Ordinea de zi şi Programul de lucru pentru şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de miercuri, 1 aprilie 2015, ora 12,30.

Proiect de hotărâre privind modificarea Anexei Parlamentului României privind constituirea Comisiei comune pentru elaborarea propunerilor legislative, pe asta doar o citim.

Grupurile parlamentare de prietenie pe punctul 2.

Revizuirea Constituţiei pe punctul 3.

Proiect de hotărâre privind modificarea Anexei 3 a Parlamentului României privind aprobarea componenţei nominale la AP NATO.

Nu avem APCE-ul, vă rog frumos să introduceţi şi APCE-ul, pe poziţia 5.

Pe poziţia 6 va fi Proiectul de hotărâre privind abrogarea hotărârii Parlamentului privind aprobarea intrării şi staţionării forţelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României.

Pe punctul 7, Propunere legislativă de modificare şi completare a articolelor 21-24 din Legea 96.

Nu avem raportul!

Nu avem raportul! Atunci, o scoatem.

Şi avem la punctul 7 Numirea membrilor Colegiului director din CNCD. Şi avem raportul suplimentar aici, la rapoarte suplimentare, l-aţi văzut.

Dacă-mi permiteţi să iau cuvântul!

Vă rog frumos!

Domnul lider Orban.

În şedinţa Birourilor permanente reunite de data trecută, Birourile permanente reunite au luat decizia de a reconvoca cele şase comisii ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor, pentru audierea unui candidat. Nu s-a precizat numele acelui candidat şi vreau să vă spun, eu, acum, despre ce candidat este vorba. Este vorba despre domnul Ilie Dincă.

Dacă citiţi raportul din data de 25, nu raportul suplimentar, veţi vedea că domnul Ilie Dincă a fost audiat. De altfel, pe înregistrările de la Comisia Juridică sunt mărturiile clare şi precise că a fost audiat. Mai mult decât atât, a fost inclus în buletinul de vot, procedura de vot a fost stabilită în felul următor. 18 candidaţi incluşi pe buletinul de vot, iar membrii celor 6 comisii, trei de la Senat şi trei de la Cameră, au votat 6 din 18 candidaţi. Domnul Ilie Dincă a figurat pe buletinul de vot şi veţi vedea în raport că a obţinut 7 voturi.

Nu există nici un fel de temei, exact cum v-am spus în şedinţa trecută a Birourilor permanente reunite, nu există nici un temei pentru reaudierea domnului Dincă, deoarece el a fost audiat, a fost pe buletinul de vot şi procesul verbal al comisiilor reunite arată că a întrunit 7 voturi.

Aţi luat, cu toate acestea, decizia să reconvocaţi comisiile respective. La reuniunea comisiilor vă învederez următoarele vicii procedurale.

Primul viciu procedural, cel puţin Comisia juridică nu a fost înştiinţată, în timp util, oficial, de către Secretariatul general al Senatului, astfel încât să convoace reprezentanţii Comisiei juridice. Nici la celelalte comisii, practic, nu se poate spune că s-a derulat procedura de convocare regulamentar.

Al doilea lucru, vă readuc aminte că, în ceea ce priveşte comisiile Senatului, pentru a fi întrunite regulamentar, trebuie să aibă jumătate plus unul dintre membri. Au fost două comisii, Comisia pentru drepturile omului şi cealaltă comisie, care nu au avut cvorum, în ceea ce priveşte prezenţa.

Ca şi procedură, comisiile reunite, în ciuda propunerii formulate de mine, au luat decizia să îl audieze din nou pe domnul Ilie Dincă, fără nici un fel de motivaţie procedurală. Şi, mai mult decât atât, să supună la vot avizarea doar a domnului Dincă.

Acest Consiliu se numeşte Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Noi nu putem să îi discriminăm pe ceilalţi 17 candidaţi, care au fost votaţi de parlamentarii prezenţi, în care parlamentarii au trebuit să aleagă 6 candidaţi, din 18, în timp ce în situaţia domnului Dincă nu au avut decât un buletin de vot şi au fost puşi în faţa votului pentru un singur candidat.

Mai mult decât atât, nici din raportul suplimentar nu reiese foarte clar ce se întâmplă cu ceilalţi şase candidaţi care au întrunit numărul de voturi, care au fost pe primele şase locuri în comisiile reunite.

Mai mult decât atât, deşi s-a lăsat să se înţeleagă, nici unul dintre primii şase candidaţi nu a renunţat la candidatură, nu şi-a retras candidatura şi nu s-a constatat că nu îndeplineşte condiţiile legale.

Cine sunt candidaţii după votul de astăzi care au obţinut avizul favorabil?

În raportul suplimentar se spune numai că a fost votat cu 29 de voturi pentru şi o abţinere.

Eu asta vă spun: că nu poţi să îl consideri pe Ilie Dincă, care a luat şapte voturi atunci când s-a derulat votul pentru 18 candidaţi, avizat favorabil, iar el acum a fost votat distinct, fără ca celorlalţi candidaţi, care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru avizare, să li se dea dreptul să intre din nou în procedura de vot.

Eu vă spun sincer: nu am asistat niciodată la o asemenea încălcare procedurală, nu pot să înţeleg cum de am ajuns în această situaţie, şi vă învederez faptul că suntem pe punctul inclusiv de a studia temeiul pentru un atac la Curtea Constituţională datorită acestei situaţii, în care sunt grave încălcări ale procedurii şi în care orice candidat care nu a fost desemnat are deplinul temei să atace hotărârea noastră, pentru că le-a fost prejudiciat votul şi pentru că s-a aplicat o măsură inegală, neregulamentară în privinţa votului pentru candidatul Ilie Dincă.

Vă spun că vom ataca la Curtea Constituţională hotărârea Camerelor reunite, şi nu cred că are rost să împingem lucrurile chiar într-un asemenea punct numai ca să ne impunem voinţa.

Ca atare, solicit scoaterea de pe ordinea de zi a plenului şi, în mod evident, clarificarea acestei probleme în comisiile reunite care sunt abilitate prin lege şi prin regulamente să decidă asupra candidaţilor care primesc avizul pentru votul în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Pambuccian.

Vă explic eu, domnule preşedinte, cum se întâmplă lucruri de genul acesta, şi mi-e teamă că ele vor deveni regula.

Întotdeauna s-au respectat anumiţi algoritmi, şi ştim bine lucrul acesta. Algoritmii aceia au avut două roluri: pe de o parte, să dea o reprezentare proporţională în diverse autorităţi ale forţelor politice prezente în Parlament, şi al doilea rol a fost să protejeze minorităţile politice în raport cu o agresivitate normală a grupurilor mari.

Locul acesta în CNCD a fost dintotdeauna locul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Cred că nu are nimeni nimic de comentat legat de faptul că grupul acesta chiar are ce să facă în CNCD. Chiar rolul unui reprezentant al Grupului minorităţilor naţionale în Consiliul împotriva discriminării este firesc. Locul acesta, şi aşa s-a hotărât întotdeauna în grup, întotdeauna a revenit reprezentantului rromilor, pentru că ei sunt, şi cred că nimeni nu poate nega lucrul acesta, cei care, potenţial, pot face obiectul celei mai mari discriminări.

Ce s-a întâmplat a fost surprinzător, şi eu constat că începem să construim un alt tip de construcţie de acum înainte. Nu este deloc un lucru minor ce se întâmplă acum - adică un grup mare - prin faptul că este mare - rupe orice fel de cutume, orice fel de lucruri normale care pot să ţină de algoritmi, de înţelegeri fireşti care au loc într-un Parlament, şi s-ar putea să vedem lucrul acesta amplificându-se în viitor. De asta pledoaria mea pentru revenirea la normalitate nu mai este una pro domo, nu mai este una legată doar de reprezentantul nostru în CNCD, care a fost pur şi simplu cu brutalitate dat deoparte. Sigur că, atunci când ai un număr mare de reprezentanţi într-o comisie, ai un număr mare de voturi, poţi să votezi orice, poţi să dai aparenţa unei democraţii care să justifice orice, şi uşor-uşor scapi de toţi ceilalţi şi rămâi singur.

Eu încep să mă tem foarte mult de practici de genul acesta şi încep să cred, mai ales că observ că începe să fie o regulă în multe locuri din Europa, deci încep să cred că începem să avem şi noi reprezentanţi ai unei asemenea practici în România, şi vă mărturisesc că acest caz de care vorbim acum, care poate într-adevăr fi rezolvat în felul în care vorbeşte domnul Orban, poate să reprezinte un precedent pentru toţi cei din jurul mesei acesteia, inclusiv pentru domnul Orban.

În momentul în care nu mai există algoritmi, nu mai există cutume, nu mai există reguli, există o singură regulă - suntem mulţi, îi lichidăm pe ăia puţini; chestia asta poate să înceapă să ducă spre un alt tip de construcţie politică, construcţie politică căreia sper să nu îi aparţin niciodată şi să nu îi fac obiectul niciodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Orban.

Câteva lucruri: stimate domnule Pambuccian, majoritatea parlamentară este deţinută de PSD şi de aliaţi şi de multe ori beneficiază de sprijinul dumneavoastră. În cele şase comisii există o majoritate evidentă care este o majoritate guvernamentală. Dumneavoastră nu aţi negociat nimic cu mine. Aţi negociat, poate, cu alţi parteneri politici; în nici un caz cu mine. Eu am avut o discuţie pe tema aceasta cu liderul PSD referitor la această pondere. Pot să vă spun că Grupul Partidului Naţional Liberal este la fel de prejudiciat ca şi grupul dumneavoastră. Dacă ar fi existat cu adevărat o negociere serioasă, nu cred că eu m-aş fi opus ca să fie reprezentante minorităţile, dovada faptului că noi l-am susţinut pe candidatul UDMR şi, în mod evident, dacă ar fi existat o situaţie rezonabilă de negociere, am fi acceptat să sprijinim şi un candidat al minorităţilor naţionale.

Vă reamintesc că, faţă de înţelegerea politică, a apărut un candidat pe numele domniei sale Dragoş Tiberiu Niţu, care nu a fost votat de reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, ci a fost votat de reprezentanţii Coaliţiei guvernamentale, care are majoritatea în comisiile respective.

Şi vă mai spun un lucru pe care vi-l poate spune un coleg din Comisia de minorităţi: la primul vot eu l-am votat pe Ilie Dincă, pentru că ştiam că este candidatul susţinut de Grupul minorităţilor şi, dacă a mai primit nişte voturi, le-a primit de la noi, nu le-a primit de la majoritatea guvernamentală, care şi-a exprimat votul în favoarea domnului Niţu din nişte motive pe care eu nu reuşesc să le găsesc astăzi, pentru că văd că PSD-ul s-a răzgândit.

Intervenţia mea, în schimb, a fost o intervenţie care este legată de faptul că sunt grave încălcări procedurale; nu le-am trecut pe toate - raportul suplimentar nu este semnat de doi preşedinţi de comisii. Sunt o mulţime de alte lucruri pe care nu le-am invocat. Eu spun că nu dăunează în nici un fel funcţionării Parlamentului dacă scoatem de pe ordinea de zi, reîncepem o negociere la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, se stabileşte o anumită pondere pe reprezentare şi se votează din nou în comisiile reunite.

Ca atare, afirmaţii aluzive de genul că "noi am face cumva ce se întâmplă în Europa nedemocratic" mi se par jignitoare la adresa mea personal şi mai ales la adresa colegilor mei, pentru că vă reamintesc că partea din PNL de astăzi care era în PDL în mandatul trecut, când s-au făcut nominalizări, a cedat, din cele trei locuri pe care le avea PDL, un loc pentru minorităţi, în timp ce PSD-ul astăzi nu numai că nu a cedat nici un loc pentru minorităţi din majoritatea lor, au luat un loc de la noi pentru un candidat care nu se ştie cine este, cine l-a sprijinit, "v-au tras ţeapa" şi dumneavoastră, care nu aţi fost sprijiniţi, şi acum încearcă "să dreagă busuiocul" prin încălcarea Regulamentului pe ultima sută de metri, ca să vă lase şi dumneavoastră impresia că v-au sprijinit.

Aici nu este vorba de un loc luat, dat, de la nimeni. Este vorba de un loc care ne revine pe pondere, pe algoritm. Deci nu e vorba de nimic de negociat, cu nimeni, totul a plecat şi o să vă spun de unde a plecat, a plecat de la o confuzie.

A plecat de la confuzia legată de faptul că o persoană care este în CNCD ca reprezentant al societăţii civile şi care are un nume neromânesc, cred că fost reprezentantul UDMR-ului la un moment dat sau nu ştiu exact. Sau a fost reprezentantul societăţii civile dintotdeauna, dar are un nume unguresc, nu ştiu cum se numeşte exact. Da, Haller.

S-a crezut că el este reprezentantul nostru, ceea ce nu e adevărat. Noi, pe algoritm, avem dreptul la un loc, acolo. Asta e tot. S-a făcut această confuzie şi am cerut să fie reparată.

Într-adevăr, nu s-a negociat nimic cu noi, pentru că nu era nimic de negociat, aici. Noi nu primeam, nu cedam nimic. Era locul nostru şi ne numeam omul pe locul respectiv. Şi e normal să avem un reprezentant în CNCD. Cred că este absolut normal. Nu ne interesează să avem reprezentanţi în alte autorităţi, în CNCD ne interesează, pentru că este o chestiune care ţine de apărarea drepturilor omului şi minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircovici.

Domnule preşedinte, eu aş vrea să fac o singură precizare.

Dacă reluăm stenograma acestor discuţii, vom observa, vizavi de ceea ce a zis domnul Ludovic Orban acum, în ultimul moment, în cea de-a doua intervenţie, vom observa că domnul Varujan Pambuccian nu a făcut nici o referire directă. Din punct de vedere procedural, lucrurile pe care le-a spus domnul Ludovic Orban stau în picioare, dar problema se pune că, principial, pe tot ceea a exprimat, se întâmplă, în momentul de faţă, şi la noi, adică nu se respectă o înţelegere, pe baza unui algoritm şi se întâmplă şi în Europa, pe nişte lucruri de genul acesta, care cresc. Deci nu a avut nici o intenţie de a sprijini pe cineva şi de a salva pe altcineva, în tot ceea ce a exprimat liderul grupului nostru parlamentar.

În ceea ce priveşte necesitatea reprezentării rromilor, pe raportul acesta, pe varianta aceasta apar şapte persoane. Cred că, măcar în ceasul al doisprezecelea, vom înţelege fiecare că reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Partida Rromilor este normal să fie în CNCD.

Domnilor colegi, am intervenţie, sper să fie scurtă.

În primul rând, vă reamintesc că Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Senatului privind şedinţele comune, cu referire la comisiile permanente, care se întâlnesc în şedinţe comune, nu generează obligativitatea ca fiecare comisie permanentă să fie în cvorum. Ca şi la Biroul permanent, cvorumul este din 24, din suma membrilor celor şase comisii. Asta este prima chestiune pe care vreau să o stabilim.

Cea de a doua chestiune, nu există - am mai avut discuţii de genul acesta, în ultimii ani privind CNCD şi nu numai pe această listă - nu există, în textul de lege nici o prevedere cu privire la negocieri. La CNCD noi avem câteva obligaţii procedurale, de a lansa procedurile, cu un anumit interval de timp înainte, cum scrie în lege, şi să le afişăm pe site-urile celor două Camere.

Comisiile reunite pot accepta 4 candidaţi, 2 candidaţi pe 10 locuri, 17 pe 10 locuri, dar competenţa votării membrilor aparţine plenului reunit, a cărui procedură este stabilită pentru buletinele de vot foarte clar, indiferent cine este preşedintele de şedinţă.

Aceasta este prima chestiune şi aş ruga şi Comitetul liderilor, atunci când au discuţiile lor cu privire la viziunea membrilor comisiilor, să nu ne transpunem în negocieri, acolo unde ele nu există, ca să nu să spun mai mult - şi în discursuri publice.

În ceea ce priveşte decizia pe care Birourile permanente au luat-o ieri, pe baza informaţiilor pe care le-au avut, plenul celor şase comisii reunite putea să respingă această decizie şi să aducă argumentaţia pe care domnul deputat, lider al Grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor, a adus-o. Decizia aparţine celor şase comisii, în plen, care constatând că domnul Popescu, Ionescu, Georgescu, a fost sau nu a fost, stabileau, conform Regulamentului şedinţelor comune ale comisiilor permanente, stabileau procedurile de urmat şi modalităţile prin care aceste proceduri se pun în aplicare.

Nu este de competenţa Birourilor permanente reunite să stabilească acest lucru. De altfel, şi la Senat şi la Cameră avem Comisia de disciplină şi imunităţi, care aparţine Comisiei juridice. Ele sunt, întotdeauna, chestionate cu privire la procedurile care sunt aplicate în cadrul comisiilor permanente.

Când o comisie de specialitate comună sau comisii reunite comune încalcă Regulamentul şedinţelor comune, cele două comisii juridice hotărăsc, nu hotărâm noi.

Din punct de vedere juridic, am avut multe momente curioase, în perioada 2005-2008 şi 2009-2012. Nu vreau să le comentez. Noi suntem, ca membri ai Biroul permanent, obligaţi să ne uităm la legalitatea acestui document, avizul comun. Legalitatea este clară, avem patru dintre cele şase semnături. Ceilalţi doi, de ce nu au semnat, nu este în competenţa noastră, din ceea ce ştiu eu. Şi o să rog colegii, dacă au alte informaţii, să ni le comunice, dacă sunt obligatorii cele şase chestiuni. Asta-i prima chestiune şi ar putea să fie o discuţie cu privire la introducerea pe ordinea de zi. Dar nu am nici un text pe care să îl pot invoca, din Regulamentelor şedinţelor comune, că trebuie să avem toate cele şase semnături.

În partea finală a textului se scrie foarte clar că sunt şapte candidaţi pentru şase posturi. Membrii plenului reunit vor decide care sunt cei şase, în ordinea voturilor pe care le primesc din partea membrilor Camerei şi Senatului. Un deputat egal un vot, un senator egal un vot. Puteau să fie şi zece pe această listă.

Astfel încât, singura chestiune pe care domnul deputat Orban poate să o facă şi pe care o consider corectă este să propună scoaterea de pe ordinea de zi, pe care o să o supun Birourilor permanente.

În ceea ce priveşte contestarea procedurilor din cadrul celor şase comisii reunite, acea procedură va putea să fie analizată de către comisiile juridice reunite, dacă vom avea un document din partea Grupului parlamentar PNL sau din partea unor deputaţii şi pe care suntem obligaţi, să îl trimitem de îndată celor două comisii şi să le dăm un termen.

Alte idei pe care le avem, am văzut şi eu o scrisoare din partea domnului preşedinte, domnul senator Cătălin Boboc, care poate să fie un subiect cu privire la această chestiune. Cum îşi convoacă fiecare Biroul permanent comisia, nu aparţine competenţei noastre, noi nu avem ce să facem. Nu putem să judecăm, că nu avem competenţă.

Deci primul lucru pe care îl voi supune la vot este scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi. El se află la poziţia 7, în ordinea de zi a plenului şi, la cererea Grupului parlamentar PNL, vă propun eliminarea acestui punct de pe ordinea de zi. Cine este pentru? Cinci voturi pentru, insuficient. Deci propunerea pe care aţi făcut-o nu a trecut.

Atunci, vă supun la vot ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, de la ora 13,15. Cine este pentru? 15 voturi pentru? Abţineri? Voturi împotrivă? 5. Deci ordinea de zi a fost adoptată.