|
Domnul Eugen Nicolicea:
Este evident că, atunci când porneşti de la ipoteze greşite, concluzia este greşită! Scurt, este adevărat că un partid se poate sparge în mai multe bucăţi, dar respectivele nu pot să constituie grupuri sau poate să constituie grupuri, dar nu grupuri ale aceluiaşi partid, pentru că îţi interzice art.12, al. ... deputaţii unui partid politic sau unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Punctul doi, deci dacă PSD-ul, de exemplu, se sparge în trei, da, poate să se spargă şi în o sută, dar nu mai reprezintă o sută de grupe ale PSD, sunt ceea ce or fi, grupuri mixte ş.a.m.d. Configuraţia aceea politică omogenă, despre care spuneaţi că este obligatorie, este contrazisă de art.4 care dă dreptul deputaţilor formaţiunilor politice etc.... care nu îndeplinesc numărul necesar, precum şi independenţilor, să se poată reuni în grupuri parlamentare mixte. Existenţa unui grup mixt este un grup eterogen, care contrazice ceea ce aţi spus. Punctul trei, singura interdicţie - şi asta este precizată printr-o decizie a Curţii Constituţionale - singura interdicţie din regulament este art.18, care interzice constituirea unui grup al unui partid care nu a candidat în alegeri. Deocamdată vorbim de un grup de independenţi, nu de un grup al unui singur partid. Confuzia, poate voită, între reprezentanţii unui grup al unui partid care nu a candidat în alegeri şi Grupul de independenţi nu ţine! APR-ul nu a fost recunoscut ca grup pentru că a avut solicitarea de a fi recunoscut ca grup al APR-ului şi lucrul era interzis de Constituţie. Dacă solicitau doar ca grup de independenţi, era permis. Mai mult de atât, deşi li s-a respins contestaţia la Curte, nu au observat că li s-a dat dreptate. Punctul 1 a fost respins pentru că, Curtea Constituţională nu regla divergenţe în interiorul Parlamentului - ei s-au plâns că nu sunt recunoscuţi - şi punctul doi, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă pentru motivul că articolul este constituţional, deoarece nu le interzice constituirea grupului. Adică, prin respingerea asta li s-a dat dreptate dar, dacă nu au ştiut că li s-a dat dreptate e treaba lor! Atunci când se vorbeşte de majoritate, potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere, se face trimitere la 64, alineatul 5 ... Birourile permanente, comisiile parlamentare se alcătuiesc conform configuraţiei politice a fiecărei Camere şi punct. Adăugirea "configuraţiei iniţiale" este o adăugire peste Constituţie şi vreau să vă spun, chiar nefuncţională. În plus, aş da câteva exemple ca să vă arăt că acest lucru nu a fost respectat niciodată. S-a făcut o adăugire în regulament şi s-a spus "şi negocierilor". Ori, dacă încalci configuraţia dată de electorat prin negocieri, înseamnă că nu este obligatorie respectarea ei. Vă dau un caz celebru, România Mare a avut tot timpul funcţia de vicepreşedinte la Senat deşi, potrivit ponderii, nu ar fi putut să ia o astfel de funcţie. Când i s-a cedat de la PSD, când de la PD. Adică, această configuraţie s-a încălcat în permanenţă, în urma unor negocieri. Ei, dacă s-a încălcat în urma unor negocieri, înseamnă că nu este obligatorie! În plus, uitaţi-vă în Constituţie, că nu se vorbeşte de configuraţia iniţială! O confuzie voită se face pentru că s-a vorbit, la un moment dat, de configuraţia iniţială, dar numai în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Camerei, care se făcea la începutul mandatului şi care este pe patru ani. Vreau să vă spun că nici măcar acest lucru nu a fost respectat, în cazul domnului Adrian Năstase, pentru că, atunci când şi-a dat demisia, în mod normal, ar fi trebuit să nu existe doi candidaţi, ci un singur candidat, din grupul din care a făcut parte, dacă vroiai să respecţi configuraţia iniţială.
|
