şedinţei comune a Birourilor permanente
ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
din ziua de marţi, 14 septembrie 2010
Şedinţa a început la ora 12,25.
Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului.
Au participat:
De la Camera Deputaţilor: domnul Ioan Oltean, domnul Adrian Năstase, domnul Valentin Ştefan Zgonea şi domnul Ludovic Orban ? vicepreşedinţi, domnul Dumitru Pardău, domnul Sever Voinescu-Cotoi, domnul Georgian Pop şi domnul Mihai Alexandru Voicu ? secretari, domnul Gheorghe Albu, domnul Nicolae Bănicioiu, domnul Dan-Ştefan Motreanu şi domnul Seres Denes (de la ora 13,10) ? chestori; domnul Mircea-Nicu Toader ? Grupul parlamentar al PD-L, domnul Mircea Duşa ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu ? Grupul parlamentar al PNL, domnul Olosz Gergely ? Grupul parlamentar al UDMR, domnul Ovidiu Victor Ganţ ? Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, şi domnul Eugen Nicolicea ? reprezentantul Grupului deputaţilor independenţi.
De la Senat: domnul Petru Filip, domnul Alexandru Pereş şi domnul Dan Voiculescu (de la ora 12,30) ? vicepreşedinţi, domnul Gheorghe David, domnul Orest Onofrei, domnul Adrian Ţuţuianu şi domnul Cornel Popa ? secretari, domnul Constantin Dumitru, domnul Ioan Chelaru şi domnul Dan-Radu Ruşanu ? chestori; domnul Constantin-Traian Igaş ? Grupul parlamentar al PD-L, domnul Ioan Mang ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul Puiu Haşotti ? Grupul parlamentar al PNL, domnul Andras-Levente Fekete-Szabo ? Grupul parlamentar al UDMR, şi domnul Liviu Câmpanu - Grupul parlamentar mixt.
Invitaţi:
Domnul Cătălin Predoiu (până la ora 13,00) ? ministrul Justiţiei, şi domnul Valentin Adrian Iliescu ? şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul;
De la Camera Deputaţilor: domnul Gheorghe Barbu ? secretarul general al Camerei Deputaţilor, doamna Ileana Maria Luncan ? secretar general adjunct, domnul Nicolae Vasilescu ? şef Departament Legislativ, domnul Georgică Tobă şi domnul Gabriel Stecoza ? Departamentul Secretariatului Tehnic, doamna Adriana Simion şi domnul Gheorghe Popescu ? Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, doamna Laura Nicoleta Riteş ? Direcţia procedură legislativă, sinteze şi evaluări, domnul Constantin Bantaş - Serviciul pentru lucrări în comisii, şi doamna Gabriela Enea - Direcţia pentru relaţii publice şi protocol.
De la Senat: domnul Ion Moraru ? secretarul general al Senatului, domnul Constantin Dan Vasiliu ? secretar general adjunct, doamna Constanţa Călinoiu ? director general al Departamentului Legislativ, domnul Gabriel Sterea, doamna Simona Paraschiv şi doamna Diana Antonescu ? consilieri, doamna Veronica Iacob ? Direcţia pentru organizarea şedinţelor în plen, doamna Elena Diaconu ? Serviciul pentru lucrările Biroului Permanent, şi doamna Mihaela Ciochină ? Direcţia proceduri parlamentare, sinteză şi evidenţă legislativă.
*
Doamna Roberta Alma Anastase:
Dragi colegi, vă propun să începem!
Dacă în ceea ce priveşte ordinea de zi există completări? Nu sunt! Atunci, intrăm direct în ordinea de zi.
PUNCTUL 1
Scrisoarea domnului Traian Băsescu, preşedintele României, prin care solicită să adreseze Camerelor reunite ale Parlamentului un mesaj pe probleme actuale de politică internă
Doamna Roberta Alma Anastase:
Primul punct se referă la solicitarea preşedintelui Băsescu, prin care cere să se adreseze Camerelor reunite ale Parlamentului, pe probleme actuale de politică internă. Solicitarea dânsului este pentru 21 septembrie, marţi, săptămâna viitoare.
Acum, eu nu ştiu care este programul de Senat. Noi marţea, mai ales marţea după amiază, avem comisii, deci am putea să ne adaptăm unui astfel de program.
Domnul Mircea Geoană:
Senatul are tot comisii, marţea, deci este foarte bine şi pentru noi. Mai de grabă ar trebui să vedem ora.
Doamna Roberta Alma Anastase:
La ora 15 sau 16?
Noi stabilim ora la care să fie discursul şi apoi ne adaptăm, în funcţie de asta.
Vă rog!
Domnul Adrian Năstase:
Vreau să observ eleganţa scrisorii!
Domnul preşedinte ne spune aici, foarte frumos: ... având în vedere condiţionările agendei de lucru.... ? bănuiesc că se referă la agenda de lucru a Parlamentului, nu? Şi de aceea a stabilit data de 21! Deci acesta este compromisul, stabileşte ziua şi noi ora.
De obicei, Parlamentul stabilea şi ziua, până acum, se făcea o consultare între preşedinte şi Camere, aşa se făcea înainte.
În sfârşit, aşa se schimbă regulile, în permanenţă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Împreună cu domnul preşedinte Geoană am discutat. De altfel, ştiu că la Senat a avut loc această discuţie chiar în Biroul permanent şi au picat de acord asupra datei de 21.
Domnul Mircea Geoană:
Cred că ora 15 ar fi foarte bine, pentru ca, după aceea, să discutăm şi alte probleme pe care le avem pe ordinea de zi.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Cred că este corectă ora 15. Domnul Barbu încerca să sugereze că ordinea de zi ar trebui să fie foarte încărcată, dacă ne uităm, puţin, la câte documente avem de dezbătut. Aşa că, eu vă propun să adoptăm ora 15 şi vom vedea cât putem face. Eu cred că până la ora 19 se poate lucra.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Bun! Propunerea ar fi de la ora 15 la ora 19, cu primul punct pe ordinea de zi acesta, iar la finalizare intrăm în ordinea de zi pe care o stabilim astăzi, împreună.
Înţeleg că suntem în consens, cu un vot împotrivă, domnul Orban.
PUNCTUL 2
Ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului
Doamna Roberta Alma Anastase:
În ceea ce priveşte ordinea de zi pentru partea a doua a şedinţei, dacă sunt observaţii?
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Văd că pe ordinea de zi sunt o sumedenie de documente care bănuiesc că vor fi rapid aprobate, dar există, de asemenea, momente de depunere a jurământului. Nu ştiu dacă este bine să întrerupem după punctul 2 sau 3 şi să înceapă această procedură de depunere a jurământului, fiecare membru nou ales trebuie să meargă în faţa Camerelor şi, după aceea, să revenim la documente. Mă gândesc că poate ar fi mai bine ca momentele solemne, de depunere a jurământului, să fie la sfârşitul ordinii de zi. Sunt, practic, două persoane pentru Consiliul de Administraţie la TVR, trei persoane pentru Consiliul de Administraţie la SRTV, deci practic, cinci persoane şi fiecare va trebui să vină şi să depună jurământul.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Asta va dura maximum 15 minute.
Domnul Mircea Geoană:
Domnul Voinescu are, într-adevăr, dreptate, în sensul neîntreruperii dezbaterii din Parlament, dar riscul ca, la final de sesiune reunită să nu mai fim într-un cvorum de şedinţă este real, de aceea, probabil că, la începutul şedinţei, deci după se întrerupe şedinţa, după ce vorbeşte preşedintele, revenim în şedinţa noastră, depun oamenii jurământul şi intrăm în agenda noastră de lucru. Cred că este un lucru care ne asigură o prezenţă şi un cvorum pentru acest moment, care este obligatoriu, pentru ca oamenii să-şi intre în atribuţie. Deci să fie chiar la începutul şedinţei, punctul 2.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Bun! Atunci, dacă nu aveţi nimic împotrivă, aşezăm aceste puncte la începutul şedinţei, deci primele puncte din partea a doua a şedinţei şi după aceea intrăm în ordinea de zi.
Dacă mai aveţi alte observaţii la ordinea de zi?
Domnule ministru, vă rog!
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Vă mulţumesc!
Şi îndrăznesc să supun atenţiei dumneavoastră, stimaţi senatori şi deputaţi, rugămintea noastră de a permite domnului ministru Cătălin Predoiu să vă facă o succintă expunere privind angajamentele asumate de România, în privinţa reformei în justiţie.
Am consultat pe preşedinţii celor două Camere, ba chiar în Biroul permanent al Senatului s-a considerat necesară o asemenea intervenţie şi îndrăznesc să susţin această rugăminte a mea şi cu faptul că noi dorim reactivarea celor două comisii pentru Codul penal şi pentru Codul civil, care au funcţionat, pentru a discuta şi a întocmi rapoarte la legile de aplicare a celor două coduri aprobate în Parlament.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc!
O să vă propun să încheiem cu acest punct şi, eventual, ordinea de zi poate fi completată, în măsura în care decidem să existe un astfel de proiect de hotărâre.
Deci înţeleg că există un consens, domnule ministru, asupra intervenţiei.
Domnule ministru, vă rog să faceţi prezentarea şi propunerea pe care o aveţi, în legătură cu comisiile respective.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Au funcţionat, dacă vă aduceţi aminte, foarte bine, cele două comisii formate din senatori şi deputaţi, care au discutat despre Codul penal, Codul civil şi codurile de procedură, în întocmirea rapoartelor la cele două proiecte de legi aflate la Senat, ca şi primă Cameră sesizată, legea de aplicare a Codului penal şi a Codului civil, vă solicit să reactivăm acele comisii, dacă se poate, cu aceeaşi componenţă, pentru că experienţa pe care dânşii au acumulat-o în elaborarea rapoartelor mi se pare un lucru extrem de important.
Sunt ferm convins că domnul ministru Predoiu are mult mai multe lucruri să vă spună. Este un lucru important, pentru că existe multe legi care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului şi vă rog, din această perspectivă, să fiţi de acord şi cu reconstituirea celor două comisii, dar în funcţie de solicitările domnului prim ministru, să ne şi asumăm un calendar care să concorde cu angajamentele asumate de România.
Domnul Mircea Geoană:
Stimaţi colegi, aş dori, doar, să vă informez cu privire la discuţia din Biroul permanent al Senatului şi să încercăm să profităm de prezenţa domnului ministru Predoiu.
Deci noi am fost sesizaţi, în Biroul permanent din Senat, cu privire la maniera în care se va proceda, după adoptarea Codului penal şi civil, respectiv de procedură penală şi civilă.
Şantierul legislativ, de modificare a legislaţiei româneşti, în urma acestor modificări importante, una dintre cele mai masive din ultimul secol, probabil, din punct de vedere al arhitecturii legislative în statul român este imens. Volumul de muncă şi volumul de modificare de legislaţie, pe transversală, este foarte, foarte mare.
În Biroul permanent al Senatului au fost exprimate două puncte de vedere. Din partea Comisiei juridice, s-a venit cu o sugestie de genul continuării activităţii comisiilor speciale pentru coduri ca, eventual, să aibă şi funcţia de tematică şi colegi din alte comisii permanente, în funcţie de legea sau domeniul care ar trebui să fie supuse modificării şi o altă variantă, din partea Comisiei pentru drepturile omului, care a sugerat să se meargă pe varianta tradiţională, în comisii permanente Senat-Cameră, deci şantierul, să zic, clasic, de lucru, între cele două Camere.
Nu am tranşat la nivelul Senatului acest lucru, pentru că am simţit că problematica este mult prea vastă şi mult prea importantă pentru a lua o decizie singuri.
Al doilea comentariu pe care aş dori să îl fac şi care a fost completat în Biroul permanent din Senat şi domnul ministru Iliescu a contribuit la această discuţie, a fost nevoia pe care am simţit-o, la nivelul Senatului ? şi cred că şi colegii deputaţi îl resimt ? atât am discutat despre nevoia de reformă în justiţie, despre obligaţiile pe care le avem faţă de Uniunea Europeană, faţă de Comisia Europeană, mecanismul de cooperare şi verificare, atât de mult s-a politizat şi s-a superpolitizat acest subiect, atât de mult s-a politizat despre Legea ANI, încât am simţit nevoia ca, la un moment dat, să fim informaţi cu privire la ansamblul obligaţiilor României de reformă a sistemului justiţiei, pentru că nu se opresc la Legea ANI, nu se opresc la chestiuni care au fost ceva mai mediatizate, ci sunt chestiuni de fond, inclusiv resurse, inclusiv investiţie de resurse materiale, financiare, umane, pentru a putea să modernizăm sistemul judiciar românesc.
De aceea, cred că, într-un fel, ideea de a avea ministrul justiţiei invitat la Birourile permanente, pentru a prezenta şi tabloul complet al obligaţiilor României şi al planurilor de reformă în domeniul judiciar, ca şi tranşarea acestei probleme, mergem pe continuarea activităţilor comisiilor permanente sau se merge pe varianta clasică, am simţit nevoia, la nivelul Senatului, să o aducem în faţa Birourilor reunite, pentru a putea să avem o decizie în comun.
Aceasta a fost, dacă vreţi, geneza discuţiei de astăzi, o dezbatere în Biroul permanent al Senatului.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc pentru aceste precizări, domnule preşedinte.
Domnule ministru Predoiu, vă rog!
Domnul Cătălin Predoiu:
Domnule preşedinte, doamna preşedinte, domnilor senatori şi deputaţi, vă mulţumesc foarte mult pentru această oportunitate.
Într-adevăr, este o ocazie foarte bună pentru minister să-şi precizeze agenda şi perspectivele, mai ales sub aspectul proiectelor comune cu Parlamentul.
Adoptarea celor două coduri, într-adevăr, a constituit un moment foarte important, dar este doar un prim pas în agenda aceasta mai mare a justiţiei. Domnul preşedinte Geoană vorbea de şantier, acest şantier numără nu mai puţin de 11 legi importante. Deci sunt cele patru coduri, Codul penal, Codul civil, Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, deja adoptate, la care se adaugă patru legi de aplicare, pentru Codul civil, pentru Codul penal, pentru Codul de procedură penală, respectiv pentru Codul de procedură civilă. Legea de aplicare a Codului penal şi Legea de aplicare a Codului civil, în proiect, au fost deja elaborate de minister, aprobate de Guvern şi înaintate Parlamentului, se află pe masa de lucru a domniilor voastre. În acest moment, la minister, am reuşit să constituim, cu oarecare dificultăţi, două grupe de experţi, care să treacă la elaborarea legilor de aplicare a Codului de procedură civil şi, respectiv, de aplicare a Codului de procedură penală.
Pe lângă aceste opt legi foarte importante, implementarea codurilor mai presupune elaborarea şi adoptarea a două legi, privind executarea pedepselor, proiect de lege privind executarea pedepselor privative de libertate şi un proiect privind executarea pedepselor neprivative de libertate. În fine, s-ar adăuga la aceasta, o lege privind sistemul de probaţiune, pentru că, din codurile civil, penal, procedură civilă, procedură penală rezultă o serie de atribuţii şi competenţe noi şi extinse privind sistemul de probaţiune, adică acel serviciu care se ocupă fie de victimele infracţiunilor, în regim de post condamnare, fie de autorii infracţiunilor, atât în detenţie, cât şi după executarea detenţiilor. În acest moment, serviciul de probaţiune îşi exercită competenţele şi atribuţiile pe baza prevederilor legale în vigoare. Cele care urmează vor extinde cu mult aceste competenţe.
Acestea sunt cele 11 legi care, într-un calendar destul de strâns, ar trebui să fie elaborate, respectiv aprobate de către Parlamentul României.
În paralel, Guvernul ar trebui să pregătească măsurile logistice şi cele privind resursele umane, de pregătire a sistemului judiciar, pentru implementarea lor. Cu alte cuvinte, în următorii doi ani de zile, noi trebuie să facem un parcurs destul de dificil, atât în Parlament, prin adoptarea celor 11 legi, cât şi la nivelul executivului, prin, practic, alocarea resurselor financiare pentru îmbunătăţirea bazei logistice a instanţelor şi parchetelor şi pentru refacerea schemelor de personal la nivelul anilor 2010-2011, în perspectivă 2012, în acest moment, schemele de personal fiind elaborate la nivelul anilor 1999-2000, deci deja depăşite cu o serie de poziţii vacante.
Ministerul Justiţiei a elaborat o strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar, în perspectiva 2010-2014, această strategie are şi o evaluare financiară, impactul financiar şi urmează a fi prezentat Coaliţiei, probabil, în săptămâna care urmează. Strategia a fost discutată şi cu Ministerul Finanţelor care, în paralel, pregăteşte un cadru bugetar pe termen mediu, există, deocamdată, o discuţie legată de o suplimentare de fonduri pentru sistemul judiciar, în următorii patru ani. Această suplimentare pare că este la îndemâna Ministerului Finanţelor şi probabil că urmează a se definitiva lucrurile, după discuţia din Coaliţie.
Cu alte cuvinte, ce vreau să vă informez, este că noi avem în vedere nu numai adoptarea unor legi, ci şi pregătirea măsurilor pentru implementarea lor. Evident că şi în primul caz şi în cel de al doilea, va fi determinantă voinţa dumneavoastră politică, respectiv a Coaliţiei de a adopta legile, respectiv de a aloca resursele pentru implementarea acestora.
Strict legat de coduri, aş vrea să vă mai informez că, întâmplător, astăzi, Consiliul Afacerilor Generale al Uniunii Europene a salutat adoptarea de către Parlamentul României adoptarea codurilor substanţiale, respectiv procedurale, dar a subliniat că este doar un prim pas în eficientizarea sistemului judiciar. Mai sunt necesare măsuri, în această direcţie, ca şi în coordonarea eforturilor de combatere a corupţiei.
Aceasta ar fi, în linii mari, substanţa proiectului privind eficientizarea sistemului judiciar, dacă este vorba să vorbim de mecanismul de colaborare şi verificare mai sunt şi alte dimensiuni ale acestui mecanism. Eu m-am referit, strict, la primul pilon al mecanismului, care ţine de eficientizarea sistemului şi care, în opinia mea, este determinant, este esenţial.
Dacă vorbim de calendar, el este unul extrem, extrem de strâns. Practic, până în vara anului viitor, noi ar trebui să elaborăm, la minister, şi să înaintăm către Parlament şi, respectiv, Parlamentul să adopte cele patru proiecte de legi de punere în aplicare, cu tot cu perioada de dezbatere publică, cu tot cu corelări între cele patru legi care, în mod practic, vor fi simultan vor fi adoptate de Parlament sau, în orice caz, într-un interval foarte strâns, după care ar urma o fază de popularizare, de mediatizare, de asimilare a conţinutului normativ al codurilor şi legilor de punere în aplicare, ca şi legilor adiacente privind executarea pedepselor şi probaţiunii de către sistemul judiciar.
Pe de altă parte, acest efort de asimilare de către magistraţi a conţinutului normativ al acestor legi, care poate însuma, probabil, mii de articole, în final, va depinde foarte mult şi de starea de spirit şi de cooperare a sistemului judiciar.
Am subliniat, în nenumărate rânduri, atât în Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi în întâlnirile directe cu magistraţii că, indiferent de măsurile luate de Parlament şi respectiv de Guvern, efortul şi determinarea magistraţilor de a aplica aceste acte normative va fi esenţial. Practic, fără cooperarea puterii judecătoreşti, fără cooperarea corpului de magistraţi, nu putem avea şanse de succes. De aceea, cred şi reiterez, în faţa dumneavoastră, că ideea alcătuirii unei agende minimale pentru domeniul justiţiei, care să fie subscrisă şi cauţionată politic, atât de către Coaliţia de guvernare, cât şi de Opoziţie, ar putea fi salutară, sub acest aspect.
În ceea ce priveşte măsurile de implementare, ele au în vedere, cum spuneam, finanţarea strategiei pe care ministerul a elaborat-o şi urmează, probabil, să revenim, dacă veţi considera necesar, în faţa dumneavoastră, să vă informăm care au fost rezultatele acestui demers al Ministerului Justiţiei.
După cum vedeţi, agenda presupune un interval de doi-trei ani de zile, până la implementarea efectivă a codurilor. Acesta este motivul pentru care, în ianuarie, în acest an, am considerat util să mai elaborăm un proiect de lege, care să implementeze o serie de instituţii menite a uşura, de a facilita judecata în instanţele noastre, care să uşureze, în acelaşi timp, şi situaţia justiţiarilor, dar şi a magistraţilor, proiect pe care l-am intitulat ?privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor?, intrat în limbajul uzual, în agenda publică, sub denumirea proiectul legii micii reforme.
I-am spus mica reformă, de fapt, ca să vă spun sincer, această denumire a apărut din discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru că ea ar pregăti marea reformă, care ar însemna implementarea celor 11 proiecte de lege despre care v-am vorbit. Această mică reformă nu este deloc mică, ea cuprinde o serie de instituţii pe care noi le considerăm valoroase şi care, de altfel, au fost cauţionate de către Parlament, pentru că au fost cuprinse în proiectele de coduri deja adoptate de Parlament.
În legătură cu acest proiect adoptat de Senat foarte recent şi, de asemenea, notat foarte pozitiv, la nivelul Comisiei Europene, dar şi la nivelul Grupului de lucru ad-hoc privind mecanismul de cooperare şi verificare constituit la Bruxelles, de către unele state membre, foarte importante, ale Uniunii ? dau ca exemplu doar Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia ? au fost făcute, în ultima perioadă, o serie de consideraţiuni pe care, cred că este cazul, din respect şi pentru domniile voastre şi pentru agenda ministerului, dar şi pentru adevăr, să le corectez.
Prima consideraţie, care nu corespunde realităţii, a fost aceea că proiectul legii micii reforme nu a făcut obiectul unei dezbateri publice şi am aici toate invitaţiile şi toate contribuţiile pe care le-am primit, atât de la instanţă, cât şi de la instituţii cu atribuţii în sistemul judiciar. Am chiar şi un film al debutului mesei rotunde desfăşurată la Ministerul Justiţiei, cu toţi aceşti actori, mai puţin cei care nu au dorit să participe. După cum avem, la Ministerul Justiţiei, şi răspunsurile celor care nu au dorit să participe la dezbateri. A fost un singur caz, de altfel, pe care l-am regretat, dar nu ne-am putut împiedica de acest aspect.
Un al doilea neadevăr care s-a strecurat, ca să spunem aşa, în dezbaterea publică, în ultima perioadă, a fost aceea că proiectul acesta forţează, oarecum, sistemul judiciar să implementeze instituţii, fără ca el să fie pregătit.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule ministru, am să vă rog să concentraţi problemele.
Domnul Cătălin Predoiu:
Am să concentrez într-o singură frază, în perspectiva dezbaterii de la Camera Deputaţilor, noi am pregătit şi vom înainta tuturor membrilor Comisiei juridice, care va dezbate acest proiect, toate materialele necesare, despre cele susţinute mai sus.
Dacă aveţi întrebări suplimentare, sunt bucuros să vă răspund, dacă nu, voi înainta materialul, aşa cum v-am informat.
Vă mulţumesc, încă o dată, pentru onoarea de a fi prezentat, în faţa dumneavoastră, agenda aceasta minimală a justiţiei.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc şi eu pentru această prezentare.
Propunerea concretă, pentru a concluziona, înţeleg că este aceea de a reactiva, să spunem, acele comisii pe care noi le-am înfiinţat, care au deja experienţa lucrului pe coduri, pe proceduri, pe codurile de procedură şi atunci, nu ar fi, practic, decât o continuare a activităţii, într-un context deja cunoscut.
Dacă sunteţi de acord să facem acest lucru, şi atunci, va trebui un proiect de hotărâre al plenului reunit, cu un termen fixat.
Vă rog! Domnul Adrian Năstase.
Domnul Adrian Năstase:
Eu cred că, într-un fel, noi nu ne-am stabilit termenele, în funcţie de posibilităţile noastre şi un calendar intern ci, mai curând, în funcţie de un anumit calendar extern. De aceea, după ce am lansat marea reformă, trebuie să facem mică reformă şi, probabil, după aceea, vom merge la foarte marea reformă, ca să corectăm unele dintre lucrurile care ar putea să apară în aplicarea marii reforme.
Am înţeles că Asociaţia Magistraţilor a avut un punct de vedere foarte favorabil micii reforme şi au distribuit un text foarte amplu, cu foarte multe comentarii. Şi aş ruga, dacă reactivăm comisiile acestora, să le dăm şi lor textul respectiv, ca să poată să vadă şi elementele de susţinere pe care dânşii le-au găsit, în legătură cu mica reformă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule ministru, vă propun să răspundeţi la final, după ce se fac toate intervenţiile.
Domnul Sever Voinescu!
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Totuşi, domnul Adrian Năstase a trecut cu superficialitate peste reforma mijlocie care, nu-i aşa, este importantă, între una şi alta, dar acum, ca să redevenim serioşi, reactivarea acestor comisii urmează a se face pentru ce, domnule ministru, în ideea dumneavoastră? Pentru cele patru legi de aplicare sau pentru a lucra, practic, tot acest pachet de 11 legi la care v-aţi referit? Pentru că, în momentul în care noi facem hotărârea Parlamentului trebuie să scriem acolo pentru ce se constituie aceste comisii.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Alte intervenţii, dacă mai sunt?
Vă rog!
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc mult!
Eu cred că ar trebui să mai analizăm propunerea de reactivare a acestor comisii, pentru că, după părerea mea, dacă suntem într-un sistem bicameral, trebuie să acordăm toate valenţele acestui sistem şi, atunci, dezbaterea să aibă loc în Senat, apoi în Camera Deputaţilor. Ni s-a spus aici, condiţionalitatea externă înseamnă primăvara anului următor, eu cred că avem timp suficient să dezbatem toate aceste proiecte de acte normative, într-o procedură obişnuită, care mi se pare că este normală, atâta timp cât susţinem că avem un sistem bicameral de funcţionare a acestui Parlament.
De aceea, eu mă exprim în acest sens. Opinia, în Comisia juridică de la Senat nu este sau nu a fost majoritară, a fost doar o sugestie a preşedintelui comisiei pe care, cel puţin eu şi alţi colegi, am corectat-o. Este şi un punct de vedere împărtăşit de Comisia pentru drepturile omului. De exemplu, unul dintre aceste proiecte are două sute şi ceva de articole, eu sper că, într-o formulă accelerată de dezbatere, în Senat, într-o lună, o lună şi jumătate, putem să ajungem cu legea în plen.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc foarte mult!
Numai că premisa de la care aţi pornit este eronată, se menţine dezbaterea bicamerală, evident că procedura se menţine, numai că am folosit noi acest instrument, astfel încât să existe o continuitate în analiza unui proces de reformă amplu, care cuprinde mai multe etape, dar care, evident, cuprindea experţi din comisiile de specialitate, aşa cum ştiţi bine. Deci se menţine dezbaterea bicamerală, ca şi la coduri şi peste tot.
Domnul Adrian Năstase:
Eu zic să facem ?Micul Parlament?, care să se ocupe de legile justiţiei! În felul acesta, toate aceste legi vor intra în Micul Parlament şi aceste comisii vor fi Micul Parlament pentru mica reformă ş.a.m.d. Deci nu mai respectăm procedurile respective şi facem această formulă ad-hoc!
Am înţeles o dată, pentru nişte legi care trebuiau să fie gata cu un an şi jumătate înainte de aplicare, era urgent! Dar acum, am creat acest precedent şi continuăm în acest fel? Eu cred că nu e normal!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Voiculescu, vă rog!
Domnul Dan Voiculescu:
Domnule ministru, îmi cer scuze, dar profit că sunteţi lângă noi şi, fiind o chestiune de interes public, vreau să o ridic la Birourile permanente reunite.
La începutul anului, Procurorul General al Statelor Unite a declanşat o anchetă referitor la importul a o mie de autobuze de către Primăria Municipiului Bucureşti, în 2007 şi 2008. Ca urmare a anchetei, a rezultat că, în România, pentru tranzacţia respectivă, s-au plătit comisioane personale. Am făcut o scrisoare Procurorului al General al Statelor Unite, care mi-a răspuns că e corect, că e adevărat, dar că are nevoie de o scrisoare, de la Ministerul Justiţiei, pentru a putea răspunde oficial.
Evident că, v-am rugat pe dumneavoastră să faceţi demersul respectiv, pentru ca să cunoaştem exact situaţia cu comisioanele pentru autobuze. Am primit, de la dumneavoastră, un răspuns că nu ministerul, procurorul general ar trebui să facă acest lucru.
Am întrebat, mai departe, în Statele Unite, şi mi-au spus că nu procurorul general, trebuie să fie ministerul. Rugămintea mea, domnule ministru, este să nu mai amânăm aceste lucruri şi, fie că dumneavoastră, fie că procurorul general, vă rog să îmi daţi şi mie o copie a scrisorii care pleacă către Departamentul de Stat, în atenţia Procurorului general al Statelor Unite.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule ministru, vă rog să răspundeţi la interpelările adresate!
Domnul Cătălin Predoiu:
În legătură cu prima chestiune, privind dezbaterea publică asupra Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, vreau să vă spun că proiectul a fost în nenumărate rânduri postat pe site, a fost comunicat tuturor factorilor din sistemul judiciar, începând cu Înalta Curte şi terminând cu AMR-ul. A existat un refuz al acestei asociaţii de a participa la dezbatere. Eu am în faţa mea şi pot pune la dispoziţia dumneavoastră, atât invitaţia, cât şi răspunsul negativ, am, cum spuneam, şi un film al dezbaterilor, am şi o înregistrare, am şi un transcript, am tot ceea ce trebuie ca să putem arăta că această dezbatere a avut, într-adevăr, loc. Am şi răspunsurile de la instanţe, care ne felicită pentru această dezbatere, tot aici, în faţa mea sunt.
În ceea ce priveşte manualul pe care asociaţia l-a distribuit în Parlament, pot să vă spun că el cuprinde, practic, observaţiile pe care instanţa şi parchetele le-au transmis Ministerului Justiţiei, în cadrul dezbaterii publice. Sunt şi ele la mine, aici, în faţă. Deci este proba însăşi a faptului că această dezbatere a avut loc. Dar, mai departe, spunând lucrurile, am exprimat disponibilitatea ministerului de a continua acest dialog chiar şi după momentul la care dezbaterile au fost încheiate, chiar şi după momentul la care o Cameră a Parlamentului a adoptat proiectul, nu am nimic împotrivă să continuăm dialogul, este absolut normal. Cum normal, cred că ar fi fost să se spună ? am refuzat dezbaterea, în prima fază, acum ne interesează, vrem să participăm ? este în regulă şi vă asigur că va exista toată deschiderea necesară faţă de asociaţie, ca şi faţă de alte persoane interesate să participe la această dezbatere, până la Comisia juridică.
În ceea ce priveşte comisiile, sigur că, nu cred că eu aş putea avea competenţa să îmi dau cu părerea ce ar putea fi făcut aici, în Parlament, dar trebuie să recunosc că experienţa cu cele două coduri substanţiale, respectiv coduri procedurale a fost bună, doar vreau să mai adaug un lucru. Între toate aceste 11 legi trebuie să existe o corelare perfectă, sunt lucruri care se corelează. Orice necorelare între ele va atrage, după sine, necesitatea unei corectări a legilor sau, în cazul cel mai dramatic, intrării în vigoare cu aceste necorelări, care vor produce efecte. Deci fie în varianta comisiei, fie în varianta de drept comun, trebuie făcut un efort mare de corelare între toate aceste texte. Sunt mii de texte.
În ceea ce priveşte ultima întrebare, răspunsul meu, domnule vicepreşedinte, era puţin mai complex. Eu am spus că, într-adevăr, formal, Ministerul Justiţiei trebuie să trimită scrisoarea către Procurorul General al Statelor Unite, care are şi funcţia de ministru al justiţiei, pentru că, formal, numai ministerul are atribuţii constituţionale şi legale de cooperare judiciară internaţională, în acest domeniu. Dar, Ministerul Justiţiei nu desfăşoară anchete. Am spus, de aceea, în scrisoare, ca procurorul general, dacă are vreo anchetă deschisă, pe acest subiect, să-mi transmită solicitarea de a intra în contact cu toate informaţiile deţinute de colegii lor străini. Aşa era textul complet al răspunsului. Ori, imediat ce noi vom primi de la Parchetul general o sesizare privind necesitatea unei cooperări judiciare internaţionale cu procurorii americani, vă asigur, se va procesa şi se va transmite şi se va anunţa şi public.
Domnul Dan Voiculescu:
Domnule ministru, lucrurile stau în felul următor, este vorba de o anchetă a procuraturii, în Statele Unite. Nu e vorba de o anchetă a procuraturii din România! Şi dacă noi, respectiv procuratura, care am observat, cu toţii, că se autosesizează în fel de fel de cazuri, poate ar putea să se autosesizeze că, în Statele Unite, Procuratura Statelor Unite a stabilit că, în România, s-au dat comisioane pentru tranzacţia cu autobuze. Nu e nevoie să declanşăm noi sau cineva lucrurile astea.
Deci repet, sunt nemulţumit de răspuns, sunt nemulţumit de faptul că procurorul general, care a fost sesizat de dumneavoastră, probabil, sau nu a fost?
Domnul Cătălin Predoiu:
Procurorul general al României?
Domnul Dan Voiculescu:
Dumneavoastră, când aţi primit scrisoarea, aţi sesizat procurorul general?
Domnul Cătălin Predoiu:
Eu pot să fac un pas mai departe şi să menţionez interesul dumneavoastră pentru această chestiune, pentru procurorul general.
Domnul Dan Voiculescu:
Vă rog foarte mult şi, rugămintea mea este să ne grăbim un pic, pentru că este vorba, din câte am înţeles, de sume foarte mari şi înţeleg că este nevoie, la buget, de bani!
Domnul Cătălin Predoiu:
Este în regulă, domnule vicepreşedinte!
Domnul Adrian Năstase:
Dacă-mi permiteţi, era greu de ştiut că nu este nici o anchetă, dacă Ministerul Justiţiei nu scria la Parchet, să afle dacă este sau nu este o anchetă. Deci eu bănuiesc că a existat o corespondenţă.
Domnul Dan Voiculescu:
Nu a existat!
Domnul Adrian Năstase:
Nu putea să nu existe, pentru că nu avea ministerul de unde să ştie că nu există ancheta.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Iertaţi-mă, nu ştiu dacă este în regulă ca ministerul să întrebe dacă există sau nu există anchetă! Dacă procurorul face această anchetă şi are nevoie, în cadrul anchetei, de cooperare internaţională, atunci, apelează la Ministerul Justiţiei, dar ministrul justiţiei nu poate să dispună procurorului să facă anchetă sau să îl inspecteze, dacă face anchetă sau nu!
Domnul Adrian Năstase:
Dar nu avea cum să îi scrie că nu există anchetă, dacă nu întreba!
Domnul Dan Voiculescu:
Nu vă supăraţi, nu am înţeles! Nu poate să întrebe sau care este problema? De ce nu poate să întrebe?
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
În general, ştiu că lumea este foarte sensibilă la chestiunile acestea de imixtiune, mai ales în momentul în care avem o cauză în fază de urmărire penală!
Domnul Dan Voiculescu:
Este o anchetă închisă, în Statele Unite! E o anchetă închisă!
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Eu mă refer la ceea ce se întâmplă în România, nu în Statele Unite.
Domnul Dan Voiculescu:
Eu vorbesc ce se întâmplă în Statele Unite!
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Am înţeles! Vorbim despre lucruri diferite!
Domnul Cătălin Predoiu:
Domnule vicepreşedinte, într-adevăr, Ministerul Justiţiei nu poate desfăşura anchete, nu are atribuţii de coordonare operativă directă a procurorilor, dar cum am spus, pot face un pas mai departe şi voi informa procurorul general despre interesul dumneavoastră legat de această anchetă.
Domnul Dan Radu Ruşanu:
Domnule ministru, în America, în urma unei anchete făcute, s-a constatat că un concern din America a dat comisioane pentru vânzarea unor autoturisme în diverse ţări. Ancheta s-a încheiat, România figurează printre acele ţări. Ca să afli cui s-a dat comision, în România, trebuie ca Ministerul Justiţiei să întrebe, doar, în America, cui s-a data comision, în România şi ei vor răspunde, fără să facă vreo anchetă, vreun procuror.
Dumneavoastră aţi înţeles foarte bine, dar vă faceţi că nu înţelegeţi!
Domnul Cătălin Predoiu:
Eu am înţeles care este interesul dumneavoastră, dar, încă o dată, eu nu pot să trec de competenţele legale pe care le are Ministerul Justiţiei. Eu nu am competenţă legală să mă interesez de anchete desfăşurate în terţe ţări, dacă nu sunt sesizat de către Parchetul nostru, de către Ministerul nostru Public. Dacă acest lucru se va face, nu voi avea nici o rezervă să procedez la executarea acestor proceduri.
În rest, nu am fost informat oficial cu ceea ce susţineţi dumneavoastră, că există acest rezultat sau nu. Am fost, într-adevăr, sesizat oficial, de către un membru al Senatului României şi, pe cale de consecinţă, voi informa procurorul general despre acest lucru.
Domnul Dan Voiculescu:
Domnule ministru, încă un lucru, eu v-am dat, în copie, o scrisoare oficială, semnată de Procurorul general adjunct al Statelor Unite, cu nume şi prenume. Aceea nu este sesizare oficială, ce este?
Domnul Cătălin Predoiu:
Scrisoarea este către dumneavoastră şi este un răspuns, prin care vă confirmă că, într-adevăr, din partea Ministerului Justiţiei ar putea să vină aceste solicitări, dar, mai departe, nu vă poate confirma care este legea noastră internă, că Procurorul general al Statelor Unite nu cunoaşte procedura noastră internă. Pe el nu îl interesează decât de la cine primeşte solicitarea şi, formal, potrivit acordurilor, inclusiv cele încheiate între România şi Statele Unite, aceste solicitări de cooperare judiciară internaţională vin de la Ministerul Justiţiei. Dar, în interior, trebuie ca Parchetul să mă sesizeze pe mine, cu astfel de cerere. Şi eu voi sesiza Parchetul, cum am spus.
Domnul Dan Voiculescu:
Eu vreau doar să vă spun că sunt perseverent, de felul meu, şi nu am să închei acest capitol, până nu îl clarificăm.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc!
Atunci, în ceea ce priveşte strict procedura noastră, pentru plenul reunit, rămâne să facem un proiect de hotărâre, să vedem dacă el va trece sau nu, cu privire la continuarea activităţii celor două comisii.
PUNCTUL 3
Proiectul Declaraţiei Parlamentului României cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei ? 15 septembrie 2010
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem Proiectul Declaraţiei Parlamentului României cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei ? 15 septembrie 2010.
Domnul deputat Radu Moldovan solicită.
Noi avem plenul stabilit deja pentru 21 septembrie.
Domnul Gheorghe Barbu:
Doamna preşedintă, este dorinţa de a se citi în fiecare Cameră.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Am înţeles.
Domnul Gheorghe Barbu:
Trebuie doar prezentat.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Bine. Deci, dânsul face o declaraţie pe care vrea să o citească în ambele Camere.
Domnul Gheorghe Barbu:
Este o declaraţie cu care Parlamentul este de acord. Că o citeşte dumnealui sau un alt reprezentant al GRUI-ului din Senat, în Senat, dumnealui fiind deputat, este altceva.
Pur şi simplu este o declaraţie, şi cam aceasta ar fi formula de rezolvare din punct de vedere calendaristic.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Eu aş vrea într-o speţă similară mult mai complexă şi mult mai controversată să solicit şi, dacă veţi considera că este un lucru util, să solicităm preşedinţilor celor două Comisii de politică externă din Camera Deputaţilor şi din Senat să analizeze posibilitatea ca şi Parlamentul României să adopte o rezoluţie, o hotărâre, o declaraţie, conform Regulamentului, cu privire la situaţia cetăţenilor români de etnie romă care sunt într-un proces de expulzare din Franţa şi eventual din alte ţări europene.
Dacă Parlamentul European a găsit de cuviinţă ca o temă atât de sensibilă ? sensibilă din toate punctele de vedere ? să facă obiectul unei rezoluţii şi unui vot în Parlamentul European, cred că este nefiresc ca Parlamentul României să fie insensibil şi să nu încerce să aibe măcar un anumit sens al discuţiei.
Ca să fiu obiectiv, votul din Parlamentul European, şi aici sunt foşti europarlamentari care au urmărit, sunt convins, mai îndeaproape acest subiect, s-a dat totuşi pe linii ideologice, deci majoritatea în favoarea rezoluţiei adoptate a fost o majoritate social-democrată, ecologişti şi alte grupuri, în timp ce Grupul PPE a votat împotrivă din motive enunţate de liderii respectivului grup.
De aceea, eu cred că un subiect atât de important ar trebui să fie analizat de Comisiile noastre de politică externă, şi eventual să revină către noi cu un sentiment al acestor comisii cu privire la acest subiect.
Astfel, cred că subiectul este mult prea sensibil pentru ca Parlamentul României să nu încerce să se aplece cu calm, cu obiectivitate, înţelegând că relaţia cu Franţa este o relaţie strategică şi tradiţională pentru noi, nimic de comentat aici, dar cred că şi ceea ce am cerut noi în Senat domnului ministru Blaga, şi o fac cu această ocazie şi către domnul ministru Baconschi, ca după vizita celor doi secretari de stat francezi la Bucureşti săptămâna trecută, deoarece şi domnul ministru Predoiu a fost prezent la acea discuţie, să fie făcută o informare ? cum o veţi considera utilă de a fi făcută ? măcar către cei care se ocupă de această zonă în Parlament este obligatorie. Este un subiect sensibil şi care nu se va opri aici.
Aş dori ca la acest punct, dacă veţi fi de acord, să solicitaţi celor doi preşedinţi ai Comisiilor de politică externă din Camera Deputaţilor şi din Senat un punct de vedere şi eventual o cale de urmat.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Deci, sunt două propuneri: pe de o parte, această propunere ? cele două Comisii de politică externă pot să analizeze şi să dea un punct de vedere pe care să le discutăm într-un Birou permanent reunit, şi cea de-a doua propunere este referitoare la Ziua Internaţională a Democraţiei ? care cred că nu este de competenţa Biroului permanent reunit, ci este de competenţa Biroului Camerei, pentru a lua în discuţie această declaraţie politică şi a decide ce se întâmplă ulterior.
Domnul Cătălin Predoiu:
Doamna preşedintă, dacă nu mai sunt întrebări, vă rog să îngăduiţi să mă retrag.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumim mult, domnule ministru.
(Domnul Cătălin Predoiu părăseşte sala de şedinţă.)
PUNCTUL 4
Notă cu privire la iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, înregistrate la Parlament
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem termene cu privire la iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Sunt o serie de opt proiecte.
Vă rog.
Domnul Gheorghe Barbu:
Doamna preşedintă, vă propun 30 de zile pentru depunerea raportului.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi de atunci curg termenele celelalte.
Dacă este cineva împotrivă. Nu.
Atunci, putem să mergem mai departe.
PUNCTUL 5
Notă privind repartizarea la comisiile de specialitate a:
- raportului de activitate a Băncii Naţionale a României
pe anul 2009;
- raportului de activitate a Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor pe anul 2009;
- raportului de activitate a Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării pe anul 2009;
- raportului asupra activităţii desfăşurate de Consiliul
Legislativ, în anul 2009;
- raportului de activitate pentru anul 2009 al Consiliului
Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii
Doamna Roberta Alma Anastase:
Notă privind repartizarea la comisiile de specialitate a diverselor rapoarte.
Dacă cineva se opune sau doreşte completarea acestei liste. Nu.
Vă mulţumesc.
PUNCTUL 6
Punctul de vedere al comisiilor pentru apărare din cele două Camere ale Parlamentului asupra memorandumului aprobat de primul-ministru privind Concepţia referitoare la Programul ?Avion multirol al Forţelor Aeriene?
Doamna Roberta Alma Anastase:
Punctul de vedere al comisiilor pentru apărare din cele două Camere ale Parlamentului asupra memorandumului aprobat de primul-ministru privind Concepţia referitoare la Programul ?Avion multirol al Forţelor Aeriene?.
Acest punct de vedere se încheie astfel: ?Propunem ca Birourile permanente reunite, pe baza acestui punct de vedere, să transmită o scrisoare de răspuns Guvernului României.? Este propunerea făcută de cele două comisii.
Eu cred că este corect. Ideea este să formulăm această adresă care să reprezinte punctul de vedere, dacă nu aveţi nimic împotrivă. Nu.
Vă mulţumesc.
PUNCTUL 7
Nota Direcţiei pentru Afaceri Europene a Senatului privind scrisoarea Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene privind propunerea de distribuţie a contribuţiilor financiare
Doamna Roberta Alma Anastase:
Notă din partea Direcţiei pentru Afaceri Europene a Senatului privind scrisoarea Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene privind propunerea de distribuţie a contribuţiilor financiare, pentru Parlamentul României suma fiind de 9.200 de euro, ea urmând a fi plătită alternativ de Senat şi Camera Deputaţilor, aşa cum procedăm în mod obişnuit.
Înţeleg că este necesară modificarea unei hotărâri a Parlamentului, ca şi procedură tehnică. În rest, dacă sunt observaţii cu privire la acest lucru. Nu sunt.
Deci, sunteţi de acord.
Şi urmează să înscriem pe ordinea de zi şi o hotărâre a Parlamentului în acest sens.
Domnule secretar general, vă rog să reţineţi.
PUNCTUL 8
Scrisoarea Avocatului Poporului prin care înaintează Parlamentului demisia domnului Alexandru Bălănescu din funcţia de adjunct al Avocatului Poporului
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem o scrisoare din partea Avocatului Poporului prin care înaintează Parlamentului demisia domnului Alexandru Bălănescu din funcţia de adjunct al Avocatului Poporului.
Procedura spune că un nou adjunct al Avocatului Poporului se numeşte de către Birourile permanente reunite la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul Comisiilor juridice.
Avocatul Poporului practic nu ne trimite şi o propunere.
Atunci, putem să luăm act şi să intrăm şi în procedura efectivă, în sensul în care să îi comunicăm domnului Ioan Muraru că este în situaţia de a face această propunere, care ulterior să intre în procedură.
Sunteţi de acord? Vă mulţumesc.
PUNCTUL 9
Propunerile de modificare şi completare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului
Doamna Roberta Alma Anastase:
Propunerile de modificare şi completare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
Eu vă propun să le trimitem către Comisiile juridice, pentru a se pronunţa.
Vă rog.
Domnul Eugen Nicolicea:
Eu aş avea un comentariu de făcut aici: este şi legea în modificare şi, atunci, acest regulament trebuie să fie în concordanţă şi în corelare cu legea. Ea este la Senat. În câteva şedinţe ne vom lămuri dacă a trecut sau nu, şi apoi trebuie făcută corelarea dacă au fost făcute schimbări.
Doamna Roberta Alma Anastase:
În regulă.
Vă mulţumesc.
PUNCTUL 10
Solicitarea grupurilor parlamentare PSD+PC şi PNL din Senat şi Camera Deputaţilor de convocare a unei şedinţe a Birourilor permanente reunite pentru a analiza situaţia numirii consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem o solicitare din partea grupurilor parlamentare PSD+PC şi PNL din Senat şi Camera Deputaţilor pentru convocarea unei şedinţe a Birourilor permanente reunite pentru a analiza situaţia numirii consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune.
Este deja o poveste veche şi este practic depăşită ca şi termen.
Cine este pentru această solicitare?
Voturi împotrivă?
Abţineri?
Propunerea a fost respinsă.
Vă mulţumesc.
PUNCTUL 11
Scrisori referitoare la validarea domnului Florian Costache în funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social primite din partea:
- domnului Bogdan Hossu ? Preşedintele CNS ?Cartel Alfa?
- domnului Mircea Toma ? Preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei
- domnului Gheorghe Naghiu ? Preşedintele Confederaţiei Patronatului Român
- doamnei Ana Ciutu ? Agenţia de Monitorizare a Presei
Doamna Roberta Alma Anastase:
Scrisori referitoare la validarea domnului Florian Costache în funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social primite din partea domnilor Bogdan Hossu, Mircea Toma, Gheorghe Naghiu şi a doamnei Ana Ciutu.
De asemenea, cred că ele trebuie remise Comisiilor juridice, pentru analiză.
PUNCTUL 12
Scrisoare din partea domnului deputat Köto Jozsef cu privire la categoriile şi criteriile pentru acordarea diplomei de excelenţă din partea Parlamentului României pentru cetăţenii originari din România care desfăşoară o activitate deosebită în ţările de reşedinţă în favoarea României şi a relaţiilor dintre ţara noastră şi ţara de reşedinţă
Doamna Roberta Alma Anastase:
Avem o scrisoare din partea domnului deputat Köto Jozsef referitoare la categoriile şi criteriile pentru acordarea diplomei de excelenţă din partea Parlamentului României pentru cetăţenii originari din România care desfăşoară o activitate deosebită în ţările de reşedinţă în favoarea României şi a relaţiilor dintre ţara noastră şi ţara de reşedinţă.
Scrisoarea a fost amânată în ultima şedinţă a Biroului permanent.
Vă propun să o amânăm pentru şedinţa următoare.
Vă mulţumesc.
Am epuizat ordinea de zi.
*
Şedinţa s-a încheiat la ora 13,15.