Şedinţa a început la ora 13.10.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistat de domnuldeputatValeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Au participat:

De la Camera Deputaţilor: domnul Florin Iordache,doamna Rodica Nassar, domnul Dan-Ştefan Motreanu, domnul Petru Gabriel Vlase - vicepreşedinţi; domnul Ion-Marcel Ciolacu, domnul Laurenţiu Chirvăsuţă, domnul Niculae Mircovici - secretari; domnul Mircea-Gheorghe Drăghici, domnul Dénes Seres - chestori; domnul Marian Neacşu - Grupul parlamentar al PSD, domnul Ludovic Orban - Grupul parlamentar al PNL, domnul Ştefan Burlacu - Grupul parlamentar Democrat şi Popular, domnul Márton Árpád-Francisc- Grupul parlamentar al UDMR, domnul Aurelian Ionescu - Grupul parlamentar al PC-PLR.

De la Senat: domnul Ioan Chelaru, domnul Cristian-Sorin Dumitrescu, domnul Teodor Atanasiu, domnul Vasile Nistor - vicepreşedinţi; domnul Ion Rotaru, domnul Ion-Simeon Purec, domnul Mario-Ovidiu Oprea, domnul Alexandru Pereş - secretari; domnul Nicolae Moga, domnul Florin Constantinescu, domnul Cristian-Petru Bodea - chestori; domnul Ilie Sârbu - Grupul parlamentar al PSD; domnul Ion Popa - Grupul parlamentar al PNL; domnul Pataki Csaba - Grupul parlamentar al UDMR.

Invitaţi:

Din partea Guvernului: domnul Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul.

De la Camera Deputaţilor: domnul Cristian Adrian Panciu - secretarul general al Camerei Deputaţilor, domnul George Ionuţ Dumitrică - secretar general-adjunct, domnul Georgică Tobă - şeful Departamentului Legislativ, domnul Gabriel Stecoza şi domnul Ştefan Lagunovschi - Departamentul Secretariatului Tehnic, doamna Adriana Diaconescu şi domnul Gheorghe Popescu - Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, doamna Gabriela Enea - Direcţia comunicare şi relaţii publice, doamna Adelina Palade - director general Cancelarie preşedinte, doamna Alexandra Ioana Iordănescu - director Cabinetul secretarului general.

De la Senat: domnul Ion Vărgău - secretarul general al Senatului, doamna Cristina Ionescu - secretar general adjunct, doamna Roxana Truinea - directorul general al Direcţiei generale legislative, doamna Claudia Pencea - directorul Direcţiei pentru organizarea lucrărilor plenului şi comisiilor, doamna Mariana Carabin - director la Cabinetul secretarului general, domnul Gabriel Sterea - directorul Direcţiei generale secretariat general, doamna Elena Diaconu - şeful Serviciului pentru lucrările Biroului permanent, doamna Simona Paraschiv - consilier la Serviciul pentru lucrările Biroului permanent, doamna Hermina-Nicoleta Uţă - director la Cabinetul preşedintelui Senatului, domnul Cristian Ionescu - consilier la Cabinetul preşedintelui Senatului.

*

Dragi colegi,

Dacă sunteţi gata, vă propun să începem.

PUNCTUL 1:

Scrisoare din partea domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, privind adresarea unui mesaj către Parlament

Prima chestiune pe ordinea de zi, scrisoarea din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind adresarea unui mesaj în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, în data de 22 iunie 2015.

Sunteţi de acord? Ora 17.00.

Da? Bun.

PUNCTUL 2:

Scrisoare din partea domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia naţională de apărare a ţării

Scrisoare din partea domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 - 2019.

Deci, noi, în mod normal, trebuie să transmitem comisiilor pentru apărare reunite, pentru raport comun, însă eu vreau să vă precizez următorul lucru. Şi acest lucru îl spun şi în calitate de senator, şi de preşedinte al Senatului, dar şi ca reprezentant al Partidului Liberal Reformator.

Noi nu am fost invitaţi, ca partid, la Cotroceni, la discuţia care a avut loc legat de Strategia naţională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoştinţă de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat şi l-am parcurs.

Aşa cum, probabil, aţi observat şi dumneavoastră, Strategia naţională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiţionale, o serie de concepte preluate de la Preşedintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea naţională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot.

Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională, şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidenţială. Adică, dincolo de problema de securitate naţională, faţă de care am toată sensibilitatea, într-un mod "subtil", se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului preşedintelui precedent.

Din acest punct de vedere, eu vă spun că aşa, în forma asta, nu putem să votăm, chiar dacă a făcut obiectul unor discuţii şi consultări la Cotroceni, şi sigur că vă asumaţi o responsabilitate politică majoră dacă acceptaţi ca strategia să fie aprobată în aceşti termeni.

Vă rog foarte mult, aveţi răbdare şi parcurgeţi-o. Nu am exagerat cu nimic din ceea ce am spus, cred că este o problemă politică majoră. În felul acesta, eludăm prevederile constituţionale şi dăm puteri Preşedintelui în domenii care nu sunt de resortul atribuţiilor prezidenţiale.

Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş vrea să comentez ceea ce aţi spus dumneavoastră. Fiecare grup politic are dreptul de a-şi spune punctul de vedere în comisiile reunite pentru apărare.

Eu v-aş propune următoarea variantă. Eu ştiu că toate grupurile parlamentare.

Dacă puteţi, mai aproape de microfon. sau mai faceţi ceva.

Eu v-aş propune ca grupurile politice parlamentare să-şi exprime punctul de vedere în comisiile pentru apărare. Vă propun următoarea variantă, care mi se pare fezabilă şi care dă şi comisiilor pentru apărare reunite posibilitatea să prelungească termenul dacă consideră că au mai multe lucruri de dezbătut. Eu vă propun o săptămână. Această strategie este discutată de câţiva ani de zile, din ceea ce îmi aduc eu aminte, iar ultima a fost negociată cu toate grupurile politice parlamentare care sunt reprezentate în Parlament. Există şi semnături pe această iniţiativă care a fost transmisă.

O săptămână este un termen fezabil pentru toată lumea. Dacă se adresează Preşedintele statului săptămâna viitoare, la ora 17.00, după aceea, putem s-o votăm.

Dacă comisiile pentru apărare consideră oportună o prelungire cu câteva săptămâni - că au acest drept - se întoarce această cerere, sub semnătura celor doi preşedinţi, pe decizia majoritară în comisie, către Biroul permanent reunit, şi noi acceptăm. Şi putem s-o discutăm şi şase luni, şi un an de zile. Dar eu cred că acest lucru trebuie să meargă, în primul rând, către comisiile pentru apărare, iar termenul de o săptămână este un termen fezabil. Aşa l-am dat şi ultima dată când am discutat-o şi s-a amânat, după aceea, sine die, ultima Strategie naţională de apărare şi a rămas la comisiile pentru apărare.

Este un atribut al Preşedintelui statului, noi avem alte atribute şi haideţi să ascultăm şi punctul de vedere al comisiilor reunite.

Eu vreau să vă spun că nu am absolut nimic împotrivă, nu contest atributul Preşedintelui de a întocmi Strategia naţională de apărare, fără doar şi poate. Nu cred că trebuie. Nu suntem în întrecere, n-avem un termen limită. Sigur, acest lucru nu înseamnă amânarea sine die, sunt de acord, dar, vă rog, în actuala situaţie, lucrul acesta nu poate fi trecut cu repeziciunea unui proiect oarecare de lege şi vă rog foarte mult să procedăm cu.

Domnule preşedinte, în 2012, Strategia naţională anticorupţie am votat-o într-o săptămână, cu avizul comisiilor juridice. Şi am aprobat-o, în unanimitate, în plenul reunit.

Deci eu cred că, în acest moment, cea mai bună soluţie este s-o dăm specialiştilor pe care fiecare grup politic parlamentar îi are. Şi acei specialişti sunt în Comisia pentru apărare.

Staţi puţin. Deci, domnule preşedinte, sunt de acord cu dumneavoastră, până la un punct. Aşa cum spuneam, aici nu este numai o problemă de securitate naţională, în coordonatele clasice. Da? Nu am comentarii critice negative la această componentă. E o chestiune, mai degrabă, politică, care nu ţine de securitatea naţională, ci ţine de un anumit mod de abordare a relaţiilor interinstituţionale. La asta mă refer.

Domnul vicepreşedinte Atanasiu.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu cred că, dacă Preşedintele României are şase luni de la instalarea în mandat ca să vină în faţa Parlamentului cu această strategie, noi nu trebuie să-l împiedicăm s-o facă în cele şase luni, mai ales că au avut loc consultări politice cu toate partidele parlamentare la Cotroceni şi toată lumea a agreat acest lucru.

În al doilea rând, nicio strategie de securitate naţională nu modifică atribuţiile instituţiilor statului: Guvern, Preşedinţie şi alte instituţii. Indiferent de inventarierea vulnerabilităţilor sau a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, nu se modifică atribuţiile statului, dar noi trebuie să identificăm în strategie acele ameninţări, acele vulnerabilităţi, nu să ne facem că nu le vedem fiindcă nu sunt la Preşedinţie, ci sunt la ştiu eu ce minister respectivele atribuţii.

Deci, nu cred că are vreo legătură modificarea atribuţiilor instituţiilor statului cu Strategia de securitate naţională, de aceea, eu vă propun s-o dezbatem pe procedura pe care am convenit-o şi cu care am fost cu toţii de acord în urma consultărilor de la Cotroceni.

Mulţumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

În urmă cu câteva luni de zile, când era consilier domnul Scutaru la Palatul Cotroceni, a fost la Comisia pentru apărare din Senat. Sigur, ne-a prezentat mai mult o schiţă a ceea ce urma să se întâmple. Noi n-am văzut materialul. Nu ştiu, îl avem, nu-l avem? A ajuns la cineva? A ajuns doar la dumneavoastră în mapă? Nu l-am văzut.

Materialul nu este distribuit.

Dar nu cred că e admisibil ca, indiferent ce strategie ajunge şi indiferent cine o face, să treacă prin Senat doar aşa, onorific, la vot - n-am înţeles cum -, iar comisiile de specialitate să nu aibă niciun cuvânt de spus. Totuşi, până la urmă, tot ce se întâmplă pe domeniul apărării, siguranţă naţională şi celelalte trec prin comisiile de specialitate. Acolo se dezbat, vin reprezentanţii ministerului, vin chiar miniştrii la unele dintre ele şi, după ce se ajunge la un anumit punct de vedere - câteodată nu se ajunge, aţi văzut că ajungem la plen - lucrurile intră în dezbaterea plenului şi se aprobă.

Prezentarea, sigur, domnul Preşedinte poate s-o facă şi, după aceea, să vină la comisie. Sau avem noi timp până luni să ne pronunţăm pe ceea ce constatăm că n-are nicio legătură cu tema pe care o propune.

Domnul deputat Dan Motreanu.

Din câte ştiu eu, domnule lider, la întâlnirea cu Preşedintele României, partidele politice au primit cel puţin un draft pe această strategie de securitate.

Un proiect, adică.

Da, un proiect pe această strategie de securitate. Am crezut că această strategie s-a discutat în cadrul fiecărui partid şi e absolut normal ca, după acest moment, reprezentanţii partidelor politice în Parlamentul României, respectiv în Comisia pentru apărare, să aibă un punct de vedere conturat. De aceea, susţin şi eu propunerea făcută de domnul preşedinte Zgonea ca să dăm un termen pentru raport comisiilor pentru apărare de o săptămână.

Domnule preşedinte Zgonea, până în momentul de faţă, înţeleg că există disponibilitatea necesară pentru ca acest document să fie dezbătut înainte de aprobarea în comisiile pentru apărare.

Ceea ce vă propun eu este următorul lucru: dacă domnul Preşedinte doreşte să adreseze un mesaj, mă rog, referitor la Strategia naţională de apărare, lucrul acesta nu presupune, în mod obligatoriu, ca în aceeaşi zi, după mesaj, să se şi voteze. Domnia Sa vine să prezinte Parlamentului viziunea pe care o are.

Deci, eu cred că trebuie să dăm un termen rezonabil la comisii, ca să se poată analiza şi dezbate şi, după aceea, sigur că intră pe procedura firească.

Domnule preşedinte Zgonea, vă rog.

Asta am şi spus la început. Nu avem noi competenţă. Niciunul dintre noi nu este membru în CSAT. CSAT a luat o decizie şi a hotărât, în unanimitate - eu aşa ştiu, acolo există consensualitate - şi ne-a trimis către Parlament această Strategie naţională.

Strategia naţională nu a fost discutată numai cu arcul guvernamental, ci şi cu toate partidele politice parlamentare, care au specialişti în domeniu. Eu nu sunt unul dintre ei, aşa încât, pot să vă spun care este strategia pe care trebuie s-o abordăm. Trimitem comisiilor de specialitate, de acolo de unde pleacă şi membrii Comisiei de control al Serviciului Român de Informaţii sau al Serviciului de Informaţii Externe, ei îşi iau toate informaţiile. Dacă într-o săptămână vin cu raportul, înseamnă că această variantă pe care eu o spun este cea corectă. Dacă doresc să facă modificări, cer prelungirea termenului, ceea ce este perfect regulamentar. Noi avem rapoarte care s-au cerut într-o săptămână, au trecut opt ani şi nu le-am introdus pe ordinea de zi. Dar eu vă spun că, în acest moment, e cea mai bună soluţie, astfel încât să ascultăm şi vocea specialiştilor pe care fiecare grup politic parlamentar i-a trimis în Comisia pentru apărare.

Şi de aici închid, că nu există niciun dialog contradictoriu. Domnul Ilie Sârbu a spus un lucru care mie mi se pare corect pe ceea ce. şi, într-un fel, ne completăm. Ne ducem la comisie, comisia citeşte, dacă vede că are de făcut amendamente, cere prelungirea termenului. Ne vedem luni dimineaţă, aprobăm încă cinci săptămâni şi am terminat bâlciul. Dar e cea mai bună soluţie, ca să ieşim dintr-un dialog care nu ne avantajează pe noi, ca membri ai Biroului permanent reunit.

N-aş zice că nu ne avantajează dialogul acesta. Eu cred că e un dialog util. Dar. în fine.

Domnul deputat Orban.

Vreau să fac câteva precizări şi spun la final care e propunerea mea.

Strategia de apărare a făcut obiectul dezbaterii la nivelul preşedinţilor formaţiunilor politice.

De asemenea, ea a fost adoptată în CSAT. Apropo de. să spun, distribuirea de putere în cadrul puterii executive, în CSAT sunt membri miniştrii. Iar miniştrii au votat această strategie de apărare. Ca atare, nu este vorba de un conflict în cadrul puterii executive, privitor la o eventuală tentativă de preluare a atribuţiilor de către Preşedinte, în dauna Guvernului sau a miniştrilor de linie. Miniştrii au votat toţi în CSAT această Strategie de apărare.

Vă mai fac precizarea că această Strategie de apărare este prezentată în baza legii. Deci, adoptarea se face în baza unei legi. Şi, nu în ultimul rând, vreau să vă atrag atenţia că, dacă nu o adoptăm, riscăm să se termine actuala sesiune parlamentară şi Parlamentul României să nu adopte Strategia de apărare a României într-o situaţie internaţională extrem de complexă, cu evoluţii extrem de dinamice, care necesită reacţii, iar aceste reacţii trebuie să se ia în baza unei strategii adoptate de către Parlament.

Ca atare, vă propun să stabilim termen către comisiile reunite pentru apărare ca, până lunea viitoare, să finalizeze raportul, astfel încât lunea viitoare, după prezentarea de către Preşedinte a Strategiei, Camerele reunite să o dezbată şi să o adopte.

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Orban.

Dragi colegi,

Mă adresez în special membrilor actualului PNL.

Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteţi, sunteţi un pic prea mari. Deci, nu vă faceţi că uitaţi că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc uşoară cu fostul Preşedinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, şi anume transferul de puteri executive la instituţia prezidenţială.

Dacă atunci eram cu toţii de acord că acest lucru nu este acceptabil, înţeleg că acum n-aveţi niciun fel de problemă, când preşedinte este actualul ocupant al funcţiei de la Cotroceni şi vă doriţi acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Şi aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă şi, de aceea, vă spun: uşor, nu luaţi aşa viteză.

Mai pot să am şi eu o intervenţie?

Înţelegem cu toţii foarte bine despre ce este vorba. Nu vă faceţi că nu înţelegeţi. Argumentele de ordin legal le înţeleg şi le respect, atribuţiile Preşedintelui de a întocmi strategia o înţeleg, respectăm CSAT-ul, foarte bine. Până una-alta, CSAT-ul nu ajunge să comande Parlamentului, dar. în sfârşit. Dar ţineţi cont de problema politică esenţială.

Vă rog, domnule senator Sârbu.

Pot să mai am o intervenţie şi eu?

Da.

Până la urmă, m-am uitat puţin, cât am apucat acum sigur, primind şi mapele foarte târziu, fiind luni.

Eu, aşa cum o văd, din punct de vedere, sigur, tehnic, nu e decât o expunere narativă a unora dintre temele pe care. Le luăm la întâmplare, de exemplu, capitole.

Puteţi cita din orice capitol şi orice punct de acolo, să vedeţi ce spune. De exemplu: ce e terorismul? E o ameninţare persistentă ca formă de manifestare, dificil..

Şi? Care e strategia? Că ne spui ce e terorismul? Ştim şi noi ce-i terorismul.

Mai departe, la alt punct: proliferarea armelor de distrugere în masă - două rânduri - precum şi traficul de produse cu dublă utilizare pot afecta securitatea naţională.

Cred că şi copiii de liceu ştiu asta, că traficul cu arme, mai ales de distrugere în masă. Şi, ce? Care e strategia?

La fiecare punct, dacă îl luaţi în parte. Că noi vorbim de Strategia naţională de apărare, nu vorbim de informare, despre ce ar însemna o strategie naţională şi problemele care se ridică.

Noi avem doar prima parte a unei strategii. Identificăm problemele, care deja sunt cunoscute, că-s globale, că-s zonale, şi, după aceea, nu venim cu nimic.

Nu ştiu. dumneavoastră, care aţi citit-o. Eu n-am. Acum am spicuit aşa din ea.

Riscuri. Instabilitate regională. Vorbim de ea de ni s-a urcat la cap. Şi orice criză politică, indiferent ce se întâmplă în România, se duce pe instabilitate regională, că avem Ucraina, e război, că trupe, că aduc americanii, că facem.

Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României.

Indiferent pe care punct îl luaţi aici, poate şi la acesta de dezvoltare. Aici trebuia punctat. România s-a angajat că duce la 2% PIB-ul pentru înarmare, pentru armată, pentru dotare.

Sunt foarte multe aspecte. Eu o văd doar aşa, ca o introducere sau ca o identificare a problemelor majore care sunt în zonă - unele nici n-ar mai fi trebuit trecute - şi, după aceea, să vorbim de strategie.

Acum, care e strategia noastră? E secretă? S-ar putea să fie secretă. Aici sunt doar consideraţii generale. Dacă vă uitaţi şi la consideraţiile finale. Să citiţi, că sunt trei puncte. Să vedeţi cu ce rămâne, pe final, cel care stă în sală sau cel care se uită la televizor şi ascultă.

Singurul lucru de apreciat e că Preşedintele actual a venit totuşi cu o strategie. Mă rog, i-au făcut-o consilierii, că bănuiesc că n-a stat dânsul acolo, să scrie despre. Dar e făcută prost. Cum o fi trecut şi pe la. Nu ştiu dacă a mai trecut prin alte foruri. Dar celălalt nu venea deloc. Recunoaştem că în zece ani n-a venit niciodată nicio strategie. Măcar acesta e un gest de apreciat.

Am să fac o completare la ceea ce a spus antevorbitorul meu. Dacă o să vă uitaţi cu obiectivitate la document, o să vedeţi că, în cel mai bun caz, el poate să fie categorisit în document de program de campanie electorală a unui prim-ministru sau a unui preşedinte. Acesta e nivelul la care este redactat. Luaţi capitolul IV - Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii - şi o să vedeţi că este, la nivel politic, pe direcţia asta.

Domnul preşedinte Zgonea.

Până la urmă, dumneavoastră aveţi dreptate. Este un document corect politic, minimalist şi general. Din ceea ce am citit eu, nu are gafe sau abordări emoţionale, conceptuale. La un moment dat, chiar şi scrie că este nevoie de o strategie naţională de apărare şi securitate naţională pe termen lung şi că niciodată nu a fost abordată, dar, în actuala conjunctură nu are. pentru că statul român, în acest momente, nu are ameninţări militare concrete, şi atunci, normal că nu scriem acest lucru.

E adevărat că instrumentul constituţional este acela că parlamentarii votează în cunoştinţă de cauză. De aceea, aş vrea ca la aceste teme care sunt sensibile, de strategie militară şi de securitate naţională, pe care nu toţi le stăpânim, să lăsăm Comisia de apărare să ne dea un punct de vedere. Şi atunci, haideţi să vedem, din punct de vedere tactic şi strategic, care sunt etapele. Dacă într-o săptămână comisia nu dă niciun răspuns, înseamnă că are nevoie de mai mult timp. Dacă ne dă un răspuns, îl înscriem pe ordinea de zi.

Dacă considerăm că nu a avut un aviz de la comisia de specialitate sau de la alţi factori care sunt interesaţi să-şi exprime un punct de vedere, în afară de comisiile pentru apărare reunite care au acest atribut, se vine în Biroul permanent şi discutăm.

Dar, în acest fel, Parlamentul României arată o disponibilitate pe termen scurt şi o capacitate de a reacţiona rapid la o temă pe care o discutăm de pe vremea Preşedintelui Băsescu - aşa este, cum a spus domnul senator Ilie Sârbu - care a promis atunci că vine, dar nu a venit în zece ani, închidem o problemă pe care o avem în acest moment, că nu avem o strategie naţională de apărare şi securitate naţională aprobată de Parlament şi arătăm un Parlament disponibil să facă astfel de măsuri într-un termen relativ scurt, care acoperă închiderea acestei sesiuni, dacă nu apar, aşa cum spunea, domnul preşedinte Tăriceanu, slăbiciuni sau chestiuni care au fost omise şi pe care putem să le completăm. Şi mergem şi închidem toate lucrurile. Dar ce arătăm? Arătăm o disponibilitate a Parlamentului, într-un termen rezonabil, şi o capacitate a noastră de a ne adapta unor soluţii moderne, rapide, nu să stăm câte şase luni sau cinci ani s-o analizăm. Şi toată lumea aici este mulţumită. Dacă nu vrea Comisia pentru apărare într-o săptămână, sunt voci care îşi permit să spună acest lucru cu subiect şi predicat.

Domnul senator Pereş.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Noi suntem chemaţi aici ca, procedural, să fixăm nişte termene şi nişte date privind, aşa cum spune, de fapt, şi la pct. 2, să discutăm scrisoarea prin care domnul Preşedinte Klaus Iohannis înaintează Parlamentului în vederea aprobării.

Eu interpretez altfel chestia asta şi, procedural, v-aş ruga să trecem, pentru că avem foarte multe puncte la ordinea de zi, fără a face trimiteri -ştiu eu? - sau supărări mai recente sau mai vechi la fostul Preşedinte sau la modul în care fostul Preşedinte a dorit şi n-a reuşit să aducă o strategie naţională a apărării ţării, să trecem procedural la ceea ce trebuie. Să dăm comisiilor şi specialiştilor spre analiză, în vederea aprobării sau, sigur, a unui termen rezonabil, în care, într-adevăr, să vină cu modificări pe această strategie. De aici încolo, toate discuţiile care vin la Traian Băsescu, la faptul că avem sau nu o strategie de apărare a ţării. Foarte rău că nu avem, dar sunt lucruri care, sigur, ne supără sau nu, le putem spune în dezbaterea care va fi peste o săptămână sau atunci când acest raport va fi prezentat plenurilor reunite. Altfel, ne spunem fiecare ofurile acum şi, vedeţi dumneavoastră, timpul trece.

Mulţumesc domnule senator.

Domnul deputat Mircovici.

Domnule preşedinte,

Eu sunt deputat în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi vreau să pun următoarea întrebare pe o problemă procedurală. Fiind vorba de un document care va trebui adoptat în plenul Parlamentului de senatori şi deputaţi, nu ar fi normal ca noi, aici, Birourile permanente reunite, să stabilim un termen până la care senatorii şi deputaţii pot să-şi exprime punctul de vedere asupra unei probleme la care sunt chemaţi să voteze? Nu trebuie să existe un termen pentru depunerea de amendamente sau observaţii către comisiile de apărare reunite, pentru a avea pe ce discuta? Sau discutăm numai pe ceea ce ne-a trimis Preşedintele, fără a avea punctul de vedere al senatorilor şi deputaţilor care sunt chemaţi să voteze?

E o întrebare pe care.

Dar nu e proiect de lege acesta! E strategie. Amendamentele se depun direct la comisie, la preşedinţi. Scrie în Regulamentul nostru. Noi dăm un termen de dezbatere, 7 zile. Preşedintele comisiei, cu biroul lui, stabileşte când depunem noi amendamente, dacă vrem. Nu e proiect de lege, e strategie naţională. Completările le faci la comisie, la preşedintele comisiei. Scrie în Regulamentul nostru.

Şi atunci nu stabilim noi.

Dăm un termen de depunere a raportului.

Şi domnul deputat a spus cam acelaşi lucru. Nu cred că e o diferenţă esenţială.

Nu putem să dăm termen pentru depunerea de amendamente. Nu există aşa ceva. Termen de depunere are raportul.

Bun! O.K. Chestiunea e clară deci.

În afară de sugestia domnului Zgonea, aveţi şi alte sugestii referitoare la termenul de dat la comisii pentru raport?

Deci, propunerea mea a fost ca termenul stabilit pentru finalizarea raportului de către comisiile reunite de apărare să fie până lunea viitoare, astfel încât să putem dezbate în plen, după prezentarea strategiei, să dezbatem şi să adoptăm strategia.

V-am şi motivat. Noi avem. practic, săptămâna viitoare este ultima săptămână a actualei sesiuni parlamentare. Penultima.

Am înţeles.

Deci, această strategie, după opinia mea. Eu nu spun că. Orice parlamentar poate să aibă un punct de vedere, poate să-l exprime la comisiile pentru apărare, el poate fi adoptat sau nu, dar vă învederez încă o dată nevoia de a adopta această strategie până la finalul sesiunii parlamentare actuale.

Ştii care e diferenţa între noi? Diferenţa este că noi te ascultăm pe tine, dar tu nu auzi ce vorbim noi. Domnul preşedinte Zgonea a propus exact acest lucru, o săptămână termen de raport comun, cu câteva minute înainte.

O.K. Sunteţi de acord, atunci? Săptămâna viitoare este 22 iunie.

Domnul Moga.

Domnule preşedinte, eu vă îndemn la calm. Acest subiect este un subiect extraordinar de important. Şi atunci, sigur, sunt de acord şi să propunem să trimitem la comisiile de specialitate. Noi suntem parlamentari. Acest document simplist pe care îl avem, probabil că are în spate lucruri serioase, pe care comisia poate să le ceară. Şi atunci, haideţi să nu luăm în considerare nici măcar finalizarea sesiunii parlamentare. Dacă raportul comisiilor reunite trebuie să fie un raport serios, putem să facem şi o sesiune extraordinară pe acest subiect, pentru că este mult prea important subiectul, mult prea serios, ca să-l trecem aşa cu vederea.

Deci, să înaintăm la comisii, să le dăm un termen până la sfârşitul sesiunii parlamentare, dacă reuşesc să-l discute, sigur, în regim de urgenţă, aşa cum a propus şi domnul deputat Orban, şi, dacă mai sunt necesare clarificări, putem să facem şi o sesiune extraordinară pe acest subiect.

Bun! Există două propuneri: o propunere cu termen de realizare.

Cine mai doreşte? Domnul Bodea? Vă rog. Scuzaţi-mă, domnule Bodea.

Îmi cer scuze. Am zis că nu intervin, dar văd că nu există o coerenţă în arcul guvernamental în ceea ce doriţi să faceţi. E, până la urmă, un joc politic aici. Dumneavoastră, dacă nu sunteţi de acord cu această strategie, o puteţi trânti la vot, dar haideţi să n-o lungim aiurea.

În comisiile de specialitate sunt specialişti. Aceste 25 de pagini sau câte sunt pot fi parcurse într-o jumătate de oră şi ei pot să spună. Dacă le dăm termen mâine să se reunească cele două comisii de apărare, ei pot să spună: putem să lucrăm pe ea sau cerem mai mult. Şi putem face un BPR în care transmitem către preşedinte.

Domnule Bodea, am înţeles. Haideţi să n-o mai lungim. Avem o propunere legată de săptămâna viitoare, termen 22 iunie.

Cine este în favoarea termenului pentru raportul comun 22 iunie?

Voturi împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Bine. Deci, termen pentru depunerea raportului comun, 22 iunie 2015.

PUNCTUL 3:

Scrisoarea Preşedintelui României, prin care solicită aprobarea de către Parlamentul României a înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO FORCE INTEGRATION UNIT (NFIU) şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, sub denumirea MULTINATIONAL DIVISION SOUTH-EST HEADQUARTERS (MND-SE HQ) cu indicative de unitate militară pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti

Punctul 3, scrisoarea Preşedintelui României, prin care solicită aprobarea de către Parlamentul României a înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO.

Birourile permanente reunite trebuie să decidă să trimitem comisiilor pentru apărare din Senat şi Cameră această solicitare pentru raport.

Termen?

Cred că tot o săptămână ar fi în regulă, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi.

Domnule Neacşu, n-am auzit.

O săptămână cred că este un termen rezonabil pentru...

O săptămână.

Întrebare procedurală. Poate nu-mi aduc eu aminte, solicitările n-au venit niciodată cu raport. Le-am aprobat sau le-am respins în plen.

(Discuţii în sală.)

Eu aşa ştiu.

Şi nu se face raport?

De când suntem membri NATO. Adică se duce direct la plen şi plenul hotărăşte prin vot dacă este da sau dacă este nu.

Facem raport?

Din sală: Dacă este împotrivă.

Şi nu este normal să fie recomandare şi de la comisie?

Eu nu comentez.

Nu ştiu, întreb şi.

Nu mă bag. Poate specialiştii care se pricep la Regulament.

Domnule general, spuneţi-ne, domnule, aţi dat la comisie?

Domnule Mircovici, aţi dat vreodată la comisie sau n-aţi dat raport pentru astea?

Nu am avut asemenea situaţii.

Domnul Arpad.

(Discuţii în sală.)

Nu avem nicio prevedere regulamentară sau constituţională, că ar exista orice... care să poată fi dezbătut de plen.

Mai tare, domnule deputat, că nu se aude.

Deci, nu avem nicio prevedere regulamentară, niciuna constituţională care permite ca să dezbatem orice în plen, fără a trece pe la o comisie.

Că, după decizia Curţii Constituţionale, părerea comisiei este doar orientativă este altă problemă, dar nu cred că veţi găsi vreun alineat din cele două documente pe care le-am menţionat, care permite ca plenul să poată dezbate ceva direct, fără să treacă pe la comisie.

Bun. Atunci, rămâne cum am decis, trece pe la comisie, o săptămână pentru raport.

Domnul deputat Mircovici.

Este similar cu situaţia pe care am avut-o atunci când am discutat şi am aprobat în plen staţionarea unor forţe militare străine pe teritoriul României - este adevărat, a fost înainte de NATO -, dar treaba a venit. propunerea a fost făcută de către comisiile de apărare pentru plen.

Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, am stabilit. sunteţi de acord cu termenul de o săptămână. 22 iunie 2015 pentru raportul comisiilor de apărare de la Senat şi de la Cameră, da?

Vă mulţumesc.

Trebuie un proiect de hotărâre ca să poată fi votat în plen.

(Discuţii în sală.)

Da.

PUNCTUL 4:

Notă cu privire la iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, înregistrate la Parlament

Notă cu privire la iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei, înregistrate la Parlament.

Trebuie să. Avem două iniţiative legislative.

Prima - propunere legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 49 din Legea nr. 186/2014.

Pe fond, la Camera Deputaţilor - Comisia pentru buget şi la Senat - Comisia pentru buget.

Pentru avize, Comisia pentru muncă la Cameră şi la Senat, Comisia pentru drepturile omului la Cameră şi la Senat.

Termen pentru depunerea raportului.

Despre ce este vorba în cele două iniţiative, în primul rând?

Trebuia să ne scrieţi şi nouă un punctaj scurt despre ce este vorba. Şi în al doilea rând, liderii grupurilor parlamentare să hotărască dacă mergem pe procedură de urgenţă sau nu, pentru că asta este prima solicitare.

Stai, că nu e solicitată.

Cum să nu? Amândouă.

Dar nu e solicitată procedură de urgenţă.

Din sală: Ba da, la amândouă.

Amândouă au solicitare de procedură de urgenţă.

Procedură de urgenţă, da.

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, cele două solicitări se regăsesc şi la poziţiile 8 şi 9, după părerea mea, din ordinea de zi, unde sunt scrisorile celor. domnilor senatori care au solicitat procedură de urgenţă, poziţiile 8 şi 9. Este scrisoarea domnului Pop şi după aceea, scrisoarea domnului senator Donţu şi a domnului Bereanu.

Şi eu socotesc că era nevoie ca cel puţin dumneavoastră să aveţi un punctaj referitor la această tematică.

Şi, dacă-mi mai permiteţi o observaţie, dat fiind faptul că ordinea de zi a Biroului permanent de astăzi este destul de consistentă, aş vrea să-mi permiteţi să vă fac o propunere.

Probabil că o parte dintre aceste puncte aflate pe ordinea de zi vor fi trimise către plen, pentru a fi dezbătute.

V-aş propune să luaţi în calcul şi să aprobaţi - Biroul permanent - dacă veţi fi de acord, ca primul plen reunit să aibă loc mâine, începând cu ora 12.00.

Deci, două abordări aici: plenul, mâine, la ora 12.00 şi aceste două iniţiative trebuie tratate în funcţie de scrisorile situate pe poziţiile 8 şi 9 ale solicitanţilor.

În principiu, noi credem că nu se impune procedură de urgenţă.

(Discuţii în sală.)

Atunci, ţinând cont de propunerea făcută de domnul deputat Neacşu, sunteţi de acord, mâine, la ora 12.00 - plen reunit?

Cu ce ordine de zi?

Cu ce iese de astăzi.

Cu ce ordine de zi facem plenul?

După ce parcurgem ordinea de zi.

Cu cele de astăzi, cu ce discutăm astăzi

Aprobăm astăzi.

Cred că, atunci când aprobăm convocarea unui plen, e bine să ştim şi ce discutăm. Asta e opinia mea.

Dar le avem în continuare.

Încă nu ştim ce s-a aprobat.

Nu ştim ce s-a aprobat că n-avem cum să ştim.

Ce aprobăm, punem pe ordinea de zi şi gata. Mai departe, nu discutăm.

(Discuţii în sală.)

Şi dacă nu aprobăm nimic, de ce am votat convocarea.?

Supun aprobării dumneavoastră plenul reunit de mâine de la ora 12.00. Cine este pentru?

(Discuţii în sală.)

17voturi pentru.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Am aprobat şi după aceea o să stabilim ordinea de zi.

(Discuţii în sală.)

Le las în stand by, când ajungem la punctele 8 şi 9 vedem ce este cu ele.

Domnule preşedinte, la punctele 8 şi 9 spune dacă vrem procedură de urgenţă.

Cutuma parlamentară spune că, dacă liderii grupurilor parlamentare nu semnează - care au iniţiatorii -, acea iniţiativă sau nu cer ei, nu se aprobă procedură de urgenţă. Atunci mergem pe procedura normală. Termen două săptămâni pentru depunerea amendamentelor, trei săptămâni pentru avize, raportul la 1 septembrie şi am terminat bâlciul.

Nu vrei să aşteptăm până la punctul 8, când ajungem la punctul 8?

Sunt doar două iniţiative. Restul. pe ordinea de zi avem de înscris o grămadă, numai de la opoziţie avem 40 de cereri de schimbare dintr-o comisie în alta. S-ar putea să le introducem pe acelea, să le votăm.

Eu vă propun aşa, pentru amândouă: termen de depunere a amendamentelor două săptămâni, pentru avize trei săptămâni, raportul la 1 septembrie.

Numai o clipă, le avem din nou la punctele 8 şi 9.

Solicitările lor de la punctele 8 şi 9 sunt. Parlamentarii, conform Regulamentului, trebuie să solicite Biroului permanent procedură de urgenţă.

Cutuma parlamentară spune că, dacă liderii grupurilor parlamentare nu semnează sau nu fac, odată cu acel proiect de lege, cerere, nu se aprobă procedură de urgenţă, se merge pe procedură de drept comun şi la Cameră, şi la Senat. Din înţelegerea pe care am văzut-o nici liderul Grupului parlamentar al PSD de la Cameră şi nici cel de la Senat n-au cerut procedură de urgenţă.

(Discuţii în sală.)

Atunci, trebuie oricum să dăm termene.

Da. Două săptămâni amendamente, trei săptămâni avize şi la 1 septembrie rapoartele.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului preşedinte Zgonea.

Cine este de acord? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Bun. Deci, trei săptămâni raportul. Astăzi suntem în 15 iunie 2015, una, două, trei săptămâni, ieşim în. 6 iulie 2015.

Merge, merge.

Şi amendamentele pe 29 iunie 2015.

PUNCTUL 5:

Raportul Comisiei permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor privind Statutul senatorilor şi al deputaţilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul senatorilor şi al deputaţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 25 iulie 2013

Punctul 5, raportul Comisiei permanente a Senatului şi Camerei privind Statutul senatorilor şi al deputaţilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune. Raportul, pe ordinea de zi a şedinţei comune de mâine. Da?

Sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

Despre ce este vorba? Este vorba de pensiile parlamentarilor?

(Discuţii în sală.)

Solicit să nu fie prezent pe ordinea de zi a plenului de mâine acest proiect de lege.

(Discuţii în sală.)

Consider că nu este moral să adoptăm un astfel de proiect de lege.

Se înscrie pe ordinea de zi.

Mă rog, supuneţi la vot propunerea mea.

(Discuţii în sală.)

Dragi colegi, noi nu avem competenţa de a le respinge pe ordinea de zi. Noi le înscriem pe ordinea de zi şi doar plenul le retrimite la comisie. Orice proiect de lege.

Plenul aprobă sau respinge.

Dacă este neregulamentar, spune că e neregulamentar, dar de retrimis noi, la comisie, n-avem competenţe.

(Discuţii în sală.)

Este un raport, îl ducem pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

PUNCTUL 6:

Propunere din partea Grupului parlamentar PSD de la Camera Deputaţilor privind modificarea componenţei nominale a Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe

Propunere din partea Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor privind modificarea componenţei nominale a Comisiei speciale a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, împreună cu liderii de grup de la Senat, liderii de grup de la Cameră, am avut o discuţie în acest sens, săptămâna trecută, iar propunerea este în sensul celor discutate şi aprobate de liderii grupurilor parlamentare.

La plen.

Deci, la plen, în şedinţa comună de mâine.

PUNCTUL 7:

Notă privind numirea unui membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară

Punctul 7, notă privind numirea unui membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Grupurile parlamentare trebuie să trimită propuneri nominale până la data de.? Spuneţi.

V-aş propune până luni, la prânz, săptămâna viitoare şi de acolo, stabilim procedura.

22 iunie 2015.

Da. Convocăm comisiile, audieri şi toate celelalte.

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi?

Da, domnule Popa.

Pentru că tot suntem la capitolul acesta, avem şi noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, două modificări de făcut. Modificările au fost comunicate şi aprobate de către Birourile permanente reunite în 29 aprilie 2015. Este vorba de APCE şi APCESE. sunt adunări parlamentare.

Staţi, staţi, că n-am ajuns.

Nu sunt pe.

Staţi puţin că n-am ajuns. Eram la ASF.

(Discuţii în sală.)

Nu sunt pe ordinea de zi a Biroului permanent, pentru că au fost aprobate de către Birourile permanente reunite în data de 29 aprilie 2015.

Şi eu am solicitat, pentru că a fost aici o propunere din partea grupurilor PSD, ca să prindem în ordinea de zi a plenului comun de mâine şi propunerea noastră, care a fost aprobată de către Biroul permanent reunit şi nu apare pe ordinea de zi aici, la Biroul permanent.

Suntem de acord.

Este corectă propunerea.

Două propuneri referitoare la?

Ordinea de zi de mâine a plenului comun.

Am înţeles. Ce conţin?

Două modificări: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare Europa de Sud-Est.

Bine.

Da, suntem de acord.

Sunteţi de acord?

Da.

Vă mulţumesc.

Să le înscrie secretarii generali pe ordinea de zi.

Domnul Neacşu are o intervenţie.

Da, domnule Neacşu.

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Mai am o solicitare. Având în vedere că punctele 8 şi 9 au rămas fără obiect pentru că aţi stabilit la poziţia 4 ce se întâmplă, v-aş propune să fiţi de acord, Birourile permanente reunite, ca pe poziţia 8 şi, respectiv, pe poziţia 9, să fie introduse, sub rezerva depunerii raportului, rapoartele de activitate la Televiziune şi la Radio.

(Discuţii în sală.)

Reiau dacă.

Da, am auzit. Eu sunt de acord.

Supun aprobării Birourilor permanente reunite. Sunteţi de acord să introducem aceste rapoarte?

În măsura în care rapoartele vor fi gata mâine.

Bine. Toată lumea pentru?

În măsura în care vin.

Pe ordinea de zi a plenului de mâine.

Pe ordinea de zi a plenului, domnule preşedinte.

Suntem de acord.

Bine. Mulţumesc.

Deci, luăm notă de propunerea domnului deputat Marian Neacşu, care a fost aprobată.

PUNCTUL 10:

Nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind propunerea de modificare a componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

Punctul 10, nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind propunerea de modificare a componenţei Comitetului director.

La plen.

La plen, da.

PUNCTUL 11:

Nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind modificarea componenţei nominale a unor grupuri parlamentare de prietenie

Mai departe, punctul 11.

Tot la plen.

Tot la plen, nota GRUI.modificarea componenţei nominale. Da, pentru şedinţa de plen.

PUNCTUL 12:

Nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind modificarea componenţei nominale a Grupului parlamentar de prietenie România-Statele Unite Mexicane

Punctul 12, nota GRUI pentru modificarea componenţei nominale, România - Mexic.

Domnule preşedinte, numai o secundă.

Am o rugăminte la secretarii generali, să fie un singur raport, când se citeşte, da? Să nu facem trei puncte de vedere. O singură notă, cu o singură modificare.

Vă rugăm frumos, da?

PUNCTUL 13:

Scrisoarea grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor referitoare la unele modificări în componenţa Grupului parlamentar de prietenie cu Norvegia şi a Grupului parlamentar de prietenie cu Serbia

Da, acelaşi lucru pentru Norvegia şi Serbia.

Nu, nu. Acestea două sunt scrisorile din partea PNL-ului, le trimitem la GRUI.

Pardon, scrisorile Grupurilor parlamentate PNL referitoare la unele modificări în grupurile cu Norvegia şi Serbia.

Este în regulă.

Domnule preşedinte, putem să facem. dacă Grupul parlamentar al PNL este de acord, putem să facem următoarea variantă: să le introducem şi pe ele pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului de la GRUI, până mâine.

Doriţi aşa?

Aşa este procedura, domnule preşedinte. Modificările în componenţa grupurilor de prietenie se fac exclusiv de către GRUI.

Deci, intră pe ordinea de zi dacă în prealabil.

Sub rezerva primirii raportului de la GRUI. Şi liderul Grupului PNL de la Senat se ocupă de chestiunea asta.

Da.

Mulţumesc mult.

PUNCTUL 14:

Scrisoarea grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor privind înlocuirea domnului deputat George Ionescu cu domnul deputat Mihai Tararache în componenţa Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză

Mai departe, punctul 14, scrisoarea grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Cameră privind înlocuirea domnului deputat George Ionescu cu domnul Tararache, în componenţa Grupului de prietenie cu China.

La fel.

De trimis la GRUI şi pe ordinea de zi, dacă vine raportul.

PUNCTUL 15:

Scrisoarea domnului deputat Cornel George Comşa prin care solicită includerea sa, în calitate de membru, în Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză

Punctul 15, scrisoarea domnului deputat Comşa, prin care solicită includerea în calitate de membru la GRUI.

La fel.

Vă rog să-mi permiteţi o observaţie aici, domnule preşedinte.

Cu China.

Domnule preşedinte Tăriceanu, dacă-mi permiteţi, vă rog frumos?

Da.

Eu vă propun ca această solicitare s-o respingeţi.

Cele trei locuri libere la Grupul de prietenie cu Republica Chineză aparţin exclusiv Grupului PSD. Colegii noştri au ieşit din acele grupuri. Toate cele trei propuneri sunt ale grupului nostru şi vrem să le facem. Deci, nu este loc la Grupul cu China.

Am luat notă. Domnul Comşa este neafiliat.

Bine. Respingem solicitarea.

Domnule preşedinte, la fel este şi pentru domnul Tararache, dar eu zic să ne vină raportul la GRUI, să le explicăm la GRUI.

Cum?

Deci, ultimele două solicitări ale PNL-ului sunt pe locurile ocupate, conform negocierii, de PSD. Domnul Neacşu are dreptate, dar preşedintele GRUI poate să facă raportul, să ne explice.

Solicitările sunt. încalcă acordurile.

Te referi la cele de la nr. 13 şi 14 din ordinea de zi?

Exact.

Bine.

Scrisoarea de la nr. 15 se respinge.

PUNCTUL 16:

Notă privind repartizarea la comisiile de specialitate a:

Raportului de activitate pe anul 2014 al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Curţii de Conturi;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Agenţiei Naţionale Anti-Doping;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Consiliului Naţional al Audiovizualului;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Institutului Român pentru Drepturile Omului;

Raportului de activitate privind starea justiţiei pe anul 2014, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii;

Raportului de activitate pe anul 2014 al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

Punctul 16, notă privind repartizarea la comisiile de specialitate a:

1.Raportului de activitate pe anul 2014 al CSAT;

2.Raportului de activitate pe anul 2014, Curtea de Conturi;

3.Raportului de activitate 2014, Agenţia Naţională Anti-Doping.

4.AGERPRES.

5.Autoritatea Naţională de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii;

6.Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

7.Consiliul Naţional al Audiovizualului;

8.Institutului Român pentru Drepturile Omului;

9.Consiliul Superior al Magistraturii;

10. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Le repartizăm la comisiile de specialitate.

La 1 septembrie 2015.

La 1 septembrie 2015, da?

PUNCTUL 17:

Memorandum intern privind sesizarea Consiliului Legislativ şi a Secretariatului General al Guvernului pentru elaborarea codexurilor pe materii, iniţiat de către domnul senator Nicolae Moga, chestor al Senatului

Punctul 17, memorandum intern privind sesizarea Consiliului Legislativ şi a Secretariatului General al Guvernului pentru elaborarea codexurilor pe materii, prezentat de către domnul senator Nicolae Moga, chestor al Senatului.

De acord.

Sunt de acord.

Dacă sunteţi de acord, bine.

PUNCTUL 18:

Punctul de vedere comun al comisiilor pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat şi Camera Deputaţilor asupra propunerii domnului senator Ioan Iovescu privind expunerea la intrările în Palatul Parlamentului a "Noului Testament cu Psalmi", donat de Grupul Internaţional GIDEONS

Punctul 18, punctul de vedere comun al comisiilor pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor asupra propunerii domnului senator Ioan Iovescu privind expunerea la intrarea în Palatul Parlamentului a "Noului Testament cu Psalmi".

Nu.

La Biblioteca Camerei Deputaţilor.

La bibliotecă s-a dat aprobarea.

Domnule preşedinte, vă propun să luăm act de raportul comisiei.

Da, recomandarea să se facă la Biblioteca Senatului. Bine. Îl expunem acolo, într-un raft.

PUNCTUL 19:

Scrisoarea Consiliului Naţional al Audiovizualului prin care transmite demisia doamnei Daniela Bârsan, din funcţia de membru supleant în CNA

Punctul 19, scrisoarea CNA prin care transmite demisia doamnei Bârsan, din funcţia de membru supleant. Luăm notă, da?

Şi trimitem către comisiile de cultură de la Senat şi Cameră pentru. Aşa, se solicită, de asemenea, Preşedintelui, să facă o nouă nominalizare, că înţeleg că era pe cota Preşedintelui, da?

Solicităm deci şi Preşedintelui acelaşi lucru, să facă nominalizarea.

PUNCTUL 20:

Scrisoarea Grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor prin care solicită retrimiterea la comisiile pentru buget din Senat şi Camera Deputaţilor a avizului comun dat asupra contului de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune

Punctul 20, scrisoarea Grupului parlamentar al PNL din Cameră prin care solicită retrimiterea la comisiile pentru buget din Senat şi Cameră a avizului comun dat asupra contului de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune.

Nu este în competenţa Birourilor permanente.

Nu este în competenţa Birourilor permanente. Iar art. 15 alin. (3) scrie cu totul şi cu totul altceva.

Domnul Arpad vrea să ia cuvântul, domnule preşedinte.

Noi am formulat o solicitare.

Domnule Arpad aveţi cuvântul.

Noi am formulat o solicitare în care am.

Numai o clipă, domnule deputat Orban.

Domnule deputat Arpad, vă rog.

Legea prevede astfel. Fac un raport despre execuţia bugetară, în fiecare an, comisiile pentru buget reunite ale celor Camere, după care, dacă există acest raport, fac un raport comisiile pentru cultură reunite ale celor două Camere. Acest raport se supune votului plenului. Şi dacă plenul este cel care decide, plenul este cel care decide şi dacă acest raport va fi retrimis pentru discuţie.

Deocamdată, există un raport de la comisiile reunite de buget, finanţe. Eu am înţeles că s-a propus şi s-a şi votat ca, sub rezerva primirii raportului până mâine la ora 12.00, să se dezbată în plen acest raport. Evident că, până la acest plen, cele două comisii de cultură trebuie să se reunească cândva şi să facă. să voteze acest raport.

Deci, cine are competenţa să retrimită este plenul, evident, sub rezerva existenţei raportului celor două comisii de cultură reunite.

Mulţumesc, domnule deputat Marton.

Domnul deputat Orban.

Trebuie să ştiţi că solicitarea noastră are la bază nerespectarea Regulamentului şi anume, necesitatea de a exista cvorum în ambele comisii, la Cameră şi la Senat. Şi noi am învederat acolo. de altfel, lucrul este şi înregistrat şi anume că, la momentul votului, nu era cvorum fie în Cameră, fie în Senat. Ca atare, nu putem considera că este regulamentară.

În mod evident că vom solicita şi în plen, în cazul în care se ajunge în dezbatere, retrimiterea, dar am informat şi Birourile permanente reunite asupra faptului că nu s-a respectat Regulamentul în ceea ce priveşte acordarea avizului de către comisiile reunite de buget, finanţe.

Domnule preşedinte Zgonea, vă rog.

Pe procedură, în conformitate cu prevederile Regulamentului, solicitările grupurilor politice parlamentare către Birourile permanente reunite se fac doar sub semnătura celor doi lideri, unul de la Cameră şi unul de la Senat, nu sub semnătura unui singur lider, indiferent că sunt schimbări de funcţii, că sunt solicitări de iniţiative legislative şi aşa mai departe.

Pe cale de consecinţă, domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă propun să scoatem acest punct de pe ordinea de zi pentru că nu îndeplineşte procedurile regulamentare. Trebuie semnătura celor doi lideri ai grupurilor parlamentare.

Eu solicit Grupului PNL să fie mai pregătit.

Da. Aţi auzit propunerea făcută de domnul preşedinte Zgonea. Supun aprobării dumneavoastră, scoaterea de pe ordinea de zi din cauză că nu îndeplineşte criteriile, considerentele Regulamentului.

Sunteţi de acord? Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Da, mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci s-a scos de pe ordinea de zi.

PUNCTUL 21:

Punctul de vedere al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor referitor la plângerea prealabilă a domnului Corneliu Moldoveanu împotriva Hotărârii Parlamentului nr. 40/2014 privind revocarea din funcţia de vicepreşedinte, membru executiv, sectorul asigurărilor-reasigurărilor, al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară

Punctul 21, punctul de vedere al Comisiei juridice din Cameră referitor la plângerea prealabilă a domnului Corneliu Moldoveanu împotriva Hotărârii Parlamentului nr. 40/2014.

Birourile permanente reunite, în şedinţa din 2 decembrie 2014 au hotărât, după cum ştiţi, să trimită plângerea prealabilă către comisiile economice, comisiile pentru buget şi comisiile juridice. Birourile permanente constată că a fost depăşit termenul legal pentru a răspunde la plângerea prealabilă. Şi atunci? Dacă a fost depăşit termenul legal pentru a răspunde la.?

A decăzut din termen.

A decăzut din termen şi ce face.?

Am luat act.

Am luat act numai. da? Bine.

PUNCTUL 22:

Scrisoarea Autorităţii de Supraveghere Financiară prin care informează Parlamentul în legătură cu stadiul de îndeplinire a măsurilor prevăzute în Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România şi Memorandumul de politici economice şi financiare dintre România şi Fondul Monetar Internaţional aferente Acordului stand-by de tip preventiv încheiat de România cu FMI şi UE

Punctul 22, scrisoarea ASF prin care informează Parlamentul în legătură cu stadiul de îndeplinire a măsurilor prevăzute în Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România şi Memorandumul de politici economice şi financiare dintre România şi FMI.

Transmitem pentru informare la comisiile pentru buget, comisiile economice de la Senat şi Cameră.

PUNCTUL 23:

Scrisoarea Curţii de Conturi privind necesitatea declanşării procedurilor legislative şi instituţionale pentru înfiinţarea instanţelor judecătoreşti specializate, care să soluţioneze procesele având ca obiect contestarea actelor de control/audit emise de Curtea de Conturi

Punctul 23, scrisoarea Curţii de Conturi privind necesitatea declanşării procedurilor legislative şi instituţionale pentru înfiinţarea instanţelor judecătoreşti specializate, care să soluţioneze procesele având ca obiect contestarea actelor de control/audit emise de Curtea de Conturi.

Solicitarea Curţii a fost înscrisă în proiectul ordinii de zi a şedinţei din 23 martie a.c., s-a transmis liderilor pentru analiză şi pentru a decide asupra iniţierii unei propuneri legislative având acest obiect de reglementare.

(Discuţii în sală.)

Comisiile juridice. pot să aibă iniţiativa legislativă.

Comisiile juridice sau oricine altcineva.

(Discuţii în sală.)

Să facă Guvernul? S-o dăm la Guvern să facă propunerea?

Modificarea legislaţiei în domeniu. noi am decis că se separă. Aici este o procedură întreagă, legislaţia europeană ne-a spus că nu putem să avem la Curtea de Conturi şi partea de control şi partea de a judeca. Aşa sunt lucrurile.

Şi atunci, sigur că cineva trebuie să preia acest lucru, fie să le ia nişte instanţe care şi aşa sunt ocupate, fie se face prin lege o instanţă specializată.

Eu vă propun următorul lucru, să dăm un termen de două săptămâni, până pe 29 iunie a.c. şi grupurile parlamentare să ne informeze în legătură cu decizia pe care au luat-o. Dacă nu, atunci, vă propun să transmitem Guvernului şi să propunem Guvernului să elaboreze iniţiativa legislativă.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, în măsura în care apreciaţi oportun, eu cred că ar fi mai bine şi pentru dumneavoastră, dar şi pentru noi să putem să decidem, dacă am putea să obţinem un punct de vedere al Ministerului Justiţiei asupra acestei teme.

Şi eu aşa aş propune, s-o trimitem Ministerului Justiţiei pentru un punct de vedere şi asta probabil că ne-ar da şi nouă mai multe soluţii pentru a putea discuta.

Da, eu am zis către Guvern. Dacă vreţi, o scurtăm, dar să ştiţi că, instituţional, trebuie să ne adresăm prim-ministrului.

Trebuie să vedem şi de ce au fost desfiinţate ele. Ştiţi că au mai funcţionat aşa, la începuturile.

(Discuţii în sală.)

Şi s-au desfiinţat dintr-un anumit motiv, nu-mi amintesc exact despre ce este vorba.

Domnule preşedinte, s-au desfiinţat pentru că, în Uniunea Europeană, Curţile de Conturi nu pot să facă şi control şi jurisdicţie. Şi atunci, a rămas numai controlul la Curtea de Conturi şi jurisdicţia se transmite către instanţele civile, instanţele obişnuite.

Dar problema este dacă se face în interiorul sistemului actual sau se fac nişte instanţe specializate. Asta nu-i decizia. este o decizie complicată. Costă bani, trebuie judecători specializaţi şi aşa mai departe.

Bun. Eu, aşa cum v-am spus, vă propun să trimitem Guvernului. Sigur, probabil că Guvernul o să. prim-ministrul o să-l mandateze pe ministrul de justiţie să elaboreze un proiect pentru înfiinţarea instanţelor judecătoreşti specializate.

Sunteţi de acord? Atunci, fără să mai facem consultarea grupurilor, trimitem către Guvern, da? Bine. Este în regulă.

PUNCTUL 24:

Scrisoarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi petiţii din Camera Deputaţilor prin care transmite memoriul SC "Transcarpat Sportours International" SRL prin care reclamă atitudinea "superficială şi dezinteresată" a Comisiei speciale a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe cu prilejul verificării unor presupuse acţiuni ilegale ce ar fi fost comise de către unii angajaţi ai SIE

Punctul 24, scrisoarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei, şi petiţii din Camera Deputaţilor prin care transmite memoriul Societăţii Transcarpat Sportours SRL prin care reclamă atitudinea superficială şi dezinteresată a Comisiei speciale a Senatului şi Camerei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SIE, cu prilejul verificării unor presupuse acţiuni ilegale ce ar fi fost comise de către unii angajaţi.

Pot să intervin puţin?

Da, vă rog, domnule senator Sârbu.

Tot un gen de scrisoare-reclamaţie sau cum vreţi s-o luaţi. a fost analizată conducerea SIE la comisia noastră şi ne-am documentat, ne-am clarificat cam despre ce este vorba.

Acum, sigur că dânsul sau, mă rog, societatea respectivă reclamă peste tot pe unde. dar formal se mai poate trimite o dată la SIE, că ştim exact despre ce este vorba, ce se reclamă, de ce se reclamă şi nu s-a găsit niciun fel de neregulă sau niciun fel de ilegalitate pe care serviciul, ca atare, ar fi făcut-o. Licitaţia s-a făcut public, mă rog, după criteriile pe care le cunoaşteţi.

Ca atare, puteţi să ne-o repartizaţi, s-o mai discutăm o dată.

Numai dacă-mi permiteţi?

Domnule preşedinte Zgonea, vă rog.

Domnul senator Ilie Sârbu este şi vicepreşedintele comisiei, dar eu văd aici o chestiune care n-are nicio legătură cu Regulamentul nostru.

Bineînţeles.

În primul rând, un preşedinte de comisie permanentă de la Cameră care are atribuţii pe petiţii şi care putea să răspundă şi are ca instrument de comunicare Comisia de control, ne trimite nouă, Biroului permanent, ca noi să decidem ce să facem cu ea.

Din punct de vedere regulamentar, Regulamentul Camerei Deputaţilor spune foarte clar: Comisia de petiţii, de abuzuri dă un răspuns, dacă are competenţă sau nu are.

Acum, s-o trimită Birourilor permanente reunite, noi s-o trimitem Comisiei SIE. noi nu avem competenţa asta. Sunt două chestiuni total diferite.

Din punctul meu de vedere, vă rog frumos. propunerea mea este să-i scriem domnului preşedinte al comisiei că, Birourile permanente reunite nu au competenţă în această zonă şi nu este decizional pentru Comisia de abuzuri şi petiţii din Camera Deputaţilor. Adică, mi se pare absolut penibil să hotărâm noi cui să retrimitem. Domnul preşedinte nu ştie şi el Regulamentul?

Ca să n-o lungim, sunt de acord cu propunerea făcută de domnul Zgonea şi, dacă, să spunem, în răspuns, dacă consideră preşedintele Comisiei pentru abuzuri ca necesar, s-o retrimită încă o dată la Comisia de verificare a activităţii SIE.

Sunteţi de acord, da?

Domnule preşedinte, sunt două lucruri diferite. Transportatorul a trimis la Comisia SIE. Comisia SIE, pe baza competenţelor, nu a răspuns, că nu are competenţe. De ce să hotărască domnul preşedinte al Comisiei pentru abuzuri de la Camera Deputaţilor cum se trimite unei comisii comune? Mâine merge şi la Comisia UNESCO. Nu are competenţe. Să-şi răspundă în dreptul competenţelor pe care le are. Solicitarea este făcută în aşa fel încât pasează responsabilitatea. Este responsabilitatea lui să dea un răspuns în termenul stabilit de lege, prin care poate să spună: domnule, eu nu am competenţe în această chestiune sau am competenţe. Mie mi se pare că asta face acum.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PUNCTUL 25:

Propunerea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru Consiliul director al Fundaţiei Proiect "Ferentari"

Punctul 25, propunerea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru Consiliul director al Fundaţiei Proiect "Ferentari".

Vă rog să luaţi act de nominalizarea făcută şi trebuie să reiterăm solicitarea adresată grupurilor de la Senat de a transmite, în termen de o săptămână, propunerea pentru reprezentantul Senatului în cadrul Consiliului director al Fundaţiei Proiect "Ferentari".

PUNCTUL 26:

Plângerea prealabilă pentru revocarea parţială a Hotărârii Parlamentului nr. 23/2015 privind numirea unor membri ai Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, formulată de Asociaţia Accept

Punctul 26, plângerea prealabilă pentru revocarea parţială a Hotărârii Parlamentului nr. 23/2015 privind numirea unor membri ai Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, formulată de Asociaţia Accept.

Asta nu e de competenţa Birourilor permanente reunite.

Ne informează. Este corect.

Ne informează?

Este o plângere prealabilă, în care ne spune nouă. Noi o dăm la comisiile juridice reunite, ca să ne spună cum reacţionăm şi, de acolo, cele două departamente, dacă există.

Bun. Deci, Birourile permanente trimit plângerea către comisiile juridice, comisiile pentru drepturile omului şi comisiile pentru egalitatea de şanse de la Senat şi Camera Deputaţilor, pentru formularea unui răspuns.

PUNCTUL 27:

Avizul comun al comisiilor juridice din Senat şi Camera Deputaţilor privind completarea Anexei nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ

Punctul 27, avizul comun al comisiilor juridice din Senat şi Camera Deputaţilor privind completarea Anexei nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ.

Aprobăm sau respingem.

Birourile permanente trebuie să aprobe completarea sau s-o respingă, într-adevăr.

Deci, recomandarea pe care o avem este să avizeze favorabil. Au hotărât comisiile să avizeze favorabil, deci să aprobăm.

Dacă sunteţi de acord, vă rog să votaţi.

Cine e pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Am încheiat şedinţa. Vă mulţumesc.

Mâine, la ora 12.00, în plen comun.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.15.