care sper să îl apreciaţi, dar să nu-l comentaţi public: deputatul este inviolabil ? articolul 20 al Convenţiei. Deci aceasta este, să spunem, menţiunea principală de pe o medalie a Parlamentului din 1859. Este autentică această medalie pe care am vrut să v-o arăt. Dacă vreţi să o vedeţi, chiar v-o dau pentru a o vedea. Dar nu ştiu dacă ar fi bine să o reluăm.
Acum, din punctul de vedere al procedurii, sigur Regulamentul nostru nu este foarte clar. Eu cred în felul următor: comisiile de anchetă, veţi fi de acord cu mine, nu sunt toate pentru a cere răspundere penală pentru miniştri. Deci este vorba de comisii de anchetă care în formulă engleză se numesc ?fact-finding?. Sunt cele care încearcă să verifice anumite fapte.
În cazul nostru, în cazul acestei comisii, dacă eu înţeleg bine, comisia de anchetă, comisia de ?fact-finding?, a descoperit că, analizând faptele, ajunge la o situaţie specială, şi anume faptele ca atare duc spre răspundere ministerială şi a făcut această propunere, trecând în altă zonă, care este zona comisiilor speciale, dar şi aici este o chestiune complicată, pentru că, după părerea mea, Parlamentul poate să facă o comisie specială de anchetă în legătură cu un ministru care nu este parlamentar, dar atunci acest raport al comisiei trebuie să meargă sau decizia ca atare trebuie să obţină avizul preşedintelui sau mai bine zis decizia preşedintelui pentru începerea urmăririi penale. Este o chestiune destul de complicată.
Sunt însă de acord că teza a doua din 155 este categorică şi oricum trebuie să ajungem la această variantă. Cred, însă, că în măsura în care procedura pe care s-a mers în mod principal a fost pe această comisie de anchetă care nu numai că a făcut o analiză a datelor, a situaţiei, dar a făcut şi o propunere privind începerea urmăririi penale sau în orice caz angajarea răspunderii, acest raport, pentru a aduce procedura mai departe, trebuie să fie prezentat celui care a dat mandatul pentru comisie, şi acesta este plenul.
Plenul poate să accepte această procedură şi aceste sugestii din partea comisiei sau nu.
Întrebare: ce se întâmplă dacă nu acceptă? Atunci, trebuie să meargă la Comisia juridică.
Doamna Roberta Alma Anastase:
În concluzia raportului, de fapt ei solicită să meargă către Comisia juridică.
Haideţi să citim din raport.
Domnul Adrian Năstase:
Să închei: această poveste este extrem de complicată şi nu o complic şi mai tare spunând că de fapt termenul de 15 zile este prevăzut pentru situaţia normală când Parlamentul este în sesiune. Dar nu vreau să mai discut şi acest aspect. Să spunem, însă: tocmai pentru opinia publică nu cred că ar fi bine să facem o astfel de interpretare, dar cred că după toate aceste complicaţii, singura formulă cumva de simplificare este ca rapoartele ? unul care cere urmărirea penală, cel care nu cere urmărirea penală ? să fie ambele oricum prezentate plenului, urmând ca după aceea procedurile iniţiate de unii sau de alţii să continue la Comisia juridică. Dar eu nu cred că aceste documente, inclusiv documente importante, pot să ajungă la o altă comisie fără să fie validat raportul şi punctele de vedere exprimate acolo de către plen.
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:
Doamna preşedintă, noi avem un raport şi o opinie contrară, sau o altă opinie. Articolul 75 spune foarte clar că plenul, cel care a dat mandatul unei comisii de anchetă, este cel care stabileşte printr-o hotărâre concluziile, răspunderile şi măsurile. Şi, atunci, anumite elemente care sunt prezentate în raport sau în opinia separată şi care poate care încalcă Regulamentul... Aşa cum am văzut, după părerea mea, este greşită această formulare aprobată cu o majoritate de către comisia de anchetă la final ? din considerentele de mai sus, transmitem raportul fără să am acceptul plenului, aşa cum a spus domnul preşedinte Năstase, deci să îl trimit altei comisii, pentru că una dintre concluziile mele pe o anchetă a unei licitaţii sau a unei anumite chestiuni este că şi un ministru care este deputat şi sunt elemente constituite ale unei fapte penale. După părerea mea, este o mare greşeală.
Deci eu cred că trebuie să ne întoarcem către ideea pe care am spus-o de la început ? aceea de a duce acest raport şi opinia separată către plenul Camerei Deputaţilor.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule Zgonea, am iarăşi aici un lucru care este în obişnuinţa noastră: Biroul permanent, la solicitarea unei comisii, poate să dea şi către o altă comisie pentru punct de vedere, pentru aviz, şi ideea în sine aici de fapt şi de drept, cel puţin cum văd eu lucrurile, pentru că aici ne închidem, este: în momentul în care plenul se pronunţă pentru concluzia a doua din raport, practic el s-a pronunţat asupra speţei şi, atunci, nu mai are rost Comisia juridică.
155 este anterior plenului.
Haideţi să decelăm. Vă rog să mă ascultaţi.
Când mergem în plen...
Doamna Aurelia Vasile:
Camera Deputaţilor înseamnă plen.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Păi asta încerc să vă spun. Dar ştiţi la ce capitol citiţi?
Uitaţi-vă la capitolul la care citiţi.
Solicitarea de începere a urmăririi penale.
Cererea respectivă este la Comisia juridică.
Vă rog să mă lăsaţi să-mi termin ideea până la capăt.
Suntem în plen. Avem un raport al comisiei de anchetă care pune o concluzie de solicitare de începere a urmăririi penale. În contextul acesta, este logic să ai un punct de vedere pe acea concluzie de la Comisia juridică, singura abilitată conform Regulamentului să spună dacă există întemeiere juridică sau nu.
Dânsa este ministru deputat.
Doamna Aurelia Vasile:
Plenul este suprem.
Dacă plenul hotărăşte şi nu adoptă hotărârea comisiei de anchetă, nu mai merge nici acolo, nu mai merge nicăieri.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Dar dacă adoptă, nu se mai poate face nimic, şi aici încerc să vă explic, pentru că v-a citit concluzia, şi aţi fost în comisie, şi pe care aţi votat-o: solicită începerea urmăririi penale. Când plenul încuviinţează raportul...
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedintă, oricum aţi spune-o, până nu se votează de plen, raportul nu există.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Doamna Aura Vasile, este o chestie logică: în momentul în care votăm raportul, când îl adoptăm şi adoptăm concluziile, facem începerea urmăririi penale. Este o chestiune logică. Nu mai poate să vină Comisia juridică.
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedintă, raportul se votează cu vot deschis, iar începerea urmăririi penale se votează cu bile, deci vot secret.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Doamna Aura Vasile, este nerelevantă modalitatea de vot. Este relevantă concluzia pe care o validează plenul.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Doamna Aura Vasile, încă odată: problema mea este următoarea: în oricare din variante, dacă noi mergem cu o hotărâre a Parlamentului care conţine o referire la cererea de începere a urmăririi penale, noi nu mai avem de ce să mergem în Comisia juridică.
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Concluzia la care faceţi referire trebuie să parcurgă nişte paşi procedurali. Comisia de anchetă Ridzi a avut ca obiectiv sumele cheltuite. Faptul că în acel raport este trasă concluzia că există suficiente elemente constitutive pentru ca, după parcurgerea etapelor procedurale prevăzute de Regulament, să se ceară începerea urmăririi penale, nu înseamnă că raportul cere începerea urmăririi penale.
Adoptând concluziile, înseamnă că elementele constitutive constatate de comisia de anchetă se trimit conform procedurilor parlamentare la Comisia juridică astfel încât ele, fiind aprobate de plen, au puterea deplină pentru a fi luate în considerare de Comisia juridică.
Comisia juridică poate să ne recomande neînceperea urmăririi penale.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Cred că ne apropiem de un liman: din punctul meu de vedere, dacă lucrurile stau aşa cum le citeşte Mihai Voicu, şi mărturisesc că este o variantă raţională, atunci în proiectul de hotărâre pe care va trebui să îl votăm până la urmă, conform Regulamentului nostru, nu va trebui să se scrie ?cerem începerea urmăririi penale?, ci va trebui să se spună: ?se trimite?.
Adevărul este că ar fi prima dată când Parlamentul decide ca printr-o hotărâre a plenului să transmită un raport de la o comisie la alta. Asta mărturisesc că este ceva cu totul nou.
Doamna Aurelia Vasile:
Poate este corect ce spuneţi, dar în acest moment, aşa cum DNA-ul trimite, sau alţii care sunt reglementaţi să trimită o astfel de cerere în baza unui ministru sau fost ministru, aşa se constituie acum comisia de anchetă. Aşa şi spune aici: că, în condiţiile lui 155, conţinutul prezentului raport se trimite în vederea formulării unui raport. Vă spun încă odată: avem două feluri de vot - pe raport se votează deschis, iar pentru trimitere se votează secret, cu bile. Deci sunt două maniere ? raportul pe care l-a făcut comisia de anchetă se supune votului deschis, iar de abia raportul Comisiei juridice vine cu votul secret.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Şi ştiţi unde mi se pare că este viciul? Gândiţi-vă: Comisia juridică este deja sesizată doar cu cererea. Dacă acest raport cade, pe cale de consecinţă propunerea de a trimite acest raport la Comisia juridică pentru argumentarea cererii cade.
Doamna Aurelia Vasile:
Cade.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Pe cale de consecinţă, Comisia juridică trebuie să înceapă o nouă anchetă.
Doamna Aurelia Vasile:
Nu. Nu este adevărat. V-am spus să citiţi stenograma. Biroul permanent a trimis acel material la Comisia juridică, care are sarcina să analizeze după ce termină comisia de anchetă. Dacă plenul, în înţelepciunea lui, hotărăşte că ceea ce comisia de anchetă a prezentat nu este însuşit, dispare toată situaţia.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Şi, atunci, Comisia juridică pe ce se pronunţă?
Doamna Aurelia Vasile:
Comisia juridică poate să exprime doar după ce comisia de anchetă încheie raportul. Doar dacă grupul respectiv mai face încă odată plângere şi Biroul permanent o trimite Comisiei juridice, Comisia juridică o ia de la început.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Unde citiţi asta în Regulament?
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedintă, eu v-am spus care ar trebui să fie paşii. Citiţi în stenogramă ceea ce Biroul permanent a adoptat.
În momentul în care a trimis către Comisia juridică la a doua solicitare, nu la prima, s-a spus: după ce comisia de anchetă încheie raport.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Corect. Numai că atunci când am spus aceasta, să o recunoaştem toţi, nu ne-am gândit că trebuie să mergem în plen cu ce a spus comisia şi după aceea să trimitem la Comisia juridică.
Doamna Aurelia Vasile:
Nu facem corespondenţe între comisii. Totdeauna cel care aprobă şi validează.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Am vorbit şi cu doamna Daniela Popa, şi cred că aceasta era şi ideea pe care o spunea şi domnul Nicolăescu puţin mai devreme: vă propun ca noi să convocăm sesiunea extraordinară, dar să ne vedem într-o săptămână cu proiectele de hotărâri pe care le propunem plenului pe baza rapoartelor şi, atunci, clarificăm că aceasta înseamnă lucrul acela şi că merge spre Comisia juridică şi aşa mai departe.
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Sesiunea extraordinară să fie lunea viitoare, la ora 14,00, şi la ora 12,00 să fie Biroul permanent.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Putem să facem sesiune extraordinară în 15 zile şi săptămâna viitoare noi ne vedem în Biroul permanent şi analizăm, sau tot în ziua aceea, peste două săptămâni. Deci atunci ne vedem în Biroul permanent.
Deci, eu vă propun să facem pe termenul de 15 zile sesiunea extraordinară pentru că este şi un timp în care grupurile pot convoca.
Astfel, vă propun în felul următor: să rugăm Secretariatul general să ne facă propunerile de hotărâri, pe care eu trimit tuturor membrilor Biroului şi, eventual, dacă aveţi amendamente, le discutăm pe parcurs, iar în ziua respectivă venim la Biroul permanent cu ele, practic cu punctul de vedere agreat, şi îl votăm. De acord?
Domnule Dorneanu, vă rog.
Domnul Valer Dorneanu:
Doamna preşedintă, aş vrea să fac o mică completare la ce spuneţi dumneavoastră: atunci când convocăm sesiunea extraordinară trebuie să se spună explicit care este ordinea de zi. Noi, acum, faţă de ce spuneţi dumneavoastră, putem pune pe ordinea de zi raportul Comisiei Ridzi...
Doamna Roberta Alma Anastase:
...şi raportul Sterling, deci cele două rapoarte, dar nu şi solicitările de începere a urmăririi penale. Doar rapoartele. Atât.
Domnul Valer Dorneanu:
Dar atunci când supuneţi aprobării plenului ordinea de zi, dacă între timp sunt făcute şi ale rapoarte ale Comisiei juridice, atunci eventual puteţi completa, dar deocamdată...
Doamna Roberta Alma Anastase:
Nu. Deci nu se fac pentru că noi nu o sesizăm, nu investim Comisia juridică. Aceasta a fost toată dezbaterea.
Nu investim Comisia juridică. Comisia juridică o investim după votul exprimat de plen asupra celor două rapoarte. Aceasta a fost soluţia degajată din şedinţă.
Haideţi să recapitulăm: convocăm sesiune extraordinară. Data.
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Pe 27.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Pe 27.
Domnul Nicolae Bănicioiu:
De când s-a terminat comisia.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Nu. În Regulament se spune: de la depunerea la Biroul permanent, şi asta s-a făcut vineri.
Deci, sunteţi de acord cu propunerea să facem pe 27 sesiune extraordinară având două puncte pe ordinea de zi ? cele două rapoarte ale comisiei de anchetă, cu Biroul permanent înainte, dar agreând proiectele de hotărâri prin discuţii până la momentul respectiv, urmând ca solicitările de începere a urmăririi penale să fie luate în discuţie după exprimarea opiniei plenului.
Domnule Victor Ponta, mai aveaţi o solicitare pentru introducere pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare.
Vă rog.
Domnul Victor-Viorel Ponta:
Da, doamna preşedintă. Nu vreau să intervin la celelalte puncte. Vreau să vă rog mult de tot şi îi rog pe toţi membrii Biroului permanent ? avem două proiecte de lege care au rapoartele făcute şi suntem în procedura de infrigement declanşată de Comisia Europeană, şi vreau să vă rog foarte mult să le puneţi şi pe acestea două. Camera este decizională.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Trebuie să investim şi nişte comisii?
Domnul Victor-Viorel Ponta:
Nu. Au rapoarte de adoptare.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Deci trebuie doar trecute pe ordinea de zi.
Domnul Victor-Viorel Ponta:
Doar trecute.
Doamna Aurelia Vasile:
Vă rog să le spuneţi.
Domnul Victor-Viorel Ponta:
Proiectul de lege privind modificarea Ordonanţei 80 privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere şi Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei 78 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificare a autenticităţii, şi vă voi pune la dispoziţie scrisoare de la Comisie prin care au declanşat procedura de infrigement.
Până pe 3 august trebuie publicate în Monitorul Oficial, ca să oprească procedura de infrigement.
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Să ştiţi că mai multe persoane de aici, de pe partea aceasta a mesei, au ajuns la concluzia, şi trebuie să fim foarte atenţi pentru că o solicitare de începere a urmăririi penale este un lucru foarte grav şi trebuie să respectăm toate procedurile ? trebuie două zile de sesiune.
Trebuie şedinţă convocată special pentru acel punct. Să fie una dimineaţă şi una după-amiază. Trebuie două convocări cu două ordini de zi.
În mod normal, trebuie două sesiuni separate pentru că în cazul Ministerului Tineretului scrie foarte clar că trebuie convocată o şedinţă special pentru acest lucru.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Deci suntem de acord ca să convocăm şedinţa pe 27, la ora 16,00. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru?
Voturi împotrivă sunt?
Domnul Mihai Alexandru Voicu:
Staţi puţin. Vă rog să supuneţi la vot convocarea primei sesiuni şi pe urmă votăm odată şi pentru a doua.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Sunteţi de acord ca la ora 16,00 să fie prima sesiune, cu ordinea de zi aprobarea raportului Sterling şi cele două proiecte solicitate de ministrul pentru relaţia cu Parlamentul.
Domnul Valer Dorneanu:
Doamna preşedinte, putem convoca o singură sesiune extraordinară cu două şedinţe.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Păi asta şi facem.
Domnul Valer Dorneanu:
Am înţeles două sesiuni extraordinare.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Nu. Va fi o sesiune extraordinară cu două şedinţe. Despre asta vorbeam.
Şi la ora 18,00 a doua şedinţă a sesiunii extraordinare care vizează raportul Comisiei Monica Iacob-Ridzi.
Şi la ora 14,00 şedinţă de Birou, unde dezbatem cele două proiecte de hotărâri, pe care între timp noi le discutăm şi agreăm un punct de vedere pe subiectul acesta. De acord?
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc.
Mai sunt câteva puncte pe ordinea de zi suplimentară.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Aţi votat. Am un punct de vedere la Sterling. Totuşi, noi nu am discutat raportul suplimentar. Vă spun numai ca idee: după ce a apărut tot raportul pentru Sterling a apărut un raport suplimentar.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Este punct de vedere.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Da.
PUNCTUL 3
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care a fost atribuit de către Ministerul Mediului contractul privind ?Campania de promovare a Programului Operaţional Sectorial Mediu, lot II ? Difuzare/Publicare? la data de 28 aprilie 2009, prin negociere fără anunţ de participare
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem un regulament de organizare şi funcţionare al Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care a fost atribuit contractul la Ministerul Mediului.
Sunteţi de acord? Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Vă mulţumesc.
PUNCTUL 4
Solicitare din partea Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem o solicitare din partea Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii.
Sunteţi de acord? Vă mulţumesc.
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Precizez faptul că aceste maşini sunt puse la dispoziţie pentru doar două săptămâni astfel încât să se poată face verificarea în teren a situaţiei infrastructurii de irigaţii, iar în al doilea rând iarăşi am solicitat comisiei să-şi termine într-un timp cât mai scurt astfel încât şi în ceea ce priveşte specialiştii să nu existe o perioadă îndelungată de colaborare cu dumnealor.
PUNCTUL 5
Solicitare din partea Comisiei pentru sănătate şi familie
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem o solicitare din partea Comisiei de sănătate, ca să-şi desfăşoare lucrările.
PUNCTUL 6
Diverse
Solicitarea
Agenţiei de Dezvoltare Comunitară ?Împreună?
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem suplimentar pe ordinea de zi: Agenţia de Dezvoltare Comunitară ?Împreună? vrea să organizeze pe 29 iulie un program finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, o întâlnire cu lideri, reprezentanţi ai sindicatelor în România.
Solicită Sala ?Drepturilor Omului?.
Deci sunteţi de acord cu această solicitare?
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Solicitarea
Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor
Doamna Roberta Alma Anastase:
Comisia pentru industrii şi servicii organizează în 17 septembrie o conferinţă în Sala ?Drepturilor Omului?.
Sunt observaţii?
Voturi împotrivă?
Abţineri? Nu sunt.
Revizuirea instalaţiei de vot electronic
din cadrul Sălii de Plen a Camerei Deputaţilor
Doamna Roberta Alma Anastase:
Departamentul administrativ-întreţinere.
Avem o comunicare în legătură cu cartelele de vot.
Materiale pe linia relaţiilor parlamentare externe
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem şi un memorandum intern pe deplasările externe.
1) Reuniunile Comisiei tehnologice şi aerospaţiale a Adunării Uniunii Europei Occidentale (AUEO) în SUA
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă rog.
Domnul Nicolae Bănicioiu:
În legătură cu reuniunile Comisiei tehnologice şi aerospaţiale a Adunării Uniunii Europei Occidentale în SUA, cine pleacă acolo? Şi chiar este vital să plece în SUA?
Este criză. Haideţi să vedem, că aici nu avem nici o motivare.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Sunteţi de acord ca data viitoare, la şedinţa Biroului permanent, să solicităm punctul 1.
Deci nu ne pronunţăm în acest moment până când nu vedem memorandumul.
Astfel, ne interesează acest memorandum pentru următoarea şedinţă.
Haideţi să mergem mai departe, la punctul 2.
2) Participarea la Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova
Doamna Roberta Alma Anastase:
Participarea la Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
Suntem de acord.
3) Reuniunile comisiilor Adunării Uniunii Europei Occidentale la Bruxelles (AUEO)
4) Participarea la cea de a 7-a Adunare a Asociaţiei Internaţionale a Parlamentarilor pentru Tehnologia Informaţiei ? IPAIT, la New Delhi
5) Organizarea seminarului ?Ameninţări la adresa securităţii regionale?, Bucureşti
6) Cofinanţarea membrului permanent al Secretariatului COSAC pentru anul 2008
7) Participarea la lucrările Comisiei generale pentru probleme culturale a Iniţiativei Central-Europene ? Dimensiunea Parlamentară, la Salzburg
8) Participare la cea de a patra parte a Sesiunii ordinare 2009 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Strasbourg
9) Participarea la cel de al treilea Forum Mondial al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Busan
10) Informare privind participarea la lucrările primei părţi a celei de-a 56-a sesiuni a Adunării Uniunii Europei Occidentale (AUEO) (2-4 iunie 2009)
11) Informare privind organizarea şi desfăşurarea celei de-a 33-a Sesiuni Plenare a Adunării Generale a APCEMN
(Bucureşti, 11-13 iunie 2009)
12) Informare privind participarea la lucrările comisiilor permanente ale Adunării Parlamentare a Mediteranei (Lisabona, 24-26 iunie 2009)
Domnul Valer Dorneanu:
De la punctul 2 în jos sunt informări cu privire la acţiuni derulate.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Deci toate celelalte sunt derulate.
Şi mai este un memorandum: participarea la lucrările Comisiei generale pentru probleme culturale a Iniţiativei Central-Europene.
Aici dacă sunt observaţii.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Vă mulţumesc.
Am epuizat ordinea de zi.
Ne revedem luni, peste două săptămâni, la ora 14,00.
*
Şedinţa s-a încheiat la ora 15,35.