S T E N O G R A M A
şedinţei comune a Birourilor permanente ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de
8 iunie 2010
Şedinţa a început la ora 14.15.
Lucrările au fost conduse de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Au participat:
De la Camera Deputaţilor:
Domnul Adrian Năstase, domnul Ioan Oltean, domnul Ludovic Orban, domnul Mircea Duşa ? vicepreşedinţi; domnul Dumitru Pardău, domnul Sever Voinescu-Cotoi, domnul Mihai Alexandru Voicu ? secretari; domnul Gheorghe Albu, domnul Nicolae Bănicioiu, domnul Dan-Ştefan Motreanu, domnul Seres Denes - chestori; domnul Mircea Toader - Grupul parlamentar al PD-L; doamna Aurelia Vasile ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD + PC; domnul Eugen Nicolăescu ? Grupul parlamentar al PNL; domnul Olosz Gergely ? Grupul parlamentar al UDMR; domnul Varujan Pambuccian ? Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale; domnul Eugen Nicolicea ? reprezentantul deputaţilor independenţi.
De la Senat:
Doamna Anca Daniela Boagiu, domnul Alexandru Pereş, domnul Dan Voiculescu, domnul Teodor-Viorel Meleşcanu ? vicepreşedinţi; doamna Doina Silistru, domnul Gheorghe David, domnul Orest Onofrei, domnul Cornel Popa ? secretari; domnul Constantin Dumitru ? chestor; domnul Traian-Constantin Igaş ? Grupul parlamentar al PD-L, domnul Vasile-Cosmin Nicula ? Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD+PC, domnul Puiu Haşotti ? Grupul parlamentar al PNL; domnul Fekete-Szabó András-Levente ? Grupul parlamentar al UDMR; domnul senator Liviu Câmpanu ? reprezentantul senatorilor independenţi.
Invitaţi:
Din partea Guvernului:
Domnul Valentin-Adrian Iliescu ? şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.
Din partea Camerei Deputaţilor:
Domnul Gheorghe Barbu ? secretar general; domnul Nicolae Vasilescu ? şeful Departamentului Legislativ; domnul Georgică Tobă şi domnul Gabriel Stecoza ? Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion şi domnul Gheorghe Popescu ? Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Gabriela Enea ? Direcţia pentru relaţii publice; domnul Constantin Bantaş ? Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Laura Riteş - Direcţia procedură legislativă, sinteze si evaluări.
Din partea Senatului:
Domnul Ion Moraru ? secretar general; doamna Constanţa Călinoiu ? director general Direcţia generală legislativă; domnul Gabriel Sterea ? director Direcţia Secretariat general; doamna Veronica Iacob ? director Direcţia pentru organizarea şedinţelor plenului Senatului; doamna Mihaela Ciochină ? director Direcţia proceduri parlamentare, sinteză şi evidenţă legislativă; doamna Elena Diaconu ? şef Serviciul pentru lucrările Biroului permanent; doamna Ionela Mihăilă ? consilier Serviciul pentru lucrările Biroului permanent; doamna Elena Diana Antonescu ? consilier.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi.
Declar deschisă şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Avem o ordine de zi în faţa noastră. Sunt observaţii sau obiecţiuni cu privire la această ordine de zi?
Dacă nu, am eu o sugestie. Am primit din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat un memorandum privind termenele legate de Codurile de procedură civilă şi penală. Avem cu toţii interesul ca acest lucru să fie finalizat în cursul actualei sesiuni parlamentare şi aş dori să multiplicăm şi să introducem această solicitare pe ordinea de zi, o prorogare de termen, pentru a putea să se continue activitatea şi să se finalizeze aceste două importante texte.
Vă propun să fim de acord. Termenele expiră pe 8 iunie 2010. Înţeleg că există un efort pentru a finaliza textele până la finalul sesiunii parlamentare, dar este o chestiune procedurală pe care trebuie să o îndeplinim.
PUNCTUL 1:
Moţiunea de cenzură ?Opriţi genocidul social?, iniţiată de 120 deputaţi şi senatori
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Primul punct în ordinea de zi şi cel care a motivat convocarea Birourilor permanente reunite de astăzi ? şi vă mulţumesc pentru promptitudine şi răspunsul pozitiv ? este programarea prezentării şi dezbaterii moţiunii de cenzură ?Opriţi genocidul social?, iniţiată de un număr de senatori şi deputaţi.
Acesta este primul punct din ordinea de zi. Vă rog, atenţie.
După cum ştiţi, Birourile permanente reunite, în cel mult cinci zile de la data depunerii moţiunii de cenzură stabileşte un prim pas, acela de stabilire a datei de prezentare a moţiunii în plenul reunit. Moţiunea a fost depusă pe 7 iunie. Ea este conform cu procedurile regulamentare, are numărul regulamentar de semnături necesare.
De aceea, aş dori să stabilim acum data prezentării moţiunii de cenzură.
Doamna deputat Aurelia Vasile.
Doamna Aurelia Vasile:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ne-am gândit că deja activităţile zilei de mâine sunt planificate, având o vizită importantă. Ţinând cont şi de activitatea dumneavoastră de la Senat, am propune următorul program: la ora 10.00, în Camera Deputaţilor se dă vot final. De aceea, la 10.30, să citim moţiunea până la 11,30. La 11,30 este vizita preşedintelui Parlamentului European, după care?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Din păcate, programul domnului preşedinte al Parlamentului European Jerzy Buzek implică şi alte activităţi: la 10,30 are loc întâlnirea cu preşedinţii comisiilor permanente din Camera Deputaţilor şi Senat ? şi am rugămintea, aşa cum am făcut şi la Biroul permanent al Senatului ? şi colegii din Camera Deputaţilor să fie prezenţi. Este o ocazie foarte bună de a discuta şi mecanismele noastre de dezbatere a problematicii europene, după ratificarea Tratatului de la Lisabona. Deci la 10,30 este deja o activitate în care un număr important de parlamentari participă?
Doamna Aurelia Vasile:
Atunci imediat cum se termină această întâlnire, deci 11,30-12,00.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Eu şi doamna preşedinte Anastase suntem gazdele oaspetelui polonez, din Parlamentul European şi cel puţin?
(Discuţii, consultări)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule preşedinte, dar putem, până la urmă, noi, ca preşedinţi, să desemnăm dintre colegii noştri vicepreşedinţi pentru a conduce şedinţa pentru a se citi moţiunea.
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedinte, la ce oră este stabilit, prin protocol, ca preşedintele să se adreseze plenului reunit?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
11,45 până la 12,30.
Doamna Aurelia Vasile:
Înainte. Dăm o oră. 10,30-11,30 citirea moţiunii.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
N-am o problemă să fie la ora respectivă. Repet, un număr important de colegi de-ai noştri sunt, la ora 10,30, prinşi într-o activitate cu? Nu este respectuos faţă de instituţia Parlamentului?
Doamna Aurelia Vasile:
Dar nu este dezbaterea moţiunii. Se citeşte moţiunea.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule preşedinte, eu cred că putem să acceptăm oricare dintre variante.
Sigur, poate ar fi mai bine să fie după? pentru ca toţi colegii noştri care doresc să fie prezenţi în momentul în care?
Din sală: Dar care e problema?
Doamna Roberta Alma Anastase:
Lipsesc din sala de plen preşedinţii comisiilor?
(Discuţii, consultări)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Consult puţin programul vizitei preşedintelui Parlamentului European pentru a putea să luăm o decizie în câteva secunde.
(Discuţii, consultări)
Am studiat programul preşedintelui Parlamentului European şi m-am consultat şi cu colegii deputaţi, pentru că mâine dimineaţă este zi de plen la Camera Deputaţilor şi evident este şi numărul cel mai mare de parlamentari.
Rămâne atunci ca mâine, la ora 10,30, să fie prezentarea moţiunii de cenzură. Dacă această zi şi ora sunt convenabile Biroului permanent reunit, vă propun să adoptăm această decizie. Nu sunt obiecţiuni.
Prezentarea moţiunii se va face mâine, la ora 10,30.
Pasul doi obligatoriu, pasul politic propriu-zis este stabilirea datei de dezbatere a moţiunii de cenzură, deci ziua votului.
Dacă există, aici, din partea liderilor grupurilor sau din partea?
Doamna Roberta Alma Anastase:
Aici avem o exigenţă constituţională şi cred că doar luni putem să dăm votul pe moţiune.
Doamna Aurelia Vasile:
Doamna preşedinte, cred că ar fi bine ca dezbaterea moţiunii să aibă loc marţi, începând cu ora 14,00. De ce? Pentru că luni este zi de luni, colegii mai au probleme cu avionul sau ştiu eu ce şi de aceea propunem ca şedinţa să fie marţi la ora 14,00.
În legătură cu timpii acordaţi şi de intrarea în spaţiu, conform Constituţiei?
Domnule vicepreşedinte Oltean, vreau să vă explic, pentru că ştiu la ce vă uitaţi. Perioada zilelor se calculează din Codul de procedură civilă pe zile libere, acolo unde prima şi ultima zi nu se numără şi atunci ne încadrăm în termen şi marţi este acoperitor.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Noi am avut şedinţa Biroului permanent al Senatului. Dacă-mi daţi voie, prezint punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului.
Noi ar fi trebuit să avem un plen mâine şi programul preşedintelui Parlamentului European a perturbat acest program.
De asemenea, noi avem luni după-amiază plen cu destul de multe termene scadente. Deci, din punct de vedere strict practic, nevorbind de termene în sens îngust, şi pentru noi ziua de luni ar fi o zi pe care am prefera să o dedicăm dezbaterii în Senat şi, eventual, marţi ar putea fi o zi convenabilă.
Marţi la ora 14,00?
Domnule senator Igaş, vă rog.
Domnul Traian Constantin Igaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ne-am consultat, aici, liderii grupurilor de la Senat şi cu colegii de la Camera Deputaţilor. De acord, marţi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Marţi, ora 14,00. De acord? Obiecţiuni? Nu. S-a aprobat dezbaterea moţiunii de cenzură marţi, ora 14,00.
(Discuţii, proteste)
Din sală: De ce la ora 14,00?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Aceasta a fost sugestia făcută de viceliderul Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC din Camera Deputaţilor, doamna Aurelia Vasile, ora 14,00.
(Discuţii, consultări)
Am decis, ora 14,00, marţi. Timpii alocaţi sunt cei obişnuiţi, pe care-i cunoaşteţi. Aveţi textul moţiunii.
Domnul deputat Nicolicea.
Domnul Eugen Nicolicea:
La timpul afectat pentru independenţi am o observaţie. Sunt 16+10 parlamentari, iar în realitate sunt 19+10, aşa că timpul alocat este de 10 minute.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Rog echipele tehnice să calculeze timpii alocaţi.
Dacă există obiecţiuni puternice cu privire la data programării moţiunii, sunt deschis să avem o conversaţie cu privire la oră. Nu am o dificultate. Aceasta a fost propunerea avansată. De aceea v-am propus-o spre atenţie.
Vă rog, domnule Cornel Popa.
Domnul Cornel Popa:
Şi noi ne-am consultat, mai mulţi colegi, aici şi se pare că există o părere destul de bine conturată vizavi de ora 10,00 dimineaţă pentru moţiune, marţi. Aceasta este propunerea noastră.
Doamna Aurelia Vasile:
Nu cred că este bine ora 10,00, domnule preşedinte. Noi am propus ora 14,00 şi cred că ar trebui, dacă sunt două propuneri, să supunem votului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
În regulă, prima propunere ora 14,00, ora dezbaterii moţiunii, marţi.
Cine este pentru ora 14,00? Vă rog să votaţi.
Pentru ora 10,00 cine este în favoare? Vă rog să votaţi.
Cu majoritate de voturi, Birourile permanente reunite au aprobat dezbaterea moţiuni marţi la ora 10,00.
Mulţumesc foarte mult.
Domnule deputat Nicolăescu, voiaţi să interveniţi?
Domnul Eugen Nicolăescu:
Da, domnule preşedinte.
La ordinea de zi a şedinţei comune de marţi, aş fi vrut să mai introducem două puncte, care din punctul meu de vedere sunt de natură organizatorică şi nu fac decât să ne lase să mergem mai departe cu munca. Şi anume: punctul 11 să-l trecem pe punctul 1, poate, în sensul în care facem o modificare în Comisia pentru revizuirea Constituţiei. În locul domnului deputat Chiuariu o propunem pe doamna Alina Gorghiu şi este un vot cu mâna ridicată, un vot simplu. Al doilea punct pe ordinea de zi: avem o sesizare din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare privind încetarea mandatului unui vicepreşedinte şi ar trebui să facem acest lucru cât mai repede cu putinţă pentru că mandatul expiră pe 27 iunie. Am putea să dăm şi acest vot şi după aceea să intrăm în moţiune.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă rog, puţină atenţie.
Domnilor secretari generali, prorogarea termenului pentru Codul de procedură civilă, respectiv Codul de procedură penală este de resortul?
Domnul Ion Moraru:
Da, trebuie în plenul comun.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Avem în faţa noastră, practic, trei sugestii de completare a ordinii de zi de mâine.
Domnule Moraru, vă rog.
Domnul Ion Moraru:
În legătură cu punctul 12, sigur, el poate fi pus pe ordinea de zi, numai că, dacă se declanşează acum procedura, înseamnă ca liderii grupurilor parlamentare să facă nominalizări, să se facă audieri şi să termine raportul până marţi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Eu cred că primul punct ridicat de domnul deputat Nicolăescu este un punct eminamente tehnic şi care nu ridică dificultăţi. La celelalte cred că este o chestiune pe care liderii grupurilor parlamentare ar trebui să aibă o discuţie şi să vedem dacă există într-adevăr?
Domnule deputat Nicolăescu, vă rog.
Domnul Eugen Nicolăescu:
În această situaţie, domnule preşedinte, măcar haideţi să declanşăm procedura. Astăzi, la şedinţa Biroului permanent reunit, să declanşăm procedura. Să dăm, nu ştiu, termen 4-5 zile liderilor grupurilor parlamentare, după aceea o săptămână comisiilor să facă audieri şi să ne pregătim de o altă şedinţă comună, să nu lăsăm CNVM-ul descompletat.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul deputat Toader.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Am rămas restanţă la ultima şedinţă a plenurilor reunite cu votul pentru două comisii: un reprezentant în Comisia pentru buget relocat la Ministerul Finanţelor şi cea de Evaluare a Activităţii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Cum facem să dăm şi aceste voturi?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Până marţea viitoare, în mod normal, timp ar fi pentru audieri şi pentru îndeplinirea formalităţilor prealabile.
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Nu, acestea sunt în procedură de vot. N-am avut cvorum noi şi tot le amânăm?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Doamna Aurelia Vasile, vă rog.
Doamna Aurelia Vasile:
Ele au fost deja discutate. Nu am putut să dăm ieri votul. În momentul în care se votează, dăm amândouă voturile în acelaşi timp, deci se poate.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Singura întrebare pe care o am este dacă o zi de dezbatere pe moţiune de cenzură este o zi propice pentru alte voturi? Da?
Bun. Atunci, doamna Aurelia Vasile, dacă puteţi să rezumaţi propunerile, ca să rămână în stenogramă şi Biroul permanent reunit să poată vota în cunoştinţă de cauză. Ce propuneţi pentru completarea ordinii de zi a plenului de marţea viitoare?
Doamna Aurelia Vasile:
Prima propunere a domnului Toader ? Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, unde sunt trei colegi, poziţia 11, după actuala ordine de zi, pentru că nu este decât un singur vot deschis şi moţiunea.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
De acord? Obiecţiuni? Nu.
Aprobăm această ordine de zi pentru plenul reunit de marţea viitoare, ora 10,00.
PUNCTUL 2:
Notă privind repartizarea la comisiile de specialitate a:
? Raportului de activitate a Comisiei Naţionale pentru a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe anul 2009
? Raportului de activitate a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pe anul 2009;
? Raportului de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2009, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi obiectivele strategice propuse pentru anul în curs;
? Raportului de activitate a Societăţii Române de Televiziune pe anul 2009.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Punctul 2, notă privind repartizarea la comisiile de specialitate a raportului de activitate a Comisiei Naţionale pentru a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe anul 2009, a raportului de activitate a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pe anul 2009, a raportului de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2009, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi obiectivele strategice propuse pentru anul în curs şi a raportului de activitate a Societăţii Române de Televiziune pe anul 2009.
Termene?
Săptămâna viitoare este moţiunea. Un interval rezonabil pentru termene pentru comisiile de specialitate pentru aceste patru rapoarte?
17 iunie? Joi, 17 iunie, termen pentru raport. Rog să fie repartizate către comisiile de resort, comisiile care supervizează aceste instituţii.
PUNCTUL 3:
Scrisoare din partea secretarului general al Guvernului referitoare la Memorandumul aprobat de primul-ministru privind Concepţia referitoare la Programul ?Avion multirol al Forţelor Aeriene?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Punctul 3, scrisoare din partea secretarului general al Guvernului referitoare la Memorandumul aprobat de primul-ministru privind Concepţia referitoare la Programul ?Avion multirol al Forţelor Aeriene?.
Aici suntem în faţa unei situaţii oarecum inedite. Şi eu, şi doamna preşedinte Anastase am primit, din partea Guvernului, un memorandum iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale şi aprobat de primul-ministru, în care, practic, se prezintă o pledoarie pentru achiziţionarea de avioane de vânătoare F16 în relaţia cu Guvernul american pentru avioane second-hand, care urmează să fie modernizate şi aduse în stare optimă cu resurse interne.
Suntem în faţa unei situaţii inedite pentru că niciodată până acum Parlamentul României nu a fost chemat să se pronunţe cu privire la un memorandum al Guvernului. După cum ştiţi, conform Constituţiei, Parlamentul României aprobă strategia de securitate naţională, raportul CSAT, dar suntem în faţa unei situaţii în care, din punct de vedere al prerogativelor noastre şi al vehiculului juridic, este o chestiune cel puţin inedită. Acest material a fost repartizat în cele două Camere către comisia de specialitate, Comisia pentru apărare şi din Camera Deputaţilor, şi din Senat şi, evident, colegii noştri şi-au putut face un prim punct de vedere. Mai mult decât atât, la Senat, preşedintele comisiei de specialitate a invitat şi ofertanţii europeni pentru a putea să vedem care au fost, eventual, alte opţiuni, înainte să ne putem pronunţa.
Deci aici suntem în faţa unei situaţii în care suntem sesizaţi, practic, de două ori: o dată din partea primului-ministru, a doua oară din partea secretarului general al Guvernului, cu privire la o situaţie la care va trebui să luăm o decizie.
Punctul meu de vedere este că, în momentul acesta dificil ? bugetar, economic şi social ? tot ce înseamnă achiziţii neesenţiale ar trebui să fie gândite într-o logică modificată.
Dincolo de asta, ca şi temei pentru sesizarea Parlamentului şi a Camerelor reunite, Birourile permanente reunite trebuie să se pronunţe cu privire la calea de urmat: ne sesizăm, ne desesizăm sau care va fi formula pe care o alegem.
Îl invit pe domnul preşedinte Meleşcanu ? pentru că este cel care s-a aplecat asupra acestui subiect şi este şi vicepreşedinte al Senatului ? să ne prezinte?
Pe procedură, domnul vicepreşedinte Năstase.
Domnul Adrian Năstase:
Eu am impresia că suntem în situaţia unui viol de corespondenţă, pentru că, din ceea ce văd eu, este o scrisoare adresată domnului Barbu şi noi i-am deschis corespondenţa, ceea ce?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu, cred că domnul Barbu a greşit capul de material. În mod normal, ar fi trebuit să fie în mapa noastră scrisoarea pe care primul-ministru a transmis-o celor doi preşedinţi ai Camerelor, având în anexă, la confidenţial, deci la secret, argumentaţia respectivă.
Într-adevăr, este inedit faptul că o scrisoare la nivel de secretar general al Guvernului sau al Camerei Deputaţilor ajunge pe masa Birourilor permanente reunite.
Domnule Meleşcanu, vă rog, pe fondul problemei.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Primul lucru, ca să răspund şi la întrebarea domnului vicepreşedinte Năstase; avem o scrisoare din partea primului-ministru prin care ne cere să aprobăm memorandumul înaintat de Ministerul Apărării la CSAT în legătură cu achiziţionarea de avioane multirol.
Este adevărat că în scrisoarea pe care v-a trimis-o dumneavoastră şi doamnei Roberta Anastase figurează, în anexă, şi memorandumul respectiv. Noi nu l-am avut, nu-l ştim. El are regim secret.
Am solicitat şi un punct de vedere al Secretariatului şi, în principiu, pe Constituţie, pe toate legile, pe Regulamentele noastre, noi n-avem competenţa să aprobăm asemenea chestiuni. Noi avem două atribuţii foarte concrete pe Constituţie: prima ? să aprobăm raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a doua ? să aprobăm documente privind strategia naţională de securitate a României.
Acum, din toate discuţiile pe care le-am avut, am înţeles că ceea ce se doreşte de la noi ? nu din partea colegilor noştri români, ci din partea partenerilor ? este un fel de gir, dacă vreţi, al Parlamentului, pornind de la ideea că este un program care va dura, probabil, până în 2025, care va fi plătit de guvernele succesive ale României, care vor urma, în sensul vreo 4-5-6, adică să nu credeţi că fac aluzii la schimbări de majoritate.
Şi, în al doilea rând, ceea ce se doreşte, de asemenea, este un fel de gir de principiu în legătură cu obligaţiile pe care ni le asumăm să punem la dispoziţia Ministerului Apărării sumele necesare, care vor trebui să fie plătite pentru acest program, pe etape.
În aceste condiţii, principala mea preocupare a fost de a găsi o modalitate care să nu ducă la o încălcare, dacă vreţi, a prevederilor legale, dar, în acelaşi timp, să răspundă acestor preocupări care mie mi se par fireşti. Lumea doreşte să aibă o garanţie, ca atunci când se înţelege pe o anumită chestiune aceasta va fi respectată în continuare, va fi finanţată, indiferent de eventualele alternanţe la guvernare.
Întrucât domnul Voinescu a avut amabilitatea să mă ia cu dânsul la Adunarea Parlamentară NATO ? nu se întâmplă foarte des, de aceea am subliniat acest lucru, de data aceasta a avut amabilitatea - mi-am permis să mă interesez care este rolul Parlamentelor din toate ţările membre ale NATO în materie de achiziţii. Pun la dispoziţia dumneavoastră, dacă sunteţi interesaţi, un manual care a fost făcut de Adunarea Parlamentară NATO, în care un capitol special este rolul Parlamentelor în ceea ce priveşte achiziţia. Nu vreau să intru în detalii.
Dar, în esenţă, ceea ce noi putem să facem, cel puţin, repet, judecând prin tot ceea ce există în practica altor ţări membre NATO şi care nu ar contraveni, în acelaşi timp, nici dispoziţiilor constituţionale sau regulamentelor noastre sunt următoarele:
1. Să verificăm compatibilitatea planurilor de achiziţie cu strategia naţională în materie de apărare, adică să dăm un aviz, dacă vreţi, că acest program răspunde sau se înscrie în strategia naţională de apărare şi serveşte unui scop;
2. Să ne asigurăm că achiziţiile respective sunt sustenabile pe termen mediu şi lung, respectiv, să existe un acord de principiu măcar al Ministerului Finanţelor Publice, un acord al Guvernului privind finanţarea acestui program pe măsură ce el se va dezvolta.
Şi, ca parlamentari, avem de asemenea obligaţia să exprimăm un punct de vedere în legătură cu necesitatea păstrării unui echilibru între priorităţile economice şi sociale şi cele din domeniul de apărare.
3. Cel de-al treilea lucru care intră în competenţa parlamentelor pe aceste teme este verificarea şi recomandarea pe care trebuie s-o facem, aş zice eu, că procesul de achiziţie se desfăşoară potrivit procedurilor legale ? este obligaţia noastră să putem face acest lucru şi înainte de contract ? şi că ea se desfăşoară în condiţii de transparenţă potrivit şi dispoziţiilor legale din România şi obligaţiilor pe care le avem la nivelul Uniunii Europene.
Sigur, aici, este o chestiune ? vreau să v-o spun deschis ? România este singura ţară membră a Uniunii Europene care este membră a Agenţiei Europene de Apărare care nu a semnat Codul de conduită privind achiziţiile militare. Nu mă întrebaţi de ce, pot să vă spun foarte multe lucruri, dar nu cred că acesta este esenţialul. Deci noi nu avem obligaţia asta juridic, dar ca ţară membră a Uniunii Europene sunt obligaţii de transparenţă şi pe plan naţional şi pe plan internaţional.
4. În fine, cel de-al patrulea lucru, Parlamentul ar trebui să evalueze şi să estimeze care este impactul achiziţiilor respective asupra industriei naţionale de apărare, respectiv, modul în care o asemenea achiziţie se reflectă în locuri de muncă, dezvoltarea producţiei proprii şi aşa mai departe.
Deci, din punctul meu de vedere, va fi foarte greu să mergem în plenul Camerelor reunite cu un material la care colegii noştri nu vor avea acces, anexa având un caracter secret.
Ceea ce aş sugera este ca să ne daţi un mandat celor două Comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi din Senat ca să elaborăm un aviz ? încă o dată vă spun ? un punct de vedere, care în opinia mea, din toate consultările pe care le-am avut şi din audierile pe care le-am făcut, ar trebui să cuprindă câteva elemente simple.
Unu. Sprijinul pentru lansarea acestui program care este, din punctul meu de vedere, dacă şi alţi colegi îl vor împărtăşi, este esenţial pentru securitatea României în perioada care vine. Deci este o chestiune de principiu, dacă vreţi, în cazul în care nu vor fi alte opinii.
În al doilea rând, din tot ce am văzut, cred că un lucru esenţial, dacă ne putem pune de acord, este să ne exprimăm foarte clar o preferinţă pentru ca România să se implice în viitor, să aibă ca obiectiv principal în această materie achiziţionarea avionului F 35, singurul avion de generaţia a 5-a care ar putea să fie disponibil pentru România începând cu anul 2025. Nu există nicio obligaţie, au acces la acest avion numai cei care au contribuit la program. Noi nu suntem între ei. Se pare că pentru cele două ţări, parteneri importanţi ai Statelor Unite, respectiv Israel şi pe lângă el şi România, s-ar putea realiza acest lucru dar nu este deocamdată obligaţie juridică.
Al treilea lucru pe care ar trebui să-l spun este că eu nu cred că noi ne putem pronunţa ce este bine, ce nu este bine, ca să aibă două motoare, ca să fie monomotor, cred că o chestiune în care nu trebuie să ne băgăm pentru că nu este treaba noastră, dar trebuie, în acelaşi timp, să lăsăm şi ministerului şi Guvernului, până la urmă, autoritatea de a decide ce este mai bine că ei au toate datele, au toate analizele, ne-au spus şi nouă unele chestiuni, sigur, în măsura în care pot.
Şi după aceea, sigur, să avem şi nişte recomandări în legătură cu necesitatea ca Ministerul Finanţelor Publice să pună la dispoziţie resursele necesare pentru acest program, să solicităm ca procesul de achiziţie, orice vor hotărî la nivel guvernamental să se desfăşoare de o manieră transparentă cu respectarea dispoziţiilor legale.
De asemenea, cred că este o recomandare absolut obligatorie pe care ar trebui s-o facem, aceea ca indiferent cine este furnizorul să acorde o atenţie specială procedurilor de offset, activităţii de natură să implice şi industria naţională de apărare din România în măsura cea mai mare, să creeze locuri de muncă, intrări la buget, impozit pe venit. Acum o să fie mai mic impozitul pe venit că le taie 25%, dar oricum o să fie intrări şi la buget pe impozitul pe venit, pe TVA, pe tot ce este.
Şi va trebui să discutăm încă o dată această opinie pe care Parlamentul o exprimă. Deci trebuie să fie după părerea mea concentrată pe chestiunile legate de respectarea legislaţiei, transparenţă, implicarea industriei naţionale, pe o recomandare ? am înţeles intervenţia domnului preşedinte Mircea Geoană - într-adevăr să vii acum şi să discuţi de o afacere de 1 miliard şi jumătate probabil că nu este cel mai bun moment, dar exprimarea necesităţii pentru lansarea unui asemenea program pe o perioadă de 15 ani, cred că s-ar putea face, urmând ca să stabilim foarte clar, pentru început, anul acesta, anul viitor, cam care ar fi obligaţiile. Deocamdată, suntem în această etapă.
Dacă dumneavoastră consideraţi că s-ar putea face aşa ceva, eu încă o dată vă spun, cred că cea mai bună formulă ar fi să dăm celor două comisii mandatul, comisiile să elaboreze şi în plen, dacă va fi nevoie în plen ? există chiar de la partenerii noştri americani o anumită rezervă şi o să vă spun care ? dacă ,,aprobă? Parlamentul, indiferent care va fi forma juridică a acestei luări la cunoştinţă, americanilor le este teamă că ar fi şi ei obligaţi, pentru a asigura reciprocitatea să meargă în Congres şi acolo, la ei, este mult mai serios ca la noi şi o asemenea temă ar putea să ridice anumite probleme.
Din punctul meu de vedere, putem examina şi posibilitatea unui aviz al comisiilor. Dacă se doreşte, putem să venim cu avizul numai, nu cu toată documentaţia ? şi în plen, dacă acest lucru credeţi că este mai folositor ? dar închei spunând un singur lucru, există un element de maximă urgenţă, scrisoarea, oferta americană a expirat pe 3 iunie 2010. O să-mi spuneţi, nu este nicio problemă şi la Curtea Constituţională au expirat mandatele pe 7 iunie 2010. Problema este că la americani este mai complicat că dacă a expirat înseamnă refacerea procesului, inclusiv cu implicaţii ? şi am verificat astăzi cu ministrul apărării ? cu implicaţii legate de costuri. Eu însă am ridicat o problemă de bun simţ, am spus că în condiţiile în care dolarul s-a supraevaluat înseamnă că şi costurile vor trebui să fie reduse în dolari pentru că este în dolari dar noi plătim în euro, deci trebuie să avem foarte mare grijă. Dar oricum, vreau să vă spun că termenul a expirat, a fost prelungit de trei ori până acum cu câte o lună. Astăzi, americanii au promis că-l mai prelungesc cu patru zile. Am mai cerut noi să-l mai prelungească cu trei zile, deci o săptămână.
Deci vreau să induc doar sentimentul urgenţei cu care ar trebui să ne aplecăm asupra acestei chestiuni. Sigur, dumneavoastră, în înţelepciunea dumneavoastră, veţi decide cum este mai bine. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Domnule vicepreşedinte Năstase, vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi, am apreciat claritatea expunerii domnului vicepreşedinte Meleşcanu şi în acelaşi timp faptul că ne-a dat o ideea clară despre ceea ce avem de făcut.
Eu am câteva chestiuni care, sigur, nu-mi sunt deocamdată suficient de clare.
Prima, în cazul altor cumpărări de echipamente militare s-a mai folosit această procedură?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Nu.
Domnul Adrian Năstase:
Nu. Fregate şi alte poveşti?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Nu.
Domnul Adrian Năstase:
Bun. A doua chestiune, este vorba de un contract sau de un tratat?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Este vorba de un contract care însă se încheie cu Departamentul Aviaţiei Statelor Unite care la rândul lor încheie contracte cu încă vreo 30 de furnizori, dintre care cel mai important este Lockeed Martin.
Domnul Adrian Năstase:
Deci este un contract?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Este un contract.
Domnul Adrian Năstase:
Nu se ratifică de către Parlament?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Nu, nu există?
Domnul Adrian Năstase:
Este un contract comercial?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Da.
Domnul Adrian Năstase:
Bun. În această situaţie, întrebarea mea este ce rol poate să aibă Parlamentul, aici? Dacă Guvernul ar dori, eventual, să-şi angajeze răspunderea, în aceeaşi perioadă, alături de celelalte două proiecte de lege, pe un program - Guvernul să-şi angajeze răspunderea pe un program - şi acesta este programul de modernizare şi sigur că s-ar putea ca în paralel cu programul acesta de reduceri, de tăieri, de nu ştiu ce, să fie şi celălalt program pe care Guvernul îşi angajează răspunderea pentru acest program. S-ar putea să fie o soluţie, eventual, interesantă.
Eu încă nu ştiu despre ce sume discutăm. Mie nu-mi este foarte clar, dar probabil că în anexele secrete există o chestiune de specialitate.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
1,3 miliarde de dolari.
Domnul Adrian Năstase:
Bun. Eu vreau să vă întreb strategia de securitate naţională a fost aprobată de Parlament? Nu-mi aduc aminte.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Ştim cu toţii, adică chiar şi noi mai în vârstă tot ne aducem aminte de asta că nu a fost aprobată.
Domnul Adrian Năstase:
Atunci, poate că avem nevoie de submarine.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Există un plan, referitor la dezvoltarea forţelor armate care include şapte programe strategice dintre care unul este avionul multirol şi care a fost aprobat de CSAT.
Domnul Adrian Năstase:
Nu ar fi fost mai normal ca Parlamentul să se ocupe întâi de aprobarea strategiei de securitate? Şi după aceea, în cadrul acestui program de securitate să stabilim ce programe de înarmare urmează să sprijinim? Eu aşa aş fi considerat potrivit dar poate că greşesc.
În orice caz, poate că noi de aici ar trebui să tragem o concluzie în ceea ce priveşte Codul de conduită, poate că dacă acest Cod de conduită reprezintă un text interguvernamental, noi ar trebui să începem prin a ratifica acest Cod de conduită. Deci ca să ne punem la punct cu toate elementele necesare care să fie avute în vedere pe viitor.
Iar pe de altă parte, aici daţi-mi voie să vă spun că, aşa cum văd eu lucrurile în acest moment, este un fel de teamă a Guvernului de a se angaja pe un anumit program. Să numim acest program ,,programul de neîncredere? pentru că asta dovedeşte un fel de neîncredere în Guvern, în sensul că, de data aceasta, Parlamentul ar trebui să gireze pentru Guvern că acest program merge până la capăt, ceea ce nu este în ordine pentru că şi executivele, guvernele trec dintr-unul în altul preluând obligaţiile care sunt angajate la nivelul respectiv.
Deci, dacă din punct de vedere constituţional, este nevoie de o intervenţie a Parlamentului, sigur, putem să facem acest lucru.
În ceea ce priveşte oportunitatea nu vreau să comentez pentru că, după părerea mea, această discuţie vine într-un moment extrem de nepotrivit şi nu ştiu dacă cei care sunt afară la porţile Parlamentului vor aprecia foarte tare ideea angajării acestui program. Sigur, el poate fi justificat în anumiţi termeni dar rămâne de discutat şi, aici, eu aş vrea totuşi ca Guvernul, în primul rând, să fie cel care, cunoscând cel mai bine aceste detalii, să iasă şi să explice aceste chestiuni şi de ce este nevoie de aceste cheltuieli, pentru că, până la urmă discutăm despre bani, pentru că Strategia de securitate nu o avem încă.
De aceea, în ceea ce priveşte importanţa pentru industria de apărare, întrebarea mea cea mai firească ar fi: care industrie de apărare? Vorbim de industria românească de apărare?! Cea care...
(Discuţii în sală)
Cea care a rămas după offset-urile pe care le-am realizat în cadrul altor programe. Probabil că, în sfârşit, unii vor aprecia această chestiune şi faptul că repornim industria noastră de apărare cumpărând aceste avioane. Deja sunt unele chestiuni care au apărut din punctul de vedere al competiţiei între diferitele oferte.
De aceea, părerea mea este că, la acest moment, noi nu suntem pregătiţi din punct de vedere constituţional, din punctul de vedere al prerogativelor Parlamentului, din punctul de vedere al momentului politic, din punctul de vedere al regulilor europene de competiţie stabilite în această materie să luăm o decizie aici.
Eu aş propune să rugăm Guvernul să-şi facă datoria în această chestiune şi să-şi asume răspunderea pe acest program, dacă îl consideră compatibil cu propriul său program de guvernare.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Domnul Nicolăescu, după aceea domnul Sever Voinescu, în ordinea înscrierilor la cuvânt.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Domnule preşedinte, în primul rând vreau să mulţumesc celor doi colegi, domnului Meleşcanu şi domnului Năstase, pentru poziţiile destul de înţelepte pe care le-au adoptat şi pentru modul în care au exprimat foarte multe puncte de vedere interesante.
Eu v-aş spune că mai există un punct de vedere şi anume acela economic. După părerea mea, din acest punct de vedere economic, cred că o asemenea abordare este imorală. Când ţara are probleme atât de grave, când economia merge atât de prost, să ne permitem să facem contracte de import ? că asta înseamnă, contracte de import ? de peste un miliard de euro, este strigător la cer.
În al doilea rând, chiar modalitatea aleasă de Guvern nu are nicio legătură cu relaţiile între Guvern şi Parlament, cel puţin din punct de vedere al Constituţiei pe care o avem astăzi.
Ca să nu lungesc vorba, eu cred că, în acest moment, avem o singură cale de urmat, şi anume să returnăm această scrisoare Guvernului şi să-i atragem atenţia că în perioada de criză economică are alte priorităţi şi alte probleme de rezolvat. Când va veni în Parlament cu Strategia fiscală, pe următorii doi ani, ca să ştim încotro se duce economia, sunt sau nu sunt posibilităţi financiare, de abia atunci să vină, aşa cum spunea domnul Năstase, şi cu o angajare de răspundere pe Strategia naţională de apărare. Şi vedem dacă sunt compatibile cele două strategii, dacă cele două strategii se susţin una pe cealaltă.
Altfel, nu facem decât să lansăm exerciţii de imagine şi chiar ne pierdem vremea. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Domnul Sever Voinescu.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Şi eu găsesc că este ceva strigător la cer, aici, dar ceea ce mi se pare strigător la cer este simplismul cu care câţiva colegi tratează această chestiune şi mai ales această paradigmă excesiv populistă în care este pusă problema asta. Eu, de pildă, l-aş întreba pe domnul Nicolăescu ? dacă aşa este, cum domnia sa se pricepe la tot! ? să ne spună cum se va asigura securitatea spaţiului aerian în România începând cu 2014, data la care, după cum ştim, avioanele noastre din dotare nu mai pot asigura acest lucru?
(Rumoare, discuţii)
Domnul Mihai-Alexandru Voicu:
Cu poliţia aeriană.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Şi cine face poliţia aeriană, domnule Voicu?
(Discuţii în sală)
Nu ştie. Evident. Este evident că este un punct de vedere al unor domni care nu ştiu să răspundă unor întrebări esenţiale.
(Rumoare, discuţii)
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Nu vorbiţi în numele nostru, domnule Voinescu.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Iertaţi-mă, v-am ascultat, nu v-am întrerupt.
Într-adevăr, există o problemă de natură constituţională aici. Mă bucur foarte mult, de asemenea, că domnul Năstase, astăzi, este foarte grijuliu cu principiul separaţiei puterilor în stat. Nu ştiu dacă nu cumva şi Guvernul domniei sale, la un moment dat, vrând să se acopere cu o privatizare colosală, a făcut acelaşi lucru, deşi, în mod evident, privatizările sunt atributul puterii executive.
Eu cred, dincolo de toate aceste poziţii, mai degrabă politice, că trebuie să reflectăm serios la problema domnului Meleşcanu, care mi se pare raţională şi mi se pare a împăca deopotrivă atât imperativele care vin dintr-o situaţie strategică şi de securitate concretă a României ? nevoile ei de securitate, repet! ? şi, pe de altă parte, din această chestiune de natură constituţională.
Deci rugămintea mea, domnule preşedinte, este să supuneţi la vot propunerea domnului Meleşcanu pe care, dacă am înţeles-o corect, aş sintetiza-o acum: să abilităm cele două Comisii pentru apărare din Camera Deputaţilor şi din Senat să elaboreze un aviz pe marginea acestui material.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc. Domnul Năstase, o reacţie la cele afirmate.
Domnul Adrian Năstase:
Aş vrea să-i reamintesc domnului Voinescu că actele la care s-a referit erau, de fapt, proiecte de lege care au fost trimise pe baza Constituţiei şi pe baza Regulamentului Camerelor, pentru aprobare şi ratificare, ceea ce s-a şi întâmplat.
De data această, avem un memorandum care nu există care ar trebui să fie ratificat. Nu există, în sensul că nu ştim despre ce este vorba.
Ar trebui să fie un acord dat înainte de către Parlament pe o formulă blind, ceea ce nu cred că s-a întâmplat vreodată şi nu cred că este rolul Parlamentului să facă acest lucru.
Pe de altă parte, iertaţi-mă că vă spun, eu nu aş vrea să transformăm Parlamentul într-un fel de CES...
(Rumoare, discuţii)
CES! Pentru că practic...
(Discuţii.)
Deci am cumpărat alte echipamente. Dacă transferăm la Parlament sarcina de a cumpăra avioane, atunci o discutăm aici, la Parlament, dar discutăm cu toate detaliile!
Nu se poate ca acest contract să fie negociat, discutat, fără să avem în acest moment o Strategie de securitate ca să ştim dacă luăm 20 de avioane sau luăm 100 de avioane. Care este, de fapt, fundamentul de Strategie naţională în care noi intrăm deja şi aprobăm, de principiu, acest program? Fără să-i cunoaştem detaliile, sunt avioane cu geometrie variabilă, dar înţeleg că şi asta este o înţelegere cu geometrie variabilă, că nu-i cunoaştem costurile, nu-i cunoaştem implicaţiile, nu cunoaştem în ce sistem de securitate discutăm. Nu înţelegem foarte bine care sunt factorii de ameninţare la adresa siguranţei naţionale, în afară de pensiile nesimţite care am înţeles că intră în articolul 53 al Legii siguranţei naţionale. Poate folosim aceste avioane împotriva pensionarilor şi de asta trebuie apărat cerul patriei.
Lăsând gluma la o parte, eu cred că nu avem nici competenţa de a intra în această chestiune, nu cred că lucrurile sunt suficient de clare, cred că, pur şi simplu, Guvernul vrea să se acopere în această chestiune, ne trimite nişte fragmente de informaţii din care unele ajung la Comisiile pentru apărare, iar altele... Eu oricum nu am decât această scrisoare din partea secretarului general al Guvernului către secretarul general al Camerei Deputaţilor, ceea ce mi se pare ridicol. Iar pe această bază, ar trebui dat un acord de principiu în legătură cu o cheltuială de 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care înţelegeam că pentru pensionari până la sfârşitul anului mai era nevoie de vreo 600 de milioane de euro ca să acoperim necesarul de bani.
Nu vreau să intru în detalii. Domnul Nicolăescu arăta foarte bine că este şi o chestiune economică de discutat şi o chestiune care, până la urmă, înseamnă o decizie pe care noi va trebui să o justificăm, aşa cum domnul Băsescu sau domnul Boc ies să explice anumite chestiuni economice acum, ar trebui ca noi să începem să explicăm zilele viitoare, în paralel cu discuţiile legate de salarii şi pensii de ce Parlamentul, după ce face anumite cheltuieli proprii, nesimţite, stabilindu-şi pensii nesimţite şi luând alte decizii de acest gen, acum hotărăşte să ia avioane, în afară de Mercedes-uri şi de alte echipamente.
Decizia asta va trebui explicată de noi, pentru că înţeleg că decizia a fost mutată de la Guvern la noi pentru a explica aceste chestiuni. Sigur mă voi bucura să-l ascult pe domnul Meleşcanu explicând că totuşi, pentru a rezolva programul anticriză al Parlamentului, soluţia anticriză a Parlamentului la problemele legate de salarii şi pensii, o reprezintă programul de achiziţionare a avioanelor F16.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Doamna Aura Vasile, iar după aceea aş dori să concluzionăm, fiindcă avem şi alte puncte pe ordinea de zi.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Aş dori să-i dau şi eu un drept la replică domnului Voinescu.
Doamna Aurelia Vasile:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Sunt surprinsă de felul în care colegul nostru, Sever Voinescu şi-a început speech-ul, în condiţiile în care ştiu foarte bine că este uman şi că este foarte răspunzător pentru funcţia, pe care o are în acest moment, de parlamentar şi de felul în care el trebuie să-şi achite activitatea faţă de cei care l-au trimis în Parlament, deoarece a intrat în Parlament pe votul cetăţenilor şi nu pe votul preşedintelui.
Legat de tema pusă în discuţie, stau şi mă gândesc şi mă întreb care este temeiul constituţional prin care mi se cere un vot ?în orb?, pentru că, până la urmă, asta este: ni se cere să votăm ceva despre care nu ştim nimic. Memorandumul nu avem voie să-l vedem, Planul naţional de strategie nu ne-a fost prezentat şi multe altele.
Mă duc mai departe, legat de activitatea Guvernului, şi spun că există Planul naţional energetic, pe care nu l-am văzut. Nu-mi aduc aminte ca domnul Videanu să fi venit la Parlament şi să ceară aprobarea Parlamentului pentru noile companii energetice pe care am înţeles că deja le-a depus la Registrul Comerţului.
Există un Plan naţional de transporturi, nici pe acesta nu l-am văzut.
Dacă ni se forţează mâna să dăm un vot ?în orb? pentru a descărca pe altcineva de obligaţiile fiscale sau de cheltuielile aberante care se fac, în acest moment, spunându-se că trebuie asigurat spaţiul aerian, de cine ne ferim? Nu de sus este pericolul, ci de jos este pericolul, de la cei care, în acest moment, rămân nemâncaţi şi care, teoretic, sunt sacrificaţi pentru aceste avioane.
(Rumoare, discuţii)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi.
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Domnule preşedinte, daţi-mi şi mie un drept la replică, fiindcă aşa este normal.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Cine v-a atacat?
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Domnul Voinescu a atacat iarăşi, urât, la persoană, ceea ce nu cred că este elegant din partea dumnealui, dar trecem peste asta, că ne-am obişnuit.
(Rumoare, discuţii)
Un singur lucru vreau să vă întreb pe dumneavoastră care conduceţi şedinţa: în baza cărui temei constituţional şi regulamentar sesizăm comisiile Parlamentului cu un memorandum al Guvernului?
Doamna Aurelia Vasile:
Asta am spus şi eu...
(Discuţii.)
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:
Dacă avem undeva temei legal pe aşa ceva, este în regulă. Eu nu l-am găsit nici în Regulamentul şedinţelor comune, nici în Regulamentul Camerelor, nici în Constituţie. În consecinţă, propunerea mea pe asta s-a bazat: să retrimitem această scrisoare Guvernului şi dacă el doreşte, într-adevăr, să facă ceva în acest sens, să vină cu strategia, să vină cu un program de asumare a răspunderii, cu un proiect de lege, se găsesc temeiuri constituţionale în acest sens.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul Voinescu, drept la replică.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Pentru a nu prelungi polemica, domnule preşedinte, vreau doar să-mi exprim stupoarea şi întristarea când aud felul în care colegi cu funcţii extrem de importante în acest Parlament tratează chestiunile de securitate naţională.
(Rumoare, discuţii)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Stimaţi colegi, haideţi să încercăm să clarificăm acest subiect.
Primul punct care este extrem de clar este că solicitarea pe care am primit-o ? vorbesc de scrisoarea din partea primului ministru, nu de cea de la doamna secretar general al Guvernului ? prin care Parlamentul este chemat să dezbată şi să decidă cu privire la acest subiect este neoperantă şi este o observaţie de natură juridică, nu politică. Parlamentul nu are cum să se pronunţe pe un contract eminamente comercial, de natură strategică, între două Guverne. Nu avem acoperire din punct de vedere constituţional.
Dacă Guvernul ar veni în faţa noastră cu un proiect de lege în care să se ceară acest lucru, evident, Parlamentul ar fi sesizat cu un proiect de lege şi ar trebui să ne pronunţăm. Deci din punctul de vedere al deciziei Parlamentului, nu avem o decizie de luat.
Doi. Ceea ce a spus domnul preşedinte Meleşcanu, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din punct de vedere al complexului de factori de natură strategică şi de siguranţă naţională, există un temei pe care vi-l supun atenţiei ? plecând şi de la propunerea preşedintelui comisiei care, până la urmă, are cele mai multe informaţii şi de natură tehnică, şi de natură practică ? este să solicităm Guvernului şi Preşedintelui venirea în faţa Parlamentului, conform Constituţiei, cu noua versiune de Strategie de securitate naţională pe care preşedintele este chemat să o prezinte în 6 luni de la preluarea mandatului, este o obligaţie constituţională a Preşedintelui României, ultima strategie pe care a prezentat-o în faţa Parlamentului nostru a fost în 2005, dacă nu mă înşel, broşura pe care o ţinem minte cu toţii prin care s-a prezentat strategia. În cinci ani de zile s-au schimbat multe lucruri şi cred că este absolut firesc să solicităm ca preşedintele să vină în faţa Parlamentului, prezentând stadiul actual. Este prerogativa Preşedintelui, constituţională şi este misiunea sa principală în statul român.
Să cerem într-o scrisoare adresată Guvernului ca Guvernul, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, care are obligaţia să vină în faţa Parlamentului, cu strategia de înzestrare a armatei, care reprezintă un obiect pe care dânşii pot să vină şi să ni-l prezinte. Sunt convins că avioanele multirol vor face parte din această chestiune.
Evident, eu nu văd o dificultate ca acest material să fie discutat şi la nivelul membrilor Comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cele două Camere, care vor putea să vină cu elemente de natură comparativă. Vor fi liberi să asculte poate şi alte oferte. Până la urmă nu este o obligaţie să facem acest lucru.
Repet, din punct de vedere strict formal şi juridic noi nu avem cum să aprobăm, să decidem asupra unui memorandum al Guvernului. Este o chestiune fără precedent. Memorandumul Guvernului este pentru uzul Guvernului şi este aprobat de primul-ministru în urma deciziei CSAT. Deci dacă Preşedintele vine în faţa Parlamentului, prezentând noul context de securitate naţională, Guvernul vine cu strategia de înzestrare militară multianuală, împreună, evident, cu resursele financiare, de natură multianuală. Aici se vorbeşte de 2025, inclusiv 2030, dacă-mi aduc bine aminte, domnule Meleşcanu. Deci sunt chestiuni pe termen mediu şi lung. Evident, atunci, un anumit aviz, un anumit punct de vedere al Parlamentului, la nivel de specialitate, ar putea să aibă loc, dar numai în condiţiile pe care le-am menţionat: strategia de securitate naţională şi o prezentare a Guvernului a strategiei de înzestrare a armatei şi de alocare de resurse.
Doamna Aurelia Vasile:
Domnule preşedinte, cu primele două propuneri noi suntem de acord: propunerea dumneavoastră privind cele două scrisori, dar nu suntem de acord cu sesizarea comisiilor de specialitate, pentru că nu aveţi baza legală. Dacă dumneavoastră îmi spuneţi pe ce bază sesizaţi comisiile, eu sunt gata să accept, dar deocamdată nu există bază legală pentru a sesiza cu un memorandum comisiile de specialitate.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Materialele se află deja la Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, unde au fost distribuite de către cei doi preşedinţi.
Domnul Adrian Năstase:
Să considerăm că a fost distribuit pentru informare.
Din sală: Corect.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Doamna senator Boagiu, vă rog.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu am stat şi am ascultat toate argumentele sau, mă rog, toate declaraţiile politice făcute aici, dar aş vrea să încercăm să fim pragmatici, totuşi. Toată lumea uită prezentarea pe care a făcut-o domnul Meleşcanu la începutul dezbaterii pe această temă.
Înainte de a readuce în discuţie ceea ce domnul Meleşcanu ne-a informat ? şi presupun că i-aţi solicitat această informare, domnule preşedinte al Senatului, nu numai în calitate de vicepreşedinte al Senatului, ci şi în calitate de preşedinte al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, fost ministru al apărării şi aşa mai departe ? scrisoarea pe care o avem în faţă, solicitarea, chiar cu eroarea prezentării celei adresate secretarului general, este din luna aprilie, 30 aprilie, data de intrare în Camera Deputaţilor. Suntem deja în luna iunie, deci a trecut o lună şi jumătate de când solicitarea a ajuns la noi.
Apoi, din expunerea pe care domnul Meleşcanu a făcut-o, eu am înţeles aşa: baza legală pe care o avem, în pofida faptului că nu am semnat acordul de? Cum aţi zis? Codul de conduită. Fiind stat membru al Uniunii Europene este nevoie de acest acord al Parlamentului statului care achiziţionează aeronavele. Asta am înţeles eu din ce ne-aţi spus dumneavoastră.
După aceea, înţeleg că dacă noi nu ne vom pronunţa în termen, urmează o renegociere a acestui contract. Aşa e? Deci nepronunţarea sau pasarea încă nu ştiu câte luni a acestui subiect înseamnă o renegociere. Or renegociere nu înseamnă totdeauna renegociere cu minus, poate să însemne şi renegociere cu plus. Deci sunt responsabilităţi pe care ni le asumăm.
Cred că prima propunere era mult mai raţională, dacă ne gândim şi la bugetul statului, situaţia financiară prin care trecem.
Discutăm de informaţii clasificate, la care nu avem acces, informaţii secrete la care au acces membrii CSAT-ului, public nu le putem prezenta. Aşa că singura soluţie este ca informarea completă să o avem de la Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aşa cum a fost propus iniţial şi să ne pronunţăm, dacă trebuie să ne pronunţăm.
Altfel spunem clar: nu ne trebuie în România nimic. Da. Îmi suflă unul dintre colegi, nu e o fregată care e nedotată, este un avion dotat complet, care o să poarte şi culorile României. Nu mai întârziem.
Eu atrag atenţia asupra acestui element: întârziere ? renegociere. Mă întorc la ceea ce domnul Meleşcanu spunea iniţial.
În rest, politic, putem face nu ştiu câte comentarii, până mâine dimineaţă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnul vicepreşedinte Voiculescu.
Domnul Dan Voiculescu:
Cu toată prietenia pentru colega mea, vreau să spun că în perioada actuală şi în perioada următoare, riscul ca o negociere să se termine cu o majorare de preţ la o marfă second-hand sau, dacă îi spunem altfel, în uz este zero.
Doamna colegă, vă asigur că nu riscăm să plătim noi majorări de preţuri la avioane second-hand.
Domnul Alexandru Pereş:
De unde ştiţi?
Domnul Dan Voiculescu:
Vă garantez eu, domnule vicepreşedinte, pentru că să ştiţi că nu e o bătălie foarte mare pe ele. Să ştiţi că nu există o ofertă pentru ele.
Domnul Alexandru Pereş:
Mai pică 2-3-4?
Domnul Dan Voiculescu:
Nu, nu pică, n-avem nicio grijă că nu pică.
În al doilea rând, mai e un aspect foarte important pe care l-am trecut cu vederea: e vorba de offset-ul de care a vorbit, în trecere, domnul Meleşcanu.
Noi avem obligaţia să triem ofertele de valori atât de mari prin viziunea offset-ului. Cei care vor să vândă în România marfă de un miliard sau două trebuie să-şi asume să cumpere din România marfă de un miliard sau două. Noi nu ne mai putem permite, mai ales la sumele de care vorbim, să nu includem offset-ul. Din câte ştiu, oferta pentru F16 nu are offset. Corect?
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Da, la avioane în uz, ca să nu spun la mâna a doua, în general, la echipamentul militar la mâna a doua nu există program de offset. Aceasta este una şi a doua, americanii în general nu acceptă practica offset-ului.
Dar vreau să fiu corect până la capăt. Avem nişte promisiuni, în urma discuţiilor cu colegii de la Ministerul Apărării Naţionale, că se va insista pentru asumarea voluntară a unor angajamente, nu la partea principală, cam pentru 30% din valoarea contractului. Firmele îşi pot asuma? urmează să se discute şi le-au scris nişte scrisori, deci ar exista teoretic o posibilitate, dar voluntar. Nu e vorba de o obligaţie şi nu e vorba la valoarea contractului, ci la valoarea unor părţi din contract. Guvernul american nu?
Domnul Dan Voiculescu:
Practic, eu nu am vrut decât să subliniez că la astfel de valori, toate ţările, dar absolut toate practică offset-ul 100%. Ca atare, ca o recomandare pentru Guvern ar fi contractul, indiferent când, cum va fi semnat, să prevadă offset 100%.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Agenţia pentru offset bineînţeles că nu mai există. Tocmai pentru a sublinia importanţa activităţii respective a fost transformată într-un oficiu, care este la Ministerul?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Eu vă propun să tranşăm acest subiect, a fost dezbătut. E un subiect important.
Domnule Haşotti, aveţi o sugestie practică?
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc.
Foarte pe scurt, domnule preşedinte, evident că plenul Camerelor reunite nu poate adopta intervenţiile cât se poate de pertinente ale domnului senator Meleşcanu. Aşa ceva nu poate adopta. De asemenea, Comisiile de apărare nu ne pot spune mai mult despre acest document pentru că totul este clasificat.
Dar eu vreau să vă spun o chestiune poate minoră, dar care pentru noi, parlamentarii, are importanţă. Aprecierea pe care o dă această doamnă, Daniela Nicoleta Andreescu, secretar general al Guvernului faţă de Parlament, poate reieşi ? şi cu acest document, domnule Voinescu, vreţi să intrăm în plen sau la comisii?
Uitaţi-vă, să vedeţi ce redactare defectuoasă, că de aici se pot trage multe concluzii. La anexe: ?Concepţia referitoare la Programul ?Avion multirol al Forţelor Aeriene? clasificat, ghilimele, secret de serviciu compus din 2 ? uitaţi-vă pe document ? 2 arab, paranteză, file. Greşeala continuă la următorul paragraf?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule senator! Domnule senator, pentru a putea să fiu?
Domnul Puiu Haşotti:
Voiam să subliniez importanţa pe care o dă Parlamentului Secretariatul general al Guvernului. Şi, în sfârşit, vreau să vă spun ultimul paragraf: ?Vă rog respectuos ca acest document să fie prezentat Parlamentului pentru dezbatere şi decizie.? Ce? Hotărâre? Lege? Ce? Nu e nicio problemă, securitatea naţională, sigur, toţi susţinem acest lucru. Dar ce să dezbată Parlamentul? Şi ce să dea? O hotărâre, o lege, o rezoluţie, ce? O declaraţie politică? Ce să dea Parlamentul în baza acestui rând de la final?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Stimaţi colegi, lucrurile sunt suficient de clare. Eu vă propun să mergem pe o formulă în care să solicităm autorităţilor statului venirea în faţa Parlamentului cu elementele legale obligatorii cu privire la siguranţa naţională şi problema de înzestrare a armatei.
Din punct de vedere al criticii justificate a partenerilor occidentali, cred că ar trebui să ne sesizăm şi să venim cu un proiect de lege în care Codul de bune practici în achiziţii militare să devină regulă şi pentru România ? şi eu consider asta ca o concluzie a întâlnirii noastre de astăzi.
În al treilea rând, vreau să vă spun că, din punct de vedere practic, şi eu, şi doamna Anastase deja am sesizat Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Deci acest material se află către preşedinţii Comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională spre informare. Nu. Nu.
(Discuţii, consultări)
Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:
Noi nu am primit oficial la comisii. Scrisoarea se află la dumneavoastră, la doamna Anastase şi la dumneavoastră şi urmează în şedinţa Birourilor permanente reunite să decideţi ce faceţi cu ea, modul în care se procedează. Nu am fost sesizaţi.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Barbu, vă rog.
Domnul Gheorghe Barbu:
Domnule preşedinte, aş vrea să clarific un lucru, că tot timpul a fost o corespondenţă. Prima chestiune este că această adresă, din punct de vedere al Camerei Deputaţilor, a ajuns în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi s-a reportat pentru Biroul permanent reunit.
Al doilea lucru este că, fiind un secret de serviciu, se gestionează potrivit Legii nr. 182/2002. Ea poate fi cunoscută de domnii deputaţi şi senatori în condiţiile în care au un angajament de confidenţialitate semnat. Dacă această decizie se ia în Biroul permanent reunit, pentru noi nu e nicio problemă să facem acest lucru. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Bun. Angajamente? Acum e bine să nu insistăm prea mult pe această zonă.
Practic, sunt aici două abordări pe care le voi supune votului.
O sugestie este ca acest material să meargă în regimul protecţiei informaţiilor clasificate către Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cele două Camere, care să-şi pună un punct de vedere.
Iar a doua propunere a fost de returnare de plano a acestor documente către primul-ministru, către Guvern, invocându-se elemente de natură legală şi constituţională care au fost evocate.
Practic, va trebui să dăm o destinaţie acestor documente cu care eu şi doamna preşedinte Anastase suntem sesizaţi. De aceea am venit în faţa Birourilor permanente reunite, pentru a putea să luăm o aprobare politică din partea dumneavoastră.
De aceea, prima propunere este ca acest material, evident, pe lângă răspunsul politic pe care o să-l facem, în termenii pe care i-am spus, să meargă către cele două Comisii de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cele două Camere. Cine este pentru această variantă? Vă rog să votaţi.
Vă rog să mă ajutaţi puţin cu numărătoarea. 11 voturi pentru.
Voturi împotrivă? Deci pentru returnarea acestui material, aşa cum este, către Guvern. Vă rog să mă ajutaţi să numărăm. 8 voturi.
Deci materialul va fi transmis, în regim de confidenţialitate, către Comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care, evident, vor veni cu un punct de vedere către noi.
Am rugămintea să redactăm o scrisoare din partea noastră către primul-ministru, explicând şi cadrul juridic şi opinia noastră cu privire la acest tip de exerciţiu.
Mergem mai departe.
PUNCTUL 4:
Notă privind iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, înregistrate la Parlament
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Punctul 4 din ordinea de zi, notă privind iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, înregistrate la Parlament. Iniţiative legislative care urmează să fie transmise la comisii.
Propunerea cu privire la rectificarea bugetară pe 2009.
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cele două Camere. 30 de zile pentru raportul de fond şi am rugămintea să calculaţi cu o săptămână mai devreme, în regresie, termenul pentru comisiile avizatoare.
PUNCTUL 5:
Scrisoare din partea doamnei deputat Raluca Turcan, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă
PUNCTUL 6:
Solicitare din partea domnului Alexandru Sassu, director general interimar al SRTV
PUNCTUL 7:
Solicitare din partea Sindicatului pentru unitatea salariaţilor TV
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Punctul 5, o scrisoare din partea doamnei deputat Raluca Turcan cu privire la Televiziune. Aş dori să le citim împreună cu punctele următoare. Avem o scrisoare şi din partea domnului Sassu, director general interimar, la punctul 6 şi la punctul 7 o solicitare din partea Sindicatului pentru unitatea salariaţilor TV.
Practic, este vorba de invocarea faptului că, în urma deciziei Parlamentului, situaţia directorului general interimar trebuie tranşată pentru a putea să avem o anumită continuitate în decizii.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Domnule preşedinte, eu am o propunere, ca liderii grupurilor parlamentare să aibă o discuţie până marţi în legătură cu acest lucru şi să înscriem pe ordinea de zi a plenului comun numirea unui preşedinte interimar, aşa cum cere şi legea, pentru că suntem, oarecum, în afara ei.
Deci liderii grupurilor să se întâlnească, să discute şi să facă o propunere sau mai multe propuneri până marţi. Marţi, la plen.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Am, de asemenea, o rugăminte: să clarificăm, din punct de vedere juridic, ce se întâmplă după cele 60 de zile, cu privire la expirarea termenului actualului director general, pentru că aici sunt două abordări diferite şi să fim precişi din punct de vedere juridic.
Doamna Aurelia Vasile.
Doamna Aurelia Vasile:
Legea este clară. Ceea ce am făcut noi şi unde există termenul de 60 de zile este la Consiliul de administraţie. Nu este problema directorului general. Legea spune că rămâne pe loc până când? Dacă noi, Parlamentul, nu punem Consiliul de administraţie doi ani, rămâne directorul general. Aceasta este interpretarea legii. Nu spun că pun un alt director interimar pentru că? Nu dau interpretări.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
De asemenea, aş dori să vă informez că Senatul are în dezbatere, săptămâna viitoare, noua Lege a Televiziunii şi a Radioului public, care, dacă va fi aprobată, va aduce elemente de noutate.
Doamna vicepreşedinte Boagiu.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea doar, pentru stenogramă, ţinând cont că discutăm despre SRR ? SRTv, dumneavoastră, la punctul 3, dacă nu mă înşel, acolo unde am avut rapoartele de la CNVM, ANCOM şi aşa mai departe, ultimul era raportul Televiziunii?. Rugămintea este să se consemneze în stenogramă că le-aţi transmis la Comisiile pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Senat şi din Camera Deputaţilor, dar a fost transmis spre informare, întrucât în acest moment suntem fără Consiliu de administraţie şi fără conducere. Deci forul legal care ar fi trebuit să aprobe rapoartele nu există.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da, de aceea este importantă tranşarea problemei modului în care vor fi numite viitoarele consilii de administraţie.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Da, de aceea e bine ca şi noi să avem legea pe ordinea de zi a primului plen al Senatului şi să fie adoptată.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
La plenul comun putem să discutăm până la promulgare să numim un preşedinte interimar.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vom vedea care este şi punctul de vedere al liderilor. Aşteptăm rezultatul acestor consultări până săptămâna viitoare.
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Exact. Dar vă rog să menţineţi şi să supuneţi votului propunerea mea de înscriere pe ordinea de zi pentru plenul de marţi a numirii unui preşedinte interimar al Televiziunii.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da.
Cine este pentru această propunere? Împotrivă?
Cu majoritate, această propunere a fost aprobată de Birourile permanente reunite.
Punctul 8?
Domnul Puiu Haşotti:
O secundă. Am o propunere, după moţiunea de cenzură, după dezbaterea şi votarea moţiunii.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Primul punct pe ordinea de zi este moţiunea. Pentru aceasta suntem sesizaţi.
În continuare, evident, vor urma şi celelalte puncte. Au mai fost două sau trei propuneri aprobate la începutul şedinţei noastre.
PUNCTUL 8:
Scrisoare din partea domnului deputat Sever Voinescu-Cotoi, referitoare la ?Organizarea Sesiunii anuale a AP NATO la Bucureşti (7-11 octombrie 2011)?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Punctul 8, scrisoare din partea domnului deputat Sever Voinescu-Cotoi, referitoare la ?Organizarea Sesiunii anuale a AP NATO la Bucureşti (7-11 octombrie 2011)?. Aici am rugămintea către colegii de la Camera Deputaţilor, în condiţiile de restricţii bugetare foarte mari pe care le avem, să avem o repartizare de costuri proporţională cu bugetele celor două Camere.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Aceasta era şi rugămintea, domnule preşedinte. Cele două Secretariate generale să lucreze la repartizarea aceasta de costuri.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
În pofida dificultăţilor, este important să fim o gazdă serioasă. Este o întâlnire importantă.
Rugămintea este să avem un efort partajat în mod proporţional funcţie de resursele celor două Camere.
Domnul Barbu.
Domnul Gheorghe Barbu:
Domnule preşedinte, dacă tot am discutat despre acest subiect, sunt destule alte chestiuni care se vehiculează, în ideea de a mai organiza şi alte evenimente. Unul dintre ele ar fi Adunarea Francofoniei. O să vă rog să aveţi amabilitatea să ţinem seama de faptul că cele două Camere organizează Adunarea NATO la noi şi care presupune eforturi financiare şi organizatorice foarte mari. Astfel de chestiuni să se decidă numai şi numai dacă se impune. Mulţumesc.
Domnul Eugen Nicolăescu:
Domnule preşedinte, îmi cer scuze. Vă atenţionez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor nu mai este cvorum. Nici la votul anterior nu era cvorum. În consecinţă, nu este legal votul dat şi şedinţa nu poate continua.
(Discuţii, consultări)
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Domnule preşedinte, ştiţi că şi data trecută am fost în aceeaşi situaţie şi s-a constatat cvorum prin punctul de vedere şi al Senatului. Şi a fost cvorum?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
La votul precedent, dincolo de preferinţa politică, a existat cvorum.
În acest moment însă nu mai este cvorum.
(Discuţii aprinse, consultări)
Doamna Roberta-Alma Anastase:
Şi domnul Voicu, da. Eram în cvorum.
Domnul Ioan Oltean:
Domnule preşedinte, vă rog să luaţi act că la data votului am avut cvorum, a fost şi domnul Mihai Voicu în sală şi eram opt.
Domnul Sever Voinescu-Cotoi:
Domnule preşedinte, iertaţi-mă, totuşi nu putem contesta votul pe un punct anterior, când am ajuns deja cu două puncte mai departe şi ne aducem aminte că acum două puncte nu era cvorum. Este inadmisibil.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Domnule Voinescu, am anunţat rezultatul votului la momentul respectiv. Acela este rezultatul votului.
Acum constat că nu mai suntem în cvorum de şedinţă şi încheiem Biroul permanent reunit al celor două Camere.
Şedinţa s-a încheiat la ora 15,40.