Domnul Ilie Sârbu: Îmi daţi voi şi mie?
		.............................
		Domnul Ilie Sârbu: Sigur că dacă interpretăm în mod sectar, cred că ştiţi la ce mă refer domnule Oltean, că noi suntem din Ardeal şi avem de-a face mult cu sectele, putem să mergem şi pe ideea aceasta. Dacă citeaţi şi un paragraf mai sus acolo, la pagina 21, aţi fi văzut că noi când am trimis la Curte solicitarea acolo s-a scris, fiindcă acest Regulament spune: menţionându-se şi termenul până la care..., ce spunea şi domnul preşedinte Antonescu. Ca atare,în termen de 24 de ore numai este important. Curtea avea mandat, ca să nu spunem mai mult de la Parlamentul României care totuşi reprezintă - zic eu - mai mult decât Curtea, fiindcă sunt sute de aleşi aici - şi dumneavoastră sunteţi unul dintre aceşti aleşi - să se pronunţe în acest termen. Nu a făcut-o, oricum fiind doar consultativ, cred eu că nu poate fi un impediment pentru desfăşurarea şedinţei, în nici un caz.
		.............................
		Domnul Ilie Sârbu: Atunci vorbiţi de regula contextului, ca să nu fie sectar. Dacă tot intraţi pe exegeză, pot să vă fiu de mare ajutor.
		.............................
		Domnul Ilie Sârbu: O normă, domnule Oltean...
		.............................
		Domnul Ilie Sârbu: Este proaspăt, am avut dialogul acesta, îmi cer scuze domnule preşedinte. Vedeţi de ce este importantă regula contextului. Ceea ce spuneţi dumneavoastră este perfect adevărat, dar nu are obiect, fiindcă Curtea, în baza Hotărârii Parlamentului, trebuia să se pronunţe până la ... Neexistând pronunţare, nu ai la ce să-l aplici. La ce-l aplicăm noi acum? Noi am dat un termen, nu s-a pronunţat, la revedere! Care-i problema? Nu este problema noastră, este problema Curţii. Deci, el nu are obiect, el este înscris. Dacă lucrurile ar fi mers firesc, normal şi Curtea ar fi respectat termenul, atunci puteaţi să vă folosiţi de acest paragraf şi să cereţi 24 de ore.