S T E N O G R A M A
şedinţei comune a Birourilor permanente ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de
18 octombrie 2010
Şedinţa a început la ora 16,00.
Lucrările au fost conduse de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Au participat:
De la Camera Deputaţilor:
Domnul Adrian Năstase, domnul Ioan Oltean, domnul Ludovic Orban, domnul Valeriu Zgonea ? vicepreşedinţi; domnul Dumitru Pardău, domnul Sever Voinescu-Cotoi, domnul Mihai Alexandru Voicu, domnul Georgian Pop ? secretari; domnul Gheorghe Albu, domnul Nicolae Bănicioiu, domnul Dan-Ştefan Motreanu, domnul Seres Denes - chestori; domnul Mircea Toader - Grupul parlamentar al PDL; domnul Mircea Duşa ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD + PC; domnul Călin Anton Popescu Tăriceanu ? Grupul parlamentar al PNL; domnul Máté András-Levente ? Grupul parlamentar al UDMR; domnul Mircea Grosaru ? Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
De la Senat:
Domnul Alexandru Pereş, domnul Dan Voiculescu, domnul Teodor-Viorel Meleşcanu, domnul Petru Filip ? vicepreşedinţi; domnul Adrian Ţuţuianu, domnul Gheorghe David, domnul Orest Onofrei, domnul Cornel Popa ? secretari; domnul Ion Chelaru, domnul Verestoy Attila, domnul Dan Radu Ruşanu ? chestori; domnul Cristian Rădulescu ? Grupul parlamentar al PDL, domnul Ilie Sârbu ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD+PC, domnul Puiu Haşotti ? Grupul parlamentar al PNL; domnul Fekete-Szabó András-Levente ? Grupul parlamentar al UDMR; domnul senator Liviu Câmpanu ? reprezentantul senatorilor independenţi.
Invitaţi:
Din partea Guvernului:
Domnul Valentin-Adrian Iliescu ? şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.
Din partea Camerei Deputaţilor:
Domnul Gheorghe Barbu ? secretar general; domnul Valer Dorneanu ? secretar general adjunct; doamna Ileana Maria Luncan ? secretar general adjunct; domnul Nicolae Vasilescu ? Departamentul legislativ; domnul Georgică Tobă şi domnul Gabriel Stecoza ? Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion şi domnul Gheorghe Popescu ? Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Laura Riteş - Direcţia procedură legislativă, sinteze si evaluări.
Din partea Senatului:
Domnul Ion Moraru ? secretar general; domnul Constantin Dan Vasiliu ? secretar general adjunct; doamna Constanţa Călinoiu ? director general Direcţia generală legislativă; domnul Gabriel Sterea ? director Direcţia Secretariat general; doamna Veronica Iacob ? director Direcţia pentru organizarea şedinţelor plenului Senatului; doamna Mihaela Ciochină ? director Direcţia proceduri parlamentare, sinteză şi evidenţă legislativă; doamna Elena Diaconu ? şef Serviciul pentru lucrările Biroului permanent; doamna Ionela Mihăilă ? consilier Serviciul pentru lucrările Biroului permanent; doamna Elena Diana Antonescu ? consilier.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Bună ziua, stimate colege, stimaţi colegi.
Vă propun să începem şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Avem o ordine de zi faţă de care am fost sesizaţi şi eu, şi doamna preşedinte Anastase, cred, cu trei materiale suplimentare: o moţiune de cenzură avansată de senatorii şi deputaţii Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC şi ai Grupului parlamentar al PNL din Senat şi Camera Deputaţilor, care a fost înregistrată la Cabinetele noastre în urmă cu câteva zeci de minute.
De asemenea, un raport anual asupra stării sistemului naţional de învăţământ 2010, pe care ministrul de resort, domnul Funeriu, ni l-a adresat nouă, celor doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, cu solicitarea de a-l dirija către comisiile de specialitate.
Şi, de asemenea, aş dori să suplimentăm, în finalul agendei de astăzi cu o scurtă întâlnire cu Sindicatele funcţionarilor publici parlamentari din cele două Camere, care ne-au cerut astăzi, în mod oficial, printr-o scrisoare adresată celor două Birouri permanente, deci practic nouă, o scurtă întâlnire cu privire la statutul funcţionarului public parlamentar şi, evident, să încercăm prin dialog şi printr-o conversaţie cu reprezentanţii sindicatelor să evităm anumite situaţii care pot surveni în zilele următoare.
De aceea eu propun suplimentarea ordinii de zi de astăzi cu cele trei documente pe care vi le-am prezentat şi cu care am fost sesizaţi şi eu, şi doamna preşedinte Anastase: moţiunea de cenzură, raportul anual asupra stării sistemului de educaţie şi, în final, o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor funcţionarilor parlamentari.
Sunt observaţii sau sugestii, alte comentarii?
Domnul senator Verestoy.
Domnul Verestoy Attila:
Doamna preşedinte,
Domnule preşedinte,
Domnilor colegi,
Am o singură observaţie şi anume ordinea în care discutăm aceste noi probleme. Conform numărului de înregistrare, primul pe care trebuie să îl luăm în dezbatere este raportul asupra sistemului naţional de învăţământ, asta scrie aici, cu numărul de înregistrare 1424.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă puteţi să fiţi mai specific, vă referiţi la solicitarea ministrului educaţiei?
Domnul Verestoy Attila:
Da, da. Numărul 1412, după aceea urmează 1417. Şi după aceea urmează 1424.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
A, pentru a păstra, practic, cronologia.
Domnul Verestoy Attila:
Da, atât.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu văd dificultăţi. Sunt obiecţiuni? Rog ca, eventual, să se pronunţe colegii.
Sunt obiecţiuni?
Dacă nu sunt obiecţiuni, vă propun ordinea de zi suplimentată cu cele trei documente, inclusiv comentariul domnului senator Verestoy din punct de vedere al organizării ordinii de zi.
Cine este pentru?
Voturi împotrivă?
Abţineri?
Mulţumesc.
Ordinea de zi a fost aprobată.
Eu v-aş propune să începem cu cele două momente care sunt, să zic, cu o încărcătură politică mai mare: angajarea răspunderii Guvernului, cu care am fost deja sesizaţi şi după aceea să discutăm problema moţiunii de cenzură, intrând, după aceea, în ordinea de zi şi să încercăm să intercalăm celelalte subiecte, pe măsură ce avansăm cu ordinea noastră de zi.
Sunt obiecţiuni cu privire la această sugestie? Nu.
PUNCTUL 1:
Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Haideţi să mergem, atunci, către primul punct din ordinea de zi iniţială.
Am primit din partea primului-ministru comunicarea faptului că Guvernul intenţionează să-şi angajeze răspunderea pe proiectul de lege al educaţiei naţionale, care se află într-o fază avansată de dezbatere în Senatul României şi aş dori să rog Biroul permanent reunit să stabilim calendarul dezbaterii şi trecerii prin Parlament a acestei solicitări din partea Guvernului.
Comentarii sau sugestii din partea colegilor?
Domnul vicepreşedinte Adrian Năstase.
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, cu umilinţă, vă rog să acceptaţi să invoc o prevedere din Regulamentul Senatului. În Regulamentul Senatului, la art. 93, dacă nu mă înşel, stă o prevedere pe care v-aş ruga să o judecăm. Paragraful 2 al art. 93 spune următorul lucru: ?În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de către Camera Deputaţilor, retragerea nu mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului?. În aceste condiţii, practic, suntem într-o situaţie destul de ciudată. Dezbaterea acestui proiect la Senat nu mai poate fi blocată. Deci nu ştiu dacă Guvernul îşi poate asuma răspunderea pe un text al Camerei Deputaţilor în condiţiile în care dezbaterea nu poate fi oprită la Senat.
Mi-am permis să invoc această prevedere din Regulamentul Senatului ? nu ştiu dacă mai este în vigoare sau nu ? dar dacă este în vigoare ea creează o problemă pentru procedura pe care o vom stabili.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Alte comentarii, intervenţii pe acest subiect?
Evident, avem experienţa anului trecut când Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii educaţiei şi după aceea asupra Legii salarizării unitare. A existat o Decizie a Curţii Constituţionale numărul 1510 din noiembrie anul trecut în care s-au exprimat anumite obiecţiuni inclusiv la această modalitate de legiferare pentru un anumit tip de legislaţie.
Nu vă ascund faptul că analizez posibilitatea ca preşedinte al Senatului de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la un eventual conflict între instituţii, nu pe fondul legii ? ea este încă în dezbatere publică, conţinutul ei nu poate fi încă contestat ? dar, din punct de vedere al Regulamentului Senatului şi al articolului invocat de domnul Adrian Năstase, lucrurile, în opinia mea, sunt în acea zonă. Asta nu înseamnă că noi nu suntem astăzi sesizaţi în mod formal cu privire la o intenţie a Guvernului României de a-şi angaja răspunderea. Cred că aici trebuie, oarecum, să separăm discuţia noastră între ceea ce avem de făcut ca Birouri permanente reunite şi ceea ce facem ca partide, grupuri parlamentare sau ca preşedinţi ai Camerelor, unde avem întreaga libertate să acţionăm în conformitate cu opiniile şi deciziile pe care le vom lua.
Este o problemă sensibilă. În mod cert este o problemă sensibilă şi deja se creează o senzaţie de precedent şi, îndrăznesc să spun, o senzaţie de prea mult, mai ales că este vorba de legi care afectează, până la urmă, părţi structurale din funcţionarea societăţii româneşti. Dar acestea sunt comentarii politice. Contează poate mai puţin într-un astfel de moment.
Sunt alte comentarii?
Dacă nu, aş dori să vedem care sunt paşii procedurali pentru a stabili un calendar al angajării răspunderii pe legea menţionată.
Domnul deputat Toader.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Domnule preşedinte, eu v-aş propune, fiindcă este moţiunea de cenzură, de principiu, să vedem întâi moţiunea de cenzură ca termene şi după aceea asumarea răspunderii, să avem timp să le aşezăm pe toate. Aşa se suprapun unele peste altele.
Cred că cea mai importantă este moţiunea de cenzură şi pe calendarul ei? Nu putem merge cu ele suprapuse, una peste alta.
V-aş propune mai întâi să discutăm moţiunea de cenzură, să vedem termenele şi ce-i de făcut şi după aceea?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Eu, cum să spun, salut această întâlnire, comuniune de opinii în jurul acestei mese. Este un lucru remarcabil în contextul politic actual, dar am întrebat, acum două-trei minute, care este ordinea în care dorim să discutăm aceste subiecte. N-am o problemă. Tot acolo ajungem. Tot aceeaşi decizie.
Sunt şi alte comentarii pe această temă?
Doamna preşedinte Anastase.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule preşedinte, eu cred că am aprobat o ordine de zi. Putem să mergem pe ideea asumării şi cred că putem să discutăm despre faptul că, de fiecare dată, parlamentarilor li s-a dat un termen de 3-4 zile maxim, de obicei 3 zile sunt ca termen pentru depunerea de amendamente, după care Guvernul să ia în discuţie aceste amendamente, să aibă un timp la dispoziţie pentru a le discuta şi după aceea să vină în faţa Parlamentului şi să-şi asume răspunderea. Despre asta vorbim.
Şi eu cred că cele 3 zile ? azi fiind luni ? ar fi marţi, miercuri, joi, hai să spunem vineri sau joi ca termen, vineri, sâmbătă, duminică şi apoi, eventual, miercuri un termen, să spunem, în care Guvernul ar putea să vină în faţa Parlamentului să-şi asume răspunderea. Ar fi timp suficient astfel încât aceste amendamente, într-adevăr consistente? pentru că trebuie să spunem un lucru: Guvernul îşi asumă pe forma adoptată la Camera Deputaţilor, deci o formă dezbătută, trecută, să spunem, printr-un filtru al Parlamentului, dar, în acelaşi timp, la Senat, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport într-adevăr s-au adus nişte contribuţii foarte importante care nu trebuie lăsate deoparte, ci trebuie, de asemenea, integrate în documentul final.
Cred că un calendar de genul acesta ar putea fi luat în considerare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Consider aceasta o propunere.
Aş vrea să precizez, ca să fim cu toţii bine înţeleşi, că nu avem termene cu privire la durata depunerii amendamentelor, nu avem o prevedere regulamentară. Biroul permanent reunit va trebui să decidă o perioadă rezonabilă. Am avut trei zile. Poate să fie un pic mai mult, mai puţin, dar aş vrea să precizez că nu suntem constrânşi pe această procedură, dacă nu se introduce moţiune de cenzură şi înţeleg că nu.
Asta înseamnă că avem libertatea să decidem o perioadă de depunere a amendamentelor care să aibă, eventual, şi o anumită corelare cu acţiunea de moţiune de cenzură.
Domnul deputat Voicu. După aceea domnul senator Sârbu.
Domnul Mihai Voicu:
Îndrăznesc să sparg gheaţa pentru că ni se pare că toată lumea are în vedere acelaşi tip de calendar. Şi eu îndrăznesc să fac o propunere completă cu tot calendarul, inclusiv moţiunea şi angajarea răspunderii. Bineînţeles pot fi contrazis, că nu e niciun fel de problemă.
Cele două lucruri fiind în aceeaşi şedinţă trebuie discutate în acelaşi timp, pentru că implică câteva şedinţe de plen reunit, mai precis trei.
Propunerea mea este următoarea: nu există termen constituţional pentru citirea, prezentarea moţiunii de cenzură, cum se numeşte în Constituţie, de aceea, după părerea mea, poate fi făcută miercuri, fără niciun fel de problemă, prezentarea moţiunii. Votul asupra moţiunii are un termen constituţional, care este de minim 3 zile, deci după 3 zile şi propunerea mea pentru dezbaterea şi votarea moţiunii este miercurea viitoare, pe 27 octombrie.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Deci miercuri şi miercuri, înţeleg.
Domnul Mihai Voicu:
Miercuri şi miercuri.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Miercuri, 20 octombrie propuneţi prezentarea.
Domnul Mihai Voicu:
Bineînţeles că putem discuta, dar vă asigur că este constituţional, nu e absolut nicio problemă.
Angajarea răspunderii se poate derula după următorul calendar ? am dedus din propunerea domnului Toader că este şi genul de calendar pe care l-ar dori şi domnia sa ? să lăsăm toată săptămâna pentru amendamente, termenul final de depunere a amendamentelor să fie luni, să-i dăm Guvernului 2-3 zile după aceea să-şi însuşească facă ce amendamente primeşte, ce nu primeşte, pentru că e la latitudinea Guvernului, n-avem noi? nu votăm aşa ceva, urmând ca joi, a doua zi după moţiune ? evident dacă Guvernul supravieţuieşte ? să trecem la procedura angajării răspunderii. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Alte comentarii?
Domnul vicepreşedinte Năstase.
Domnul Adrian Năstase:
Eu am sentimentul aici că suntem la o şedinţă a Guvernului, pentru că, sigur, Guvernul aşa ar trebui să judece. La Parlament există o problemă pe care eu v-am invocat-o şi atunci ori hotărâm modificarea Regulamentului, înainte de dezbaterea respectivă, ori, dacă nu, avem o problemă. Deci în măsura în care există un text expres în Regulamentul Senatului care spune foarte clar ? textul care este la Senat ? nu poate fi retras. Deci dezbaterea pe lege continuă la Senat.
(Discuţii, consultări)
Deci, în paralel, Senatul merge?
Din sală: Da, da.
Domnul Adrian Năstase:
Bun, dar suntem într-o ţară de nebuni, atunci, iertaţi-mă.
Dacă acceptaţi acest lucru ca, până la urmă, Parlamentul să se pronunţe într-un fel sau altul, fie utilizând moţiunea, fie acceptând tacit un text al Parlamentului care a fost adoptat doar într-una dintre Camere, în timp ce în paralel se desfăşoară o dezbatere privind continuarea examinării acestui proiect de lege nu mai înţeleg absolut nimic?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Atunci este aberant din punct de vedere politic şi juridic.
Deci dacă cineva îşi angajează răspunderea pe un text de lege şi să spunem că se adoptă în acea variantă, se legiferează prin asumarea răspunderii şi, în acelaşi timp, Camera superioară continuă dezbaterea pe aceeaşi tematică şi vine cu un proiect, eventual diferit faţă de cel pe care s-a angajat răspunderea, credeţi-mă că eu nu sunt confortabil absolut deloc din punct de vedere juridic şi de-abia după aceea politic să mergem pe două trasee paralele. Adică este o chestiune care nu are sens. Nu are sens şi este şi periculoasă din punct de vedere al stabilităţii sistemului juridic.
Domnul Adrian Năstase:
Este un exemplu clasic de conflict constituţional pentru că, practic, Guvernul a transmis un proiect de lege. Parlamentul a început, l-a introdus în malaxor şi îl dezbate. Nici nu l-a respins, nici nu l-a adoptat, procedura este în curs. Dacă, eventual, este adoptat într-o formulă neconvenabilă pentru Guvern, Guvernul poate să vină, după aceea, cu o formulă de modificare, de amendare, dar, practic, să fure din sertarele Parlamentului un text care este provizoriu pentru că este adoptat doar de către una dintre Camere pentru a-şi asuma răspunderea numai pe soluţiile uneia dintre Camere, opunându-l celor două Camere ale Parlamentului, în pofida unei prevederi exprese din Regulamentul Senatului, unde se află acest text este extrem de ciudat.
Deci eu cred că este o problemă, până la urmă, prealabilă care ar trebui, totuşi, să aibă o anumită soluţie din partea Birourilor permanente.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul lider Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc.
Domnule preşedinte, eu ridic aici o chestiune care se poate întâmpla foarte des, dincolo de argumentaţia impecabilă a domnului vicepreşedinte Adrian Năstase.
Eu vă întreb aşa şi, în primul rând, pe domnul ministru Iliescu: în situaţia în care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat depune raportul înainte de asumarea răspunderii ce se întâmplă, ce mai face Guvernul? Deci dincolo de argumentele perfect invocate aici de domnul Adrian Năstase.
Dacă, în Senat, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport termină raportul săptămâna aceasta şi îl depune luni, înainte de angajarea răspunderii sau marţi, sau când se discută o eventuală moţiune de cenzură depusă în baza asumării răspunderii Guvernului, ce facem?
L-aş ruga pe domnul ministru Iliescu să ne răspunde, dacă doreşte, dacă poate.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Sârbu, domnul senator Pereş.
Şi, domnule ministru Iliescu, vă rog să colectaţi diversele observaţii şi să încercaţi să veniţi cu un răspuns puţin mai târziu.
Domnule lider Sârbu, vă rog.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte, în primul rând, m-aş referi la calendarul propus de colegul Voicu. Împreună am stabilit că joi, 21 octombrie, ar fi prezentarea? Aceasta ar fi una dintre probleme.
A doua: aş vrea să vă reamintesc - cu siguranţă cei de la Senat ştiu mai bine lucrul acesta ? toate amendamentele care s-au făcut la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost adoptate în unanimitate, în consens. Practic, ceea ce s-a lucrat acolo de câteva luni de zile eu cred că nu poate fi anulat aşa, într-o zi. Nu ştiu ce vor face senatorii puterii care şi ei au fost de acord cu noua formulă sau noul proiect care a ieşit de la comisie.
Şi atunci vom fi puşi în situaţia care spunea domnul vicepreşedinte Năstase, de a avea două legi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da. Domnul senator Pereş.
Domnul Alexandru Pereş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Sigur, eu m-aş referi la ceea ce a spus domnul vicepreşedinte al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor Năstase legat de alineatul 2, în care, sigur, face o referire foarte clară la ceea ce înseamnă retragerea unui proiect sau a unei propuneri legislative.
Dacă vă uitaţi, în schimb, la alin. (1) al articolului, care spune foarte clar: ?Iniţiatorul proiectului sau propunerii poate să-şi retragă proiectul cu aprobarea plenului?. În plen această propunere de retragere n-a venit.
(Discuţii, consultări)
Da, dar asta nu exclude? pentru că eu am în faţă, cum aveţi şi dumneavoastră, de fapt, această solicitare a Guvernului, care, sigur, într-o anumită situaţie nu retrage, dar îşi asumă, conform Constituţiei şi, sigur, Regulamentelor noastre, vine cu această propunere de asumare a răspunderii. Nu ştiu unde este greşeala. Sigur că e o problemă confuză. Nu ne lămureşte nici art. 93 şi, pe de altă parte, nu avem de unde să luăm din altă parte o soluţie.
Deci putem să discutăm pe chestiunea aceasta, dar, încă o dată, suntem în faţa unui precedent, probabil. Eu sper să reuşim, într-adevăr, să dăm un final prin care să putem explica aceste lucruri, dar mie mi se pare că Guvernul este perfect? este o solicitare perfect constituţională şi putem să-i dăm această şansă, sigur, să-şi asume răspunderea.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule vicepreşedinte Năstase, vă rog.
Domnul Adrian Năstase:
Un comentariu pe această chestiune.
Art. 93 vizează două situaţii diferite: paragraful 1, alin. (1) se referă la situaţiile în care Senatul este sesizat ca primă Cameră. Paragraful 2 vorbeşte despre situaţia în care prima Cameră a fost Camera Deputaţilor şi textul ajunge la Senat şi Senatul a hotărât, în Regulamentul său ? credeţi-mă, n-am avut niciun fel de influenţă în ceea ce priveşte această decizie ? a hotărât în înţelepciunea sa că, într-o astfel de situaţie, proiectul respectiv nu mai poate fi retras nici de către Guvern.
Deci, ca atare, procedura nu poate fi oprită, conform acestui paragraf.
Problema este dacă Guvernul ? că noi discutăm şi despre conduita Guvernului care, probabil, nu era la curent cu această prevedere din Regulament ? poate să ia, de fapt, textul de la una dintre Camere şi să-l aducă într-o formă nedezbătută în Senat pentru a-l supune examinării Parlamentului în întregul său.
Dar este o problemă, eu v-am supus-o atenţiei, nu este o chestiune de fond, ci acceptând această chestiune, creăm un anumit precedent, fiindcă înseamnă ca de acum înainte Guvernul să retragă oricând un text, dacă nu este mulţumit de felul în care evoluează dezbaterea, şi să-şi asume răspunderea creând o anumită presiune. Nu vorbesc de procedura în sine, ci vorbesc despre faptul că, practic, în acest mod, tot sensul dezbaterii parlamentare se pierde.
De aceea, cred că există o anumită diviziune a muncii între Parlament, care legiferează, şi Guvern, care aplică legile ? în principiu sau le iniţiază propunându-le Parlamentului ? dar acum, practic prin această procedură, se amestecă lucrurile şi în loc să avem înţelepciunea senatorilor, adăugată la înţelepciunea celor de la Camera Deputaţilor, vom avea numai decizia Guvernului care a hotărât că procesul legislativ trebuie îngheţat la nivelul Camerei Deputaţilor ? dând satisfacţie celor care consideră că doar Camera Deputaţilor trebuie să rămână singura Cameră ? în schimb Senatul trebuie ignorat în ceea ce priveşte dezbaterea acestei...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Sau invers. Domnul lider Rădulescu.
Domnul Cristian Rădulescu:
Stimaţi colegi, apreciez atât pragmatismul propunerii lui Mihai Voicu, cât şi frumuseţea ţesăturii teoretice expusă de domnul profesor Năstase. Dar, cu multă consideraţie pentru timpul celor 40 de demnitari care suntem aici, aş atrage totuşi atenţia că această expunere cu nuanţe ?bizantine? nu ne ajută, nu are implicaţii regulamentare în practică pentru noi absolut deloc.
Procedura poate să continue. Absolut, poate să continue! Asta în teorie. În practică, suntem lipsiţi de riscul acesta deoarece la comisie s-a făcut statement-ul că lucrările s-au oprit acolo şi tocmai de asta ştim bine că ne vine de la Guvern şi cealaltă formă. Dacă ar continua lucrările acolo şi la un moment dat ne-am trezi cu o altă formă decât cea pe care o doreşte Guvernul, nu văd nicio problemă. Guvernul doreşte o anumită formă şi, în înţelepciunea lor, parlamentarii au dat o formă ceva mai diferită. Asta nu poate stopa, din punct de vedere constituţional, demersul de voinţă politică al Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe ce doreşte el în acest moment, pe care formă doreşte. Că forma respectivă se numeşte, prin coincidenţă, tot Legea educaţiei naţionale, ca şi ceea ce se dezbate în momentul de faţă, este foarte adevărat, dar doreşte o anumită formă care, eventual, va fi îmbunătăţită cu sugestii venite de la parlamentari.
Sigur că, la un moment dat, noi, ca parlamentari, toţi putem avea o nuanţă... aşa, o tresărire de orgoliu şi o mică iritare că, iată, Guvernul doreşte să legifereze acolo unde doream noi şi ne apucasem noi să legiferăm, dar noi nu am fost în stare să facem demersul până la capăt cu viteza dorită, iar Guvernul, care are şi el autoritate legislativă, datorită prevederilor constituţionale, înţelege să facă treaba asta impunându-şi voinţa asupra unei forme ? cu riscul de a fi demis. Acest demers nu i-l putem stopa, indiferent pe ce ar dori el să-şi asume răspunderea, cu condiţia ca asta să se încadreze în Constituţie. Şi, de aici, sigur, nu avem decât să stabilim termenele pentru dezbatere.
(Discuţii.)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator Cristian Rădulescu, eu cred că argumentul dumneavoastră de o claritate ?calvinistă? mie cel puţin îmi întăreşte dubiul cu privire la situaţia în care ne aflăm. Dumneavoastră spuneţi că în momentul în care un Guvern al României decide să-şi angajeze răspunderea, automat o comisie permanentă a Parlamentului, a Senatului, în speţă, îşi stopează activitatea pe un text cu care este sesizată şi pe care nu are voie să o întrerupă, conform Regulamentului şi Constituţiei. Nu avem voie să întrerupem procesul legislativ.
Eu nu ştiu cât de ?bizantină? a fost prezentarea domnului deputat Năstase, mi s-a părut că a fost de rigoare impecabilă juridică, dar suntem în faţa unei situaţii în care Curtea Constituţională deja s-a pronunţat că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale este o chestiune neconstituţională. Avem deja o Decizie nr. 1510/18 noiembrie 2009. Deci suntem în faţa unei chestiuni cu repetiţie. Suntem în faţa unui dublu dubiu, dacă formula este foarte clară.
(Discuţii.)
Evident că da. A fost dezbătută de o Cameră, dar cea de-a doua Cameră este în continuare sesizată şi atunci întrebarea este: într-o astfel de situaţie, nu este mai bine să mergem la Curtea Constituţională care, atunci când este o problemă de conflict între instituţii, se pronunţă cu celeritate? Şi ştim unde ne aflăm, şi să nu intrăm într-o situaţie penibilă în care... Şi Guvernul va fi într-o situaţie penibilă. Se trezeşte că îşi angajează răspunderea, că are un gest de voinţă politică, de acord cu enunţul, dar pe o speţă care este deja sesizată de către Curtea Constituţională ca fiind ? măcar parţial ? lovită de neconstituţionalitate. Eu simt că suntem pe un teritoriu foarte...
Domnul Cristian Rădulescu:
Domnule preşedinte, mă scuzaţi că vă întrerup, doar o singură remarcă. Există vreo două milioane de procese în instanţe, toate pe Legea proprietăţii, dar toate speţele sunt diferite.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Acolo este ?bizantin?, într-adevăr. Cine mai era înscris la cuvânt? Domnul vicepreşedinte Oltean şi domnul deputat Sever Voinescu.
Domnul Ioan Oltean:
Domnule preşedinte, eu cred că suntem în faţa unei solicitări constituţionale din partea Guvernului pentru a-şi angaja răspunderea pe un proiect de lege. Din acest punct de vedere nu există niciun fel de dubiu, iar noi nu suntem în măsură să cenzurăm această prevedere constituţională. De aceea, că este sau nu este constituţională s-ar putea pronunţa Curtea Constituţională atunci când va fi sesizată. Procedura nu poate fi blocată.
În acelaşi timp, noi nu suntem în prezenţa unei solicitări din partea Guvernului privind retragerea de pe ordinea de zi a Senatului a acestei legi. În consecinţă, în opinia mea, nimeni nu poate opri Senatul să-şi ducă mai departe activitatea legislativă. Senatul va hotărî ce face mai departe, conform Regulamentului acestei Camere. În acest moment, nu ne raportăm la acest lucru, ci ne raportăm strict la solicitarea Guvernului. Că Guvernul a ales ca formula acestei legi să fie cea trecută prin Camera Deputaţilor, foarte bine, putea veni cu orice altă formă a acestei legi, în ultimă instanţă. A apreciat că, întrucât a fost supusă unei dezbateri publice extrem de importante şi că i s-a dat o formă mult mai convenabilă pentru solicitările societăţii civile şi Parlamentului, în ultimă instanţă, şi a ales această formă, eu zic că este o soluţie fericită. Dar aceasta nu ne împiedică pe noi să venim şi să blocăm procedura strict constituţională.
Eu vă rog să trecem să stabilim calendarul acestei activităţi. Conform Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului avem suficiente instrumente prin care noi, ulterior, să ne adresăm Curţi Constituţionale. Senatul poate să analizeze ce face cu legea şi să-şi continue, în ultimă instanţă, procedura legislativă, dar în acest moment, nu suntem în faţa unor argumente care să ne împiedice să blocăm solicitarea Guvernului de a-şi angaja răspunderea.
Domnule preşedinte, eu v-aş ruga să trecem la stabilirea calendarului pentru această activitate.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul deputat Voinescu.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să aduc o perspectivă ?luterană? acestei discuţii, în sensul de a vă ruga să ne întoarcem la Biblia noastră, Constituţia.
Nicăieri în art. 114, acolo unde se vorbeşte despre angajarea răspunderii Guvernului, nu se spune că Guvernul este oprit să-şi exercite această prerogativă de angajare a răspunderii pe un proiect de lege de derularea altor proceduri legislative. Mai mult decât atât... Sigur, nu contează. Constituţia nu face toate aceste distincţii pe care le facem noi. De aceea spun că, în momente în care suntem tentaţi să construim juridic, să imaginăm proceduri şi să încercăm demersuri de a afla ce anume a vrut să spună constituanta, să ne întoarcem totuşi şi să rămânem lipiţi de textul Constituţiei.
Nicăieri în art. 114, acolo unde se statuează acest drept, nu se induce o limitare a acestui drept.
Pe de altă parte, vă mai aduc aminte o situaţie cu care ne-am întâlnit foarte des în activitatea parlamentară, chiar şi în mandatele în care eu nu eram aici, în care, la un moment dat, se dezbate o anumită lege în Parlament care este undeva pe traseul legislativ în proiect şi Guvernul decide să emită o ordonanţă în materia aceea.
Lucrurile acestea se întâmplă, este din nou o voinţă politică, sigur, după care Parlamentul preia ordonanţa pe o altă procedură, dar simplul fapt că în Parlament se discută o iniţiativă nu blochează în nici un fel prerogativele pe care Guvernul le are în raport cu Parlamentul.
Întăresc şi eu ceea ce a spus domnul Oltean, într-adevăr, nu ne aflăm într-o situaţie în care Guvernul solicită retragerea unui proiect de lege, nici vorbă.
De aceea şi eu cred că este pe deplin constituţional şi vă solicit să trecem la vot. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Denes, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Denes Seres:
Stimaţi colegi, de fapt, părerile au fost exprimate şi în parte şi eu sunt de acord cu aceste păreri.
Domnul vicepreşedinte Năstase are dreptate vizavi de retragerea unei propuneri legislative, numai că aici vorbim de asumarea răspunderii. Articolul 114 care stabileşte modalitatea în care îşi poate asuma Guvernul răspunderea.
Noi trebuie, procedural, să acceptăm această chestiune şi pe urmă, sigur, este o problemă vizavi de continuarea dezbaterii la Senat a Legii educaţiei naţionale. Dar deocamdată, noi trebuie să stabilim procedura la asumarea răspunderii Guvernului. Deci şi eu sunt de acord să discutăm această chestiune.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule Chelaru, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi, am ascultat perspectiva calvină, bizantină, mai nou şi luterană, acum vă rog să ascultaţi şi una romano-catolică, chiar la propriu, ca să fim în consonanţă.
(Din sală): Care va fi mai pragmatică.
Care va fi mai pragmatică, dacă doriţi, o s-o facem. Întrebarea este câţi o să înţeleagă?
Suntem, evident, într-o procedură forţată de asumare a răspunderii. Că este constituţională, că nu este, vom vedea ce spune Curtea Constituţională. Dar oricât de jurişti mai mult sau mai puţin pregătiţi suntem, este evident că este o chestiune forţată. Chiar şi cei cărora nu le place să recunoască public spun acest lucru.
Şi atunci, eu am să fiu mai pragmatic. Discutăm astăzi un program pentru asumarea răspunderii, deşi nu ar trebui, pentru că este vorba de o lege extrem de importantă cu multe amendamente nedezbătute până la capăt în Senat din acelaşi motiv. Şi pentru că articolul 146 lit. e) ne permite ca preşedintele unei Camere să sesizeze Curtea Constituţională în această perioadă, propunerea este să dăm un termen mai lung pentru depunerea amendamentelor şi pentru răspunsul de la Curtea Constituţională, să zicem 25 octombrie 2010, cel mai devreme şi după aceea, dacă primim răspunsul, pe 28 octombrie 2010 am putea discuta în şedinţă comună ce se întâmplă cu asumarea răspunderii.
De aceea, cred eu, că putem să ne întindem cu discuţiile pe probleme de drept constituţional care sunt reale şi binevenite şi învaţă şi ceilalţi care nu sunt specialişti, însă haideţi să punctăm mai concret lucrurile, să mergem cu un termen pe 25 octombrie 2010 pentru depunerea amendamentelor, iar între timp, preşedintele ? aşa cum s-a exprimat aici ? să sesizeze Curtea Constituţională cu aspectele pe care le ştim cu toţii, probabil că şi respectiva Curte va da un răspuns urgent pentru că nu este nevoie de o şedinţă din aceea specială şi după aceea să putem discuta pe acest program. Deci, până luni 25 octombrie 2010, depunera amendamentelor şi în raport de momentul în care soseşte răspunsul de la Curtea Constituţională, eventual, joi 28 octombrie 2010, să discutăm pe proiect. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul Ţuţuianu, după aceea, domnul Verestoy. Domnul Ţuţuianu, a fost înscris înainte la cuvânt.
Am rugămintea să concentrăm dezbaterea, să luăm o decizie şi să putem merge mai departe. Avem plenuri şi Senatul şi Camera Deputaţilor astăzi.
Domnule Ţuţuianu, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Ca să fiu foarte scurt dar în acelaşi timp şi foarte precis, primul lucru care trebuie spus, cu referire şi la dispoziţiile constituţionale citate aici, este că asumarea răspunderii este o procedură de excepţie, iar Curtea Constituţională ? pentru cine a citit Decizia nr. 1510/2009 ? spune foarte clar, că această asumare a răspunderii nu se poate face oricum, oricând, în orice condiţii. Şi eu, din punctul acesta de vedere, aş sugera colegilor de la putere să fie atenţi la conţinutul deciziei, care vine să arate tocmai ceea ce se discută aici, că asumarea răspunderii este o chestiune absolut specială, pentru că ea vine şi rezolvă o problemă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
O formă de legiferare excepţională spune Curtea Constituţională.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Sigur. Ea ce face? Practic, ne lasă pe noi cei care suntem în Parlament, fără obiectul nostru de activitate. Legiferează Guvernul într-o situaţie excepţională.
Al doilea lucru pe care vreau să-l spun, retragerea, chiar dacă nu este expresă, ea este implicită, pentru că din moment ce se face asumarea răspunderii pe un text care se află în dezbatere la Senat, retragerea este implicită şi sigur că trebuie să gândim consecinţele acestei retrageri implicite.
Al treilea lucru pe care cred că trebuie să-l spunem, este că în modul acesta noi construim un precedent extrem de periculos. De câte ori unui Guvern nu-i va conveni ce ar putea ieşi din Camera decizională, ne-am putea trezi cu asumarea răspunderii.
Stimaţi colegi, eu sunt atent cu rolul Parlamentului, instituim o dictatură a Executivului şi anulăm Parlamentul ca organ legiuitor. Şi din punctul acesta de vedere eu cred că ceea ce facem noi, astăzi, trebuie mai bine analizat pentru că riscăm noi Birourile permanente să generăm o procedură absolut neconstituţională.
Şi mai este un lucru asupra căruia cred că ar trebui să medităm, ce se întâmplă dacă mai vine şi comisia cu un raport în acest interval şi-l punem pe ordinea de zi, că lucrurile sunt şi mai complicate din acest punct de vedere.
De aceea, eu cred că solicitarea Guvernului este pe lângă Constituţie din aceste motive.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul Verestoy şi după aceea domnul ministru Iliescu.
Domnul Verestóy Attila:
Domnule preşedinte, onoraţi colegi, sigur, din păcate sau din fericire pentru unii, lucrăm pe baza unei Constituţii care a fost adoptată şi este în vigoare, ne place, sau nu ne place. Mie, chiar dacă nu-mi place, este scris acolo? la pct. 1 din art. 114 ?Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului într-o şedinţă comună asupra unui proiect de lege?.
Nu scrie că o dată, de două ori sau numai pe anumite probleme, nu scrie. Ar fi fost bine să scrie. Uitaţi, avem în faţă posibilitatea de a modifica Constituţia ca să îngrădim acest drept al unui Guvern, ca să îngustăm această cale de a se erija legiuitor, chiar dacă el face acest lucru cu riscul propriu.
(Discuţii în sală)
Dumneavoastră aveţi posibilitatea, cei care nu sunteţi de acord cu gestul acestui Guvern, să-l faceţi să plece. Vine moţiunea. Este cu un preţ.
Iar referitor la această neconstituţionalitate a pasului pe care l-a făcut Guvernul, după opinia unor colegi, sigur că putem să avem un cântar constituţional în momentul în care a trecut legea şi suntem înainte de promulgarea acesteia. Deci înainte de promulgarea legii, domnul preşedinte al Senatului, doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor şi alţii pot sesiza Curtea Constituţională, dacă este cazul.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dacă este un conflict între instituţiile statului se poate face în orice moment, pe conţinutul legii.
Domnul Verestóy Attila:
Nu este nici un conflict pentru că, în momentul de faţă, nu puteţi îngrădi dreptul Guvernului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Curtea Constituţională a făcut-o.
Domnul Verestóy Attila:
Chiar dacă nu ne place sau nu vă place, este dreptul de a angaja răspunderea.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator, nu intrăm într-o polemică pentru că vreau să vă propun un calendar, dar din punct de vedere al speţei, Curtea Constituţională pe angajarea răspunderii pe Legea educaţiei, anul trecut, a făcut precizări importante. Vă rog să citiţi această decizie, în care se spune exact.
Domnul Verestóy Attila:
S-a ţinut cont de asta, credeţi-mă domnule preşedinte, Guvernul totuşi a citit decizia.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Ştim câte decizii ale Guvernului au fost declarate constituţionale de către Curtea Constituţională.
Domnul Verestóy Attila:
Aşa este, dar nu numai acestui Guvern şi probabil că vor fi Guverne şi în viitor care vor avea aceleaşi probleme. Deci nu este rău.
(Discuţii în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Domnul Mate Andras şi după aceea domnul ministru Iliescu.
Domnule deputat, mai susţineţi decizia de a interveni? Atunci, vă rog să profitaţi de această ocazie.
Domnul Mate Andras Levente:
Foarte pe scurt, domnule preşedinte, dacă bine ţin eu minte, data de 22 iunie 2009 a fost data când Guvernul PDL + PSD şi-a asumat răspunderea pe Codul civil şi Codul penal care erau în dezbatere la comisia formată din colegii noştri senatori şi deputaţi. Deci precedent există, nu este nicio problemă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da şi pe Legea ANI au existat precedente.
Domnul ministru Iliescu, pentru a avea un punct de vedere al Guvernului. Aşa este corect, aşa este normal.
Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Valentin-Adrian Iliescu:
Domnule preşedinte, am ascultat cu multă atenţie toate lucrurile spuse aici.
Aş vrea să precizez punctual şi foarte pe scurt punctul de vedere al Guvernului.
Credem că, în nici un caz, nu există argumente de natură regulamentară sau constituţională să blocăm declanşarea calendarului pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Subscriu întru totul propunerii formulate de domnul deputat Voicu ca cele două proceduri să se desfăşoare în paralel, chiar şi programul propus mi se pare corect.
În al doilea rând, aş dori să aduc aminte motivaţia pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei, aceea că de foarte multă vreme dezbaterile în comisia pentru învăţământ de la Senat se desfăşoară cu multă lentoare. Nu pun la îndoială calitatea şi argumentele care sunt susţinute de colegii senatori.
În al treilea rând, doresc să subliniez faptul că angajarea răspunderii nu blochează în nici un fel dezbaterile din comisia de specialitate de la Senat.
Răspunzându-i punctual domnului senator Haşotti la problema ridicată, aş îndrăzni să spun că, în măsura în care comisia de specialitate ar prezenta în plen raportul înainte ca Guvernul să-şi asume anumite amendamente şi să le includă în proiectul său, în asemenea eventualitate, în situaţia în care Senatul ar aproba legea şi dacă legea ar fi pe placul Guvernului, sunt ferm convins că n-ar mai veni cu amendamentele însuşite în proiect, aşa cum, dacă s-ar întâmpla după angajarea răspunderii şi Senatul ar veni cu o formă superioară, eu sunt convins că Guvernul n-ar avea nimic împotrivă.
Vă rog, pe cale de consecinţă, domnule preşedinte şi stimaţi membri ai Birourilor permanente să procedaţi la stabilirea calendarului pentru cele două proceduri aflate în derulare, respectiv depunerea moţiunii de cenzură şi angajarea răspunderii Guvernului, pentru că ele îndeplinesc în mod sigur toate exigenţele din punct de vedere constituţional şi regulamentar.
Şi un ultim lucru aş mai vrea să spun, acela că Guvernul a studiat în şedinţa de guvern în care şi-a asumat răspunderea textul deciziei Curţii Constituţionale şi noi considerăm că aşa cum ne-am angajat răspunderea cu textul asumat nu va exista nici un fel de problemă la Curtea Constituţională ca orice demers menit să blocheze această angajare să fie respins.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Îi rog pe cei interesaţi să citească totuşi Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, este educativă pentru orice temă de acest gen, dar nu cred că este momentul să prelungim dezbaterea pe această chestiune.
Avem în faţa noastră, practic, o propunere combinată ? dacă înţeleg bine ? şi a vrea să sintetizez propunerile făcute de domnul Voicu, de domnul Chelaru şi de domnul Toader.
Domnul Ioan Chelaru:
Se pot sintetiza, nu este nici un fel de problemă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Deci este o propunere pe angajarea răspunderii ca amendamentele să fie depuse până luni 25 octombrie 2010 - mi-am notat ceea ce am primit din partea dumneavoastră - urmând ca şedinţa comună a celor două Camere pentru asumarea răspunderii Guvernului, dacă nu vine vreo moţiune între timp, se pare că nu, să fie joi, 28 octombrie 2010. Este ceea ce am reţinut corect?
Domnul Ioan Chelaru:
Da.
Domnul Puiu Haşotti:
Luni, la ce oră?
(Din sală): Până în ora 10.00.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Luni, până la ora 14.00, ca să putem să dăm o zi de lucru şi Guvernului pentru că în partea a doua a zilei?
Domnul Mihai-Alexandru Voicu:
În principiu, dacă spunem până luni, luni până la sfârşitul zilei şi Guvernul se întâlneşte marţi şi miercuri să discute.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Spuneţi-mi o sugestie de oră, sunt deschis pentru sugestii. Vreţi mai târziu, vreţi mai devreme?
Domnul Verestóy Attila:
Este corectă ora 14.00 pentru a lăsa şi Guvernul să includă aceste valori importante pe care le propunem.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Aceste valori lingvistice importante să fie introduse în lege.
Domnul Verestóy Attila:
De orice natură.
(Discuţii în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Doamna Aura Vasile, vă rog, aveţi cuvântul.
Doamna Aurelia Vasile:
Mulţumesc. Domnule preşedinte, ce a propus colegul meu Toader este foarte bine, ora 16.00. De ce? Sunt colegi care pot să ajungă mai târziu, nu pot să ajungă până la ora 14.00 în Bucureşti, fiind luni, în funcţie de avion, în funcţie de tren şi aşa mai departe.
Deci propun ora 16.00.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul Toader care sunt convins că o va susţine pe doamna Aura Vasile.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Nu, susţin ora 14.00.
Domnul Puiu Haşotti:
Ora 15.00, domnule preşedinte.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Bun. Vă propun ora 15.00.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Perfect. Excelent.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Deci vă propun următorul calendar pentru angajarea răspunderii: luni, 25 octombrie 2010, orele 15.00, depunere de amendamente; joi, 28 octombrie 2010, la o oră pe care o vom stabili, plen pentru momentul asumării propriu-zise.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Joi aveţi vreo problemă, vreţi să fixăm şi ora, acum?
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Joi, la ora 10.00.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Liderii de grupuri, mă interesează opinia dumneavoastră.
Domnul Puiu Haşotti:
Dimineaţa.
Domnul Verestóy Attila:
Ora 9.00 dimineaţa.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Da, exact.
Domnul Verestóy Attila:
O să fie 10.00, oricum, dar ora 9.00 este o propunere bună.
Domnul Dan Voiculescu:
La ora 10.00 este bine, domnule preşedinte.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Liderii de grupuri vă puteţi pune de acord, vă rog frumos. Haideţi să nu ne apucăm să votăm ora 9.00 sau ora 10.00, ne facem de râs.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Ora 9.00.
Doamna Aurelia Vasile:
Ora 10.00.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Ora 10.00 cred că este rezonabil şi haideţi ora 10.00 să fie şi ora începerii.
Deci acesta este calendarul aprobat pe angajare.
(Din sală): Cine este împotrivă?
Cine este împotrivă? Domnul Orban este împotrivă?
(Discuţii în sală)
Două chestiuni de principiu, două voturi împotrivă.
Pentru moţiunea de cenzură, înţeleg că există o propunere pentru prezentarea moţiunii de cenzură în şedinţă comună.
Vă propun calendarul care a fost deja avansat de unii colegi: prezentarea moţiunii de cenzură joi, 21 octombrie 2010.
(Din sală): Miercuri.
Domnul Ilie Sârbu:
Haideţi să simplificăm, rămânem pe miercuri.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Rămânem pe miercuri? Ora?
(Din sală): ora 10.00.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Da.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Miercuri, la ora 10.00?
Doamna Roberta-Alma Anastase:
10.00, da.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Miercuri, 20 octombrie 2010, la ora 10.00, prezentarea moţiunii.
Dezbaterea şi votarea, miercuri, 27 octombrie 2010. Orele?
Doamna Roberta-Alma Anastase:
10.00.
(Din sală): la ora 10.00.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă întreb ora de plen pentru dezbaterea moţiunii.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Domnul Oltean vrea să intervină aici.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Oltean, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Ioan Oltean:
Domnule preşedinte, în ceea ce priveşte dezbaterea, la ultima moţiune de cenzură au fost suficient de multe discuţii legate de data dezbaterii moţiunii.
Articolul 78 alin. (2) a fost interpretat de fiecare după cum a fost interesul. Aici se spune aşa, că dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Sigur, după acesta poate fi foarte larg interpretat; fie, exact la trei zile după prezentarea moţiunii, fie la paştele cailor după prezentarea moţiunii, tot acelaşi lucru este.
Domnul Puiu Haşotti:
Birourile permanente reunite stabilesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Aş dori să ştiţi că această stenogramă va putea fi folosită la momentul potrivit ca un argument.
Domnul Ioan Oltean:
Aşa este, însă eu cred că acest text vine în apărarea opoziţiei. Pentru ca majoritatea să nu poată să abuzeze de acest termen şi să spună ?această moţiune se dezbate când vrem noi, peste două-trei săptămâni, când ne cade nouă bine?, termenul este fix: trei zile. Este un termen cu caracter imperativ, în opinia mea, adică la trei zile după citirea moţiunii ea trebuie să fie dezbătută în plenul celor două Camere şi pentru interpretarea acestui text, luni, ar trebui să fie data la care să aibă loc dezbaterea moţiunii. Propun şi susţin acest termen.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Am rugămintea să încercăm să nu reluăm această dezbatere pe care am avut-o de fiecare dată şi care a ajuns la o concluzie similară.
Domnul Ilie Sârbu:
Supuneţi la vot.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Ştim argumentele care sunt în toate sensurile, v-am avansat următorul calendar pe care aş dori să vi-l supun votului: prezentarea moţiunii de cenzură în şedinţă comună a Camerelor reunite, miercuri, 20 octombrie 2010, orele 10.00 şi dezbaterea moţiunii de cenzură în şedinţa comună, miercuri, 27 octombrie 2010, orele 11.00.
Cine este pentru această propunere de calendar? Mulţumesc.
Cine este împotrivă?
Abţineri? Nu. Nu sunt voturi împotrivă sau abţineri.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Staţi o clipă, ce aţi supus la vot?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Miercuri, la orele 11.00, plen reunit.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Dezbaterea?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Votul, miercuri pe 27 octombrie 2010.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Votul final?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Votul final, miercuri, 27 octombrie 2010, la orele 11.00.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Noi suntem împotrivă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Bun. Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă.
Cine este pentru? 10 voturi pentru.
A fost aprobată această variantă.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Putem să plecăm la plen?
Domnul Ioan Oltean:
Putem să suspendăm că avem plen.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mai avem ceva deosebit? Rog secretarii generali să ne spună dacă din ordinea de zi de astăzi mai avem lucruri deosebite, n-aş vrea totuşi să ratăm.
Domnul Dan Voiculescu:
Întâlnirea cu sindicatele.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
V-aş sugera, cinci minute să stăm de vorbă cu reprezentanţii Sindicatelor funcţionarilor publici parlamentari.
Domnul Ion Moraru:
Problema cu sindicatele, restul mai poate suferi amânare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da. Eu cred că este un gest de deferenţă faţă de colegii cu care lucrăm în fiecare zi.
PUNCTUL 4:
Avizul comun al comisiilor juridice din Senat şi Camera Deputaţilor privind numirea în funcţia de adjunct al
Avocatului Poporului a domnului Valer Dorneanu
Domnul Mircea-Dan Geoană:
La punctul 4 din ordinea de zi avem avizul comisiilor juridice din Senat şi Camera Deputaţilor pentru numirea domnului Valer Dorneanu în funcţia de adjunct al Avocatului Poporului.
Avem nevoie de votul Birourilor permanente reunite pentru acest lucru.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Cine este împotrivă?
Propunerea a fost aprobată de către majoritatea membrilor Birourilor permanente reunite.
Mai avem alte chestiuni de numiri care sunt scadente? Domnule Moraru, domnule Barbu?
(Din sală): Sunt multe.
Domnul Ion Moraru:
Scadente nu, dar sunt multe şi vor trebui discutate.
PUNCTUL 14:
Scrisoarea Consiliului Naţional al Audiovizualului prin care informează că la data de 18 octombrie 2010 expiră mandatul domnului Grigore Zanc, membru titular în cadrul CNA.
? Scrisoarea Grupului parlamentar PSD+PC privind nominalizarea domnului Grigore Zanc pentru funcţia de membru titular şi a domnului Florin Rotaru, pentru funcţia de membru supleant în cadrul CNA.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
V-aş mai sugera punctul 14 pentru că a rămas CNA descompletat.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Nu. La CNA există şi o propunere a Partidului Democrat Liberal care văd că nu apare în ordinea de zi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Pe ordinea de zi de astăzi?
Doamna Roberta-Alma Anastase:
V-aş propune să amânăm, că oricum avem şedinţă miercuri.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Pe ordinea de zi de astăzi asta avem şi problema este că la Consiliul Naţional al Audiovizualului, în clipa în care încetează mandatul, respectivul membru este suspendat de drept, nu pot funcţiona. Nu există prorogare de termen la CNA.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Eu am înţeles. Nu. Pot funcţiona, numai că lipseşte un vot.
Numai că problema este că văd că nu apare în ordinea de zi şi scrisoarea de la Grupul parlamentar PDL.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu sunt dificultăţi pentru niciun fel de propunere la CNA, pentru că este respectarea completă a algoritmului politic. Nu sunt dificultăţi în niciun sens. Asta pot să vă asigur pentru că a fost o discuţie între liderii de grupuri.
Şi cred că nu este normal să ţinem un membru al CNA neaprobat de către noi, în condiţiile în care nu sunt dificultăţi de natură politică. Nu este vorba de acelaşi loc, sunt locuri diferite.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Nu. Este vorba de poziţia domnului Zanc pentru care Grupul parlamentar al PDL are propunere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Noi avem, în acest moment, la punctul 14 din ordinea de zi o propunere pentru domnul Zanc, altceva nu avem în mapele noastre.
Există vreo altă propunere?
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Aici este problema şi tocmai de asta?
Domnul Alexandru Pereş:
Nu este la ordinea de zi, nu s-a introdus.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Nu s-a introdus, asta este singura problemă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Punctul 14 din ordinea de zi aprobată.
Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:
Este în ordinea de zi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Este în ordinea de zi de astăzi, aprobată de noi.
Domnul Alexandru Pereş:
Domnule preşedinte, n-am aprobat nicio ordine de zi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Cum, n-am aprobat ordinea de zi la început?
Domnul Alexandru Pereş:
Am zis că le discutăm pe cele care sunt suplimentare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu, nu, am aprobat ordinea de zi, avem stenogramă. Am aprobat ordinea de zi modificată cu cele trei puncte pe care vi le-am spus, îmi pare tare rău.
(Discuţii în sală)
Deci vă supun votului numirea domnului Grigore Zanc şi a domnului Florin Rotaru, titular, respectiv supleant în CNA.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
PDL se retrage, domnule preşedinte. Vă mulţumim.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Cine este pentru această propunere?
(Discuţii în sală)
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Nu mai aveţi cvorum.
Domnul Dan Voiculescu:
Păi nu sunteţi aici?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Numărăm. 9 voturi pentru.
(Discuţii în sală)
Doamna Roberta-Alma Anastase preşedinte al Camerei Deputaţilor, împreună cu colegii de la PDL, se retrag. Membrii Birourilor permanente reunite, reprezentanţi ai Partidului Democrat Liberal părăsesc sala.
Şedinţa s-a încheiat la ora 16.55, din lipsă de cvorum.
*
Solicitarea sindicatelor din Senat şi Camera Deputaţilor adresată Birourilor permanente ale celor două Camere privind întâlnirea reprezentanţilor sindicatelor funcţionarilor publici cu privire la Statutul funcţionarului public parlamentar
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Consider că membrii PDL, colegii de la PDL nu doresc să discute cu sindicatele din Parlament.
(Discuţii în sală)
Doamna Aurelia Vasile:
Putem să stăm de vorbă, domnule preşedinte, fără să considerăm că sunt Birouri permanente reunite, ci numai reprezentanţii partidelor care sunt reprezentate prin grupurile parlamentare.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Rugaţii colegii de la sindicate să vină în sală.
Reprezentaţii sindicatelor din Camera Deputaţilor şi Senat intră în sala de şedinţă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Stimaţi colegi, am dorit să răspundem solicitării colegilor care reprezintă colaboratorii noştri din staff-ul parlamentar din cele două Camere. Îmi cer scuze faţă de dânşii că nu mai suntem în cvorum de Birou permanent reunit, o parte dintre colegi şi colege au decis să plece, regret acest lucru, dar aş dori să considerăm acest moment ca un prim dialog pentru a încerca să vedem cum putem veni în întâmpinarea dorinţelor dumneavoastră.
V-aş invita să ne prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere şi eventuale solicitări concrete, pe care reprezentanţii Birourilor permanente reunite să le poată avea în vedere. Vă rog să vă prezentaţi, ca să putem avea un dialog educat. Vă rog.
Domnul Florin Davidescu ? preşedintele Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari din Senat:
Stimate domnule preşedinte, stimaţi senatori şi deputaţi, membri ai celor două Birouri permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în primul rând, Florin Davidescu este numele meu, sunt preşedintele Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari din Senatul României. Lucrez de 17 ani în această instituţie.
Am venit alături de colegii mei, în primul rând, domnul Dan Alexandreanu, preşedintele Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari din Camera Deputaţilor şi de colegii noştri membri în birourile executive ale celor două sindicate.
În primul rând, vreau să vă mulţumesc că v-aţi găsit timp să ne răspundeţi afirmativ la solicitarea noastră de a ne întâlni şi în foarte puţine cuvinte, să vă motivez prezenţa noastră, aici, în această formulă.
De ce am cerut să venim astăzi şi de ce la Birourile permanente reunite? În primul rând, pentru că după cum ştim bine cu toţii, asumarea răspunderii Guvernului pe Legea salarizării unice a personalului bugetar este eminentă. Este foarte posibil ca în şedinţa de miercuri să se definitiveze această lege şi să fie trimisă Parlamentului în vederea sumării.
Şi în al doilea rând, pentru că vrem să vă spunem foarte tranşant şi de la bun început, pe căile administrative nu s-a reuşit ? să spunem ? schimbarea poziţiei Guvernului în ceea ce priveşte grila noastră de salarizare.
O să vorbească foarte scurt, probabil mai tehnic, şi colegii mei. Aş vrea să vă spunem câteva lucruri foarte simple şi foarte scurte, v-am pregătit şi un material pe care, sigur, aveţi timp să-l studiaţi.
Vrem să vă spunem de la început că şi secretarul general actual al Senatului şi fostul secretar general ştiu că de nenumărate ori, în discuţiile pe care le-am abordat am spus un lucru foarte simplu, nu avem nevoie de nici un fel de sporuri.
Şi am spus mai mult decât atât, sporurile ? şi asta chiar pe vremea când nu se punea problema crizei economice în care se află astăzi ţara ? pot avea două caractere: să fie ridicole sau perisabile. Cât de ridicole sunt unele dintre ele nu mai are rost să discutăm, iar perisabile s-au dovedit aproape toate.
Deci nu este vorba de a cere stimulente sau alte venituri pe sub masă, ci de a cere un salariu decent şi pe potriva importanţei instituţiei în care lucrăm cu toţii şi a importanţei muncii noastre.
Încă o dată ? şi îi rog şi pe colegii mei să vorbească, eventual ceva mai tehnic ? este singurul canal pe care mai putem să ne facem auzite doleanţele, să spunem, canalul politic, pentru că la nivel tehnic, încă o dată, nu s-a putut găsi o înţelegere pentru noi.
Vă mulţumesc. O să-i rog pe ceilalţi colegi să continue.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Până să ia cuvântul colegul dumneavoastră, vreau să vă spun că o colegă ne-a prezentat deja o expunere de motive pentru justa salarizare a colegilor din staff-ul parlamentar.
Am rugămintea către secretarii generali şi chestorii celor două Camere să vină cu un punct de vedere pentru a putea continua după aceea dialogul cu dumneavoastră, pe baza unor texte fundamentate.
În continuare, vă rog, următoarea intervenţie.
Doamna Alina Grigorescu ? vicepreşedinte al Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari din Camera Deputaţilor:
Vă mulţumim mult pentru invitaţie.
Sunt Alina Grigorescu, vicepreşedinte al Sindicatului funcţionarilor din Camera Deputaţilor, responsabil cu probleme salariale şi de carieră.
Ne aflăm constrânşi pe undeva în faţa dumneavoastră din două motive.
1. Presiunile oamenilor;
2. Pentru a evita escaladarea şi declanşarea, să spunem, a unor conflicte care pot deveni necontrolabile, cu consecinţele apariţiei în presa centrală.
Motivul cel mai important pentru care suntem aici este faptul că noi considerăm că în actuala lege-cadru coeficienţii stabiliţi pentru funcţia publică parlamentară sunt sub demnitatea profesională. Parlamentul României se află în grila făcută de Guvern la nivelul 1, 2, 3 şi 4.
Considerăm că instituţia Parlamentului României nu poate fi la acest nivel de salarizare, pe o scală de valori sociale cuprinsă între 1 şi 15. Ni se spune, de fapt, că vom scoate din Legea nr. 7/2006, prin modificările aduse de legea-cadru, incompatibilităţile şi interdicţiile pentru funcţionarul public parlamentar.
Vrem să ştiţi un lucru: ceea ce se va întâmpla este deprofesionalizarea funcţiei publice parlamentare, pe care noi o vrem de elită. Vrem un aparat de funcţionari de elită care să ajute la îndeplinirea prerogativelor constituţionale ale Parlamentului. Nu vrem să fim risipiţi în altfel de activităţi. Vrem să fim un corp de profesionişti şi nişte funcţionari de elită pentru că numai intrinsec Parlamentul îşi poate îndeplini prerogativele. Nu putem exista noi fără dumneavoastră şi dumneavoastră fără noi, lucru pe care, evident, îl ştiţi.
Ceea ce mai avem de adăugat este faptul că funcţia publică parlamentară nu beneficiază de niciun fel de spor, stimulente sau alte sume compensatorii aşa cum se întâmplă în ministere.
(Discuţii.)
(Din sală): Care ministere?
Doamna Alina Grigorescu:
De exemplu Ministerul Finanţelor Publice, că este cel mai proaspăt, Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.
Împreună cu dumneavoastră am stabilit anul trecut o grilă de salarizare care poate reprezenta şi un înscris sub semnătură privată. Această grilă de salarizare a ajuns pe masa primului-ministru printre cele 24 de amendamente acceptate în cele din urmă. Singurul care nu a fost de acord, practic, cu propunerile noastre, ale tuturor, a fost prim-ministrul şi întrebăm de ce?
Considerăm că, aşa cum spune şi Constituţia, în sistemul ierarhiei instituţionale, Parlamentul este trecut pe primul loc la autorităţi ale statului, înaintea Preşedintelui României ? nu a administraţiei prezidenţiale ? Guvernului şi a celorlalte autorităţi publice.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Acestea sunt elemente din materialul dumneavoastră, în esenţă.
Doamna Alina Grigorescu:
Da, în esenţă, sunt elemente din materialul nostru.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Deci, practic, ca să sintetizăm, nu ca durată, ci ca şi conţinut discuţia noastră, dumneavoastră propuneţi, în termeni practici, ca în această grilă de salarizare ? cât o fi, 1 la 15, cât este raportul, 1 la 12 în forma anterior adoptată în 2009 ? categoriile de funcţionari parlamentari profesionişti să fie încadrate într-o anumită zonă. Asta este propunerea concretă.
Doamna Alina Grigorescu:
La jumătatea grilei credem că este echitabil. Ca să nu spunem că există ministere, cum ar fi Ministerul de Externe, Ministerul Apărării?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Înţelegem... Înţelegem perfect care este locul Parlamentului în ierarhia instituţiilor statului.
Aici este clar că Parlamentul este, în ierarhia instituţiilor statului, acolo unde îl pune Constituţia... unde ne pune Constituţia... nu unde vrea cineva.
Doamna Alina Grigorescu:
Dacă-mi permiteţi o scurtă completare...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Aici suntem perfect de acord.
Am vrut doar ca toţi colegii mei să înţeleagă esenţa propunerii dumneavoastră, pentru a putea încerca să vedem care sunt formulele pe care le putem degaja.
Vă rog, doamna Grigorescu.
Doamna Alina Grigorescu:
Există în istoricul reglementării salariale a funcţiei publice parlamentare, Legea nr. 53/1991, modificată în anul 1996, prin care funcţionarilor din Parlamentul României li se acorda un spor salarial, care era inclus, evident, în salariu, de 45%. Vă rog să reţineţi, 45% faţă de orice alt minister!
Această dispoziţie a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009. Practic, Guvernul României de la acea dată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţie de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională a declarat această mărire salarială, de fapt creşterea procentului de la 30% la 45%, perfect legală.
Cădem într-o capcană. Există Decizia nr. 6/1996 a Curţii Constituţionale care spune că ?la funcţii egale din instituţii diferite, salarizarea trebuie făcută diferit?.
În afară de asta, suntem, de fapt, o mână de oameni, suntem 1000 de funcţionari publici parlamentari. Nu ne comparăm din punct de vedere numeric cu Ministerul Finanţelor Publice sau alte ministere.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
E în regulă. Am înţeles argumentul dumneavoastră. Sunt alte intervenţii din partea colegilor?
Domnul vicepreşedinte Voiculescu, dacă aveţi un comentariu.
Domnul Dan Voiculescu:
Eu aş avea un singur lucru de remarcat, dacă ne uităm la capitolul 2 şi vedem faptul că funcţionarul public parlamentar are foarte multe interdicţii, el nu poate deţine funcţii, nu poate desfăşura alte activităţi, cam cum sunt judecătorii, cred că este un element important care pledează pentru cererea sindicatelor.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da. Dacă nu mai sunt alte intervenţii...
Doamna Alina Grigorescu:
Se pare că acest capitol va fi cu totul scos prin noile dispoziţii ale Legii salarizării.
Vrem să ştiţi, în mod special, că nu vrem ca aceste incompatibilităţi şi interdicţii să fie scoase. Mie îmi place extraordinar de mult ceea ce fac, sunt un om pasionat de ceea ce fac şi nu mă puteţi obliga... Este ca şi cum îmi creaţi premisa să rămân cu 3 şi cu 4 spunându-mi ?Tu mai poţi face şi altceva!?. Eu nu vreau să fac altceva, pentru că nu voi face ambele lucruri bine. Eu vreau să avem un corp de funcţionari publici parlamentari de elită, pentru că Parlamentul României este un laborator care, cumva, face ţara să meargă înainte.
Nu putem unii fără alţii: dumneavoastră fără noi şi noi fără dumneavoastră.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da. Vă mulţumesc foarte mult. Cred că întâlnirea a fost extrem de utilă.
Domnule vicepreşedinte Năstase, vă rog, aveţi cuvântul, astfel încât şi vocea Camerei Deputaţilor să se audă.
Domnul Adrian Năstase:
Bun. Preţuirea noastră pentru dumneavoastră o ştiţi foarte bine. Faptul că vrem să vă ajutăm, cred că nu aveţi îndoială în legătură cu această chestiune. Să găsim cele mai bune argumente pentru această bătălie care este foarte dură. Este o bătălie împotriva cursului istoriei. Că istoria merge greşit, nu are importanţă, dar, din păcate, acestea sunt vremurile pe care le trăim.
Noi, cel puţin ? cei care am rămas aici, cei mai mulţi dintre noi ? sigur că suntem conştienţi de ceea ce înseamnă sprijinul dumneavoastră pentru o instituţie care doreşte să evolueze nu să involueze.
De aceea, contaţi pe acest sprijin, dar constrângerile le ştiţi foarte bine, ele vin din alte zone, nu sunt legate neapărat de noi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Dar asta nu înseamnă că nu vom încerca tot ce depinde de noi să aşezăm instituţia Parlamentului acolo unde este locul ei natural în ierarhia şi în economia puterilor statului român. Acest lucru puteţi considera că îl vom face. Evident, va trebui să facem şi un demers energic la Guvern.
Vă recomandăm, fără niciun fel de iz politic sau substrat politic, să încercaţi să vedeţi şi colegii care nu sunt prezenţi astăzi, aici, pentru ca demersul acesta instituţional, eventual, să-l puteţi face şi la nivel de grupuri parlamentare, mai ales că, din câte înţeleg, Guvernul doreşte să-şi angajeze răspunderea şi pe Legea salarizării unitare. Dacă acest lucru este adevărat, timpul este probabil destul de comprimat.
Eu oricum cred că a fost o întâlnire foarte utilă. Deja am repartizat materialul dumneavoastră către chestorii Senatului, în cazul nostru. Sunt convins că şi colegii din Camera Deputaţilor vor proceda la fel.
Ne vom reîntâlni, şi vă vom da de ştire, pentru o întâlnire separată, pentru continuarea dialogului nostru.
Domnul Dan Alexandreanu ? preşedintele Sindicatului funcţionarilor publici parlamentari din Camera Deputaţilor:
Un singur amendament, domnule preşedinte.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog.
Domnul Dan Alexandreanu:
Coeficientul pe care vi l-am prezentat în propunerea noastră nu măreşte salariile, le păstrează pe cele din iunie 2010, diminuate.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
E în regulă. Cred că aici trebuie să ne luptăm cu toţii cu ideea de a introduce 25% în minus în fundamentul legii de salarizare. Cred că este un lucru profund nedrept şi contraproductiv.
Vă mulţumesc. Mulţumesc şi colegilor care au avut răbdarea să rămână.
Doamna Alina Grigorescu:
Şi noi vă mulţumim.